ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT
Lucrare de Diploma
Evolutia serviciilor de telecomunicatii oferite de
Vodafone in Romania
si imlicatii economico! sociale
Coordonator" Autor"
#ucuresti$ %&&'
Curins
Introducere((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( *
+, Servicii de
telecomunicatii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( -
+(+, Notiuni de servicii de telecomunicatii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( -
+(%, Serviciile de telecomunicatii in Romania((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( .
%, Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( /
%(+, Anali0a s1ot a sectorului de telecomunica2ii din Rom3nia(((((((((((((((a)( +&
%(%, Indicatorii secifici ai serviciilor de telecomunicatii((((((((((((((((((((((((a)( +4
%(*, Evaluarea calitatii serviciilor e 5a0a indicatorilor secifici(((((((((((((a)( +6
Conclu0ii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( %%
#i5lio)rafie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( %*
Ane7e((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((a)( %-
Introducere
Din 1876, anul in care Alexander Graham Bell si Elisha Gray au inventat un aparat
care era capabil sa transmita vocea unui om puternic pe o distanta de 15 de metri, tele!onul
a traversat o era la s!arsitul careia a devenit aproape nelipsit din casele oamenilor in intrea"a
lume# $oncomitent telecomunicatiile au devenit industrie, una care in pre%ent e ci!rata la 1#78
trilioane &, adica '( din produsul "lobal brut pe plan mondial#
)nul din sectoarele cele mai dinamice atat la nivel mondial, cat si in *omania il
constituie !ara indoiala sectorul telecomunicatiilor mobile#
+rimul sistem de tele!onie celulara a !os lansat in 1,7, in -)A si se numea A.+- /
Advanced .obile +hone -ervice# 0n Europa primul sistem de tele!onie celulara a !ost
implementat in -uedia in anul 1,81 si se numea 1.2 / 1ordic .obile 2elephone
*itmul de inovatie tehnolo"ica constituie supoitui pentru evolutia raportului calitate/
pret in !avoarea consumatorului !inal si, implicit, in consolidarea po%itiei concurentiale a
sectorului in ansamblul sau in raport cu sectoarele concurente3 tele!onia !ixa, transmisii prin
cablu si, mai nou, aparatele !oto clasice# 0n unele tari, rata de penetrare a telecomunicatiilor
mobile a atins valori incredibile cel putin la o prima citire3 peste 1( in $ehia, pentru a da
un sin"ur exemplu#
*ata de penetrare a sistemelor de tele!onie !ix4 sau mobil4 pe pia5a de telecomunica5ii
din *om6nia este net in!erioar4 7 cca 7(8 celorlalte 54ri din Europa $entral4 9i de Est datorita
in primul rand decala:ului tehnolo"ic si al nivelului de trai sca%ut !ata de tarile de%voltate#
! % !
.a voi re%uma la pre%entarea pe lar" a serviciilor mobile de telecomunicatii 7atin"and
doar aspectele esentiale ale telecomunicatiei !ixe8, intrucat constituie subiectul pricipal al
lucrarii#
1) Servicii de telecomunicatii
-unt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea,
emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, ima"ini si sunete sau in!ormatii de orice natura
prin cablu, radio, mi:loace optice sau alte mi:loace electroma"netice, inclusiv cedarea dreptului
de utili%are a mi:loacelor pentru ast!el de transmisii, emiteri sau receptii# -erviciile de
telecomunicatii cuprind, de asemenea, si !urni%area accesului la reteaua mondiala de
in!ormatii#
Ba%a !i%ica a tuturor transmisiilor e!ectuate in telecomunicatii o constituie undele
electroma"netice, ce repre%inta suportul !i%ic de transmisie al in!ormatiei#
-istemele de comunicare au evoluat de la tele"ra!, trecand prin sistemele de tele!onie
!ixa si sisteme de comunicatii radio7 initial utili%ate de catre armata, aveau costuri mari8, pana
la radiotele!onie si sisteme operationale de transmisie prin satelit ca 01.A*-A2 sau sisteme de
comuncare , in!ormare si po%itionare precum G+- 7 Global +osition -ystem8#
0n timp ce la comunicatiile !ixe transmisia in!ormatiei se reali%ea%a prin circuite de
comutare 7evoluand de la analo"ice la cele di"itale8, telecomunicatiile mobile !olosesc drept
a"enti undele radio si undele sonore, transmisia !iind asi"urata de antene si echipamente
speciale#
1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii
! * !
0n cadrul retelelor de tele!onie !ixa pre%inta imporata tipul semalului transmis
pe !irul de cupru, in pre%ent reali%andu/se o moderni%are a tuturor centralelor
analo"ice7 capacitate de tranmisie limitata la voce8 si anume trecerea la semnalul
di"ital ce presupune extinderea ma:ora a capacitatii liniilor#
; retea de tele!onie mobila se poate ima"ina ca !iind un !a"ure de miere#
Deplasarea unui utili%ator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr/o celula in
alta#
-copul principal al retelei G-. este de a asi"ura continuitatea apelului, cu un
nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de intretinere si inre"istrare
monitori%ea%a la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile 7 tele!on cu -0.
7-ubscriber 0dentiti .odule8 activ8 chiar daca acestea nu sunt !olosite, dar sunt in
modul stand/by#
$and un apel este in des!asurare la limita s!erei de acoperire a celulei
respective 7ex3 utili%ator in miscare8, el poate scadea calitatea transmisiei !ata de
limita calitativ speci!icata, insa prin monitori%area po%itiilor este posibil trans!erul
automat de la o celula la alta# Acest proces poara denumirea de <A1D;=E*#
0n reteaua G-., de/a lun"ul unei convorbiri , statia mobila statia mobila
monitori%ea%a toate antenele incon:uratoare si trimite continuu rapoarte despre
puterea semnalului acestora catre un echipament de control# Aceste rapoarte trimise
controler/ului duc la adoptarea unei deci%ii optime in momentul in care este initiat
procesul de handover si ale"erea unei noi celule#
=ite%a de prelucrare a datelor si des!asurarea tuturor acestor procese este !oarte
mare, practic insesi%abil pentru utili%ator#
-ecuri%area transmisiei este pe deplin asi"urata prin !olosirea tuturor metodelor de
codare di"itala# +artea radio din tele!on 7 emisie/ receptie8 si antena 7 statia de ba%a emisie /
receptie8 !olosesc coduri de criptare/decriptare a datelor conversatiei si di"itali%area acestora
impreuna cu vocea# Aceasta criptare !ace practic imposibil pentru orice sistem de interceptare
ascultarea, desci!rarea si inre"istrarea convorbirii sau datelor conversatiei#
)na dintre caracteristicile tehnice ale tele!oanelor mobile este nivelul de radiatii emis
-A* 7-peci!ic Absorbtion *ate8, ce repre%inta cantitatea de ener"ie corespun%atoare undei de
radio!recventa absorbita de corpul uman in timpul utili%arii tele!onului# =aloarea maxima
admisa a -A* este de >?@A"#
0nca din 1,,> se mani!esta o in"ri:orare privind e!ectele ne!aste ale tele!onelor mobile
asupra sanatatii#
*adiatia in radio/comunicatii este emisia de ener"ie sub !orma de unde
electroma"netice# 2oate echipamenetele ce !olosesc unde radio produc radiatii neioni%ate
7 caldura8, iar tele!oanele mobile nu !ac exceptii de la acest lucru# 1u este demonstrat insa
stiinti!ic ca radiatiile emise de retelele si aparatele tele!onice G-. provoaca daune sanatatii#
0n studii e!ectuate in .area Britanie asupra e!ectelor radiatiei electroma"netice ai
expunerea in campuri elctroma"netice, $omitetul 0nternational de *adiatii 1eioni%ate si
$omisia 1ationala de +rotectie *adiolo"ica au conclu%ionat3 BB-unt dove%i insu!iciente pentru a
spri:ini existenta oricarui e!ect pe termen lun" 7ex3cancer8 la toate nivelele de de%voltare
biolo"icaC
+ractic tele!oanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sanatate decat aparatele
radio D. sau televi%iunea si sunt mult mai putin periculoase decat cuptoarele cu microunde#
! - !
De asemenea ;r"ani%atia .ondiala a -anatatii a certi!icat ca nivelul de radiatii emis de
catre aparatura si echipamentele radio G-. este cu mult sub nivelul mediu de radiatii acceptat
de normele internationale 7 de 8 ori mai mic 8#
2ransmisiile radio pot inter!era cu cateva tipuri de aparate electrocasnice, cele mai
susceptibile !iind echipamentele personale audio, aparatele auditive sau dispo%itive electronice
pentru cardiaci# 2otusi pentru a preveni anumite !enomene este recomandat a nu se !olosi
tele!oanele mobile in salile de reanimare sau lan"a dispo%itive de mentinere a vietii ,
ben%inarii, aeroporturi, aeronave sau alte locuri unde pot provoca reactii din partea aparaturii
electrocasnice sensibile la ast!el de unde#
+rincipalele sisteme utili%ate in telecomunicatia mobila cuprind urmatoarele standarde3
G-. , .h%3 / -tandard pan/European !unctionabil din 1,,1, ba%at pe
tehnolo"ie di"itala de telecomunicatii# Acest standard are aplicatii diverse in !oarte
multe domenii de utili%are3 tele!onie, transmisii de date si !ax, mesa:e scrise,
servicii suplimentare7 mesa"erie vocala, apel in asteptare, multiparty, etc8,
roamin", Eap, acces internet
D$- 18 .h%3 D0"ital $ellular -ystem / 18 .h% lansat in 1, in .area
Britanie# Acest sistemeste si el raspandit in ma:oritatea tarilor din Europa# +re%inta
aceleasi implicatii si tehnolo"ii ca si G-. / , .h%, sin"ura di!erenta este ca
!unctionea%a pe alta banda de !recventa#
+$- 1, .h%3 / +ersonal $ommunications -ervices / 1, .h%# Acest sistem este
un concept privind comunicatiile mobile personale !olosite in -)A pentru trecerea
de la sistemul de comunicatie analo" la cel di"ital pe suportul unor retele
tele!onice analo"iceF
).2- > .h%3 / )niversal .obile 2elecomunications -ystem 7).2-8 este
urmatoarea "eneratie de tele!onie celulara, standardi%ata de or"ani%atii
internationale de standardi%are , precum 2hird Generation +artnership +ro:ect
7'G++8 si 0nternational 2elecomunications )nion 702)8# 02) clasi!ica ).2- ca
tehnolo"ia o!iciala de "eneratia a treia 7'G8# ).2- a !ost proiectat ast!el incat sa
poata !i aplicata atat retelelor G-. cat si celor G+*-, permitand ast!el operatorilor
o imbunatatire a serviciilor si o crestere a capacitatii, prin implementarea "raduala
a acestei tehnolo"ii# ).2- nu este un inlocuitor al G-.#
0n anul 1,8> $on!erinta Europeana de +osta si 2elecomunicatii 7 $E+28 a decis
in!iintarea unei echipe cu numele Grup -pecial .obil pentru a de%volta un set de standarde
comune pentru o viitoare retea celulara pan/Europeana si a propus re%evarea a doua ben%i de
!recventa de , .h% pentru sistem#
0n 1,86 ma:oritatea standardelor erau de:a redactate si s/a dat o directiva pentru
re%ervarea celor doua ben%i de !recventa7 8, / ,15@ ,'5 / ,6 .h%8, aceste urmand a !i
!olosite exclusiv de noul sistem ce se dorea a !i lansat in 1,,1#
G-. a !ost reluat in 1,8, E2-0 7 0nstitutul European de 2elecomunicatii si -tandarde8
si ei au de!initivat standardul in 1,,#
! 4 !
-erviciul G-. a inceput in 1,,1 si tot atunci a !ost redenumit in -istemul Global de
$omunicatii .obile#
Din 1,,> acest sistem a !ost adoptat de !oarte multe tari din Europa, dar si din
lume7 Gaponia, Australia, tarile arabe, statel asiatice8#
0n 1,,H se lansea%a primele servicii de date@!ax in retelele G-.#
<-$-D7<i"h -peed $ircuit -Eitched Data8 incepe sa se implemente%e de
operatori din 1,,,
G+*-7General +acAed *adio -ervices8 este de%voltat si implementat incepand cu
anul >
EDGE 7Enhanced Data !or G-. Evolution8 se implementea%a in retelele G-. in
>H
).2- este implementat prima data in >1 de catre operatorul 122 , Do$o.o,
Gaponia#
1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania
Inceputul activit45ii de cercetare poate !i considerat anul 1,55, an Jn care a
!ost Jn!iin5at K$2 7Kaboratorul de $ercet4ri de 2elecomunica5ii8 Jn cadrul .inisterului +o9telor 9i
2elecomunica5iilor .#+#2c#8#
Ka r6ndul s4u, na9terea K$2 coincide cu darea Jn !unc5iune a primei sta5ii de
2v din *om6nia, sta5ie experimental4 construit4 de speciali9tii K$2# 1umele propriu
care trebuie asociat acestui eveniment este +ro!# Alexandru -p4taru#
K$2 a avut la Jnceput dou4 domenii de activitate3 *adio/2= 9i 2ele!onia#
)lterior a luat na9tere 9i un sector pentru activit45i po9tale#
In decursul timpului K$2 a avut diverse denumiri3 0#$#2#2cF 0#$#+#2#2c#, iar
dup4 1,, $#1#-#$#$# 9i 0#1#-#$#$#
De men5ionat c4, de9i K$2 a !unc5ionat Jn coordonarea .+2c / minister cu
speci!ic de exploatare 9i o!erire de servicii, -ectorul de $ercetare 9i/a propus s4 aib4
9i preocup4ri puternic tehnolo"ice, respectiv de elaborare de echipamente de 2c,
care s4 !ie apoi introduse Jn !abrica5ie de serie#
Deschiderea mani!estat4 dup4 anul 1,,, s/a resim5it Jn mod deosebit Jn
domeniul telecomunica5iilor, unde tehnolo"iile pe plan interna5ional evoluea%4 rapid,
iar produc5ia de echipamente 9i aparatur4, precum 9i !urni%area de sisteme
! . !
complexe, se asi"ur4, Jn "eneral de c4tre concerne puternice, !ie direct, !ie prin
companii asociate#
Ast!el, %ona unde cercetarea na5ional4 tehnolo"ic4 de echipamente, putea
:uca un rol activ, a !ost aceea a sistemelor dedicate 9i speci!ice unor aplica5ii, ce
urmau a !i asi"urate prin concep5ia proprie 9i produc5ie relativ limitat4, Jn condi5ii
competitive#
Aceasta a !ost preocuparea pe care cu preponderen54, a abordat/o 0nstitutul
de $ercet4ri pentru Echipamente de 2elecomunica5ii / +*;$E2EK, urm6nd ca
$@0#1#-#$#$#, 0nstitut 1a5ional de $ercetare/De%voltare Jn domeniul $omunica5iilor, s4 se
implice cu prec4dere Jn studii 9i cercet4rii de sisteme 9i servicii de telecomunica5ii Jn
elaborarea de normative tehnice, metodolo"ii 9i proceduri de test, precum 9i de studii de
sistem privind introducerea noilor servicii de telecomunica5ii 9i utili%area optim4 a resurselor
naturale limitate, respectiv spectrul radioelectric 9i sistemul de numerotare#
$omunica5iile repre%int4 ast4%i pentru *om6nia, ca 9i pentru ma:oritatea statelor lumii,
un sector strate"ic al economiei na5ionale# Amploarea investi5iilor atrase, expansiunea rapid4
9i mai ales capacitatea de a induce un e!ect multiplicativ de cre9tere economic4, prin
poten5ialul deosebit de stimulare a de%volt4rii altor sectoare au trans!ormat Jn ultimii dou4%eci
de ani comunica5iile Jntr/unul din cele mai importante motoare ale economiei, at6t la nivelul
!iec4ruia dintre statele lumii, c6t 9i la nivel "lobal#
+romovarea intereselor utili%atorilor !inali repre%int4 un obiectiv speci!ic de importan54
ma:or4 al strate"iei de de%voltare a sectorului comunica5iilor# 0nstrumentele la care statul
trebuie s4 recur"4 pentru atin"erea acestui obiectiv sunt multiple 9i complexe, mer"6nd de la
impunerea unor obli"a5ii de transparen54 menite s4 a:ute utili%atorii !inali Jn luarea unei deci%ii
in!ormate p6n4 la prote:area acestora Jn rela5ia cu !urni%orii prin mecanismele de solu5ionare a
liti"iilor, administrate de autoritatea de re"lementare# 2otodat4, statul trebuie s4 ve"he%e la
implementarea unor sisteme adecvate de ap4rare a dreptului la via54 privat4 Jn acest sector,
Jn vederea combaterii amenin54rilor speci!ice, inerente utili%4rii noilor tehnolo"ii de
comunica5ie, precum 9i la asi"urarea inte"rit45ii 9i securit45ii re5elelor publice de comunica5ii
electronice# De asemenea, promovarea intereselor speci!ice ale utili%atorilor cu nevoi sociale
speciale trebuie s4 constituie o prioritate, Jn spiritul politicilor europene de promovare a
inclu%iunii sociale#
In centrul oric4rui pro"ram de ac5iuni destinat promov4rii intereselor utili%atorilor !inali
trebuie s4 se a!le Jns4 de!inirea 9i implementarea unei politici 9i strate"ii de serviciu universal
e!iciente 9i coerente# Accesul la un set minim de servicii de comunica5ii electronice este
considerat un drept !undamental al cet45enilor, esen5ial pentru inte"rarea acestora Jn
comunitate 9i, Jn sens mai lar", Jn societatea in!orma5ional4# -erviciile de comunica5ii
electronice dep49esc latura personal4 9i de a!aceri a comunic4rii, constituind un instrument
esen5ial pentru !urni%area c4tre public a tuturor tipurilor de in!orma5ii, bunuri 9i servicii, at6t
de c4tre administra5ia public4 7servicii sociale, de Jnv454m6nt sau medicale, de exemplu8, c6t
9i de c4tre sectorul privat 7serviciile societ45ii in!orma5ionale8# $ei care nu au acces la servicii
de comunica5ii electronice risc4 s4 !ie mar"inali%a5i Jn societatea secolului LL0#
2otodat4, asi"urarea serviciului universal este un instrument e!icient de promovare a
coe%iunii sociale, economice 9i culturale Jn cadrul comunit45ii, cu at6t mai important pentru
*om6nia Jn contextul procesului de inte"rare european4# De asemenea, de%voltarea serviciilor
de comunica5ii electronice Jncura:ea%4 o distribu5ie mai echilibrat4 a popula5iei, av6nd ca e!ect
decon"estionarea %onelor metropolitane, reducerea polu4rii 9i a tra!icului Jn marile ora9e, 9i
contribuie la estomparea di!eren5elor de de%voltare dintre %onele rurale 9i cele urbane#
! ' !
Durni%area accesului la re5eaua public4 de tele!onie, la un punct !ix, Jn condi5ii de
disponibilitate, calitate 9i accesibilitate, este considerat4 o premis4 esen5ial4 a tran%i5iei c4tre
-ocietatea 0n!orma5ional4# De aceea, dac4 pe termen scurt se poate aprecia c4 !ixarea unei
5inte de penetrare similar4 mediei Jnre"istrate Jn 54rile membre ale )niunii Europene ar
implica Jnre"istrarea unor costuri nete deosebit de ridicate, pe termen mediu 9i lun" este
necesar4 alinierea complet4 la standardele de serviciu universal, ast!el cum sunt prev4%ute
acestea Jn Directiva >>@>>@E$#
In acest sens, .$20 7.inisterul $omunicatiilor si 2ehnolo"iei 0n!ormatiei8 aprecia%4
liberali%area pie5ei comunica5iilor electronice ca !iind un !actor esen5ial care va conduce, pe
termen mediu 9i lun", la cre9terea "radului de penetrare a serviciilor de tele!onie la punct !ix#
Ast!el, A1*$ 7Autoritatea 1ationala de *e"lementare Jn $omunicatii8, prin m4surile luate, va
ac5iona Jn continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe pia54, cre6nd cadrul pentru
de%voltarea unei concuren5e e!ective Jntre !urni%orii de servicii de comunica5ii electronice, ceea
ce va avea ca re%ultat cre9terea investi5iilor Jn in!rastructur4 9i cre9terea penetr4rii serviciilor
de tele!onie la punct !ix# 2otodat4, cre9terea concuren5ei pe pia54 9i presiunea tot mai mare
asupra tari!elor serviciilor de tele!onie, determinat4 de pro"resul tehnic 9i de evolu5ia
!enomenului de conver"en54 a tehnolo"iilor, vor duce la a:ustarea tari!elor la niveluri accesibile
unor p4turi din ce Jn ce mai lar"i ale popula5iei#
De asemenea, se estimea%4 c4 pe termen lun" re"iunile Jn care !urni%area accesului la
re5eaua public4 de tele!onie la punct !ix este nepro!itabil4 vor deveni atractive pentru
operatorii de pe pia54, datorit4 cre9terii puterii de cump4rare 9i a nivelului de trai#
+e m4sur4 ce evolu5ia concuren5ei 9i evolu5ia economico/social4 de ansamblu vor duce
la apropierea situa5iei de !apt din *om6nia de limitele naturale de cre9tere a disponibilit45ii
serviciilor, 9i pe ba%a Jndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, care va ac5iona la r6ndul s4u Jn
aceea9i direc5ie, va putea !i luat4 Jn considerare !olosirea par5ial4 sau chiar inte"ral4 a
!ondurilor disponibile pentru !inan5area cre9terii Jn continuare a disponibilit45ii serviciilor de
tele!onie la punct !ix, precum 9i a serviciilor de 0nternet de de band4 lar"4 7de tip broadband8#
De asemenea, asi"urarea accesului pe scar4 lar"4 la educa5ie 9i cultur4 pentru toate
cate"oriile sociale, prin reali%area conect4rii la 0nternet a tuturor institu5iilor de Jnv454m6nt,
repre%int4 un obiectiv pe termen lun"# $re9terea "radului de utili%are 9i asi"urarea calit45ii 9i
accesibilit45ii conexiunii la 0nternet Jn toate sectoarele vie5ii economico/sociale conduc la
atin"erea de%ideratului de -ocietate 0n!orma5ional4, o!erind Jntre"ii societ45i posibilitatea de a
bene!icia din plin de avanta:ele accesului la in!orma5ii, condi5ie esen5ial4 a noii direc5ii Jn care
se Jndreapt4 *om6nia
0mplementarea obiectivelor stabilite prin pre%entul document de politic4 9i strate"ie
revine A1*$#
+e parcursul implement4rii, .$20 va urm4ri aplicarea e!icient4 a m4surilor stabilite,
prin monitori%area continu4 a modului de des!49urare a ac5iunilor Jntreprinse Jn direc5ia
Jndeplinirii obiectivelor !ixate, cu scopul de a identi!ica din timp tendin5ele de schimbare 9i a
elabora c4i de ac5iune adecvate noilor situa5ii existente pe pia54# +entru a putea reac5iona
prompt la cerin5ele pie5ei, .$20 va pune la punct 9i se va ba%a pe un sistem de indicatori, de
natur4 s4 permit4 identi!icarea tendin5elor ma:ore ale mediului social/economic 9i tehnolo"ic 9i
s4 asi"ure stabilirea celei mai e!iciente strate"ii pornind de la evolu5iile principalilor !actori de
in!luen54 din acest sector#
.$20 consider4 c4 implementarea serviciului universal are un rol esen5ial Jn
combaterea exclu%iunii sociale, Jn de%voltarea re"ional4 9i, mai ales, Jn asi"urarea posibilit45ii
de comunicare pentru to5i cet45enii, Jnl4tur6nd ast!el barierele din calea de%volt4rii structurale
! 6 !
a societ45ii rom6ne9ti spre o -ocietate 0n!orma5ional4 modern4, compatibil4 cu standardele
)niunii Europene, cu ba%e solide, care s4 asi"ure o inte"rare deplin4 9i e!icient4 Jn structurile
comunitare# Ast!el, pre%enta politic4 9i strate"ie constituie un pas esen5ial Jn direc5ia inte"r4rii
*om6niei din punct de vedere socio/economic Jn Europa secolului LL0, cre6nd premisele
trecerii Jntr/o nou4 etap4 de evolu5ie, cea a economiei ba%ate pe cunoa9tere#
2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania
Desi devansata din multe puncte de vedere, dar in principal tehnolo"ic !ata de tarile
de%voltate, piata de telecomunicatii romaneasca incearca sa asi"ure unul dintre cele mai inalte
standarde de calitate existente in serviciile din *omaniei#
+otrivit unei anali%e recente a companiei +rice?aterhouse $oopers, rata de penetrare
a sistemelor de tele!onie !ix4 sau mobil4 pe pia5a de telecomunica5ii din *om6nia este net
in!erioar4 celorlalte 54ri din Europa $entral4 si de Est#
E mentionat si !aptul ca a men5ionat ca exista un decala: tehnolo"ic Jntre *omania 9i
restul tarilor din %ona central si est europeana, din cau%a investi5iilor minime ale companiilor
din *omania Jn in!rastructura#
In contextul liberali%4rii pie5ei de telecomunicatii, repre%entantul se considera ca
aceasta nu s/a schimbat prea mult, ca nu exista competitie adevarata 7in domeniul
telecomunicatiilor mobile asistam la un duopol ;ran"e / =oda!one, iar in cea !ixa persista
monopolul *omtelecom8# $on!orm anali%ei investitiile vor intar%ia in *omania atata timp cat
nu exista o vointa de a reduce din decala:ul tehnolo"ic dintre *omania si vecinii sai#
Autoritatea nationala de re"lementare in $omunicatii 7A1*$8 este or"anismul principal
ce re"lementea%a le"islatia pietei de telecomunicatii#
+rincipalele atributii A1*$ in domeniul le"islatiei sunt3

monitori%area si controlul respectarii obli"atiilor impuse !urni%orilor de retele si de
servicii de comunicatii electronice prin autori%atiile "eneraleF
"estionarea la nivel national a resurselor de numerotatie si acordarea licentelor de
utili%are a resurselor de numerotatieF
elaborarea metodolo"iei pentru e!ectuarea anali%elor de piata si identi!icarea
pietelor relevante in sectorul comunicatiilor electroniceF
e!ectuarea anali%elor de piata in vederea stabilirii pietelor relevante si, ulterior,
pentru desemnarea companiilor cu putere semni!icativa si impunerea obli"atiilor
speci!iceF
"estionarea mecanismelor de !inantare a obli"atiilor le"ate de asi"urarea
serviciului universal, preva%ute de le"islatia specialaF
controlul indeplinirii obli"atiilor impuse !urni%orilor de serviciu universal in temeiul
prevederilor le"islatiei speciale
2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaii din Romnia
! / !
Dup4 identi!icarea punctelor !orte, punctelor slabe, oportunit45ilor 9i amenin54rilor, se
recomand4 eviden5ierea c6t mai clar4 a cau%elor care le/au produs 9i a e!ectelor pe care le
"enerea%4 asupra or"ani%a5iei sau domeniului investi"at# -e poate observa c4 Jntre cele patru
elemente speci!ice anali%ei -?;2 exist4 corela5ii, Jn sensul c4 o serie de oportunit45i, datorit4
!aptului c4 au !ost valori!icate, repre%int4 cau%e ale punctelor !orte sau pot "enera Jn viitor
e!ecte care s4 reduc4 punctele slabe# ; parte dintre amenin54ri se pot re"4si printre cau%ele
punctelor slabe sau pot "enera e!ecte care s4 reduc4 punctele !orte# De asemenea, Jn unele
situa5ii, o serie de puncte slabe pot repre%enta cau%e care "enerea%4 puncte !orte# De
exemplu, !aptul c4 cererea de servicii de telecomunica5ii Jn 5ara noastr4 este departe de a !i
saturat4 7teledensitatea redus4, num4r mic de utili%atori 0nternet8, poate "enera cre9terea
atractivit45ii sectorului respectiv, respectiv de%voltarea investi5iilor, Jnre"istrarea unui ritm
rapid de de%voltare a sectorului etc.
! +& !
! ++ !
Puncte tari Cauze Eecte Pro!uneri de
m"suri strate#ice
$n
domeniul
telecomunicaiilor
1ivel tehnolo"ic
ridicat, Jndeosebi Jn
domeniul
telecomunica5iilor
mobile
1# Kiberali%area pie5ei
># +re%en5a pe pia5a
telecomunica5iilor
mobile a unor
companii puternice
pe
plan mondial Jn
domeniul
comunica5iilor
'# $re9terea
atractivit45ii 54rii
pentru investitorii
str4ini
7oportunitate8
H# 0mplementarea
celor mai noi
tehnolo"ii Jn
domeniul
telecomunica5iilor3
G-./G+*-, $D.A
H5, DE$2, =o0+
5# *elansarea
investi5iilor pe plan
mondial pentru
trecerea la 'G,
extinderea 9i
de%voltarea
telecomunica5iilor 9i a
aplica5iilor
speci!ice acestora
7oportunitate8
1# E!icien54 crescut4
Jn !urni%area
serviciilor de
telecomunica5ii
># 2ari!e mai reduse
'# $re9terea
teledensit45ii 7Jn
pre%ent se mani!est4
ca un punt
slab8
H# De%voltarea
telecomunica5iilor
Jn band4 lar"4 7Jn
pre%ent se
mani!est4 ca un
punct slab8
5# $re9terea
num4rului de
utili%atori 0nternet 7Jn
pre%ent se
mani!est4 ca un
punct slab8, prin
de%voltarea
telecomunica5iilor Jn
band4 lar"4
6# +rin utili%area unor
tehnolo"ii
adaptate la speci!icul
%onei din punct
de vedere cost/
e!icien54, se poate
reali%a o de%voltare
echilibrat4 a
telecomunica5iilor (n
pre%ent se
mani!est4 ca un
punct slab8
>#1 +rote:area 9i
stimularea
concuren5ei
>#> -timularea
de%volt4rii rapide a
unui sector de
telecomunica5ii
modern,
ba%at pe cele mai noi
tehnolo"ii 9i
aplica5ii din domeniu,
cu respectarea
obli"a5iilor
interna5ionale
asumate de
5ara noastr4
>#' -timularea cererii
pentru
serviciile de
telecomunica5ii
>#H +romovarea
intereselor
utili%atorilor !inali
6# Apari5ia 9i
de%voltarea pe plan
mondial a unor
tehnolo"ii noi, care
implic4 costuri reduse
9i o!er4 l4r"imi
de band4 sporite
7oportunitate8
7# Imbun4t45irea
climatului
economic "eneral din
5ar47oportunitate8
8# Apari5ia 9i
de%voltarea pe plan
mondial a unor
tehnolo"ii noi, care
implic4 costuri reduse
9i o!er4 l4r"imi
de band4 sporite
7oportunitate8
Puncte sla%e Cauze Eecte Pro!uneri de
m"suri strate#ice
$n
domeniul
telecomunicaiilor
De%voltare teritorial4 1# Kiberali%area t6r%ie 1# Excluderea din 1# +rote:area 9i
Amenin"ri Cauze Eecte Pro!uneri de
m"suri strate#ice
$n
domeniul
telecomunicaiilor
1ivel redus de trai,
care limitea%4
cererea 9i
oportunit45ile
investi5ionale
>#1 Int6r%ierea
re!ormelor economice
>#> 1ivel ridicat al
taxelor 9i impo%itelor
>#' +onderea mare a
economiei subterane
Jn
ansamblul economiei
rom6ne9ti
>#H 1ivel ridicat al
corup5iei
>#5 Dunc5ionarea
de!icitar4 a :usti5iei
>#6 0nvesti5ii str4ine
reduse la nivelul
economiei na5ionale
>#7 0nstabilitate
le"islativ4
>#8 +ersisten5a, pe o
perioad4 Jndelun"a54
a
unui nivel ridicat al
in!la5iei
>#1 0nvesti5ii reduse
Jn anumite
re"iuni din cau%a
cererii limitate
>#1 De%voltare
teritorial4
neechilibrat4 a
telecomunica5iilor
7punct slab8
>#' .en5inerea unor
decala:e mari
!a54 de 54rile din
)niunea
European4 Jn privin5a
indicatorilor care
re!lect4 "radul
de de%voltare a
sectorului de
telecomunica5ii
7punct slab8
>#' $oncuren54
redus4 Jn ceea ce
prive9te
telecomunica5iile, mai
ales
Jn anumite re"iuni
>#H De%voltare
redus4 a
telecomunica5iilor Jn
band4 lar"4
7punct slab8
>#5 1um4r redus de
utili%atori
0nternet 7punct slab8
>#6 *educerea
>#1 +rote:area 9i
stimularea
concuren5ei
>#> -timularea
de%volt4rii rapide a
unui sector de
telecomunica5ii
modern, ba%at pe
cele mai noi
tehnolo"ii 9i aplica5ii
din domeniu,
pun6ndu/se accent pe
crearea unei
in!rastructuri de
telecomunica5ii Jn
band4 lar"4
>#' -timularea cererii
pentru
serviciile de
telecomunica5ii prin
acordarea unor
!acilit45i !iscale
persoanelor care
achi%i5ionea%4 un
calculator 9i se
conectea%4 la
internet, Jncura:area
de%volt4rii
in!rastructurii 9i
aplica5iilor
speci!ice societ45ii
in!orma5ionale
>#H +romovarea
intereselor
utili%atorilor !inali,
! +% !
ritmului de de%voltare
a societ45ii
in!orma5ionale
pun6ndu/se
accent pe dreptul la
accesul 9i
serviciul universal
>#5 *eali%area
siner"iei cu celelalte
sectoare de activitate
ast!el Jnc6t s4
se ob5in4 o cre9tere a
nivelului de
trai, cre9terea cererii,
respectarea
normelor 9i
re"lement4rilor
le"ale,
evitarea schimb4rilor
!recvente Jn
domeniul le"islativ,
reducerea
corup5iei etc#
2.2) Indicatorii s!eciici ai serviciilor de telecomunicatii
! +* !
! +- !
! +4 !
! +. !
2.&) Evaluarea calitatii serviciilor !e %aza indicatorilor s!eciici
0ndicatori minimali de calitate pentru serviciul de tele!onie destinat publicului3
1# 2impul necesar pentru Jnceperea !urni%arii serviciului
Este repre%entat de intervalul de timp cuprins Jntre momentul primirii de catre
!urni%orul de servicii a cererii de !urni%are a serviciului si momentul Jn care acest serviciu
devine disponibil pentru utili%atorul care a !ormulat cererea# -e vor lua Jn considerare numai
cererile pentru care exista conditii tehnice de instalare#
Acest indicator se aplica Jn ca%ul instalarii unei noi linii tele!onice, precum si Jn ca%ul Jn
care este instalata o linie suplimentara de acces, inclusiv Jn ca%ul trecerii de la +-21 la 0-D1#
$onsideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator
-e vor raporta valorile urmatorilor parametri3
/ intervalul de timp Jn care ,5( din cereri sunt solutionateF
/ intervalul de timp Jn care ,,( din cereri sunt solutionateF
/ procenta:ul cererilor solutionate Jn intervalul de timp convenit cu utili%atorul#
+rimii doi parametri vor !i calculati Jn %ile e!ective, iar nu Jn %ile lucratoare# Din calculul
acestora se vor exclude ca%urile Jn care utili%atorul solicita am6narea Jnceperii !urni%arii
serviciului#
># Deran:amente raportate per linie de acces pe an
)n raport de deran:ament valid este un raport asupra Jntreruperii sau de"radarii
serviciului, redactat de catre un utili%ator si atribuit retelei prin intermediul careia se
!urni%ea%a serviciul sau oricarei retele interconectata cu prima, prin intermediul careia se
! +' !
transporta apelurile "enerate de serviciul respectiv# -unt excluse ca%urile Jn care Jntreruperea
sau de"radarea serviciului este cau%ata de de!ectarea unui echipament terminal#
*aportarile privitoare la ratele de acces de ba%a sau primar 7B*A@+*A8 sau la accesul
de tip analo" multilinie vor !i Jnre"istrate ca o raportare unica, indi!erent de numarul de canale
activate sau a!e ctate# De asemenea, numarul de linii de acces considerate va !i 1 pentru rate
de acces de ba%a sau primar, indi!erent de numarul de canale activate#
In ca%ul !urni%arii indirecte a serviciului, numarul de linii de acces se va Jnlocui cu
numarul de utili%atori ai serviciului 7Jnre"istrari $K0 sau de coduri +018#
; linie de acces este un circuit capabil sa stabileasca o le"atura vocala Jntre punctul
terminal al retelei si centrala locala
'# 2impul de remediere a deran:amentelor
*epre%inta durata de timp masurata Jntre momentul in care deran:amentul a !ost
raportat la adresa publica indicata de catre !urni%orul de servicii si momentul Jn care elementul
serviciului sau serviciul reclamat a !ost readus la parametrii normali de !unctionare#
$onsideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator3
Durni%orul serviciului de tele!onie destinat publicului va !ace public intervalul orar Jn
care se pot depune la adresa publica desemnata Jn acest scop noti!icari cu privire la
deran:amente#
1u se vor lua in calcul ca%urile in care !urni%orul de servicii Jncheie cu utili%atorul un
contract in care se obli"a sa !urni%e%e servicii pre!erentiale de remediere a deran:amentelor,
altele decat cele o!erite in mod curent#
-e vor raporta valorile urmatorilor parametri3
/ timpul necesar remedierii deran:amentelor re!eritoare la linia de acces, in ca%ul
raportarilor valide, pentru cele mai rapide 8( din ca%uriF
/ timpul necesar remedierii deran:amentelor re!eritoare la linia de acces, in ca%ul
raportarilor valide, pentru cele mai rapide ,5( din ca%uriF
/ timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deran:amente raportate, in ca%ul raportarilor
valide, pentru cele mai rapide 8( din ca%uriF
/ timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deran:amente raportate, in ca%ul raportarilor
valide, pentru cele mai rapide ,5( din ca%uriF
/ procenta:ul deran:amentelor totale remediate Jn termenul convenit cu utili%atorul din
totalul deran:amentelor valide raportate#
-e vor exclude din statistica ca%urile re!eritoare la deran:amentele a caror remediere
re%ida Jn interiorul altor retele de comunicaMii electronice, interconectate cu prima, despre care
!urni%orul serviciului de tele!onie destinat publicului nu poate primi in!ormatii privind
remedierea problemei aparute#
-tatistica va cuanti!ica deran:amentele remediate Jn perioada de colectare a datelor,
indi!erent de momentul Jn care s/a produs raportarea deran:amentului#
H#
)n apel nereusit este un apel catre un numar de identi!icare valid, corect !ormat, la
care nu se obtine nici ton de ocupat, nici ton de apel, nici semnal de raspuns Jn cel mult ' de
secunde de c6nd in!ormatiile necesare identi!icarii utili%atorului apelat au !ost receptionate de
retea#
! +6 !
$onsideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator3
*ata apelurilor nereusite este repre%entata de raportul procentual dintre numarul de
apeluri nereusite si totalul apelurilor Jncercate Jntr/o perioada de timp speci!icata#
-e vor raporta valorile urmatorilor parametri3
/ procenta:ul apelurilor nereusite la nivel localF
/ procenta:ul apelurilor nereusite la nivel nationalF
/ procenta:ul apelurilor nereusite la nivel international#
=alorile parametrilor nationali si internationali vor !i !urni%ate de!alcat pentru !iecare
transportator utili%at si a!lat sub :urisdictia statului rom6n#
+entru parametrul international nu se impun valori limita#
5# 2impul de stabilire a conexiunii
*epre%inta intervalul dintre momentul Jn care in!ormatiile de adresa cerute pentru
stabilirea conexiunii au !ost receptionate de retea si momentul Jn care partea apelanta
receptionea%a ton de ocupat, ton de apel sau semnal de raspuns de la partea
apelata#
$onsideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator3
-e vor raporta valorile urmatorilor parametri3
/ valoarea medie 7Jn secunde8 pentru stabilirea apelurilor la nivel localF
/ timpul 7Jn secunde8 Jn care ,5( din totalul le"aturilor te le!onice locale sunt stabiliteF
/ valoarea medie 7Jn secunde8 pentru stabilirea apelurilor la nivel nationalF
/ timpul 7Jn secunde8 Jn care ,5( din totalul le"aturilor tele !onice nationale sunt stabiliteF
/ valoarea medie 7Jn secunde8 pentru stabilirea apelurilor la nivel internationalF
/ timpul 7Jn secunde8 Jn care ,5( din totalul le"aturilor tele!onice internationale sunt stabilite#
Apelurile considerate nereusite nu se iau Jn calcul#
=alorile parametrilor nationali si internationali vor !i !urni%ate de!alcat pentru !iecare
transportator utili%at si a!lat sub :urisdictia statului rom6n#
+entru parametrul international nu se impun valori limita#
6# 2impul de raspuns pentru servicii de NoperatoareO
*epre%inta intervalul de timp dintre momentul Jn care in!ormatia de adresa pentru un
serviciu de NoperatoareO a !ost corect receptionata de catre retea si momentul Jn care
operatorul uman raspunde utili%atorului apelant pentru a/i !urni%a serviciul solicitat#
$onsideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator3
-erviciile la care !ace re!erinta acest indicator sunt cele care pot !i apelate utili%6ndu/se
!ormate speciale de accesare 7numere scurte de trei ci!re, cu exceptia numerelor de acces la
serviciile de ur"enta, de tip 11>8# -erviciile !urni%ate Jn Jntre"ime Jn mod automat nu se iau Jn
calcul#
-e vor raporta valorile urmatorilor parametri3
/ timpul mediu de raspunsF
/ procenta:ul apelurilor catre servicii de NoperatoareO la care s/a raspuns Jn maximum ' de
secunde din totalul apelurilor catre aceste servicii#
! +/ !
7# Disponibilitatea tele!oanelor publice cu plata
Este acel echipament terminal de tele!onie pus la dispo%itia publicului de catre un
!urni%or al serviciului de tele!onie destinat publicului, care poate !unctiona at6t ca terminal
apelant c6t si ca terminal apelat#
$onsideratii privind masurarea parametrului acestui indicator
-e va calcula raportul procentual dintre numarul de posturi tele!onice publice Jn
!unctiune si totalul posturilor tele!onice publice apartin6nd !urni%orului#
8# $orectitudinea !acturii
; reclamatie ce vi%ea%a corectitudinea !acturii repre%inta o expresie a de%acordului
utili%atorului Jn le"atura cu corespondenta dintre obli"atia sa de plata si serviciile e!ectiv
!urni%ate# 1u se va con!unda reclamatia de acest !el cu o cerere de in!ormatii suplimentare cu
privire la !actura primita#
$onsideratii privind masurarea parametrului acestui indicator3
-e va calcula raportul procentual dintre numarul reclamatiilor cu privire la corectitudinea
!acturii si numarul total al !acturilor emise Jn trimestrul pentru care se !ace raportarea# =or !i
luate Jn calcul toate reclamatiile de acest !el primite, indi!erent de validitatea lor#
! %& !
Concluzii
0n conditiile existente a%i in *omania, dar si ale tendintelor ce se mani!esta in lume, se
recomanda simpli!icarea proceselor de re"lementare, monitori%are etc#, cea mai buna solutie
!iind o sin"ula autoritate 7;ne -top -hop8 / !u%iunea in A1*$ a tuturor entitatilor#
0deea ca .$20 si A1*$ sa !ie doua ministere, avand deci aceeasi subordonare, s/a
dovedit contraproductiva in ultimii 1H ani, cand totul s/a concentrat la nivelul "uvernului, iar
re%ultatul !iind distantarea continuu de tarile vecine, *omania !iind acum una dintre ultimele
tari europene din punctul de vedere al de%voltarii in!rastructurii de telecomunicatii, in special
acolo unde statul este actionar# Guvernul este alcatuit pe criterii politice, obiectivele !und de
cele mai multe ori pe termen scurt# 0n plus, statul este inca actionar, repre%entat de "uvern, la
unii operatori3 2eletrans, *adiocomunicatii, *om2elecom, 2elecomunicatii $D*, +;-2elecom
etc# -ubordonarea !ata de parlament ar insemna o mai buna separare a operarii de
re"lementare# $omisia 1ationala de =alori .obiliare, care monitori%ea%a o piata mai mica 7cea#
,5 miliarde &8 este subordonata parlamentului# A1*$ ar trebui condusa de un $onsiliu de
Administratie desemnat de parlament#
# $onsiliul de administratie ar trebui alcatuit din eel putin 5 membri 7dar nu mai mult
de ,8 alesi pe o perioada de H sau 5 ani, inamovibili, mandatul lor trebuind a !l "arantat pentru
a !i !eriti de presiuni politice# 0n Dranta, de exemplu, ca de alt!el si in 2urcia, consiliul de
administratie are 5 membri. +resedintele $onsiliului de administratie ar putea !i desemnat de
membrii consiliului de administratie sau de parlament# +entru administrarea noii autoritati de
re"lementari, $onsiliul de Administratie va ale"e in urma unui concurs un director executiv#
# .odul de colectare a taxelor, proportional cu cota de piata in venituri a !iecarui
operator, conduce la ideea controlului asupra alcatuirii si executarii bu"etului#
2axa de monitori%are perceputa de A1*$ vine sa se adau"e altor taxe 70G$20 etc#8, iar
existenta a prea multor taxe in telecomunicatii !ace sa creasca riscul de industrie si deci costul
capitalului# *omania este renumita pentru multitudinea de taxe 7peste >8 pe care o
companie este obli"ata sa le plateasca#
Existenta unei sin"ure autoritati de re"lementare ar putea duce si la micsorarea
taxelor pe care operatorii de telecomunicatii trebuie sa le plateasca#
0n >' coe!icientul de cheltuieli !olosit de A1*$ a !ost de ,>1(, iar pentru >H a
,>'(, la care ar trebui adau"ate taxeie catre 0G$20, serviciul universal etc# 2rebuie propusa
o ci!ra maximala pentru intrea"a activitate 7re"lementare, monitori%are, serviciu universal
etc#8#
0n"loband si celelalte entitati, A1*$ ar putea deveni C;ne -top -hopC# Aceasta ar
putea sa insemne nu numai taxe minime, dar si simpli!icarea relatiei operator telecomunicatii
/autoritate# Aceasta mai inseamna ca atributiile trebuie sa inceapa cu acordarea de licente de
operare si sa acopere absolut tot spectrul3 control, monitori%are, "estionarea spectrului de
!recvente, le"islate, re"lementari, taxe etc#, operatorii de telecomunicatii avand relatii numai
cu o institutie#
'i%lio#raie
! %+ !
;aca, 1icolae / Anul de telecomunicatii >H, 2ribuna economica nr# >', p# H8/5,
>H
;aca, 1icolae / $onver"enta in re"lementarea telecomunicatiilor, 2ribuna economica
nr# H7, p# 76/78, >H
Antohi, Dan / 2elecom / evolutie dincolo de sperante, Bi% nr# ,', p# H8/5, >H
;aca, 1icolae / 2elecomunicatiile romanesti si inte"rarea europeana, 2ribuna
economica nr# 'H, p# 7H/75, >H
Dinu, Eduard / Anali%a strate"ica a sectorului de tele!onie celulara, 2ribuna economica
nr# H8, p# 55/56, >H
PPPhttp3@@EEE#anrc #roDesAtopDe!ault#aspxMtabidQ1>1PPP
PPPhttp3@@ro#EiAipEdia #or"@EiAi@2elecommunicationPPP
! %% !