P. 1
Realismul

Realismul

|Views: 2,618|Likes:
Published by Andrew Mcpherson
Realismul
Realismul

More info:

Published by: Andrew Mcpherson on Nov 25, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

REALISMUL Ion Deaconescu-Teoria relatiilor internationale Teoria realista – a fost elaborate de Hans Morgenthau, Arnold Wolfers, Kenneth

Thompson E.H.Carr,Georg Schawarzenberger si se bazeaza pe vointa de a considera omul si raporturile sociale, in special relatiile politice asa cum sunt ele de fapt sin u cum ar vrea ele sa devina in numele unui ideal. Acestia considera ca relatiile internationale trebuie sa fie caracterizate de realism in opozitie cu idealismul. Teoria realista a relatiilor internationale s-a constituit ca o reactie unitara fata de evolutia contradictorie a acestora.plecandu-se de la conceptul de paradigma,preluat din cercetarile lui Kuhn din domeniul fizicii, care o definea c auna sau mai multe achizitii stintifice definitivate. Transferata in spatiul relatiilor internationale , notiunea de paradigma se refera la unitatea curentului de gandire realist si reprezinta un instrument principal de analiza a societatii internationale, a dominatiei anumitor state ,indeosebi dupa ce de al doilea razboi mondial. Hans Morgenthau afirma ca : realismul considera prudenta ca virtute suprema in politica,deoarece prudenta in viata politica se confunda cu o realitate cruda si atroce ,cea a vointei de putere a statelor(in celebra sa carte Politics Amongs Nations). Puterea in conceptia sa,are o importanta decisiva in cadrul relatiilor internationale pentru ca in domeniul politic este similara cu energia din atom in lumea fizica . Conceptul de putere in teoria realista isi are punctul de plecare in gandirea lui Weber,care spunea ca cel ce face politica aspira la putere. In dinamica puterii, adica a raportului dintre state,echilibrul acestuia (balance of power) poate sa fie mentinut,in conditii de pace ori sa intre in deriva atunci cand este razboi. Vointa de putere si puterea sunt repere esentiale in tot ceea ce inseamna politic si nu doar ceea ce inseamna relatiile dintre state. Morgenthau in teza sa de doctorat , DIE INTERNATIONALE RECCHTSE FLEGE IHR WESEN AND IHRE GRENZEN, sustinuta in 1929 vorbeste despre tensiunea irationala,generatoare de conflicte si confruntari armate. Aceasta tensiune ,declansata de diverse diferende dintre state,depaseste uneori vointa de putere,lasandu se intuita ori solutionata prin instinct fiind nevoie de prudenta din partea oamenilor de stat pentru a evita acumulariile de energii tensionate si a gestiona pozitiv eventualele rasturnari in relatiile internationale. Hans Morgenthau,in celebra sa lucrare Politics Among Nations, trateaza problematica complexa a politicii puterii ,telurile politicii externe ,relatiile de putere si autoritate in politica internationala. In Antichitatea greceasca , sofistul Thrasimacos,referindu-se la putere si justitie spunea c ajust este ceea ce foloseste celui mai puternic iar justitia este in realitate un bine al altuia,este un avantaj al celui ce comanda si un rau pentru cel ce se supune. Morgenthau sustine ca inevitabil se ajunge la o acerba lupta pentru putere in conditiile in care unele tari isi urmaresc cu asiduitate realizarea scopurilor nationale fie prin expansiune militara si teritoriala , fie prin prestigiu economic. In acceptiunea sa , vointa de putere constituie fundamentul politicii si al conflictelor armate, pentru ca in 1

general omul este marcat de trei impulsuri :de a trai,de a se reproduce si de a domina, insa ,, nereusind sa si satisfaca pe deplin dorinta de putere in interiorul granitelor nationale, oamanii isi transfera aspiratiile neimplinite pe scena internationala. In lupta pentru putere, statele sunt actorii principali ai relatiilor internationale-lupta pentru supravietuire si cea pentru suprematie. Balanta de putere-statele se gasesc mereu intr-o competitie pentru dobandirea unui rol major in cadrul sistemului international, cat si de conflict, caci aceasta balanta de putere nu asigura pacea, uneori provoaca mai degraba, razboiul, aspiratia spre putere a unora dintre natiuni, fiecare incercand sa mentina, fie sa rastoarne starea de fapt , conduce la necesitatea unei constelatii numita balanta a puterii si a unei politici care sa isi propuna sa o pastreze. Morgenthau sustine ca notiunea de interes individual sau colectiv reprezinta o esenta a politicii ce domina actiunea politica intr-o anumita perioada a istoriei si depinde de contextul politic si cultural in care este formulata politica externa.Asa cum in orice individ exista instinctul de putere, statul ca actor international are tendinta de a-si dezvolta si manifesta puterea pe plan international in relatia cu celelalte natiuni. Orice tip de politica reprezinta o lupta pentru dobandirea puterii intr-o lume concurentiala a saraciei si a conflictelor pentru acapararea de resurse , o lume care constituie rezultatul fortelor inerente ale naturii umane, atata vreme cat intreaga viata politica a unei natiuni democratice este o continua lupta pentru putere. Notiunea de balanta a puterii a fost si este desprinsa din realitatea vietii politice,fiin o lege ce actioneaza din cele mai vechi timpuri . De ex, o manifestare a acestei a fost descrisa in sec V .I.Hr, de istoricul Tucidide atunci cand s-a referit la politica regelui persan, Tissaphernes care urmarea asigurarea unui echilibru de durata intre Persia si rivalele sale, Atena si Sparta.Trebuie sa existe un echilibru al puterii si o strategie buna.( John McDonald ,, strategia fiecaruia depinde de a tuturor celorlalti,,). Balanta de putere dintre state inseamna capacitatea tuturor posibilitatilor si a resurselor , chiar atacul armat, de a atinge scopul propus, evenimentele fiin cele care actioneaza asupra oamenilor de stat si nu invers. In discursul sau ,, Dinamica Pacii, rostit in mai 1929 in fata Parlamentului german , amintea un pasaj din cartea lui Woolf ,, fiecare din noi s –a nascut sa fie realist ,fie un idealist insuportabil ,cel din urma fiin mai usor de recunoscut dupa manifestarile lor ciudate. Securitatea si Relatiile Internationale-Kolodziej In forma cea mai pura ,realistii identifica statul ca fiind actorul cheie in relatiile internationale . De asemenea, variabila sau factorul cheie care alimenteaza comportamentul statului este puterea. Principala forma de putere este cea militara . In al doilea rand capacitatea materiala constituie puterea de a influenta in mod decisiv nu numai comportamentul altor state ci si sistemul sau balanta de putere existenta intre state. Alte forme de putere sau influenta, inclusiv , puterea stintifica ,tehnologica si economica sunt considerate subordonate si aflate in serviciul utilizarii sau amenintarii cu forta. Inspirandu-se din teoria microeconomica , realistii descriu statele si pe cei care 2

le controleaza resursele ca fiind actori rationali. Despre toate statele se afirma ca trebuie sa depuna eforturi pentru a-si maximiza puterea (sa dezvolte forte militare,strategii,aliante si privind achizitiile de armament pentru a-si mentine si pentru a-si imbunatati pozitia competitiva), ceea ce realistii numesc comportament rational- pentru a contracara amenintarile potentiale. Pentru realistii clasici , conditiile obiective ale puterii materiale dicteaza intodeauna si in mod decisiv comportamentul unui stat. Statul este un actor rational interesat de avantajele proprii. Oboectivul major al politicii externe in orice stat ar trebui sa fie dobandirea puterii. Manual de Relatii Internationale Realismul are la baza o serie de consideratii filosofice asupra naturii umane. :omul este rau,egoist si supus unei inclinatii naturale catre cautarea puterii,a dominatiei, el traieste intr-o permanenta nesiguranta, fiind marcat de o profunda neicredere in oameni si suspiciune l aadresa celorlalti. De la aceste prezumtii pleaca si constructia realismului clasic. Natura insasi si conditiile in care traieste omul il fac pe acesta rau. Pentru autorii realisti nu exista nicio schimbare in natura umana,de unde decurge in mod necesar ca nu exista progres. Din acest punct de vedere realismul este o paradigms conservatoare. Hans Morgenthau –Politics Among Nations :The Struggle for Power and Peace(1948)-o viziune completa. Morgenthau distinge trei niveluri de constructie folofofica privind realismul: a)nivelul individual:natura umana este viciata , egoista prin nastere , indreptata spre lupta catre putere. Acesta este omul politic , insa el nu constituie decat o parte a omului real , care in realitate este un compozit de om politic,economic,religios,moral. Aceste caracteristici ale naturii umane se grupeaza in cele trei dimensiuni fundamentale ale acesteia:biologixa,spirituala si rationala b)nivelul statal ;statul-natiune este pentru Morgenthau ,, punctul fundamental de referinta al politicii externe,,avand o serie de interese pe care si le defineste in termeni de putere c)nivelul sistemic-statele se diferentiaza intre ele,in functie de puterea de care dispun,insa puterea este intodeauna relativa , ea nu poate fi masurata cu exactitate, fiind mai degraba o functie a unor elemente ale puterii nationale :asezarea geografica, resursele naturale,demografia,moralul national,caracterul national,calitatea guvernarii si a diplomatiei,capacitatile tehnologice ,economice si militare. In functie de acestea fiecare stat isi concepe propria politica externa.Ex :daca SUA au avantajul de a avea o dimensiune continentala fiind inconjurate de ape ,un stat precum Franta,care se situeaza pe continent trebuie sa isi conceapa in mod diferit politica de aparare. Nivelul dezvoltarii economice al unui stat este extrem de important din perspectiva potentialului transformarii capacitatilor economice in capacitati militare. In aceeasi lucrare sunt cuprinse si cele sase principii ale realismului : 1. Politica internationala este guvernata de legi obiective ce se regasesc in natura umana.Aceasta,sustine Morgenthau este neschimbatoare si orientata catre castigarea de putere si dominatie asupra celorlalti . 3

Pe de alta parte ,in viziunea lui Morgenthau, exista doua posibilitati : fie investigam motivele si intentiile actorului politic in alegerea politica facuta fie investigam consecintele acelei politici. 2. Interesul statelor este definit in functie de putere,conceptul de putere este absolut necesar si definitoriu pentru relatiile internationale fiint totodata si conceptul central al viziunii realiste. Toti conducatorii si oamenii politici si toate statele cauta sa-si maximizeze puterea si securitatea in raport cu celelalte state din sistemul international. Aceasta este logica oe care ele isi structureaza in orice moment politica externa indiferent de motivatie sau coloratura politica. Interesul national,in sensul folosit de Morgenthau este foarte aproape de raison d’Etat al lui Richelieu,care sustinea decizia politica si actiunea externa printr-o serie de motive circumscrise interesyl statului de a castiga cat mai multa putere in sistemul international. Statul impune luarea unor decizii politice si realizarea unor actiuni externe care nu trebuie judecate in termeni morali, pentru ca interesul statului este in primul rand acela de supravietuire si siguranta nationala prin maximizarea puterii sale. 3. Interesul definit in termeni de putere este o categorie obiectiva ,universal valabila ,darfara un inteles fix si definitiv. Acesta este conceptul cheie al realismului clasic si al politicii internationale. Interesul devine parte a esentei politice si nu se altereaza in timp sau spatiu. Chiard aca interesul de putere este neschimbat in ceea ce priveste statul , circumstantele si conditiile particulare in care acesta opereaza se modifica totusi in timp si spatiu,ele depinzand de contextul cultural si politic general in care este plasat statul. Astfel pozitiile statului in sistemul international se modifica,la fel si balantele de putere. 4. Principiile morale universale nu pot fi aplicate actiunii statelor nationale in forma lor abstracta, ci trebuie filtrate prin intermediul circumstantelor concrete de spatiu si timp. Pentru stat supravietuirea nationala este un imperativ moral. 5. In relatiile internationale este recomandata prudenta,in sensul in care trebuie sa judecam actiunile in functie de consecintele politice pe care le vor produce.Astfel trebuie dezvoltata si o anume etica politica prin care actiunile politice sa fie judecate in functie de consecintele lor. 6. Principiile realismului mentin autonomia sferei politicii in raport cu toate celelalte care trebuie sa i se subordoneze. Lupta pentru putere si dominatie in raport cu ceilalti ,puterea si vointa de putere in sine diferentiaza politica in mod fundamental, de orice alta sfera,fie ea economica,morala,religioasa etc. Mai degraba decat a fi un principiu , acest punct sase reprezinta o statuare a autonomiei domeniului politicii internationale ca domeniu de cercetare dinstinct in raport cu celelalte.

4

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->