REALISMUL

AGENDA:

1. Cadrul general 1.1. Concepte cheie 2. Precursori 2.1. Tucidide 2.2. Machiavelli 2.3. Richelieu 2.4. Hobbes 3. E.H. Carr 4. H.J. Morgenthau 4.1. Balanta de putere 4.2. Realismul, niveluri de constructie filosofica 4.3. Cele sase principii ale realismului 5. Realismul ofensiv/defensiv 6. Concluzie 7. Bibliografie

1. CADRUL GENERAL

Realismul este una dintre paradigmele centrale ale domeniului relatiilor internationale, structurand ntelegerea evenimentelor, conceperea si desfasurarea politicii externe, configurarea conflictelor internationale o mare parte a secolului XX.

1.1 CONCEPTE CHEIE

Traditional- orientare stato-centrica Scopul politicii externe-servirea interesului national Politica internationala= lupta pentru putere Anarhia in sistemul international Competitie si conflict in afacerile internationale

2. Precursori
REALISMUL ESTE CONSIDERAT CURENTUL DE GANDIRE CEL MAI VECHI, ORIGINANDU-SE IN TUCIDIDE, MACHIAVELLI, CARDINALUL DE RICHELIEU, THOMAS HOBBES S.A.

2.1. TUCIDIDE
o

dezvolta concepte precum relatiile de putere dintre state si modul n care dinamica acumularii de putere influenteaza configuratia relatiilor interstatale precum si tema valorii relative a conceptului de justitie, aflat ntr-o relatie directa cu structura raporturilor de putere

2.2. NICCOLO MACHIAVELLI

o

despre oameni se poate spune n general lucrul acesta: ca sunt nerecunoscatori, schimbatori, prefacuti si ascunsi, ca fug de primejdii si sunt lacomi de castig

Consecinta pe care el o extrage din aceste constatari este ca n problemele de stat, mai mult decat n viata privata, puterea si securitate trebuie sa fie prima preocupare a principelui.

2.3. CARDINALUL DE RICHELIEU

In domeniul diplomatiei, a fost cel care a practicat un concept de sorginte realista - raison dEtat.

2.4. THOMAS HOBBES

o

conditia naturala a omului- starea de razboi (homo homini lupus) oamenii sunt egali prin natura n tendintele lor agresive (dezvolta n maniera realista ) ,,si cel mai slab dintre oameni are suficienta putere ca sa l omoare pe cel mai puternic, fie prin masinatiuni secrete, fie prin conspiratie cu altii

3.EDWARD HALLETT CARR

o

la sfritul anilor 1930 era clar c principiile idealiste nu mai aveau legtur cu realitatea acordurile de pace de dup primul rzboi mondial au fost un fiasco unul dintre principalele defecte n raionamentul care a dus la acorduri a fost neglijarea factorului de putere n politic

4.HANS. J. MORGENTHAU
o

Politics Among Nations : The Struggle for Power and Peace (1948) a lui Morgenthau, sistematizeaza realismul post-belic = relatiile internationale se refera la state care-si urmaresc interesele definite in termeni de putere :

Statul = actorul cel mai important in relatiile internationale Interestul national = statele au interese si interesele statului domina conceptia de stat Puterea = capabilitatile prin care este servit interesul statului Natura anarhica a sistemului international

4.1. BALANTA DE PUTERE

o

statele se gasesc mereu intr-o competitie pentru dobandirea unui rol major in cadrul sistemului international Morgenthau sustine ca interesul individual sau colectiv reprezinta o esenta a politicii ce domina actiunea politica intr-o anumita perioada a istoriei

4.2. REALISMUL, NIVELURI DE

CONSTRUCTIE FILOSOFICA

Nivelul individual natura umana este una viciata, egoista prin nastere, care este ndreptata catre lupta pentru putere, caracterizata de o dorinta nesatioasa de dominatie (acel animus dominandi) si neschimbatoare

Nivelul statal

statul este principalul actor n relatiile internationale. Pentru Morgenthau, statul-natiune punctul fundamental de referinta al politicii externe. statul are o serie de interese pe care si le defineste n termeni de putere

Nivelul sistemic

sistemul international este anarhic confera statelor din interiorul sau libertatea de a decide n mod suveran si autonom care le sunt interesele statele se diferentiaza ntre ele n functie de puterea pe care o detin

4.3. CELE SASE PRINCIPII ALE REALISMULUI

1. Politica (internationala) este guvernata de legi obiective ce se regasesc n natura umana.
2. Interesul statelor este definit n termeni de putere conceptul de putere este absolut necesar si definitoriu pentru relatiile internationale care sunt n esenta relatii de putere ntre statele nationale ale sistemului international

3. Interesul definit n termeni de putere este o categorie obiectiva, universal valabila, dar fara un nteles fix si definitiv. -acesta este conceptul cheie al realismului clasic si al politicii internationale

4. Principiile morale universale nu pot fi aplicate actiunilor statelor nationale n forma lor abstracta, ci trebuie filtrate prin intermediul circumstantelor concrete de spatiu si timp.

5. Trebuie facuta distinctia clara ntre aspiratiile morale la un moment dat ale unei natiuni si legile morale. 6. Principiile realismului mentin autonomia sferei politicii n raport cu toate celelalte care trebuie sa i se subordoneze. -astfel ca dimensiunile biologica si spirituala vor fi considerate secundar n raport cu cea rationala politica

5. REALISMUL OFENSIV/DEFENSIV
OFENSIV - anarhia determina o incercare de a maximaliza puterea - dilema a securitatii - scopul suprem al unui stat este cel de a deveni hegemonul sistemului DEFENSIV statele nu functioneaza in conditii continue de amenintare externa si ca dilema de securitate apare relativ rar scopul principal al statelor consta in prezervarea puterii

6. CONCLUZIE
Realismul - o paradigma conservatoare a relatiilor internationale Are la baza o conceptie a naturii umane neschimbatoare, dominata de vointa de putere si de egoism si rautate. Ea este produsul ncercarilor teoretice de a construi o teorie care sa explice comportamentul statelor.

7.BIBLIOGRAFIE
1.

2.

3. 4.

Stephanie Lawson, Relaii Internaionale, Ed. CA Publishing, Cluj Napoca, 2010. Stefano Guzzini, Realism si relatiile internationale, Ed. Institutul European, Iasi, 2002 H. Kissinger, Diplomatia, Bucureti 2003 V. Puscas, Relatii internationale/trasnationale, Ed. Eikon, Cluj Napoca, 2007

V MULUMIM PENTRU ATENIE!

Spis Alexandra ran tefana Ungureanu Monica Vian Andreea Vielaru Adina