UNIVERSITATEAT DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT
FUNCTIILE PARLAMENTULUI
Coordonatori: Referenti:
Mircea Criste Ciurea Cristina
Vertes Andreea Codrin Ramona
Erdei Patrick
Timisoara 2007
1.Sistemul functiilo P!l!mentului
Functiile semnifica rolul parlamentului,iar procedurile constitutionale sunt mijloacele
tehnice,constituite ca atare,pentru indeplinirea rolului sau.
Potrivit unora,parlamentul are o tripla misiune,inerenta
democratiei:informarea,controlul,legiferarea.Potrivit ,altora ar fi sufficient sa se vorbeasca
despre rolul legislativ al parlamentului si despre rolul sau politic (informarea si angajarea
raspunderii guvernului).
Intro alta opinie ,constituindese o singura functie a parlamentului !deliberarea ,aceasta
ar comporta totusi patru " aspecte corolare # :repre$entarea,informarea,legiferarea si controlul.
%rice incercare de identificare si de partajare a functiilor parlamentului este o
conventie ,discutabila si cen$urabila.&ub semnul unei asemenea clau$e ,consideram ca fiind
principale functii ale parlamentului: reprezentarea; recrutarea personalului guvernamental si a
altor persoane care urmeaza sa indeplineasca unele prerogative; determinarea cadrului
general al politicii externe ;declansarea procedurii judiciare fata de anumite
persoane;informarea;controlul;deliberarea
'oate functiile parlamentului interactionea$a.&epararea lor este,asadar,artificiala si are o
valoare e(clusiv didactica.
Funciarmente ,Parlamentul indeplineste o functie "e e#e$ent!e :el este organul
repre$entativ suprem al poporului roman(art.)* alin.*).+ceeasi idee a repre$entarii constituie
fundamentul " mandatului ,amerelor (art.)-) si al parlamentarilor(art.).).
+stfel, " ,amera /eputatilor si &enatul sunt alese pentru un mandat de 0 ani #,dar
" mandatul # prin definitie, semnifica " repre$entare #.
Parlamentul, in conditiile preva$ute de ,onstitutie si de alte legi, indeplineste functi! "e
ecut!e ! uno! "inte function!ii #u%lici s!u ! !lto #eso!ne in&estite cu #eo'!ti&e
#u%lice.+stfel, prin votul de incredere, el investeste membrii 1uvernului(art.23 alin.*)4 fiecare
,amera numeste - membri in ,urtea ,onstitutionala (art.*05 alin.5) 4ambele ,amere,in sedinta
comuna, numesc +vocatul Poporului(art.32 alin.*) Parlamentul validea$a sau alege membrii
,onsiliului &uperior al 6agistraturii(art.*--) 4 si numeste consilierii de conturi (art.*07
alin.0) 4,amerele in sedinta comuna ,numesc pe directorii serviciilor de informatii(art. )3 lit.
1)etc.
Functi! "e "iection!e ! #oliticii e(tene,pe care majoritatea covarsitoare a
parlamentelor contemporane o indeplinesc ,a fost multa vreme re$ervata in e(clusivitate
8(ecutivului,sub motivul ca " diplomatia nu apartine poporului #.8a este insa si trebuie sa fie
una dintre functiile oricarui parlament.Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare in
reali$area functiei de directionare a politicii e(terne,mentionam doar ca el ratifica unele dintre
tratatele internationale si isi constituie o comisie speciala de politica e(terna cu semnificative
atributii.
Functi! )u"ici!! a Parlamentului este e(plicit dimensionata prin cateva
prerogative :incuviintarea retinerii,arestarii,perchi$itionarii(art.95) 4punerea sub acu$are a
Presedintelui :omaniei ,pentru faptele savarsite in e(ercitiul functiei lor (art.*7. alin.5).
5
Sectiune! 1
Functi! "e infom!e
;ecesitatea informarii si mijloacele de informare.Intro democratie pluralista,<egislativul
si 8(ecutivul trebuie sa se informe$e mutual.Folosul este reciproc.Parlamentul nusi poate
indeplini eficienta sa deliberativa !si mai ales legislativa ! decat daca el actionea$a in deplina
cunostiinta de cau$a.<egea nu este o masura in sine si nici pentru sine.8a constituie e(presia
activitatii rationale desfasurate sub semnul imperativelor vietii sociale.
Fundamentarea stiintifica a actului normativ,relevarea imprejurarilor care il fac
necesar,evaluarea re$ultatelor preconi$ate,dar si a celor corelative,paralele sau opuse,toate
acestea si inca multe altele presupun informare./ar informarea este conditie sine =ua non si
pentru indeplinire cu eficacitate a functiei de control parlamentar.,ontinutul si cuprinderea
informatiei,continuitatea sau permanenta acesteia,conditiile in care aceasta informatie parvine
Parlamentului sunt factori decesivi pentru aprecierea eficacitatii reale a controlului parlamentar.
6arginundune la ceea ce prevede ,onstitutia,procedeele de informare pot fi grupate in :
mijloace aflate la dispo$itia cetatenilor (petitiile),mijloace aflate la dispo$itia
parlamentarilor,mijloace aflate la dispo$itia ,amerelor si a organelor ei interne,mijloace
re$ervate initiativei 1uvernului,cu sau fara angajarea raspunderii lui politice.
I.Infom!e! l! initi!ti&! cet!tenilo ! petitiile./reptul de petitionare a fost reglementat
ca drept fundamental (art.3* din ,onstitutie).In sensul prevederilor constituionale,cetatenii au
dreptul sa se adrese$e autoritatilor publice ! inclusiv deci Parlamentului ! prin petitii formulate
numai in numele semnatarilor.%rgani$atiile legal constituite au dreptul sa adrese$e petitii
e(clusiv in numele colectivelor pe care le repre$inta.8(ercitarea dreptului de petitionare este
scutita de ta(a.+utoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii,in termenele si in conditiile
stabilite potrivit legii./esi legea nu o spune,e(ercitarea dreptului de petitionare ,facuta cu buna
credinta,nu atrage nici un fel de consecinte negative pentru petitionar.
Institutionali$area +vocatului Poporului,avand ca rol esential tocmai " apararea
drepturilor si libertatilor cetatenilor #,nu dispensea$a celelalte organe de obligatia de a primi si
de a re$olva petitiile ce le sunt adresate direct.
II.Infom!e! l! initi!ti&! #!l!ment!ilo.,onstitutia consacra doua procedee de
informare :solicitarea de informatii si intrebarile.Primul procedeu este sanctionat implicit,cel
deal doilea e(plicit.
+rticolul *** din ,onstitutie,cu privire la " informarea Parlamentului #,preci$ea$a ca
1uvernul si toate celelalte organe ale administratiei publice, " in cadrul controlului parlamentar
al activitatii lor #,sunt obligate sa pre$inte informatiile si documentele cerute de ,amera
/eputatilor,de &enat sau de comisiile parlamentare,prin intermediul presedintilor
acestora.'otusi credem ca dreptul in discutie apartinand deputatilor si senatorilor,nu poate fi
satisfacut sine modo,ci bono modo.
III.Inte%!ile sunt un mijloc traditional de informare.8le nu semnifica !cum uneori sa
spus ! o " procedura de petitii prin intermediul parlamentarilor #sau " un gen de recurs gratios
la indemana acesora #.Intrebarea repre$inta ! ca procedeu tehnic parlamentar ! mijlocul prin
-
care un membru al +dunarii solicita informatii sau e(plicatii,asupra unui fapt determinat ,din
partea unui membru al 1uvernului sau din partea altor conducatori ai administratiei publice.
Intrebarile pot fi orale sau scrise , simple sau urmate de de$bateri ,daca adunarea
hotareste astfel.+stfel cum se preci$ea$a in ambele regulamente ale ,amerelor,intrebarea nu
poate avea ca obiect probleme personale ,obtinerea de consultatii juridice ,probleme referitoare
la cau$ele aflate pe rolul instantelor judecatoresti.
IV.Infom!e! l! initi!ti&! C!meelo si ! o'!nelo ei intene.% prima modalitate de
informare a fost deja evocata :1uvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt
obligate sa pre$inte informatiile si documentele cerute de ,amera /eputatilor ,de &enat sau de
comisiile parlamentare,prin intermediul presedintilor acestora./aca de regula,solicitarea de
informatii si documente este facultativa,te(tul art.*** din ,onstitutie prevede o ipote$a in care
solicitarea informarii este obligatorie.
% alta modalitate de informare ,nepreva$uta e(plicit ,dar indenegalabila in te(tura
raporturilor dintre Parlament si 1uvern ,constituie declaratiile guvernamentale ,facute la
initiativa Parlamentului.8le pot avea ca obiect e(primarea atitudinii 1uvernului fata de un
eveniment important,pre$entarea unei situatii de interes general ,informarea Parlamentului in
legatura cu masurile adoptate sau preconi$ate intrun anumit domeniu sau,pur si simplu
,pre$entarea unor probleme de actualitate.
Informarea Parlamentului prin comisiile sale !permanente sau speciale !constituie
modalitatea obisnuita si eficienta de documentare in vederea e(ercitarii controlului parlamentar.
In materie financiara ,un " instrument # pentru reali$area informarii ,de incontestabila
autoritate si cu accentuata utilitate,este ,urtea de ,onturi.+ceasta pre$inta anual Parlamentului
un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din e(ercitiul
e(pirat,cuprin$and si neregulile constatate.
V.Infom!e! P!l!mentului l! initi!ti&! *u&enului./eclaratiile guvernamentale !
despre care sa vorbit ,ca substitut la cele care semnifica angajarea raspunderii politice,pot fi
facute si la initiativa 1uvernului,daca acesta considera necesar ,iar Parlamentul consimte.
Sectiune! ! +,!
Functi! "e contol si s!nctiunile contolului
Pentru e(ercitarea si,eventual ,finali$area controlului parlamentar ,,onstitutia indica sau
articulea$a diverse proceduri ,majoritatea lor putanduse finali$a prin sanctiuni constitutionale.
I.Poce"ui si mi)lo!ce "e contol./intre diversele proceduri si mijloace de control
parlamentar ,le retinem pe urmatoarele : incunostintarea ,consultarea
prealabila,aprobarea,acceptarea programului de guvernare,interpelarea,angajarea raspunderii
1uvernului asupra unui program ,a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de
lege.
*.Incunostintarea neintar$iata a Parlamentului,printrun mesaj,constituie obligatia
Presedintelui :omaniei,atunci cand,producanduse o agresiune armata impotriva tarii ,el a luat
masuri pentru respingerea agresiunii./aca Parlamentul nu se afla in sesiune,acesta se convoaca
de drept in 50 de ore de la declansarea agresiunii>art..- alin.(-)?.
5.,onsultarea prealabila a Parlamentului este preva$uta in doua situatii : a)atunci cand
presedintele :omaniei decide sa di$olve Parlamentul,intrucat acesta nu a acordat votul de
0
incredere 1uvernului,dupa respingerea a cel putin doua solicitari succesive de
investitura>art.2. alin.(*)? 4
b)cand presedintele :omaniei intelege sa solicite poporului e(primarea vointei lui,prin
referendum,cu privire la probleme de interes national(art..7 din ,onstitutie).
-.+probarea este forma de incuviintare a unei actiuni sau a unui act ,din partea
Parlamentului,validanduse astfel acea actiune sau acel act.
0.Interpelarea este o veritabila injonctiune adresata 1uvernului sau unuia dintre membrii
acestuia pentru a da e(plicatii asupra politicii trecute sau asupra atitudinii pe care intelege sa o
adopte in legatura cu o problema actuala sau viitoare.
II.Poce"ui si mi)lo!ce "e contol c!o! -o%li'!toiu s!u !le!toiu -li se !soci!$!
s!nctiuni #olitice s!u )ui"ice
*.+cceptarea programului de guvernare si acordarea votului de incredere este procedura
constitutionala de control parlamentar care poate avea ca finalitate investirea sau legitimarea
1uvernului.
+udierea si de$baterea programului de guvernare constituie atat modalitati de informare a
Parlamentului cat si de control asupra 1uvernului,urmate in mod necesar, fie de un vot de
neincredere ! refu$ul Parlamentului de a investi 1uvernul !fie de un vot de incredere ,adica de
investirea 1uvernului.
5.6otiunea de cen$ura este procedura prin care ,amera /eputatilor si &enatul ,in sedinta
comuna ,pun in cau$a raspunderea politica a 1uvernului printrun blam la adresa acestuia si a
activitatii lui.8fectul admiterii motiunii il constituie incetarea fortata a mandatului
1uvernului.'otusi,motiunea de cen$ura este un instrument indispensabil intrun regim
parlamentar " rationali$at #,caci ,privita sub aspectul ei po$itiv,ea este sanctiunea controlului
parlamentar asupra 8(ecutivului si,totodata,mijlocul de adaptare a mecanismului institutional.
:egulile constitutionale de inaintare a motiunii de cen$ura :
a)initiativa motiunii de cen$ura nu poate fi decat colectiva 4
b)numarul minim al celor care o initia$a trebuie sa fie cel putin o patrime din numarul
total al deputatilor si al senatorilor 4
c)la data depunerii ,ea se comunica 1uvernului si nu poate fi de$batuta in Parlament
decat dupa - $ile de la data cand a fost pre$entata in sedinta comuna a celor doua camere 4
d)pentru adoptarea motiunii este necesara cel putin majoritatea absoluta 4
e)daca motiunea de cen$ura a fost respinsa ,deputatii si senatorii care au semnato nu mai
pot initia,in aceeasi sesiune,o noua motiune de cen$ura,cu e(ceptia ca$ului in care 1uvernul isi
angajea$a raspunderea politica.
-.+ngajarea raspunderii 1uvernului la initiativa sa este procedura constitutionala prin
care ,in conditiile unui regim parlamentar si e(primand esenta acestuia ,1uvernul pune
Parlamentul in situatia limita de a opta intre acceptarea opiniei lui sau la demitere .+tunci cand
motivul angajarii raspunderii politice de catre 1uvern este un proiect de lege ,angajarea
raspunderii are semnificatia " unei proceduri mi(te,de control si de legiferare.
Ipote$ele de angajarea raspunderii politice pot fi grupate in doua categorii :+.+ngajarea
raspunderii asupra unui program sau asupra unei declaratii de politica generala 4@.+ngajarea
raspunderii asupra unui proiect de lege.
0.Procedura suspendarii din functie a Presedintelui :omaniei nu este ,in esenta ,o
procedura sanctionatoare .8a este o procedura prealabila si obligatorie ,in vederea
demiterii,precum si o procedura de control parlamentar./e altfel,prin definitie ,suspendarea
trebuie precedata de informare si control.;umai prin aceste operatii pot fi stabilite motivele
3
suspendarii.An astfel de demers logic re$ulta si din cuprinsul art..3 din ,onstitutie .Presedintele
:omaniei poate fi suspendat din functie ,de ,amera /eputatilor si de &enatin sedinta comuna
si cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,in ca$ul savarsirii unor fapte grave prin care a
incalcat prevederile ,onstitutiei.Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel
putin o treime din numarul deputatilor si al senatorilor ,in ca$ul savarsirii unor fapte grave prin
care a incalcat prevederile ,onstitutiei.,urtea ,onstitutionala pe temeiul art.*0) alin.(*)lit.h)din
,onstitutie ,transmite Parlamentului avi$ul sau consultativ pentru propunerea de suspendare din
functie a Presedintelui.In fine,Presedintele poate da Parlamentului e(plicatii cu privire la faptele
ce i se imputa ./aca propunerea de suspendare din functie este aprobata,in cel mult -7 $ile se
organi$ea$a un referendum pentru demiterea Presedintelui.8ste un referendum obligatoriu si de
deci$ie ./ata referendumului se stabileste prin hotarare a Parlamentului .:e$ultatele centrali$ate
la nivel national se inaintea$a ,urtii ,onstitutionale ,care pre$inta Parlamentului un raport cu
privire la respectarea procedurii de organi$are si desfasurare a referendumului si confirma
re$ultatele acestuia.
3.Punerea sub acu$atie a Presedintelui :omaniei.In termeni identici ,sub aspectul
valentelor prerogativelor parlamentare,inscriem aici si posibilitatea pe care o are Parlamentul
ca,in sedinta comuna a ,amerelor si cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si
al senatorilor,sa puna sub acu$are pe Presedintele :omaniei pentru inalta tradare.Potrivit art..)
din ,onstitutie ,propunerea de punere sub acu$are poate fi initiata de majoritatea deputatilor si
senatorilor si se aduce,neintar$iat ,la cunostinta Presedintelui pentru a putea da e(plicatii cu
privire la faptele ce i se imputa.
/e la data punerii sub acu$are si pana la data demiterii ,Presedintele este suspendat de
drept.,ompetenta de judecata apartine Inaltei ,urti de ,asatie si Bustitie,la sesi$area
Procurorului 1eneral al Parchetului de langa Inalta ,urte de ,asatie si Bustitie Presedintele este
demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
).Armarirea penala a membrilor 1uvernului.Pe ba$a informarii in urma controlului
parlamentar,,amera /eputatilor,&enatul si Presedintele :omaniei pot cere urmarirea penala a
membrilor 1uvernului pentru faptele savarsite in e(ercitarea functiei lor.+rt.*30 din
:egulamentul ,amerei /eputatilor si art.*0. din :egulamentul &enatului preci$ea$a ca
procedura se deschide pe ba$a raportului unei comisii permanente,ca urmare a unei anchete,sau
al unei comisii speciale de ancheta./aca sa cerut urmarirea penala,Presedintele :omaniei poate
dispune suspendarea din functie a celui in cau$a.'rimiterea insa in judecata a unui membru al
1uvernului atrage ipso facto suspendarea lui din functie.,ompetenta de judecata apartine Inaltei
,urti de ,asatie si Bustitie(art.*7. alin.5,combinat cu art.*33 alin.5 din ,onstitutie).
Punerea sub urmarire penala a fostilor membrii ai 1uvernului,pentru infractiunile
savarsite in e(ercitiul functiei lor ,se face, de asemenea.potrivit normelor de procedura din
aceasta lege (<egea nr.**3 C*...).
III.Contolul #!l!ment! !su#! !lto !cte s!u f!#te !le *u&enului.,ontrolul
parlamentar,indiferent de formele prin care el se infaptuieste,in principiu este esetialmente un
control politic si el are ca obiectiv e(clusiv actele emise sau faptele savarsite de catre
autoritatile publice din cadrul puterii e(ecutive.,aracterul politic al controlului nu e(clude ,ci
uneori,asa cum sa putut constata,implica el insusi consecinte juridice sau provoaca eventuala
producere a unora asemenea consecinte.
In cadrul controlului parlamentar cu privire la asemenea acte sau fapte sar putea lua in
considerare nu doar legalitatea stricto sensu,ci si oportunitatea.
)
An astfel de control sar putea infaptui " sistematic # indeosebi de comisiile parlamentare
sau,daca o ,amera sau Parlamentul decide astfel, de catre o comisie special constituita in acest
scop.
Sectiune! .
Functi! "eli%e!ti&!
,oncis si clar ,functia deliberativa nu se identifica cu functia legislativa.Prima are o sfera
mai larga 4cea dea doua este o componenta a celei dintai.
I.Actele )ui"ice !le P!l!mentului.,amera /eputatilor si &enatul ! ne preci$ea$a
art.). din ,onstitutie ! adopta legi ,hotarari si motiuni .Indicarea " actelor juridice #ale celor
doua ,ameresi implicit ale Parlamentuluieste e(presa si limitativa.
*.<egile ! inclu$andule aici,in sens larg,si pe cele constitutionalesunt acte juridice
supreme in arhitectura sistemului juridic.8le se afla in varful piramidei surselor formale ale
dreptului.
5.Dotararile ca varietate a actelor juridice ale ,amerelor si ale Parlamentului,se
deosebesc de legi sub un intreit aspect :prin forta lor juridica,prin continutul lor si prin
procedura de adoptare.
-.6otiunile isi revendica mai greu statutul de acte juridice distincte, ele fiind de fapt o
varietate a hotararilor.8le semnifica o " re$olutie #,adica un te(t votat de un organ deliberativ
cu privire la functionarea sa sau pentru asi e(prima opinia ori vointa asupra unei probleme
determinate.
II.R!#otul "inte le'i si /ot!!ile *u&enului. +ceasta este una dintre cele mai
comple(e probleme in sistemul de e(igente normative pentru ca, in esenta, chestiunea este
aceea de a sti daca 1uvernul poate sau nu, prin hotararile sale, sa procede$e la reglementarea
primara a unor relatii sociale.
/oua conceptii au devenit manifeste in aceasta privinta :
a) 'eoria monopolului legislativ al reglementarilor primare 4
b) 'eoria obligativitatii legislative primare numai a celor mai importante relatii sociale.
III.Actele P!l!mentului e(clusi& #olitice. /espre aceasta categorie de acte nu se face
vorbire in ,onstitutie./ar trebuie sa o admitem.Iar practica noastra parlamentara a confirmato
deja. +ctele cu caracter e(clusiv politic sunt diverse
declaratii,apeluri,motiuni,mesaje,scrisori,declaratiiapel,re$olutii etc.,in functie de obiectul
actului, de destinatar si de scopul urmarit.
*. <egeacriteriile legii sau definirea legii. /emersul avand ca obiect definirea legii isi
poate constitui ca reper un criteriu pur organic si formal, un criteriu material sau un criteriu
mi(t, organic si material.
5. Procedura legislativa ordinara, comuna sau obijnuita. <ogica interna si stuctura
procedurii legislative. Procedura legislativa este esentialmente functionala, ea avand ca scop
final adoptarea unei deci$ii. 8ste o procedura contradictorie si repetitiva, in acelasi timp.
,ontradictorie in sensul ca prin analogie ea se aseamana cu de$baterile contecioase.
:epetitiva, intrucat odata votul intro ,amera, procesul legis lativ reincepe in cealalta ,amera.
<egea este dublu conditionata: politic , de majoritatea ce o poate adopta4 juridic, de
legitimitatea ei constitutionala.
9
+doptarea unei legi comporta doua fa$e distincte : una preliminara constand in
eliminarea proiectului, depunerea lui si de$baterea acestuia in una sau mai multe comisii 4 alta
de de$batere si deci$ie, in ,amerele Parlametului.
In fa$a preliminara pot fi marcate trei etape distincte : initiativa legislativa, avi$area din
partea ,onsiliului <egislativ, iar uneori si din partea ,onsiliului 8conomic si &ocial, si
de$baterea proiectului in una sau ma multe ,omisii permanente, care, dupa ca$, intocmesc un
raport sau un avi$.
+.Initiativa legislativa apartine 1uvernului,deputatilor,senatorilor,precum si unui numar
de cel putin *77.777 de cetateni cu drept de vot.Initiativa poate lua forma unui " proiect #sau a
unei " propuneri #.
I$olat ,pentru ca$uri e(pres si limitativ preva$ute de ,onstitutie ,are drept de initiativa
legislativa si Presedintele :omaniei.+stfel,potrivit art.*37 alin.( *) din ,onstitutie ,sub conditia
unei propuneri din partea 1uvernului ,Presedintele :omaniei poate initia revi$uirea ,onstitutiei.
@.&esi$area ,amerelor.In conte(tul actualelor reglementari
constitutionale, #investirea #uneia dintre ,amerele Parlamentului cu un proiect de lege sau cu o
propunere legislativa,pentru de$baterea si eventuala adoptare ,nu mai este o chestiune de libera
optiune din partea initiatorului proiectului sau al propunerii,ci o problema predeterminata
constitutional de " competenta deci$ionala #,intro anumita ordine,evocata prin sintagmele de
" prima # si a " doua lectura #,in raport cu substanta reglementarilor preconi$ate.+stfel :
&e supun spre de$batere si adoptare ,amerei /eputatilorcum preci$ea$a art.93
alin.(*)din ,onstitutie
&e supun de$baterii si adoptarii &enatului " in prima lectura #cum preci$ea$a
art.93 alin.(5) din ,onstitutie ! toate " celelalte proiecte de lege sau propuneri
legislative.
,.+vi$area proiectului de lege sau a propunerii legislative de catre ,onsiliul
<egislativca organ consultativ de specialitate al Parlamentului.
/.+vi$area proiectului de lege de catre ,onsiliul 8conomic si &ocial.+vi$ul
,onsiliului 8conomic si &ocial intervine in ca$ul unor proiecte de legi,avand ca initiator
1uvernul,care se refera la restructurarea si de$voltarea economiei nationale,la
privati$area agentilor economici,la relatiile de munca,la politica salariala,la protectia
sociala,la ocrotirea sanatatii,precum si la invatamant si cercetarea stiintifica.
8.8(aminarea in comisia parlamentara se face la sesi$area acesteia de catre @iroul
permanent.8ste sesi$ata " in fond #,urmand sa elabore$e un raport ,acea comisie
permanenta care,prin natura speciali$arii ei,este competenta sa se pronunte asupra
proiectului./aca comisia sesi$ata in fond nu se considera competenta sa e(amine$e
proiectul si sa intocmeasca raportul,ea va cere @iroului permanent trimiterea proiectului
catre o alta comisie 4in ca$ de refu$ din partea @iroului,hotareste ,amera.'ot astfel se va
proceda si in ca$ de conflict de competenta intre comisii.
In cea dea doua fa$a a procedurii legislative, distingem ca etape :
a) pre$entarea proiectului de catre initiatorul acestuia 4
b) pre$entarea raportului ,omisiei permanente 4
c) de$baterea generala si pe articole a proiectului sau propunerii legislative 4
d) votarea 4
e) intoarcerea legii 4
f) promulgarea legii 4
g) publicarea legii in 6onitorul %ficial al :omaniei.
2
-. Procedura legislativa complementara ree(aminarea legii. Promulgarea nu este un
element formativ al legii. +ceasta este perfectata prin simplul fapt al adoptarii ei definitive de
Parlament . totusi, in doua inprejurari ambele dependente de institutia promulgarii si preva$ute
de ,onstitutie, Presedintele se implica in procedura legislativa : a) inainte de promulgare
preci$ea$a art. 99 alin. (5), Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, ree(aminarea
legii 4 b) inainte de promulgarea legii spune art. *0), lit. a)Presedintele :omaniei poate sesi$a
,urtea ,onstitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constitutionalitatii legii.
0. Proceduri legislative speciale. +cestea sunt acele proceduri care, sub anumite aspecte,
se abat de la regulile comune, de la procedura legislativa ordinara, obisnuita.
Putem vorbii despre proceduri de urgenta si proceduri legislative care au ca obiect legile
constitutionale, legile organice, legile financiare si legile prin care se ratifica tratatele
internationale.
3. Procedura e(ceptionala de substituire delegarea legislativa. /elegarea de putere este
actul prin care titularul unor prerogative delegant transfera e(ercitiul acestora unei alte
autoritati delegatar. /elegarea ca procedeu tehnic pentru un asemenea transfer este frecvent
pusa in opera in spatiul raporturilor administrative, inclusiv cat priveste competenta 4 ea apare
insa destul de rar in raporturile constitutionale 4 si atunci cand este totusi profesata, regula
fundamentala a delegarii ramane mereu aceeasi : necesitatea unei imputerniciri lege de
abilitare.
'otusi, delegarea legislativa compromite cateva principii :
a) Principiul legalitatii democratice 4
b)Principiul delimitarii functiei legislative de functia e(ecutiva 4
c) Principiul monopolului legislativ 4
d) Principiul interdictiei delegarii competentei in dreptul public. /ar, daca insasi
,onstitutia admite delegarea inseamna ca ea a inteles sa relativi$e$e rigoarea acestor principii.
). %rdonantele de urgenta. +sadar, in conditiile preva$ute de fostele dispo$itii ale art. **0
alin. 0 din ,onstitutii, 1uvernul putea emite ordonanta de urgenta. 1uvernul poate adopta o
ordonanta de urgenta in situatii e(traordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Intro
astfel de incercare am spune ca " situatia e(traordinara # ce trebuie imediat reglementata este o
situatie imprevi$ibila, care se abate de la regulile sau asteptarile obisnuite, de natura sa intretina,
sa determine ori sa favori$e$e periclitarea interesului public, implicand, din acest motiv si in
lipsa altor mijloace constitutionale imediate, masuri urgente pentru inlaturarea sau prevenirea
pericolului aplicabile de indata, macar partial.
1uvernul trebuie sa " motive$e #in cuprinsul ordonantei de urgenta " masurile dispuse #.
9.;atura juridica a ordonantelor.8le sunt acte organic administrative si material
legislative.+cestea afectea$a e(istenta lor juridica.
% conclu$ie generala poate fi formulata inca de pe acum :Parlamentul,prin procedura
legislatiei delegate,incuviintand temporar 1uvernului unele dintre prerogativele lui legislative
,isi va accentua cu siguranta functia sa de control asupra acestuia.
.
BIBLIO*RAFIE
*./rept constitutional si institutii politice,autor :,ristian Ionescu,ed.+ll @ecE.
5./rept constitutional si institutii politice,vol.II,autori :Ioan 6uraru si 8lena &imina
'anasescu,ed.+ll becE,@ucuresti,5770.
-./rept constitutional si institutii politice'eorie generala,autor :+ntonie
Iorgovan,ed.1aleriile B.<.,alderon,@ucuresti,*..0.
0./rept constitutional si institutii politice,autor :6ircea ,riste,ed.6arineasa,5773.
3./rept constitutional si institutii politice,autor :Ion /eleanu,vol.II,ed.Fundatiei
,hemarea ,Iasi,*..).
)./rept parlamentar romanesc,autori :Ioan 6uraru si 6ihai ,onstantinescu,ed.+ll
becE,@ucuresti,5773
9.Institutii si proceduri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat,autor :Ion
/eleanu,ed.,.D.@ecE,@ucuresti,577)
2.'ratat de teorie si practica parlamentara ,autori :Fictor /uculescu,,onstanta
,alinoiu,1eorgeta /uculescu,ed.<umina <e(,@ucuresti,577*.
*7