Sunteți pe pagina 1din 33

RIDICRI PLANIMETRICE

RIDICAREA TOPOGRAFIC este ansamblul de lucrri topografice efecutate !ntr"o arie


preci#at a$and ca scop redactarea P%A&'%'I sau (R)II TOPOGRAFICE*
RIDICAREA P%A&I+ETRIC se refer la preluarea din teren a datelor necesare stabilirii
po#i,iei !n plan -coordonate .
i
/
i
0 a punctelor caracteristice ale detaliilor msurate -naturale sau
artificiale0*
RIDICAREA &I1E%ITIC are ca scop e$iden,ierea 2i celei de a treia coordonate a
punctelor msurate cea spa,ial -3
i
0 prin determinarea cotelor punctelor msurate pun4ndu"se !n
e$iden, relieful #onei msurate*
3
. -&0
A
5 &
P
lan
o
ri#o
n
tal d
e
p
ro
ie
ctie
3
A5
3
5
3
A
%A
5
.
5
.
A
6
DA5
A
6
5
6
/

.
A
5 /
5
/
A

/
A
5

A5
Fig*nr*7 Po#itia in spatiu a punctelor topografice absoluta -.i /i 3i0 si relati$a - .
i8
/
i8
3
i8
0
0
Pentru ca !ntregul pac9et de date ob,inute s aib un numitor comun toate msurtorile
topografice se efectuea# !ntr"un sistem de coordonate ales:
.6/ pentru coordonate plane 36: o origine de msurare a cotelor pentru Rom4nia din anul
7;<6 cota #ero a +rii &egre*
6 se alege astfel !nc4t toate coordonatele .
i
/
i
s fie po#iti$e pe !ntreg teritoriul indicat*

3
5
A
&
6 /
A
&
C
A
5
/
5
/
.
.
5
.
A
/
A5
.
A5
5
6
A
6
D
A5
A5
D
A5
A5

AC

5
%
A5
D
A5
3
.
A5
3
5
3
A
3
6
a0 b0
c0
Fig. nr .2 Stabilirea pozitiei unui punct masurat in raport cu baza de masurare ( j, Diy ) sau
absolut ( Xy , Yy ).
Presupun4nd c !n acest sistem se cunosc coordonatele punctului A: -.
A
/
A
3
A
0
AC
orientarea spre un alt punct C unde A 2i sunt puncte de spri=in !n sistemul de coordonate ales
adic puncte materiali#ate !n teren 2i c se msoar distan,a !nclinat %
A5
spre punctul ridicat 5 2i
ung9iul
5
pe care !l face direc,ia dintre reperul A 2i punctul cu direc,ia cunoscut prin studierea
figurii nr*> re#ult po#i,ia !n spa,iu a punctului:
- PO3I)IA RE%ATI1 FA) DE 5A3A AC:
-
5
D
A5
0 unde D
A5
? %
A5
cos -Figura nr*>a0 -70
- PO3I)IA A5@O%'T A& @PA)I' RAPORTAT %A @I@TE+'% .6/ 2i COTA
ORIGI&E 3
6
$a fi:
.
5
? .
A
B .
A5
-fig*>b0
/
5
? /
A
B /
A5
3
5
? 3
A
B 3
A5
-fig*>a0
unde .
A5 ?
D
A5
cos

A5
unde

A5 ?

AC B

5
-fig*>c0
/
A5 ?
D
A5
sin

A5 -fig*>b0
3
A5 ?
%
A5
sin

tg -fig*>a0
An capitolul C s"au pre#entat elementele de ba# !n ridicrile topografice: elementele
topografice ale terenului detalii puncte caracteristice coordonate 2i orientri*
An ceea ce urmea# se $or pre#enta !n detaliu metodele utili#ate la ridicarea planimetric*
Obsera!ie: !n acest capitol se tratea# numai studierea po#i,iei planimetrice a punctelor
msurate fr a da detalii pri$ind cota acestora*
RE)E%E DE @PRIDI& P%A&I+ETRICE
@istemul de spri=in planimetric .6/ trebuie s fie repre#entat la ni$elul terenului de o re,ea
geometric format din puncte marcate !n teren 2i de coordonate cunoscute !n acel sistem* Forma 2i
dimensiunile acestei re,ele depinde de:
- forma 2i dimensiunile suprafe,ei ridicate relieful acesteiaE
- gradul de acoperire a suprafe,ei cu detalii naturale 2i artificialeE
- scara planului topografic redactat !n final*
Repre#entarea planimetric a unei suprafe,e ridicate este '&ITAR O+OGE&
CO&TI&' FI FIDE% numai dac se utili#ea# metode adec$ate de msurare ba#ate pe o re,ea
geomtrica corect reali#at*
Pentru a se asigura '&ITATEA msurtorilor topografice pe !ntreg teritoriul na,ional s"a
creat -!n toate ,rile0 un @I@TE+ DE @PRIDI& GEODE3IC DE @TAT care acoper !ntreg teritoriul
statal cu o re,ea de spri=in format din triung9iuri cu $4rfuri de coordonate cunoscute -RE)EA DE
TRIA&G'%A)IE0*
EGist 2i @I@TE+E %OCA%E DE @PRIID& pe care se pot spri=ini msurtorile
planimetrice condi,ia de ba# fiind eGisten,a legturii dintre @I@TE+'% %OCA% 2i CE%
&A)IO&A% adic s fie posibil ca prin TRA&@CA%C'%AREA coordonatelor locale s se
calcule#e coordonatele !n sistem na,ional*
RE)EA'A GEODE3IC DE @PRIDI& H 5A3A GEODE3IC DE @PRIDI&
Este construit a$4nd la ba# urmtoarele principii:
- 5a#a geode#ic a ridicrilor planimetrice este constituit din:
- re,eaua punctelor de triangula,ieE
- re,eaua punctelor de drumuire -poligonometrie0
- Proiec,ia cartografic utili#at : @TEREOGRAFIC 7;<6 plan secantE
- Cota origine pentru &I1E%+E&T: COTA I6J A +RII &EGRE reper fundamentalE
- Elipsoid de referin, utili#at: KRA@O1@KI*
- RE)EA'A DE TRIA&G'%A)IE GEODE3IC DE @TAT
- se compune dintr"o re,ea de triung9iuri structurat pe cinci ordine de mrime:
- ORDI&E%E ","",""","# care constituie TRIA&G'%A)IA DE ORDI& @'PERIORE
- ORDI&'% #, care constituie TRIA&G'%A)IA DE ORDI& I&FERIORE
- condi,ia de ba# : prin triung9iurile formate s se acopere cu puncte cunoscute !ntregul
teritoriu na,ionalE
- se desf2oar prin lan,uri de triung9iuri de"a lungul meridianelor 2i paralelelor la o
distan, medie de >66 Lm cu lungimi ale laturilor triung9iurilor de >6"M6 Lm
-%A&)'RI DE TRIA&G'%A)IE GEODE3ICE
Fig.nr.$ %anturi de triangulatie geodezica
- la !ntretierea a dou lan,uri se stabile2te c4te o ba# -M"7> Lm0 care se msoarE
- la fiecare !ntretiere de lan,uri se msoar astronomic a#imutul ba#ei geode#ice msurat
2i coordonatele geografice msurate ale unui capt al ba#eiE
- #onele intermediare lan,urilor de triung9iuri se acoper tot cu triung9iuri cu laturile de
>6"M6 Lm !ntreaga re,ea format alctuind RE)EA'A GEODE3IC DE
TRIA&G'%A)IE DE ORDI&'% "E
- din aproape !n aproape triung9iurile se !ndesesc -triung9i !n triung9i0 prin punctele de
ordinele:
- "": laturi ale triung9iurilor 76">6 LmE
- """: laturi ale triung9iurilor <"7N LmE
- "#: laturi ale triung9iurilor O H P LmE
- cu !ndesirea de ordin #: laturi de 7"> Lm -7 punct la cel mult 766 9a0*
Calculul acestor puncte se face astfel:
ORDI&'% ": re,eaua de puncte se transpune pe E%IP@OID calcul4ndu"se coordonatele
geografice -0 se transpun prin PROIEC)IE CARTOGRAFIC punctele pe planul de proiec,ie
calcul4ndu"se coordonatele rectangulare . 2i /*
ORDI&'% "" """ "# calculul se face !n planul de proiec,ie ,in4ndu"se cont de curbura
terestr coordonate . 2i /*
ORDI&'% # direct !n planul de proiec,ie adoptat coordonate . 2i /*
RE)E%E%E DE PO%IGO&O+ETRIE sunt re,ele riguros msurate 2i calculate care unesc
!ntre ele puncte de triangula,ie*
RE)EA'A DE RIDICARE reali#at prin metoda DR'+'IRII P%A&I+ETRICE -fig*N0
se construie2te !n teren pentru a ser$i ca raport !n msurarea detaliilor terenului*
Raul Albac
1
7O
7C
7>
>7
>>
C
1
>
7 I1
77
D
r
u
m
u
i
r
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
a
D
ru
m
u
ire
s
e
c
u
n
d
a
ra
Fig.nr.& Drumuiri planimetrice
An func,ie de natura punctelor pe care se spri=in drumuirile pot fi:
- PRI&CIPA%E spri=inite pe puncte de TRIA&G'%A)IE sau PO%IGO&O+ETRICEE
-fig*O0
- @EC'&DARE spri=inite pe un punct de TRIA&G'%A)IE sau PO%IGO&O+ETRIC 2i
pe un punct dintr"o drumuire principal sau integral pe puncte din drumuiri principale*
1
I1
1
I1
I1
III
III
N
C
>
7
1
<
M
O
Fig.nr.' (etele poligonometrice
RE)E%E DE @PRIDI& %OCA%E
@e aplic atunci c4nd:
- triangula,ia de stat nu eGist sau numrul de puncte este insuficient !n 3O&A DE
RIDICATE
- 3O&A DE RIDICAT este mic -@ Q 766 LmR0 2i nu se =ustific legarea la sistemul
na,ional geode#ic*
Re,eaua de spri=in local se $a forma astfel:
- se construie2te un poligon cu ambele diagonale $i#ibile -7>CO0E
- se msoar o ba# -CO0: D
CO
E
- se msoar orientarea geografic -astronomic magnetic0 a unei diagonale -7>0 :
7>
E
- pentru punctul 7 se acord coordonate arbitrare -.
7
/
7
0 astfel !nc4t !ntreaga #on s
aib puncte de spri=in 2i caracteristice cu coordonate po#iti$e !n sistemul ales* - Figura
nr*M0
.-&0
&
C
O
>
7
6 / /
7
.
7

C

7

>

O

7

C

>

O

7>
D
CO
Fig.nr.) *onstruirea sistemului de sprijin local
- se msoar toate ung9iurile !n triung9iurile formate corect4ndu"se erorile de msurare
-suma ung9iurilor !n fiecare triung9i s fie >66
g
0E
- se calculea# toate orientrile celorlalte laturi pornind de la
7>
-eG:
7O ?

7>
B
7
0
utili#4nd ung9iuri -
i

i
0 compensateE
- se calculea# prin teorema sinusurilor celelalte laturi !n triung9i -D
7>
D
7O
etc* 0E
- se calculea# coordonatele relati$e 2i absolute ale celorlalte puncteE de eG:
D.
7>
? D
7>
cos
7>
->0
D/
7>
? D
7>
sin
7>
.
>
? .
7
B .
7>
-C0
/
>
? /
7
B 8
7>
Pornind de la acest poligon cunoscut se de#$olt RE)EA'A P%A&I+ETRIC %OCA%
prin:
70 RE)E%E DE TRIA&G'%A)IE %OCA%E -figura nr*<0 H se ob,in puncte la >SC LmE
>0 I&TER@EC)II se ob,in puncte la 6NS7 LmE
tratate !n capitolele urmtoare
C0 DR'+'IRI se ob,in puncte la 66NS6>6 Lm*
Poligon cu punct central %ant de poligoane %ant de triung9iuri
Patrulater cu diagonale obser$abile %ant de patrulatere
Fig.nr + (etele de triangulatie locale, tipuri caracteristice
An ansamblu toate aceste puncte trebuie !n final A&AI&TE DE A A&CEPE RIDICAREA
P%A&I+ETRIC A 3O&EI s fie suficiente pentru a constitui suportul de spri=in !n msurarea
FIECR'I P'&CT CARACTERI@TIC din #ona ridicat*
+ARCAREA FI @E+&A%I3AREA P'&CTE%OR RE)E%E%OR DE @PRIDI&
P%A&I+ETRICE
+ARCAREA H opera,ia de materiali#are a po#i,iei punctului topografic pe teren -pro$i#oriu
sau permanent0E
@E+&A%I3AREA H opera,ia de !nsemnare a punctelor $i#ate -pro$i#oriu sau permanent0*
+ARCAREA P'&CTE%OR
PROVIZORIE: " pe o durat de c4,i$a ani -maG*N ani0 se face cu:
- ,ru2i din lemn -esen, tare: fag ste=ar 0 lungime C6"N6 cm sec,iune ptrat C"N cm !n
aG se bate la partea superioar un cui care $a marca punctul matematic -acestui punct i
se calculea# coordonatele0 partea inferioar ascu,itE
- buloane metalice lungime >6"C6 cm sec,iunea 7N">N cm cap superior semisferic cu un
semn c9ertat - 7 mm0 !n aG care $a repre#enta punctul matemaitc*
An ambele ca#uri ,ru2ii se bat !n pm4nt p4n la refu# astfel ca s rm4n la suprafa, >"N cm*
-ten!ie: ,ru2ii s fie fiGa,i $ertical !n teren*
PERMANENT -5OR&AREA P'&CTE%OR0 H marcare cu o mai lung durat de utili#are
a punctuluiE
C
>
7
N
1
1
>6 " C6 cm
>
6
"
C
6
C
6
"
M
6
C
6
>
6
7
6
Fig.nr.. /ornarea punctelor
- se face cu borne din beton -beton armat0 de form trunc9i de piramid -latura superioar
76">6 cm latura inferioar >6"O6 cm !nl,ime M6"766 cm0E
- !n aG se !ncastrea# un bulon metalic cu cap semisferic similar cu cel pre#entat anteriorE
- se recomand ca bornarea s se fac 2i !n subsol pentru ca !n ca#ul distrugerii bornei de
la suprafa, s eGiste posibilitatea reconstituirii la suprafa, a punctului matemaitic
-Figura nr*P0
7 O
> C
P
7


"

>

m
Fig.nr.0 (eperarea punctului
matematic
Astfel dup ce s"a spat groapa de bornare se a2ea# la fund semnalul din subsol 1
-marca subsol0 apoi un strat de semnali#are -crmid mcinat0 2 se umple groapa cu
pm4ntul re#ultat din spturi !ncadr4ndu"se borna din beton ', prin reperare dinspre eGterior*
Obsera!ie: pentru ca semnalul de la suprafa, s se gseasc pe aceea2i $ertical cu
marca din subsol se face un repera= eGterior -Fig*nr*;0 prin intersectarea aGelor 1$ cu 2'
ob,in4ndu"se po#i,ia punctului matematic 2 -aGul bornei pentru care se definesc $erticala ##
H cu coordonatele plane Xp, Yp0*
- se prote=ea# borna cu un strat de umplutur &*
@E+&A%I3AREA P'&CTE%OR
Opera,ie prin care se permite $i#are punctelor din punctul de sta,ie semnali#4nd $erticala 11
a punctului topografic sau a punctului caracteristic msurat*
@emnali#area poate fi:
- proizorie numai pe parcursul msurtorilor opera,ie reali#at cu =alonul de lemn sau
metalic -sec,iune ptrat 9eGagonal triung9iular sau circular cu diagonala de C"N cm0
lungime > m $opsit alternati$ albTro2u la partea inferioar ascu,it pentru a permite
a2e#area corect pe punctul msuratE
- permanent3 : cu bali#e piramide semnale cu pila2tri denumite @E+&A%E
GEODE3ICE -TOPOGRAFICE0 -Figura nr*760*
( (
(
1
1
1
1
l
e
1
@
teodolit
semnal
pilastru
platforma
E
s
a
f
o
d
a
=

p
l
a
t
f
o
r
m
a
a0 bali#a la sol b0 bali#a in arbore c0 piramida la sol d0 semnal cu pilastru
Fig.nr.14
@emnali#area poate fi:
- centric3: aGul semnalului coincide cu aGul $ertical al punctului geode#ic -topografic0
semnali#atE-fig*nr*76cd0
- e5centric: !ntre aGul semnalului -1s1s0 2i aGul $ertical al punctului geode#ic -topografic0
semnali#at eGist o distan, msurat e -eGcentricitatea semnalului0E
- un alt element care trebuie msurat este !nl,imea semnalului -(0 fa, de !nl,imea !n
teren a punctului matematic semnali#at*
An ca#ul semnalului cu pilastru utili#at !n centrele populate bali#ele se instalea# pe terasele
-acoperi2urile0 cldirilor pe pila2trii din beton care permit at4t sta,ionarea cu teodolitul -dup ce s"a
scos semnalul0 c4t 2i $i#area prin semnal a punctului* Este deci $orba de un semnal centric*
+ai pot fi utili#ate ca semnale punctele nesta,ionabile care $or ser$i doar ca puncte de
direc,ie: $4rfurile turlelor de biseric paratr#nete de pe construc,iile industriale*
Indiferent de modul de semnali#are @E+&A%'% GEODE3IC -TOPOGRAFIC0 trebuie s
fie: $i#ibil 2i solid fiGat !n teren - arbore construc,ie0*
DE@CRIEREA TOPOGRAFIC A P'&CTE%OR -FIFA DE REPERARE A P'&CT'%'I
TOPO0
Permite identificarea !n teren a po#i,iei unui punct topografic !n momentul c4nd se dore2te a
fi folosit !n msurtorile topografice -Fig*nr*770*
7
M
>
N
O

<
N
;

O
C
P

>
7
b7
@
t
r
*
5
o
t
i
#
e
i
@
t
r
*
A
l
b
a

I
u
l
i
a
&
r
*
P
&
r
*
M
&
r
*
O
&
r
*
>
&
r
*
C
&
r
*
N
Fig.nr.11 Fisa de reperaj a unui punct topogra6ic
Fi2a de repera= a punctului $a con,ine:
- coordonatele -.
i
/
i
0 e$entual -3
i
0 a reperuluiE
- descrierea reperului folositE
- cel pu,in DO' OPTI+ trei distan,e fa, de obiecte cunoscute din teren -col,uri de
cldiri st4lpi electrici sau de telefonie capace canal etc*0*Prin intersec,ia liniar a acestor
distan,e se poate reconstitui po#i,ia punctului topografic identific4ndu"l !n teren*
CA%C'%'% COORDO&ATE%OR RE)E%E%OR P'&CTE%OR DE @PRIDI&
+ETODA I&TER@EC)II%OR
INTERSECIA NAINTE
Punctele A5C reperii geode#ici -topografici0 cunoscu,i !n teren* @e cunosc deci:
-.
A
/
A
0E-.
5
/
5
0E-.
C
/
C
0*
&
&
C
5
A
P

A5

AP

5P

5A

>

>
Fig.nr.12 "ntersectia inainte
Punctul P este reperul nou deci se fac msurtori -ung9iurile i i0 2i calcule pentru a se
calcula coordonatele -.p/p0* @e obser$ c din oricare din combina,iile A cu 5 5 cu C C cu A
re#ult coordonatele punctului P calculele fiind asemntoare* Astfel pentru prima combina,ie:
- se ob,ine
A5
din coordonate:
/
A5
tg
A5
? """"""""""""""" -O0
.
A5

5A
?
A5 B >66
g
-N0

AP
?
A5 B

7
-M0 -Figura nr*7> 0

5P
?
5A
"

> -<0 - Figura nr*7> 0
/
AP
/
P "
/
A
tg
AP
? """"""""""""""" ? """"""""""""" -P0
.
AP
.
P
"

.
A
/
5P
/
P
"

/
5
tg
5P
? """"""""""""""" ? """"""""""""" -;0
.
5P
.
P
H

.
5
-.
P
"

.
A
0 tg
AP
? /
P H
/
A
-B0
-.
P
"

.
5
0 tg
5P
? /
P H
/
5
-"0
.
P
tg
AP
"

.
A
tg
AP
"

.
P
tg
5P
B

.
5
tg
5P
? /
P
H

/
A
" /
P
B

/
5
.
P
-tg
AP
"

tg
5P
0

? /
5
H

/
A
B

.
A
tg
AP
"

.
5
tg
5P
/
5
H

/
A
B

.
A
tg
AP
"

.
5
tg
5P
?U .
P
? """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" -760
tg
AP
"

tg
5P
/
P
? /
A
B -.
P
H

.
A
0 tg
AP
sau
/
P
? /
5
B -.
P
H

.
A
0 tg
5P
Aceast prim $ariant re#ultat din combina,ia A cu 5 poate fi $erificat cu $alorile
ob,inute din combina,iile 5 cu C 2i C cu A*
Dac $alorile sunt apropiate -!n limitele toleran,ei0 cea mai probabil $aloare a
coordonatelor punctului nou $a fi media aritmetic a $alorilor ob,inute din cele C combina,ii
-separat pentru .
P
respecti$ /
P
0*
De remarcat faptul c metoda permite 2i o prim compensare a mrimilor msurate H
deoarece suma ung9iurilor msurate !n punctele A 5 2i C trebuie s fie egale cu >66g*Diferen,a -!n
limite tolerabile0 $a fi corectat egal pe cele 2ase ung9iuri !ndeplinindu"se condi,ia men,ionat*
I&TER@EC)IA A&APOI -I&DIRECT RETROI&TER@EC)IA PRO5%E+A
POT(V&OT PRO5%E+A (R)II0
An acest ca# se sta,ionea# punctul nou P 2i se $i#ea# trei puncte cunoscute +& 2i R* @e
msoar ung9iurile formate !n P de direc,iile spre cele trei puncte cunoscute * -0 * -Figura
nr*7C0
&
+
R
&
P

P&

PR

P+
.
6
/
Fig. 7r.1$ "ntersectia inapoi
@e scriu ecua,iile analitice ale celor trei drepte P+ P& PR:
-/
+
H /
P
0 ? -.
+
H

.
P
0 tg
P+
-/
&
H /
P
0 ? -.
&
H

.
P
0 tg
P&
-/
R
H /
P
0 ? -.
R
H

.
P
0 tg
R&
Aleg4nd ca necunoscut

P+ se obser$ c

P& ?

P+ "
- B


0
2i !nlocuind !n grupul de rela,ii anterioare ob,inem:
70* -/
+
H /
P
0 ? -.
+
H

.
P
0 tg
P+
E
>0* -/
&
H /
P
0 ? -.
&
H

.
P
0tg [
P+ "
- B


0 ]E
C0* -/
R
H /
P
0 ? -.
R
H

.
P
0 tg -
P+ "


0*
@istem cu C ecua,ii 2i C necunoscute: .p/p tg
P+
*
%u4nd ca prim necunoscut tg
P+
2i de#$olt4nd sistemul:
70* /
P
? /
+
B -.
P
H

.
+
0 tg
P+
E
>0* /
P
? /
&
B -.
P
H

.
&
0tg [
P+
"

- B


0 ]E
C0* /
P
? /
R
B -.
P
H

.
R
0 tg -
P+
"

0*
@au:
70* /
P
? /
+
B -.
P
H

.
+
0 tg
P+
E
tg
P+
" tg- B


0
>0 /
P
? /
&
B -.
P
H

.
&
0"""""""""""""""""""""""""""" -770
7B tg
P+
tg- B


0 ]
tg
P+
" tg
C0 /
P
? /
R
B -.
P
H

.
R
0"""""""""""""""""""""""

7B tg
P+
tg

sc#4nd din ecua,ia 70 ecua,iile >0 respecti$ C0 ob,inem:

tg
P+
" tg- B 0
70 H >0 ? -/
+
B -.
+
H

.
P
0 tg
P+
? /
&
B -.
P
H

.
&
0"""""""""""""""""""""""" -7>0
7B tg
P+
tg- B

0
tg
P+
" tg
70 H C0 ? -/
+
B -.
+
H

.
P
0 tg
P+
? /
R
B -.
P
H

.
R
0""""""""""""""""""""
7B tg
P+
tg
de#$oltm !ncerc4nd s eliminm .
P
:

tg
P+
" tg- B


0
.
P
tg
P+
" .
+
tg
P+
B

/
+
H /
&
H

.
P
"""""""""""""""""""""""""""" B

7B tg
P+
tg- B


0
tg
P+
" tg- B 0
B
.
&
"""""""""""""""""""""""""""" ? .
P
tg
P+
" .
+
tg
P+
B

/
+
H /
R
"
.
+
tg
P+

tg
P+
" tg tg
P+
" tg
"

.
R
""""""""""""""""""""""" B """"""""""""""""""""" ? 6 -7C0
7B tg
P+
tg 7B tg
P+
tg
tg
P+
" tg- B 0
.
P
[ tg
P+
" """""""""""""""""""""""" ] ? /
&
H /
+
B .
+
tg
P+
B
7B tg
P+
tg- B 0
tg
P+
" tg- B


0
.
&
"""""""""""""""""""""""""""" -7O0
7B tg
P+
tg- B

0
tg
P+
" tg
.
P
[ tg
P+
" """""""""""""""""""" ] ? /
R
H /
+
B .
+
tg
P+
B
7B tg
P+
tg



tg
P+
" tg
B .
R
"""""""""""""""""""""""
7B tg
P+
tg


Ampr,im cele dou rela,ii:
tg
P+
" tg- B


0 tg
P+
" tg- B


0
.
P
[ tg
P+
" """"""""""""""""""""""""" ] /
&
H /
+
B .
+
tg
P+
B .
&
""""""""""""""""""""""""""""""
7B tg
P+
tg- B


0 7B tg
P+
tg- B


0
""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" ? """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
tg
P+
" tg tg
P+
" tg
.
P
[ tg
P+
" """"""""""""""""" ] /
R
H /
+
B .
+
tg
P+
B .
R
""""""""""""""""""""""""
7B tg
P+
tg


7B tg
P+
tg

2i am ob,inut o ecua,ie cu o necunoscut tg


P+
*
&ot4nd . ? tg
P+ $om a$ea:
." tg- B


0 .

" tg- B


0
.

" """"""""""""""""""""""" /
&
H /
+
B .
+
.B .
&
""""""""""""""""""""""""
7B .- B


0 7B .

tg- B


0
""""""""""""""""""""""""""""" ? """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" -7N0
.

" tg .

" tg
. " """"""""""""""""" /
R
H /
+
B .
+
. B .
R
"""""""""""""""""
7B .

tg


7B .

tg

. B .R tg -B0 H . B tg -B0
"""""""""""""""""""""""""""""""""""
7 B . tg - B


0
""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" ?
. B .R tg


B .tg

""""""""""""""""""""""""""""
7 B . tg
/
&
H ./
&
tg -B0" /
+
"./
+
tg -B0B..
+
B.R.
+
tg -B0B..
&
" .
&
tg -B0
"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
7 B . tg - B


0
?""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" -7M0
/
R
H ./
R
tg " /
+
"./
+
tg


B..
+
B.R.
+
tg


B..
R
" .
R
tg

""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
7 B . tg
.R tg - B


0 B tg - B


0
888888888888888888888888888888888 9
.R tg


B tg

/
&
H ./
&
tg -B0" /
+
"./
+
tg -B0B..
+
B .R.
+
tg -B0B..
&
" .
&
tg -B0
9 888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
.R.
+
tg


B..
R
" .
R
tg

Re#ol$4nd ecua,ia se ob,ine:


-/
&
H /
+
0ctg - B 0 B-/
+
H /
R
0ctg B .
R
H .
&
. ? tg
P+
? """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" -7<0
-.
&
H .
+
0ctg - B 0 B-.
+
H .
R
0ctg " /
R
B /
&

pe care !l !nlocuim !n rela,iile corespun#toare ob,inem 2i -.
R

/
R
0*
I&TER@EC)IA CO+5I&AT
Prin combinarea metodelor anterioare se ob,ine o metod la care preci#ia de calcul a
coordonatelor poate fi ameliorat deoarece eGist posibilitatea compensrii ung9iurilor msurate
-fig*nr*7O0*
.
6
/
5
A
C
P

>

>

>
Fig.nr.1' "ntersectia combinata
Astfel trebuiesc !ndeplinite urmtoarele trei condi,iiE
-
7
B
7
0 B -
>
B
>
0 B -
C
B
C
0 ? >66
g
-7P0
-
7
B
>
B
C
0 ? O66
g
-7;0

7
B
>
B
7
? >66
g

>
B
C
B
>
? >66
g
->60

7
B
C
B
C
? >66
g
&umai dup ce s"au compensat mrimile ung9iulare msurate astfel !nc4t s se
!ndeplineasc condi,iile men,ionate se trece la calcule *
Calculul coordonatelor se face prin I&TER@EC)IA A&AI&TE
Au drept scop !ndesirea re,elelor de spri=in -triangula,ii poligona,ii intersec,ii0 pentru a
a$ea !n teren numrul necesar de puncte cunoscute pe care s se ba#e#e ridicarea planimetric a
#onei*
C%A@IFICAREA DR'+'IRI%OR
A* DR'+'IRI C' DO' CAPETE care pot fi:
7*" cu dou capete 2i dou orientriE
>*" cu dou capete 2i o orientare de pornireE
C*" cu dou capete 2i cu o orientare de !nc9idereE
O*" cu dou capete fr orientri cunoscute*
5* DR'+'IRI C' '& CAPT care pot fi:
N*" cu un capt 2i o orientare de pronireE
M*" !n circuit !nc9is*
70
>0
C0
O0
N0
M0
<0
5
&od
A
7
>
C
D
5
A
7
>
C
A
A
7
>
C
D
7
>
C
5
5
5
A
A
A
7
7
7
C
D
>
>
E
F
C
N

>

7
D
A
7
D
7
>
D>
C
D
A
7
D
7
>
Fig.nr.1& :ipuri de drumuiri planimetrice si elementele masurate
PROIECTAREA DR'+'IRI%OR P%A&I+ETRICE
Traseul drumuirilor planimetrice forma 2i tipul acestora se alege pe un plan topografic al
#onei !n studiu -scara U 7:N6660* %a proiectare se $or respecta urmtoarele condi,ii:
- aliniamentele drumuirilor s se afle !n apropierea detaliilor ce se $or ridica 2i s acopere
!ntreaga #on:
- punctele de drumuire s fie amplasate !n #one stabile necirculateE
- s eGiste $i#ibilitate !ntre punctele $ecine ale drumuirii 2i de la acestea spre detaliiE
- lungimea laturilor de drumuire s fie cuprins !n inter$alul N6">66 m cu optim 766"7N6
m 2i o lungime total care s nu dep2easc C666 mE
- laturile drumuirii s fie apropiate ca lungime iar drumuirea s se desf2oare pe c4t
posibil !n linie dreaptE
- s se aleag cu gri= instrumentele de msurat ung9iuri 2i distan,e s se $erifice !naintea
utili#rii*
OPERA)II DE TERE&
+ARCAREA P'&CTE%OR DE DR'+'IRE
DR'+'IRI PRI&CIPA%E H capetele drumuirilor principale se $or !ncadra !n re,eaua de
spri=in 2i !n conclu#ie se $or marca prin borne din beton -solTsubsol0 iar semnali#area se $a face cu
bali#e cu fluture*
DR'+'IRI @EC'&DARE H marcarea se face prin ,ru2i din lemn sau metalici -marcare
pro$i#orie0 iar semnali#area se face cu =aloane*
+@'RAREA %AT'RI%OR DR'+'IRII
Poate fi efectuat direct cu panglica din o,el sau electronic*
Direct se msoar distan,a !nclinat %
iD
care se $a reduce la ori#ont cu rela,ia :
D
iD
? %
iD
cos
i
->70
Fiecare latur se $a msura dus"!ntors diferen,a dintre mrimea %
iD
ob,inut prin msurare
la la dus -de la punctul i spre punctul D0 2i mrimea %
iD
ob,inut la !ntors -de la D spre I0 trebuie s
fie mai mic dec4t toleran,a T
i
:
T
i
? 666C% ->>0
Dac aceast condi,ie este !ndeplinit $aloarea cea mai probabil a lungimii laturii
msurate $a fi media artimetic a celor dou mrimi:
%
i D
? %
iD
B %
Di
->C0
%
i D
$a corecta pe principiul

aplicrii corec,iilor la msurarea direct a distan,elor*
+@'RAREA '&G(I'RI%OR FOR+ATE DE %AT'RI%E DR'+'IRII
'&G(I'RI DE DEC%I1ITATE
- dus" !ntors PO3*I PO3*II * -Fig*nr*7M0
1 1
D
i

Di

iD
Fig.nr.1) ;ng<i de decliitate
Cele dou medii ob,inute dus
iD
!ntors
Di
trebuie s fie apropiate ca mrime !n limita W 7
c
*
'&G(I'RI ORI3O&TA%E
- !n fiecare punct de drumuire PO3*I PO3*II*
Toate ung9iurile ori#ontale se msoar pe aceea2i parte a drumuirii condi,ie !ndeplinit dac
se msoar fiecare ung9i de la latura din spate !n sens orar spre latura din fa,* -Fig*nr*7<0
9
i
D
L

D
Fig.nr.1+
Practic at4t pentru ung9iurile de decli$itate c4t 2i pentru cele ori#ontale se $or respecta
indica,iile pre#entate la capitolul I+surarea ung9iurilor cu teodolitul H ca#ul unui singur ung9iJ*
OPERA)II DE CA%C'%
DR'+'IREA @PRIDI&IT %A A+5E%E CAPETE
Elemente cunoscute:
A 5 C D reperi topografici de coordonate date:
-.
A
/
A
0E-.
5
/
5
0E-.
C
/
C
0E -.
D
/
D
0E
7>X reperi topografici noi*
Elemente necunoscute:
-.
7
/
7
0E-.
>
/
>
0E XX*
Obsera!ie: s"au ales numai dou puncte noi pentru a nu de#$olta inutil dimensiunea
calculelor efectuate !n ca#ul c4nd drumuirea are mai mult de dou puncte noi calculele sunt
acelea2i complet4ndu"se cu elementele de calcul aferente celorlalte puncte:
& & & &
5
A
7
>
C D

>

5A

>7

7A

C>

A7

7>

>C

CD
D
A
7
D
7
>
D>
C
Fig.nr.1. Drumuirea sprijinita la ambele capete
Elemente msurate:
" ung9i ori#ontal
i
- PO3*I PO3*II0E
- ung9i de decli$itate
i
-PO3*I PO3*II dus"!ntors0E
- distan,e !nclinate %
iD
-dus"Intors0
CA%C'%E:
- +EDIA E%E+E&TE%OR +@'RATE
" lungimea medie a distan,ei !nclinate %
i D
? %
iD
B %
=iE

iD
B

Di
" ung9iul mediu de decli$itate

iD
?
""""""""""""""""""""""""
->O0
>

i
Y B
I
J
- " ung9iul ori#ontal mediu
i
? """"""""""""""
>
Pentru simplificarea nota,iilor aceste mrimi se $or nota cu -%
iD

iD

i
0*
CA%C'%'% DI@TA&)E%OR ORI3O&TA%E FI A DIFERE&)E%OR DE &I1E%
D
iD
? %
iD
cos

iD

3
iD
? %
iD
cos
iD
a0*CA%C'%'% ORIE&TRI%OR DE @PRIDI&
Re#ult analitic din coordonatele punctelor de spri=in:
/
A5
/
5 "
/
A
tg
A5
? """""""""" ? """""""""""" orientare de spri=in ini,ialE
.
A5
.
5 "
.
A
->N0
/
CD
/
D "
/
C
tg
CD
? """""""""" ? """""""""""" orientare de spri=in finalE
.
CD
.
D "
.
C
b0*CA%C'%'% ORIE&TRI%OR 5R'TE A%E %AT'RI%OR DE DR'+'IRE -Figura
nr*7P0

A7
?
A5
B
A
H O66
g
->M0
Obsera!ie: parcurg4nd drumuirea !n sensul men,ionat orientarea spre latura din fa, $a
re#ulta ca sum dintre orientarea spre latura din spate 2i ung9iul ori#ontal dintre cele dou laturi
dac prin !nsumare se dep2esc O66
g
acestea se scad din sum*

7A
?
A7
B >66
g
-><0
Obsera!ie: orientarea in$ers
Di
$a

re#ulta prin suma dintre orientarea direct
Di
2i >66
g
aceea2i preci#are pentru dep2irea prin !nsumare a O66
g
* Cu aceste preci#ri :

7>
?
7A
B
7
H O66
g

>7
?
7>
B >66
g

>C
?
>7
B
>
H O66
g
->P0

C>
?
>C
B >66
g

c
CD
?
C>
B
C
H O66
g

c
CD
este $aloarea orientrii de !nc9idere ree2it din calcul
c0* CA%C'%'% ERORI%OR COREC)II%OR
p: preci#ia de citire la teodolitE
n: numrul de sta,ii*
c70* EROAREA DE &EA&C(IDERE PE ORIE&TARE
e

?
c
CD
"
CD
->;0 condi,ie e

Q T

? pn
Obsera!ie: erorile sunt diferen,e !ntre mrimea eronat -afectat de erori0 2i mrimea
corect -dat ini,ial0*
c>0* COREC)IA TOTA% PE ORIE&TARE
C

? " e

Obsera!ie: logic C B e ? 6
cC0* COREC)IA '&ITAR PE ORIE&TARE
C

Cu

? """""" -C60
n
n: numrul ung9iurilor ori#ontale msurate numrul sta,iilor*
Obsera!ie: factorul de pondere este egal deoarece s"a lucrat cu acela2i aparat !n acelea2i
condi,ii cu acelea2i metode -numr de msurtori0 cu acelea2i metode de calcul a $alorilor finale
ale elementelor msurate 2i opera,iile au fost efectuate de acelea2ia aparate*
d0* CO+PE&@AREA ORIE&TRI%OR

A7
?
A7
B 7 G Cu

7>
?
7>
B > G Cu

>C
?
>C
B C G Cu

CD
?
c
CD
B O G Cu

?
CD
-1ERIFICARE O5%IGATORIE0
e0* CA%C'%'% COORDO&ATE%OR RE%ATI1E 5R'TE -fig*nr*7;0
.
.
D
.
i
/
i
/
D
/
.
iD
/
iD
&

iD

iD
i
Fig.nr.10 *alculul coordonatelor relatie
@e cunoa2te c:
.
iD
? D
iD
cos
iD
-C70
/
iD
? D
iD
sin
iD
2i $a re#ulta:
.
A7
? D
A7
cos
A7
/
A7
? D
A7
sin
A7
.
7>
? D
7>
cos
7>
/
7>
? D
7>
sin
7>
.
>C
? D
>C
cos
>C
/
>C
? D
>C
sin
>C
f0* CA%C'%'% ERORI%OR DE &EA&C(IDERE PE COORDO&ATE
C
e
.
? .
iD
" .
AC
A
C
e
/
? /
iD
" /
AC
A
C
'nde .
iD
? .
A7

B

.
7>

B

.
>C
A
C
'nde /
iD
? /
A7

B

/
7>

B

/
>C
A
.
AC

?

.
C

H

.
A
/
AC

?

/
C

H

/
A
Obsera!ie: se $a urmri 2i !ncadrarea !n toleran,a de msurare
e ? e
>
.
B e
>
/
eroarea total de ne!nc9idere -C>0
C

iD
C
A
T ? 666C
iD

B """""""""""" -CC0 toleran,a de !nc9idere
A N66
pe coordonate unde
C

iD
? D
A7
B D
7>
B D
>C
[ m ] -CO0
A
g0*CA%C'%'% COREC)II%OR PE COORDO&ATE RE%ATI1E
g70* C
A.
? " e
A.
corec,ii totale
C
A/
? " e
A/
-CN0
g>0* Corec,ia unitar:
C
A.
Cu
A.
? """""""""""""

C

iD

A
-CM0
C
A/
Cu
A/
? """""""""""""

C

iD

A
90* CO+PE&@AREA COORDO&ATE%OR RE%ATI1E
.
A7

?

.
A7

B

C

u
A.
* D
A7
/
A7

?

/
A7

B

C

u
A/
* D
A7
.
7>

?

.
7>

B

C

u
A.
* D
7>
/
7>

?

/
7>

B

C

u
A/
* D
7> -C<0
.
>C

?

.
>C

B

C

u
A.
* D
>C
/
>C

?

/
>C

B

C

u
A/
* D
>C
CO&TRO%'% CA%C'%E%OR

C
.
iD

? .
AC
A
C
/
iD

? /
AC
A
i0*CA%C'%'% COORDO&ATE%OR A5@O%'TE A%E COORDO&ATE%OR
DR'+'IRII
.
7
? .
A
B .
A7
/
7
? /
A
B /
A7
.
>
? .
7
B .
7>
/
>
? /
7
B /
7>
1ERIFICARE:
.
C
C
?

.
>
B .
>C
? .
C
/
C
C
?

/
>
B /
>C
? /
C
-CP0
=0* Obsera!ie, calculul cotelor punctelor se face dup urmtorul parcurs:
- cote relati$e brute
3
A7
? D
A7
tg
A7
3
7>
? D
7>
tg
7>
-C;0
3
>C
? D
>C
tg
>C
- eroarea de ne!nc9idere pe cote
C
e
3
? 3
iD
" 3
AC
-O60
A
- corec,ia pe cote relati$e:
C
3
? " e
3
-O70
- corec,ia unitar:

C
3
Cu3 ? """""""""""" -O>0
C
/
iD
A
- compensarea cotelor relati$e:
3
A7

?

3
A7

B

C

u
3
* D
A7
3
7>

?

3
7>

B

C

u
3
* D
7>
3
>C

?

3
>C

B

C

u
3
* D
>C
- calculul cotelor absolute:
3
7

?

3
A

B

3
A7
3
>

?

3
7

B

3
7>
-OC0
- $erificare:
3
C
C
?

3
>
B 3
>C
? 3
C
unde 3
C
este cota punctului C din datele ini,iale*
>0* CA%C'%'% DR'+'IRII cu dou capete 2i o orientare de pornire*
@e parcurg acelea2i etape de teren 2i calcule p4n la punctul c al ca#ului precedent deoarece
nu a$em orientare de !nc9idere*
&u se parcurg deci etapele c,d*
Cu $alorile brute ale orientrilor se $a trece la calculul etapei e0 2i se parcurg acelea2i etape
de calcul p4n !n final inclusi$ pentru cotele =
i
*
C0* CA%C'%'% DR'+'IRII cu dou capete 2i cu o orientare de !nc9idere*
@e tratea# ca 2i ca#ul precedent dup calculul dinspre C !nspre A al orientrilor brute:
C>
?
CD
"
C

>7
?
>C
"
>

77
?
7>
"
7
*
O0* CA%C'%'% DR'+'IRII cu dou capete fr orientri cunoscute -DR'+'IREA
+I&IER0*
& & &
7
>
C

>

7A

C>

>7

7>

>C

CC
D
7
>
D
>
C
D
C
C
Fig.nr.24 Drumuirea miniera
A

CC
& &
C
A 2i C puncte de spri=in eGistente se cunosc -.
A
/
A
0 -.
C
/
C
0 7>CX puncte de spri=in
noi se cer -.
7
/
7
0 -.
>
/
>
0 -.
C
/
C
0 se msoar : -
i

i
%
iD
0 prelucrarea datelor de teren
fc4ndu"se ca !n primul ca# pre#entat*
Deoarece nu a$em nici o orientare de pornire nici de !nc9idere nu a$em posibilitatea s
calculm nici o orientare*
Aplicm un procedeu de calcul preliminar:
- presupunem c
P
77
? 766
g
66
c
66
cc
.
P
A
? 7666666 m -OO0
/
P
A
? 7666666 m
Aceasta ne permite s calculm:

P
7A
?
P
P7
B >66
g

P
7>
?
P
P7
B
7
" O66
g

P
>7
?
P
7>
B >66
g

P
>C
?
P
>7
B
>
" O66
g

P
C>
?
P
>C
B >66
g

P
CC
?
P
C>
B
C
" O66
g
" coordonate preliminarii:
.
P
A7
? D
A7
* cos
P
A7
/
P
A7
? D
A7
* sin
P
A7
.
P
7>
? D
7>
* cos
P
7>
/
P
7>
? D
7>
* sin
P
7>
.
P
>C
? D
>C
* cos
P
>C
/
P
>C
? D
>C
* sin
P
>C
.
P
CC
? D
CC
* cos
P
CC
/
P
CC
? D
CC
* sin
P
CC
- coordonate absolute preliminarii:
.
P
7
?

.
P
A
B .
P
A7
/
P
7
?

/
P
A
B /
P
A7
.
P
>
?

.
P
7
B .
P
7>
/
P
>
?

/
P
7
B /
P
7>
.
P
C
?

.
P
>
B .
P
>C
/
P
C
?

/
P
>
B /
P
>C
.
P
C
?

.
P
C
B .
P
CC
/
P
C
?

/
P
C
B /
P
CC
- orientarea dintre punctele de spri=in presupuse E $a reie2i din:
/
P
AC
/
P
C
" /
P
A
tg
P
AC
? """""""""""" ? """""""""""""" -ON0
.
P
AC
.
P
C
" .
P
A
- orientarea dintre punctele de spri=in din datele ini,iale $a fi:
/
AC
/
C
" /
A
tg
AC
? """""""""""" ? """""""""""""" -OM0
.
AC
.
C
" .
A
- diferen,a pe orientri:
?
P
AC
"
AC
-O<0
$a fi ung9iul de rota,ie al !ntregului sistem ales arbitrar 2i !n consecin, orientrile corecte $or fi:

A7
?
P
A7
B

7>
?
P
7>
B

>C
?
P
>C
B

CC
?
P
CC
B
- de la acest pas presupun4nd c orientrile calculate anterior sunt cele compensate
-corecte0 se parcurg acelea2i etape !ncep4nd cu etapa e ca !n primul ca# pre#entat
inclusi$ pentru cote -dac este ca#ul0*
RIDICAREA DETA%II%OR P%A&I+ETRICE -ini,iale se $a face o sc9i, cu detaliile
msurate !n sta,ie H $e#i Figura nr*>70
7
;
76

7>
P
>>
7;
>6
>7
7N
7P
7<
7M
77
7C
7O
7>
P
u
n
c
t c
a
ra
c
te
ris
tic
D
e
ta
liu
R
e
t
e
a

d
e

s
p
r
i
=
i
n
@ensul
masurarii
D
C
"
7
>
Fig.nr.21 (idicarea detaliilor
+ETODA 'TI%I3AT: metoda radierii deci o metod cu coordonate polare -
7>
D
C*7>
0 ale
po#i,iei punctului caracteristic !n raport cu o ba# de spri=in -de eG* po#i,ia punctului caracteristic 7>
!n raport cu ba#a de spri=in C>0*
Parcurgerea etapelor la ridicarea detaliilor din teren $a respecta urmtoarele preci#ri:
- distan,a maGim punct de spri=in H punct caracteristic 766 mE
- numrul punctelor msurate dintr"o sta,ie s nu dep2easc 766E
- msurarea punctelor caracteristice se $a face !n sens orar pronind de la ba#a de spri=in
!ntr"o singur po#i,ie a lunetei -PO3*I0E
- prima $i# 2i ultima $i# $a fi spre punctul de spri=in -de eG* de la sta,ia C spre punctul
>0E
- se msoar pentru fiecare punct caracteristic:
- ung9iul ori#ontal
i
E
- ung9iul de decli$itate al terenului
i
E
- distan,a !nclinat %
iD
-sau direct distan,a ori#ontal D
iD
0*
Distan,ele pot fi msurate direct -cu ruleta0 sau indirect -ta9imetric sau electronic0*
CA%C'%E DE 5IRO' -eG* punct 7> sta,ie C $i# de ba# C>0
" reducerea distan,elor la ori#ont D
C*7>
? %
C*7>
cos
7>
-OP0
" calculul diferen,ei de ni$el 3
C*7>
? %
C*7>
sin
7>
-O;0
- calculul coordonatelor relati$e planimetrice:
.
C*7>
? D
C*7>
cos
C*7>
-N60
/
C*7>
? D
C*7>
sin
C*7>
unde
C*7>
?
C>
B
7>
-N70
- calculul coordonatelor absolute:
.
7>
? .
C
B .
C*7>
/
7>
? /
C
B /
C*7>
-N>0
3
7>
? 3
C
B 3
C*7>
REDACTAREA P%A&I+ETRIEI
Repre#int opera,iile prin care se raportea# pe o foaie de 94rtie -calc0 punctele de spri=in 2i
punctele caracteristice msurate !n #ona ridicat*
Ordinea opera,iilor la redactarea planului sunt:
- !n func,ie de dimensiunea 2i forma #onei msurate 2i a scrii de raportare se alege
formatul foii de repre#entare a planuluiE
- se trasea# cadrul eGterior -care $a constitui conturul final al planului0 la 7"> cm de
marginea foiiE
- se trasea# c9enarul planului indicatorul cuprin#4nd : data elaborrii factorii implica,i
-institu,ii persoane beneficiarul lucrrii0 scara de raportare preci#ri pri$ind #ona
msurat -localitate =ude,0E
- se trasea# -din N !n N sau 76 !n 76 cm0 caroia=ul planului !n sistemul de coordonate !n
care s"a lucrat -.6/0E
- se raportea# prin coordonate rectangulare punctele re,elei de spri=in 2i alte puncte
pentru care s"au calculat aceste coordonateE
- se raportea# prin coordonate polare -
i
D
REPER*i
0 punctele caracteristice ung9iul cu
a=utorul unui raportor gradat centesimal distan,a :
D
REPER**i
d
REPER*i
? """"""""""""" -NC0 & numitorul scrii planului cu o rigl
&
gradat* Aten,ie: preci#ia de raportare $a fi 6*7
g
" 6*>
g
pentru ung9i 2i 6*7 " 6*> mm
pentru distan,eE
- se 2terg punctele 2i liniile a=uttoareE
- se conturea# detaliile unind punctele cracteritice !ntre ele conform sc9i,ei de ternE
- se finisea# planul: inscrip,ii denumiri de detalii naturale 2i artificiale scrierea se face
pe direc,ia $est"est e$entual de"a lungul detaliilor desenate -la detaliile naturale0E
- se indic direc,ia nordului geograficE
- se redactea# legenda planului scara grafic*
Opera,iile men,ionate anterior se refer la redactarea manual a planului actualmente !ns
ma=oritatea opera,iilor de teren se efectuea# cu sta,ia topografic total prelucrarea datelor se face
automat pe ba#a unor programe speciali#ate redactarea planului se face cu a=utorul calculatorului
prin intermediul ploterelor ori#ontale sau $erticale*