Modulul 23: Pneumologie si nursing specific

Curs 1.
Identifica, elaboreaza, aplica si evalueaza rezultatele pacientilor ce necesita
ingrijiri in bronsita acuta
efinitie:
!ronsita acuta este o boala inflamatoare a cailor respiratorii, ce se caracterizeaza
printr-un sindrom bronsic acut; de obicei are evolutie de scurta durata, si nu este nsotita
de modificari radiologice.
= este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de obicei bronhiile mari
si mijlocii si frecvent se asociaza cu inflamatia mucoasei de la nivelul traheei
(traheobronsita acuta).
Bronsita acuta este cel mai adesea o afectiune care apare in sezonul rece, ca o
complicatie a unei infectii de tract respirator superior rinita, faringita, laringita,
amigdalita, etc. !ste o boala cu evolutie usoara, cu tendinta la vindecare spontana chiar
si fara tratament.
"nfectiile acute ale cailor respiratorii superioare, inclusiv bronsita acuta, sunt cele
mai frecvente patologii. Bronsitele si celelalte boli respiratorii ating un varf al incidentei
mai ales primavara si toamna.
"tiopatogenie:
#in punct de vedere etiologic, bronsitele acute sunt clasificate in
!ronsita acuta virala
este cea mai frecventa,
apare in special in anotimpul rece
$
virusuri incriminate virusuri gripale (%, B), virusuri paragripale ( $,&,'),
virusul sincitial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri, mi(ovirusuri,
virusul herpetic.
!ronsita acuta bacteriana
apare , de obicei, in evolutia unei bronsite acute virale, prin
suprainfectarea acesteia cu flora din regiunea orofaringiana ( care
populeaza in mod normal nazofaringele) pneumococi, streptococi aerobi
si anaerobi, bacili )ram negativ, neisserii, bacterioides.
!ronsita acuta c#imica se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma
e(punerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice praf, ciment,
fum de tutun, gaze iritante, clor, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc.
Bronsita acuta se declanseaza de obicei datorita unei infectii virale, care poate fi
agravata de influente de mediu (poluare, fum de tigara,etc) sau de suprainfectii
bacteriene.
*and aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza producand mai multa
secretie ca de obicei. "nflamatia impreuna cu mucusul produs obstructioneaza
respiratia.
$actori de risc:
- boli cronice ale aparatului respirator obstructie pulmonara cronica, fibroza chistica,
astmul;
- boli care scad imunitateadiabetul, +"#% (un organism cu imunitate scazuta
indeparteaza greu infectiile);
- istoric recent de infectie respiratorie superioara, ca gripa sau raceala, sinuzita
(infectiile respiratorii ale tractului superior se pot e(tinde la nivelul plamanilor);
- alergiile, rinita alergica;
- stare patologica recenta care se asociaza cu tulburari ale sistemului nervos; se pot
&
produce leziuni care sa impiedice refle(ul de tuse si astfel sa faca mai probabila
e(tinderea unei infectii din tractul respirator superior in cel inferior;
- leziuni la nivelul toracelui, fracturi costale;
- fumatul sau inhalarea de fum de tigara (fumul de tigara scade capacitatea sistemului
respirator de a indeparta microbii din caile aeriene inferioare);
- alcoolismul, poluantii aerieni, praful, umiditatea, vaporii iritanti din industria chimica,
vaporii de amoniac chimicalele, substantele to(ice (inhalarea de factori iritanti scade
capacitatea cailor respiratorii de a se curata de germeni).
- conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer),
- eforturile vocale.
Evolutie, prognostic, complicatii:
!volutia este benigna, ducand la vindecare in ,-$- zile. "n acest caz,
prognosticul este bun.
Bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are
tendinta de cronicizare.
!volutia poate fi severa la varstnici, pacienti tarati,cu boli cronice sau in
cazul bronsitelor herpetice.
*omplicatia cel mai frecvent intalnita este reprezentata de bronsiolita acuta
( infectie a bronhiolelor), care este mai severa la adult decat la copil. +e
caracterizeaza prin tuse seaca, iritativa, febra mare, dispnee si cianoza.
#upa o bronsita acuta, bolnavul poate ramane cu o hiperreactivitate
bronsica apro(imativ . sapatamani. /ersistenta acesteia, dupa acest
interval, poate semnifica debutul unei B/0* sau al unui astm bronsic.
Bronsita acuta se intalneste frecvent in numeroase boli tuberculoza pulmonara,
dilatatia bronhiilor, cancerul bronhopulmonar, gripa etc.
'
C%&"'"(") " )*"
-este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea
si organizarea datelor
-colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de
sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate
-scopul stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la
baza planului de nursing individualizat.
*ipuri de informatii culese
"nformatiile culese sunt
-date obiective 1observate de asistenta despre pacient
-date subiective- e(puse de pacient
-date continand informatii trecute
-date continand informatii actuale
-date legate de viata pacientului ,de obiceiurile sale, de anturajul sau de
mediul inconjurator.
Metode de culegere a datelor:
"nterviul
0bservatia
*onsultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii
echipei de sanatate, dosarul medical 1actual-anterior)
M)+I$",*)(I " "P"+"+*)
Clinic sindromul bronsitic acut se caracterizeaza prin
tuse iritativa, initial, ulterior productiva, cu sputa mucoasa (bronsite virale) sau
mucopurulenta ( de culoare galben-verzuie, in bronsitele bacteriene)
durere (arsura )retrosternala
.
mialgii (dureri musculare)
stare subfebrila, initial, ulterior febra moderata
dispnee si2sau cianoza apar atunci cand se asociaza un sindrom obstructiv de cai
aeriene superioare (e( crupul) sau de cai aeriene intrapulmonare, in special mici
(bronsiolita), dar si mari si medii, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita
acuta astmatiforma)
alterarea moderata a starii generale
boala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare
rinita obstructie nazala si rinoree, stranut, lacrimare
sinuzita secretie nazala, cefalee, dureri sinuzale, cefalee
faringo-amigdalita disfagie, faringe rosu,
laringita disfonie, tuse seaca, voce ragusita
Investigatii clinice si paraclinice:
!(amenul fizic evidentiaza murmur vezicular normal, raluri ronflante si
sibilante, initial, iar ulterior subcrepitante
!(amen paraclinic
Examen radiologic pulmonar este fara modificari in bronsita acuta
Examenul bacteriologic al sputei - in bronsitele bacteriene pune in evidenta
flora orofaringiana- nu se efectueaza decat la pacienti tratati sau daca bronsita
acuta a aparut in cursul spitalizarii pentru o alta afectiune
Examenul virusologic al sputei consta in izolarea virusului pe culturi de tesut
si teste serologice (dozarea anticorpilor antivirali).
Examenul sangelui- hemograma poate evidentia leucopenie (in viroze) sau
leucocitoza (in infectiile bacteriene)
,
"n majoritatea cazurilor, medicul poate pune diagnosticul de bronsita pe baza
istoricului bolii, a simptomelor pe care le prezentati si a e(amenului clinic.
2. )+)&I-) ,I I+*"(P("*)(") )*"&.(
analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta;
recunoasterea problemelor si a prioritatilor
interpretarea datelor: a e(plica originea sau cauza problemei de dependenta; a
defini sursa de dificultate
identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza
manifestarilor clinice 1 semne si simptome- reactiile si comportamentul acestuia
(alterarea, diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate)
enuntul diagnosticului de nursing: P/"/, 0 problema/etiologia/semne1
P(.!&"M" " "P"+"+*)
cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata
de boala, de schimbarea stilului de viata, an(ietatii, insomniei,
intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
diminuarea schimburilor gazoase
alterarea mucoasei nazale
durere
alterarea confortului
3
perturbarea somnului
hipertermie
potential de alterare a nutritiei
potential de deshidratare
deficit de autoingrijire
alterarea echilibrului hidric
alterarea comunicarii
potential de complicatii bronsiolita acuta, bronsita cronica,
bronhopneumonie, B/0*, astm bronsic
deficit de cunostinte in legatura cu
boala si cauzele ei
tratamentul, regimul alimentar si de viata
cresterea riscului de complicatie
importanta e(amenului periodic
3 . P&)+I$IC)(") I+'(I2I(I&.(
,*)!I&I(") .!I"C*I3"&.(
3izeaza:
asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
asigurarea conditiilor de mediu favorabile
pacientul sa comunice eficient senzorial si afectiv
diminuarea gradului de neliniste, an(ietate
combaterea infectiei
eliberarea cailor respiratorii
imbunatatirea respiratiei
4
favorizarea ventilatiei pulmonare
ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice
diminuarea intensitatii durerii
pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
supravegherea functiilor vitale si vegetative
mentinerea unei stari nutritionale adecvate
mentinerea echilibrului hidric si hidroelectrolitic
mentinerea igienei corporale
imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
ameliorarea tolerantei la efort
imbunatatirea participarii la activitati
prevenirea complicatiilor
educarea pacientului si familiei
)&"'"(") I+*"(3"+*II&.( 0 cu rol propriu si delegat1
asigurarea conditiilor de mediu temperatura, luminozitate,
umiditate, camera aerisita, curata,
se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curata
se asigura un mediu de securitate
asigurarea igienei corporale
igiena tegumentelor si mucoaselor, in special bucala si nazala
asigurarea repausului la pat
asigurarea pozitiei care faciliteaza e(pansiunea pulmonara
administrare de o(igen- daca este cazul
ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de an(ietate este legata de
procesul de boala
5
administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor
aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor drenaj postural si
tamponament
invatarea pacientului sa e(pectoreze in scuipator
asistenta medicala isi rezerva mult timp pentru a sta de vorba cu
pacientul, ii ofera posibilitatea sa-si e(prime gandurile
incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine
sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice, il stimuleaza
sa-si asume anumite responsabilitati
identifica, impreuna cu acesta, factorii care favorizeaza cresterea
tolerantei la activitate
incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea
tonusului muscular
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamnetale si
incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a
activitatii in functie de toleranta
diminuarea intensitatii durerii
asigurarea unei pozitii care sa nu accentueze durerea
masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
observarea starii generale
informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in
starea generala a pacientului
participarea la e(aminarea medicala a pacientului
pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii
paraclinice radiografii pulmonare, recoltarea probelor biologice
( sange) si patologice (sputa) indicate de medic
echilibrare hidrica si nutritionala
asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
6
asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil
se tine seama de preferintele bolnavului alimentatia trebuie sa fie
substantiala, bogata in calorii si vitamine, initial alimentatie lichida
si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator
necesitatilor, treptat se trece la o alimentatie normala.
asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide calde avand in
vedere pierderile prin febra, polipnee, transpiratii (&-' l2&.h) ( ceai,
compot, supa , lapte)
supravegheaza respectarea regimului alimentar
cantareste pacientul cu acelasi cantar, la aceasi ora , in aceleasi
conditii, noteaza greutatea
asigura servirea igienica a alimentelor
administrarea tratamentului prescris
*ratament profilactic:
masuri igieno-dietetice alimentatie echilibrata,
evitarea e(punerii la rece, intreruperea fumatului,
eliminarea din mediu a factorilor poluanti, tratamentul
reflu(ului gastroesofagian, etc
vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special a
varstnicilor, copiilor si tinerilor , persoanelor tratate cu
B/0*
chimioterapie profilactica- %mantadina pentru virusul
gripal %, 7imantadina pentru virusul sincitial
respirator, %ciclovir pentru virusul 8erpes +imple(.
#urata tratamentului este de minimum , zile.
*ratament curativ:
1. Tratament antibiotic
$-
"n bronsite bacteriene sau in cele virale sau chimice suprainfectate, la
cei cu B/0* care fac o bronsita acuta.
9ratamentul se face cu antibiotice active pe flora orofaringiana
obisnuita
- !ritromicina$,3-& g2&.h " . prize sau
- Biseptol $3--'&- mg trimetropim2&.h, in & prize;
- 9etraciclina $-& g2&. ore, in . prize
- /enicilina ) ',&-. mil :.".2&. h, in &-. prize.
/entru bolnavii cu B/0*, care fac o bronsita acuta, deoarece
germenele cel mai frcvent implicat este Haemophilus influenzae, tratamentul se face cu
o %mpicilina .g2&.h, in . prize sau
o %mo(icilina $-& g2&.h, in &-. prize.
/entru bolnavii spitalizati, care fac o bronsita acuta, pentru cei tarati,
cu alte boli cronice, tratamentul se poate face dupa e(amenul bacteriologic
al sputei.
Tratament simptomatic si patogenic
In faza uscata a tusei se pot administra dionina si codeina
o *odeina$ cpde '-. ori2zi sau
o 7p#ionoina
-*odeina aa -,$--g
-%;ua laurocoerasi $- g, #+ int, $- picaturi de '-. ori2zi.
In faza umeda, productiva, se pot utiliza solutii mucosecretolitice
-Bromhe(im (Brofimen) .5 mg2zi, solutie sau tablete
- <ucosolvin (%mbro(ol) &--'- picaturi, de &-' ori2zi.
#aca pacientul prezinta febra sau subfebrilitate se pot administra
antiinflamatorii nespecifice
-%spirina &-' cp2zi
- /aracetamol '-. cp2zi
$$
#aca bolnavul prezinta sindromul obstructiv se pot administra
bronhodilatatoare
- !ufilina $--mg de ' ori2zi
- +albutamol 5- $3 mg2zi, in &-. prize
- 8emisuccinat de hidrocortizon $---&-- mg2zi i.v.
Masuri igieno-dietetice:
- umezirea aerului din camera in care sta bolnavul
- ingestie de lichide calde (ceai, compot, supa, lapte ) &-' l
lichid2&.h.
!ducatia pacientului privind
semnele de recunoastere a eventualelor complicatii( febra,
scaderea tolerantei la efort, intensificarea durerii toracice,
dispnee, modificari ale sputei, etc)
masuri de prevenire a transmiterii infectiei
necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea
secretiilor
importanta e(pectorarii sputei
alternarea periodelor de activitate cu perioadele de repaus
efectuarea e(ercitiilor respiratorii
necesitatea unei igiene riguroase
toaleta cavitatii bucale dupa e(pectorare
evitarea factorilor favorizanti acutizarii
administrarea tratamentului la domiciliu
necesitatea curelor balneo-climaterice ( /ucioasa, )ovora,
*alimanesti)
4. )P&IC)(") I+*"(3"+*II&.(
in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile
corespunzatoare
$&
se noteaza tehnicile efectuate
se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale
starii generale
necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei
5. "3)&%)(") I+'(I2I(I&.(
se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si
individualizat)
se inregistreaza observatia a fost atins scopul, in ce masura, de cate
ori2zi, durata)
la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface planul de
ingrijire (reformuland obiectivele si interventiile) si se continua
evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform
prescriptiilor medicale
se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale
asistentei medicale.
*erminologie:
catar = inflama ie acut= sau cronic= a mucoasei unui organ, adesea nso it=
de secre ie abundent=
crupul= este cea mai frecventa afectiune respiratorie caracterizata de tuse
aspra, rugoasa, latratoare. %desea, crupul afecteaza copiii. %cesta cauzeaza
inflamatia si ingustarea laringelui (orificiul corzilor vocale),traheei si bronhiilor
principale prin care aerul ajunge la plamani.
$'
#isfagie=
#isfonie=
$.