Despre Piramida lui Maslow

Desi este o tema foarte utila si discutata, am constatat ca totusi putini sunt cei care cunosc
aceasta teorie motivationala! De altfel chiar eu am aflat tarziu, pe la 40 de ani, si asta in cadrul
unor cursuri de management!
Asa am hotarat sa prezint un articol despre un subiect care ar trebui studiat inca din primii
ani de liceu !
Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborata de psihologul american Abraham Maslow. Maslow
ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii
Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman hrana, apa, somn, adapost,
etc. !le sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest
caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.
Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva
imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si
imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa
si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale,
dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice.
Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. "nitial Maslow s#a referit la ele
ca nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de
relatii agreabile cu cei din $ur, nevoia de familie. %evoile sociale se manifesta sub
urmatoarele forme
1
& Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia
cu alte persoane. "ndividul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale,
fie in organizatii formale.
& Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua
directii de la individ spre alte persoane si dinspre cei din $ur spre individ.
& Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din
nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.
Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de
abordare care poate fi intern sau e'tern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima
cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de
vedere e'tern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie,
recunoastere, demnitate, apreciere. (atisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine,
constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume.
Nevoia de autorealizare )autoactualizare* este dorinta unei persoane de a se realiza
ca o personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse
de realitate. (atisfacerea acestei nevoi permite individului sa#si realizeze potentialul,
talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.
Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai intai.
Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr#o masura acceptabila, poate deveni operant
urmatorul nivel. + nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare. %evoile de nivel
superior, mai ales cele personale )stima, realizare*, sunt mult mai puternice sub aspect
motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai indelungat.
Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza e'ista anumite preconditii. ,ara e'istenta
acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra e'istentei acestor conditii actioneaza
ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele
doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte nivele. -ele doua conditii sunt
Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la e'istenta unor conditii sociale ce
permit unei persoane sa se e'prime liber, sa faca ceea ce doreste, atata timp cat nu
raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incura$eaza $ustitia,
cinstea si onestitatea.
Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza
cunostinte despre mediu, nevoia de a#si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie,
e'perimentare, e'plorare.
Aspecte specifice
%evoile sunt interdependente si isi gasesc e'primarea ma'ima in nevoia de autorealizare,
care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.
2
%evoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.
.a un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.
"n plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece
ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.
"erarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social#cultural si succesele sau
esecurile anterioare ale persoanei. De e'emplu, pentru persoanele creative satisfacerea
nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat
satisfacerea oricarei alte nevoi. -reativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de
autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si
in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute.
+ alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o
perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De e'emplu, persoana care
niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si
priveste hrana ca ceva neimportant.
+ nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de /000 pentru ca o alta nevoie sa
devina motivatoare. -ei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.
3
Abraham Maslow
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog
umanist american. Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind azele
teoriei ierarhiei nevoilor umane.
Cuprins
1 Viata
2 Munca
o 2.1 Ierarhia Maslow
o 2.2 Alte lucrri
o 2.3 Critic
3 ote
! "e#turi ctre alte pa#ini
Viata
!"a nscut #n $roo%l&n' (e) *or%' ca primul copil al unei familii de evrei
emigranti din +usia. ,a insistentele printilor' -raham a studiat trei
semestre dreptul la .it& .ollege of (e) *or%' dup care s"a transferat la
.ornell /niversit&' ca mai apoi s revin la ..(*. 0up ce s"a cstorit cu
verisoara sa primar $ertha 1oodman' s"a mutat #n 2isconsin pentru a studia
la /niversit& of 2isconsin de unde' #n cele din urm' si"a cptat doctoratul
(1934) #n psihologie. 5n 2isconsin' 6aslo) a studiat alturi de 7arr& 7arlo)'
si mai apoi a revenit la (e) *or% pentru a lucra cu E. ,. 8horndi%e la .olumia
/niversit&.
9rofesorul 6aslo) a #nceput s predea ca titular la $roo%l&n .ollege. 5n
aceasta perioad a #nt:lnit multi psihologi europeni' printre care -lfred -dler
si Erich ;romm. 5n 19<1' 6aslo) a devenit seful catedrei de psihologie la
$randeis /niversit&' de unde si"a #nceput activitatea de cercetare teoretic.
-colo l"a #ntalnit pe =urt 1oldstein' care i"a sugerat ideea de auto"actualizare.
!"a retras #n .alifornia (1970)' unde la v:rsta de >? ani' a murit #n urma unei
afectiuni a inimii.
Munca
!
9rincipala lui contriutie #n psihologie a fost #n prolema ierarhizrii nevoilor
umane. -v:nd o aordare umanist' 6aslo) oserv c @intele umane nu
sunt #mpinse sau atrase numai de forte mecanice' ci mai degra de stimuli'
oiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. -stfel' el sustine c @intele
umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute' Ai c nevoile situate pe
treptele inferioare ale piramidei treuie satisfcute #nainte de a se putea
aBunge la cele superioare.
/na din diferentele esentiale fat de ceilalti doi capi ai psihologiei acelor
vremuri (;reud si $.;. !%inner)' a fost interesul mai degra sczut al lui
6aslo) fat de oamenii olnavi mintal sau neuni' si orientat ctre persoane
pe care le cataloga drept complet CfunctionaleC' cu personalitate CsntoasC
(sau mai ine zis auto"actualizant)' cum ar @ Einstein' ,incoln' DeEerson'
!ch)eitzer' Dane -ddams' Eleanor +oosevelt' ;rederic% 0ouglas.
Ierarhia Maslow
$n ierarhia trebuin%elor u&ane, Maslow situea' ne(oile cele &ai pri&iti(e la ba'a pira&idei
0esi toate nevoile sunt instinctive' nu toate sunt la fel de puternice. -stfel'
nevoile cele mai puternice au fost asezate la aza piramidei treuintelor. .u
c:t o nevoie urca spre v:rful piramidei' cu at:t este mai sla si speci@c
individului respectiv. !e oserv astfel c nevoile primare sunt comune at:t
tuturor oamenilor c:t si animalelor. Ele includ necesittile @ziologice (cum ar
@ cele iologice ca hrana' apa' aerul' igiena)' somnul' seFul si o temperatura
relativ constant a corpului.
Gdat ce individul #si satisface acest nivel de necesitti' se poate concentra
pe nevoile de sigurant. -cestea au de a face cu stailitatea si consistenta
#ntr"o lume relativ haotic. Ele tin mai mult de integritatea @zic' cum ar @
securitatea casei si a familiei. Hn unele cazuri' nevoia de sigurant motiveaz
unii indivizi sa devin religiosi' religia oferindu"le confortul unei promisiuni de
sigurant printr"un loc paradisiac. (evoile de sigurant sunt cruciale pentru
copii.
)
/rmeaz apoi nevoia ' de
iuire si apartenent. 5n
acest nivel se includ nevoia
de prietenie' familie'
apartenent la un grup' sau
de implicare #ntr"o relatie
intima non"seFual.
,a nivelul patru sunt nevoile de stim. -cestea cuprind at:t recunoasterea
venit din partea altor indivizi (care rezulta #n sentimente de putere'
prestigiu' acceptare' etc) c:t si din respectul de sine' ce creeaz sentimentul
de #ncredere' adecvare' competent. (esatisfacerea nevoilor de stim rezulta
#n descuraBare' si pe termen lung #n compleFe de inferioritate. G nevoie
pronuntat de acest fel (de eFemplu nevoia pentru admiratie) are la az
nesatisfacerea unor nevoi care stau #n v:rful piramidei' cele de auto"
actualizare estetic.
(evoile de auto"actualizare vin din plcerea instinctiv a omului de a
fructi@ca la maFimum capacittile proprii' pentru a deveni din ce #n ce mai
un. 5n eseul The Farther Reaches of Human Nature' 6aslo) scrie c oamenii
care au atins starea de auto"actualizare intr adesea #ntr"o stare de
transcendent' #n care devin constienti nu doar de potentialul lor personal' ci
si de #ntreg potentialul speciei umane. 0esi acesti indivizi triesc adesea o
ucurie eFtatic' simt totodat si o tristete cosmic.
9e primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa"zise Cde@cienteCI o
persoana nu simte nimic special dac acestea sunt satisfcute' dar simte un
disconfort c:nd nu sunt satisfcute. 0incolo de aceste nevoi' urmtoarele mai
sunt numite de CcrestereC. -cestea nu dispar c:nd sunt satisfcute' #n
schim' motiveaz individul #n continuare.
Hn 1970 6aslo) a pulicat o revizie a piramidei din 19<4' situ:nd #n v:rful
acesteia nevoile cognitive (de a cunoaste' de a #ntelege si de a eFplora) si pe
cele estetice (pentru frumusete' ordine' simetrie) (J1K). .u toate acestea' nu
toate versiunile piramidei sale includ ultimele ? nivele. 6aslo) a teoretizat c
nevoile cognitive nesatisfacute se transform #n nevoi neurotice (non"
productive' care perpetueaz un stil de viat nesntos). 0e eFemplu' copiii
ale cror nevoi de sigurant nu sunt satisfcute adecvat pot deveni adulti
care pun deoparte ani sau diferite posesiuni.
6aslo) crede c singurul motiv pentru care oamenii nu se miAca #n directia
auto"actualizrii este din cauza ostacolelor puse #n calea lor de societate'
mai ales printr"o educatie de@citar ce nu poate schima o persoan cu o
sla pregtire pentru viat #ntr"o persoan cu o aordare pozitiv. 6aslo) e
de prere c educatorii ar treui sa @e rspunztori de potentialul pe care #l
are un individ pentru a aBunge la auto"actualizare #n felul su.
Piramida lui Maslow
*
1+ Dece&ber 2,,* o Co&&ent
6aslo) este unul dintre precursorii miscarii psihologiei umaniste care au
facilitat dezvoltarea ioenergiei' a gestaltu"lui' a -nalizei tranzactionale' etc.
El a descris nevoile fundamentale in cinci categorii regrupate su forma unei
piramide. (evoile fundamentale' cele mai concrete sunt la aza' caci sunt
prioritare fata de nevoile situate deasupra' mai sutile si mai @ne.
+ealizarea de sine
+espectul de sine
-partenenta si dragoste
!ecuritate
(evoi @ziologice
Gmul devine mai sensiil la nevoile superioare daca nevoile precedente sunt
relative implinite. G nevoie putin satisfacuta poata sa produca o frustrare sau
o suferinta' dar poate de asemenea' sa"l determine pe om sa actioneze
pentru a si"o impliniI este motivatia.
Grice nevoie cere un raspuns. +esursele noastre interioare sunt motivatiile
noastre speci@ce pentru aceasta nevoie sau mai generale precum
dinamismul nostru' energia noastra ' capacitatea noastra de a face fata sau
de a ne depasi di@cultatile. +esursele noastre eFterne sunt Lpersoanele
noastre modelM' mediul inconBurator . 0ar noi putem intalni si ostacole.
Gstacolele eFterne' scoase in evidenta de ,aorit in teoria sa despre stress'
sunt dusmanul ce doreste cu ardoare acelasi oiect in rivalitate sau
competitie. Gsacolele interne sunt si mai importanteI rezistentele sau
mecanismele de aparare (sunt o ariera in comportametul natural' un
ostacol' un locaB' o rezistenta la contactul cu nevoile ori sau cu celalalt' sau
in sfarsit o rezistenta la schimare.
.eea ce numim in limaBul popular LdefecteM care urmaresc persoana
precum umra sa care corespunde destul de ine mecanismelor de aparareIa
se scapa de responsailitate' a se repeat aceleasi greseli' a"i acuza pe ceilalti
ca eau prea mult' ca fumeaza prea mult' a invinui' dar si a @ coleric'
irasciil' susceptiil' pasiv' dependent' neincrezator' dominator' arogant'
dispretuitor' fricos' supus' 'schimator' Bosnic' revoltat' agresiv.
5n rezumat' tot ce nu va place la celalalt' uneori chiar propriile voastre
defecte fata de care sunteti ori si pe care nu le suportati la ceilalti.
.e"ti ramane de facut tieN!a treci de la un comportament nesatisfacator la in
comportament dorit. !a"ti invingi temerile' nesiguranteleO !i merita sa o faci '
doar lupti pentru tine' pentru un Lmaine invingatorM ' pentru o viata asa cum
ti"ai dorit"o mereu.
-m sa trec la nevoia de securitate' @indca nevoile @ziologice sunt mai mult
sau mai putin satisfacute. -ici vorim de nevoia de a manca ' de a ea'
nevoia de caldura' seF' etc
,a nevoia de securitate vorim despre nevoia de a @ proteBat impotriva
adversitatii. 8ermenul LsecuritateM este folosit in conteFtele unde domneste
insecuritateaIin"securitate sociala' in"securitate profesionala' in"securitate
pentru a te deschide in intimitate(fara ariere' a @ deschis si fara aparare) in
grup sau in viata.
-
(oi consumam multa energie si un sfert din timpul nostru pentru a satisface
aceasta nevoie precum si pe cea precedenta. 0atorita activitatii noastre
profesionale' ne procuram defapt hrana' caldura si ene@ciem de un
acoperis. 0e aici incolo suntem disponiili pentru nevoile urmatoare. .hiar si
aceste nevoi pot' in parte' sa @e satisfacute prin munca noastraI ne putem
implini nevoia de apartenenta' de a castiga su@cienti ani pentru a trai genul
si nivelul de viata pe care"l dorim. 9utem sa ne realizam' a@rmandu"ne in
mod adecvat. 9utem sa ne dezvoltam autonomia chiar fara respectul
celorlalti.
0aca iti este amentitat locul de munca poti deveni nesigur. - evita o
activitate nesatisfacatoare face parte dintre solutiile posiile la o prolema'
dar incertitudinea de a da peste o alta determina numeroase persoane sa
consulte un psiholog. - ramane locat intr"o astfel de situatie este sursa de
angoasa' de stres.
.autarea securitatii cu price prPt poate @ sufocanta daca ea conduce la o
eFistenta regulate' insotite de oiceiuri @Fe. 8oate ritualurile in viata' ca si in
religie' fac viitorul previziil. 9entru ca eviti neprevazutul' risti sa"ti ratezi
viataO
!i aici revenim la articolul pe care unii dintre voi l"au citit deBaI 5ti lipseste
curaBulNO
5n mare parte' lipsa curaBulului te tine pe loc sau te retine intr"o situatie in
care nu te simti implinit' multumit. (ecunoscutul te tine prizionerul
nefericiriiQ(u te mai teme de nou' infrunta necunoscutul.Eliereaza"teO
!a trecem la nevoia de apartenenta si de dragosteI a iui si a @ iuit
-cestei nevoi i se acorda cea mai mare importanta in viata si in
L@lmM..!imtim nevoia sa apartinem' impreuna cu apropiatii nostri' unei viziuni
comune despre viata in spiritualitate' religie' politica' in cluuri de petrecere
a timpului lier sau intalniri profesionale. -desea simtim nevoia sa ne grupam
in Burul unor interese comune diversi@candu"ne. -ceasta nevoie de
apartenenta acopera domenii foarte vasteI nevoia de a ne iui aproapele'
nevoia de a"l iui pe 0umnezeu' dragostea parinteasca sau seFuala' nevoia
de a @ recunoscut' apreciat' nevoia de a primi sau de a da tandrete' etc.
-ceasta nevoie este esentiala inca de la nastereI a @ dorit' a primi caldura'
mangaieri. .and nevoile seFuale se a@rma la varsta adolescentei' ele treuie
sa infrunte limitele impuse de societate.
-dultii celiatari sufera adesea de singuratate si de lipsa dragostei. Ei cauta
unul sau mai multi parteneri si aspira cel mai adesea la casatorie. (e
casatorim ca sa aducem cel mai adesea un raspuns acestei asteptariI a iui
si a @ iuit' deopotriva. .and oserv in Burul meu evolutia seFualitatii si a
casatoriei' otin o descriere in treiI cautarea' fuziunea si apoi autonomia.
+ecunosc ca acest talou nu este prea stiinti@c si sanatos' dar reRecta
procesul pe care"l constat la numeroase persoane.Este de asemenea procesul
de evolutie a maBoritatii cuplurilor.
Respectul de sine
+
-m nevoie sa @u apreciat' sa mi se recunoasca valoarea' sa ma recunosc si
sa @u recunoscut. 9ot sa ma apreciez si mai mult daca am fost iuit de
parintii mei. -m atunci tendinta spontana de a ma iui' dar si de a"i iui pe
ceilalti. !a ma a@rm ca persoana autonoma va veni de la sine.
;ericit cel care reuseste sa se a@rme fara sa domine sau sa se revolte' caci in
caz contrar' el devine stapanul sau sclavul celorlalti. -ceste doua ultime
situatii se dovedesc adesea nesatisfacatoare.
+espectul de sine se dezvolta cand creez oiective realiste si dezvolt energia
necesara pentru a reusi' respectandu"i si pe ceilalti in cauza.
-m' de asemenea' nevoie sa @u apreciat de ceilalti. Este nevoia de
recunostinta' atat de importanta pentru maBoritatea oamenilor. 9langem cu
usurinta de ucurie cand' intr"un @lm' doi fosti dusmani se impaca sau cand
doi indragostiti isi spun IMte iuescM.
Actualizarea de sine
Este varful piramidei lui 6aslo). Este' asadar' scopul ultim spre care tinde
omul' viata care consta in a invata sa traiesti pentru a eFista in echiliru.
-ceasta nevoie devine mai precara pentru mama casnica ai carei copii cresc
si pleaca sau pentru muncitorul aRat in somaB sau la pensie. G aud mai
frecvent descrisa ca neimplinita de cei care au trait mai mult in rolurile lor
decat in persoana lor. -ceasta atitudine LaltruistaM implica sa ramai centrat
pe eFigentele celorlalti' precum mama casnica care nu eFista decat in functie
de de dorintele copiilor sai in detrimental propriilor sale dorinte.
(evoia de liertate pare ca se opune nevoii precedente' nevoia de stima
personala. ;iecare are nevoie de liertate pentru a actiona' la serviciu' acasa
sau in eFterior. /nii se simt umiliti si sufera. 6ulti se cred lieri ' dar supusi
unui sclavagism ignorat' precum supunerea pasiva a normelor. (imeni nu
este complet lier. .ine vrea sa ramana lier treuie sa evolueze si sa evite
anarhia si revolta. .ine se teme sa devina lier risca conformismul si
supunerea.
!atisfacerea acestei nevoi se dovedeste' din pacate di@cila. 0aca vreau sa
ma simt complet lier si sa nu accept nici o constrangere' fara sa atac
liertatea celorlalti' risti sa @i' fara idoiala' izolat de catre cei care resping
aceasta atitudine.
MGamenilor cumsecade nu le place sa urmezi un drum diferit de al lorM
(1eorges $rassens)
-r treui sa tin cont de opiniile celorlalti cautand sa ma satisfac sau sa"mi
schim relatiile. 0ar cumN
9ot' alege' @e sa renunt la liertatea mea' @e sa refuz parerea celorlalti.
!uferinta poate sa apara deBa in acest stadiu. 9ot' de asemenea' sa dau
prioritate la Lce vor spune ceilaltiM' precum aceasta studenta care precizeazaI
M(u voi iesi cu prietenul meu decat daca sunt sigura ca mama mea nu va
suferiM.
5ata deci' inceputul unui calvar. M1ura lumiiM nu este intotdeauna o limitare
eFterioara reala. Ea provine cel mai adesea chiar din interior. ;ata sa ascunsa
coincide in general cu Mce voi spune eu despre astaM. 0aca mama ignora
iesirile fetei' aceasta se va simti inselata sa nu o insele. 0aca' la un moment
.
al evolutiei sale' ea se revolta si ii spune nu mamei' ea poate inca sa aleaga.
G optiune ar @ sa iasa fara stirea ei pentru a evita sa o intristeze. G alta ar @
sa nu se ascunda' evitand totusi sa nu cada in ostentatie . -r putea sa si o
provoaca' sa o scandalizeze sau chiar sa rupa legatura pentru a nu se mai
supune moralei materne.
-ltii in acceptarea climatului permisiv al grupului' doresc sa se eliereze de
constrangeri in pozitiaI Mvreau totul imediatM fara sa"i respecte pe ceilalti.
-ceasta pozitie nu raspunde nevoi de a@rmare sau de autonomie. Este o
alegere care poate @ anarhica sau totalitara. -narhica daca vrea sa se
eliereze de constrangeri fara sa cantareasca avantaBele si dezavantaBele
pentru a"si evalua sansele si riscurile inainte de a decide' adica fara sa"si
utilizeze L-dultulM din el. Este .opilul anarchic care conduce fara -dult. El
este totalitar daca este un mod de a"si impune alegerile precum 5saelle'
care dorind sa schime' fara sa negocieze' data unei casatorii' stailita de
mult timp cu prietenul sau' ii raspundeI M-cum nu vreau sa ma marit
constransa. Sreau sa @u liera sa decid ce vreau' cand vreau. 0aca n"o fac la
varsta mea' n"am s"o mai fac niciodataM. 0upa mai multe LdeciziiM
asemanatoare' prietenul foarte autonom' nu a putut sa se resemneze si sa
construiasca pe nisip si a ales progresiv sa o paraseasca. 0aca ar @ fost
dependent' ar @ inceput un lung calvarI cel care Liueste mai multM sufera
mai mult.
.el care se actualizeaza este energic' pozitiv' LvedeM partea una a
situatiilor' sufera putin din cauza dezavantaBelor' este constient de nevoile
sale' le gaseste cu usurinta raspunsuri si transforma prolemele in solutii. !e
a@rma' prezinta putine mecanisme de aparare' si are deci putine rezistente la
schimare. 5si masoara mai lier sansele si isi asuma cu usurinta riscuri
calculate.
.onstatam cum ' de"a lungul vietii am fost formati si conditionati de educatia
din anturaBul nostru. Este o forma de dependenta din care se poate iesi prin
perioade de revolta. 0ar daca aceasta este permanenta' ea devine o
dependenta de alt felI contradependenta (a face pe dos nu inseamna a
alege). .u totii trecem prin asta' si nu lipsiti de neplaceri pentru noi si
apropiatii nostrii. 0ar' important e sa iesiti din aceasta stare si in momentul
ilantului Lpierderi si pro@turiM sa @ti pe plus' sa @e net pozitiv. ;ara regrete'
care sunt Ltrecatoare si inevitaileM.
!per sa va @e de folos acest material in depistarea rezistentelor'
proiectiilor'etc. !i mie mi"a fost greu sa accept ca sunt LfericitaM purtatoare a
comportamentelor negative' perpetuate indelung. .and' era atat de comod si
simplu sa ii LimracM pe ceilalti cu ele. 0ar' intr"o fericita zi' o Lforta
spiritualaM' asa cum imi place mie sa"i spun' m"a trezit din asmul pe care"l
traiam si care ma purtase deBa departe de ceea ce numeam LrealitateM.
(ici un psiholog nu cauta sa te schime ca entitate ' ori sa iti modi@ce
conceptiile despre ce inseamna La traiM. 0oar se cauta a aduce mai multe
informatii' optiuni' alternative din care tu sa alegi' si sa culegi 'doar ceea ce
ai nevoie.
1,
Piramida lui Maslow
Abraha& Maslow s/a nscut la data de 1 aprilie 1.,+ 0n 1rookl2n, ew 3ork. 4ste un renu&itul
psiholo# u&anist, 5iind &ai ales cunoscut pentru desenarea pira&idei cu ne(oile o&ene6ti.
7ira&ida lui Maslow a repre'entat 6i repre'int 0n continuare o contribu%ie 5oarte &are 0n
do&eniul psiholo#iei. 7siholo#ul 06i 0ncepea diserta%ia pe ba'a e8plicrii pira&idei sale prin a
a5ir&a c 5iin%ele u&ane sunt &oti(ate de anu&ite ne(oi nesatis5cute, 6i c ne(oile situate pe
treptele in5erioare ale pira&idei trebuie satis5cute 0nainte de a se putea a9un#e la cele superioare.
Aceste 5iin%e nu sunt 0&pinse sau atrase nu&ai de 5or%e &ecanice, ci &ai de#rab de sti&uli,
obiceiuri sau i&pulsuri instincti(e necunoscute.
e(oile respecti(e ale oa&enilor au 0n co&un 5aptul c sunt instincti(e, 0ns se deosebesc prin
aceea c au un #rad de intensitate di5erit, unele 5iind &ult &ai puternice dec:t altele. Aceste ne(oi
principale sunt a6e'ate la ba'a pira&idei, iar cu c:t se urc spre (:r5ul pira&idei, cu at:t
i&portan%a, pri&ordialitatea lor scade.
Clasi5icarea ne(oilor u&ane caracteri'ate de psiholo#ul Maslow sunt ur&toarele, 0ncep:nd de la
ba'a pira&idei 6i ter&in:ndu/se 0n (:r5;
1. 4V<I =I>I<"<?IC4. @unt indispensabile pentru a supra(ie%ui; a &:nca, a bea, a dor&i, a se
prote9a de 5ri# 6i de cldur. 4le repre'int cele &ai puternice, cele &ai i&portante ne(oi ale
o&ului. @atis5acerea lor este necesar pentru a r&:ne 0n (ia%.
2. 4V<IA D4 @I?ABACA. <rice 5iin% o&eneasc are ne(oie s se si&t prote9at 0n 5a%a
oricrei a&enin%ri a (ie%ii. Dac trie6te 0ntr/o %ar care se a5l 0n r'boi, de e8e&plu, se
presupune c aceast necesitate nu este acoperit. <dat ce ne(oile 5i'iolo#ice sunt satis5cute,
inter(ine ne(oia 6i dorin%a de a satis5ace ne(oile de si#uran%. Cu to%ii a(e& ne(oie de securitatea
casei si 5a&iliei, &ai ales atunci c:nd (ine (orba de copii.
3. 4V<IA D4 DBA?<@D4 El A7ABD44CF. < dat acoperite necesit%ile de ba', aceasta
este cea &ai i&portant. i&eni nu poate s se reali'e'e ca persoan 5r a 5i dorit 6i acceptat de
ctre celelalte 5iin%e o&ene6ti. Aici sunt incluse ne(oia de prietenie, 5a&ilie, apartenen% la un
#rup, sau de i&plicare 0ntr/o rela%ie inti&a non/se8ual. Bela%ia cu celelalte persoane la un ni(el
a5ecti( pro5und este 5or&a obi6nuit de a satis5ace aceast necesitate. De e8e&plu, 5a&ilia,
to(ar6ul de (ia% sau prietenul. "ipsa de dra#oste 6i apartenen% poate s dea oca'ie la
i&portante de'echilibre &intale.
!. 4V<IA D4 AAD<B4@74CD. =iecare 5iin% u&an are ne(oie s se respecte pe ea 0ns6i 6i s
aib o concep%ie potri(it despre propria sa persoan. 4ste (orba aici de recunoa6terea (enit din
partea altor indi(i'i Gcare re'ulta 0n senti&ente de putere, presti#iu, acceptare, etcH c:t 6i din
respectul de sine, ce creea' senti&entul de 0ncredere, adec(are, co&peten%. esatis5acerea
ne(oilor de sti& re'ulta 0n descura9are, 6i pe ter&en lun# 0n co&ple8e de in5erioritate. An ni(el
de autoesti&are de'echilibrat Gcu& ar 5i subesti&area, de e8e&plu, a #:ndi c toat lu&ea 0&i
este superioarH are ca re'ultat un randa&ent sc'ut 6i, 0n consecin%, deteriorarea
co&porta&entului.
). 4V<IA D4 AAD<B4A"I>AB4. 7otri(it lui Abraha& Maslow, o persoan din 'ece si&te
11
intens aceast ne(oie. 7siholo#ul a5ir&a c oa&enii care au totul pot &ari poten%ialul lor. 4i pot
cuta cuno6tin%e, lini6te, e8perien%e estetice, 0&plinire de sine. Cea &ai &are parte se
concentrea' 0n 9urul ne(oilor care pot 5i pre('ute. Autoreali'area include obiecti(e &ai 0nalte 6i
&ai abstracte Gde e8e&plu; dreptate, per5ec%iune, buntate, ade(r, hotr:ri indi(idualeH, care sunt
tot &ai 5ra#ile, ca 6i (:r5ul pira&idei.

12
Studiu: Tipuri de apeluri ale unui spot
publicitar
.onstructii care eFploateaz diferitele nevoi din piramida treuinTelor a lui
6aslo) U .ontemporar& -dvertising"$oveeV-rems. -utorii incearca sa
cristalizeze principalele categorii de resorturi psihologice actionate de
pulicitari pentru inducerea unui anumit gen de emotii in acord cu
ierahizarea nevoilor cuprinsa in teoria lui 6aslo). Grdinea prezentarii nu este
neaparat cea a importantei categoriilor in declansarea emotiei ci mai
degraa cea a incidentei cu care se recurge la acestea in realizarea spoturilor
pulicitare. .ele mai uzitate repertorii sunt cele de la aza piramidei lui
6aslo)' respectiv treuintele primare' insa ingemanarea acestora cu cele
superioare tine doar de imaginatia pulicitarului.
Categoriile pur teoretice sunt:
1. -petitul
13
?. 1ustul
3. !ntatea
4. ;rica
<. /morul
>. !ecuritatea
7. .urTenia
8. -tracTia seFual
9. -ventura romantic
10. -chiziTiile de ordin social
11. -miTia
1?. .onfortul personal
13. 9rotecTia altora
14. -proarea social
1<. !impatia (compasiunea) faT de alTii
1>. 0evoTiunea faT de alTii
17. Sina
18. 6:ndria
19. .onfortul casnic
?0. 6:ndria (prin etalarea proprieTii)
?1. 9lcerea recreaTiei
??. 0istracTia
?3. Gportunitatea timpului lier suplimentar
?4. Evitarea unei sarcini di@cile
1!
?<. .reWterera c:Wtigurilor
?>. !t&ling"frumuseTe
?7. 6:ndria posesiei
?8. .uriozitatea
?9. (outatea
30. !iguranTa
31. .urtoazia
3?. Gdihn Wi somn
33. +ealizarea de economii
34. Economisirea efortului
3<. E@cienTa #n utilizare
3>. 0ependenTa #n utilizare
37. 0ependenTa #n calitate
38. 0urailitatea
39. Sarietatea #n procesul selectiv
40. !implitatea
41. !port' Boac' activitTi @zice
4?. .ooperare
1)
Maslow companiile si clientii
Cred ca unul dintre subiectele cele mai interesante de discutie pe tema antreprenoriatului si nu numai este
cea plecata de la intrebarea De unde ne luam motivatiile?. Cu alte cuvinte, ce ne face sa mergem mai
departe si mai ales de ce mergem mai departe. Care este scopul fnal, ce ne dorim in fnal si care sunt
punctele de interes?
1*
Am citit de curand un studiu facut de PriceWaterHouseCoopers pe tema principalelor obiective urmarite
de companii in perioada incepand din 2008, asadar in perioada in care au fost afectate de criza.
Una dintre concluzii a fost una oarecum evidenta: Companiile trebuie sa isi monitorizeze si sa isi
gestioneze mai atente riscurile. E nevoie de intelegerea evenimentelor ce pot produce riscuri si posibilul
efect al acestora asupra obiectivelor si strategiei companiei. Nimic deosebit intr-adevar pana aici. Desi tin
sa reamintesc capcana lucrurilor simple si evidente dar pe care nimeni nu le gestioneaza.
Totusi, ceea ce mi s-a parut mai interesant in urma acestui studiu a fost modul in care companiile au
prioritizat o serie de factori ce infuenteaza afacerea. Rezultatul e in imaginea de mai jos:
Rezultatul arata asadar o constientizare a importantei gestionarii riscurilor, alinierea cu asteptarile
actionarilor.
Ce mi se pare insa surprizator, si dupa parerea mea nu in sens bun, este lipsa focusului pe crearea unei
culturi de customer service. Si asta in conditiile in care se pare ca se mentione interesul pentru
dezvoltarea aptitudinilor soft ale angajatilor.
Si alaturi de aceasta se pare ca se constientizeaza si performanta slaba a actiunilor de efcientizare a
costurilor in contextul in care acestui subiect i se acorda o importanta mare, conform celor de mai sus.
1-
Teoria lui Maslow spune ca pentru a f motivati oamenii trebuie sa isi satisfaca in primul rand nevoile de
baza. Mi-a fost de curand recomandata o carte pe acest subiect, al modului in care companiile isi satisfac
propriile nevoi pe principiul lui Maslow.
Plecand de la aceasta ierarhizare a nevoilor in cazul indivizilor si al companiilor, PwC a creat o piramida a
modului in care se ajunge la livrarea valorii in companii.
Toate acestea sunt rezultatul unor studii in cadrul unui numar semnifcativ de companii.
Aceleasi rezultate le putem cu usurinta identifca si in mediul de afaceri din Romania in aceasta perioada.
Cel putin cele de mai sus se potrivesc celor identifcate de mine in ultima perioada.
Asadar companiile se concentreaza pe efcientizarea afacerii,a costurilor si a proceselor. E un lucru
normal, corect si evident. Se proiecteaza astfel cresterea gradului de satisfactie si a efcientei. Nimic
anormal, ba din contra foarte corect.
Ceea ce cred insa ca nu se potriveste in aceasta strategie este exact ceea ce Maslow spunea. Nu se
poate trece la un alt nivel de satisfactie pana cand asteptarile, nevoile de baza nu sunt satisfacute. Iar
guvernanta corporatista (Corporate Governance), asa cum si din fgura de mai sus se vede, reprezinta o
nevoie de baza. Si exact aici intra ceea ce mai sus era pus ca avand o importanta scazuta (enable a client
service culture)
1+
Focusul asadar pe cresterea efcientei, pe minimizarea riscurilor specifce trebuie facut in urmatoarea
perioada plecand de la o cultura solida in companie si pe ideea de customer service.
1.