Fundamentele Psihologiei

I) Locul Psihologiei in sistemul stiin elor :

1) Ce este psihologia ? Obiectul psihologiei .
2) Ce se in elege prin psihic ? Caracteristici fundamentale ale psihicului uman .
3) Locul psihologiei in sistemul stiin elor .
1) Ce este psihologia si care sunt obiectivele ei :

Multitudinea de definiii date psihologiei a impus gruparea acestora de catre Mielu late
in categorii sistemati!ate asftel avem :
a)"efiniii de tip butada :
#$sihologia este stiina studiata de psihologi %Me&er)
#$sihologia este stiinta comportamentului studenilor din primul ciclu % Mc. 'emar)
#$sihologia este stiina comportamentului sobolanului alb % $arot ( )ichelle)

b)"efiniii de tip metafora :
#isi au originea in studierea unor elemente psihice simple sau elementare care a dus la
descoperirea unor reguli sau legitai . e*: %legile sen!atiilor ( legile percepiilor)
#studierea fenomenelor comple*e a dus la descoperirea caracterului unic al acestora
%gandirea ( imaginatia sau+si personalitatea) ( de aici a aparut intrebarea daca psihologie este
stiina sau arta . La aceasta intrebare ,asile $avelcu raspunde: $sihologia este stiina care
trebuie facuta cu arta -
c)"efiniii prin negare :
#,asile $avelcu sublinia ca ( psihologia nu este sociologie ( biologie sau fi!ica ( astfel
autorul anticipa apariia antidisciplinelor graie carora pot fi delimitate graniele unei fiinte
dar si a unui domeniu .
d)"efiniii de tip .timologic :
#pleaca de la etimologia cuvantului psihologie %ps&che/logos0stiina sufletului) care era
contestata de catre logicieni ( considerandu#o tautologic1 .

e)"efini ii Comprehensive :
#pune accentul pe dimensiunile centrale si definitorii ale psihologiei ca stiina .
#2ilhelm 2undt defineste psihologia ca stiin a a e*perien ei imediate ( iar 2illiam 3ames
subliniea!a ca psihologia este stiin a vietii mentale ( a fenomenelor si conditiilor reale . .a
descrie si e*plica fenomenele si insusirile psihice.
#3ohn 4. 2atson defineste psihologia ca stiina a comportamentului . %fondatorul
4ehaiviorismului)
f)"efiniii integraliste sau integrative:
#susinute de 3ean $iaget care sublinia ca psihologia studia!a ansamblul de conduite
comportamentale si pri!a de constiina .
$aul $opescu 'eveanu defineste psihologia ca o stiina care studia!a fenomenele si
capacitaile psihice urmarind descrierea si e*plicarea acestora in ba!a descoperirii unor legi (
regularitai sau modalitai determinative .
$sihologia este stiina care studia!a psihicul utili!and un ansamblu de metode obiective (
in vederea deprinderii %priceperii) unor legitai de functionare a acestuia in scopul
cunoasterii ( optimi!arii si ameliorarii e*istenei umane .
2)Ce este + se in elege prin $sihic ? . Caracteristicile psihicului .
#5ncercarile de a defini psihicul au fost numeroase dealungul timpului ( iar in cele din
urma s#a a6uns la conclu!ia ca definiiile impuse de logica sunt cele mai bune .
#Neveanu definese psihicul ca modalitate superioara a e*istentei biosociale ( ansamblu
de stari ( insusiri ( fenomene si procese subiective ce depind de mecanismele cerebrale si de
interaciunea cu mediul .
7unciile $sihicului uman :
#raportarea la sine si la altul
#orientarea in lumea din 6ur si in propria lume
#reflectarea realitaii incon6uratoare sau cunoasterea
#planificarea mentala
#transformare a realitaii proprii si a celei incon6uratoare
II Caracteristicile psihicului uman:
# se considera ca psihicul uman se manifesta contradictoriu ( caracteristica determinata de
urmatoarele :
.l este obiectiv din punct de vedere ontologic %e*istential) dar este subiectiv dpdv
gnoseologic %cunoastere).
$sihicul este material prin originea lui %creierul uman) si este ideal sau spiritual prin
natura lui fiind incarcat de un continut de imagini.
$sihicul este proces e*primat in faptul ca reflecta realitatea incon6uratoare prin
intermediul proceselor psihice %sen!atii ( perceptii ( repre!entari ( gandire) si totodata este
produs in sensul ca se materiali!ea!a in forma re!ultatelor secventiale sau finale ale
proceselor . %procesele nu pot fi masurate).
$sihicul este intalnit atat in stare latenta %ascunsa si interiori!ata) cat si in stare manifesta
%e*teriori!ata) ( se intampla de multe ori ca una sa gandim si alta sa facem sau una gandim (
alta spunem si alta facem .
$sihicul dispune de desfasurari normale dar si patologice cum ar fi : halucinatii ( stari
emotionale bi!are ( evocari spontate si uneori stranii la care se mai adauga si visele .
$sihicul este determinat adica este cau!at ( provocat si influentat de factori si de conditii
naturale si sociale . .ste determinat in sensul ca dispune de initiative de transformare a
realitatii incon6uratoare.
$sihicul este dat ( oamenii fiind uneori constransi sau incorsetati de deprinderi sau
stereotipuri ### . 8otodata psihicul este liber dand posibilitatea omului de a#si e*prima
initiatia ( inteligenta si creativitatea .
$sihicul 9man este considerat o forma sau e*presie a vietii de relatie ( functie a materiei
superior organi!ate ( conditionat social istoric si care indeplineste functia de re#producere
subiectiva a realitatii obiective.
Manifestari neobisnuite ale psihicului uman :
#acestea sunt studiate de parapsihologie starnind curio!itatea si interesul multor oameni care
au incercat sa le descrie si sa le e*plice
#termenul de parapsihologie a fost folosit pentru prima data in anul 1::; de catre "essai
cuvantul derivand din cuvintele grecesti para %dincolo+langa) si logos%stiinta).
8elepatia0 transmiterea de la distanta a unor ganduri sau stari emotionale %tele0departe <
pathe0simtire).
Clarvi!iunea0e*prima vi!iunea corecta si clara pe care un subiect il are dintr#o sursa
e*terioara in absenta interactiunii cu un alt subiect .
$recognitia%viitor)0capacitatea de a cunoaste si de a sti de dinainte ( de a achi!itiona
informatii despre evenimente viitoare ( din aceasta categorie fenomenul cel mai invocat este
cel de =de6a vu> sau mai bine spus de6a va!ut.
)etrocognitia%trecut)0cunoasterea si achi!itionarea de informatii din trecut.
)adieste!ia0detectarea de apa ( metale sau petrol cu a6utorul unor baghete%pendul)
.*plicatiile care se ofera subliniea!a ca informatia parapsihologica se propaga prin
intermediul undelor electromagnetice foarte lungi ( astfel informatiile e*trasen!oriale sunt
purtate de anumite particole fi!ice care au calitati speciale sau unii avansea!a ideea
e*istentei unor particole denumite psihoni ( psitroni si neutrini .
3) Locul psihologiei in sistemul stiintelor :
?precierile si opiniile foarte diferite privitoare la locul si rolul psihologiei in sistemul
stiintelor au dus la elaborarea unor adevarate modele e*plicative ( interpretative astfel se
considera ca psihologia se afla la intersectia dintre stiintele naturii si si stiintele sociale .
5n masura in care psihologia este interesata in e*plicarea mecanismelor fi!iologice ale
psihicului uman ea se situea!a mai aproape de stiintele naturii de la care a imprumutat
rigoarea in abordarea . .*plicarea influentelor socio#culturale asupra psihicului uman
apropie psihologia de stiintele sociale .
Modele oferite :
a) Modelul 8riunghiurilor : # a fost propus de catre @arl 4uhler in anul 1;2; si a fost reluat
in anul 1;A: de catre Meehl care considera ca psihologia se gaseste la intersectia dintre
stiintele sociale ( stiintele naturii si stiintele umaniste .
# Btiintele 9maniste

#$sihologia


#Btiintele 'aturii #Btiintele sociale
7ilosoful @edrov propune tot un model triunghiular sustinand ca psihologia se afla la
intersectia dintre stiintele sociale ( stiintele naturii si stiintele filosofice .
Btiinte filosofice

#Btiinte ale naturii #Btiinte sociale
b) Modelul Cercurilor :
a fost propus de catre 3ean $iaget plecand de la relatia dintre subiect si obiect in
procesul cunoasterii astfel autorul sublinia ca in fi!ica relatia dintre obiect si subiect este
focali!ata mai mult pe obiectul cunoasterii %realitatea obiectiva)
in biologie apare de6a o latura subiectiva in sensul ca subiectul cunoasterii incepe sa
fie preocupat si de propriile particularitati sau conditii
cel din sociologie respectiv psihologie in care relatia este relatia este focali!ata
asupra cunoasterii subiectului .
'ivel $sihologic sau Bociologic
'ivel 7i!ic
'ivel 4iologic




Ramuri aplicative ale psihologiei :
#ramurile aplicative ale psihologiei au aparut la intersectia dintre psihhologia generala si alte
stiinte .
#urmatoarele domenii aplicative ale psihologiei sunt :
a) Btiinte pedagogice / $sihologie Cenerala a dus la aparitia $sihologiei colare sau
$sihologia .ducatiei ( $sihopedagogie Bpeciala ( $sihologia Orientarii si Consilierii Bcolare
si ,ocationale .
b) tiin e .conomice / $sihologie generala 0 $sihologia Muncii ( $sihologia
Organi!a ional1 ( $sihologia Comerciala sau $sihologia Consumatorului ( $sihologia
$ublicitatii si reclamei .
c) tiin e 3uridice / $sihologie generala 0 $sihologie 3udiciara ( $sihologia Martorului i
$sihologia "evian ei .
Psi
d) tiin e Matematice / $sihologie generala 0 $sihologie Cognitiva ( $sihologie Cibernetica
( 5nformatic1#$sihologica i Btatistic1 $sihologic1 .
e) ?rt1 / $si generala 0 $sihologia ?rtei ( $sihologia Literaturii i Creatologie .
f) $sihiatrie / $si generala 0 $sihoterapie i $sihopatologie .
g) Medicin1 Cenerala / $si generala 0 $sihologie Clinic1 ( $sihologie Medical1 (
$sihosomatica i $sihofarmacologie .
h) Bociologie / $sihologie generala 0 $sihologie Bociala i .tnopsihologie .
5) Bport / tiin e $olitice / $sihologie Cenerala 0 $sihologie Militar1 ( $sihologie Bportiv1
i $sihologie $olitic1 .
6) 'eurologie / $sihologie generala 0 'europsihologie
D) 4iologie / $si generala 0 $sihologie 4iologic1 ( $sihofi!iologie i oopsihologie .
l) 7ilosofie / ?*iologie % # tiin 1 a valorilor)/ $sihologie Cenrala 0 $sihologie 7ilosofic1 (
$sihologia Moralei i $sihologia )eligiei .
III Ipostaze ale Psihicului Uman :
.*ist1 3 iposta!e ale $.9 : Con tiin 1 ( Bubcon tient i 5ncon tient
Bistemul $sihic uman este cosntituit din : procese ( Ensu iri i fenomene psihice .
$rocesele psihice se clasifica in : procese cognitive ( procese afective ( procese
motivationale si procese volitive .
$rocesele Cognitive se subEmpart En procese cognitive simple %primul sistem) care
cuprinde : sen!aFiile ( percepFiile si repre!entarile si procese cognitive comple*e %al doilea
sistem) care cuprind : gandirea ( limba6ul ( memoria si imaginatia .

1 Contiina
#termenul de conGtiinF1 deriva din latinescul con# scientice%?) 0 cu stiinta
#Constiinta este considerata cea mai importanta iposta!a a psihicului uman care a cunoscut
dealungul vremii negarea cu vehementa a e*istentei ei < afirmarea si considerarea constiintei
din perspectiva stiintifica sunt legate de numele psihologului 3ean $iagget care prin lucrarile
sale ii ofera un statut aparte .
"efinirea constintei a cunoscut cateva etape :
1) ,asile $avelcu publica in 1;H1 lucrarea =Constiinta si 5nconstient = in care ofera si o
prima definitie a constiintei ( considerand ca a fi constient inseamna a gandi ( a stabili
relatii ( a te autosupraveghea ( a te adapta cu suplete la realitatea incon6uratoare si a fi
capabil sa reali!e!i sinte!e.
$avelcu subliniea!a ca dificultatea definirii constintei este legata de subiectivitatea sa
si de faptul ca include e*periente personale care nu pot fi observate .
!) Legat de numele psihologului Ienrich .& :
#publica in 1;J3 lucrarea =Constiinta> iar in 1;JA un manual de psihiatrie ( autorul
subliniind ca a fi constient inseamna : a#ti da seama de propria e*istenta ( de e*istenta altora
si de e*istenta realitatii .
#dupa I. .& constiinta este o forma superioara de organi!are a vietii de relatie si care
permite formularea unui punct de vedere personal asupra lumii .

3) Legat de numele psihologului 3ean $iagget :
#el considerand constiinta ca fiind o acompaniatoare a actiunilor noastre .
#el distinge 2 niveluri ale constintei : constinta in act si constinta refle*iva %e*emplu: atunci
cand vorbim suntem constienti de ceea ce spunem si ceea ce facem ( e*ista insa elemente ale
actiunii care nefiind reali!ate nu sunt inca aduse in planul constiintei ( al actiunii .

H)Mielu late defineste constiinta ca pe o forma superioara de organi!are psihica prin
care se reali!ea!a integrarea subiectiva a tuturor fenomenelor vietii psihice si care
facilitea!a raspunsuri adaptative la mediul incon6urator atat fi!ic cat si socio#cultural .

Functiile Constiinte : "constiinta indeplineste urmatoarele functii :
1) 7unctia 5nformational#Cognitiva : # ofera informatii despre sine ( despre altii si
despre realitatea incon6uratoare .
!) 7unctia ?nticipativ#$redictiva : prin constiinta omul isi fi*ea!a scopuri si isi alege
instrumente de reali!are a acestora .
#) 7unctia de reglare : # presupune planificarea activitatii si stabilirea principalelor
secvente sau etape ale acesteia .
$) 7unctia creativa : # presupune capacitatea individului nu numai de a cunoaste
realitatea ci si de a o transforma in interesul sau si al semenilor sai .
! %u&constientul :
8ermenul de subconstient a fost utili!at pentru prima oara in a doua 6umatate a secolului
K5K si inceputul secolului KK ( pentru a desemna totalitatea starilor psihice de care
individul nu este constient dar care influentea!a comportamentul sau.
"esemnarea acestor structuri se reali!ea!a cu termeni diferiti si anume : subconstient (
preconstient sau =inconstient normal> . ?semeni constintei ( subconstientul a cunoscut in
definirea sa 2 subetape si anume :
#o prima etapa se leaga de numele psihologului 8heodule )ibot si $ierre 3anet care subliniau
ca subconstientul mai poate fi numit =constiinta stinsa sau constiinta inferioara> ( care se
afla intre constiinta si inconstient fiind insa mai aproape de cea dintai .

#a doua etapa : # este legata de numele psihologului france! Ienri?? 2allon care spunea
despre subconstient ca ar fi o =cerebratie latenta> ( surprin!and dinamismul acestuia si
subliniind totodata ca la nivelul subconstientului au loc o serie de modificari ( organi!ari si
reorgani!ari ale e*perientei individuale .
"upa opinia autorilor subconstientul ar cuprinde toate actele ( gandurile ( emotiile (
sentimentele individului care au fost candva constiente . Bubconstientul ar aparea ca un
re!ervor al tuturor amintirilor noastre .
Proprietatile ' Functiile %u&constientului :
?utorii subliniea!a ca subconstientul se caracteri!ea!a prin urmatoarele :
#latenta si potentialitate L e*primate in faptul ca e*perienta trecuta a individului se afla in
stare de latenta pana cand ea v#a fi reactivata .
#Bubconstientul coe*ista cu nivelul constient fiind mai aproape de acesta decat de
inconstient .
#serveste si mi6loceste constiintei .
#filtrea!a e*perienta astfel incat la nivelul constiintei nu apare decat ceea ce este necesar sau
ce doreste individul pentru adaptarea sa .
$aul $opescu 'eveanu subliniea!a ca subconstientul nu este numai un re!ervor de
informatii ( ci el dispune de mecanisme proprii cu a6utorul carora se procesea!a informatia .
# Inconstientul :
.ste considerat cel mai controversat nivel de organi!are a vietii psihice .
$rimele observatii asupra inconstientului au fost facute de filosofi care fie il consideraul
irational ( fie il considerau ca sursa a vietii psihice si chiar ca punct de plecare pentru
de!voltarea comportamentelor creatoare .
"escoperirea propriu#!isa a inconstientului in sensul descrierii si e*plicarii lui a reali!at#o
Bigmund 7reud .
Bigmund 7reud socoteste ca sistemul psihic uman ( respectiv personalitatea pre!inta 3
niveluri si anume :
a) 5" %sinele) M care ar fi constituit din totalitatea trairilor noastre refulate ( ceea ce
determina un caracter conflictual tensional . 5"#ul fiind condus de principiul placerii.
b) .CO%eul) M care este condus de principiul realitatii si care incepe sa se conture!e dupa
nastere ca urmare a interactiunii copil#mediu .
c) B9$.)#.CO M care functionea!a pe ba!a principiului =trebuie> ( actionand ca o instanta
morala ( fiind re!ultatul pedepselor si recompenselor utili!ate de adulti in educatia
copilului .
Functiile sau Rolul Inconstientului L au scris numerosi autori ( unii considerandu#l
ca fiind elementul fundamental al psihicului uman ( iar altii l#au abordat intr#o maniera
restrictiva considerand ca este sediul ideilor si sentimentelor refulate ( cau!a a visurilor sau
lapsusurilor.
Carl (ustav )ung considera inconstientul ca fiind mai important decat constientul (
autorul subliniind ca intreaga e*perienta a evolutiei umane s#ar afla depo!itata la nivelul
inconstientului . "in perspectiva transpersonala B. Crof considera inconstientul ca fiind
responsabil de toate =intamplarile> sau e*perientele din perioada intrauterina sau il
relationea!a cu anumite ganduri rasiale sau colective .
*ipuri de Inconstient :
5n psihologia contemporana ( inconstientul este abordat din perspective diferite (
subliniindu#se e*istenta urmatoarelor tipuri :
#inconstientul fi!iologic sau cerebral pus in evidenta de neurofi!iologi si care intra in
functiune fara ca individul sa#si dea seama ( dar care influentea!a comportamentul
constient ( din aceasta perspectiva fi!iologul rus %ecenov descrie si e*plica miscarile
involuntare pe care le face organismul fara ca aomul sa#si dea seama . %e*emplu: miscarile
din timpul somnului ( mai ales din timpul visului sau o serie de miscari pe care omul le
intrerupe fara participarea gandirii si a controlului constient) .
#inconstientul colectiv care a fost descris si e*plicat de catre C.C. 3ung care il considera un
depo!it al e*perientei noastre dar si al mostenirii noastre ( atat de factura ereditara cat si de
factura culturala .
3ung subliniea!a ca inconstientul colectiv este alcatuit din arhetipuri considerate a fi
depo!itarul istoriei individului si ar cuprinde intreaga sa !estre spirituala si care renaste
mereu in anumite conte*te si in anumite combinatii .
Cele mai importante arhetipuri descrise de )ung ar fi urmatoarele :
#Persona +cuvant latinesc care inseamna masca) : e*prima nevoia individului de a 6uca
anumite roluri in societate . "upa 3ung persona ar fi echivalenta cu Belful $ublic ( ceea ce
individul doreste sa arate celorlalti .
#,e -nima #este componenta feminina a psihicului masculin care se e*prima prin :
sensibilitate ( tandrete ( sentimentalism si gingasie L re!ultate din interactiunea barbatului
cu femeia mama ( femeia sora ( femeia iubita sau alte situatii .
"-nimus"este componenta masculina a psihicului feminin e*primata in : forta ( re!istenta (
agresivitate ( spirit competitiv ( i!vorate din interactiunea cu barbatul tata ( barbatul frate (
barbatul iubit sau coleg .
"Um&ra . este partea intunecata a psihicului uman e*primata in tendinte animalice ( pasiuni
oarbe ( patima ( agresivitate si violenta .
"%el/ul . este componenta ce le armoni!ea!a pe toate celelalte ( e*primand tendinta
individului spre unitate ( intelepciune ( echilibru ( dragoste si rationalitate .
Procese Psihice Cognitive
%enzatiile
1) ,e/inirea si caracterizarea generala a senzatiilor
!) Clasi/icarea %enzatiilor
#) Proprietatile %enzatiilor
$) Legile %enzatiilor
1 ) ,e/inirea si caracterizarea generala a senzatiilor :
"ealungul evolutiei au e*istat modalitati diferite de receptare a informatiilor din
mediul e*terior care la randul lor au generat raspunsuri care sa permita adaptarea la mediul
respectiv ( astfel sunt amintite urmatoarele modalitati de raspuns si anume :
a) #01cita&ilitatea # care este considerata o proprietate a organismelor vii de a raspunde
intr#o maniera vaga si nediferentiata la stimuli din mediul incon6urator
b) #%ensi&ilitatea M capacitatea organismului de a formula raspunsuri specifice si
diferentiate la stimulii cu valoare adaptativa ( ba!a fiind organele de simt %anali!atorii) .
4a!a fi!iologica a sensibilitatii o constituie anali!atorul care este constituit din
urmatoarele elemente : )eceptorul si calea aferenta ( segmentul cortical si calea eferenta sau
aferentatie inversa %feedbacD#9htonsDi fi!iologul rus care a pus ba!ele celei de#a patra ??
9thonsDi psiholog rus +read).
c) #2otricitatea sau miscarea .
#care detine un rol important in actul cunoasterii .
9nii psihologi intre care si Ienri 2allon sublinia ca motricitatea serveste cunoasterii 6ucand
rolul unui servo mecanism ( facilitand astfel receptarea dar si interpretarea informatiilor din
mediul e*tern.
5n lucrarea ="e la act la gandire> psihologul france! 2allon descrie si e*plica
de!voltarea gandirii copilului subliniind e*istenta unei etape numita sen!oriomotorie (
aceasta va fi amplu repre!entata de catre psihologul elvetian 3ean $iaget .
d) #%enzitivitatea M concept elaborat de psihologul rus ?naniev ( care se refera la calitatile
persoanei din unghiul de vedere al particularitatilor sensibilitatii : ritm ( forta reactiilor sau
tonalitatea afectiva .
Ben!atiile sunt procese cognitive simple in care se reflecta insusiri separate ale
obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe ale acestora asupra anali!atorilor .
)eflecta : $rocese cognitive ( insusiri separate ( actiune directa asupra organului de
simt .
"in perspectiva cibernetica functionarea normala a sen!atiilor presupune parcurgerea
urmatoarelor procese :
1) Codarea Primara M care are loc la nivelul receptorului si in care stimulul fi!ic este
transformat in influ* nervos care v#a fi transmis celui de#al doilea segment al anali!atorului .
2) Recodarea . se reali!ea!a in veriga intermediara a anali!atorului si in care se
produce o prima selectie si reorgani!are a informatiilor .
3) ,ecodarea M se reali!ea!a la nivelul segmentului cortical ( informatia primita este
prelucrata ( interpretata si se formulea!a raspunsul.
!) Clasi/icarea %enzatiilor :
5n secolul trecut respectiv la inceputul acestuia predomina in privinta clasificarii
sen!atiilor criteriul morfologic functionalist intalnindu#se urmatoarele tipuri de sen!atii :
vi!uale ( olfactive ( gustative ( auditive si Dineste!ice . 9lterior Bherrington introduce o noua
grupare a sen!atiilor in urmatoarele categorii :
#e*troceptive %vi!uale ( auditive ( gustative ( olfactive si cutanate)
#introceptive %sen!atiile de foame ( sete ( se!uale )
#proprio ceptive sau sen!atiile Dineste!ice
?ceasta clasificare este sustinuta si de fi!iologul rus 9htomsDi care subliniea!a ca in
clasificarea sen!atiilor trebuie sa se tina cont si de natura stimulului ( astfel autorul
considera ca stimulii pot fi de natura mecanica ( fi!ica ( chimica si fi!iologica.5n functie de
acestia sen!atiile se impart in : sen!atii cutanate ( sen!atii vi!uale si auditive ( sen!atii
gustative si olfactive si sen!atii proprioceptive .
#) Proprietatile senzatiilor :
#in functionalitatea lor ( sen!atiile capata o serie de particularitati intre care cele mai
importante sunt urmatoarele :
1) Calitatea Ben!atiilor #este determinata de gradul de selectivitate al receptorilor( de
e*istenta unor constituenti de natura fi!ica sau chimica ( precum si de energia specifica a
organelor de simt. ?cest fapt a fost pus in evidenta pentru prima data de Muller care a
constatat ca fiecare organ de simt are o anumita energie ( ulterior Ielmolt! a constatat ca
fiecare fibra nervoasa dispune de o energie specifica care la randul ei este dependenta de
calitatea sistemului nervos central .
2) 5ntensitatea sen!atiilor #este legata de intensitatea stimulilor ( nu in toate ca!urile insa
e*ista intre acestea o relatie directa ( astfel s#a constatat ca la anumite categorii de sen!atii (
relatia capata o anumita specificitate . .*emplu : sen!a ia termic1 nu se men ine dac1
intensitatea stimulului dep1 e te o anumita limita
3) "urata sen!a iei #se refer1 la Entinderea En timp a sen!a iei ( cunoscut fiind faptul c1
de regul o sen!a ie durea!a atata timp cat actionea!a stimulul . B#a constatat insa ca e*ista i
elemente sau aspecte de post actiune in sensul ca ( o sen!atie continua sa e*iste chiar daca
stimulul a incetat sa actione!e ( in acest conte*t poate sa apara fenomenul numit imagine
consecutiva care poate lua 2 forme :
#imagine consecutiva po!itiv1 : care pastrea!a imaginea originara
#imagine consecutiva negativa : cand imaginea initiala dispare
H) 8onul afectiv al sen!atiilor #e*prima caracteristica sen!atiilor de a produce stari
placute sau neplacute de apropiere sau indepartare ( calitate care poate fi utili!ata in
consiliere si in terapie .9nii psihologi au constatat ca utili!area tonului afectiv al sen!atiilor
pot produce stari de satisfactie sau insatisfactie ( sau chiar stari de satisfacere a unor nevoi .
3) Legile senzatiilor : +au /ost primele legi ale psihologiei)
a) Legea pragurilor senzoriale sau legea intensitatii :
#O sen!atie pentru a se putea produce are nevoie de o stimulare minima ( astfel s#a stabilit
un prag minimal e*primat in cantitatea minima de stimul capabila sa produca o sen!atie
specifica . 5n urma observatiilor si e*perimentelor reali!ate s#a constatat ca pragul minimal
pentru sen!atiile vi!uale este de 1#2 cuante iar pentru sen!atiile auditive de 1J#2N de
vi&ratii pe secunda ( in situatiile in care un stimul nu are aceasta intensitate el se incadrea!a
in categoria stimulilor subliminali care produc efecte fi!iologice dar care nu pot fi
identificati si interpretati decat daca sunt subsumati sau sunt asociati unor stimuli
semnificativi .
&) Pragul ma1imal a&solut : # releva sau e*prima cantitatea sau intensitatea ma*ima a unui
stimul capabil sa mentina o sen!atie specifica ( depasirea acestui prag atrage dupa sine
modificarea modalitatii sen!oriale .
5n practica ( in selectie de personal se apelea!a la calcularea sensibilitatii absolute a
individului dupa formula
B 0 1
a p < in care p 0 prag minimal care se afla intr#o relatie invers proportionala cu
sensibilitatea absoluta .
c) Pragul ,i/erential : # care se e*prima in urmatoarea formulare : cantitatea minima de
stimuli care adaugata la stimularea initiala produce o noua sen!atie ( acest fapt a fost pus
pentru prima data in evidenta de fi!icianul 4ouguer care a constatat ca la JH de luc i este
necesar a se mai adauga doar 1 lucs pentru a se putea sesi!a diferenta de lumina .
2eber a e*tins pragurile diferentiale si pentru alte categorii de sen!atii a6ungand#se la
formularea legii 4ouget#2eber care postulea!a e*istenta unei relatii constante intre
intensitatea initiala a stimulului si cea adaugata ( astfel s#a constatat ca la sen!atiile auditive
raportul este de +1N ( la cele vi!uale 1+1NN iar la greutate 1+3N .
d) Legea -daptarii :#e*prima faptul ca in anumite situatii cresterea sau scaderea
sensibilitatii este determinata de actiunea repetata a stimulilor. Legea poate fi cel mai usor
pusa in evidenta prin trecerea rapida dintr#un mediu sau altul .
.*emplu : $entru sen!atiile vi!uale trecerea de la intuneric la lumina sau invers ( adaptarea
poate fi mai lunga sau mai scurta .
5n conditiile adaptarii sen!oriale apare fenomenul de contrast sen!orial care poate sa
fie simultan ( ca! in care stimulii vor fi reciproc intariti ( pe cand in ca!ul contrastului
succesiv se intareste de regula primul stimul .
Legea adaptarii sen!oriale poate sa actione!e in doua sensuri :
#pana la diminuarea treptata a sen!atiei fara insa a se inregistra disparitia ei .
#micsorarea pana la disparitia sen!atiei respective . .* :'u mai simtim hainele pe noi.
e) Legea %emni/icatiei sau /orte de semnalizare a stimulului : "care postulea!a faptul ca
un stimul mai putin intens dar semnificativ pentru subiect poate fi receptionat mai rapid .
Legea a fost descoperita de catre 5van $avlov care in studiul activitatii nervoase superioare a
observat ca un stimul este receptionat de organism nu numai datorita intenstitatii sale ci si
datorita interventiei unor factori de natura psihologica cum ar fi trebuintele sau scopurile
individului .
f) Legea conditionarii social istorice : "sublinia!a faptul ca psihicul uman este influentat
de mediul cultural si prin urmare si anumite modalitati sen!oriale ( astfel s#a constatat ca de#
a lungul timpului au aparut la om anumite modalitati sen!oriale specifice .
?u aparut deasemenea modalitati sen!oriale sub aspectul perfectionarilor ca urmare a
e*ersarii intr#o anumita activitate .
Bchimbarea ponderii anumitor modalitati sen!oriale . .*emplu : va!ul si au!ul
antrenate in achi!itionarea limba6ului .
Ben!atiile sunt supuse influentelor de mediu cultural ( invocandu#se astfel diferentele
dintre culturi .
P0RC0P*I-
1) "efinirea si caracteri!area generala a perceptiilor
!) "eterminantii perceptiilor
#) Legile perceptiei
".7. $erceptia este un proces cognitiv simplu in care se reflecta obiectele si fenomenele in
unitatea insusirilor lor in conditiile actiunii directe asupra anali!atorilor . 4a!a perceptiei o
constituie sen!atiile dar nu suma acestora ci sinte!a lor ( imaginea perceptiva este mai
comple*a fapt care a determinat considerarea perceptiei nu numai ca un proces cognitiv ci
ca si o activitate ( o deformare a realitatii sau dimensiune de personalitate .
1 ) ?bordarea perceptiei ca actiune sau activitate :
#? fost pusa in evidenta de catre )ubinstein care a observat ca perceptia este mai comple*a
implicand procese de anali!a si sinte!a . ?utorul avansea!a ideea e*istentei unei activitati
perceptive si a unei invatari de tip perceptiv .
5n aceeasi maniera 4ourdon considera ca in desfasurarea perceptiei e*ista 2 fa!e:
#fa!a de identificare primara in care se detectea!a semnalul sau stimulul .
#fa!a de identificare secundara in care semnalul este interpretat si raportat la alte semnale .
5n 1;JJ 7orgus reia abordarea perceptiei ca activitate si stabileste ca e*ista
urmatoarele etape in desfasurarea ei : detectia( discriminarea %locali!area) ( re!olutia (
identificarea ( stabilirea formelor de identificare si manipularea acestora .
2) $erceptia ca deformare a realitatii :
#fenomenul este pus in evidenta de ilu!iile perceptive si indeosebi de cele vi!uale in ca!urile
in care factorul emotional este foarte puternic pot aparea deformari ale realitatii .
3ean $iaget a studiat ilu!iile perceptive si a constatat ca e*ista 2 categorii :
#ilu!ii perceptive primare care sunt re!ultatul efectelor de camp
#ilu!ii secundare care apar si sunt generate de activitate
3) $erceptia ca dimensiune de personalitate :
#e*tinde abordarea perceptiei la nivelul personalit1tii introducand elemente care tin de
dorinte ( trebuinte ( mentalitati sau interese ( astfel se poate vorbi de e*istenta unui tip de
personalitate analitic cu o pondere pe studiul detaliilor si tip de personalitate sincretic cu
interes pentru ansamblu .
55 "eterminantii perceptiei :
$erceptia este considerat1 un proces relational care este determinat de influenta a trei
categorii de factori : factori e*terni ( factori interni si factori relationali.
a) 7actori e*terni#fac trimitere la caracteristicile stimulilor si anume intensitate ( durat1 si
frecvent1 .
$rivitor la intensitate ( studiile e*perimentale relev1 faptul c1 un stimul cu o
intensitate medie poate fi receptionat mai usor decOt unul slab sau cu intensitate mare.
"in punct de vedere al duratei ( s#a constatat c1 stimulii care actionea!1 cu o durat1
de timp considerat1 medie sau optimal1 pot fi receptionati mai usor ( En situatiile En care
durata de actiune a stimulului este prea mare intervine fenomenul de saturatie.
"in punct de vedere al frecventei ( stimulii care apar mai frecvent pot fi mai usor
receptati decOt cei care apar foarte rar.
b) 7actorii interni : #care fac trimitere la starea de preg1tire psihologic1 a individului pentru
perceptia anumitor stimuli ( starea psihologic1 se e*prim1 prin aparitia unui Bet sau a unui
monta6 sau a acelei st1ri de asteptare ( En engle!1 e*pectac&. Btarea de asteptare este
dependent1 de motivatia pentru activitate ( de semnificatia stimulului sau particularit1tile
anali!atorilor.
c) 7actorii relationali M e*prim1 relatia dintre primele 2 categorii ( determinOnd aparitia
urm1toarelor tipuri de comportament: comportamente de detectare si diferentiere adecvat1 a
stimulilor ( comportamente oscilatorii influentate de anumiti factori interni ( comportamente
corective ( comportamente de clasificare a obiectelor dup1 anumite criterii si
comportamente de includere sau identificare categorial1. $redominanta factorului intern sau
e*tern determin1 si tipul de comportament.
555 Legile $erceptiei :
Cestaltistii sunt printre primii care au formulat legi privitoare la functionarea
perceptiei ( ei sustineau c1 important1 este forma si Entregul si nu p1rtile ( prin urmare
sen!atiile nu e*ist1.
$lecOnd de la observatiile asupra comportamentelor maimutelor gestaltistii a6ung la
conclu!ia c1 perceptia ca unitate functional1 este hot1rOtoare En Env1tare.
Pn psihologia contemporan1 sunt pre!entate sau descrise urm1toarele legi ale
perceptiei :
1 Legea integralit4tii perceptive :
5ndic1 faptul c1 perceptia presupune reflectarea unui obiect En unitatea si integralitatea
Ensusirilor sale ( En perceptie imaginea este unitar1.
! Legea %tructuralit4tii :
.*prim1 faptul c1 En perceptie Ensusirile obiectelor sunt ierarhi!ate ( considerOndu#se c1
unele sunt mai importante ( mai semnificative decOt altele.
# Legea selectivit4tii perceptive:
5ndic1 faptul c1 omul este o fiint1 activ1 dar care percepe diferite obiecte aflate la un
moment dat En cOmpul s1u perceptiv ( se constituie astfel fondul perceptiei si obiectul
perceptiei. )elatia dintre obiect si fond este una dinamic1. 7actorii care determin1 relatia
dintre obiect si fond al perceptiei fac trimitere la : culoarea ( mobilitatea ( noutatea (
intensitatea si ritmicitatea aparitiei stimulului.
$ Legea constantei perceptive :
Const1 En mentinerea invariantei imaginii chiar dac1 se modific1 distanta sau po!itia
obiectului.
3 Legea %emni/icatiei :
Care subliniea!1 faptul c1 un obiect este perceput mai usor dac1 pre!int1 pentru
individ valoare sau semnificatie mai mare.
5 Legea Proiectivit4tii :
.*prim1 faptul c1 imaginea perceptiv1 se elaborea!1 la nivel cortial ( dar ea este
proiectat1 asupra obiectului sau persoanei respective.
R0PR060N*-R0-
".7. )epre!entarea este un proces cognitiv En care se reflect1 Ensusiri concrete (
caracteristice si importante ale obiectelor En conditiile absentei acestora.
)epre!entarea mai poate fi definit1 ca o perceptie trecut1 si reprodus1.
)epre!entarea este contradictorie datorit1 faptului c1 ea poate fi situat1 mai aproape
de perceptie sau mai aproape de gOndire ( e*istOnd astfel 2 tendinte En abordarea repe!ent1rii
:
#una care subliniea!1 c1 repre!entarea este un proces sen!orial comple*
#c1 repre!entarea poate fi considerat1 o adev1rat1 celul1 a psihicului uman
Considerarea repre!ent1rii ca un proces sen!orial comple* ( este sustinut1 de
urm1toarele:
#repre!entarea Esi are originea En perceptie ( se apropie de aceasta prin natura continutului (
este mai s1rac1 din punct de vedere informational decOt perceptia
#face leg1tura dintre cunoasterea sen!orial1 si cea logic1
Considerarea repre!ent1rii ca celul1 a psihicului uman este sustinut1 de urm1toarele:
#se e*tinde pOn1 la nivelul unor concepte abstracte ( dispune de un mecanism operational
prin nivel de organi!are dep1seste perceptia prin grad de generali!are se apropie de gOndire
#utili!ea!1 cuvOntul ca si mediator si ca substitut al realit1tii Encon6ur1toare
)epre!ent1rile au cOteva caracteristici care le particulari!ea!1:
Continutul informational este dat de Ensusirile concrete caracteristice si importante
ale obiectului .
7orma ideal M subiectiv1 e*prim1 faptul c1 acest continut informational este transpus
En subiectivitatea individului En forma unor imagini care sunt mai sterse ( mai lacunare ( mai
putin clare si fluctuante .
.binghause constat1 c1 repre!entarea are un caracter fragmentar ( tr1s1tur1
dependent1 de urm1toarele elemente:
#num1rul de perceptii care a stat la ba!a repre!ent1rii
#semnificatia acestora pentru subiect
#tr1s1turile de personalitate ale subiectului
#particularit1ti ale sistemului cerebral sau activit1ti nervoase superioare
Caracterul generali!at al repre!ent1rilor este facilitat de interventia cuvOntului ( En
ba!a generali!1rii se pot constitui repre!ent1ri si notiuni care s1 devin1 comune sau chiar
universale.
)epre!ent1rile sunt re!ultatul unor prelucr1ri ( combin1ri si recombin1ri ale
Ensusirilor unor obiecte ( fapt care permite fie amplificarea acestora ( fie eliminarea unora .
Propriet4tile reprezent4rilor:
a) 7igurativitatea repre!ent1rilor M este dat1 de faptul c1 En repre!entare apare obiectul En
forma unei imagini mai schematice ( mai s1race En detaliu ( asigurOndu#se totusi coerenta si
congruenta acestuia.
b) Operativitatea : # caracteristic1 demonstrat1 si sustinut1 de 3ean $iaget care e*prim1
faptul c1 repre!entarea dispune de un set de operatii cu a6utorul c1rora individul procesea!1
informatia provenit1 din perceptii.
c) $anorami!area M relev1 faptul c1 En repre!entare obiectul poate fi imaginat En toate
po!itiile sale comparativ cu perceptia pe care El putem vedea doar Entr#o po!itie dat1.
Clasi/icarea Reprezent4rilor:
Be face En functie de mai multe criterii:
#dup1 anali!atorul dominant sunt : repre!ent1ri vi!uale ( auditive ( gustative ( olfactive (
tactile si Dineste!ice.
#dup1 tipul de activitate sunt repre!ent1ri artistice ( literare ( matematice ( etc.
#dup1 procesele psihice sunt repre!ent1ri ale memoriei si ale imaginatiei
#dup1 pre!enta efortului voluntar sunt : repre!ent1ri voluntare sau intentionate si
repre!ent1ri involuntare si neintentionate.
#dup1 gradul de generalitate sunt: repre!ent1ri generale si repre!ent1ri individuale .
#repre!ent1rile sociale ( En ba!a c1rora se constituie notiunile de factur1 social1.
(7ndirea
)ubinstein sublinia c1 ( gOndirea este un proces de cunoa tere mi6locit1 i
generali!at1 a realit1 ii Encon6ur1toare. .a face posibil1 cunoa terea esen ialului i a
rela iilor dintre obiecte.
$aul $opescu 'eveanu define te gOndirea ca pe un proces cognitiv de Ensemn1tate
central1 care prin intermediul abstracti!1rii i generali!1rii coordonate En activit1 ile mintale
e*trage i prelucrea!1 informa ia despre rela iile determinative i categoriale En forma
no iunilor ( 6udec1 ilor i ra ionamentelor.
Care sunt elementele definitorii ale acestei gOndiri ?
#abstracti!area i generali!area
Ca proces psihic comple* ( gOndirea poate fi abordat1 din urm1toarele perspective:
#din perspectiv1 func ional1 ( gOndirea este privit1 ca o modalitate specific1 a vie ii de
rela ie sau un schimb specific Entre individ i mediu .
Mecanismele prin care se reali!ea!1 acest schimb sunt pe deoparte de asimilare a
mediului de c1tre structurile cognitive iar pe de alt1 parte ( acomodarea acestora la mediu
sau realitate ( re!ultatul este un proces de echilibru.
"in aceste procese deriv1 func iile gOndirii care sunt de cunoa tere ( fi*are de scopuri
( alegerea de mi6loace de reali!are a scopurilor ( de planificare a activit1 ii ( de transformare
a realit1 ii.
"up1 psihologul Calperin gOndirea confer1 omului tr1s1tura ra ionalit1 ii ( autorul
sus inOnd c1 ( ea intr1 En func iune atunci cOnd celelalte mi6loace ( respectiv instinctul i
deprinderea nu mai fac fa 1 .
1) $erspectiva operatorie sau genetic1 potrivi c1reia gOndirea la Enceput este ac iune ( ea
apare propriu#!is doar atunci cOnd ac iunea este interiori!at1 i se transform1 Entr#o opera ie
care devine reversibil1 cu altele. )eali!area acestui lucru este posibil1 prin interven ia a
dou1 mecanisme :
#mecanismul operatoriu i mecanismul semiotic
"espre primul mecanism 3ean $iaget subliniea!1 c1 o ac iune interiori!at1
devine opera ie reversibil1 doar En 6urul vOrstei de J#A ani cOnd intr1 En func iune limba6ul
intern.
"in punct de vedere semiotic ( omul este singura fiin 1 capabil1 s1 utili!e!e
dar s1 i elabore!e semne. $rincipalul semn utili!at este cuvOntul ( cuvOntul ca re!ultat al
asimil1rii limba6ului.
3ean $iaget Empreun1 cu colaboratorii s1i a reali!at numeroase e*perimente
care sus in leg1tura dintre limba6 i gOndire. B# a constatat astfel c1 Ensu irea precoce a
limba6ului este un bun factor predictor pentru evolu ia gOndirii.
!) $erspectiva structural#operatorie : potrivit c1reia gOndirea are o structur1
operatorie iar opera iile sunt constituite En adev1rate blocuri cu a6utorul c1rora se procesea!1
informa ia colectat1 prin intermediul proceselor sen!oriale. Cele mai importante opera ii ale
gOndirii sunt: anali!1 M sinte!1 ( comparare ( abstracti!are M generali!are i concreti!are sau
e*emplificare.
7ormele gOndirii :
1) 'o iunea
!) 3udecat1
#) )a ionament
No iunea
'o iunea se define te ca form1 fundamental1 de manifestare a gOndirii En care se
reflect1 Ensu iri esen iale ( generale i necesare ale unei clase de obiecte.
Orice no iune se e*prim1 prin cuvOnt cu substitut al realit1 ii ( nu orice cuvOnt Ens1
e*prim1 sau acoper1 o no iune .
Clasificarea no iunilor :
Men ion1m c1 se face En func ie de mai multe criterii. "in punctul de vedere al logicii
( orice no iune posed1 con inut i sfer1.
Con inutul este dat de totalitatea Ensu irilor caracteristice esen iale necesare i
generale care apar in obiectelor din clasa respectiv1 %intensiunea no iunilor).
Bfera no iunii e*prim1 totalitatea obiectelor care fac parte din aceea i clas1 i au
con inuturi asem1n1toare ( sfera se mai nume te e*tensiune %cuprinde to i membrii din clasa
respectiv1).
"in punct de vedere al con inutului ( no iunile sunt concrete reflectOnd Ensu iri ale
obiectelor necesare ( esen iale i care se apropie de concret %realitate).
#no iunile abstracte En care se reflect1 o singur1 Ensu ire general1 i esen ial1 .
#dup1 sfer1 ( no iunile sunt generale f1cOnd trimitere la toate obiectele din clasa respectiv1 i
no iuni individuale sau singulare.
"in punct de vedere al gene!ei i evolu iei lor ( no iunile pot fi : no iuni empirice sau
pseudoconcepte i no iuni tiin ifice .
'o iunile empirice sunt mai frecvente En copil1rie i reflect1 caracteristici concrete
ale obiectelor accidentale ( restrictive ( puternic influen ate afectiv ( sunt foarte labile.
'o iunile tiin ifice reflect1 Ensu iri esen iale ( generale i necesare ale unei lase de
obiecte i permit intrarea En domeniul definirii acestora.
Pn Env1 area no iunilor tiin ifice este necesar a se respecta anumite cerin e i anume :
organi!area Entregii activit1 i mintale ( formarea unui suport opera ional adecvat (
acumularea de e*perien 1 ( comunicarea cu adul ii ( Ensu irea corect1 a limbii materne ( En
procesul de Env1 are un rol Ensemnat El de ine e*emplul ( modelul ( schema precum i
alternan a dintre enun urile verbale i aplica iile practice .
"in punct de vedere al psihologiei Env1 1rii este nevoie a se utili!a un anumit raport
dintre e*emplele po!itive %/) i e*emplele negative sau contrae e*emplele %#) < formula cea
mai indicat1 este ((//#/((
.*: luna ( !i ( calendar ( an ( minut ( ora ( ceasornic
.*2: furtun1 ( soare ( tr1!net ( vi6elie ( Entunecime ( ploaice ( tunet
.* : ?deseori te En eli dac1 te iei dup1 coada co6a copacului .
7rumusetea fi!ica nu presupune si frumusetea spirituala
O coala de hartie este taiata in sase bucati dintre sase H sunt taiate inca odata in H iar
2 in cate 3 ( din foile astfel capatate 6umatate din ele mai sunt taiate odata in 2 %e* de logica (
aptitudini)
Pnc1 din secolul KK oamenii de tiin 1 au fost preocupa i de modalitatea En care se
pot forma din perspectiv1 ontogenetic1 no iunile.
Pn primul rOnd au fost interesa i de materialul folosit ( vOrsta la care copii sunt
capabili s1 Enve e no iunile ( condi iile En care acestea se formea!1.
Modelul suprapunerii imaginilor este de orientare asocia ionist1 ( fiind ini iat de 7r.
Calton care sublinia c1 prin suprapunerea imaginilor copii a6ung s1 disting1 elementele
asem1n1toare ale unor imagini ( ale obiectelor ( i s1 le deosebeasc1 de celelalte ( astfel prin
suprapunere se consolidea!1 tr1s1turile comune ( sl1bind treptat cele care diferen ia!1
obiectele.
Modelul lui Calton a fost criticat pentru c1 e*agerea!1 rolul imaginii i
minimali!ea!1 rolul cuvOntului.
Modelul media ionist care a fost propus de c1tre psihologul german ?ch i psihologul
rus ,EgotsDi ( En concep ia autorilor procesul de formare a no iunilor este unul mediat sau
mi6locit ( ?ch sus ine c1 rolul de mediator El 6oac1 sarcina En care este antrenat copilul i En
reali!area c1reia el trebuie s1 desf1 oare o serise de ac iuni i s1 de!volte un se de opera ii.
,EgotsDi propune ca mediator cuvOntul care este vehiculat la Enceput de adult i apoi
de copil prin e*emple ( prin descrierea modelelor ( cu a6utorul cuvintelor se a6unge la
formarea no iunilor care dup1 ,EgotsDi au urm1toarea procesualitate :
1) Mul imi neelaborate ( grup1ri de obiecte far1 un criteriu anume
2) COndirea comple*ual1 En care se fac grup1ri de obiecte concrete
3) COndirea no ional1 cOnd grup1rile sunt f1cute dup1 criterii tiin ifice i controlate.
Modelul ac iunilor mintale sau intelectuale a fost propus de Calperin care sus ine
ideea c1 En formarea gOndirii i prin urmare i a no iunii ( un rol important El au orientarea (
imaginea i ac iunea.9nitatea fundamental1 este socotit1 Ens1 ac iunea care prin interiori!are
devine opera ie a gOndirii.
5nteriori!area ac iunii M limba6 intern
?c iune cu obiecte Enso ite de limba6 e*terior
?c iune concret1 cu obiectele. # toate cele 3 se leag1 intre ele --
Modelul atributelor definitorii care a fost porpus de 4runer ( Coodman i ?ustin (
care pleac1 de la distinc ia pe care logicienii o fac Entre sfer1 i con inutul no iunii ( astfel ei
sus in c1 o no iune poate fi definit1 de un set de atribute definitorii care dac1 sunt Env1 ate
corect i utili!ate adecvat duc la st1pOnirea no iunii. Modelul propus poate fi re!umat astfel :
orice concept sau no iune poate fi redat printr#un set de atribute definitorii ( acestea sunt
considerate elementele de ba!1 ale no iunii. 7iecare atribut este necesar i toate la un loc
sunt suficiente pentru definirea unei no iuni ( fiecare obiect este egal repre!entat En
no iunea .
'o iunile se organi!ea!1 ierarhic sub forma unei piramide.
Modelul compens1rii atributelor care a fost propus de )ips i .&sencD care sus ine c1
un concept are 2 categorii de atribute:
#atribute obligatorii i definitorii
#atribute caracteristice
Cele definitorii apar in tuturor obiectelor din clasa respectiv1 iar ele caracteristice
numai unora.
$rocesul de formare a no iunilor presupune compararea permanent1 a celor 2
categorii de atribute.
3udecata : este forma fundamental1 de manifestare a gOndirii prin care se afirm1 sau
se neag1 ceva despre ceva i are proprietatea de a fi adev1rat1 sau fals1. 3udecata
rela ionea!1 no iunile Entre ele e*plicitOnd con inutul acestora. "in punct de vedere al logicii
( 6udec1 ile pot fi : 6udec1 i de rela ie sau 6udec1 i de apartenen 1.
3udec1 ile de rela ie la rOndul lor pot fi categorice cOnd leg1tura dintre dintre subiect
i predicat este categoric1 i necondi ionat1. 3udec1 ile ipotetice sunt condi ionate.
3udec1 ile dis6uncte care enun 1 alternative.
"up1 apartenen 1 6udec1 ile se Empart En urm1toarele categorii : dup1 calitate sunt
afirmative ( negative i nedefinite iar dup1 cantitate sunt universale ( particulare i
individuale.
)a ionamentul M este o form1 a gOndirii prin care se pot ob ine informa ii noi din 2
premise sau 6udec1 i de6a e*istente.
8radi ional ra ionamentele sunt : 5nductive i "eductive.
)a ionamentul inductiv se Empart la rOndul sau En mai multe tipuri ( En func ie
obiectul induc iei .
a) 5nducerea unei propriet1 i de la o parte a membrilor unei clase la Entreaga clas1
b) 5nducerea unei reguli ca En e*emplul : Be da seria a ( b ( m < c ( d ( m < e ( f ( m <
construi i En continuare ... e*2 : nr : 1J ( H ( 12 ( 3 ( ; ( 2 ( A ....
c) 5nducerea unei structuri e*: ?vocatul este pt clientul sau ceea ce este medicul
pentru bolnav.
)a ionamentul deductiv care urm1re te ob inerea de noi informa ii vi!Ond En
principal reconsiderarea erorilor de ra ionament . .*ist1 3 forme de ra ionament deductiv :
#ra ionament silogistic ( liniar %utili!at in construirea testelor) i ra ionament ipotetico#
deductiv.
)a ionamentul silogistic la rOndul s1u poate lua urm1toarele forme sau modele :
1) Modelul .ricDson care presupune parcurgerea urm1toarelor fa!e: repre!entarea
informa iei ( combinarea acestor repre!ent1ri i alegerea e*presiilor verbale pentru a putea
reda solu ia . Pn modelul lui .ricDson eraorea de ra ionament poate s1 apar1 din cau!a
limitelor pe care individul le are En privin a e*tragerii informa iei .
2) Modelul 3ohnson M Laird M care implic1 urmatoarele etape:
#repre!entarea premiselor ( combinarea euristic1 a acesotra ( anticiparea unor conclu!ii
mintale i testarea solu iilor . .roare de ra ionament poate proveni En aceast1 situa ie din
insuficien a resursei timp sau aten ie.
3) Modelul probabilit1 ilor subiective En care este surprins1 interven ia factorului
subiectiv ( respectiv al emo iilor care duc la sub sau supraevaluare a situa iei . ?cest tip de
ra ionament este folosit ca i un mecanism de ap1rare En cadrul grupului.
)a ionamentul de tip ipotetico#deductiv este mai pu in studiat din cau!a naturii
ambigue a condi ionalului ( el implicOnd formele de tipul (( dac1 (( < ((atunci(( ... .
)a ionamentul liniar M care presupune e*isten a a dou1 premise En care figurea!1 2
itemi care se afl1 Entr#o anumit1 rela ie . Barcina subiectului este de a determina rela ia
e*istent1 Entre ace tia e*: 5on este mai mare ca si Ceorge . 'icu este mai mic decOt Ceorge .
Bubiectul trebuie s1 stabileasc1 cine este cel mai mare.
Opera iile gOndirii :
?nali!a M este opera ia care const1 En separarea sau descompunerea unui obiect sau
anumitei situa ii En p1r ile lor component. Bcopul anali!ei El constituie stabilirea raporturilor
sau rela ia dintre p1r i i Entreg sau dintre Entreg i parte.
"in punct de vedere al comple*it1 ii dar i al evolu iei ontogenetice anali!a poate fi
elementar1 constOnd En desfacerea real1 a obiectului i anali!a mintal1 reali!at1 cu spri6inul
limba6ului intern i care are ca scop desprinderea rela iilor relevante dintre p1r ile obiectelor
sau situa iei.
)ubinstein propune o anali!1 prin sinte!1 subliniind faptul c1 raportarea p1r ii la
Entreg permite ob inerea de noi informa ii.
Binte!a M presupune reunificarea obiectului sau a situa iei din p1r ile lor component.
Binte!a presupune organi!1ri i restructur1ri ale obiectului sau situa iei ( ea este o opera ie
complementar1 anali!ei i asemeni acesteia cunoa te niveluri diferite de comple*itate (
astfel distingem o sinte!1 de nivel primar care implic1 doar cOmpul sen!orial apoi o sinte!1
de nivel secundar care presupune schemati!area i o sinte!1 de nivel intelectual care se
ba!ea!1 pe un con inut informational.
Compararea M presupune stabilirea asem1n1rilor i deosebirilor dintre 2 obiecte (
situa ii sau fenomene En ba!a utili!1rii unor criterii. "in punct de vedere al logicii En
opera ia de comparare este necesar a se epui!a lista de asem1n1ri sau deosebiri En ba!a unui
criteriu ca apoi s1 se treac1 la un alt criteriu.
Cenerali!area M const1 En desprinderea i apoi e*trapolarea unei sau a unor Ensu iri
considerate relevante de la un obiect asupra unei categorii de obiecte. Cenerali!area implic1
anali!1 ( comparare i sinte!1. .a parcurgOnd En evolu ia ei mai multe trepte i anume :
nivelul perceptive care implic1 utili!area unor scheme perceptive i nivelul superior mintal
care implic1 organi!1ri i reorgani!1ri ale con inutului informational.
?bstracti!area este opera ia complementar1 generali!1rii i care ac ione!1 fie prin
omitere fie prin reten ie a unor Ensu iri considerate relevante sau nu pentru o clas1 de
obiecte. Pn limba6ul usual se folosesc e*presiile (( a face abstrac ie de (( sau (( a abstrage(( .
Concreti!area sau e*emplificarea M este En eleas1 En urm1toarele sensuri :
recunoa terea ( identificarea ( ilustrarea ( e*emplificarea sau reconstituirea. Concreti!area
permite reali!area leg1turii dintre cele 2 sisteme de semnali!area facilitOnd totodat1 o
Env1 are durabil1.
Pntelegerea M este considerat1 latura func ional1 a gOndirii care const1 En desprinderea
unor rela ii considerate esen iale i relevante Entre anumite obiecte ( situa ii sau fenomene i
care are valoarea unei adev1rate descoperiri . 7undamental En En elegere este utili!area
e*perien ei anterioare Entr#o situa ie inedit1 %nou1). "ificult1 ile de En elegere sunt
propor ionale cu distan a dintre e*perien 1 i sarcina de re!olvare.
Pn elegerea urm1re te ca obiective identificarea unor situa ii simple ( stabilirea unor
cau!e sau interdependen e sau deta area unui principiu fundamental de func ionare a unei
situa ii ( de re!olvare a unei problem sau altele. .a poate fi spontan1 sau dimpotriv1
discursiv1 implicOnd parcurgerea mai multor etape.
)e!olvarea de probleme :
)e!olvarea de probleme constituie latura performan ial1 a gOndirii. O problem1 este
un obstacol cognitive Entre individ i lumea sa.
Mircea Miclea subliniea!1 c1 ori de cOte ori o persoan1 are de reali!at un scop i nu
dispune de mi6loace i e*perien a necesar1 pentru a#l atinge se confrunt1 cu o problem1.
"ificultatea re!olv1rii unei problem const1 En distan a dintre sarcina de re!olvat i
e*perien a subiectului.
Mielu late atrage aten ia c1 o problem1 este re!olvabil1 dac1 individual dispune de
un minimum de e*perien 1 En domeniul respective.
)e!olvarea de problem este inseparabil legat1 de ceea ce En psihologie se nume te
paradigma re!olv1rii de problem. "in punct de vedere al psihologilor cognitivi ti En
re!olvarea unei problem intr1 urm1toarele variabile :
1) $roblema de re!olvat
2) Bitua ia problem1 care se tr1ie te ca pe ceva netransparent ( ceva ambigu care
generea!1 frustrare ( conflicte i stare de tensiune .
3) Bpa iul problematic care e*prim1 modelul En care subiectul percepe problema.
Ceea ce se d1 ( ceea ce se cere i opera iile utili!ate pentru a afla r1spunsul .
H) Conduita re!olutiv1 M const1 En modalitatea En care subiectul trece de la o fa!1 la
alta a situa iei problem1. ?cest1 ultim1 variant a fost cel mai mult studiat1 (
stabilindu#se cOteva fa!e sau etape.