Medicina Renasterii

Medicina Renaterii reprezint acea parte din istoria medicinei cuprins ntre secolele al
XIV-lea i al XVII-lea, repezentnd tranziia dintre Evul Mediu ntunecat, dominat de dogme i
superstiii, i epoca modern, n care medicina devine cu adevrat o disciplin tiinific.
Renaterea a condus la transformarea omului medieval, subjugat religiei i tradiiilor n
omul modern, laic, pozitiv, raional.
Tranziia ctre anatomia modern a fost pregtit de marii artiti plastici care au
abandonat modelele picturii i mozaicurilor bizantine, pentru a reprezenta oameni vii, n
micare, cu jocul muchilor ct mai bine redat.
Dintre acetia, cel mai desvrit anatomist a fost Leonardo da Vinci care devine
creatorul iconografiei anatomice moderne i al anatomiei topografice. Studiind i disecnd
peste 30 de cadavre, efectueaz observaii amnunite. Drept rezultat ne-a lsat peste 750 de
plane reprezentnd oase, muchi,organe, pn i seciuni prin creier; a figurat ftul n uter,
muchii antagoniti ai ochiului, interiorul inimii. Acestea se regasesc in al sau Tratat de
anatomie. El a fcut pentru prima dat seciuni ncruciate i a injectat cu cear cald cavitile,
pentru a le menine forma la secionare. Pe marginea desenelor, artistul aduga explicaii
amnunite.
Figura central a anatomiei renascentiste a fost Andreas Vesalius care descoper
valvulele semilunare ale aortei i nelege rolul acestora
O invenie care a avut un deosebit impact asupra dezvoltrii tiinei experimentale, dar
i a medicinei i mai ales a anatomiei, a fost microscopul.