UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA SILVICULTUR

CORECTAREA
TORENILOR

ndrumtor: NAGHIU OVIDIU

Student:

2012
1

CUPRINS
A. Piese scrise
Tema proiectului
Capitolul I
1. Cadrul natural i socio-economic
1.1.Localizarea geografic i administrativ
1.2.Relieful, geologia i litologia
1.3.Solurile
1.4.Clima
1.5.Morfometria bazinului hidrografic
1.5.1.Suprafaa bazinului
1.5.2.Perimetrul
1.5.3.Lungimea bazinului
1.5.4.Forma bazinului
1.5.5.Altitudinea
1.5.6.Energia de relief
1.5.7.Panta medie
1.5.8.Lungimea versanilor
1.6.Morfometria reelei hidrografice
1.6.1.Ordinul hidrografic
1.6.2.Lungimea reelei hidrografice
1.6.3.Densitatea reelei hidrografice
1.6.4.Lungimea i panta albiei principale
1.7.Folosinele actuale ale terenurilor i comportarea lor
1.8.Procese toreniale
1.9.Obiective economice periclitate de viituri
1.10.Lucrri executate n trecut
1.11.Concluzii
Capitolul II
2. Calculul debitului lichid maxim de viitur
2.1.Probabilitile de depire a debitelor maxime
2.2.Calculul debitului maxim corespunztor probabilitii de referin (1%)
2.2.1.Precizri metodologice
2.2.2.Formula raional
2.2.3.Diagrama morfetalon
2.2.4.Formula ploii orare
2.3.Debitul maxim la probabilitatea de calcul i de verificare
Capitolul III
3. Calculul transportului de aluviuni
3.1.Transportul de aluviuni mediu annual
3.1.1.Generaliti
2

3.1.2.Tranportul de aluviuni mediu de pe versani

3.1.3.Transportul de aluviuni mediu anual de pe albie
3.2.Transportul de aluviuni la o ploaie torenial
3.3.Volumul de aluviuni capabil de a forma aterisamente
3.3.1.Volumul provenit din transportul mediu annual
3.3.2.Volumul provenit n urma unei ploi toreniale
Capitolul IV
4. Soluia tehnic de amenajare
4.1.Msuri i lucrri pe versanii bazinului
4.1.1.Msuri i lucrri de ameliorare hidrologic a fondului forestier
4.1.2. Msuri i lucrri de ameliorare hidrologic a suprafeelor pastorale
4.2.Msuri i lucrri pe reeaua hidrografic
4.2.1.Lucrri hidrotehnice
Capitolul V
5. Breviar de calcule
5.1.Calculul lucrrilor transversale
5.1.1.Generaliti
5.1.2.Dimensionarea deversorului
5.1.3.Calculul statistic al barajului
5.1.4.Calculul lucrrilor anexe din bieful aval
5.2.Calculul canalului de evacuare
5.2.1.Dimensionarea canalului
5.2.2.Calculul racordrilor canalului de evacuare
5.2.3.Etapele proiectrii canalului
Capitolul VI
6.Evaluarea lucrrilor
6.1.Volumul lucrrilor
6.1.1.Volumul lucrrilor transversale
6.1.2.Volumul lucrrilor biologice
6.2.Evaluarea investiiei
Capitolul VII
7.Msuri speciale de protecia muncii
Bibliografie
b. piese desenate
Plan special de situaie cu folosine
Profilul longitudinal al albiei
Plana barajului
Plana canalului de evacuare

Tema proiectului

S se ntocmeasc proiectul de execuie privind lucrrile de amenajare a bazinetului

hidrografic torenial Valea Bucini numrul 294 component a bazinului hidrografic Valea
Iadului, situat n amonte de barajul Leu.
n acest scop vor fi enunate urmtoarele aspecte:
1.Studiul cadrului natural i socialeconomic n care s-au declanat i dezvoltat
procesele toreniale.
2.Studiul parametrilor hidrologici (debit lichid maxim, de viitur i transportul de
aluviuni) ai bazinetului studiat.
3.Soluia tehnic de amenajare.
4.Dimensionarea lucrrilor hidrotehnice prevzute n soluia tehnic de amenajare.
5.ntocmirea pieselor desenate.
Piesele desenate:
1.Planul special de situaie (scara 1:10000).
2.Profilul longitudinal al albiei cu lucrrile propuse (scara pentru lungimi L 1:500 i
scara pentru nlimi H 1:100).
3.Plana barajului de priz 2M 4,5 (scara 1:100).
4.Plana canalului de evacuare 1KM85,87 (scara 1:100).

CAPITOLUL I
1. Cadrul natural i social-economic
1.1 Localizarea geografic i administrative
Bazinul torenial Valea Iadului se ncadreaz n unitatea Carpato-Transilvnean
Carpaii Occidentali, Munii Apuseni i este situat pe versantul stng al Bazinului Criul
Negru, n zona estic a Munilor Pdurea Craiului. Coordonatele geografice orientative
sunt 2230 longitudine si 4650 latitudine nordic. Direcia general de scurgere a apelor
este de la est la vest, la extremitatea nord-estic aflndu-se confluena cu Valea Iadului.
Din punct de vedere administrative teritoriul studiat apartine de comuna Bulz, jud.
Bihor, iar gospodarirea silvica este asigurata de Ocolul Silvic Remeti, U.P. VI Iadolina din
cadrul Directiei Silvice Oradea.
1.2 Relieful, geologia si litologia
Teritoriul bazinului hidrografic torrential Valea Iadului apartine conform Geografiei
Romaniei unitatii carpatice muntoase, subunitatea cristalino-mezozoica, Masivul Apusean,
sectorul central vestic (al Bihorului) alcatuit predominant din sisturi cristaline si granite. In
urma falierii si ridicarii teritoriului s-au individualizat blocuri dispuse in trepte. Relieful
este inclinat cu versanti avand inclinarea de la redusa la foarte repezi. Altitudinea este
cuprinsa intre 660 si 1184 m.
In alcatuirea litologica a suprafetei de receptie predomina rocile
magmatice(magmatite paleogene si cretacic superioare)reprezentate prin dorite, granite si
dacite care sunt in general rezistente la actiunea apelor meteorice, iar procesele pluvionivale sunt imperceptibile pe astfel de strate.
Intercalat si mozaicat, in special in zona retelei hidrografice, sunt aduse la zi sisturile
cristaline din faciesul amfibolitelor(micasisturi si paragnaise).Aceste doua faciesuri se
caracterizeaza printr-o rezistenta redusa la eroziune, iar procesele pluvio-nivale sunt
evidentiate prin eroziuni de suprafata si de adancime, scurgeri gravitationale pe taluzuri si
surpari de maluri.
Ca varsta geologica sisturile cristaline si granitele apartin Anteproterozoicului
superior pana in Permian-Mezozoic.Ciclurile sedimentare se succed din Permian in
Cretacicul superior.
1.3Solurile
In cuprinsul bazinului hidrografic Valea Iadului s-au identificat soluri din clasa
cambisoluri, apartinand tipurilor brun eumezobazic si brun acid cu textura usoara la
mijlocie, semischelete, superficiale la mijlociu-profunde (30-60 cm) moderat acide (pH =
5,6-6,5), pana la acide(ph = 4,9-5,5).

1.4Clima
Prin pozitia sa geografica, acest bazin hidrografic se incadreaza in tinutul climatic de
munte cu altitudinea minima 590 m, subtinutul Carpatilor Occidentali, districtul padure si
pajisti, montane, topoclimatul complex Bihor-Vladeasa.
Clima este temperat continentala, avand urmatorii parametrii principali:
-temperatura medie anuala 67oC cu media lunii Ianuarie de 4oC si a lunii Iulie
de 12OC
-numarul zilelor cu inghet este de 120-130, iar numarul zilelor de vara nu
depaseste 20
-precipitatiile maxime in 24 de ore se situeaza intre 80si 100 mm
-cantitatea de precipitatii 1000-1100 mm
-in perioada 1965-1990 s-au inregistrat urmatoarele valori:
-la Remeti 95 mm in 1974
-la Meziad 98 mm in 1965
-la Beius 95 mm in 1970
-la Budureasa 76 mm in 1970
-la Stana de Vale 110mm in 1972
Asupra ploilor torentiale nu se dispune de date din cauza lipsei pluviografelor.
1.5Morfometria bazinului hidrografic
1.5.1 Suprafata bazinului F
Acesta reprezinta un parametru morfometric fundamental deoarece ea intervine
direct sau indirect in toate calculele hidrologice, marimea acesteia influentand, intr-un fel
sau altul amploarea si dinamica degradarilor, formarea viiturilor torentiale si transportul
aluviunilor.
Prin planimetrare a rezultat ca suprafata bazinului este de 95,45 ha.Conform
clasificarii FAO 1961 bazinul hidrografic Valea Iadului este un bazin mic.
1.5.2 Perimetrul bazinului Pb
Prezinta interes in expresiile altor parametrii morfometrici, in special ale acelora
care cuantifica efectul hidrologic al formei bazinelor hidrografice.
Perimetrul bazinului Valea Iadului rezultat in urma planimetrarii este de 3910 m.
1.5.3 Lungimea bazinului
Pentru a nlatura subiectivismul introdus in calculele morfometrice si hidrologoce de
ctre lungimea maxim a bazinului se recurge la determinare i folosirea in calcule a
lungimii medii a bazinului, notat Lb.
Pentru aceasta bazinul hidrografic Valea Iadului se asimileaza cu un dreptunghi de
aceeeasi suprafata (F) si acelasi perimetru (Pb) ca ale bazinului considerat. Aplicnd
6

aceasta formula s-a obtinut pentru bazinul hidrografic Valea Iadului lungimea medie de
m..
Lb

Pb
P2
b F
4
16

Lb

=977,5

1.5.4 Forma bazinului

Exprimarea cantitativa a formei bazinului presupune compararea formei acestuia in
plan cu o figura geografica de referinta. Consideram un bazin ipotetic circular, a carui
suprafata este egala cu cea a bazinului hidrografic studiat, prin raportare perimetrului
bazinului real (Pb) la perimetrul bazinului ipotetic (P c).Prin aceasta raportare se obtine
relatia coeficientului lui Gravelius.
P

b
b
b
Gr = P 2 F 0.282 F
Gr= 1,121
c
Conform clasificarii cantitative bazinul hidrografic Valea Iadului este un bazin
moderat alungit coeficientul lui Gravelius avand valoarea 1,121.

1.5.5 Altitudinea
Aceasta detine un rol de importanta majora in ansamblul parametrilor morfometrici
ai bazinului. Altitudinea medie a bazinului conditioneaza fluxurile principale de materie si
energie din cuprinsul bazinelor torentiale si influenteaza circuitul hidrologic al acestor
bazine precum si exprima potentialul energiei mecanice de relief in aparitia si dezvoltarea
proceselor torentiale.
Deoarece bazinul hidrografic raganului este un bazin mic, relativ uniform dezvoltat
in plan, altitudinea medie a bazinului se poate stabilii cu formula:
Hmed=

H min H max
2

Hmed=1115,3

In concluzie altitudinea medie a bazinului este de 1115,3 m.

1.5.6 Energia de relief
Este exprimata de distanta masurata pe verticala intre suprafete achipotentiale care
trec prin punctele de maxima si minima altitudine a bazinului.
Aceasta distanta defineste inaltimea maxima sau relieful bazinului:
Rmax=Hmax - Hmin
Rmax=230 m
Diferenta:
Rmed=Hmed - Hmin
Rmed=115,3
Reprezint nalimea medie a bazinului.
Inlimea maxim a bazinului Valea Iadului este de 1230,6 m.

1.5.7 Panta medie

Aceasta ocupa un loc central in ansamblul parametrilor morfometrici.Ea
conditioneaza declansarea si dezvoltarea fenomenelor torentiale. Panta bazinului se obtine
ca o medie ponderata cu suprafata, cu formula:
(H
Ib=

i 1

Hi )

li li 1
2

Relaia se poate aplica i ntr-o form mai simplificat:

Ib=

H
F

l = 0,20
i

S-au obinut n urma msurtorilor urmtoarele lungimi pentru curbele de nivel:

L1= 200
L2= 350
L3= 470
L4= 610
L5= 800
L6= 1110
L7= 1280
L8= 1280
L9 = 1350
L10= 1150
L11= 1120
Suma curbelor de nivel este de
Ib= 0,20
Panta medie a bazinului Valea Iadului este de : 0,20 ( sau 20 %)
1.5.8 Lungimea versantilor
Lungimea medie a versantilor se stabileste cu formula:
F

Lv= 2 L =318,1
a

Fiind vorba de o reea hidrografic complex se lucreaz cu lungimea de calcul a

versanilor:
Lc,v=k x

F
Lr

Valoarea coeficientului k este de 5,5.

Lc,v=145,3
Pentru bazinul hidrografic Valea Iadului s-a gsit c lungimea de calcul a versanilor
este de145,3
m.
Lungimea versanilor este un indicator al fragmentrii reliefului, iar sub aspect
hidrologic d preioase informaii privind att durata de concentrare a scurgerii n reeaua
hidrografic ct i potenialul de eroziune superficial pe versani.
8

1.6Morfometria reelei hidrografice

1.6.1Ordinul hidrografic
Sistematizarea pe ordine a retelei hidrografice serveste la calculele
hidrologice.Ordinul hidrografic (in sistem Strahler) poate constitui un criteriu pentru
stratificarea bazinelor in cadrul studiilor morfometrice si hidrologice dupa cum urmeaza:
-ordinul I se atribuie segmentelor de la obarsii
-ordinul II se atribuie segmentelorrezultate din unire a doua segmente de ordin I
-ordinul IIIse atribuie segmentelor rezultate din unirea a doua segmente de ordin II
-ordinul celui mai din aval segment reprezinta ordinul hidrografic al bazinului.In cazul
bazinului Valea Iadului ordinul hidrografic este de ordinul III.
Ordinul
Numrul
Lungimea (m)
segmentului segmentelor
Total
Medie
I
5
2400
480
II
3
960
320
III
1
300
300
TOTAL
9
3660
407
1.6.2 Lungimea reelei hidrografice
Este unul dintre parametric cei mai importanti ai bazinului. Acest parametru s-a
determinat la paragraful 1.6.1.In cazul Bazinului hidrografic Valea Iadului lungimea reelei
hidrologice rezultat n urma msurtorilor este de: 3660 m.
1.6.3Densitatea reelei hidrografice
Densitatea exprim raportul dintre lungimea total a reelei hidrografice i suprafaa
bazinului:
Dr=

Lr

Dr=37,8

In cadrul bazinului Valea Iadului densitatea reelei hidrografice este de 37,8 m/ha.
Un alt parametru este densitatea segmentelor:
Dh=

N
F

Dh= 0,09 seg/ha

Densitatea segmentelor de ordinul I, II, III, se calculeaz cu relaiile:

Dk1=
Dk2=
Dk3=

L1
=
F
L2
=
F
L3
=
F

24,8 m/ha
9,9 m/ha
3,1 m/ha

1.6.4 Lungimea i panta albiei principale

Lungimea albiei principale se msoar pe planul de situaie, urmrind traseul de la
obrie la emisar. In cazul bazinului hidrografic Valea Iadului lungimea albiei principale
este de
m. Panta medie se determin ca raport ntre diferena de nivel dintre punctele
extreme (Hob i Hav) i lungimea albiei principale.
I a=

H 0b H av
La

Ia= 0,16

Pentru bazinul studiat panta albiei principale este de 16 %.

1.7 Folosinele actuale ale terenurilor i comportarea lor
Amploarea fenomenelor toreniale, precum i evoluia lor n timp se afl n strns
corelaie cu folosinele terenurilor din cuprinsul unui bazin hidrografic torenial. De aceea
este necesar descrierea ntr-un mod ct mai amnunit a tuturor categoriilor de folosine i
inventarierea lor, prin identificarea i msurarea lor conform planului de situaie.
Se impune de asemenea, efectuarea unei descrieri bazate pe observaii personale a
comportrii acestor folosine.
Pentru cartarea hidrologic calitativ a terenurilor s-a utilizat sistemul de cartare
hidrologic calitativ a folosinelor propus de Al. Apostol, completat i adaptat de M.
Ionescu, P. Dumitrescu i N. Lazar.
1.8 Procese toreniale
Procesele actuale de modelare a terenului sunt cele pluvio-toreniale care au dus la
apariia fenomenului de eroziune n suprafa, eroziune n adncime i lateral, transport de
aluviuni i depuneri sedimentare.
Predispoziia de torenialitate este dat de condiiile fizico-geografice cu relief
accidentat i un regim pluvial abundent i progresiv.
Declanarea proceselor toreniale este favorizat de substratul litologic i
interveniile antropice materializate prin modul de folosire i exploatare.
Apa sub form de scurgere superficial constituie unul din factorii importani n
apariia i dezvoltarea att a proceselor toreniale ct i a proceselor de eroziune accelerat
a terenurilor. In cuprinsul bazinelor hidrografice torenializate, ntre procesele toreniale i
eroziune exist o strns interaciune, ele amplificndu-se i contribuind mpreun la
agravarea situaiei.
Pe versani predomin eroziunea n suprafa de intensitate slab pe suprafee reduse
n fondul forestier, de intensitate moderat i pe suprafee mai extinse n fondul agricol i
puni.
In reeaua hidrografic predomin eroziunea i transportul de aluviuni.Se constat c
eroziunea n adncime este mai activ n treimea superioar a albiilor iar eroziunea lateral
se dezvolt pe seciunea inferioar a albiei principale i duce la surparea malurilor.
Un interes aparte l constituie porniturile de teren care constau n alunecarea pe
suprafee mici (pornituri umede) i din coluvii (pornituri uscate) extinse n sectorul
10

superior.Aceste pornituri constituie , alturi de eroziunea n adancime i lateral sursa

principal de aluviuni n bazinul hidrografic Valea Iadului.
In zona inferioar a albiilor n amonte de confluena cu emisarul, unde panta
terenului i viteza curentului scade, apar depuneri de aluviuni avnd dimensiuni variate,
dar n special grosiere alctuind conul de dejecie.Aluviunile fine transportate n suspensie
sunt preluate de emisar i pericliteaz obiectivele din aval.
1.9 Obiective economice periclitate de viituri
Principalele obiective periclitate de viituri sunt:
1.Acumularea Lesu, amplasat pe Valea Iadului, cu un volum total de 28.3 mil. m3
din care volum util 28.0 mil m3.Suprafaa luciului de ap este de 148 ha.
Pagubele produse de viituri constau din:
-diminuarea volumului mort al acumulrii care este de numai 300.000 m3
-uzura produs instalaiilor hidraulice de exploatare a aduciunilor din cauza gradului
ridicat de turbiditate a apei din lacul de acumulare.
2. Drumul auto forestier Valea Iadului care este interceptat direct de prul torenial
studiat. Drumul asigur accesul n cuprinsul bazinului i la Stna de Vale.Din punct de
vedere forestier este un drum de categoria I, magistral deservind mai multe unitai de
producie i asigur transportul a peste 50.000 t/an mas lemnoas.
Pagubele produse de viituri constau din:
-avarierea platformei drumului pe tronsoane de diferite lungimi;
-distrugerea sau avarierea podeului drumului
-ntreruperea circulaiei pe diferite perioade de timp.
3.Terenurile forestiere din cuprinsul bazinului, afectate n principal de eroziune n
adncime i lateral prin diminuarea productivitii i distrugerea efectiv a terenului.
Alte consecine negative ale viiturilor sunt:
-nlarea albiei emisarului (Valea Iadului) ca urmare a depunerii eterogene de aluviuni
-distrugerea faunei salmonicole datorit creterii turbiditii apei
-diminuarea valorii estetico-sanitare a peisajului din zona studiat n amonte de acumularea
Leu, cu att mai mult cu ct aceast zon reprezint o important i cunoscut reea
turistic i de agreement.

11

Lucrri executate n trecut

In bazinul hidrografic Calea Draganului nu s-au executat lucrri n trecut.
1.10 Concluzii
Imaginea bazinului Valea Iadului se indeparteaz de aceea a unui torent tipic ruinat
de eroziune i transport de aluviuni.Totui, manifestrile n plan hidrologic i fenomenele
de degradare semnalate atest apariia i dezvoltarea fenomenelor toreniale.
Importana lucrrilor proiectate n bazinul hidrografic Valea Iadului se stabilete n
funcie de obiectivele a cror funcionare sau chiar existent este periclitat de viiturile
care se pot produce n cuprinsul bazinului studiat i n bazinele aflate n aceeai zon.
In concluzie se impune executarea unor lucrri de amenajare, lucrri ce reprezint o
investiie pe termen scurt, dar n caz c nu se iau unele msuri se pot produce pagube mari
care s necesite investiii mult mai mari.

12

Suprafata Compozitia
UHS
ha
Fa
Mo
1
2
3
4
Tota

29.28

21.02

10

34.95

Suprafata pe
specii
Fa
Mo

17.57 11.71
21.02

10

clasa de varsta
4

CLP
5

29.28
21.02
34.95 34.95

11.45
96.70

III

IV
29.28

21.02
34.95

II

Lucrari propuse
V

13

B1

B2

taieri igiena
rarituri

21,02

taieri S (Pl)
suprainsamantari

38.59 46.66

Cartarea hidologica

11,45

Observatii

.
CAPITOLUL II
2. CALCULUL DEBITULUI LICHID MAXIM DE VIITURA
2.1Probabilitile de depire a debitelor maxime
Deoarece valorile debitelor lichide maxime de viitur depind de probabilitile
cu care se asociaz acestor valori, este necesar n primul rnd stabilirea acestor
probabiliti.
Potrivit standardelor n vigoare prognoza debitelor lichide maxime de viitur ce
sunt generate de ploi toreniale n bazinele hidrografice mici urmeaz a fi realizat la
urmtoarele probabiliti de depire :
probabilitatea de calcul corespunztoare condiiilor normale de exploatare
a lucrrilor ;
probabilitatea de verificare - corespunztoare condiiilor speciale de
funcionare a obiectivelor de aprat ;
Se admite c evacuarea debitului maxim se realizeaz fr apariia unor avarii
sau perturbaii n funcionarea obiectivelor de aprat .
Sunt admise avarii dar de mic amploare, astfel ca acestea pot fi remediate fr
scoaterea din funcionare a obiectivelor de aprat.
n ambele cazuri, asigurarea debitului maxim se stabilete funcie de clasa de
importan a lucrrilor ce se proiecteaz n bazinul studiat, aceast clas se determin
la rndul ei n raport cu categoria de importan a obiectivelor periclitate de viituri .
Construciile hidrotehnice aferente acumulrilor hidro-energetice, lucrrilor de
mbuntiri funciare, aezrilor omeneti, cilor de comunicaie, e.t.c., sunt
clasificate n S.T.A.S.-ul 4273 83, din tabelele 2 12 se stabilesc categoriile de
importan a construciilor hidrotehnice, de la 1 la 4 n ordine descresctoare a
importanei lor, n tabelul 13 se stabilete clasa de importan a lucrrilor proiectate.
Se ine cont de : Durata de exploatare a acestora ( definitive sau
provizorii );Rolul lor funcional ( principale sau secundare ).
Lucrrile hidrotehnice de amenajare a torenilor sunt clasificate n S.T.A.S.
5576 88.
n tabelul 1 din acest standard este precizat categoria lucrrilor hidrotehnice
folosite pentru eliminarea colmatrii lacurilor de acumulare, funcie de volumul de
retenie precizat n proiect.
Din tabelul 3 din acelai S.T.A.S. se adopt clasa de importan a lucrrilor
funcie de natura lor(canale, lucrri transversale, etc, ), de durata de exploatare a
lucrrilor (definitive sau provizorii ) i de rolul funcional al acestora ( principale sau
secundare ).
Odat stabilit clasa de importan a lucrrilor care se proiecteaz n bazin, se
poate determina probabilitatea de depire a debitului maxim lichid n conformitate cu
prevederile S.T.A.S. 4068/2 82.

2.2Calculul debitului maxim corespunztor probabilitii de referin

(1%)
In studiile preliminare urmeaz s se aplice dou metode, iar n proiectele de
execuie dou sau trei metode n funcie de clasa de importan a lucrrilor
proiectate .In toate situaiile una dintre metode este Formula raional.
2.2.1. Precizri metodologice.
Potrivit precizrilor din metodologia de calcul n vigoare, n proiectele de
execuie se recomand aplicarea cel puin a trei metode, obligatoriu fiind de fiecare
dat aplicare formulei raionale.
n cazul proiectului de fa pe lng aceast metod
(formula raional )
se mai aplic :
- formula ploii orare ;
- diagrama etalon .
2.2.2 Formula raional
a) Generaliti
Formula raional pentru debitul lichid maxim de viitur generat de o ploaie
torenial avnd probabilitatea de 1%, respectiv Qmax1% (m3/s), are expresia:
Qmax 1% = 0,167 c i1%F unde:
c- coeficientul de scurgere mediu pe bazin
i1%- intensitatea medie a ploii de calcul de probabilitate 1% avnd durata egal cu
timpul de concentrare a scurgerii n bazinul respectiv (mm/mm)
F- suprafaa bazinului hidrografic (ha)
In cazul aplicrii formulei raionale trebuie determinate:
-coeficientul de scurgere mediu pe bazin
-intensitatea medie a ploii de calcul pentru care este necesara stabilirea duratei ploii
de calcul
b) Timpul mediu de concentrare a scurgerii
Acesta reprezint durata de timp exprimat n minute, necesar curentului de ap
pentru a parcurge distana dintre punctul cel mai ndeprtat hidrologic i seciunea de
calcul sau profilul de control al bazinului i este dat de relaia:
Tc=Tv+Ta, n care:
Tc-durata medie de concentrare a scurgerii (min)
Tv-timpul de scurgere pe versani (min)
Ta-timpul de scurgere pe albie(min)
Timpul de scurgere pe versani reprezint durata de timp necesar parcurgerii de ctre
curentul de ap a unui versant avnd lungimea egal cu a versantului mediu i aceeai
pant cu acesta, fiind dat de relaia:
16

lc0,.v5
L0v.5
Tv= 05 0.25 =0.5 0.25
Iv
Ib

Lv-lungimea medie a versanilor care se asimileaz cu lungimea de calcul a

versanilor(lc,v n m);
Iv-panta medie a versanilor care se asimileaz cu panta medie a
bazinului(Ib)sub form zecimal.
In bazinul hidrografic Valea Iadului timpul de scurgere pe versani este de:
Tv= 9 min
Timpul de scurgere pe albie este timpul necesar parcurgerii de ctre curentul de
ap a albiei principale de la obrie pn la seciunea de calcul i este dat de relaia:
lc0,,v5
L0v,5
Tv 0,5 0, 25 0,5 0, 25
Iv
Ib

In care : k este un coeficient de rugozitate al albiilor.Deoarece, n cazul

bazinului hidrografic Valea Iadului albia este nenierbat se va lua valoarea de
0.00167 pentru k;
La-lungimea albiei principale exprimat n metri;
Ia-panta albiei principale exprimat sub form zecimal.Deci:
Ta= 6,39 min
In bazinul hidrografic Valea Iadului timpul de concentrare a scurgerii este de:
T= 15,39 min
c)Calculul intensitii medii a ploii de calcul
Cea mai recent metodologie de determinare a caracteristicilor de calcul ale
ploilor toreniale, elaborat de Maria Platagea, const n ncadrarea bazinului Valea
Iadului n zona pluvial M1 i determinarea intensitii medii a ploii de calcul n
funcie de durata acesteia ntocmindu-se graficul de variaie I= f (t).
In urma ntocmirii graficului de variaie s-a stabilit c intensitatea medie a ploii
de calcul pentru bazinul Valea Iadului este de :
Durata ploii
Zona
min
pluvial

10
20
30
60
80
100
120
M1
2,50
1,80
1,46
1,04
0,82
0,68
0,39
Coeficientul de scurgere mediu pe bazin
Raportnd cantitatea de ap scurs pe o suprafa oarecare la precipitaiile care
au generat scurgerea respective se obine coeficientul de scurgere.Acest coeficient
este adimensional i ntotdeauna subunitar, iar valoarea sa depinde de caracteristicile
vegetaiei i staiunii de pe teritoriul respective.
Pentru clasificarea hidrologic calitativ a arboretelor s-a apelat la relaia
coeficientului de scurgere pus sub forma (N. Lazr, 1984):
Z

c=1- H

I
1 c z cI
H
17

In aceasta:
c-coeficientul de scurgere
H-cantitatea de precipitaii
Z-retenia
I-infiltraia
Cz-coeficientul reteniei
CI-coeficientul infiltraiei
Coeficientul reteniei este exprimat n funcie de cantitatea de precipitaii
generat de ploaia de calcul i de categoria hidrologic n care se ncadreaz tipul de
folosin, iar coeficientul infiltraiei n funcie de intensitatea medie a ploii de calcul i
de textura solului.
Pentru fiecare categorie sau sub categorie de teren, corespunztoare unitilor
de studiu hidrologic se determin coeficientul sau de scurgere, coeficientul mediu pe
bazin rezultnd prin calculul mediei ponderate cu suprafaa a coeficienilor fiecrui
u.s.h.
In cazul bazinului hidrografic Valea Iadului cantitatea de precipitaii este de:
H= t x i = 33,4
Pentru calculul coeficientului de scurgere mediu pe bazin se intocmete un
tabel pentru centralizarea datelor :

Specificri
F
Cz
Ci
C
Ci x Fi

usoara
Pdure
B3
U.S.H.1
29.28
0.25
0.4
0.35
11.71

mijlocie
Pdure A
U.S.H2
21.02
0.4
0.35
0.25
7.36

mijlocie
Padure
B1
U.S.H3
34.95
0.31
0.35
0.34
12.23

mijlocie
Pajiste D1
U.S.H.4
11.45
0.18
0.35
0.47
4.01

Coeficientul mediu pe bazin rezult prin calculul mediei ponderate cu suprafaa

coeficienilor fiecrui u.s.h.
C=

cFi

=0,339

d) Debitul lichid maxim de viitur

In urma aplicrii formulei debitului maxim de viitur valoarea acestui debit
estimat cu ajutorul formulei raionale:
Qmax 1% = 0.167 *c * i * F
Qmax 1% = 11,87 m3/s
2.2.3 Diagrama morfoetalon
18

Pentru valoarea maxima a coeficientului de scurgere ( c=1) formula raional

capt forma mai restrns:
Qe, 1%= 0.167 * i *F=qe,1% * F
In care debitul maxim (Qe, 1%) corespunde unui bazin ipotetic cu substrat
litologic impermeabil, lipsit de sol, nveli vegetal i microdepresiuni la suprafaa
terenului.Acestui bazin I s-a atribuit denumirea de bazin torenial morfo-etalon iar
debitul pe care l propag a fost denumit debitul maxim de viitur morfo-etalon (I.
Clinciu, 1983).
Pentru aflarea valorii qe, 1% pentru zona pluvial n care se afl bazinul studiat,
valoarea obinut pe cale grafic se nmulete cu un coeficient K. Acest coeficient are
valoarea 0.906, deoarece bazinul se gsete n zona pluvial M1.
Din diagrama corelaiei dintre debitul specific maxim morfo-etalon i suprafaa
bazinelor , s-a gsit pentru bazinul hidrografic Valea Iadului valoarea debitului
specific morfo-etalon de
.
Qe, 1%=qe, 1% F
Pentru zona pluvial M1 :K=0.906
qe, 1%= 0,34
Qe, 1%= 36,75
Qmax, 1%= c Qe, 1%= 12,45 m3/s
2.2.4Formula ploii orare
Debitul lichid maxim probabil de viitur de asigurare 1% se obine n funcie de
suprafaa bazinului, coeficientul mediu de scurgere i precipitaiile maxime orare, cu
ajutorul formulei:
0.28CFH 60

Qmax, 1%= ( F 1) n
In care:
F- suprafaa bazinului n km2
C-coeficientul de scurgere mediu pe zone geografice pe teritoriul Romniei
(bazinul hidrografic Valea Iadului se gasete n zona de munte, din acest motiv
coeficientul este de 0,50);
H60-precipitaiile maxime orare calculate pe raioane climatice pe teritoriul
Romniei la asigurarea de 1%(n acest caz H60= );
n-exponent subunitar, raionat pe teritoriul Romniei (pentru acest bazin
hidrografic aceasta are valoare de 0.50).
Se aplic formula ploii orare:
Qmax 1%= 6,54 m3/s
2.3 Debitul maxim la probabilitatea de calcul si de verificare
Se face adoptarea debitului maxim la probabilitatea de referin, apoi se face
trecerea la debitele ce corespund probabilitii dup metodologia din vigoare. Din
19

valorile calculate, se alege cea mai mare valoare obinut, cu condiia s nu

depeasc cu mai mult de 30% debitul calculat cu formula raional .
Dac aceast valoare este depit cu mai mult de 30% va fi adoptat
valoarea debitului maxim stabilit cu formula raional, majorat cu 30%.
Pentru alte probabilitii se calculeaz cu relaia :
Debitul maxim de alt probabilitate dect cea de referin (Q max 1%), notat cu
Qmax, p%, se obine cu formula:
Qmax, p%=Kp% x Qmax 1%
Qmax 1%= 12,45 m3/s
Qmax 0.5%=K0.5% x Qmax 1%= 14,94 m3/s unde K0.5% este 1,2
Qmax 2%=K2% x Qmax1%= 9,71 m3 /s
unde K2% este 0,78

20

CAPITOLUL III
3.
3.1.

CALCULUL TRANSPORTULUI DE ALUVIUNI

Transportul de aluviuni mediu annual

3.1.1. Generaliti

Pentru bazinul hidrografic Valea Drganului care este un bazin mic, parial
mpdurit, se poate aplica cu rezultate bune metoda elaborat de R. Gaspar i Al.
Apostol. Prin aceast metod se prognozeaz separate volumul de aluviuni antrenat
de scurgerea dispers de pe versani i separate volumul de aluviuni antrenat de
scurgerea concentrat din albii i malurile aferente.
Pentru o durat relativ lung metoda Gaspar-Apostol permite evaluarea
orientativ a volumului mediu anual de aluviuni, Wa (m3/an) care trece printr-o
seciune de calcul dat a unui bazin hidrografic torenial prin intermediul formulei:
Wa=Wav+Waa
n care: Wav este volumul mediu annual de aluviuni rezultate din erodarea versanilor
(m3/an)
Waa este volumul mediu annual rezultat din erodarea albiilor (m3/an).
3.1.2. Transportul de aluviuni mediu annual de pe versani
Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni mediu annual
provenit din erodarea versanilor, se utilizeaz relaia:
Wav a b I v Fi qvi

n care: a este un coefficient adimensional (acest coefficient se ia din tabele n funcie

de lungimea versanilor). n cazul bazinului hidrografic Valea Drganului valoarea
acestui coefficient este de
.
b este un coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenate de pe
versani n cazul cnd acetia sunt constituii dintr-o succesiune de terase sau au
partea inferioar n pant uoar, condiii n care sedimentarea i consolidarea local a
aluviunilor este posibil. La bazinul Valea Drganului valoarea acestui coefficient este
de
.
Iv este panta medie a versanilor bazinului, se asimileaz cu panta medie a
bazinului care este de
.

21

qvi este indicele specific de eroziune n suprafa (m3/an/ha) al U.S.H. Valorile

eroziunii pe versant specifice pe categorii de terenuri sunt date n urmtorul tabel:
Ush
1
2
3
4
Total

qv(m3/an/ha)
0.5
0.1
0.2
1.2

F
29.28
21.02
34.95
11.45

F*qv
14.64
2.10
6.99
13.74
37.47

Volumul mediu de aluviuni annual provenit din erodarea versanilor este:

Wav= 16,85
3.1.3. Transportul de aluviuni mediu anual de pe albie
n scopul evalurii volumului mediu anual de aluviuni provenite din erodarea
albiilor i a malurilor aferente, se folosete formula:
Waa b ( L i qai

iai
)
ii

n care: b este coefficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni

antrenate de pe albii. El are aceeai valoare cu coeficientul b de la punctual 3.1.2.
Li este lungimea sectorului de albie i avnd aceleai caracteristici pe
toat lungimea sa;
qai este indicele de eroziune n adncime pe sectorul i, determinat
grafic n funcie de limea albiei i granulometria predominant a aluviunilor;
iai este panta medie a sectorului i calculat conform planului de
situaie;
ii este valoarea etalon a pantei albiilor de o anumit lime, avut n
vedere la determinarea indicelui specific de eroziune, determinat tot pe cale grafic.
Toi aceti factori au fost centralizai n tabelul urmtor:
ordinul Li(km)
I
II
III
total

2.4
0.96
0.3
3.66

hi(km
)
0.33
0.17
0.05
0.55

Iai

li

Lic

ii

qai

0.14
0.18
0.15
0.47

5.5
7
8.5

1.92
0.72
0.21
2.85

0.13
0.11
0.09

250
260
270

Lic*qai*
(Iai/Ii)0.5
496.04
238.84
73.20
808.08

Dat fiind faptul c nu ntreaga lungime a albiilor furnizez aluviuni, lungimile

de calcul pentru transportul de aluviuni se vor diminua cu 20% pentru albiile de
22

ordinul I, cu 25% pentru albiile de ordinul II, cu 30% pentru albiile de ordinul III.
Aceste lungimi de calcul s-au trecut n tabel la rubrica Lic.
Valoarea indicelui de eroziune specific qai pentru diametrul mediu al aluviunilor
ntre 1 i 7 cm i a pantei etalon s-au luat din diagrama acestora, cazul Z mm.
Valoarea reteniei s-a calculat ca o medie ponderat cu suprafaa, aa cum reiese din
urmtorul tabel:
USH
1
2
3
4
total

F
29.28
21.02
34.95
11.45
96.70

Z
12
17
15
4

F*Z
351.34
357.37
524.28
45.79
378.99

S-a obinut pentru bazinul Valea Drganului valoarea reteniei de:

Waa=686,87
n bazinul hidrografic Valea Drganului volumul mediu annual de aluviuni este:
Wa= 703,72
3.2.

Transportul de aluviuni la o ploaie torenial

Pentru evaluarea orientativ a transportului de aluviuni provocat de o ploaie

torenial, cu asigurarea p%, Wal1%, se recomand aplicarea formulei I.I. Herheulidze,
care pentru p%=1% are urmtoarea formul:
Wal1%=10 * b * c * F *H1% , unde:
b este un coefficient care depinde de procentul suprafeei degradate, din totalul
suprafeei bazinului i de panta medie a albiei principale;
c este coeficientul de scurgere mediu pe bazin;
F este suprafaa bazinului n km2;
H1% este nlimea stratului de precipitaii cu asigurarea 1%, n mm, la durata de
concentrare a scurgerii din bazin.
Se consider terenuri excesiv erodate albiile torentului i baza malurilor.
Suprafaa se determin nmulind lungimile degradate ale albiilor de diferite ordine cu
limea acestora, la care se adaog 50%, considernd degradrile la baza malurilor.
Determinarea transportului de aluviuni la o ploaie de alt asigurare se face prin
intermediul coeficientului de corecie Kritki-Menkel.
Pentru bazinul torenial Valea Drganului s-au obinut:
c= 0,339
F= 96,7 ha
Pentru a calcula coeficientul b se va face urmtorul tabel pentru a se afla
procentul terenurilor afectate de eroziune excesiv:
23

ordin

Li (m)

li

Sa

1
2
3
total
F

2400
960
300
3660

5.5
7
8.5

13200
6720
2550
22470

% suprafata degradata

Sa+m
(mp)
19800
10080
3825
33705
967000
3.5

S-a gsit un coeficient b de 17,28

nlimea stratului de precipitaii s-a calculat i este de
n concluzie transportul de aluviuni din bazinul torenial Valea Drganului este
de
Wal1%=
Pentru asigurarea de 0.5% transportul de aluviuni este de:
Wal0.5%= 1890,89 m3
3.3.

Volumul de aluviuni capabil de a forma aterisamente

3.3.1. Volumul provenit din transportul mediu annual

Pentru estimarea orientativ a volumului de aluviuni care ar putea forma

aterisamente (Watera), autorii R. Gaspar i Apostol recomand aplicarea formulei:
Watera=A * Wav+B * Waa
n care A i B sunt coeficieni dai tabelar n funcie de diametrul i provenieni
proveniena aluviunilor de pe versani sau de pe albii. Aceti coeficieni sunt, n cazul
bazinului Valea Drganului:
A=0.20
B=0.60
ater
W a= 415 ,49 m3
3.3.2. Volumul provenit n urma unei ploi toreniale
Estimarea orientativ a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente
la o ploaie avnd asigurarea p% se utilizeaz relaia:
W pater
%

Waater
Walp %
Wa

Se calculeaz pentru asigurarea de 1%:

W1ater
1116,42 m3
%

24

CAPITOLUL IV
4. SOLUTIA TEHNICA DE AMENAJARE
4.1 Masuri si lucrari pe versantii bazinului
Tinand seama de conditiile naturale si social-economice in care s-au declansat
si dezvoltat procesele torentiale, solutiile tehnice pe versantii bazinului pot fii stabilite
diferentiat, in raport cu folosinta terenului, natura si structura vegetatiei, natura si
intensitaea fenomenelor de degradar
Solutia tehnica de amenajare consta dintr-un ansamblu de lucrari biotehnice si
hidrotehnice care se iau in vederea ameliorarii ghidrologice a bazinului hidrografic
torrential.
Prin masurile si lucrarile preconizate pe versantul bazinului se va urmarii:
-cresterea eficacitatii hidrologice si antierozionale a arboretelor din bazin;
-realizarea si mentinerea, in cuprinsul pajistilor a unui covor ierbaceu capabil sa
impiedice declansarea eroziunii sau sa limiteze viteza de dezvoltare a acestui process.
4.1.1 Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a fondului forestier
Pentru ameliorarea hidrologica a fondului forestier se vor propune lucrari
amenajistice, silvotehnice si de protectie a padurilor, tinandu-se cont de urmatoarele
cerinte si orientari noi:
1.Dezvoltarea diferitelor specii forestiere a fost influentata de conditiile
stationale generale, fizico-geografice si fitoclimatice, respective de conditiile
stationale ale diferitelor subzone de vegetatie, de substratul litologic.Fiind raportata la
bazinul hidrografic torential din care face parte, padurea constituie un sistem
subordonat cu finalitate proprie dar perfect corelata cu strategia de rang superior care
este bazinul hidrografic amenajat, gospodarire padurilor trebuie integrata in ansmlul
mult mai complex al bazinelor hidrografice torentiale.
Instalarea vegetatiei forestiere este conditionata de asigurarea un0or conditii
prealabile de stabilizare a terenului constand din executarea unor lucrari variate cum
sunt lucrarile hidrotehnice transversale de consolidare a albiei si lucrari de consolidare
a taluzurilor. De mare importanta este tratarea etenta a fiecarui sector de albie in parte
si folosirea lucrarilor de amenajare cele mai potrivite.
2.Cauza principala a dereglarii regimului hidrologic o constituie distrugerea
covorului vegetal, indeosebi a padurilor, care asigura retinerea si consumul unor mari
cantitati de apa din precipitatii, precum si regularizareascurgerilor de suprafata pe
varsant. Se observa ca este necesara mentinerea procentului de impadurire cel putin la
nivel actual. In bazinele montane procentul de impadurire de 70 % reprezinta un
minim.La procentele de impadurire mici, indeosebi sub 20%, deseori sub 40%, pe
terenuri in panta eroziunea solului se dezvolta considerabil.
Padurea are un rol important in mentinerea unui regim hidrologic echilibrat si
apara solul de eroziune nimai cand are o buna structura si o consistenta ridicata
25

(min. 0.8).Readucerea bazinului hidrografic torrential la un regim hidrologic

echilibrat si diminuarea pana la stingere a proceselor de eroziune accelerata si a
alunecarilor de teren necesita timp indelungat si investitii costisitoare. Refacerea
potentialului productive al solului distrus de procesele torentiale si de eroziune se
face prin mentinerea procentului de impadurire.
Vegetatia forestiera instalata pe terenurile degradate are un rol important nu
numai in conservarea si protejarea impotriva eroziunii, ci si in ameliorarea lui
continua. Aportul vegetatiei forestiere consta in ameliorarea atat a proprietatilor fizice
cat si chimice ale solului.
3.Intr-un bazin hidrografic torrential prezenta padurii constituie o conditie
necesara dar nu si suficienta. O anumita distributie a padurii in spatial bazinului si o
anumita structura a ei sunt conditii indispensabile pentru ca padurea respective sa
exercite cu maximum de eficienta, functiile de ordin hidrologic si antierozional.
Pentru instalarea vegetatiei forestiere o atentie deosebita trebuie acordata unor
elemente cum sunt accesibilitatea apei pentru plante, in care caz trebuie mentionata
adancimea apei freatice, permanenta sau nu a apei pe albia torentiala, prezenta si
proportia substantelor nutritive aduse in depozitele torentiale de catre viituri.
4.Realizarea obiectivelor urmarite prin operatiuni culturale nu este posibila
decat daca se tine seama de particularitatile constructive si functionale ale padurii in
orice loc si in orice moment din dezvoltarea sa. Cunoscand sensul de desfasurare al
proceselor collective din viata unei paduri ele pot fi influentate pozitiv in raport cu
telurile fixate. Pentru o buna ameliorare hidrologica a fondului forestier se va avea in
vedere realizarea unor structuri biocenotice cat mai apropiate de cele naturale.
5.Instalarea sau reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenurile din cadrul
bazinului hidrografic torrential este extrem de anevoioasa si chiar imposibila. In cele
mai multe cazuri instalarea vegetatiei forestiere este conditionata de asigurarea unor
conditii prealabile de stabilizarea terenului, constand di executarea unor lucrsari
variate, cum sunt lucrarile hidrotehnice transversale de consolidare a albiei si lucrarile
de consolidare a taluzurilor. In ciuda conditiilor stationale grele, vegetatia forestiera
poate fii instalata in cele mai frecvente cazuri, mai ales daca se asigura conditiile
prealabile de stabilizare a terenului. Este necesara adoptarea unor tehnologii de
regenerare bazate pe evitarea taierilor rase, prelungirea perioadei de alaturare a
parchetelor, promovarea unor tratamente intensive.
6.Vegetatia forestiera instalata pe terenurile degradate are un rol important in
conservarea si protejarea solului impotriva eroziunii precum si ameliorarea
proprietatilor fizice si chimice ale acestora. Proprietatile fizice se depreciaza prin
tasarea solului de catre animale, in cazul pasunatului, cat si de utilajele grele, sau prin
procesul de tarare a materialului lemons in procesul exploatarii forestiere in timpul
sezonului de vegetatie. Este necesara deci eliminarea tehnologiilor de exploatere cu
un pronuntat caracter antiecologic. Tot aici se va evita pe cat posibil distrugerea
semintisului, prin alegerea directiei tehnice de cadere a arborilor.
7.Prin asigurarea unei stari fitosanitare bune si interventia la timp in cazul unor
atacuri de defoliatori se va mentine integritatea structurala a arboretului.
26

Tinand seama de aceste cerinte si orientari noi pentru amenajarea hidrologica a

fondului forestier se propun urmatoarele masuri:

Realizarea tratamentelor adoptate de amenajament in arboreta in care nu

s-a intervenit cu taieri. In arboretele amestecate de fag cu molid, de clasa a IV-a de
productie, se va intervenii cu lucrari de igiena urmarindu-se mentinerea sau
ameliorarea starii fitosanitare a arboretelor. Se propune si introducerea in arboret a
arborilor cursa si a celor de control, folositi in lucrari de protectie a padurilor.

Se recomanda constituirea unor subunitati de protectie in care vor exista

restrictii in ceea ce priveste aplicarea tratamentelor, urmarindu-se ameliorarea si
conservarea mediului.

Se vor reduce cotele de taiere sub cota posibilitatii stabilite prin

amenajament si respectarea riguroasa a amplasarii parchetelor, precum si prelungirea
perioadei de alaturare a acestora.

Conservarea si ameliorarea arboretelor structurale si functionale normale

se face printro gospodarire care sa previna orice fel de degradari. In cazul
calamitatilor naturale (doboraturi, incendii, atacuri de insecte) se va recurge la
completarea culturilor prin regenerari artificiale.

Se va evita in cadrul procesului tehnologic de colectare a masei lemnoase

de utilaje grele prevazute cu anvelope agresive

Se vor impadurii golurile montane

Se vor lua masuri pentru ingrijirea semintisului constand din: limitarea

corhanirii lemnului pe versantii regenerati, ca si a tararii bustenilor prin zone
regenerate si sensibile la eroziune si degradare.

Completarea plantatiilor cu molid si fag in portiunile in care regenerarea

este compromisa, aceste specii adaptandu-se in conditii stationale grele

Se vor executa lucrari de descoplesire.

Executarea operatiunilor culturale in subunitatile in care se rareste fagul,

indifferent daca arboretele reclama acest lucru. Aceste lucrari se vor executa in
perioada optima cu un maxim de eficienta.

Realizarea unor margini de masiv capabile sa opuna o rezistenta

corespunzatoare actiunii de penetrare a vantului, prin aplicarea unor lucrari de
ingrijirea marginilor de masiv.

Mentinerea unor effective optime de vanat

Materialul marunt este de preferat sa ramana in parchet, sub forma de

martoane pe linia de cea mai mare panta.
Toate aspectele sus mentionate trebuie sa conduca la realizarea unor ecosisteme
forestiere cu un mare grad de stabilitate care sa exercite un mare grad de eficienta atat
rolului de protectie, diferentiat in functie de obiectivele stabilite, cat si realizarea unor
productii de biomasa lemnoasa ce se va recolta conform amenajamentului.

27

4.1.2 Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a suprafetelor

pastorale
a)

Lucrari agrotehnice
Pentru imbunatatirea calitatii terenurilor pastorale se recomanda:

Lucrari de afanare si aerisire a solului (grapare, scarificare) pentru

imbunatatirea drenajului intern

Aplicarea de amendamente calcaroase in doze de 1215 t/ha

CaO, in scopul atenuarii si imbunatatirii structurii solurilor, precum si cresterii
potentialului de utilizare a ingrasamintelor chimice

Suprainsamantari cu amestec de Phelum pratense (10 kg/ha),

Festuca pratensis (16 kg/ha), trifoi alb(2 kg/ha), pe fanete din apropierea lacurilor de
acumulare, in cuprinsul terenurilor cu soluri avand profil normal si cu amestec de
Festuca pratensis (20 kg/ha), Festuca rubra (10 kg/ha), Phleum pratense (6 kg/ha) si
ghizdei (2 kg/ha) pe pajistile cu soluri avand profilul modificat

Fertilizarea cu ingrasaminte chimice repartizate pe o durata de 4

ani, productia medie realizabila in aceste conditii fiind de cel putin 20t/ha de masa
verde.

Evitarea pasunatului si a lucrarilor de intretinere pe timp sau sol

umed.
b)

Organizarea si practicarea pasunatului rational

Din acest punct de vedere trebuie respectate urmatoarele reguli:

In fiecare an pasunatul se va face conform unei anumite succesiuni

stabilite de la inceput si care va fii respectata in toata ciclurile de pasunat

Dupa terminarea pasunatului intr-o parcela se vor cosii resturile

neconsumabile pentru a inlatura neuniformitatea vegetatiei pasunii si scaderea
gradului de comestibilitate a ierbii.

Pasunatul va incepe cand plantele au crescut 1215 cm. Si se va

continua pana ce iarba ajunge la faza de maturitate, dupa care se va cosi pentru fan ,
masa verde sau siloz

Se va evita pasunatul pe timp polios cand solu este prea umed,

pentru a se evita degradarea pasunii

Se vor aplica in fiecare an, in mod regulat lucrarile de fertilizare si

intretinere prevazute in proiect
In conditiile agropedologice si climatice ale bazinului studiat pasunatul va
putea fi organizat in patru cicluri de exploatare de cate 3540 de zile (in total 140
160 zile), in zonele mai joase, pana la altitudinea de 1200 m altitudine. Perioada de
practicare a pasunatului se inscrie in general, in intervalul 10 mai 15 septembrie.
Ea poate incepe insa mai devreme sau mai tarziu in functie de starea vremii.
c)

Dezvoltarea productiei de masa verde

28

Prin masurile de ameliorare preconizate, se considera ca productia de masa

verde a pajistilor din bazinul studiat va creste simtitor la unitatea de suprafata. Astfel
din estimarile facute, a rezultat ca in present productia medie ponderata pe total zona
este de 8545 kg masa verde la ha si va creste in perspectiva aproape de doua ori
(16284 kg/ha).
d)

Dezvoltarea sectorului zootehnic

Deoarece in conditiile bazinului respective fanetele se exploateaza destul de
greu, este de preferat ca pajistile respective sa fie folosite pe cat posibil sub forma de
pasune organizata, lasandu-se cu destinatie de faneata numai pajistile cu drumuri
accesibile. Numarul de animale ce pot pasuna pe intreaga suprafata se stabileste in
functie de productia de masa verde realizata, din acest total un procent de 8590%
reprezinta productia efectiv consumabila.
Pe langa efectele tehnice si economice amintite mai sus, lucrarile de amenajare
a bazinelor hidrografice torentiale se remarca prin importante valente de ordin
ecologic, astfel:

Aceste lucrari contribuie intr-o masura insemnata la refacerea

mediului ambient, cu deosebire in cuprinsul acelor segmente care au fost puternic
alterate de catre procesul torrential din bazin;

Cu ocazia executiei intretinerii si repararii lucrarilor este absorbita

o parte din forta de munca disponibila pe plan local, indeosebi cea din mediul rural:

In marea majoritate a cazurilor lucrarile de amenajare a torentilor

contribuie la apararea obiectivelor, bunurilor care sunt sau care pot fii interceptate de
viituri, in special cele cu caracter catastrofal;

Arboretele instalate pe terenurile degradate din bazin pot satisface

diverse necesitati (lemn pentru constructii, araci, fructe de padure, etc.)

Prin micsorarea treptata a diferentei dintre eroziunea torentiala si

cea admisibila lucrarile la care ne referim creeaza premise favorabile pentru o
valorificare superioara a lemnului in viitor, atat sub raport economic cat si din
punctual de vedere al activitatii turistice si de agreement.
4.2 Masuri si lucrari pe reteaua hidrografica
4.2.1 Lucrari hidrotehnice
Dinamica de dezvoltare a proceselor torentiale din bazin, precum si natura si
importanta obiectivelor periclitate de viitura justifica necesitatea si oportunitatea
interventiei cu lucrari hidrotehnice in cuprinsul retelei torentiale din bazin. Aceste
lucrari vor suplini efectul masurilor si lucrarilor proiectate pe versantii bazinului.
Solutia hidrotehnica de amenajare a retelei hidrografice va fii conceputa dintr-o
suita de mai multe lucrari hidrotehnice transversale (baraje) racordate in bieful din
aval al primului baraj printrun canal de evacuare.
29

a) Lucrari transversale
Aceste lucrari ce se vor face in bazinul hidrografic Valea Iadului vor avea
urmatoarele functiuni:
-regularizarea si consolidarea albiei
-atenuarea viiturilor si retentia aluviunilor aduse de viituri
-creearea de conditii favorabile pentru instalarea vegetatiei forestiere pe
aterisamentele dintre lucrari si pe terenurile surse de aluviuni de pe mal
Proiectarea barajelor va fii facuta in raport cu datele si elementele ce se prezinta
mai jos:
1.Perioada de amenajare
Se admite ca in acest interval se va produce o ploaie torentiala a carei
probabilitate de depasire este egala cu probabilitatea teoretica conditiilor speciale de
exploatare a lucrarilor (in acest caz se ia p%=0,5%).
Aceasta perioada se ia din tabele in functie de volumul provenit din transportul
mediu annual. In cazul de fata perioada de amenajare este de 5 ani.
2. Volumul de aluviuni capabile de a forma aterisamente
Acest volum va fii in cei 5 ani ai perioadei de amenajare:
Nani

Water

ater

N Wa

ater

W0,5%

5 ani
Water
5 471 1616 3193.88 m3

3. Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament

Aceasta este denumita si panta de proiectare sau panta de calcul fiind panta care
se admite in faza de proiectare si care se refera la panta medie a suprafetei dupa care
se dispun aluviunile in amonte de lucrarile transversale.
Fiind denumit i panta de proiectare sau panta de calcul, panta probabil de
aterisare este panta care se admite n faza de proiectare i care se refer la panta medie
a suprafeei dup care se dispun aluviunile n amonte de lucrrile transversale.
Aceasta se adopt pe baze pur empirice, n funcie de granulometria aluviunilor
transportate de torent.
Normativul de proiectare n vigoare recomand :
- pentru aluviuni fine 0,5%;
- pentru nisipuri mijlocii sau grosiere ..1,0%;
- pentru pietriuri mrunte ( de maxim 1cm )2,0%;
- pentru pietriuri grosiere i bolovani de 1 7 cm ..3,0%;
- pentru bolovniuri de 7 20 cm ...4,0%.
30

n proiectul de fa panta de aterisare s-a adoptat ca fiind egal cu 3%,

aluviunile transportate se consider c au dimensiunile cuprinse ntre 1 i 7 cm.
In acest bazin hidrografic aluviunile transportate se incadreaza in categoria
pietrisurilor grosiere si a bolovanilor cu diametru ntre 1 i 7 cm, panta de proiectare
adoptandu-se ca fiind de 3%.
4. Capacitatea de retentie a unui singur baraj
Numarul, inaltimea si amplasarea barajelor
Aceste probleme se studiaza si se rezolva in urmatoarea succesiune:
a)
se prezinta profilul longitudinal al albiei principale in zona ei inferioara de
amplasare a lucrarilor (cca. 200 m incluzand si sectorul albiei care trece prin zona
conului de dejectie)
b)
se prezinta profilul transversal mediu in zona mentionata adoptand pentru
simplificare un coeficient de taluz m= ctg0 =1,0(latimea la baza a profilului se ia
egala cu latimea medie a albiei, recomandata anterior)
c)
in tabelu din campul profilului longitudinal se studiaza variatia capacitatii
de retentie a unui singur baraj, in functie de latimea lui.
Se va calcula cu urmatoarea formula:
2

Wat

Ym
3 b 2 m Ym
6 ia iat

n care:
Ym este nlimea util a lucrrii
b este limea patului albiei, medie pe zona de formare a aterisamentului
m este mediu de taluz al malurilor
ia este panta medie a talvegului albiei n zona formrii aterisamentului
iat este panta de proiectare
Pentru bazinul hidrografic Valea Iadului s-au obinut urmtoarele valori:
ia= 16%
iat= 3%
b=8
Water = 3193,88
m=1

31

Pentru a calcula numrul barajelor se va face urmtorul tabel

Ym

Y2m

ia-iat

2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
5.5
6
6.5
7

4
6.25
9
12.25
16
20.25
25
30.25
36
42.25
49

0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13
0.13

6(iaiat)
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77

Y2m/6(iaiat)
5.21
8.14
11.73
15.96
20.85
26.39
32.58
39.42
46.91
55.06
63.85

3b
24
24
24
24
24
24
24
24
24
24
24

2mYm 3b+2mYm
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38

Wat

W aniater/Wat

145.95
236.20
351.85
494.87
667.22
870.83
1107.68
1379.72
1688.89
2037.16
2426.47

21.9
13.5
9.1
6.5
4.8
3.7
2.9
2.3
1.9
1.6
1.3

d)S-a determinat un numar de 2 baraje cu inaltimea de 6m . Aceste baraje pot

asigura retentia volumului de aluviuni.
e)Se adopta inaltimea Ym= 6 m ca inaltame de proiectare; din considerente de
simplificare aceasta inaltime se considera constanta de la un baraj la altul. Profilul
longitudinal se raporteaza incepand de la emisar pana la a doua curba de nivel. Pe
zona canalului de dejectie panta se ia cu 25% mai redusa decat panta de pe tronsonul
delimitat de primele curbe de nivel.
f) Barajele cu inaltimea Ym adoptata mai sus se amplaseaza pe profilui
longitudinal incepand cu pichetul numarul 2, care coincide cu sectiunea de calcul a
bazinului. Principiul urmarit este acela de sustinere reciproca a lucrarilor, astfel incat
la data colmatarii integrale a lor aterisamentele create sa acopere tronsoanele dintre
lucrari .
5. Adancimea de fundare
Normativele in vigoare diferentiaza aceasta adancime in functie de inaltimea
lucrarii hidrotehnice transversale
Tipul de lucrare hidrotehnic
0
Traverse
Praguri cu radiere
Praguri fr radiere
Baraje mici sub 4 m cu radiere
Baraje nalte peste 4m cu radiere

Yf adncimea de fundaie [ m ]
1
1,0 2,0
1,0 1,5
1,5 2,0
1,5 2,0
2,0 2,5
32

Pentru acest caz s-a adoptat o adancime de fundare de 2,5 m.

Deoarece datorita pantei mari exista riscul dezgolirii fundatiei in aval trebuie sa
se respecte urmatoarea conditie:
Yf YI Ym ia(av)
in care:
Yi = adancimea maxima de inghet (aprox. 1,0 m)
ia(av)= panta albiei in bieful aval al barajului
Ym=inaltimea utila a barajului
Conditia anterior impusa este respectata, deci nu este nevoie de majorarea
adancimii de fundare.
6. Adancimea de incastrare
Aceasta se adopta in functie de litologia terenului si de starea malurilor.
Deoarece sunt prezente terenuri instabile, cu alunecari sau surpari de natura nisipoasa,
argiloasa s-a adoptat o adancime de incastrare ( d = 1,5-2)
Adncimea de ncastrare, d [ m ]
0
0,5 1,0

Felul terenului de ncastrare

1
Terenuri
stncoase
din
roci
metamorfice sau sedimentare, dure sau
foarte dure;
Terenuri tari i foarte tari stabile i
compacte, pe substrate metamorfice sau
sedimentare;
Terenuri instabile, cu alunecri sau
surpri, de natur nisipoas, argiloas,
marnoas.

1,0
1,5 2,5
d=2m

7. Tipul de baraj si materialul de constructie

Barajele proiectate vor avea profil trapezoidal cu fruct marit ( > 0,3),
dimensionate cu eforturi de intindere pe paramentul din amonte, ca materiale de
constructii propunandu-se zidaria de piatra cu mortar de ciment, deoareca acest
material este rezistent la socuri, vibratii si eroziuni, usor de procurat de la cariera de
piatra aflata la 15 km distanta.

33

b) Lucrari longitudinale
Canalul de evacuare a apelor de viitura trebuie sa asigure:
- regularizarea si consolidarea albiei torentului, in zona de amplasare
- evacuarea si tranzitarea dirijata a scurgerilor torentiale si apararea obiectivelor
interceptate de viituri
- refacerea si conservarea peisajului local, degradat de viiturile care s-au produs
anterior
Pentru a asigura aceste efecte trebuie ca acest canal sa fi bine conceput si
proiectat si sa fie intretinut in mod regulat.
In acest caz canalul se amplaseaza in zona conului de dejectie (intre pichetii 1si
2) avand o pant longitudinal de 10% , adica jumatate din panta terenului din zona
conului de dejectie. Canalul se va proiecta cu trepte de cadere, cu profil transversal
trapezoidal, optim din punct de vedere hidraulic si se va executa cu zidarie de piatra si
mortar cu ciment.
Pentru a marii efectul estetic si decorativ al intregii amenajari, in cele doua
zone limitrofe ale canalului vor fii prevazute inierbari, precum si o plantatie in
aliniament.
c) Refacerea invelisului vegetal pe maluri si aterisemente
Din punct de vedere al instalarii vegetatiei, atat terenurile reavene de pe
malurile albiilor torentiale cat si depozitele torentiale de tip alluvial (aterisamente) sau
proluvial (con de dejectie) prezinta conditii de vegetatie eterogene, cu limite de
variatie largi, de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, conditii care satisfac la
limita maxima cerintele speciilor forestiere.
Pentru adoptarea unor solutii tehnice differentiate vor fi avute in zedere
urmatorele criterii de ordin genetic si stational :
a) pentru terenurile de pe mal : subzona de vegetatie, natura substratului
litologic; modul predominanat de dezvoltare a taluzului de mal; gradul lui de
stabilitate, troficitatea si umiditatea solului .
Ca specii sunt idicate: pinul silvestru, pinul negru si aninul alb ( puiet ), sub
forma de culturi pure, cu numar de puieti la hectar de 4000 si 6700.
Ca tehnica de consolidare a terenurilor procedee de plantarese vor executa
plantatii in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu latimea platformei de
0,7m,amplasate la distanta de 2 m din ax in ax.
b) pentru depozitetorentiale de pe retea si canal: subzona de vegetatie;
compozitia granulometrica a depozitului; grosimea, troficitatea si umiditatea
depozitului.
Se recomanda ca solutii tehnice de impadurire a depozitelor torentiale :
- speciile forestiere indicate: anin alb, pin silvestru (puieti), catina
- compozitia sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchete
- numarul de puieti la hectar: 5000
- procedeul de plantare: plantatii in gropi obisnuite de 30/30/30 cm, cu pamant
vegetal de imprumut.
34

CAPITOLUL V
5. BREVIAR DE CALCULE
5.1.Calculul lucrrilor transversale
5.1.1 Generaliti
Pe baza normativelor de proiectare n vigoare deversoarele, barajele i
pragurile, care sunt prize de canale, se dimensioneaz la debitul corespunztor
probabilitii de verificare, iar lucrrile transversale care nu sunt prize de canal la
calculul corespunztor probabilitii de calcul.
5.1.2. Dimensionarea deversorului
Barajele care sunt priz de canale se dimensioneaz prin luarea n considerare a
debitului maxim de verificare, n acest caz acesta fiind Q = Qmax= 12,45 m3/s
Vom considera pentru proiectare deversorul trapezoidal cu umerii nclinai la
45, cu contracie lateral. Pentru dimensionare se folosete formula:
Q 1,77 b 0,8 H H 0

3/ 2

n care: Q este debitul (m3/s)

B este lungimea crestei deversorului (m)
este coeficientul de contracie lateral
H este sarcina n deversor (m)
Ho este sarcina total a deversorului (m) care se determin cu relaia:
0 este coeficientul lui Coriolis (1.1)
v0 este viteza de acces a apelor n deversor (m/s), a crui valoare este dat
tabelar, n funcie de debitul de acces, pentru cazul de fa fiind v0=
Calculele pentru dimensionarea deversorului sunt sintetizate n urmtorul table:
H
H0
H03/2 b
b+2H
Limea albiei Soluia adoptat
89.7
b= 5,09
0.5 0.56 0.087
90.746
8
5
H= 1,3
H0= 1,36
12.3
1
1.06 0.591
14.328
8
3
1.1 1.16 0.776 9.10 11.301
8
1.2 1.26 0.994 6.79
9.194
8
1.3 1.36 1.251 5.09
7.693
8
1.4 1.46 1.548 3.80
6.604
8
1.5 1.56 1.889 2.80
5.804
8
1.6 1.66 2.277 2.01
5.210
8
35

5.1.3. Calculul static al barajului

Se ia n considerare un tronson de baraj cu lungimea de 1m, situat n zona
deversat. ntruct seciunea transversal este trapezoidal, calculul static al barajului
se reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului.
a) Schema de sarcini
Barajul trapezoidal cu fruct mrit se dimensioneaz cu luarea n considerare a
presiunii apei i aluviunilor submersate, pe ntreaga nlime a paramentului amonte al
barajului.
b) Calculul de dimensionare
Se adopt o metod de dimensionare bazat pe expresia coeficientului de
stabilitate la rsturnare (metoda KR dat). n cadrul acestei metode pentru schema de
sarcini adoptat, avem urmtoarea ecuaie adimensional n :

2 3a ' 1,5a '2 0,5K Rn ' (1 3H ' ) ' ps 0

n care: este fructul paramentului aval al lucrrii
a = 0,133 i este grosimea relativ la coronament
a este limea crestei deversorului, determinat tabelar n funcie de Y i H,
pentru acest caz fiind de
Y este nlimea total a lucrrii
/ =/Z = 0,4 i este este greutatea specific relativ a apei
este greutatea specific a apei (10 kN/m3)
Z este greutatea specific a materialului de construcie (25 kN/m3 pentru
z.p.m.c.)
H/=H/Y= 0,217 i este este sarcina relativ a deversorului
H este sarcina n deversor ( 1,3 )
/ps=psa/z = 0,152 i este este greutatea specific relativ a pmntului
submersat
ps=(s-)(1-n)= 11,55
s este greutatea specific a pmntului (26.5 kN/m3)
n este cifra porilor (0,3)
a este coeficientul de mpingere activ al pmntului activ al pmntului
submersat

a tg 2 45 0.33
2

este unghiul de mpingere activ al pmntului (30)

n urma rezolvrii ecuaiei s-a obinut valoarea: = 0,563
limea barajului la fundaie este: b = a+Y = 4,18
36

c) Calculul de verificare
Pentru efectuarea calculelor se ntocmete un tabel centralizator al forelot care
se iau n considerare, al braelor acestora i al momentelor pe care le genereaz fa de
muchia aval a barajului.
FORE
G1 = z a Y
=120

BRAE

MOMENTE

a
Y
2

M G1 G1 LG1 453,3

2
Y
3

M G 2 G2 LG2 570,4

LG1

=3,78

G2 = 1/2 z Y2
=253

LG 2

=2,25
Y Y 3H

3 Y 2H

P0 = Y ( Y + 2H )
= 258

Lp

= 2,30

,0

E0 = ps a Y
= 68,61

1
LE Y ps
3

M E E0 LE 137

2
ps

=2,00

G1 G2 373

KR

M
M

P0 E0 327

R A

P0 L p

594

,2
S A

M G1 M G2 1023,7

1,4

R A

M P M E 731,2

1. Stabilitatea la rsturnare
Verificarea stabilitii la rsturnare se face prin compararea coeficientului de
stabilitate la rsturnare rezultat n tabel ( KR = 1,4 ) cu coeficientul de stabilitate la
rsturnare normat introdus n calcule ( K Rn )introdus n calcule n formula ecuaiei de
dimensionare ( KRn = 1,4).Dup cum se observ aceste valori sunt egale.
2. Stabilitatea la alunecare
Se ia n considerare ipoteza alunecrii plane pe talpa fundaiei, fr a ine
seama de aportul lucrrilor din bieful aval, care se examineaz prin intermediul
relaiei:
f Fv
n
K al 0
K al
F0

n care: Kal - coeficientul de stabilitate la alunecare

37

f0 - coeficientul de frecare static dintre baraj i teren , se adopt n

funcie de felul frecrii i de natura suprafeei de alunecare, n cazul de fa fiind f 0 =
0,5
Kaln - coeficientul de siguran admisibil la alunecare static ( se ia din
tabel n funcie de grupa de sarcini i clasa de importan a lucrrii, n acest fiind de
1,15 )
Kal = 0,570
Kal < Kaln - se amplaseaza o cheie de ancorare sub nivelul inferior al fundatiei
3. Efortul unitar de compresiune pe talpa fundaiei
Pentru c terenul de fundaie este de natur aluvionar i nu se poate asigura o
legtur rigid ntre lucrarea transversal i teren, eforturile de compresiune se vor
repartiza numai pe o cot parte din suprafaa fundaiei, denumit suprafa activ, iar
efortul maxim se va nregistra n punctul A ( extremitatea aval a tlpii fundaiei ),
calculul i verificarea fcndu-se cu urmtoarea formul:
2 F
Areal v pconv
3 d

n care: Areal - efortul de compresiune transmis de lucrare n punctul A

pconv - presiunea convenional a terenului de fundaie ( = 650 )
d
- braul rezultantei fa de punctul A, care se obine din raportul:
d

M S A M R A
Fv

0.78 m

Areal 317.66

4. Efortul unitar de ntindere n corpul barajului

Acest effort se dezvolt la piciorul paramentului amonte al barajului i nu
trebuie s depeasc rezistena admisibil la ntindere a materialului din care este
construit barajul.
Deoarece efortul la piciorul paramentului amonte provine datorit compresiunii
excentrice a rezultantei forelor pe talpa fundaiei, se va aplica relaia:

38

6e
Fv
1

b
b

n care: b - limea la talpa barajului

e - excentricitatea rezultantei, care rezult din relaia:
e

b
d
2

b = a + Y = 4,18
e = 1,31
B - 78,17

Valoarea rezultat din calcule este negativ deoarece formula determin efortul
de compresiune, nu cel de ntindere. Valoarea absolut trebuie s fie mai mic dect
rezistena admisibil la ntindere a materialului de construcie ( n cazul zidriei de
piatr cu mortar de ciment este 1,85 daN/cm2 ).
Valoarea absolut este: B = 78,17 kN/cm2 = 0,781 daN/cm2
5.1.4. Calculul lucrrilor anexe din bieful aval
a ) Lungimea de btaie a lamei deversante
Deversorul construit n bazinul hidrografic Valea Bucini este cu prag subire
deoarece: a/H = 0,62 0,67.
Msurarea lungimii de btaie a lamei se face n cazul deversoarelor cu prag
subire de la muchia amonte a pragului ( lama deversant desprinzndu-se din dreptul
acestei muchii, fr a mai atinge pragul deversorului ).
Btaia lamei se poate calcula n funcie de panta albiei din aval de baraj ( i a ) i
de lungimea de btaie a lamei deversante.
Se rezolv urmtoarea ecuaie de gradul doi n lb:
lb2 - lb H0 ( 0,66 + 1,90 ia ) - H0 ( 1,90 Ym + 0,75 H0 ) = 0
n care: lb - lungimea lamei de btaie a lamei deversante
H0 - sarcina total a deversorului
= 1.36 m
Ym - nlimea barajului
=6m
ia - panta albiei
= 16%
n urma calculelor s-a obinut valoarea:
lb = 2.41

39

b ) Dimensiunile radierului i ale dinilor disipatori

1. Limea radierului ( br )
Aceast lime trebuie s se adopte egal cu deschiderea deversorului la partea
superioar, respectiv:
br = bdev + 2H
n care: bdev - lungimea crestei deversorului
H - nlimea umerilor deversorului
br = 7.69
2. Lungimea radierului ( Lr )
Dac este vorba de o lucrare transversal prevzut cu disipator hidraulic de
energie lungimea radierului se stabilete pe baza unor relaii empirice, care iau n
considerare, pe lng lungimea de btaie a lamei deversante i unele elemente
constructive ale barajului i respectiv deversorului.
Pentru baraje a cror deversor funcioneaz n regim dee prag subire aa cum
este cazul barajului proiectat n bazinul Valea Bucini lungimea radierului se
calculeaz cu formula:
Lr = lb + Yv ( 1 - ) + H -a
n care: lb - lungimea de btaie a lamei deversante =
Yv - nlimea pragului deversorului deasupra punctului n care linia
paramentului aval al barajului se intersecteaz cu linia paramentului aval al barajului,
care se stabilete cu relaia:
Y a ia
Yv m
1 ia

n care: Ym - nlimea util a lucrrii transversale = 6

a - grosimea pragului deversorului ( grosimea barajului la coronament,
a=0,8 m)
ia - panta natural a albiei n bieful aval al lucrrii = 0.16
- nclinarea paramentului aval al barajului = 0.563
Yv = 6.7
Lr = 5.85
3. Grosimea radierului
40

Aceasta se adopt n funcie de natura i calitatea materialelor de construcie,

nlimea util a lucrrilor, sarcina n deversor i viteza de acces, granulometria
aluviunilor transportate de viituri.
La aceast lucrare hidrotehnic transversal din zidrie de piatr cu mortar de
ciment, radierul se execut dintr-un strat de egalizare din beton de 20 cm peste care se
execut un strat de zidrie de 30 cm.
Se adopta de 50 cm.
4. Dinii disipatori
Pe radier se amplaseaz dinii disipatori de energie executai din beton armat ce
sunt ncastrai ntr-o plac de lungime constant ( 2,80 m ).
Adncimea contractat se adopt: hc = 0,25
c ) Dimensionarea zidurilor de gard
Zidurile de gard ncadreaz de-o parte i de alta radierul barajului. Aceste
ziduri trebuie s satisfac condiia hidraulic de ncadrare a apei pe radier.
Pentru satisfacerea acestei condiii nlimea zidurilor de gard se va lua:
Yz Yd + 0,6 H
n care: Yz - nlimea elevaiei zidurilor de gard
Yd - nlimea dinilor disipatori din rndul nti ( amonte ) = 0,4
Yz = 1,0 m
Pentru valori uzuale ale nlimii elevaiei ( ntre 1,0 i 2,0 m ) grosimea la
coronament ( az ) se adopt cu valori ntre 40 i 60 cm ( s-a ales valoarea de a z = 0,5
m, iar adncimea de fundare de circa 1,0 m.
Zidurile de gard se prevd cu barbacane.
d ) Pintenul terminal
Acesta este amplasat la captul din aval al radierului. Pintenul terminal se
prezint sub forma unui dinte nfundat n patul albiei la adncimea de 1,5 m, care se
racordeaz cu cele dou ziduri de gard i se ncastreaz lateral n maluri.

5.2. Calculul canalului de evacuare

41

5.2.1. Dimensionarea canalului

Profilul canalului este optim din punct de vedere hidraulic avnd seciunea de
form trapezoidal.
Panta canalului ( ic ) este 0.75 din panta terenului din zona canalului de
dejecie:
ic = 0.12
Debitul maxim corespunztor probabilitii de verificare este Qmax = 12.45
Pentru dimensionarea canalului se adopt procedeul bazat pe aproximaii
succesive, calculul desfurndu-se astfel:
1. Coeficientul de taluz al canalului ( m = ctg ) se adopt n funcie de natura
pereilor i fundul albiei.Deoarece canalul se realizeaz cu mortar de ciment m = 1.
2.Coeficientul secund de taluz: m 2 1 m 2 = 2.83
3.Condiia de optim hidraulic: 0
4.Modulul de debit:

M dat

b
m 2m 0.83
h

2 Qmax p %
k0 ic

27.99

5. Coeficientul de rugozitate are valoare n = 0,022

6. Calculul adncimii canalului se face prin ncercri succesive calculndu-se
modulul de debit al seciunii de adncime h i se compar cu Mdat:
M = C h5/2
n care: c - coeficientul de vitez ( a lui Chezy ) calculat cu formula lui
Manning:
C = 1/n R1/6
unde: n - coeficient de rugoziatate = 0,022
R - raza hidraulic a seciunii pentru canale trapezoidale, optime din
punct de vedere hidraulic R = 0,5 h unde h - adncimea curentului

h
R = h/2
0.5
0.25

h5/2
C = 1/n R1/6 M = C h5/2
0.18
36.08
6.38
42

Sol. adopt.
0.5

0.6
0.7
0.8
0.9
1
1.1
1.2
1.3
1.4
0.5
0.6

0.3
0.35
0.4
0.45
0.5
0.55
0.6
0.65
0.7
0.25
0.3

0.28
0.41
0.57
0.77
1.00
1.27
1.58
1.93
2.32
0.18
0.28

37.19
38.16
39.02
39.79
40.50
41.14
41.74
42.31
42.83
36.08
37.19

10.37
15.64
22.33
30.58
40.50
52.21
65.85
81.52
99.33
6.38
10.37

0.6
0.7
0.8
0.9
1
1.1
1.2
1.3
1.4
0.5
0.6
h = 0.9

Dup cum s-a calculat Mdat = 27,99 valoarea de 30.57 obinut din tabel fiind
cea mai aproape de Mdat. Adncimea curentului se adopt din tabel, n urma calculelor
de
h = 0.9
7. Ali parametrii geometrici i hidraulici:
- limea la fund a canalului: b = 0 h = 0.75
- suprafaa udat: A = K0 h2 = 1.48
- perimetrul udat: P = 2 K0 h = 3.29
- raza hidraulic: R = 0.45
- limea la nivelul liber al canalului: B = m/ h = 2.56
8. Viteza medie n seciune:
V = Q/A = 8.41
Aceast valoare se compar cu viteza maxim admisibil, aceasta fiind de
Vmax = 8.5
V < Vmax canalul este stabil la eroziune.
5.2.2. Calculul racordrilor canalului de evacuare
a ) Generaliti
n cazul barajului priz, notat cu 2M, tranzitarea debitului de la deversor la
canalul de evacuare a debitului de viitur se realizeaz prin intermediul unui radier
scurt, continuat n aval printr-un confuzor sau plnie de racordare.n avalul canalul se
racordeaz cu prul colector prin intermediul unui evazor sau plnie divergent.
Lungimea radierului se calculeaz cu formula:
Lr = lb - (a+ Yv) + 2 hc
43

n care termenii formulei au aceeai semnificaie cu cei de la calculul lungimii

radierului iar formulele pentru lb i Yv sunt:
2

lb lb H 0 0,66 1,9 ia H 0 1,9 Ym 0,75 H 0 0

Yv

Ym a icon
6.7
1 icon

nlocuind pe Yv n formula lamei de btaie se obine:

lb = 2.41
Lr = 5.85
b ) Dimensionarea confuzorului
1. Lungimea confuzorului se determin cu relaia:
Lconf = 2 ( br - b )
n care: Lconf - lungimea confuzorului
br
- limea radierului barajului de priz = 7.69
b
- limea la fund a canalului = 0.75
Lconf = 13.89
2.nlimea zidurilor confuzorului
nlimea zidurilor de conducere rezult prin racordarea zidurilor radierului cu
zidurile canalului.
c ) Dimensionarea evazorului
Pentru reducerea efectului de deformare a patului albiei n zona de confluen
cu prul colector se prevede ca segmentul terminal al canalului s fie constituit sub
forma unei plnii divergente ( evazor ). Aceast amenajare asigur o mai bun
conjugare ntre curentul evacuat de canal i cel transportat de colector. Zidurile
evazorului vor fi asimetrice, adic au unghiuri diferite n plan, n funcie de direcia de
scurgere a colectorului.
Lungimea evazorului se adopt: Lev = 5 h n care h este adncimea apei n
canal ( h = 1,14 ), deci
Lev = 5.7 m.
La extremitatea aval evazorul se prevede cu pinten terminal, construit tot din
zidrie cu mortar, avnd adncimea de 1,5 m i grosimea de 50 cm.

44

CAPITOLUL VI
6. EVALUAREA LUCRRILOR
Proiectul de Corectarea torenilor evalueaz costul tuturor lucrrilor prevzute
innd seama de natura i volumul lor, cu luarea n considerare a unor indici medii de
cost, adoptai pe categorii de lucrri.
6.1 Volumul lucrrilor
6.1.1.Volumul lucrrilor hidrotehnice
Pe baza planelor de execuie (3 i 4) se evalueaz volumele de zidrie i beton
ale lucrrilor transversale (baraje i radiere) i ale lucrrilor longitudinale (confuzor,
canal, evazor)
a) Volumul lucrrilor transversale
Deoarece barajele au aceleai dimensiuni se evalieaz volumul unui baraj i se
multiplic cu numrul de baraje (n cazul de fa 4). Pentru radiere se evalueaz
separat volumul radierului barajelor i volumul radierului barajului de priz, situat
ntre seciunea C-C i baraj.
Specificaii

Volumul barajului
Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Aripi
Tronson 1
Tronson 2
Corp
Tronson 3
Tronson 4
Tronson 5
Fundaia
Cheie de ancoraj
TOTAL
ROTUND

45

Volumul radierului cu dini disipatori

Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Specificaii

Plac radier
Plac disipatoare
Dini disipatori amonte
Dini disipatori aval
Ziduri
Fundaie
de
Elevaie
gard
Pinten
Fundaie
terminal
Elevaie
TOTAL
ROTUND

Specificaii

Volumul radierului barajului de priz

Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Plac radier
Ziduri
Fundaie
de
Elevaie
gard
TOTAL
ROTUND
Volumul lucrrilor transversale
Volum corp
Volum radier
Volum total

Barajul
2M4,50
3M4,50
4M4,50
5M4,50
TOTAL LUCRRI HIDROTEHNICE
TRANSVERSALE

46

b) Volumul lucrrilor longitudinale

Se determin n primul rnd volumul confuzorului situat ntre seciunile C-C i
D-D. n continuare se evalueaz volumul canalului, cuprins ntre extremitatea aval a
confuzorului i extremitatea amonte a evazorului, percum i volumul evazorului.
Specificaii

Volumul confuzorului
Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Plac radier
Ziduri de
Fundaie
gard
Elevaie
ncastrare Tronson 1
seciunea Tronson 2
D-D
Tronson 3
TOTAL
ROTUND

Specificaii

Plac radier
Ziduri
Fundaie
de
Elevaie
gard
Seciunea 3-3
Seciunea 5-5
ncastr Seciunea 7-7
ri
Seciunea 9-9
Seciunea 1111

Volumul canalului
Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Idem seciunea D-D

Idem seciunea D-D
Idem seciunea D-D
Idem seciunea D-D
Idem seciunea D-D
TOTAL
ROTUND

47

Specificaii

Volumul evazorului
Dimensiuni (m)
Volum
nlime- Grosime- Lungime- (m3)
hgL-

Plac radier
Ziduri
Fundaie
de
Elevaie
gard
ncastra
Fundaie
re
Elevaie
sec. 1-1
TOTAL
ROTUND
Volumul lucrrilor hidrotehnice longitudinale
Specificaii
Volum (m3)
Confuzor
Canal
Evazor
TOTAL LUCRRI HIDROTEHNICE
LONGITUDINALE
c) Volumul lucrrilor hidrotehnice
Datele din tabelele ,, Volumul lucrrilor hidrotehnice transversale" i ,,Volumul
lucrrilor hidrotehnice longitudinale" se centralizeaz n tabelul ,,Volumul lucrrilor
hidrotehnice" care va servi la calculul valorii investiiei.
Volumul lucrrilor hidrotehnice
Specificaii
Volum (m3)
Lucrri hidrotehnice transversale
Lucrri hidrotehnice longitudinale
TOTAL LUCRRI HIDROTEHNICE
6.1.2. Volumul lucrrilor biologice
a) Supransmnri
Se execut pe suprafaa ocupat de folosine pastorale cu asortimentul de specii
prevzut n soluia tehnic de amenajare.
48

b) mpduriri pe maluri
Se execut conform soluiei tehnice de amenajare, considerndu-se c nalimea
malului este egal nlimea util a lucrrilor hidrotehnice transversale, i c se
mpduresc tronsoanele de albie surs de aluviuni neamenajate cu lucrri hidrotehnice
transversale.
c) mpduriri pe aterisamente
Se execut, dup colmatarea lucrrilor transversale cu specii prevzute la
soluia tehnic de amenajare, suprafaa destinat mpduriri fiind de o perte i de alta
a culoarului central de scurgere dup colmatare.
d) Plantaii n aliniament
Se execut n zona limitrof canalului pe ambele maluri pentru mrirea
efectului estetic al peisajului, cu plopi euramericani. Puieii folosii vor fi de talie
mare i vor fi plantai la 3 m unul fa de altul i la minim 1,5 m de coronamentul
zidurilor canalului.
e) nverzirea zonei limitrofe canalului i radierului
Se realizeaz prin nsmnare cu iarb, pa suprafaa umpluturilor cu pmnt
din spatele zidurilor de gard ale radierului i canalului.
6.2 Evaluarea investiiei
O evaluare valoric aproximativ a lucrrilor prevzute n proiect este
prezentat n tabelul urmtor, costurile unitare pe categorii de lucrri fiind preluate din
cele mai recente documentaii elaborate de atelierul de proiectare pentru corectarea
torenilor din cadrul Institutului de Cercetri i Amenajri Silvice- Staiunea Braov.
Nr.
crt
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Categoria de lucrri

Evaluarea investiiei
U.M. Cantitate Cost unitar
(mii lei)

Cost total
(mii lei)

LUCRRI PE VERSANI
Supransmnri
ha
LUCRRI PE REEAUA HIDROGRAFIC TORENIAL
Lucrri hidrotehnice
m3
mpduriri pe maluri
ha
mpduriri pe
ha
aterisam.
Plantaii n aliniament buc
nverzire umpl.
ha
constr.
TOTAL

Fondurile se suport de la bugetul de stat, coordonatorul de credite fiind

Ministerul Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului prin Regia Naional a Pdurilor.
49

50

CAPITOLUL VII
MASURI SPECIALE DE PROTECIA MUNCII
Protecia muncii pe antierele de amenajare a torenilor este o problem
complex care mbrac forme diferite n raport cu:
natura lucrrilor i condiiile de teren n care acestea sunt amplasate,
particularitile constructive i funcionale ale uneltelor, utilajelor i
mecanismelor aflate n dotare;
starea vremii n perioada de desfurare a lucrrilor.
Alturi de buna organizare a muncii i de gradul de dotare a antierului cu
echipamente de protecie adecvate, un rol important l joac i cunoatera
normativelor departamentale, a normelor i instruciunilor de protecie a muncii
referitoare la acest gen de lucrri. Prevederile de ordin general vor fi completate, de
fiecare dat, cu indicaiile specifice i recomandrile speciale din cuprinsul proiectelor
pe baza crora se realizeaz lucrrile n bazin.
Potrivit legislaiei n vigoare i documentaiile de proiectare trebuie s scoat n
eviden toate pericolele existente la data nceperii lucrrilor, precum i pericolele
care pot surveni pe parcurs, astfel nct antierul care realizeaz execuia lucrrilor s
poat organiza activitatea n mod corespunztor i s poat preveni producerea
oricrui fel de accident.
Dat fiind specificul lucrrilor i al antierelor din domeniul amenajri torenilor,
atenia va trebui ndreptat asupra urmtoarelor activiti:
consolidarea prin mpdurire a terenurilor surse de aluviuni de pe
versanii bazinului i de pe reeaua hidrografic a lui;
extragerea materialelor de construcie din balastiere, cariere, atc.;
executarea lucrrilor de terasamente, pe cale manual sau cu mijloace
mecanizate, la fundaia i ncastrrile lucrrilor hidroethnice transversale i
longitudinale, ori n cuprinsul biefurilor dintre aceste lucrri;
transportul materialelor de construcii i manipularea acestora pe
antier;
punerea n oper a zidriei de piatr cu sau fr mortar, turnarea
betonului, montarea i asamblarea elementelor prefabricate, etc.
Normele de tehnica securitii muncii privesc att execuia propriu zis a
lucrrilor, ct i activitatea de ntreinere i reparare a acestor lucrri.

51