Fundamentele psihologiei

1.Psihicul este o forma particulara de energie electromagnetica.

2.Psihicul este un atribut al organismelor animale.

3.Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelul sistemului nervos.

4.Instinctul este un produs si o componenta a Constiintei.

5.Comportamentul animal este bazat eminamente pe schema de tip instinctiv

6.Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa in sine.

7.Ca si informatia, psihicul nu poseda proprietati sensibile, nemijlocit perceptibile.

8.Caracterul subiectiv al reflectarii duce la distorsionarea realitatii.

9.Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in identificarea/recunoasterea
obiectelor.

10.Intre constient si inconstient exista exclusiv o relatie antagonica.

11.Starea de veghe exprima (inseamna) constiinta in actiune.

12.Continutul viselor este codificat atat imagistic, cat si lingvistic.

13.W. Wundt este adeptul abordarii dinamice a constiintei.

14.Senzatia este premisa si izvorul constinuturilor informationale ale constiintei.

15.Functionarea normala a constiintei implica delimitarea si analiza distincta a celor trei verigi ale activitatii-
motivul, scopul, mijlocul.

16.Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:


17.Psihicul este o entitate:


18.Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua cel mai obiectiv:



19.In plan filogenetic aparitia psihicului se leaga de:



20.Psihicul este o realitate:


21.Psihicul:



22.La nivelul creierului, functiile psihice:



23.In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:



24.Determinismul psihicului uman este:



25.Psihicul uman este un sistem:
A) static
B) probabilist
C) dinamic
D) dinamic-evolutiv



26.Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:



27.La nivelul sistemului psihic uman, intre input si output exista o relatie:



28.In teoria freudiana functionarea inconstientului se subordoneaza:



29.Dupa S. Freud, inconstientul:



30.In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:


31.Inconstientul are un continut:


32.Inconstientul are legatura:


33.Legea heteronomiei in dezvoltarea sistemului psihic uman se refera la:


34.Constiinta este o structura:


35.Functionarea constiintei se subordoneaza:


36.Constiinta este:


37.Latura activ-creatoare a constiintei se realizeaza prin:

38.Constiinta confera comportamentului un caracter:


39.Modelul structural al psihicului uman adoptat de psihologia contemporana este:


40.Definitorie pentru comportamentul constient este:


41.Datorita constiintei, omul:


42.Gratie constiintei, omul devine capabil:


43.Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:


44.Functionarea constiintei poate fi estimata:

45.Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:


46.Comportamentul de tip instinctual se caracterizeaza prin:


47.In modelul freudian, intre inconstinetul innascut si cel dobandit exista o relatie:


48.Dupa K.G. Jung, inconstinetul colectiv:


49.Activitatea onirica este forma de manifestare a:


50.Constienta este:


51.In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:
A. o realitate psihica nemijlocit perceptibila
B. o simpla fictiune
C. o inventie a filosofilor


52.Sfera de cuprindere a subconstientului:


53.Constiinta are o structura de continut:


54.Fondatorul orientarii dinamice in definirea constiintei este:


55.Comportamentul este reglat de:


56.Capacitatea rezolutiva este un indicator psihocomportamental al:


57.Constiinta de sine primara are la baza:


58.Autoportretizarea este o etapa a:


59.Reflectarea psihica are un caracter:
A. subiectiv si ideal
B. obiectiv si absolut veridic
C. relativ veridic


60.Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:


61.Subconstientul asigura continuitate in timp a:


62.Intre psihicul uman si psihicul animal:


63.Care dintre cele trei subsisteme ale sistemului psihic este mai susceptibil si mai deschis la dezvoltare?

64.Conceptul de arhetip a fost elaborat de:


65.Arhetipul este o componenta:


66.Din punct de vedere genetic:
a. dezvoltarea constiintei de sine precede dezvoltarea constiintei lumii obiective
b. dezvoltarea constiintei lumii obiective precede dezvoltarea constiintei de sine
c. dezvoltarea celor doua forme ale constiintei se incepe in acelasi timp


67.Care din modificarile de mai jos ale constiintei se incadreaza in categoria patologicului:
A. transa exsomatica
B. starea de hipnoza
C. pseudohalucinatiile
D. delirurile structurate


68.Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza toate celelalte este:



69.Legea stadialitatii se aplica la:

70.Expresia: creierul secreta gandirea intocmai cum bila secreta fierea apartine:


71.Autocontrolul este un atribuit al:
A. inconstientul innascut
B. al constiintei in general
C. al inconstientului dobandit (super ego)
D. al constiintei de sine




1. Reprezentarea este procesul de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte n
absena lor

2. Potrivit unor cercetatori imaginile eidetice au intensitatea, prospeimea i vivacitatea unei
percepii autentice. Acestia sunt:
a). E. Jaensch
b). W. Kohler
c). Hemmert
d). W. Wallach

3. Reprezentrile propriu-zise devin o component instabil i cu pondere nesemnificative a
arhitectonicii activitii noastre mintale.

4. Noiunea de reprezentare se folosete:
a. Pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte;
b. n descrierea unei imagini sau model informaional intern, actualizat, al unor obiecte, fe-
nomene, evenimente, situaii, care au fost percepute anterior, dar care n momentul dat
pot lipsi din cmpul nostru senzorial
c. Ne furnizeaz informaii despre numai despre obiectele i fenomenele reale prezente, care
acioneaz n momentul dat asupra analizorilor notrii
d. n descrierea procesului de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte n
absena lor

5. Noiunea de reprezentare se folosete pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte :
a) una care ine de produs
b) cealalt care ine de proces

6. Formarea reprezentrilor are un caracter:

a. Activ
b. Semantic
c. Selectiv
d. Relevant/ Irelevant

7. Dup coninutul informaional, reprezentarile generate de memorie i derivate din percepie
se leag ntotdeauna de:
a. Obiectele construite de imaginaie inspirate din lumea real
b. Relevan i comunalitate
c. Obiectele reale i care au un caracter intuitiv


8. n organizarea i sistematizarea lor intern, reprezentrile se organizeaz pe dou axe:
a. Calitatea semantica (epistemic) a informaiei selectate
b. Reprezentari nalt relevante, care se apropie de noiuni, reprezentri mediu relevante i
reprezentari slab relevate, care se intersecteaz cu percepiile
c. Gradul de generalitate
d. Reprezentari individuale, reprezentari particulare sau de specie i reprezentri generale au
de clas

9. n dinamica lor, reprezentrile dobndesc progresiv calitatea de elemente ale gndirii, i pen-
tru aceasta sunt supuse transformrilor i coordonrilor la nivelurile:
a. Preoperator
b. Post- operator
c. Operator- concret
d. Operator- formal

10. Veriga cea mai important care face jonciunea ntre reprezentare i gandire o constituie:
a. Conceptele iconice
b. Conceptele figurale
c. Conceptele logico- matematice
d. Conceptele inteligenei speculative

11. Reprezentarile pe care le genereaz sfera vieii psihice se mpart n doua clase principale:

a. Direct- designative, realiste sau concordante
b. Sub semnul comandamentelor interne ale gndirii
c. Indirect- designative, simbolice(deghizante), nonconcordante
d. Sub semnul comandamentelor interne ale strilor motivaionale

12. Pornind de la poziia pe care o ocup n arhitectura general a subsistemului cognitiv
proprietile mai importante ale reprezentrilor pot fi:
a. Intensitatea
b. Stabilitatea
c. Gradul de completitudine
d. Gradul de irelevan
e. Gradul de relevan
f. Gradul de generalitate
g. Gradul de specificitate
h. Caracterul legturii designative

13. Gradul de relevan n cadrul reprezentrilor se refera la:
a. Dimensiunea care deosebete i distaneaz cel mai mult reprezentarea de percepie
b. Semnificaia informaiilor sau a nsuirilor i notelor pe care le reflect (conine) imagi-
nea
c. Volumul general de informaie pe care l cuprinde reprezentarea
d. Durata meninerii n cmpul clar al contiinei a unor reprezentri reactualizate sau gener-
ate n momentul dat de imaginaie
14. Latura activ- operatorie a reprezentrii ca proces ne permite:
a. S ne formm o imaginea despre rezultatul posibil al unei aciuni pe care dorim s o in-
treprindem
b. S schim planul sau programul unei aciuni
c. S efectum n minte aciunea dat nainte de a o realiza n plan extern

15. Gndirea reprezint
a. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,
organizrii i eficienei sale la nivelul ntregului sistem nervos
b. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,
organizrii i eficienei sale la nivelul gndirii
c. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,
organizrii i eficienei sale la nivelul neuro- psiho- fiziologic
16. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) se constituie:
a. Ca o reacie la curentul asociaionist
b. Ca o reacie la curentul creaionist
c. Ca o reacie la curentul behaviorist
d. Ca o reacie la curentul abisal
e. Ca o reacie la evoluionist


17. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) i propune s apere:
a. Statutul i specificitatea gndirii ca proces psihic distinct i ireductibil la asociaii de ima-
gini sau la serii de cupluri stimul- rspuns
b. Caracterul nnscut, predominant al structurii operatorii
c. Fenomenul de insight sau reacia Aha! Form de intuiie sau gen de discernamnt instan-
taneu
18. Gndirea poate fi definita ca:
a. Reflectare subiectiv, n forma ideal, mijlocit a proprietilor generale, eseniale, nece-
sare obiectelor i fenomenelor externe i ale relaiilor legice dintre acestea
b. Organizare specific a informaiei la nivelul creierului uman, bazat pe criterii i principii
logico- gramaticale de ordin sintactic, semantic i pragmatic, orientat i antientropic
c. Baza i punctul de plecare al constituirii schemelor i operaiilor care pleac din aciunea
directa a subiectului cu obiectele i lucrurile date n cmpul senzorial apropiat, acestea se
interiorizeaz i se transform n aciuni mentale, ce se vor articula n scheme operatorii
ale gndirii
d. Baza interaciunii complexe (nu mecanice) ntre factorii ereditari i factorii de mediu, prin
aceasta devenirea gndirii, se realizeaza obiectiv pe doua planuri: istoric i ontogenetic
e. Un sistem, dat de faptul c este n realitate compus dintr- o mulime de elemente
(operaii, coninuturi informaionale) mai mult sau mai puin distincte, aflate unele cu
altele ntr- o relaie non- ntmpltoare, mai mult sau mai puin legic


19. Din punct de vedere structural gndirea este o organizare cvasidimensional, cuprinznd:
a. Blocul operaiunilor- componenta informaional
b. Blocul coninuturilor- componenta informaional
c. Blocul produselor- componenta productiv
d. Blocul relaiilor- componenta informaional
e. Blocul operaiilor- componenta operatorie
f. Blocul produselor- componenta rezultativ
g. Blocul relaiilor- componenta relaional

20. n profilul su actual de stare, orice sistem cuprinde efectele influenelor i experienelor an-
terioare, cu alte cuvinte, coninutul: trecutului su, concretizabil n indicatori de ordin
subtanial, energetic i informaional:


21. Urmele i efectele trecutului afecteaz organismul animal n toate planurile sale de organi-
zare:

a. Corporal
b. Biofiziologic
c. Psihic


22. Memoria psihic este:
a. Exprimat n unitatea temporal a transformrilor celulare i tisulare implicate in procesele
de cretere, n procesele de mbatrnire, n coninutul metabolismului
b. Reprezentat de principalele ritmuri si cicluri funcionale ale diferitelor aparate i subsis-
teme interne ale organismului
c. Legat de experiena relaionrii cu lumea extern i mediat de activitatea rezolutiv-
informaional a creierului


23. Organizarea sistemului mnezic:
a. Presupune o integrare pe dimensiunea timpului, orientat dinspre trecut, spre prezent i
viitor
b. Const n conservarea i valorificarea din perspective uzului interior a coninuturilor i
experienelor anterioare

24. Procesul mnezic este:
a. Un proces de acelai ordin cu procesele cognitive sau motivaionale
b. O modalitate de fiinare i manifestare n timp a fiecrui proces n parte i a sistemului n
ansamblu


25. Memoria poate fi analizat sistemic pe baza schemei cibernetice:
a. Output- input- output
b. Input- output- Input
c. Input- output- exitput

26. Structura Inputului mnemonic este eterogen i cuprinde:

a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice, viscerale)
b. Fluxuri imaginative
c. Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propoziionale
d. Fluxuri de triri emoionale
e. Fluxuri motivaionale
f. Fluxuri motorii


27. Latura procesual a memoriei se relev n succesiunea i intercondiionarea a trei faze prin-
cipale:

a. Engramarea sau fixarea (memorarea n acepiunea tradiional)
b. Pstrarea sau conservarea
c. Cumulative
d. Ecforarea sau reactualizarea
e. Integrativ- interpretative active

28. Indicatorii memorrii voluntare vor depinde:
a. De proprietile i de condiiile de administrare a materialului
b. De particularitile psihoindividuale ale subiecilor

29. Parametrii memorrii voluntare care vor fi influenai de particularitile psihoindividuale:
a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale
b. Gradul de organizare logic intern (saturaia n relaii semantic, integrative ntre ele-
mente)
c. Dominanta motivaional n momentul receptrii materialului (dac este consonant/
disonant)
d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecrui element (intervale optime sau interval critice-
prea mici sau prea mari)
e. Nivelul de concentrare i mobilitate a ateniei; starea de odihn sau oboseal

30. Atributele cheie pentru identificarea i definirea imaginaiei sunt:
a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo
b. Operare cu imagini n limitele exclusive ale imageriei secundare i ale imaginarului, rea-
liznd combinri, amplificri, multiplicri, reordonri etc..
c. O minim originalitate a modurilor de operare (procedeelor) i a produsului final (ieirea
din tipare i abloane, depirea schemelor rutiniere)
d. Caracterul convenional, figurative i simbolic, al funciei designative(semiotice) a im-
aginilor generate n procesul imaginaiei

31. n sfera existenei psihice, imaginaia se distinge prin posibilitatea de a descoperi i trans-
forma lumea prin intermediul descoperirilor i transformrilor ce intervin n propria persona-
litate a subiectului



32. Factorul imaginativ este inclus n structura multifactorial a :
a. Inteligenei generale
b. Aptitudinilor special

33. Apartenena viselor la imaginaie se susine prin accea c:
a. Coninutul lor vizeaz n mod frecvent fenomene ireale, care nu se gsesc i care nu pot
exista n realitate
b. Dramatizarea n activitatea oniric const n traducerea gndurilor n imagini i n coor-
donarea acestora din urm ntr- o succesiune asemntoare unei piese de teatru
c. Chiar n cazul n care coninutul lor i are sursa n experiena anterioar, modul de com-
binare a secvenelor, ca i ipostazele n care apar sunt absolute inedite, nefiind niciodat
simple evocri sau reproduceri a ceea ce s-a ntmplat

34. Modurile de operare de baz ale visului sunt:
a. Condensarea de trasturi similar n imagini sintetice
b. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibil sa fie transferat sau investit
ntr- o alt imagine
c. Dramatizarea sau figuralizarea

35. n procesele halucinogene provocate de aciunea drogurilor i favorizate de suprimarea stimu-
lilor din lume extern contiina este:
a. Destructurat i anihilat
b. Este coagulat i potenat

36. Reveria:
a. Este o form de manifestare a imaginaiei
b. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic nalt
c. Duce la instalarea strii de veghe


37. Specificul imaginaiei reproductive rezid n:
a. Reflectarea ntr- o manier tranformat a elementelor experienei anterioare
b. Subordonarea legii corespondenei biunivoce i a fidelitii, reproducerea trebuind ob-
ligatoriu s fie izomorf cu originalul

38. Imaginaia creatoare ne apare ca reprezentare i anticipare a noului, din perspective
realizabilitii sale n plan ideal- intern i material (obiectual)- extern.

39. Limbajul reprezint modul n care se asimileaz, se integreaz i funcioneaz limba la nivel
individual.

40. Limbajul se subordoneaz procesului i activitii de comunicare, comportamentului
semiotic.

41. Din punct de vedere psihologic i psihofiziologic, funcia semiotic exprim:

a. capacitatea parial nnscut a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) ca
nlocuitori" ai obiectelor (semnificate) si de a efectua cu ajutorul lor combinaii i
transformri n plan mental,
b. parial dobndit a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) ca nlocuitori"
ai obiectelor (semnificate) i de a efectua cu ajutorul lor combinaii i transformri n plan
mental.

42. Ca form specific a activitii de comunicare, limbajul verbal este organizat i funcioneaz
dup principiul:

a. Input-output,
b. Output- imput
c. Imput- output- imput


43. n cadrul limbajului se delimiteaza urmatoarele verigi principale:

a. 1. veriga aferent (recepia);
b. 1. veriga eferent (emisia);
c. 1. veriga de autoreglare de tip feed-back i feed-before.

44. Veriga aferent (recepia) este cea cu care se i ncepe, n ontogenez, formarea sistemului
verbal de comunicare.


45. Atentia este este prima realitate psihic ce se scoate n fa, cu titlu pozitiv sau negativ, ori de
cte ori trebuie s dm seama de rezultatele unei aciuni concrete sau a alteia.


46. Atentia:

a. Nu este un proces cu coninut reflectoriu-informaional propriu i distinct - precum
percepia, reprezentarea, gndirea sau procesele afective i motivaionale.
b. Nu are o existen i o desfurare independente, n sine, ci numai sau eminamente n
contextul altor procese i activiti psihice cu coninut i finalitate specifice.
c. Nu face parte din categoria proceselor psihice reflectorii, ci din cea a condiiilor i
funciilor psihofiziologice mediatoare-reglatorii.

47. Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i potenare
selectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale specifice n
raport cu obiectul i finalitatea lor proprii, asigurndu-le atingerea unui nivel optim de
eficien adaptativ.


48. Dup criteriul rangului, atenia perceptiv i motorie este mai simpl i mai uor de reglat, n
vreme ce atenia voluntar intelectiv este mult mai complex i mai dificil de susinut.


49. Sub raportul eficienei, nu ncape ndoial c atenia voluntar este net superioar celei
involuntare, care permite doar constatare", nu i elaborare interpretare conceptual-teoretic.


50. Atenia voluntar intelectiv este implicat n:

a. rezolvarea problemelor teoretice
b. n formularea i testarea ipotezelor
c. n elaborarea i testarea veridicitii judecilor i raionamentelor


51. Afectivitatea este acea component a vieii psihice care reflect, n forma unei triri
subiective de un anumit semn, de o anumit intensitate i de o anumit durat, raportul dintre
dinamica evenimentelor motivaionale sau a strilor proprii de necesitate i dinamica
evenimentelor din plan obiectiv extern.


52. Dispoziiile integrate globale reprezinta :

a. Acel fond afectiv bazal pe care se evideniaz i se manifest cotidian i situaional
tririle emoionale i actele comportamentale specifice.
b. O sintez a experienei de via i a tririi de sine (inclusiv prin semnalizarea strii fizice
i viscerale) care se elaboreaz n ontogenez i se impune ca un fel de constant a firii
sau a modului de a fi al personalitii.

53. Dispoziia global homeostatic se definete structural:

a. Raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.
b. Ca indusa situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu
(incontiente sau subcontiente.

54. Dispoziiile de moment sunt:

a. induse situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu
(incontiente sau subcontiente).
b. Concretizate prin raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.

55. Dispoziia situaional i pune mai direct amprenta asupra activitii curente dect cea
homeostatic.


56. In dinamica relaionrii i autorelaionrii afective, se delimiteaz o serie de secvene, legate
pe baza legii efectului final (echifinalitii):
a) subiectul este locat interactiv n lume cu alii, angajat ntr-o practic interpretativ
monden sau problematic.
b) se produce o interaciune ntre el i obiectul social (incluznd o alt persoan).
c) o dat ce obiectul intr n cmpul fenomenologic al subiectului, el este definit (tratat) n
termeni de trire (autotrire), ca: suprare, fric sau anticipaie.
d) aceste triri anticipatorii sunt ratificate prin triri fizice" i senzaii la nivelul
organismului ca entitate vie, care se condenseaz n ceea ce numim tensiune i anxietate.
e) subiectul i imagineaz aparena sa i aciunile sale n ochii partenerului su real sau
imaginar.
f) interpreteaz judeci ale altor parteneri i genul de trire (autotrire) care acompaniaz
aceste judeci.
g) genereaz triri asociate la tririle celuilalt fa de subiectul dat.
h) aceast trire este ncorporat n interiorul tririlor pe care subiectul le simte fa de sine.
i) subiectul ncearc o trire a autopercepiei morale a Eu-lui i a percepiei de ctre el a
celorlali (partenerul de relaie).
j) realizarea unei autodefiniri sumare, incluznd o definiie emoional a Eului altora i
obiectul n jurul cruia a fost structurat aciunea.

57. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, n
subiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilor
i comportamentelor.

58. Se poate presupune c mecanismele de reglare a dinamicii motivaionale se compun din dou
verigi integrate dup principiul induciei reciproce: cnd una este maximal activ, cealalt
este relativ blocat, inhibat, i invers.

59. Termenul de motivaie reunete:

a. ansamblul factorilor dinamici care determin conduita unui individ" (Sillamy, 1996)
b. totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite,
contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte"
(Al. Roca, 1943)
c. O form specific de reflectare prin care se semnaleaz mecanismelor de comand-
control ale sistemului personalitii o oscilaie de la starea iniial de echilibru, un
deficit energetico-informaional sau o necesitate ce trebuie satisfcut.

60. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, n
subiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilor
i comportamentelor.


61. Motivaia ne apare:

a. ca o cauzalitate extern transpus n plan intern, dac obiectul corespunztor satisfacerii
unei trebuine lipsete i, deci, nu are cum s declaneze comportamentul corespunztor,
locul su este luat de starea de necesitate n raport cu el, actualizat spontan, n urma unor
modificri de ordin fiziologic sau psihologic.
b. In acelai timp, motivaia trebuie considerat i ca o lege general de organizare i
funcionare a ntregului sistem psihic uman, ea opernd distincia necesar ntre plcut i
neplcut, ntre util i inutil, ntre bun i ru.

62. Funciile principale pe care le ndeplinete n mod concret motivul sunt:

a. funcia de declanare,
b. funcia de orientare-direcionare (vectorial)
c. funcia de susinere (energizant).

63. n psihologie, voina a fost derivat, fie din :

a. gndire (Herbart o definea ca act elaborat prin intermediul gndirii i centrat pe
efectuarea de alegeri i luarea de hotrri)
b. afectivitate (Wundt o definea ca form de organizare i stpnire-gestionare raional a
afectivitii)
64. Nivelul voluntar se subordoneaz:

a. din punct de vedere structural funciei reglatoare a contiinei (deci, el implic
obligatoriu atributul contiinei)
b. din punct de vedere instrumental, se conecteaz la subsistemul motivaional,
favoriznd i optimiznd finalizarea motivului n scop

65. Elementele definitorii ale nivelului voluntar vor fi:

a. intenionalitatea (aciunea este intenionat),
b. analiza prealabil a condiiilor, a raportului dintre scop i mijloc (aciunea va fi
mediat de un model mental),
c. deliberarea i decizia (aciunea este rezultatul unei evaluri a raportului dintre
avantaje i dezavantaje, dintre ctiguri i pierderi),
d. efortul (aciunea implic un anumit grad de mobilizare energetic, relativ direct
proporional cu dificultatea obstacolului)

66. Formarea i dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse i de necesitatea
punerii i inerii n acord a comportamentului propriu cu exigenele i normele vieii sociale.


67. Constituirea schemelor funcionale ale vieii are la baz interiorizarea comenzilor i
consemnelor formulate de ctre mediul social prin intermediul familiei, al colii, al diferitelor
organizaii i instituii cu care se relaioneaz individul n perioadele eseniale de structurare a
personalitii - copilria, adolescena i prima tineree.


68. Ca form i expresie a nivelului contient al psihicului, activitatea voluntar se caracterizeaz
prin dou atribute eseniale:
a) diferenierea i determinarea pregnant a verigilor componente - motivul, mijlocul i
scopul cu posibilitatea transformrii, la nevoie, a fiecruia dintre ele n obiect" de analiz
special i de evaluare.
b) prezena condiionrii, att n declanarea aciunii, ct i n modul de desfurare a ei,
condiionare care const n corelarea i aprecierea permanent a raportului dintre dorine,
scopuri, pe de o parte, i posibiliti (subiective i obiective), pe de alt parte, ntre efortul
ntreprins i rezultatele nregistrate.

69. Dispozitiile integrate globale reprezint:
a. o trstur nnscut a personalittii;
b. o expresie a ntmplrilor din ziua curent;
c. o sintez a experientei de viat si a tririi de sine.

70. Potrivit conceptiei gestaltiste, la baza gandirii sta invatarea
71. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este un proces care se realizeaza pe baza si prin
intermediul imaginilor
72. Cu cat continuturile memoriei se reactualizeaza mai des cu atat se erodeaza (slabesc) mai
mult.
73. Fidelitatea memoriei reprezinta raportul de concordanta pe linie de volum intre intrare si
iesire.
74. Atentia este un proces psihic cu continut informational propriu
75. Mobilitatea este echivalenta cu instabilitatea.
76. La vrful piramidei lui A. Maslow stau motivele Eu-lui.
77. Fatalismul absolutizeaz rolul vointei:
78. Vointa presupune s faci ceea ce-ti place.
79. Conceptul de activitate impune considerarea i abordarea personalitii umane nu ca pe un
simplu robot care doar rspunde automat la stimu-lii externi.
80. Termenul de conduit a fost introdus n psihologie de Daniel Lagache.
81. Activitatea pune n eviden dou planuri de organizare-integrare: unul global,
supraordonat.
82. activitatea poate fi definit ca modalitate specific de alternare i combinare la nivelul
omului-subiect a celor dou verigi ale adaptrii: asimilarea i neacomodarea
83. Prin coninutul, finalitile i instrumentarea sa, activitatea devine, la rndul ei, un indicator
obiectiv fundamental de apreciere a nivelului de dezvoltare a societii.
84. Jocul este prima form sub care ncepe s se manifeste i s se afirme ntr-o manier
structurat activismul intrinsec al fiinei umane.
85. Motivaia reprezint o component de importan major n structura activitii de nvare.
86. Problema mecanismelor care stau la baza nvrii nu este controversat n psihologie i
psihofiziologie.
87. Invarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cu
transformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihofiziologic general.
88. O cantonare excesiv n sfera nvrii intuitivconcrete sau senzorio-motorii, de pild, duce
la ngreunarea desfurrii nvrii conceptuale, simbolic-abstracte.
89. Activitatea de munc reprezint, n plan evolutiv, ontogenetic, forma final i superioar de
structurare i desfurare a relaiei dintre om i tehnologie.
90. Climatul creativ rezult din particularitile structurrii i funcionrii relaiilor interpersonale
n cadrul grupurilor profesionale i din modul n care, la nivel social global, se preuiesc i se
recompenseaz eforturile creatoare ale indivizilor i grupurilor.
91. Dup aprecierea lui G. Allport, cea mai relevant definiie a termenului persona a fost
formulat de Boethius (sec. VI): Persona est substantia individua rationalis naturae (persoana
este o substan individual de natur raional).

92. Fondatorul psihologiei personalitii, ca domeniu relativ distinct de cercetare i cunoatere,
trebuie socotit psihologul german Piaget, prin lucrarea Die menschliche Persdnalichkeit (1923).
93. Ca organizare sistemic, personalitatea se subordoneaz definiiei generale a sistemului: un
ansamblu de elemente distincte aflate ntr-o relaie nonntmpltoare (legic), din care deriv o
emergen de structur ireductibil".
94. Definiiile pozitiviste asupra personalitatii au la baz convingerea autorilor lor c structura
intern" este inaccesibil tiinei.
95. Personalitatea este un sistem hipercomplex, cu autoorganizare, teleonomic, determinat
biologic i sociocultural, cu o dinamic slaba, neindividualizata.
96. Pe baza combinaiilor n interiorul tipurilor morfologice picnic i astenic, Kretschmer a
obinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice i 3 schizotimice.
97. Mezomorful este greu i rectangular, cu o dezvoltare superioar a oaselor i a muchilor;
dispune de un echipament adecvat pentru solicitarea efortului fizic.
98. O direcie interesant de analiz tipologic a personalitii n plan temperamental este cea
care ia ca punct de pornire specificul vointei.
99. In accepiune extins, caracterul exprim schema logic de organizare a profilului
psihosocial al personalitii, considerat din perspectiva unor norme i criterii valorice.
100. Orice aptitudine pune n eviden un aspect absolut i unul relativ.

Introducere in Consiliere Psihologica

1.Eficiena consilierului se afl n raport direct cu personalitatea sa i este indicat de:
a. flexibilitatea consilierului n abordarea problematicii clientului;
b. atitudine negativ-neutr fa de sine i de lume;
c. capacitatea de angajare n relaie;
d. anxietate existenial;
e. capacitatea de a se lsa percepui de ceilali aa cum sunt.



2.Influena produs de consilier prin expresia propriilor valori:
a. nu trebuie s fie deliberat;
b. trebuie s fie contientizat;
c. trebuie s fie deliberat.
d. nu trebuie contientizat.

3.Prin ce modaliti poate ncerca un client s foreze cadrul temporal al consilierii ?
a. abordarea problematicii eseniale n finalul edinei;
b. stari subdepresive i hipomaniacale;
c. intelect liminar;
d. ntrzieri repetate;
e. discurs compact spre finalul edinei.



4.Aliana de intervenie, n consiliere, este determinat de:
a. elemente de putere financiar ale consilierului;
b. personalitatea consilierului;
c. maniera n care consilierul este perceput de client;
d. nivelul de ncredere acordat consilierului;
e. capacitatea financiar a clientului.



5.n prima ntlnire sunt vizate de ctre client urmatoarele elemente ale personalitii consilierului:
a. capacitatea de a ocoli tririle dificile;
b. capacitatea de a impune limite;
c. gradul de acceptan;
d. gradul de cultur specific;
e. interesul personal i material.




6.Principiul deontologic al relevanei postuleaz:

a. necesitatea de a solicita clientului detalii relevante despre tere persoane;
b. recomandarea de a nu solicita clientului detalii irelevante;
c. recomandarea de a prelungi edinele pentru a obine detalii relevante.


7.n care din urmtoarele situaii pricipiul confidenialitii este invalidat ?
a. dac un client se afl n cercul de prieteni al consilierului;
b. dac informaia este public;
c. n situaia n care clientul este de acord cu publicarea informaiilor;
d. dac aplicarea principiului susine explicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei
persoane implicate direct sau indirect.



8.Personalitatea consilierului atotputernic are, n imaginarul clientului, urmtoarele caracteristici:
a. ascult i susine discursul clientului;
b. decide n locul clientului;
c. indic soluiile necesare;
d. garanteaz reuita ntr-o situaie concurenial.



9.Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?
a. augumentarea comportamentului manipulativ;
b. dezvoltarea unei atitudini deschise i oneste;
c. a nva s acorde ncredere i s-i acorde ncredere;
d. a tinde spre autenticitate;
e. a fi condiionat de comandamentele morale.



10.Care sunt avantajele consilierii de grup ?
a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienilor;
b. ofer un cadru n care se pot analiza problemele de natur interpersonal;
c. permite mprtirea unei problematici;
d. ofer susinere interactiv prin faptul c fiecare client beneficiaz de suport i ajutor din
partea membrilor grupului dar ofer n acelai timp suport i ajutor;
e. nu permite experimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.



11.Consilierea de grup are urmtoarele limite:
a. genereaz angoas;
b. nu este potrivit pentru orice client;
c. rolul consilierului este mai concentrat n raport cu cadrul individual;
d. dinamica de grup poate distrage sau mpiedica expresia anumitor problematicii ale
clientului;
e. anumii clieni pot ntmpina probleme n a dobndi ncredere n membrii grupului, ceea
ce conduce la blocarea comunicrii.



12.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin specificul:
a. posturii;
b. mobilierulului din cabinet;
c. mimicii;
d. ntrebrilor de fond;
e. aparenei tegumentare;



13.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin comportamente:
a. epimeletice;
b. repetitive;
c. de comand;
d. auto-stimulative;
e. etepimeletice.



14.Comportamentul de prezen se caracterizeaz prin:
a. discurs ordonat, riguros;
b. postur deschis;
c. poziionare fa n fa, non-defensiv;
d. contact vizual punctual.



15.Comunicarea eficient este indicat prin faptul c subiectul consilierii:
a. evit orice moment de tcere;
b. se refer la sine ntr-o manier indirect;
c. evit privirea direct;
d. personalizeaz discursul;
e. i asum afecte, reprezentri i comportamente;
f. evit orice trire negativ.



16.Poziia empatic presupune:

a. identificarea masiv cu clientul;
b. pstrarea distanei maxine fa de client, pentru a mentine obiectivitatea;
c. situarea fa de client ntr-o poziie median, nici prea aproape dar nici prea
departe.


17.Deficienele poziiei empatice sunt indicate de:
a. rspuns senzitiv, adaptat i non-evaluativ la sentimentele i tririle clientului;
b. absena ntrebrilor de genul De ce?;
c. ntreruperea brutal a clientului;
d. normarea, etichetarea, moralizarea;
e. intervenii clieu.



18.Autenticitatea presupune:
a. capacitatea subiectului de a fi el nsui;
b. capacitatea de a cenzura i controla reaciile;
c. incongruena dintre reaciile interne i atitudinea extern.



19.Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:
a. a susine expresia afectiv a clientului;
b. a moraliza;
c. a da sfaturi i soluii;
d. a nu ncuraja;
e. a da acordul i a evalua pozitiv.



20.Comportamentul defensiv al consilierului presupune nevoia acestuia de a :
a. eticheta;
b. sumariza;
c. patrona;
d. luda;
e. nu amenina i avertiza;
f. ntreba.



21.Se recomand n cadrul tehnicii interogative:
a. utilizarea de ntrebri lungi, cu un coninut bogat;
b. repetarea ntrebrii n cazul n care nu a fost neleas sau reformularea acesteia;
c. accentuarea dramatic a coninutului;
d. folosirea judicioas a ntrebrilor, n nici un caz dup fiecare rspuns.



22.ntrebrile deschise se caracterizeaz prin faptul c:
a. determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns afirmativ sau negativ;
b. nu iniiaz discuia;
c. susin clientul n efortul elaborativ, n explorarea de atitudini, valori i comportamente;
d. orienteaz clientul asupra tririlor sale;
e. produc un rspuns justificativ.



23.Ascultarea activ este susinut prin:
a. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea;
b. comunicare nonverbal diferit de coninutul i starea afectiv a interlocutorului;
c. contact vizual cu interlocutorul;
d. verificarea nelegerii mesajului;
e. posibilitatea consilierul de a se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea.



24.Ascultarea activ este mpiedicat de:
a. capacitatea de a menine contactul vizual cu interlocutorul;
b. capacitatea consilierului de a nu evalua i categoriza;
c. capacitatea consilierului de a urmri mesajul;
d. ascultarea superficial a clientului;
e. ntrerupea clientul n mijlocul unei fraze.



25.n situaia n care consilierul accept i susine tcerea clientului acesta din urm va avea senzaia c:
a. este presat n a verbaliza imediat fiecare senzaie sau gnd;
b. responsabilitatea i aparine;
c. responsabilitatea nu i aparine;
d. poate s exploreze reprezentri, afecte, comportamente i implicaiile acestora.



26.Tcerea clientului poate reflecta urmtoarele piedici n evoluia procesului consilierii:
a. absena rezistenelor;
b. senzaia clientului c este adecvat i acceptat;
c. anxietate;
d. ncercarea de manipulare a consilierului;
e. impas n relaie;



27.Tehnica sumarizrii se folosete:
a. dup fiecare intervenie a clientului;
b. dac nu se dorete structurarea discuiei, n situaia n care discursul clientul a fost
dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;
c. la nceputul edinei;
d. cnd se intenioneaz precizarea unui aspect de importan pentru desfurarea
discuiei;
e. n finalul edinei.



28.Care din urmtoarele situaii pot fi generatoare de angoas ?
a. diferite probleme de cuplu sau maritale;
b. divort sau separare;
c. naterea unui copil;
d. meninerea domiciliului;
e. pensionarea.



29.Clientul cu nevoi speciale se confrunt cu urmtoarele categorii de probleme:
a. percepia realist a propriei persoane;
b. condiiile i nevoile sale speciale;
c. percepia nerealist a propriei persoane;
d. impactul percepiei nerealiste asupra imaginii de sine.



30.Situaia de criz poate fi trit prin:
a. angoas paroxistic, tulburri de somatizare;
b. capacitate cognitiv sporit;
c. sentimentul de inadecvare i neajutorare;
d. nchidere n sine sau agitaie;
e. eficien sczut n activitatea cotidian;



31.Care dintre urmtoarele situaii pot genera triri de pierdere ?
a. a schimba locuina;
b. a absolvi;
c. a se nate un copil;
d. a fi promovat.



32.Care sunt funciile universale ale riturilor i conduitelor funerare ?
a. funcia de teatralizare;
b. funcia atemporal;
c. funcia comunional;
d. funcia de identificare.



33.Aciunea voluntar a unui subiect ajutat sau nu de o persoan abilitat, precum amanul, se numete:
a. magie;
b. vrjitorie;
c. descntec.



34.Starea conflictual permite activarea urmtoarelor funcii:
a. rezolutiv;
b. recenzional;
c. nomotetic;
d. de restructurare;
e. de schimb.



35.Care sunt avantajele existenei unei strii conflictuale ?
a. nu permite o mai bun identificare a problemelor i a soluiilor;
b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;
c. crete motivaia i ansele de schimbare;
d. dezvolt flexibilitatea, adaptabilitatea i creativitatea.



36.Asociaia Naional de Ghidare Vocaional din SUA a indicat, n 1949, urmtoarele calitii necesare
consilierului :
a. subiectivism;
b. interes pentru oameni;
c. empatie;
d. capacitatea de a inspira ncredere i respect;
e. instabilitate afectiv.



37.Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate n consilierea psihologic, postuleaz:
a. cunoaterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;
b. nu pot fi cunoscute simultan la acelai nivel mai multe elemente;
c. orice teorie i perspectiv este relativ i falsificabil.



38.Filtrul i factorul integrativ esenial al teoriei i tehnicii din domeniul consilierii este:
a. personalitatea clientului;
b. personalitatea consilierului;
c. cadrul consilierii;
d. capacitatea cognitiv a consilierului.



39.Stilul directiv al consilierului:
a. este caracterizat printr-o poziie de putere a consilierului care evalueaz i conduce
demersul;
b. este exprimat prin metafora pictorului, per via di porre;
c. susine un model de relaie coercitiv.



40.Clientul nu trebuie informat n primele ntlniri asupra:
a. duratei sedinelor;
b. diagnosticului de lucru avansat de consilier;
c. modalitii de programare a edinelor;
d. duratei estimate a procesului;
e. limitelor i valenelor consilierii.



41.Clientul unei consilierii de grup trebuie s ajung s:
a. se conduc dup expectaiile celorlali;
b. nvee s evite confruntarea direct cu ceilali;
c. se perceap mai adecvat i s i fie mai uor s aleag i s acioneze;
d. poat face diferena ntre a avea un afect i a aciona conforma acestuia;
e. poat recunoate faptul c nici ceilali nu sunt agresivi.



42.n ce categorie de timp al clientului este facilitat comunicarea eficient ?

a. timpul non-psihic;
b. timpul biologic;
c. timpul psihic;
d. timpul zeilor;
e. timpul mainilor.


43.Care sunt principalele obstacole n calea adoptrii i meninerii, de ctre consilier, a neutralitii
binevoitoare:
a. problemele afective i comportamentale ale consilierului;
b. existena informaiilor despre client;
c. dificulti ale consilierului la nivelul imaginii de sine;
d. confuzia imaginar a clientului cu persoane semnificative din viaa consilierului.


44.OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de:
a. psihoterapie suportiv;
b. psihoterapie psihodinamic;
c. psihoterapie integrativ;
d. psihoterapie colportiv.



45.Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezint un demers inter-cultural realizat ntre un client care
nu mprtete cu consilierul acelai fond cultural, norme, valori i modaliti de comunicare ?
a. consilierea emigrantilor;
b. consilierea in situatie de criz;
c. consilierea in situatie de pierdere;
d. consilierea antropologic.


46.n scopul gestiunii strilor conflictuale se recomand:
a. meninerea persoanelor i nu a problemelor n centrul analizei;
b. meninerea discuiei n termeni concrei, operaionali cu evitarea generalizrii i a impersonalizrii
situaiei;
c. operarea unei diferene ntre eveniment, comportament i interpretarea acestora de ctre prile
implicate;
d. evitarea moralizri prilor;
e. explorarea opiuni rezolutive.




47.Nivelul de asertivitate se afl n relaie direct cu capacitatea de:
a. represie a afectelor (pozitive i n special negative) i a convigerilor;
b. expresie direct a convingerilor;
c. represie direct a convingerilor;
d. de a putea susine sau primi o cererea i, n special refuzul, a spune nu;



48.Care sunt pricipalele prejudeci legate de starea conflictual ?
a. conflictul se stinge i se rezolv cu trecerea timpului nu este necesar intervenia activ;
b. starea conflictual este ntotdeauna de evitat;
c. a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indic slbiciune;
d. conflictul poate avea i consecine pozitive;
e. singura consecin a conflictului este pierderea.



49.Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitii de comunicare dintre subiectul i obiectul conflictului prin
fenomene precum :
a. reacia afectiv pozitiv la intervenia celeilalte pri;
b. nevoia de a judeca persoana i nu de a se centra asupra mesajului;
c. centrarea pe mesaj n scopul gsirii i sublinierii greelilor;
d. convingerea ferm asupra culpei exclusive a celeilalte pri;
e. nevoia de a cuta contraargumente;



50.Freud distinge urmtoarele tipuri de regresie:
a. topic;
b. economic;
c. temporal;
d. dinamic:
e. formal.



51.
Practica vrjitoriei este semnificativ frecvent n societile caracterizate prin:
a. stratificare social, integrare politic;
b. sistem de scriere elaborat, mediere a schimbului prin bani;
c. descenden matrilineal, reziden matrilocal;
d. model educativ care nu este centrat pe obedien.



52.Practica magiei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin:
a. complexitate social redus;
b. complexitate politic i cultural reduse;
c. model educativ care nu induce obedien n raporturile ierarhice;
d. model educativ care induce obedien n raporturile ierarhice.



53.Starea de boal are urmtoarele tipuri de etiologie natural:
a. infecie boala este rezultatul invadrii organismului de ctre microbi;
b. mistic boala este o consecin imediat a unei experiene, act al subiectului aflat n raport
impersonal cu boala;
c. deteriorare organic boala este provocat de declinul capacitilor organismului;
d. agresiune uman direct.



54.Fantasmele care fundamenteaz depresia sunt, dup Melanie Klein:
a. teama de a nu putea recompune obiect mbuctit;
b. teama de a nu putea separa obiectul bun de cel ru;
c. teama de a nu putea aduce la via obiectul reasamblat, din cauza ameninrilor obiectelor rele.
d. teama de a separa obiectul bun de cel ru.


55.Dificultatea de a nlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul este specific:
a. travaliului doliului;
b. melancoliei;
c. strii maniacale;
d. depresiei.

56.n gestionarea situaiei de criz consilierul trebuie s aib n vedere elemente precum:
a. realitatea i actualitatea;
b. sensul schimbrii;
c. angoasa;
d. reacii secundare poteniale.



57.Printre efectele situaiei de crizei se afl:
a. angoasa masiv sau paroxistic;
b. tulburri de somatizare;
c. sentimentul de adecvare;
d. nchiderea n sine sau agitaie;
e. eficiena n activitatea cotidian.



58.Dezvoltarea stimei de sine presupune:
a. stabilirea prioritilor i limitelor personale;
b. participarea la activiti care dezvolt stima de sine;
c. stabilirea de obiective realiste;
d. ncercarea de a fi primul n domeniul ales.



59.Care din urmtoarele ntrebri sunt deschise ?
a. Vrei s vorbeti despre tine ?
b. Eti trist din cauza decepiei ?
c. Ce simi despre acest situaie ?
d. De cte ori s-a ntmplat ?


60.Indiferent de statutul instituional, consilierul trebuie:
a. s menin un mediu de ncredere reciproc;
b. s ofere soluii;
c. s susin un mediu psihic sntos;
d. s dea sfaturi nuanate.


61.Gestiunea adecvat a conflictului se caracterizeaz prin faptul c:
a. permite formarea unui consens pe care fiecare parte l va apra i respecta;
b. satisface propriile nevoi, fr a le leza pe cele ale partenerului;
c. pstreaz i susine, n continuare, relaii bune ntre cele dou pri;
d. economisete resurse materiale i umane, att n procesul negocierii ct i ca urmare a acestuia.



62.Printre normele de aplicare ale principiului confidenialitii se afl urmtoarele:
a. aplicarea este relativ, avnd n vedere situaiile care-l suspend;
b. se aplic n raport cu natura materialului;
d. aplicarea nu este limitat de drepturile consilierului, n ordinea pstrrii reputaiei i integritii
sale;


63.Eficiena n consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinat de urmtoarele caracteristici ale
consilierului:
a. s fie ntr-un raport confortabil cu propria sexualitate;
b. s nu cunoasc elemente de anatomie, fiziologie i contracepie;
c. s nu se substituie sexologului n situaia n care clientul prezint disfuncii sexuale;
d. s refuze clienii cu alte orientri sexuale.


64.Consilierul eficient:
a. elaboreaz definiii alternative;
b. rspunde n mod flexibil clientului;
c. face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul;
d. poseda un model standard de a rspunde clienilor;
e. accept definiia oferit de client ca atare.



65.Consilierul ineficient:
a. modific sistemul teoretic pe care se bazeaz n funcie de situaie;
b. alege un set adecvat de tehncii de lucru;
c. ignor conjunctura socio-economic i ali factori de natur psiho-social;
d. susine clientul n adoptarea de soluii creative






Psihologia muncii


1.
Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor
performane nalte.

2.
Extincia este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va
disprea daca va fi ignorat.

3.
Optimul motivaional se refer la faptul c orice element al muncii (salariu, condiii de
munc, relaii cu eful sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie ct i
insatisfacie n munc n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.

4.
Motivaia economic este determinat de interaciunea membrilor grupului de munc i se
refer la faptul c munca favorizeaz realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea
nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stim i statut social ale acestora.

5.
Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumit inechitate,
ei pot alege una dintre urmtoarele posibiliti: modificarea efortului propriu; modificarea
rezultatelor; distorsiunea percepiei fa de sine; prsirea domeniului.

6.
Teoria celor trei necesiti spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.
Maslow arat c: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate;
2) nesatisfacerea unor necesiti de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a
satisface trebuinele de la un nivel inferior


7.
Metoda analizei erorilor este util n prevenirea incidentelor i acidentelor de munc

8.
Specificaia postului ofer informaii asupra localizrii postului, obiectivelor acestuia,
sarcinilor i condiiilor de munc i a relaiilor organizatorice.

9.
Comunicarea salarial se utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului
i folosete drept mijloace de comunicare reuniunile, afiajele, informrile telefonice, etc.

10.
Reelele de comunicare descentralizate corespund stilului de conducere autoritar i sunt
indicate n activiti operative.

11.
Comunicarea formal se stabilete spontan n cadrul relaiilor dintre membrii organizaiei
i vehiculeaz informaii cu caracter personal/ general

12.
Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor
performane nalte.

13.
Motivaia afectiv are la baz nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul
intelectual fa de o anumita profesiune

14.
Teoria performanelor ateptate a lui V.Vroom arat c indivizii nu sunt preocupai numai
de nivelul recompensei pe care o primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre
recompensa pe care o primesc ei i cea pe care o primesc ceilali.
15.
n literatura de specialitate se descriu o serie de factori care influeneaz pozitiv/ negativ
satisfacia muncii. Acetia se regsesc printre factorii enumerai mai jos:
a. caracteristicile fizice ale locului de munc
b. facilitile economice i socio-profesionale
c. caracterul rutinier/ variat al muncii
d. cadrul organizaional n care se desfoar munca
e. relaiile la locul de munc muncii


16.
Teoria ierarhizrii nevoilor a lui A.Maslow se refer la urmtoarele tipuri de trebuine:
a. trebuinele de cooperare i afiliere
b. trebuinele de stim i statut
c. trebuinele de hran, locuin, mbrcminte
d. trebuinele de autorealizare
e. trebuinele de securitate



17.
Una dintre teoriile motivaionale de mai jos arat c factorii de igien (supravegherea,
condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali
(realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) formeaz un
continuum motivaional care determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc.


18.
Conform acestei teorii oamenii accept bucuroi responsabiliti n munc n funcie de
recompensele asociate acestora, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei i
pot da dovad de inventivitate i creativitate n munc.


19.
Conform acestei teorii oamenii sunt preocupai de relaia dintre recompensele pe care le
primesc ei i cele pe care le primesc ceilali.


20.
Consolidrile n viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. mutrile disciplinare
b. meninerea unei echiti efort-compensaie
c. facilitile
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidrile negative
h. creterile salariale
i. sancionrile




21.
Motivaia care are la baz nevoia de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual fa
de o anumit profesiune este:


22.
Aceast teorie motivaional explic motivarea n munc ca pe un proces complex n
care indivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n
care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei.



23.
Aceast teorie motivaional utilizeaz n explicarea comportamentului uman un set redus
de trebuine i anume trebuine legate de existen, trebuine legate de relaiile cu semenii i
trebuine de cretere.


24.
Una dintre teoriile motivaionale de mai jos are n vedere faptul c:
1. structura de baz n instituie este grupul;
2. motivaia individului este dat de angajarea pe via, cariera lent si fidelitatea fa de
instituie;
3. respectul oamenilor fa de activitatea de munc i grupul din care fac parte sunt o
component important a culturii organizationale.



25.
Una dintre teoriile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru
munc este determinat de patru tipuri de comparaii:
1. comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai
organizaii;
2. comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n afara organizaiei;
3. comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din interiorul organizaiei;
4. comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din afara organizaiei.



26.
Aceast form de consolidare ntrete comportamentul dorit prin acordarea unor
recompense: laude, creteri de salariu, faciliti, avansri n posturi superioare ierarhic.



27.
Aceast modalitate de motivare are la baz reacii de respingere i aversiune ale
individului fa de consecine neplcute care pot aprea la locul de munc (concedieri,
retrogradri, team de eec sau pierdere a prestigiului, etc.)



28.Care dintre metodele de mai jos sunt metode de culegere a datelor specifice psihologiei muncii:
a. analiza produselor activitii
b. metoda incidentului critic
c. studiul de caz
d. metoda analizei erorilor
e. metoda timpilor i a micrilor

29.Metoda timpilor i a micrilor :
a. este o metod utilizat i n psihologia experimental
b. urmrete eliminarea micrilor inutile, reducerea timpilor de execuie, i reducerea
efortului fizic
c. nu ia n considerare intervenia factorilor mentali i individuali asupra timpului de
reacie
d. se folosete n analiza i diagnoza activitilor automatizate
e. const n descompunerea micrilor complexe n micri elementare sau gesturi i
evaluarea duratelor acestora




30.
Care dintre metodele de mai jos este comun att psihologiei muncii ct i altor discipline
a. analiza postului
b. analiza produselor activitii
c. metoda observaiei
d. ancheta pe baz de interviu
e. studiul de caz



31.
Care dintre afirmaiile urmtoare corespunde specificaiei postului:
a. se refer se refer la cerinele umane ale postului sau calitile care trebuie ndeplinite de
o persoan care deine sau urmeaz s ocupe un anumit post
b. se refer la obiectivele, sarcinile, ndatoririle i responsabilitile postului
c. pentru definirea ei a fost elaborat modelul n apte puncte
Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:



32.
Una dintre teoriile motivaionale de mai jos se bazeaz pe urmtoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune fa de munc i vor ncerca s-o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru
realizarea obiectivelor instituiei;
c. angajaii trebuie condui pentru ca au ambiii reduse i evit responsabilitaile;
d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal.



33.
Teoria celor trei necesiti a lui David Mc Clelland are n vedere urmtoarele necesiti:
a. necesitile de securitate
b. necesitile de putere
c. necesitile de afiliere
d. necesitile de realizare
e. necesitile de stim i statut



34.
Una dintre tipurile de comunicare de mai jos are urmtoarele caracteristici:
1. mesajele pornesc de la un anumit nivel ierarhic i sunt destinate nivelurilor
inferioare;
2. se utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului;
3. mijloacele de comunicare utilizate sunt: reuniunile, afiajele, informrile telefonice,
etc.



35.Care dintre urmtoarele reele are caracteristicile de mai jos:

1. participanii la comunicare sunt egali ca poziii, ei aflndu-se n relaii de
coordonare;
2. se caracterizeaz printr-un stil de conducere democratic, participativ;
3. exist un feedback permanent ntre toi participanii la comunicar
4. este indicat n activitile creative i cele de informare;
5. dezavantajul const n dificultatea lurii rapide a unei decizii n datorit distribuiei
egale a responsabilitii ntre membrii reelei i evitrii asumrii responsabilitii de
ctre unul dintre acetia.



36.
Factorii interni care pot perturba comunicarea sunt:
a. timpul i circumstanele nepotrivite
b. starea de sntate a partenerilor de comunicare
c. distorsiunile semantice
d. distorsiunea serial
e. afectivitatea



37.
Factorii externi care pot perturba comunicarea sunt:
a. mediul fizic
b. mijloacele tehnice cu funcioare defectuaos
c. afectivitatea
d. stimulii vizuali
e. distorsiunea serial
f. afectivitatea
g. structura organizaional cu canale formale
h. limitele individuale
Rspuns corect: a+b+d+g



38.
Dup direcia n care circul mesajele comunicarea poate fi:

a. formal, informal
b. ierarhic, salarial, orizontal
c. scris, oral, audio-vizual, nonverbal


39.
Metoda prin care se studiaz activitatea cognitiv a subiectului solicitndu-se acestuia s
verbalizeze modul n care desfoar la locul de munc o secven de activiti se numete:

a. tehnica protocoalelor verbale
b. tehnica explicrii provocate
c. metoda analizei pe baz de interviu


40.
Acest capitol al fiei postului se refer la competentele profesionale si trsturile psiho-
fiziologice necesare unui individ pentru a ocupa un anumit post dintr-o instituie.

a. analiza postului
b. descrierea postului
c. specificaia de post


41.
Aceast metod specific psihologiei muncii conine seturi de ntrebri cu ajutorul crora se
evalueaz gradul de adecvare a sistemului om- main- mediu la anumite criterii i se utilizeaz
pentru proiectarea echipamentelor sau a activitii pe post.

a. check-list-ul
b. metoda incidentului critic
c. metoda timpilor i a micrilor


42.
Aceast teorie are n vedere urmtoarele tipuri de nevoi: nevoi existeniale, nevoi de
relaionare, nevoi de autorealizare.

a. teoria ERG
b. teoria celor trei necesiti
c. teoria ierarhizrii nevoilor


43.
Sursa generatoare a acestei motivaii se afl n trebuinele personale ale individului i este
solidar cu activitaile lui, individul exercitnd o munc n conformitate cu propriile competente
profesionale, aptitudini i abiliti.


a. motivaia negativ
b. motivaia intrinsec
c. motivaia cognitiv
d. motivaia extrinsec
e. motivaia afectiv


44.
Aceast form de consolidare se bazeaz pe ideea c un anumit comportament va
disprea daca va fi ignorat.

a. Consolidarea pozitiv
b. Sanciunea
c. Extincia
d. Consolidarea negativ


45.
Conform acestei teorii factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe l
primesc pentru munca prestat.



46.
Aceast form de motivaie este determinat de interaciunea membrilor grupului de
munc i se refer la faptul c munca favorizeaz pe de o parte realizarea contactelor sociale iar
pe de alta satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitatate, stim i statut social ale
acestora.

47.
Conform acestei teorii oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie,
abiliti, experien i calificare profesional, timpul lucrat n organizaie, etc.) i compensaia pe
care o primesc (salariu, beneficii, promovri).




48.
Acest concept se refer la faptul ca orice element al muncii (salariul, condiiile de munc,
relaiile cu colegii sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie ct i
insatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.


49.
Aceast reea de comunicare corespunde stilului de conducere laissez-faire i se
caracterizeaz printr-o diminuare a corectitudinii mesajului datorit distanelor de emitor i
distorsiunii seriale.


50.Criteriile sistemului om-main-mediu n analiza muncii sunt:
a. criterii economice
b. criterii referitoare la indivizi
c. criterii de fiabilitate
d. criterii referitoare la rezultatele activitii lucrtorului
e. criterii nefuncionale: aspecte estetice ale produselor, prestigiul





51.
Aceast metod se refer la examinarea unor situaii deosebite, dificile care apar pe
parcursul desfurrii procesului de munc i gsirea unor soluii n funcie de contextul n care
acestea apar.

a. analiza produselor activitii
b. studiul de caz
c. ancheta pe baz de interviu


Psihologia personalitatii


1.Gradul inalt de operationalitate si eficienta al aptitudinilor se refera la urmatoarele:
a. aptitudinea sigura efectiv finalitatea activitatii
b. accentul cade pe nivelul de dezvoltare al aptitudinilor
c. accentul cade pe insusirile in sine
d. accentul cade pe organizarea interna a insusurilor psihice



2.Rezistenta scazuta la frustrare este prezenta la tipul de personalitate:
a. extravert
b. introvert
c. agresiv
d. complezent



3.In sens psihologic, caracterul contine:
a. insusiri esentiale
b. insusiri permanente
c. insusiri morale
d. judecati de valoare



4.Conceptul de persoana desemneaza:
a. unitatea biologica
b. comportamentul de rol
c. fiinta rationala
d. fiinta creatoare de valori



5.Pentru J. Piaget, izvoarele inteligentei se confunda cu:
a. acela al adaptarii senzoriale
b. acela al adaptarii senzoriomotorii
c. acela al adaptarii senzitiv-intuitive
d. acela al adaptarii senzoriocognitive



6.In plan diacronic, dinamica Eului presupune:
a. formarea sa succesiva, pe etape
b. fluctuatii conjuncturale
c. trecerea de la Eul psihologic la Eul social
d. trecerea de la Eul fizic la Eul psihologic si Eul social



7.Pornind de la complexitatea termenului de creativitate, in psihologie, au fost descrise urmatoarele acceptiuni ale
acestui termen:
a. creativitatea ca proces
b. creativitatea ca produs
c. creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii
d. creativitatea ca potentialitate general umana



8.Prin persoana si personalitate intelegem:
a. continutul constiintei de sine
b. imaginea Eului in constiinta altuia
c. intreaga fiinta umana



9.Un model educativ hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei personalitati:
a. cu spirit competitiv
b. cu stima de sine scazuta
c. orientata spre relatie
d. complezente
e. cu tendinta de dominare



10.Tipul ciclotim are urmatoarele caracteristici:
a. este usor adaptabil in situatii noi
b. in situatii excitante are stapanire de sine
c. are un ritm personal rigid
d. are o arie a campului de observatie larga



11.Definirea Eului ca sistem central al personalitatii se refera la:
a. locul Eului in structura personalitatii
b. particularitatile Eului
c. rolul Eului in structura personalitatii
d. componenta psihica a Eului
e. structura psihica a Eului



12.Modelul cercurilor concentrice caracteriale este important deoarece:
a. permite intelegerea caracterului ca sistem organizat
b. poate fi utilizat ca instrument de valorizare a trasaturilor caracteriale
c. permite stabilirea unei tipologii caracteriale
d. permite explicarea dinamicii structurii gnerale si individuale a caracterului



13.Raportandu-se la aria sociala, M.A. Boden a identificat urmatoarele trepte esentiale ale creativitatii:
a. S creativity (creativitatea sociala, social creativity)
b. P creativity (creativitatea psihologica, psychological creativity)
c. H creativity (creativtatea istorica, hystorycal creativity)



14.In raport cu aptitudinile, temperamentul este:
a. predeterminat
b. predispozant
c. latura stilistica a personalitatii
d. latura de continut a personalitatii



15.La nivelul personajului se realizeaza:
a. identificarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei
b. obiectivarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei
c. evaluarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei


16.Experimentele lui R. Zazzo au evidentiat ca un rol foarte important in formarea aptitudinilor il au:
a. asemanarile dintre gemenii monozigoti
b. diferentele dintre gemenii monozigoti
c. asemanarile dintre gemenii fraternali
d. diferentele dintre gemenii identici



17.Perseverenta scazuta se intalneste la tipul de personalitate:
a. extravert
b. introvert
c. evitant
d. dependent



18.Tipul de sistem nervos neechilibrat, descris de I.P. Pavlov, prezinta urmatorii indicatori:
a. mobilizare excesiva in raport cu sarcina
b. evolutie sincopata a activitatii
c. mobilitate motorie si verbala
d. coordonare mai dificila



19.Printre tipurile de produse creative descrise de R.J. Sternberg, in modelul propulsiei pentru tipurile de contributii
creative, se afla si urmatoarele:
a. redefinirea
b. adaptarea
c. flexibilitatea
d. progresul
e. integrarea
f. redirectionarea



20.Personalitatea este modelul la care se raporteaza:
a. individul
b. persoana
c. personajul



21.Aptitudinile se definesc prin:
a. functionalitate
b. aspectul procesual
c. reusita
d. aspectul structural



22.Eul ideal pune in evidenta:
a. configurarea sistemului creativ al persoanei
b. configurarea sistemului proiectiv al persoanei
c. functia de compensare a Eului
d. functia motivationala a Eului



23.Raportand atitudinile la valori putem spune ca:
a. atitudinile sunt valori morale
b. atitudinile sunt identice cu sistemul de valori
c. atitudinile au un continut valoric
d. atitudinile constituie recunoasterea valorilor
e. atitudinile sunt centrale in cadrul sistemului de valori



24.Gandirea divergenta, descrisa ca o gandire de tip multidirectional, de cautare a unor alternative logice, variate,
majoritatea fiind altele decat cele obisnuite, presupune existenta aptitudinilor:
a. sensibilitatea fata de probleme
b. flexibilitatea
c. redefinirea
d. imaginatia
e. fluiditatea
f. caracterul
g. originalitatea
h. elaborarea



25.Interesul, ca factor motivational in formarea aptitudinilor:
a. asigura o orientare cognitiv-afectiva a individului intr-un anumit domeniu de activitate
b. asigura o orientare afectiv-conativa a individului intr-un anumit domeniu de activitate
c. este un indice al preferintei pentru a anumita activitate
d. este un indice al performantei in activitate



26.Un rol important in abordarea aptitudinilor l-a avut scoala behaviorista, care considera ca in formarea aptitudinii un
rol important il are:
a. ereditatea
b. mediul
c. educatia
d. creatia



27.Conform conceptiei lui H. Ey privind relatia Eu-constiinta, autorul precizeaza:
a. constiinta reprezinta infrastructura Eului
b. Eul reprezinta infrastructura constiintei
c. Eul directioneaza constiinta
d. Eul are functie de control si integrare a constiintei



28.Prin conceptul de individualitate:
a. se afirma relatiile organismului uman si infrauman cu mediul natural
b. se realizeaza diferentierea individului in plan biologic si psihic
c. omul isi dobandeste specificitatea sa
d. omul dobandeste prestigiu si autoritate in societate



29.La varstele mici, sentimentul de inferioritate este:
a. natural (normal)
b. precursorul complexului de inferioritate
c. consecinta atitudinii de neglijare din partea parintilor
d. consecinta lipsei de afectiune din partea parintilor



30.Tendintele care s-au conturat in psihologie privind abordarea relatiei inteligenta-creativitate au fost urmatoarele:
a. creativitatea a fost explicata prin contributia la nivel superior a gandirii logice
b. inteligenta a fost considerata unul din factorii creativitatii
c. intre inteligenta si creativitate exista corelatii semnificative, rolul inteligentei in creativitate
fiind supradimensionat


31.Tipul introvertit-intuitiv se caracterizeaza prin:
a. capacitate de analiza a faptelor
b. interes pentru viitor
c. interes pentru prezent
d. preocupare spre lumea ideatica
e. preocupare pentru evolutia unor idei



32.In componenta aptitudinilor pedagogice sunt necesare:
a. spiritul de observatie
b. forta si bogatia imaginatiei
c. curiozitatea epistemica
d. concentrarea auditiv-emotionala a atentiei
e. capacitatea de a lua decizii


33.Persoana este produsul factorilor::
a. biologici
b. psihosociali
c. culturali
d. mediului fizic



34.Specificul stilului cognitiv, dupa Ana Stoica-Constantin, consta in urmatoarele:
a. reprezinta maniera de a recepta si de a prelucra informatia
b. reda modul de a percepe, dobandi, stoca, actualiza si transforma informatia
c. este stabil in timp si in diferite situatii



35.In formarea aptitudinilor complexe superioare:
a. intodeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare
b. nu intotdeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare
c. intodeauna este importanta prezenta anumitor factori
d. intotdeauna este important modul de organizare al factorilor



36.Atitudinea, ca vector major al personalitatii:
a. este circumstantiala, variabila
b. este constienta, deliberata
c. este selectiva in perceperea si evaluarea evenimentelor
d. este ecoul subiectiv al relatiei individului cu realitatea
e. este rezultatul obiectiv al relatiei individului cu realitatea



37.Indicatorii temperamentali apartin:
a. proceselor psihice
b. anumitor conduite
c. personalitatii
d. anumitor comportamente



38.Factorul de inteligenta generala (factorul g), in conceptia lui Spearman si Burt:
a. se formeaza prin exercitiu
b. este innascut
c. este constant
d. este variabil



39.Statutele anticipate sunt statute:
a. prescrise
b. formale
c. dorite
d. obiective



40.O aptitudine deja formata faciliteaza insusirea de:
a. noi deprinderi
b. noi cunostinte
c. noi abilitati
d. noi priceperi
e. noi capacitati



41.Personalitatea este cu atat mai afectata, mai dizarmonica, cu cat:
a. gradul de corelatie dintre aptitudini si caracter este mai mic
b. gradul de incompatibilitate dintre aptitudini si caracter este mai mare
c. gradul de compensare reciproca dintre aptitudini si caracter este mai mic
d. gradul de competitivitate dintre aptitudini si caracter este mai mare



42.Stilurile cognitive descrise de M. Kirton sunt prezentate prin doua extreme ale unei dimensiuni bipolare, si anume:
a. transformatorii
b. inovativii
c. acomodativii
d. adaptativii



43.Inteligenta cristalizata (de tip B) are urmatoarele caracteristici:
a. este eficienta in situatii structurate
b. este eficienta in situatii problematice
c. este eficienta in situatii slab definite
d. este eficienta in situatii bine definite
e. este innascuta
f. este rezultatul invatarii



44.In raport cu statutele si rolurile sociale, personalitatea reprezinta:
a. modul de manifestare in comportament a acestora
b. modul de interiorizare-integrare a acestora
c. modul de insertie sociala a acestora



45.Tipurile rationale descrise de C.G. Jung sunt:
a. functii psihologice auxiliare
b. functii psihologice fundamentale
c. intuitia
d. sentimentul
e. gandirea
f. senzatia



46.In conceptia lui J. Piaget, inteligenta desemneaza:
a. formele superioare de organizare a structurilor cognitive
b. formele superioare de organizare a structurilor psihice
c. formele superioare de echilibrare a structurilor cognitive
d. formele superioare de echilibrare a structurilor psihice



47.Conceptul de persoana contine:
a. elementele de stabilitate psihosociala
b. elementele conjuncturale din viata sociala
c. elementele de identitate psihosociala



48.Din punctul de vedere al mecanismelor structurale, J. Piaget caracterizeaza inteligenta prin:
a. mobilitatea structurilor
b. reversibilitatea structurilor
c. actiune si gandire
d. invarianta structurilor


49.In cercetarile care au vizat indivizii inalt creatori, M. Roco identifica urmatoarele atitudini creative:
a. curaj in abordarea dificultatilor
b. interes fata de nou
c. conformism
d. instabilitate emotionala
e. independenta in gandire si actiune
f. preferinta pentru algoritmii deja verificati
g. perseverenta
h. dorinta de autoperfectionare



50.Prin definirea Eului ca un construct, se are in vedere:
a. produsul obtinut
b. procesul prin care se obtine produsul
c. constructia Eului psihologic
d. constructia Eului social



51.Organiazarea interna a aptitudinilor se refera la:
a. structurarea elementelor componente
b. capacitatea de imbinare elementelor componente
c. capacitatea de interactiune a elementelor componente
d. operationalizarea elementelor componente



52.Din punct de vedere filosofic si psihologic, notiunea de persoana a evoluat spre cea de:
a. creativitate
b. personalitate
c. personaj
d. epistemicitate



53.Complementaritatea dialectica dintre statut si rol se refera la:
a. aspectul dinamic al persoanei
b. aspectul structural al persoanei
c. doua fatete ale persoanei aflate in relatie
d. doua persoane aflate in relatie



54.Luand in consideratie continutul aptitudinilor, Guilford a identificat patru tipuri de inteligenta, si anume:
a. inteligenta semantica
b. inteligenta simbolica
c. inteligenta ludica
d. inteligenta analogica
e. inteligenta vizuala
f. inteligenta emotionala
g. inteligenta sociala si capacitatea empatica
h. inteligenta concreta



55.Impulsivitatea, ca indicator temperamental, se refera la:
a. alternanta reactiilor si trairilor psihice
b. caracterul brusc al raspunsurilor
c. frecventa trairilor psihice pe unitatea de timp
e. taria cu care sunt traite fenomenele psihice



56.Evaluarea nivelului de dezvoltare al aptitudinilor se face dupa urmatorii indicatori de performanta:
a. precizia
b. calitatea
c. rapiditatea
d. originalitatea
e. fluiditatea
f. fluenta



57.Componenta conativa a atitudinilor caracteriale:
a. indica gradul de acceptare sau neacceptare al obiectului atitudinii
b. include reprezentari, cunostinte si convingeri ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
c. indica tendintele de comportament ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
d. desemneaza sensul spre care intreprinde persoana actiunea
e. predomina in copilarie
f. predomina incepand cu adolescenta



58.Pornind de la teoria lui Guilford asupra inteligentei, Ana Stoica-Constantin a identificat urmatoarele categorii de
aptitudini:
a. aptitudini matematice
b. aptitudinea generala sau inteligenta
c. aptitudinea organizatorica
d. aptitudini sau factori de grup
e. aptitudini complexe sau aptitudini speciale



59.Printre valorile culturale care conditioneaza dezvoltarea personalitatii, K. Horney mentioneaza perceptia culturala
a:
a. rolurilor profesionale
b. rolurilor sexuale
c. rolurilor achizitionate
d. rolurilor atribuite



60.Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultanta, cu ponderi diferite, a urmatoarelor componente:
a. sociale
b. fizice
c. empatice
d. senzoriale
e. intelectuale
f. fizice



61.Inteligenta unei persoane, conform teoriei lui Sternberg, poate fi inteleasa daca sei au in considerare:
a. componentele de prelucrare a informatiei
b. mecanismele de prelucrare a informatiei
c. experienta personala
d. raportul dintre inteligenta generala si cea specifica



62.Natura emotional-reactiva a temperamentului:
a. este evidentiata in anumite tipologii temperamentale
b. este evidentiata in toate tipologiile temperamentale
c. este evidentiata numai in tipologiile psihologice
d. reflecta natura psihica a temperamentului
e. reflecta latura formala a personalitatii



63.Gandirea convergenta poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:
a. este in stransa legatura cu gandirea divergenta
b. permite focalizarea efortului cognitiv pe un raspuns unic
c. permite obtinerea mai multor raspunsuri din categorii variate



64.In anumite conditii, deprinderile formate:
a. se integreaza in structura aptitudinilor
b. duc la stereotipizarea actiunilor
c. duc la schematizarea unilaterala a actiunilor
d. favorizeaza sau defavorizeaza dezvoltarea aptitudinilor



65.Atunci cand o persoana este potrivita ocuparii unei anumite pozitii sociale, distanta dintre prescriptiile statutare si
comportamentul de rol:
a. creste
b. este mare
c. este mica
d. scade
e. ramane aceeasi



66.Pornind de la aptitudinile speciale si de la sistemul atitudinal, Vasile Munteanu propune o tipologie a creatorului, in
care sunt cuprinsi urmatorii creatori:
a. creatorii expresivi
b. creatorii manifesti
c. creatorii emotionali
d. pseudocreatorii
e. creatorii potentiali
f. noncreatorii



67.Functionalitatea si eficienta maxima a aptitudinilor sunt asigurate prin relatii de:
a. complementaritate
b. convergenta
c. transpozitie
d. compensare
e. asociere



68.In dezvoltarea aptitudinilor, pe un fond ereditar mediu, corelat cu un mediu inalt favorabil:
a. aptitudinea poate atinge un nivel inalt de dezvoltare
b. aptitudinea se dezvolta deasupra nivelului fondului ereditar
c. ereditatea poate compensa mediul
d. mediul poate compensa ereditatea



69.Printre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt mentionati:
a. atitudinea
b. rezonanta intima
c. motivatia
d. afectivitatea
e. caracterul
f. temperamentul
g. inteligenta
h. aprehensiunea



70.Atitudinea istericului, conform studiilor lui C.G. Jung este o atitudine:
a. extravertita
b. introvertita
c. ambiverta
d. ambivalenta
e. orientata spre interior
f. orientata spre exterior



71.In faza de declin a aptitudinilor, performantele foarte bune se mentin datorita:
a. vechimii profesionale
b. deprinderilor consolidate
c. unor factori de personalitate
d. acumularii de cunostinte



72.In componenta aptitudinilor literare sunt necesare:
a. memoria vizuala si auditiva
b. impresionabilitatea afectiva
c. atentia distributiva
d. reprezentarea spatiala
e. simtul estetic



73.Factorii inteligentei identificati de Guilford:
a. au importanta diferita
b. au aceeasi importanta
c. sunt structurati ierarhic
d. sunt structurati multidimensional



74.Procesele de asimilare si acomodare sunt denumite de J. Piaget:
a. adaptare
b. functii cognitive
c. functii invariante
d. evolutie graduala



75.In cadrul teoriei lui Sternberg cu privire la inteligenta, metacomponentele:
a. sunt forme specializate de inteligenta
b. sunt mecanisme de prelucrare a informatiei
c. sunt reactualizari ale informatiilor stocate in memorie
d. includ procese de ordin superior
e. includ procese de ordin inferior

Psihologia varstelor


1.Deprivarea senzoriala este un factor de risc in dezvoltarea copilului de la o la 3 ani.

2.Jean Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care activitatea de joc evolueaza pana in
perioada adolescentei. Din teoria sa se desprinde idea pe de o parte ca nivelul de dezvoltare al
copiilor se reflecta in activitatea de joc iar pe de alta parte ca activitatea de joc asigura in mare
masura dezvoltarea cognitiva.

3.La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv faptul ca prin
intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.

4.Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 2 -3 ani cand rationamentul copilului
se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice cu o acomodare mai puternica
la realitatea exterioara obiectiva.

5.Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.

6.Spre deosebire de perioada anterioara, copilul in intervalulde la 1 la 3 ani dezvolta un inceput de
independenta dezvoltand mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multa precizie a obiectelor din
jur.

7.Perioada 1 -3 ani se caracterizeaza prin expansiune enorma a conduitelor motorii si verbale.

8.Animismul si antropomorfismul ca si caracteristici generale ale gandirii copilului anteprescolar.

9.La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiunea concreta cu
obiectele.

10.Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiului senzorio-
motor (o - 2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational ( de la 2 la 7 ani).

11.Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson pentru a desemna invarianta obiectului ca
atare.

12.Psihologia copilului este una cu psihologia genetica care la randul ei este o stiinta a dezvoltarii, centrata
asupra aspectului evolutiv al comportamentelor si asupra genezei lor.

13.Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand calitative implicand transformari.

14.Intre principiile cele mai importante care ghideaza in psihanaliza intreaga functionare a psihicului uman
sunt principiul realitatii si principiul placerii.

15.John B. Watson considera mediul ca fiind forta suprema in dezvoltarea copilului si crede ca orice copil
poate fi modelat de adult in orice directie daca sunt controlate atent asociatiile stimul - raspuns.

16.Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de proceduri
practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a spori
adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

17.Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de proceduri
practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a spori
adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.


18.Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese
in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?

a. dezvoltare psihosociala
b. psihomotricitate


19.Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
a) legea dezvoltarii cefalo-codale
b) legea dezvoltarii proximo-distale
c) evolutia tonusului si a posturii
d) variatia curbei de dezvoltare





20.Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce





21.Imitatia amanata este:
a) o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
b) proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa





22.Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :
a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ;
b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ;
c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ;
d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani.
e) Stadiul operatiilor post- formale dupa 16 ani






23.Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile de mai jos conform datelor
IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:

Merge; urca scarile ajutandu-se de maini,construieste un turn din doua cuburi; incearca sa
intoarca paginile unei carti; introduce corect cuburile mici in cele mari, foloseste 4-5 cuvinte,
limbaj sub forma de jargon







24.Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile formulate mai jos. conform
datelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:

Sare pe ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior, tine corect creionul, merge pe
bicicleta, urca si coboara o scara alternand picioarele, realizaza un turn si pod din cuburi
Deseneaza si explica ce a desenat, copiaza cercul, descrie ce fac animalele sau oamenii din
imagini, raspunde la intrebari,utilizeaza prepozitii, apare de ce-ul, se joaca in grup cooperand,
stie sa-si spuna sexul , se imbraca si mananca singur.





25.Realismul gandirii copilului se refera la:

a. materializarea elementelor de factura spirituala datorata nediferentierii intre fizic si
psihic
b. achizitia reversibilitatii
c. incapacitatea de idealizare

26. Artificialismul gandirii copilului consta in faptul ca :
a) posibilul si imposibilul se suprapun
b) personajele fantastice pot interveni in viata reala
c) copilul nu are sentimente autentice ci construite prin imitatie






27.Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:
a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale;
b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig in viata precoce, sau a altor
agenti fizici sau chimici )
c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin supravegherea starii de sanatate,
prin imunizari, etc.






28.Nevoile emotionale si sociale ale copilului:
a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care au ca grija
principala binele acestuia.
b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-si
stimuleze dezvoltarea autocontrolului.
c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de cei
cu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata, pentru a
asigura nevoile emotionale deosebite ale acestora.







29.
Donohue-Colletta (1992) propune diferentierea nevoilor copiilor in primii ani de viata pe 3
paliere de varsta iar perioada de la nastere pana la varsta de 1an cuprinde urmatoarele:
a) Preotectie fata de pericole fizice
b) Dieta adecvata
c) Ingrijirea adecvata a sanatatii
d) Adulti fata de care sa se dezvolte atasamentul
e) Oportunitati pentru a explora si cunoaste mediul
f) Stimulare adecvata pentru dezvoltarea limbajului
variante





30.
Ritmul de crestere, dezvoltare si maturatie depinde de
a) factori ereditari,
b) hormonali
c) de mediu.





31.
Factorii ereditari - influenteaza
a) ritmul de crestere
b) valorile definitive ale parametrilor de crestere, conform programelor genetice






32.
Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin achizttii importante:
a) mersul,
b) reprezentarea
c) limbajul





33.
Reactiile circulare tertiare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de
actiune
b. actiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului


34.
Reactiile circulare secundare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de
actiune
b. copilul nu cunoaste rezultatul actiunii sale dar il testeaza folosind scheme
cunoscute de actiune


35. Conduita bastonului in dezvoltarea gandirii si inteligentei se refera la

a. copilul apropie un obiect indepartat folosind un bat
b. copilul imita folosirea obiectelor


36.
Perioada preoperationala sau stadiul preoperator debuteaza in jurul varstei de doi ani cu
a) aparitia reprezentarilor mentale
b) posibilitatile de evocare verbala
c) posibilitatile de evocare mentala
d) aparitia conduitei de revolta





37.
Perioada de dupa varsta de 2 ani, este marcata de achizitii fundamentale precum
a) aparitia functiunii semiotice,
b) apogeul gandirii egocentrice
c) inceputul decentrarii cognitive
d) introspectia





38.
Functia semiotica se va dezvolta intr-o maniera privilegiata pe parcursul diferitelor conduite
care sunt :
a) chatarsisul
b) imitatia amanata,
c) jocul simbolic,
d) imaginile mentale
e) limbajul




39.
In jurul varstei de 2 ani, se manifesta etapa pe care Rose Vincent a
denumit-o marea identificare in care copilul intreaba





40.
Cele doua stadii descrise de H.Wallon, ca etape ale dezvoltarii afective pana la 3 ani. sunt
a) centripeta
b) centrifuga
c) latenta





41.
Notiunile de inteligenta practica si discursiva in caracterizarea etapei anteprescolare apartin
lui:

a. J.Piaget
b. H.Wallon
c. S.Freud


42.
Un moment esential al identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind

a. pronumele personal tu
b. pronumele
c. pronumele personal eu


43.Teoria behaviorista sustine ca orice studiu trebuie sa se concentreze pe:
a) structurile inconstientului
b) evenimente observabile
c) stimuli si raspunsuri comportamentale






44.Teoria behaviorista a fost descrisa si completata printre altii de:
a) John B. Watson
b) Clark Hull
c) Burrhus Frederic Skinner
d) J.Piaget






45.Care sunt principalele teorii psihanalitice ce au oferit un cadru explicativ pentru teoria dezvoltarii umane?
A. teoria dezvoltarii psihosociale - Erick Erikson
B. teoria dezvoltarii psihosexuale Sigmund Freud
C. teoria cognitiv costructivista J.Piajet






46.Care sunt princiipiile care ghideaza in psihanaliza intreaga dezvoltare a psihicului uman?
A. principiul identificarii
B. principiul placerii
C. principiul realitatii






47.Care sunt etapele dezvoltarii psihosexuale?
A. falica
B. orala
C. anala
D. latenta
E. genitala
F. fixatia
G. regresia








48.Care sunt etapele descrise de teoria dezvoltarii psihosociale?
A. incredere versus pierderea increderii
B. autonomie versus indoiala
C. initiativa versus sentimentul de vina
D. a produce versus sentimental de inferioritate
E. construirea identitatii versus confuzia rolourilor
F. intimitate versus izolare
G. reproducere versus autoconstructie
H. integritate versus disperare








49.Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
A. legea dezvoltarii cefalo-codale
B. legea dezvoltarii proximo-distale
C. evolutia tonusului si a posturii
D. variatia curbei de dezvoltare







50.Oamenii de stiinta care se ocupa de studiul comportamentului uman si non-uman in circumstante naturale
si sugereaza ca pentru anumite comportamente, constante la animale, se gasesc paralelisme cu
comportamentele umane sunt adepti ai teoriilor

a. comportamentaliste
b. etologice
c. biologice


51.Care sunt factorii care impieteaza asupra dezvoltarii intrauterine?
A. genetici
B. teratogeni





52.Care sunt principalele instante descrise de psihanaliza clasica?
A. inconstientul
B. constientul
C. preconstientul
D. subconstientul





Psihologie medicala si psihopatologie


1.Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana


2.Sevrajul la heroina se manifesta prin:
1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilar





3.Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul



4.
Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni n gndire negarea


5.Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:
1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral



6.
Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:
1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta



7.Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:
1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale



8.Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:
1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r


9.Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:
1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana



10.Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice



11.Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:
1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva



12.In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica



13.Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate
cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta



14.Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:
1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline



15.Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipal
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva



16.Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.



17.Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern


18.ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:
1. Tulburarea somatoform
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimic



19.n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea


20.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?
1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele
subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate




21.Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:
1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta



22.Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala



23.In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:
1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara



24.
Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie



25.
Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele
trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.



26.
Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat
aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii


27.Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid


28.Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie


29.In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice


30.Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:
1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un
mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil


31.In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina



32.Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate



33.Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:
1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. vrsta de debut peste 40 de ani



34.Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie



35.Dintre etapele investigrii dementei fac parte:
1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos


36.
In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si
prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.



37.Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck



38.Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.



39.ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice



40.Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:
1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii



41.In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica



42.Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena



43.
Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma



44.ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale



45.Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte



46.
Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:
1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare



47.
Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar
fi:
1. Vorbitul n public,
2. Urinatul n toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate



48.Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica



49.
Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:
1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
4. Desensibilizarea sistematica


50.Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.


Testarea psihologica aptitudini si inteligenta


1.Testul Raven (Matricele Progresive Standard) include in structura sa un numar de itemi prin intermediul carora se
evalueaza memoria auditiva.

2.Validitatea testului relativa la criteriu se refera la relatia dintre scorul obtinut la test si un criteriu extern sau o
performanta la un alt test.

3.Testul psihologic este un procedeu de investigatie standardizat, utilizat pentru evaluarea modului de functionare
psihica a individului, prin intermediul raspunsurilor la diferite probe psihodiagnostice.

4.Testul Rey Figura Complexa este un instrument utilizat pentru evaluarea nivelului inteligentei.

5.Coeficientii de fidelitate interevaluatori se utilizeaza in determinarea fidelitatii testelor proiective si a testelor de
creativitate, aratand gradul de corelatie dintre scorarile realizate in mod independent de mai multi
evaluatori.

6.J. Piaget conceptualizeaza adaptarea ca un echilibru intre asimilare (achizitia de noi informatii) si acomodare
(restructurarea si organizarea sistemului de cunostinte in functie de noile informatii achizitionate).

7.Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se evalueaza exclusiv dupa doua criterii: fluiditate si
originalitate.

8.Subtestul Informatii al Scalei Wechsler de inteligenta pentru adulti -revizuita (WAIS-R) consta in intrebari
referitoare la cunostinte si informatii care reflecta nivelul culturii generale al subiectului.

9.Utilizand analiza factoriala, L.L. Thurstone a identificat un numar de 7 abilitati cognitive (7 factori primari).

10.Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological Association), Testul
Matricele Progresive Raven intra in categoria testelor de nivel C.

11.Testul de gandire divergenta Guilford este un instrument utilizat pentru determinarea nivelului inteligentei
generale.

12.Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L.Thurstone se numara abilitatea de rationament inductiv si
deductiv.

13.Matricele Progresive Raven consta din desene abstracte din care lipseste o parte. Sarcina subiectilor este de a
descoperi figura potrivita pentru completarea desenului, alegand una din variantele de raspuns prezentate
sub fiecare imagine.

14.Modelul triarhic asupra inteligentei include urmatoarele subteorii: subteoria componentiala, subteoria contextuala
si subteoria celor doua fatete.

15.Gradul de dificultate al itemilor la testul Matricele Progresive Raven creste progresiv. Ordinea prezentarii itemilor
ofera posibilitatea unui antrenament mental in modul de a rezolva probele testului.


16.Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza nivelul aptitudinilor creative?

1). Matricele Progresive Raven
2). Testul Rey Figura Complexa
3). Testul de gandire creativa Torrance
4). Testul de gandire divergenta Guilford







17.In functie de continutul masurat sau obiectivul testului, testele psihologice se impart in:



18.Conceptul de varsta mentala a fost introdus de:



19.Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de:



20.R.B.Cattell descrie doua forme ale inteligentei:



21.Timpul necesar pentru rezolvarea Matricelor Progresive Standard (Raven) se situeaza intre:



22.Care teste psihologice evalueaza memoria vizuala?



23.Testul Wechsler de inteligenta pentru adulti include urmatoarele scale:

1). o scala verbala
2). o scala nonverbala (de performanta)
3). o scala de inteligenta emotionala


24.
Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de:



25.Procesul prin care se asigura conditii identice de evaluare pentru toti subiectii examinati poarta denumirea de:



26.E.L. Thorndike descrie trei forme ale inteligentei:



27.Cotarea rezultatelor la Scalele de inteligenta Wechsler ofera urmatoarele tipuri de scoruri:
1). un scor pentru competentele verbale
2) un scor pentru competentele nonverbale
3) un scor total (nota globala a inteligentei - I.Q. global)
4) un scor pentru abilitatile matematice


28.Care dintre urmatoarele metode se utilizeaza pentru determinarea fidelitatii testului psihologic?
1) metoda test-retest
2) metoda formelor paralele
3) metoda analizei consistentei interne
4)coeficientii de fidelitate interevaluatori



29.Teoria inteligentelor multiple a fost formulata de:



30.Primul test de inteligenta a fost construit de:



31.Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza pentru a determina gradul in care un test psihologic masoara exact
ceea ce isi propune sa masoare?
1). validitatea de construct
2). validitatea de continut
3). validitatea de criteriu


32.Obiectivele generale ale Testului Rey Figura Complexa vizeaza:
1) testarea capacitatilor perceptive
2) evaluarea abilitatilor mnezice
3) identificarea deficientelor mnezice



33.Modelul triarhic asupra inteligentei a fost elaborat de:


34.Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se coteaza in functie de urmatorii parametri:
1) fluiditate
2) flexibilitate
3) elaborare
4) originalitate



35.La testele de evaluare a abilitatilor creative, capacitatea subiectului de a produce un numar mare de idei intr-o
unitate de timp se coteaza ca indicator al:



36.La testele de evaluare a abilitatilor creative, numarul total de categorii diferite in care se pot incadra raspunsurile
subiectului la un item se coteaza ca indicator al:



37.Modelul tridimensional al intelectului a fost elaborat de:



38.La testele de creativitate, capacitatea subiectului de a da raspunsuri inedite, cu frecventa statistica mica in cadrul
unei multitudini de raspunsuri emise la nivelul grupului, se coteaza ca indicator al:



39.Proprietatea testului de a arata aceleasi valori (sau rezultate relativ asemanatoare) la o noua administrare poarta
denumirea de:



40.Analiza rezultatelor la Testul Rey Figura Complexa urmareste urmatoarele aspecte:
1) corectitudinea realizarii desenului (cat de fidel este desenul realizat de subiect in raport cu figura
prezentata ca stimul)
2) numarul de elemente grafice redate (reamintite)
3) numarul de elemente grafice omise



41.Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological Association), testele
psihologice se clasifica in:



42.Potrivit modelului tridimensional al intelectului, operatiile utilizate in procesarea informatiilor sunt reprezentate
de:
1) evaluare
2) gandire divergenta
3) gandire convergenta
4) memorie
5) cunoastere (cognitie)



43.Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L. Thurstone se numara:
1) comprehensiunea verbala
2) fluenta verbala
3) rationamentul numeric
4) rapiditatea perceptuala



44.In evaluarea nivelului creativitatii, testele de fluiditate includ urmatoarele tipuri de probe:
1) teste de prefixe (lista de cuvinte care incep cu acelasi prefix)
2) enumerarea de cuvinte care incep cu aceeasi litera
3) teste de utilizari ( liste de utilizari diferite pentru obiecte cunoscute)



45.Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinea spatiala prin urmatoarele tipuri
de teste:
1. testul de imagini mintale
2. testul de orientare spatiala
3. testul de generare de imagini


46.Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinile verbale prin intermediul
urmatoarele teste:
1. testul de vocabular
2. testul de sintaxa
3. testul de intelegere a cuvintelor


47.Scala de performanta a Testului (scalei) Wechsler de inteligenta pentru adulti include urmatoarele subteste:
1. completarea imaginii
2. aranjarea imaginilor
3. cuburi
4. asamblarea obiectului
5. codare



48.Care dintre urmatoarele forme ale Testului Raven se utilizeaza pentru evaluarea nivelului inteligentei la copii si
varstnici?


49.Scala verbala a Testului (scalei) Wechsler de inteligenta pentru adulti include urmatoarele subteste:
1. informatii
2. serii de numere de memorat (memoria cifrelor)
3. vocabular
4. aritmetica
5. comprehensiune
6. similitudini



50.Performantele la testele de atentie se evalueaza dupa urmatorii indicatori:

a. viteza si exactitate
b. flexibilitate si fluiditate