Carl Ransom Rogers - 8 ian.

1902-4 feb 1987 Illinois, Chicago

A fost nl !intre "rinci"alii fon!atori ai

abor!arii maniste in "sihologie si nl
!intre "arintii fon!atori ai cercetarii in
"sihotera"ie

#rimele st!ii le-a fact in !omenil

agricltrii a"oi teologie la care a renntat
si s-a reorientat s"re "sihologia clinic$

%i-a ince"t acti&itatea clinic$ 'ntr-n centr !e

"re&enire a cr(imii 'm"otri&a co"iilor.

In 19)* il in&ita "e +tto Ran, sa sstina cate&a

"relegeri

- am !e&enit infectat !e i!eile li Ran,., teoria si

tehnicile tera"etice ale li +tto Ran, a fost
"nctl !e "lecare al !rmli c$tre elaborarea
"ro"riei li abor!$ri.

Rogers reg$se/te 'n i!eile li Ran, "ro"ria sa

con&ingere c$ natra man$ este 'n esen0$
"o(iti&$.

Ran, e&i!en0ia($ libertatea /i "oten0iall fiin0ei

mane /i asemenea li 1ng, 2orne3, A!ler /i
4airbairn &e!e self-l 'ntr-o manier$ holistic$.

Contra(ic5n! !eterminisml fre!ian, Ran,

consi!er$ -voina. ca fiin! nclel "ersonalit$0ii
mane6 -7n0eleg "rin -voin. o orientare "o(iti&$
care organi(ea($ /i integrea($ self-l ser&in!-
se !e creati&itate /i care inhib$ /i controlea($
im"lsrile instinctale..

7n 1942 a scris "rima li carte -Conseling an!

#s3chothera"3..

In 1981, i-a fost "blicat$ cea mai im"ortant$

lcrare, .Client-Centere! 9hera"3., 'n care
"re(int$ "rinci"iile !e ba($ ale teoriei sale.

A scris nmeroase carti si articole, a fact

cercetare, a tint !iscrsri

In 1987, a fost "ro"s "entr "remil :obel

"entr "ace.

Conform ni st!i em"iric; 2aggbloom 2002<

Rogers a fost consi!erat "rintre "rimii sase
"sihologi si clinicieni ai secolli ==.

In 198* a "rimit "remil "entr remarcabile

contribtii stiintifice acor!at !e Asociatia !e
#sihologie Americana iar in 1972 "entr
contribtii "rofesionale

Abor!area Centrata "e #ersoana isi gaseste

a"licatii in !iferite !omenii ca "sihotera"ia, si
consilierea e!catia, organi(atii si gr"ri

:asterea Psihoterapiei Centrata pe Persoana

este !atata la 11!ecembrie 1940 can! Rogers
are o "re(entare la >ni&ersitatea !in
?innesota
c tema6.Conce"te mai noi in #sihotera"ie..
Atnci a &orbit !es"re Non Directivitate, fiin!
foarte con&ins !e acest fn!amental insight al
li.

Rogers a consi!erat ca cel mai bine stie clientl,

ca el stie ce il raneste si el stie cm sa mearga
mai !e"arte.

A accentat fa"tl ca obiecti&l

tera"etli este sa-l faca ca"abil "e client
sa ia contact c "ro"riile resrse, !ecat
sa-l ghi!e(e, sa-l sfatiasca sa sa-l
inflente(e in ce !irectie ar trebi sa o ia.

#entr ca a fost foarte mlte critici ca

este inacti&, s-a fact o mare "resine si
atnci a !enmit abor!area psihoterapie
centrata pe Client.

?ai tar(i a re!enmit-o psihoterapie centrata

pe Persoana "entr a reflecta ca aceasta teorie
se "oate a"lica in toate interactinile !intre
oameni n nmai in acelea !intre tera"et si
client.

C "ri&ire la !e(&oltare el !escrie mai !egraba

"rinci"ii !ecat sta!ii@cea mai im"ortanta tema
este cea a !e(&oltarii self-conce"tli !e la n
self ne!iferentiat la a !e&eni !e"lin !iferentiat

%elf conce"tl este o strctra globala organi(at

consistent conce"tal, com"s !in "erce"tii ale
caracteristicilor li AB. sa A?ie., si "erce"tiilor
relatiilor li B. sa A?ie. c altii si c !iferite
as"ecte ale &ietii , im"rena c &alorile atasate
acestor "erce"tii.

Bste o strctra globala accesibila constientli ,

!esi n in mo! necesar constienta, este fli! si
in contina schimbare, n "roces !ar in fiecare
moment o entitate s"ecifica.

7ntreaga sa teorie se ba(ea($ "e o nic$ -for0$ a

&ie0ii. "e care el o nme/te TENDINA LA
ACTUALIZARE

#oate fi !efinit$ ca moti&a0ia intrinsec$

"re(ent$ 'n orice form$ !e &ia0$ !e a-/i !e(&olta
"oten0iall "5n$ la cel mai 'nalt ni&el "osibil. :
&orbim !es"re s"ra&ie0ire6 Rogers consi!er$
c$ toate fiin0ele tin! s$ fac$ ceC cm este mai
bine "entr eDisten0a lor.

Rogers c"rin!e c aceast$ nic$ trebin0$ sa

moti&a0ie toate celelalte moti&a0ii !es"re care
&orbesc celelalte teorii

9A este !irec0ional$, constrcti&$ /i "re(ent$ 'n

toate organismele &ii. #oate fi re"rimat$, !ar n
"oate fi s"rimat$ !ec5t c "re0l mor0ii
organismli. Ba acom"ania($ toate moti&a0iile6
tensinea, ne&oia, creati&itatea, c$tarea
"l$cerii. Bste caracteristic$ organismli ca n
tot. ;Rogers E 1989<

Rogers "rin ten!inta la actali(are se a!resea($

ttror formelor !e &ia0$.

7n 9C#, ten!in0a la actali(are este

consi!erat$ a fi singra moti&a0ie "entr
!e(&oltare /i "entr com"ortamentl man@ este
Anica srs$ !e energie. a organismli
;Rogers, 19*)< /i formea($ o ba($ a "roceselor
!e as"ira0ie ;n$(in0$< /i ac0ine, s"ecifice fiin0ei
mane ;Rogers, 1978<.

-+ "resine biologic$ a organismli !e a-

/i 'n!e"lini !estinl genetic. ?a!!i ;199*<.
Feci, fiecare "ersoan$ tin!e s$-/i !e(&olte
"ro"ril "oten0ial.

+amenii, 'n crsl actali($rii "oten0ialli

lor, a creeat societatea /i cltra.

Rogers, 1980 s"nea6 - !e/i con!i0iile snt nefa&orabile

cre/terii, cartofii !intr-n beci &or 'nmgri, iar ml$!i0ele
&or cre/te s"re firicell !e lmin$ care "$trn!e "rin
fereastr$. Fe/i n &or !e&eni nicio!at$ "lante a!lte,
aceste ml$!i0e "ali!e snt eD"resia ten!in0ei la
actali(are, ten!in0a !e a-/i 'n!e"lini "oten0iall. Gia0a n
aban!onea($ l"ta nici 'n cele mai ne"rielnice con!i0ii..

Rogers &e!e s$n$tatea mental$ ca fiin! "ers"ecti&a

normal$ a &ie0ii /i consi!er$ boala mental$,
criminalitatea /i alte "robleme mane ca !istorsini ale
ten!in0ei natrale.

>n alt conce"t im"ortant este cel !e evaluare

organismica Rogers ne s"ne c$ organismele
/ti ceea ce este bn "entr ele.

#rintre mltele lcrri "e care le &alori($m 'n

mo! instincti& este /i APRECIEREA POZITIV
PO!ITIVE RE"ARD#, mbrela sb care Rogers
a!n$ ibirea, afec0inea, aten0ia, "rtarea !e
griH$ /i altele asemenea.

>n alt lcr E s"ecific man, !e aceast$ !at$ -

"e care 'l &alori($m este AUTO$APRECIEREA
POZITIV PO!ITIVE !EL%$RE"ARD#
re"re(entat$ "rin6 stima !e sine, sentimentl
"ro"riei &alori, o imagine !e sine "o(iti&$.

C$"$t$m aceast$ ato-a"reciere "o(iti&$

eD"eriment5n!, 'n&$05n! !in a"recierea "o(iti&$
"e care ne-o arat$ ceilal0i 'n tim"l co"il$riei
noastre.

valori&area organismic'

con(i)iile (e valori&are #e m$sr$ ce cre/tem,

"$rin0ii, "rofesorii, amicii, mass-me!ia /i al0ii ne
!a ceea ce ne trebie atnci c5n! !o&e!im c$
-merit$m. mai cr5n! !ec5t "entr c$ a&em
ne&oieI

#rimirea !e a"reciere "o(iti&$ nmai 'n fnc0ie

!e -anmite con!i0ii. a fost !enmit$ !e Rogers
a*reciere *o&i+iv' con(i)iona+' con(i+ional
*osi+ive regar(#.

+!at$ c trecerea tim"li ;'nainterea 'n &5rst$<,

aceast$ -con!i0ionare. ne con!ce s"re au+o$a*recierea
*o&i+iv' con(i)iona+' con(i+ional *osi+ive sel,$
regar(#.

7nce"em s$ ne "lacem nmai !ac$ 'n!e"linim ni/te

stan!ar!e "e care al0ii ni le-a fiDat /i n !ac$C atnci
c5n! ne actali($m c a!e&$rat "onten0iall nostr. Ji
cm aceste stan!ar!e a fost creeate f$r$ a 0ine cont !e
fiecare in!i&i! 'n "arte, 'n cele mai mlte ca(ri, ne
!esco"erim inca"abili !e a le atingeC 'n!e"lini /i, ca
rmare, inca"abili s$ "$str$m o stim$ !e sine c5t !e
mic$

#r$"astia ;!ecalaHl, !iscre"an0a< !intre self-l

real /i self-l i!eal, !intre -ceea ce snt. /i -ceea
ce ar trebi s$ fi. se nm/te INCON"RUNA .
C c5t "r$"astia este mai a!5nc$ , c at5t mai
mlt$ incongren0$ este. C c5t este mai mlt$
incongren0$, c at5t mai mlt$ sferin0$ este.
Fe fa"t, incongren0a este esen0ial$ "entr
!efini0ia "e care Rogers o !$ ne&ro(ei6 a fi
nesincroni(at ;incongrent< c "ro"ril t$ self.