Semiologia Aparatului Respirator

1. Notiuni de anatomie
Respiratia este procesul fiziologic prin care se asigura in mod continuu
aportul de oxigen adecvat necesitatilor organismului, dar si exportul CO2
rezultat din metabolismul celular.
Ritmul respirator este de 16-18 respiratiiminut in repaos si creste la
emotii si in timpul efortului.
Componentele aparatului respirator sunt! caile respiratorii " cavitatea
nazala, laringe, faringe, tra#ee si bron#ii si plamanii inveliti in pleura.
Cavitatea nazala este impartita prin septul nasal in cele doua fose nazale
si captusita de o mucoasa nazala bogat vascularizata. Comunica cu exteriorul
prin orificiile nazale, iar posterior se desc#ide in faringe, prin cele doua c#oane.
$estibulul nasal este acoperit de piele care contine glande sebacee si peri scurti.
%aringele impartit in nazofaringe, orofaringe si laringofaringe este
organul in care se incruciseaza calea respiratorie si cea digestiva.
&aringele este un organ tubular situate in regiunea mediana a gatului.
'ste in acelasi timp si organul principal al fonatiei.
(ra#eea ese un organ de forma tubulara, cu lungimea de 1)-12 cm. la
adult si diametrul de 16-18 mm, a carei forma este mentinuta de inelele
cartilaginoase care intra in structura sa. *nferior se divide in cele doua bron#ii
principale, dreapta si stanga.
+lamanul este principalul organ al respiratiei. 'ste un organ perec#e,
situat in cavitatea toracica, deasupra diafragmului. +lamanii sunt acoperiti de
pleura, formata din doua foite " una viscerala si una parietala, intre care se
gaseste o lama fina de lic#id. *n timpul respiratiei plamanii urmeaza pasiv
miscarile cutiei toracice. Cantitatea maxima de aer pe care o contin cei doi
plamani este in medie de ,-))--))) cm..
*n cadrul aparatului respirator se studiaza urmatoarele sindroame!
/indromul bronsitei acute
/indromul bronsitei cronice
/indromul emfizematos
/indromul pleural
/indromul din astmul bronsic
/indromul de condensare pulmonara
/indromul din cancerul bron#opulmonar
1
2. Tusea la adult - Etiologie
(usea este o manevra expiratorie exploziva in intentia reflexa sau
deliberata de a curate caile aeriene. 'ste al cincilea simptom ca frecventa care
determina pacientul sa faca o vizita medicului.
Etiologie
'tiologia probabila a tusei difera dupa caracterul sau acut 0 1 2
saptamani 3 sau cronic.
Tusea acuta este cauzata cel mai frecvent de!
*nfectii ale cailor respiratorii superioare 0*4CR/3, mai ales bronsita
acuta
/indromul de rinoree posterioara
'xacerbarile 5+OC
+neumonia
Tusea cronica este cauzata cel mai frecvent de!
5ronsita cronica
/indromul de rinoree posterioara
*nfectii de tract postrespirator
Cauzele tusei
Cauza 6anifestari sugestive 4bordarea diagnosticului
4C7(4
*4CR/0incluzand
bronsita acuta3
Rinoree, mucoasa nazala
eritematoasa, edematiata
faringoamigdalita, stare
de rau
'valuare clinica
+neumonie 0virala,
bacteriana, de aspiratie,
rareori fungica3
%ebra, tuse productiva,
dispnee pleuritica, sunete
respiratorii bronsice
Radiografie toracica
Culturi din sputa si sange
la pacientii cu stare
generala alterata sau cu
pneumonie nozocomiala
2
/indromul de rinoree
posterioara de natura
alergica, virala,
bacteriana
Cefalee,
faringoamigdalita, greata
mucoasa nazala
edematiata, palida,
umeda
'valuare clinica
7neori raspund la
administrare empirica de
anti#istaminic si terapie
decongestionanta C( a
sinusurilor daca
diagnosticul nu este clar
'xacerbarile 5+OC 8iagnostic cunoscut de
5+OC, zgomote
respiratorii slabe,
9#eezing, dispnee,
respiratie cu buzele
stranse, utilizarea
musc#ilor respiratori
Radiografie toracica
Corp strain 8ebut brusc la un copil
mic care nu prezinta
simptome de *4CR/ sau
constitutionale
Radiografie toracica in
inspir si expir
5ron#oscopie
'mbolie pulmonara 8urere toracica
pleuritica, dispnee,
ta#icardie
C(-angiograma
/canare
ventilatieperfuzie
*nsuficienta cardiaca 8ispnee, raluri crepitante
fine la auscultatie,
zgomote cardiace
extrasistolice
Radiografie toracica
:ivelul peptidului
natriuretic cerebral tip 5
CRO:*C4
5ronsita cronica 0la
fumatori3
(use productiva in
ma;oritatea zilelor unei
luni sau 2 luni pe an, 2
ani consecutiv la un
pacient cu 5+OC sau
istoric de fumator,
dispnee
Radiografie toracica
(estarea functiei
respiratorii
/indromul de rinoree
posterioara 0de natura
alergica3
Cefalee,
faringoamigdalita, greata
mucoasa nazala
edematiata, palida,
umeda
'valuare clinica
7neori raspund la
administrare empirica de
anti#istaminic si terapie
decongestionanta C(a
sinusurilor daca
diagnosticul nu este clar
2
Reflux gastroesofagian /enzatie de arsura
retrosternala sau
abdominala, senzatie de
gust acru, raguseala, tuse
cronica
'valuare clinica
Raspuns la administrare
empirica de blocante <2
sau in#ibitori ai pompei
de protoni
4stm bronsic cu tuse (use ca raspuns la
diferiti factori
provocatori, 9#eezing si
dispnee
(estarea functiei
pulmonare
(estul cu met#acolina
Raspuns la terapia
empirica cu
bro#idilatatoare
*nfectie de tract
postrespirator
(use uscata
neproductiva, care poate
persista saptamani sau
luni dupa o infectie acuta
de tract respirator
Radiografie toracica
*n#ibitori 'C4 (use uscata
neproductiva, care poate
aparea la cateva zile sau
luni dupa inceperea
tratamentului cu
in#ibitori 'C4
Raspuns la oprirea
tratamentului cu
in#ibitori 'C4
(use convulsiva Crize repetate de =-
episoade consecutive de
tude puternica urmate de
o inspiratie produnda
suieratoare, sufocare sau
varsaturi
Culturi din secretia
nazofaringiana
4spiratie (use umeda dupa
consumul de alimente
solide sau lic#ide
Radiografie toracica
7neori faringograma cu
bariu modificata
5ron#oscopie
(umori /imptome atipice!
scadere in greutate,
febra, #emoptizie,
transpiratii nocturne>
limfadenopatie
Radiografie toracica
8aca este pozitiva, C(
toracica si bron#oscopie
cu biopsie
(5C sau infestatii
fungice
/imptome atipice!
scadere in greutate,
febra, #emoptizie,
transpiratii nocturne>
sistem imun compromis
Radiografie toracica
(este cutanate daca sunt
pozitive culturi din sputa
si coloranti pentru bacili
acidolcoolrezistenti, si
fungi
,
2. Evaluare Anamneza
Istoricul olii prezente trebuie sa evidentieze durata, caracteristicile tusei
0de exemplu daca tusea este uscata, productive, daca sputa este sangvinolenta3 si
daca este insotita de dispnee, durere toracica sau ambele.
Anc!eta complementara evalueaza simptomele bolilor cauzale, precum
rinoree si dureri in gat 0*4CR/, sindromul de rinoree posterioara3> febra,
frisoane si durere toracica pleuritica 0pneumonie3> transpiratii nocturne si
scadere in greutate 0tumori, (5C3> pirozis 0reflux gastroesofagian3> dificultati la
deglutitie sau episoade de sufocare in momentul consumului de alimente solide
sau lic#ide 0aspiratie3.
Antecedentele personale patologice trebuie sa evidentieze infectiile
respiratorii recente 0adica in ultimile 1-2 luni3, istoricul de alergii, astm bronsic,
5+OC, boala de reflux gastroesofagian, factori de risc pentru (5C sau infectia
cu <*$ si istoricul de fumat. 8e asemenea, trebuie investigate medicamentele
administrate, in special in#ibitori 'C4. +acientii cu tuse cronica trebuie intrebati
despre expunerea la iritanti sau alergeni respiratori, precum si despre calatoriile
sau rezistenta in regiunile endemice pentru infestatiile respiratorii.
". E#amen $izic
(rebuie evaluate semnele vitale pentru evidentierea ta#ipneei si febrei.
'xaminarea generala trebuie trebuie sa se concentreze pe semnele de
insuficienta respiratorie si boli cronice 0epuizare, letargie3.
/e examineaza cavitatea nazala si faringele observand aspectul mucoasei
nazale 0culoarea, congestia3 si prezenta secretiei 0externa sau in faringele
posterior3. 7rec#ile trebuie examinate pentru factorii declansatori refluxului de
tuse.
?ona cervicala si supraclaviculara trebuie inspectate si palpate pentru
limfadenopatie.
'xamenul pulmonar amanuntit se va concentra pe observarea inspiratiei si
expiratiei, simetriei murmurului vezicular, prezentei ralurilor crepitante si a
9#eezing-ului. /emnele de condensare 0matitate la percutie, egofonie3 trebuie
evaluate.

%. Interpretarea mani$estarilor
7nele manifestari a;uta la punerea diagnosticului, iar altele sunt mai putin
specifice. 8e exemplu, culoarea galbena sau verde si consistenta sputei nu a;uta
la diferentierea infectiei bacteriene de alte cauze.
-
/emne de gravitate!
8ispneea
<emoptizia
/caderea in greutate
%actorii de risc pentru (5C sau infectia cu <*$
*nsuficienta respiratorie
%ebra cronica
&. Tratamente
Antitusivele deprima centrul medular al tusei 0dextrometorfan si codeina3
sau anesteziaza receptorii de intindere ai fibrelor vagale aferente din bronsii so
alveole 0benzonatat3. 8extrometorfanul, un congener al narcoticului leforvanol,
este eficace administrat ca tablete sau sirop intr-o doza de 1--2) mg de 1-, ori
pe zi. Codeina are efecte antitusive, analgezice si sedative, dar poate crea
probleme de dependenta si are efecte adverse frecvente! greata, varsaturi,
constipatie. 8oza uzuala este de 1)-2) mg per os la fiecare ,-6 ore la adult. 4lte
opioide de exemplu, #idrocodona, #idromorfona, metadona, morfina au
proprietati antitusive, dar sunt evitate din cauza potentialului crescut de
dependenta si abuz. 5enzonatatul, un congener al tetracainei, in capsule de
lic#id, este eficient la o doza de 1))-2)) mg per os de 2 ori pe zi.
E#pectorantele scad vascozitatea sputei si faciliteaza expectoratia, dar au
beneficii limitate. @uaifenezina 02))-,)) mg per os la , ore sub forma de sirop
sau tablete3 este utilizata frecvent deoarece nu are efecte adverse importante, dar
exista o multitudine de alte expectorante! brom#exina, ipeca, solutia saturata de
iodat de potasiu, domiodolul.
Tratamentele topice cum ar fi lemnul dulce, acacia, glicerina, mierea si
tabletele sau siropurile de tuse cu extract de cirese salbatice au efect calmant
local dar nu sunt sustinute de dovezi stiintifice.
'rotusivele( care stimuleaza tusea, sunt indicate in boli ca fibroza c#istica
si brosiectaziile, in care se crede ca tusea este importanta pentru curatarea cailor
aeriene si pastrarea functiei pulmonare. 8:-aza sau solutia salina #ipertona sunt
folosite in con;unctie cu fizioterapia si drena;ul postural pentru a facilita tusea si
expectoratia. 4ceasta abordare pare a fi benefica in fibroza c#istica, dar nu si in
alte cauze de tuse cronica.
)ron!odilatatoarele, cum ar fi, salbutamolul si ipratropiumul sau
corticosteroizii in#alatori, pot fi utili in tusea post-*4CR/ si in astmul tusigen.
Atentie! antitusivele si expectorantele trebuie sa fie utilizate selectiv.
6