Constantin Virgil Gheorghiu

Ora 25
Sau intre Voltaire i Orwell
O biografe iesita din comun.
Virgil Gheorghiu a rmas inca marele necunoscut pentru cititorii din Romania
pana astzi, dup. Aproape un deceniu si umtate de la Re!olu"ia din decembrie
#$%, findc intoarcerea lui din e&il a 'ost cea mai lenta i inso"ita de umbre. (artea
care l)a 'cut celebru la umtatea secolului al **)lea Ora +,, tradusa -n 'raneeza i
publicata de .ditura /lon -n 0%1%, a aprut i -n romana, limba in care a 'ost scrisa,
dup mai bine de patru decenii -n 0%%0, dup ce a 'cut inconurul planetei, 23 45 de
6mbi strine.
Abia cu 7ema, ritorii de la Agapia 0%%$8 i cele doua !olume 9 :emorii 0%%%8
si 2spita libertalii +55+8 9 publicate de .ditura Gramar -n ultirnii cinci ani recuperarea
at;t de t;rzie a lui (onstantin Virgil Gheorghiu -n cultura romana se a<a pe drumu=
cel bun i -ncep s)i a<e rspuns -ntrebrile cititorilor romani despre personalitatea
lud (onstantin Virgil Gheorghiu, despre biografa i cr"ile sale. /entru cei mai multi
ele constituie inca un mister.
(onstantin Virgil Gheorghiu s)a nscut -n 0%0>, -ntr)un ctun al satului
Rzboieni, din paring 'oarte tineri. ?atl este preot ortodo& @ntr)o parohie 'oarte
srac. ?oate aceste -mpreurri capta semnifca"ie -n destinul scriitoruluiA tim)pul i
locul, -mpreurrile dar i 'amilia -n care !ine pe lume. .le ?i prefgureaz destinul i
anticipeaz parca una din cele mai neobi, nuite biografi i opere din literatura
secolului ** contur;nd o fgura singulara i tragica ?n acelas" timp.
S)a nscut la o luna dup ce Romania intrase dea -n rzboi i, aproape ca o
'atalitate, rzboiul ti marcheaz !ia"a, fe ca este al doilea rzboi mondial sau
rlzboiul rece, fe nenumratele rzboaie pe care le)a purtat el singur, de!enit "inta
unor campanii de presa, fe rzboaiele ce au continual sa izbucneasc pe alte con)
tinente. A !zut lumina zilei la Rzboieni, loc cu -ncrctura istorica i mitica. Aici, -n
01%>, osemintele otirii moldo!ene au albit albia r;ului preschimb;nd)o -n Valea
Alba.
7u doar tatl, ci i -naintaii pe linie paterna dar sBi cei pe linie materna, sunt
preo"i ortodoci. Cei nu poate urma teologia i 'ace liceul militar, dei descoper
timpuriu ca ade!rata chemare este poezia, o predestinare -nscrisa parca -n codul
genetic il 'ace sa descopere ca poeDii i pro'e"ii se apropie i se con'unda. :ult mai
t;rziu, alege calea preo"iei, ca un dat fresc care il -nscrie -ntr)un ir.
=iceul militar la (hiinu, prezen"a -n linia 'rontului, pe malurile 7istrului, S. 2
apoi cu submarinul la Se!astopol -n calitate de corespondent de rzboi sunt
-mpreurri care il duc 'oarte aproape de Eniunea So!ietica i ii confrms o legtur
stranie intre el i so!iete despre care scrie ca s)au nscut -n munfi (arpa"i, odatii cu
el i au crescut -mpreun, inseparabili. /ri!irea scruttoare, aproape !iBionarS asupra
comunismului so!ietic nu il parase"te niciodat i traie"te -n 0%$% momen)tul greu
de imaginat al re!olu"iilor din .st care ii confrma pro'e"iile.
Cestinul lui (onstantin Virgil Gheorghiu re<ecta per'ect prin suiurile i coboraD
urile sale roata istoriei. 7orocul i nenorocul se succed cu btaie de me)tronom -ntr)o
biografe simptomatica pentru secolul al **)lea. 2n miezul fecrui succes p;lp;ie
amenin"area, fecare apogeu ascunde captul unui tunel prin care totul se surpa. Se
afrma ca poet, scrie reporta"e -n anii cumpli"i ai rzboiului, iubirea ?i este
impartas.ita de ctre cea pe care o numete, =aleaua neagraF i cei doi se
cstoresc.
.!enimentele se precipita. /romulgarea legii rasiale 2i -mpiedica pe cei doi
tineri sa pro'eseze, ea a!ocatura i el gazetria, datorita ascenden"ei e!reieti a
so"iei. Singura sal!are ar f plecarea din Dara. Gansa ii auta i Virgil Gheorghiu
aunge -n 0%14 ataat de presa la Hagreb. Hiua de +4 august 0%11 ?l gases, te -n
(roa"ia, ea ramane cea mai neagra zi a !ie"ii lui. O nesperata cale a sal!rii ?i duce
la Viena i apoi la Semmering, -n Alpii austrieci, de aici -n mun"ii 3oemiei, la
Gottesgab, aproape de Annaberg, i mai departe pana la Ane i Ieimar.
(ei doi 'ugari caut re'ugiu -n zona americana con!ini ca !or f sal!a"i dar
auni acolo sunt trimi"i la -nchisoare. @ncepe lungul drum prin, p;ntecele baleneiF
findc tree dintr)un lagr -n altul !reme de doi ani, despr"i"i unul de celalalt. (;nd
sunt eliberap, -n 0%1J, reuesc sa aung la Keidelberg. Orice ten)tati!a de iegire la
lumina se soldeaz cu un nou eec. @ncearc sa prseasc .uropa i sa emigreze -n
(anada, apoi -n Australia, 'ar4 succes. .l!e"ia nu 2i primete findc n)au cont 2n
banca.
Acela"i Keidelberg al unei capti!it"i aparent 'ara ieire obliga la alt soi de
e!adareA scrisul. Aici Virgil Gheorghiu -i scrie -n apte)opt luni romanul Ora +,. :ai
mult, are gria sa -i asigure o traducere -n germana. (;nd reuesc sa treac ilegal
'rontiera S. 2 sa intre pe teritoriul Lran"ei iar -n august 0%1$ sosesc la /aris, aceeai
roata se -ntoarce brusc. Gi mici miracole se "in lan". Omul pro!iden"ial este Gabriel
:arcel care conduce colec"ia de literature strin, Leu& (roisesF a .diturii /lonA ii
cites, te romanul -n germana i se hotrte s)l publice. ?ot de miracol Mine i
repeziciunea i miestria cu care :onica =o!inescu traduce manu)scrisul din romana
-n 'ranceza.
Romanul are un succes ce -ntrece a"teptarile tuturor i (onstantin Virgil
Gheorghiu se trezete propulsat -n central aten"iei. 7ecazurile nu @nt;rzieA litigiul cu
traductoarea se @ncheie la tribunal, cercurile emigra"iei romaneti dezlan'uie o
campanie de presa cu acuzaDii gra!e de antisemitism pomi"e de la cartea de
reporta"e Ard malurile 7istrului. Acela"i Gabriel :arcel care organizase con'e)rin"e i
dezbateri despre roman de!ine ad!ersar, reconcilierea se produce abia peste un
deceniu. Ad!ersitatea traductoarei il -nso"ete pe scriitor pana la tre)cerea -n
nefin"a.
Sal!area o gsete -n scris, publica intre 0%,+ i 0%>0 noua romane i o
po!estire, trei carf dedicate marilor fguri religioaseA S';ntul loan Gura de Aur, 22.
=uther, :ahomed. Se prefgureaz alta -ntorstur a destinului. 2n 0%>4, -n
ziua de srbtoare a Sfn"ilor (onstantin i .lena, (onstantin Virgil Gheorghiu este
hirotonisit preot ortodo& la biserica ortodo&a, Sfn"ii ArhangheliF din /aris. /este trei
ani primete din partea /atriarhiei Romane titlul de econom sta!ro'or iar -n 0%>$ cel
de protopresbNteros al /atriarhiei din (onstantinopol, o distincpe onori)fca de mare
"inuta, acordata celor mai alei preo"i din punct de !edere al "inutei spirituale.
@n e&isten"a lui Virgil Gheorghiu se -mpletesc !oca"ia preo"eascS i puterea de
crea"ie, cltoriile i implicarea culturala, religioasa i politica. (alatores, te -n
.l!e"ia, Maponia, (oreea i de doua ori 2n =iban. Spri"ina ac"iunile de protest
declanate de 3en (orlaciu sau cele de aprare a preotului Gheorghe (alciu)
Cumitreasa, arestat la 3ucure"ti. 2n inter!en"iile din presa, -n emisiuni de tele!iziune
se declar, anticomunist 'anatic iar "ara i)o numete, republica peni)tenciara
romanaF.
@n 0%$%, c;nd simte pulsul schimbrilor din .st, ia atitudini publice, rostete
indemnul din imnul Ceteapt)te romane, pledeaz cu 'er!oare pentru "ara sa pe
care, insa, nu apuca sa o re!ad -nainte de a disprea, ca i alt mare e&ilat, Vintila
Koria. Ce alt'el, apropierile dintre cei doi scriitori romani aproape ca ating stra)
nietatea, ei acapareaz scena literara la pragul dintre decenii prin doua romane "2n
anii #1% S. 2 #,5 Ora +,, -n #>5 Cumnezeu s)a ndscut -n e&il8, -n urul crora suc)cesul
criticii i cel al publicului intra -n concurenDa. (ei doi se sting -n acelai an, 0%%+, 'ara
sa re!in acas o singura data. Au auns la noi doar c;te!a din cr"ile lor.
O carte e!eniment.
Romanul Ora +, a !zut lumina tiparului 2n 0%1%, cunoate un succes uluitor
ca tira", traduceri, impact asupra cititorilor, dezbateri. /re'a"a scrisa de Gabriel
:arcel este i prima !iziune asupra acestui roman asupra cruia -ncep sa curg
elogiile din presa literara de orientri i direc"ii 'oarte di'eriteA :arcel Augagneur ",
Lrance)SoirO8, /ierre 3erger ", /aris)/resseF8, Gerard (aillet ", OperaO8, =uc .stang ",
=a (roi&F8, Andre Lontaine ", =e :ondeO8, Robert 6anters ", =a Gazete des =ettresF8,
:a& /ol Louchet ", (arre'ourO8, Andre Rousseau& ", =e Ligaro =itteraireF8, :aurice
7adeau ", (ombatO8, Caniel Rops ", =e Re!eilleF8.
Cintre personalit"ile mari ale e&ilului romanesc, 22 elogiaz :ircea .liade -ntr)
un articol din, Eniunea RomanaO, din martie 0%1%A Socotim ca este de dato)ria
fecrui romdn s)l citeasc, nu numai ca este !orba de cea dint;i crea"ie literara
importanta a emigra"iei romaneti, ci i pentru ca re!eleaz un aspect al istoriei
contemporane pe care 2nc+ nici un alt scriitor european sau american nu l)a pus -n
lumina cu at;ta claritate "i at;t de ptrunztor. .ste, -n 'ond prima opera literara -n
care se oglindete teroarea istoriei contemporane, istorie care insem)neaza, pentru
imensa maoritate a globului, fe moartea, fe trans'ormarea -n maina,
depersonalizarea, dezumanizarea.F
2ll.
Succesul uluitor al romanului !ine din multiple orizonturi de ateptare pe care
le)a acti!atA istoric i politic, flosofc i religios. ?recuser pir"ini ani de la mche)ierea
rzboiului care produsese muta"ii -n contiin"a indi!iduals ,0 colectr!a, nelini"tile ii
'rm;ntau pe cei scpa"i te'eri de sub ta!alugial istoriei, pri!irile inca nu puteau
scruta dincolo de supra'a"a e!enimentelor si, brusc, un roman rscolea totul i
rfspunea la @ntrebri inca nepuse despre absurdul rzboiului i cruzimea fin"ei
umane, despre un punct critic la care a auns ci!iliza"ia ca e'ect al progre)sului i al
erei tehnologice.
(artea aduce -n lumina rela"iile comple&e dintre identitate i alteritate, pragul
dintre di'eren"a i discriminare, tragedia omului care aunge la ?nstrainare abso)luta
de tot ce i)ar putea defni indi!idualitatea. ?otodat, apar aici 'apte i do!ezi ce
tulbura total maniheismul pe care l)a impus s';ritul rzboiului c;nd udecata o 'ac
-n!ingtorii i ei lasa mrturiile pentru istorie. /oate ca pentru prima oara cititorii
occidentali citeau pagini cutremurtoare despre atrocitaple comise -n "rile .stului
de solda"ii so!ietici i despre s;ngeroas, eliberareF pe care ei o aduceau.
/ersonaul principal este un "ran roman, Pohann :oritz, i istoria il 'ace sa
treac mereu altcine!aA trimis -n lagr ?mpreuna cu e!reii capt alt nume, 2acob
:oritz, e!adeaz cu trei dintre to!arii de lagr i aunge la 3udapesta dar aban)
donat de acetia i prins de police este ?nchis ca spion romanQ autoritafle maghiare
il !;nd Germaniei sub numele de Manos :oritzQ un colonel animal de ideile rasiste i
ale purit"ii etnice ?l considera @ntruparea arianului, conser!at -n cadrul unei
comunit"i de sai din ?ransil!ania -n 'orma puraQ aunge ast'el -ntr)o unitate SS, se
cstorete cu o 'eineie ariana, e!adeaz cu prizonierii 'rancezi iar americanii ?l
consideraR German.
/ersonaul rostete in, .pilogO o con'esiune teribila ?n 'a"a locotenentului
american =ewis i a 7orei Iest, un soi de bilan" al periplului sail dintr)un lagr ?n
altul, de la o identitate la alta, de fecare data nepotri!ita cu "ara ?n care aungea
2rripotri!a !oin"ei saleA 2n 0%4$, am 'ost ?n lagrul de e!rei din Romtnia. 2n 0%15, ?n
lagrul de romani din Engaria. 2n 0%10, ?n Germania, @ntr)un lagr de unguriR 2n
0%1,, @ntr)un lagr american. Alaltieri am 'ost eliberat de la Cachau. ?reisprezece
ani de lagrR Am 'ost optsprezece ore liber. /e urma m)au adus aici.F
@n !ia"a lui Pohann :oritz s)a i!it un germene al rului, dumnia unui se' al
postului ae "andaSti eare n dorea ne!asra, care dcelaneaFi tot iml nenoroci)rilor,
asemenea unui bulgare de nea a crui rostogolire antreneaz a!alana. Simultan,
eroul trebuie sa reziste -ncercrilor, sa supra!ie"uiasc, sa suporte un lung proces al
depersonalizrii, al unei ?nstrainari absolute de el, cel plecat de acas 'ara sa tie
de ce.
Via"a lui a intrat @ntr)un mecanism 'unc"ion;nd aberant i decizii gra!e ce ?i
schimba destinul sunt luate peste capul luiA di!or"ul acceptat de Suzana ca sa
pstreze casa, o noua cstorie cu o t;nr asistenta germana, naterea i moartea
copilului lor par mai cur;nd consecin"e ale politicii naziste dec;t op"iuni pomi"e din
propria !oin"a. O uria deturnare a mersului lumii s)a produsA indi!idul nu mai are
nici o ?nsemnatate, nu se mai respecta nimic ce ?l distinge de ceilal"i, iar lagrele
nu sunt altce!a dec;t e&presia acestei decderi.
=inia epica susfnuta de Pohann :oritz ?i are pandantul ?n drama lui ?raian
6oruga i a so"iei sale. .&ista un paralelism ingenios construit de autor 2ntre cele
doua perechi, a lui :oritz i a Suzanei, pe care rzboiul ?i desparte de la ?nceput i
?i reunete dup mai mult de un deceniu, i scriitorul i so"ia lui care tree ?mpreuna
i separat prin detente i lagre. (el de)al doilea plan nu este unul e&clusi! al
acpunii ci i al re<ec"iei, caci ?raian 6oruga ?si scrie romanul, pe !iuO pe msur ce
se deruleaz 'aptele. /e linia inaugurata de Andre Gide, romanul @i are. CublulF sau
prin actul genezei i al scrierii unui roman.
@n tribula"iile sale, scriitorul se trezete ?n aceleai situa"ii ca i prototipul ales
ca erou. Gi el 'uge mereu ca sa nu fe prins i ?nghi"it de, balena de!oratoareF, i ea
cu di'erite ?n'a"iari. (aut sa piece din Mara ca sa ?i sal!eze so"ia de origine
e!reiasca, ?si pierde Mara la +4 august 0%11 i 'uge ?mpreuna cu 7ora mereu spre
!est din calea ruilor i @ncearc sa aung ?n liniile americane, dar americanii ?i
trimit 2n detenfe pentru ca sunt romani, !in aadar dintr)o "ara inamica. Spre
deosebire de Pohann :oritz, el caut un sens 'aptelor, contientizeaz rsturnarea
lumii.
Romanul la care lucreaz ?raian 6oruga se intituleazR, Ora +,O i este
simultan epica i dezbatere, istorie trit i comentariul ei. Cup moartea !olun)tara
a autorului, so"ia lui ?i continua scrisul. ?eoriile enun"ate ating mai multe puncte
ne!ralgice ale ci!iliza"iei secolului al **)leaA hibridul monstruos creat din
2mperechearea fin'ei umane cu maina numit, scla!ul tehnicF, intrarea umanit"ii
@ntr)un soi de post)istorie ?n care birourile iau locul altarelor, dispari"ia !echiului
umanism a!;nd ?n centrul lumii omul i apari"ia unei societ"i de oameni roboti)za"i.
Al treilea plan al romanului, petifile scrise de ?raian 6oruga sau ideile din
dialogurile cu prietenul sau procurorul George Camian sau cu so"ia, din mono)
logurile "inute ?n 'a"a lui Pohann :oritz, 'ormeaz miezul dur al cr"ii, care da un
sens peripe"iilor ce se tot multiplica i rtcirii personaelor, care pune un diagnostic
lumii ?n deri!a i luptei dintre cele doua blocuri, cel rsritean i cel occidental, care
a!ertizeaz ca s)a dus i ora ultimei anse de sal!are, omenirea se a<a acurn
dincolo de timpul sal!rii c;nd :esia ?nsusi daca ar !eni n)ar mai putea schimba
nimic, n)ar mai putea)o m;ntui.
Obser!a"iile 'cute de ?raian 6oruga apar presrate pe tot parcursul
romanului, ele capt coeren"a ?n, peti"iiF. 2storia scrierii romanului se preschimba
-n istoria unui eec, findc scriitorul ?2 abandoneaz ca sa redacteze peti"ii. 7u esie
o 'orma de protest ci o mani'estare de luciditate. (;nd noul om, scla!ul tchnu, !a
stapSni tot pm;ntul, el nu !a mai a!ea ne!oie de fc"iune, nici de cQ ir"i cai! sn
mediteze asupra condi"iei umane, nici de interoga"ii. /entru el !or g;ndi al"ii, cei ce)
0 programeaz.
, /eti"iileF sunt singura 'orma de comunicare pe care o poate accepta i pri)
cepe o umanitate preocupata de efcien"a mecanismului. =ar sinuciderea singura
cale pe care o are scriitorul de a se sal!a dintr)o lume -n care nu ts. 2 mai are nici
locul, nici rostul. .l ar f prins -n marele mecanism i distrus, anihilat, -ntr)o 'orma
sau alta.
Roman realist, picarescR
Ce unde !ine acest roman de)a dreptul ocant, el poate sa placa sau sa dis)
placa, sa genereze reac"ii de respingere !iolenta "(ornel Engureanu8, de necon)
di"ionata admirable "/aul :iclau8, comentarii pertinente i echilibrate "Gheorghe
Glodeanu8. ?otui, care este secretul acestui roman care a 'cut !oga i despre care
s)a scris i s)a discutat enorm. Virgil Gheorghiu a scris un roman simplu i complicat
-n acelai timp, pe cat de 'rust i dur ca epica, pe at;t de rafnat ca orga)nizare
interioara.
Autorul nu are cum s)i trdeze lumea care l)a modelat literar. 2n anii 'or)
marii sale, care coincid cu deceniul 0%45)0%15, proza rom;neasc se a<a -n zodia
autenticit"ii prin cele mai bune romane ale lui (mil /etrescu, :ircea .liade, Anton
Kolban. Gi miza pe autenticitate a recunoscut)o autorul c;nd afrma -ntr)un inter!iu
realizat de R. 3arratA Ca, fecare pagina din cartea mea a 'ost scrisa cu s;ngeQ al
meu, al celui al prietenilor, al tuturor celor ce au su'erit, care su'er @nc -n lagre de
concentrare.O ", ?emoignage chretienF, iunie 0%1%8 i)a 'or"at stilul propriu la coala
prozatorilor americani citi"i -n biblioteca din KeidelbergA .rnst KemingwaN i Mohn
Cos /assos, Iilliam LaulTner i Mohn SteinbecT. (ele doua serii de re'eriri ca posibile
modele raman, totui, superf)ciale, ele spun ce!a despre supra'a"a romanesca nu
lucruri 'undamentale despre miezul lui, lasa deschisa o capcana greu de e!itatA
-n"elegerea c;r:i -n spiritul con!en"iilor prozei realiste.
/rima edi"ie a cr"ii -n romanegte a general asemenea abordri. Cat 'und i
numele i condi"ia sociala a lui Pohann :oritz, Mran din ?ransil!ania, compara)"ia cu
2on de =i!iu Rebreanu, aproape se impune iar tenta"ia sporete prin e&is)ten"a celor
doua planuri epice, alternan"a i -ntretierea lor, simetria intre cele doua 'amilii, una
"rneasc i alta a intelectualit"ii rurale, prezen"a unui preot cu rol msemnat -n
cele doua sate, L;nt;na i /ripas.
.ste !izibila, din aceasta perspecti!eU Similitudinea e!identa 2ntre alte doua
personae, ?itu Kerdelea i ?raian 6oruga, -n care autorii i)au proiectat at;t eul
biografc cat i eul pro'und. Car tot de aici -ncepe sa se !ad "i deosebirea uriaaA
po!estea lui ?itu Kerdelea compune un 3ildungsroman, cea a lui ?raian 6oruga 9 un
metaroman. 2ntre ele se interpune distan"a uria"a intre primul modernism care
plimba oglinda re<ectrii pe deasupra unui drum i postmodemismul ce obliga fcD
iunea sa -i in!enteze oglinda i sa o lase, la !edereF o'erind ast'el dubla pri!ireA
asupra lumii i asupra actului ei de natere.
Ce!ine limpede totala neadec!are a canonului realist -n cazul acestei cr"i,
dei pri!it retrospecti!, el a 'ost receptat m seria mrturiilor despre ororile rzboiului
abia -ncheiat i a celui ne!zut din "rile .stuluiQ s)a 'cut des com)para"ia cu
@ntuneric la amiaza de Arthur 6oestler. Romanul zguduia, cel pu"in tot at;ta cat
mrturiile e&perientei trite direct, iluzoria pace instaurata -n primii ani postbelici, ca
i -mpr"irea ca pe tabla de ah intre buni i rai.
Rechizitoriul comunismului ?ncepe ast'el i pe calea fc"iunii i inca a unui
best)seller, ce mtarete depozi"ii, memorii, "umale. Vor urma O zi din !ia"a lui 2!an
Ceniso!ici, /a!illonul canceroilor, Arhipelagul Gulag, cr"i care zguduie sistemul dar
u"a fc"iunii spre tr;mul ororii a -ntredeschis)o Virgil Gheorghiu. ?ree doua decenii
intre btile orei imposibile -n multe limbi ale pm;ntului ,0 /remiul 7obel din 0%J5
care aduce prima !ictorie publica a lui Ale&andr Sol"eni"?n -mpotri!, imperiului
ro'uF.
O -ntreag literatura a lagrelor i a diziden"ei, literatura carcerala sau a
mchi)sorilor, de!ine accesibila publicului romanesc numai din 0%%5, aa ca -n
simulta)neitate se !ede -ntregul spectru al ororilor. 2ndi'erent cum s)ar numi, daca
depune mrturie despre cele trite 2ntre grani"ele unei Mari sau a alteia, daca
dez!luie 'a"a ne!zut a camerei de tortura, a celulei, a lagrului, ea nu 'ace dec;t
sa confrme !iziunea lui Virgil Gheorghiu.
@n fecare secol, imaginarul a proiectat cronotopul defnitoriu, o confgurate
spa"io)temporal capt;nd spiritul timpuluiA castel sau cetate, gradina ori salon, targ
sau ora pro!incial. (ronotopul 'undamental ce defnegte secolul al **)lea are doua
ipostazeA lagrul de concentrare i ?nchisoarea. =umea a de!enit o inlan)"uire sau
tnglobare de spa"ii carcerale ce consacra prizonieratul fin"ei umane. (e do!ada mai
concludenta ca declara"ia lui Pohann :oritz din fnalul cr"ii sale ca a trecut prin 05>
lagreVU
Gi, simetric cu un asemenea cronotop, Ora +, impune arhetipul eternului
!ino!at 'ara !ina. Pohann :oritz nu pricepe nici -n preama ultimei -ncarcerri care l)
ar a"tepta i pe el i pe to"i ai sai care li este greeala. 7u a gre.it, n)a 'urat, n)a
ucis, n)a sa!Srs.it nimic care s)l incrimineze i, totui, !ia"a i se scurge dintr)un
lagr -n altul, 'ara sa -n"eleag de ce.
/este ani, -n proza rom;neasc se i!ete un 'el de 'rate al lui Pohann :oritz,
acoperit de un anonimat per'ect, un prizonier @nso"it de doi gardieni care pornesc
-ntr)un drum ce terge treptat orice di'eren"a, care abandoneaz orice !erosimili)
tate -n 'a!oarea unei parabole e&traordinare -ntr)un microroman de o densitate
e&trema, descoperit de :aurice 7adeau i tradus -n Lran"aA =unga cltorie a pri)
zonierului de Sorin ?itel.
Re!enind la pistele de lectura deschise, cartea a 'ost !zut dup sugestia lui
Gh. Glodeanu, ca romanul picaresc al secolului al **)lea. /eripe"iile prin care trece
Pohann :oritz, una mai absurda ca alta, marc;nd pe i;nd di'erite de alienare a fin"ei
umane, ?l trans'orms -ntr)un picaro tragic. 2n !echile eposuri picareti, acesta era
?nzestrat cu in!enti!itate, cu umor, tia sa ias din necaz tea'r i 'c;nd haz,
descoperea stratifcarea lumii urc;nd ori cobor;nd scara sociala, uimit de mora!urile
semenilor, -n!";nd continuu.
Pohann :oritz pstreaz nealterata o imensa nai!itate, pe masurS ce sporete
absurdul situa"iilor "i al pedepselor, inocen"a lui de!ine tot mai nefreasca, de)a
dreptul stranie. .l nu este doar picaro)ul strbt;nd medii sociale di!erse, este
intrusul e&clus ori de cate ori is" a<S un loc i un rost. A!entura lui picaresca are
sensul rsturnatA dintr)un lagr -n altul, dintr)o Mara -n alta, el -n"elege tot mai pu".in
rSnduiala lumii. ActtoneazS un soi de logica in!ersa, cade continuu -n locul nepotri!it
i momentul nepotri!it.
@ntr)un 'el, Ora +, amintete de primul i cel mai original roman picaresc data
'und perechea pe care cei doi, ?raian 6oruga i Pohann :oritz, o alctuiesc. /rimul
este un Con Wui"ote, un soi de ca!aler al deziluziei absolute pe care nu il mai poate
sminti nici o carte de !reme ce el scrie cr"i ce despoaie lucrurile de orice aureola,
pana ce ele apar @ntr)o goliciune -nspim;nttoare.
En singur 'apt trdeaz apartenen"a la stirpea !izionarilon intrat de mai multe
zile -n gre!a 'oamei, desprins de cele pm;nteti, el !ede cercul de lumina din urul
capului mitropolitului /alade, a<at i el -n lagr. ?raian 6oruga recunoate ast'el ca
nimbul sfn"ilor nu este o in!enpe a zugra!ilor de icoane i descoper mul"i purttori
de nimbA Car razele acelea erau mai 'mmoase dec;t cele ale 'ocu)lui ori ale luminii
electriceU S)ar f putut lumina -ntreg pSmantul cu luminile care iz!orau din 'run"ile
lor. Gi n)ar mai f 'ost noapte pe pSmant.F
(at despre Pohann :oritz, el are aceea"i fbra puternica i rezistenta ca
Sancho /anza dar cu toate trasSturile ingro"ate, un scutier rtcit, a crui buna)tate
f bun sim" nu pot sal!a pe cel ce a zrit prbuirea .uropei, din care au rmas ruine
de "Sri i orae, de oameni i legi, de biserici i credin"e. (ei ce !in sa re-n!ie
ci!iliza"ia i sa o ridice din ruine ?ncep prin a construi ?nchisori iar el scriitorul 9
ca!aler al deziluziilor, o trSiete pe ultima, constat;nd ca nicSieri nu mai poate f
bine pentru oameni findcS pm;ntul a -ncetat sS mai fe al oame)nilor. @ntoarcerea
acasS pentru ca!alerul deziluziei mseamnS @:/XRXM2A lumii de dincolo.
, sau conte philosophiYue#V
(ritica 'rancezS a sesizat potenpalul flosofc al romanului Ora +, chiar de la
apari"ie -n cronicile de -nt;mpinare. Ast'el, Andre Lontaine 'ace apropieri cu autori
care depun mSrturie despre timpul ApocalipseiA Graham Greene i George 3ernanos.
Car primul nume in!ocat este Costoie!sTiA (rimd ipedeapsa. .u cred cS i !iziunea
sumbra a lui 6a'Ta din (astelul i /rocesul a lsat dare ad;nci -n epica i substan"a
cr"ii. Gi personaul lui Pohann :oritz, poate f redus la o pereche de ini"iale.
V222.
:a&ima rele!an"4 o are insa alta apropiere 'acutS de 'oarte mul"i
comentatori, cu altS specie, conte philosophiYue, ce iese din grani"ele romanesculuiA
(andide de Voltaire.
Relie';nd asemanSrile dintre cele doua cSr"i -n cronica intitulata Voltaire
orchestre par Iagner, Kenri d#Amourou& sesizeaz legturi subtileA ln spatele
acestei opere puternice, !oluminoase, acestei opere ocante, auzeam mica muzicS
ironica din (andide, ";nind printr)o minune dintr)o orchestra wagnerianSF. AltS
cronicS, a lui G. Guilleminault, recurge la aceeai imagine a unui (andide al se)
colului al **)lea.
(itita a"adar ca un roman flosofc, mai aproape de parabola dec;t de proza
realista, cartea lui Virgil Gheorghiu capta o coeren"S pe care grila realists o 'cea
imposibila. Gi se "ustifes supralicitarea e!identS a nefrescului din at;tea intarn)
plari, ?ngroarea pana aproape de caricatura a personaelor, e&agerrile demne de
!;rsta ingenuS a romanescului. Se e&plicS -nclcarea ostentati!a a principiilor
minime de !erosimilitate ca e&isten"a -n satul L;nt;n a trei biserici de con'esiuni
di'eriteA ortodo&a, catolicS i protestanta.
O demonstra"ie e!identS a altei mize dec;t !erosimilitate transpare -n
etalarea mai multor coincidence ce 'or"eaz orice logicS de cauzalitate i fnalitateA
intal)nirea celor doi 6oruga, 'atal i ful, -n acela"i lagr, regSsirea 'amiliei :oritz i
-nt;lnirea cu sopa lui ?raian, 7ora Iest -ntr)un moment dramatic cSnd ti a"teapta un
nou lagr. O asemenea cheie moti!eazS i fnalulA a izbucnit al treilea rzboi mondial
i Pohann :oritz cu ai sai !or sS se -nroleze de partea americana.
Oric;t se strSauie"te Pohann :oritz sS urmeze lec"ia datS de ful sau i sa !or)
beasca de credin"a lui -n ci!iliza"ie, -n Occident, -n tot restul, el nu le poate rosti.
Ochelarii lui ?raian 6oruga pe care i)a pstrat cu gri"S ca sS)i de a so"iei acestuia il
silesc sa re!adS cu ochii min"ii ororile trSite i sS simt -n'urate tn urul trupu)lui
sute i mii de Tilometri de sarmS ghimpata.
Aadar, omul a pierdut libertatea alegerii, el nu poate alege dec;t intre rSul
cel mare al bole!ismului i rSul mai mic al unei ci!iliza"ii tehnologice -n care totul
decurge dupS reguli mecanice. Aa a citit critica 'rancezS fnalul romanului,
punandu)0 ?n relate cu istoria romanilor i a celorlalte popoare din aceasta parte de
.uropS, care de)a lungul secolelor n)au a!ut niciodatS libertatea alegerii, dec;t intre
doua asupriri, intre douS imperii, intre doua 'eluri de -nrobire.
LSra -ndoial ca argumentele cele mai serioase pentru lectura ca roman
flosofc il o'er, /eti"iileF. .le dau o dimensiune metafzica unor 'apte incredibile i
totodat sus"in ea'odatul de idei al cSrMii. /e "umState satira, pe "umState pro)
'e"ie, ele se ocupS de toate domeniile !ie"ii, -nregistreaz realitS"i, dau solu"ii, -ntr)
un cu!;nt ingroa4 lucrurile pana la absurd.
Car asocierea cu romanul lui Voltaire !ine i din ingeniozitatea constmc"ici
epice realizate de autor, surprinztoare pentru timpul -n care este scris i pcnini
lipsa unei e&perience -n proza de mare -ntindere. Scriitorul a "u&tapus n!i pm cedee,
care asigurS insolitarea totals a romanului i il 'ac, pe de o parTmill ilr accesibil, pe
de alta parte, at;t de @ncrcat de semnifca"ii -ntr)o e&presie a supre)mei simplit"i.
Ast'el, primul plan al epicii recurge la 'ormula romanului senzaDional. /aginile
despre iubirea dintre Pohann :oritz i Suzana i, !isul americanF al t;nrului "ran
ardelean, po!estea tatlui Suzanei, 2orgu 2ordan, au destule note melodramatice, pe
alocuri chiar tenebroase, @ntr)o !erifcata tradi"ie a succesului ce !ine de 'oarte
departe, de la :isterele /arisului ?ncoace.
7iciuna din re"etele comerciale nu este ratataA pasiuni rscolitoare, fri pu)
ternice i autoritare, gesturi plasate la grani"a dintre omenesc i patologic, scene
grandiloc!ente ce 'rizeaz pateticul i grotescul tragic. .le se ?nira i creeaz un
e'ect de acumulareA 'uga Suzanei, uciderea mamei ei, plecarea lui 2orgu 2ordan cu
armata germana i mai t;rziu sinuciderea lui spectaculoasa i testamentul sau
@ncredin"at celei de)a doua so"ii a ginerului sau ce ?i rpise 'ata.
Acelai procedeu de acumulare este 'olosit -n tribulafile lui Pohann :oritz
dintr)un lagr -n altul, pana se produce e'ectul de anesteziere a su'erin"ei, de
aprare printr)o singura cale, a solitudinii absolute, a cobor;rii la inocen"a pri)mara.
Pohann :oritz din ce -n ce mai srcit de identitate, complet depersona)lizat, apare
de la un punct -ncolo purt;nd umbra idiotului lui Costoie!sTi.
(el de)al doilea plan are alta densitate i alta miza. Virgil Gheorghiu scrie nu
doar un metaroman ci o 'rumoasa istorie a rela"iei fliale. Romanul atinge aici nota
gra!a i ?i arata ?n!estitura spirituala. 7enorocirile prin care trece preotul 6oruga,
consec!en"a -n @mplinirea misiunii schimba tonalitatea i dau pro'unzime epicii
senza"ionale. (a i planul celalalt, el se poate compara prin zigzagul ?ntam)plarilor
i semnifca"ia lor cu micul roman !oltairean.
, /eti"iileF con"in s;mburele dur al cr"ii. .le proclama nu doar tragedia per)
sonala a lui ?raian 6oruga ci i moartea fcfunii. Scla!ul tehnic, cetaeanul, nu simte
ne!oia fc"iunii, el nu tie !isa ori spera, ?2 preocupa doar efcien"a biro)cratica,
'unc"ionarea impecabila a lumii ca mecanism. /eti"iile alterneaz dome)niul
economic cu cel estetic, domeniul "usti"iei cu cel militar. Gi toate 'rizeaz absurdul.
Aceeai tehnica a e&agerrii pSna la insuportabil este 'olosita i aici, aa cum -n
celalalt plan era e&acerbat senza"ionalul.
Obser!a"iile 'cute de ?raian 6oruga ce dubleaz, pe"iDiileF par sa reia,
amplifc;nd la ma&imum i @ntr)o tonalitate sumbra, apstoare, ironia lui Voltaire
'a"a de ideea lui =eibniz, cea a tririi ?n cea mai buna dintre lumile posi)bile. .l ?2
a!ertizeaz pe :oritz ca ?ntoarcerea ?n "ara lui nu mai este posibila, findc pana
?n Romania l)ar putea 2mpu,ca o patrula americana sau germana, 'ranceza, ceha
sau ungureasca, findc 2ntre om i casa lui sunt toate nafunile pm;ntului cu
armele pregtite sa traga. 7u doar despre depersonalizarea indi)!idului !orbete
6oruga ci i a popoarelor.
/esimismul scriitorului roman ?2 plaseaz de cealalt parte, cea ?ntunecata,
nu ludica i acida a lui Voltaire. Virgil Gheorghiu a re'uzat sa treac totul ?n registrul
parabolei, a pstrat partea necesara de realitate dar i)a dat consistent i contururi
halucinante pana ce pro!oac e'ectul de !erti". Autorul este egal ?n udecap 'a"a de
toate puterile totalitare, cea nazista i cea so!ietica, dar i ci!iliza"ia tehnolo)gica
americana.
(ea mai stranie relate o are @ns Ora +, cu alta carte, care, ?n mod curios, a
aprut tot ?n 0%1%A romanul O mie noua sute optzeci i patru de George Orwell.
Caca distopia scriitorului englez realizeaz imaginea in'ernului creat de oameni, ?n
care se instaureaz dubluganditul i stp;nesc Lratele cel :are, /oli"ia G;ndirii,
romanul scriitorului roman se citete ca pro'e"ie a unui prezent ce n)a de!enit trecut,
a crui oroare 2nca proaspt dez!luie !iitorul. Anul 0%$1 @n'"ieaz ceea ce
urmeaz dup insuportabila Ora +,. Gi capodopera de specu)la"ie politica ieita din
spiritul occidental se situeaz alturi de capodopera unui pro'etism ?ntors, nscut
din imaginarul rsritean.
.lisabeta =asconi.
(urriculum !itae
Z (onstantin Gheorghiu ?i @ncheie seminarul la 2ai i mama, ca ful sau sa
nu se -nroleze i sa piece pe 'ront, pune la cale cstoria cu 'ata cea mare a
preotului Scobai din 3lebea. (ei doi tineri se cstoresc -n 05 octombrie, el a!;nd +5
de ani iar ea 0J. 0%0> 9 Se nate la % septembrie (onstantin Virgil Gheorghiu la
Rzboieni dar datorita intrrii Marii -n rzboi, -n 0, august, i a prezen"ei militare,
tatl nu poate declara naterea copilului dec;t -n 0, septembrie.
.ste primul din cei , copii ai preotului (onstantin Gheorghiu i ai so"iei sale
:aria, nscut Scobai. Am;ndoi parinfi !in din 'amilii de preo"i de mai multe
genera"ii. 0%+.5)0%++.
Z Cup anii grei ai rzboiului, copilul triete copilria i descoperirea lumii -n
satul /etricani, unde tatl sau ?i a!ea parohia. 0%+.+.
Z =a 0, august triete prima srbtoare memorabila a copilriei, e pat
calare -n con!oiul ce -nso"ete icoana :aicii Comnului adusa -n sat de la mnstirea
7eamM. 0%+.4 9 =a 0 septembrie ?ncepe coala primara -n /etricani dar dup trei
luni coala este e!acuata i tatl ?l muta la coala din 3lebea la bunicul dinspre
mama, preotul ?oma Scobai.
Z Repeta clasa a patra la ?;rgu)7eam" iar directorul colii de acolo, in!a"a)
torul /intilie, ?l pregtete pentru concursul de intrare la =iceul militar, pentru ca
srcia 'amiliei nu ?i ?ngaduie sa urmeze seminarul i sa de!ina preot.
Z 0 septembrie. @mbrac uni'orma militara i ?ncepe cursurile =iceului militar
din (hi. 2nau, benefciind de o instruc"ie e&trem de serioasa cu of"eri ce studiaser
-n strintate, unii la Saint)(Nr. .ste considerat supradotat ca ?nzestrare intelectuala
i recepti! 'a"a de toate disciplinele. Aici ?i descoper !oca"ia literara.
M%4, 9 Se trans'era la (olegiul militar din (ernu"i.
Z Sosete la 3ucureti, ?i ia aici bacalaureatul i se @nscrie la Lacultatea de
=itere i Lilosofe a Eni!ersit"ii din 3ucures. ?i. Cebuteaz ?n presa literara ca poet.
Z Scriitorul 7. (re!edia ?l anga"eaza ca secretar particular. Cebuteaz
editorial cu !olumul de poezii Via"a de toate zilele a poetului, se bucura de o buna
primire ?n lumea literara.
Z Se cstorete cu .caterina 3urbea, a!ocata la (urtea de Apel din
3ucureti, pe care o cunoscuse ca reporter, asist;nd la c;te!a procese.
Z /rimete /remiul de poezie al Lundapilor Regale care ?i editeaz !olumul
(aligrafe pe zpad. /ublica poemul)lamentaDie Arinand (aliiic&i it, reac"ie la
asasinarea acestuia ?n septembrie 0%4%.
:il2%1r 9 -n ultimii patru ani, sus"ine o intensa acti!itate publicistica, mai -nt;i
la, (u!;ntulO, unde 7ae lonescu il primete la recomandarea lui ?udor ArgheziQ dup
suprimarea acestuia, il anga"eaza (ezar /etrescu la, RomaniaF, apoi la, ?impulF,
unde se pare ca a 'ost coleg cu :iron Radu /araschi!escu i :arin /reda.
Z =a s'ars. 2tul lunii iulie, este anga"at corespondent de rzboi la Sec"ia de
presa i propaganda a :arelui Stat :aor i pleac pe 'rontul din 3asarabia de unde
trimite reporta"e incendiare. =e aduna -ntr)un !olum Ard malurile 7istrului, cu o
prezentare de ?udor Arghezi, care aunge la 1 edi"ii -ntr)un singur an.
Z (a reporter de rzboi se -mbarca pe submarinul marinei romaneti,
CelfnulF i participa la blocada na!ala a (rimeii i a (aucazului, e&pe)rien"a
transpusa la -ncheierea misiunii -n !olumele de reporta"e (u submarinul la
Se!astopol i Am luptat -n (rimeea. Radiodi'uziunea Romana il anga"eaza sa
alctuiasc primul urnal al zilei de la ora J.
Z =i apare i placheta de !ersuri (easul de rugciune. (ontinua sa publice la
di'erite ziare ", ?impulO, .coulF, .!enimentulO, SearaF, (apitalaO, 2n'ormaMia zileiF8 i
aceti ani sunt e!oca"i de :arin /reda -n Via"a ca o prada.
Z =a -nceput de an, este trimis de :inisterul /ropagandei la Hagreb, ca ataat
de presa pe l;ng =ega"ia Rom;niei din (roa"ia, -n "ara apare primul roman, Eltima
ora.
Z Cup rsturnarea politica din +4 august 0%11, so"ii Gheorghiu re'uza
-ntoarcerea -n "ara i a doua zi pleac de la Hagreb spre Viena unde sunt trata"i ca
diploma" ai unui stat inamic. ?riesc -n regim supra!egheat, la Semmering, -n Alpii
austrieci. Ce aici sunt trans'era"i -n direc"ia mun"ilor 3oemiei, i caza"i la Griiner
Kaus din Gottesgab, aici ii cunoate pe SlinT, ambasadorul Germaniei -n .l!e"ia, i
un btr;n diplomat turc, .lTrim 3eN.
Z Cup capitularea Germaniei, cei doi so"i se trezesc liberi i -ncep drumul
spre !est ca sa aung -n zona americana. /oposesc la Aue, datorita unei patrule
americane aung la Ieimar iar aici sunt despr"i"i i trimii -n -nchisoarea oraului,
findc Virgil Gheorghiu este considerat 'ost diplomat al unei Dari inamice.
Z 0%1J 9 ?imp de doi ani Virgil Gheorghiu trece prin 01 lagre iar so"ia lui prin
mai mult de 05. Cespre ederea -n lagrul din 6ornwestheim i ten)tati!a lui Virgil
Gheorghiu de a se sinucide lasa o mrturie generalul 2on Gheorghe -n =es /etits Lils
d#Oncle Sam "0%,18
Z 2n prim!ar, dup 0> luni de deten"ie, soDii Gheorghiu se regsesc la
=udwigsburg, -i -ncearc norocul la Keidelberg. Aici Virgil Gheorghiu se -nscrie la
Lacultatea de teologie. (itete -n biblioteca de aici marii scriitori americaniA
KemingwaN i LaulTner, Cos /asses i SteinbecT. .ueaz ten*2V
Z .s tati!ele de a emigra -n ari mai deprtate "(anada, Australia8 sau mai
apropiate ".l!e"ia8.
Z 0%1$ 9 Realizeaz la comanda unui editor un !olum de po!eti romaneti
dar intra -n 'ebra scrisului i -n J)$ luni ateme c.te!a sute de pagini din cartea ce
se !a numi Ora +,. Are gria sa trimit manusrisul unui prieten -n Austria ca s)l
traduc -n germana.
Z CupS mai multe -ncercri neizbutite de a trece grani"a -n Lran"a, reuesc i
la $ august intra pe teritoriul Lran"ei, -n scurt timp aung la /aris. 2n noiembrie apare
la Keidelberg Rumanische :archen "/o!eti romane"ti8.
Z =a /aris, !ersiunea germana il con!inge pe Gabriel :arcel sa includ cartea
-n colec"ia de literature strin, Leu& (roisesF pe care o conducea la .ditura /lon.
.ra interesata de carte i .ditura Gallimard.
Z Apare =a !ingt)cinYuieme heure "Ora +,8 la .ditura /lon tradusa -n 'ranceza
de :onica Saint)(ome "pseudonimul :onici =o!inescu8 dup manuscrisul romanesc
i cu pre'a"a semnata de Gabriel :arcel, se bucura de un succes uimitor i il
propulseaz pe autor -n prim)plan.
Z Virgil Gheorghiu triete din plin eu'oria succesului. (unoate c;te!a
personalit"i marcante din !iaDQ a literara i cea politica "Albert (amus, Cenis de
Rougement, Ca!id Rousset, /aul)Kenri SpaaT8, ia parte la (on'erin"a .uropeans ce
se Mine la =aussane "J)00 dec. 0%1%8, la mani)'estatiile de la Sorbonna i 3ru&elles.
Z 2n acela"i an apare la .ditura Gallimard /recis de decomposition de .mil
(ioran.
Z @ncep traducerile -n limbi de circulate i -n "rile europene. @ncep i
ne-n"elegerile cu traductoarea legate de plata traducerii, litigiul aunge la tribunal
care se pronun"a -n 'a!oarea scriitorului.
Z /ublica romanul =a seconde chance "A doua ansa8, scris -n limba romana Di
tradus de =i!ia =amoure. Se declaneaz campania de presa -mpotri!a lui Virgil
Gheorghiu, cu acuza"ii gra!e de antisemitism plec;nd de la e&trase din cartea de
reporta"e Ard malurile 7istrulu2. 2l ataca i Gabriel :arcel -n /aris)/resse.
Z 2n!itat -n Argentina, Mine con'erin"e la 3uenos Aires, :endoza, se bucura de
o primire de e&cep"ie, il primete -nsus. 2 preedintele "arii, Muan /ero7. @n a doua
parte a anului lucreaz la un nou roman.
Z 2n primele luni defniti!eaz romanul i il publica la .ditura /lonA =#Komme
Yui !oNage seul "3arbatul care cltorea singur8, tradus din romana de =i!ia
=amoure. (ltorete -n spa"iul mediteranean, la 3arcelona se bucura de primire
deosebita din partea marelui editor cata)lan =uis de (aralt, care organizeaz i o
!izita la Sal!ator Cali. So"ii Gheorghiu cltoresc -n 2talia, la :ilano i Vene"ia.
M%,, 9 ?ermina la milocul lunii august romanul =e /euple des 2mmortels
"/oporul 7emuritorilor8 i apare -n librarii -n noiembrie, tradus din
*V te'uNs i")es
Z
Z
*V2 romana de =i!ia =amoure S. 2 publicat tot de .ditura /lon. Apar i alte
doua romane de alta 'acturaA =e Suspect 9 .d. =a KaNe, i On embauche des hews 9
.d. (aralt.
Apar la aceea"i editura /lon romanul =es Sacrifes du Canube "Sacrifca"ii
Cunrii8, dedicat =i!iei =amoure, i Saint Mean 3ouche d#Or "S'antul loan Gura de
Aur8.
Z Apare la s';ritul anului =es :ediants des miracles "(eretorii de mira)
cole8, cu titlul inipal =#Or de la peau "Aurul pielii8, tot la /lon.
Z Romanul =a (ra!ache "(ra!aa8 publicat de /lon -n mai, declaneaz un
nou scandal de presa, amplifcat i de alt scandal a!andu)0 ca protagonist pe Vintila
Koria al crui roman Cieu est ne en e&il "Cumnezeu s)a nscut -n e&il8 prime"te
/remiul Goncourt.
Apare tot la editura /lon micul roman /erahim, elogiat de critici i pe care
Gabriel :arcel, -mpcat cu autorul, il considers drept tot ce a scris mai 'rumos i mai
puternic, cel pu"in egal cu Ora +,. 2i propune i ecranizarea, cu Mean Gabin -n rolul
principal i Kenri Verneuil ca regizor. Apare la acceas" editura /lon i alt roman =a
:aison de /etroda!a "(asa de la /etroda!a8, titlul ini"ial find Stp;nele de la
/etroda!a.
Z =a Vie de :ahomet apare la .d. /lon, cunoa, te -n timp un mare succes,
este considerate cea mai buna istorie a !iepi pro'etului scrisa de un autor european.
Z =a +4 mai, Virgil Gheorghiu este hirotonisit preot de ctre episcopul ?eofl
lonescu, -n biserica ortodo&S romana, SfnMii ArhangheliO, -n ziua de, @nl"areF. Laptul
pro!oac iari reac"ii contradictorii -n r;ndurile emigrateU Romaneti i are ecouri -n
presa 'ranceza. /rin sentin"a ?ribunalului (i!il al Senei din 4 'ebruarie se @ncheie i
pro)cesul intentat de George Rosetti pentru pre"udicii morale pricinuite de 'olosirea
numelui sau de 'amilie -n romanul =a (ra!acheA plata sumei de 05.555 de 'ranci de
ctre autor i retragerea carfi din librSrii. 2n edi"iile ulterioare, numele de 'amilie,
RosettiO este ?nlocuit cu, LaniotiF. @ntr)un inter!iu publicat de 3ernard /i!ot, scriitorul
sus"ine ca prototipul i "inta atacului a 'ost flologul Ale&andru Rosetti.
Z /ublica la .ditura /lon =es 2mmortels d#Agapia "7emuritorii de la Agapia8,
prima carte scrisa -n limba 'ranceza.
Are loc la lerusalim -nt;lnirea istorica dintre /apa /aul V2 i /atriarhul
Athenagoras, ca primS tentati!e de reconciliere a celor doua biserici. /atriarhul
Athenagoras !a uca un rol important -n !ia"a scriitorului.
Z .ditura /lon publica po!estirea de 'actura autobiografca Ce la !ingt)
cinYuieme heure a 2#heure eternelle "Ce la ora +, la ora eterna8 i cea de 'actura
biografca =a Meunesse du Cocteur =uther "?inere"ea doc)torului =uther8.
GheorghiK 'ac mad rmilte cltoriiA rn Germania ":unich, to )(anada
":cmtecal8, SEA "7ew)[orT8. 0%A>> 9 /reotr< Virgil Gheorghiu este -nl"at la rangnl
de econom)sta!ro'or de cftre. /atriarhal 'astiniian -n mianele S';ntului Sinod de la
3ucureti. 22 lntalnete !os; la Gene!a, pe Mustin :oisescu, mitropolitul :oldo!ei,
!iator patriarh.
Z /ublics :MKia3Kl =e :eurtre de 6Nralessa la ed. /lon.
Z Se realizeaz 'dmul Ora +, al crui scenariu se bazeaz pe roman, regizat
de (arte /oati cu actorii AnthonN Wuinn i Vima =isi.
Z VirgE Gheorghiu 0 intalne"te Mn .l!e"ia pe patriarhul grec Athenagoras,
dialogril li ""ro"rie pe cei doi Slu"itori ai bisericii.
Z 2i apar la editura /lon alte doua romaneA =a ?uniYue de peau "?unica de
i'ridie8 i =a (ondatierra.
Z /articipa la intatoiri ,0 Mine con'erin'e -n lunile 'ebrile dinaintea re!oltei
st3den'eti din mai #>$, cea inai agitata find cea de la 7anterre.
Z Sn iunie, so"ii Gheorghiu !iziteaz (onstantinopolul la in!itapa i/atria.bnhti
Athenagoras, despre care intenNoneaza sa scrie o carte.
Z Aipare la ed. /lon scrierea narati!)eseistica /ourYuoi m#a)t)on appele VirgilV
M/entru ce rn)ai numit VirgilV8
Z /ublica la ed. /lon =a Vie du patriarche Athenagoras "Via"a patriarhului
Athenagoras8.
Z =a un an de la re!oltele studen"e"ti, :ichel de Rostolan ?i propune
scriitorului 'ondarea unei grupri, (ercle RenaissanceF "(ercul Renaterea8 al crui
/reedinte de Onoare de!ine.
Z =a (entru ortodo& de la (hambesN din .l!e"ia, Virgil Gheorghiu de!ine
protopresbNteros al /atriarhiei din (onstantinopol, rang onorifc acordat preoplor de
?nalta "inuta spirituala.
Z Apare la ed. /lon romanul =#.spionne "Spioana8.
Z Aceeas" editura ii publica romanul =#(.uil americain "Ochiul american8.
Z Apare romanul =#Komme Yui !oNagea seul "Omul care cltorea singur8 la
ed. /lon.
Z .ste in!itat de Eni!ersitatea din Seul i 'ace -mpreun cu sopa o cltorie
-n (oreea.U %J, \ (alatore"te -n Maponia, sus"ine con'erin"e.
Z 2i apare la ed. /lon romanul Cieu ne re!olt Yue le dimanche "Cumnezeu nu
primete dec;t duminica8.
Z Apare la ed. /lon romanul =es 2nconnus de Keidelberg "7ecunoscupi dc la
Keidelberg8.
Z Virgil Gheorghiu 'ace o cltorie de mai multe luni -n =iban, !iziteaz mai
multe mnstirile din =ouaize i :ar Kanna, de l;ng 3eirut. 2ncepi)o mare prietenie
cu printele :ansour =abaTN, preot maronit.
*V22 ruB"si')es
Z Apar la ed. /lon romanele =e Grand .&terminates ":arele .&terminator8 i
=es Amazones du Canube "Amazoanele de la Cunre8. Se reediteaz =es :ediants
des miracles, /resses /ocTett, /aris.
Z Apare la ed. /lon (hrist au =iban, cu lansri la Versailles, 7isa, 3ru&elles. 2n
=iban, ea pro!oac reac"ii intense.
Z Apare la ed. /lon romanul Cieu a /aris "Cumnezeu la /aris8. =i apare la Seul
.loge de la (oree ".logiul (oreei8. Se reediteaz =e Grand .&terminateur, /resses
/ocTett, /aris.
@n martie, la in!ita"ia ?naltului prelat catolic =ionel ?hueu&, este primul preot
ortodo& care predica -n catedrala de la Versailles.
Z So"ii Gheorghiu cltoresc -n (reta, ca i -n anul anterior c;nd !eniser sa
se odihneasc tot -n Grecia. 2n urmtorii ani aung i -n (or'u i =emnos.
Z /articipa i !orbete primul la o mani'estable organizata la /aris -n onoarea
unei delega"ii a, Solidarit"iiF poloneze.
Z Se reediteaz =es Sacrifes du Canube, /resses /ocTett, /aris.
Z (ltorete -n 3razilia, in!itat de Eni!ersitatea din 3rasil unde sus"ine
con'erin'e.
Z 2n aprilie sus"ine. (on'erin"e la :arsilia i 7isa -n cadrul Eni!ersit"ii
.uropene (arre'our.
Z Apare la ed. /lon :emoires 0 9 =e temoin de la +,)e heure ":emorii
):artorul Orei +,8.
Z Scriitorul pregate"te o carte despre (oreea, a carei apari"ie se leag de
deschiderea Mocurile Olimpice de la Seul. (artea apare la ed. /lonA =a (oree, la belle
inconue de 2#.&treme)Orient "(oreea, 'rumoasa necunos)cuta a .&tremului Orient8.
Z (ltoria de !acan"a -n Grecia este urmata de participarea la coloc!iul "inut
la ?unis "+$)45 octombrie8 pe temaA (ultura, 2dentitate i Cez!oltare.
Z .!enimentele din "rile estice se precipita i Virgil Gheorghiu pledeaz
pentru, deteptarea Rom;nieiO i -n biserica i la tele!iziune -n 0+ i 04 noiembrieQ ia
parte la mani'estable e&ila"ilor romani din 0, noiembrie, publica un !ibrant articol in,
Lrance)CimancheF.
Z =a parte la di'erite mani'esta"ii culturale i religioase la Versailles i 7imes.
A<a ca este atins de leucemie dar ingri"it la spitalul 2nstitului /asteur se restabilete.
Z Se a<a la =ausane, predica -n biserica Saint)=aurent.
Z Reuete sa scrie al doilea !olum al :emoriilor.
Z =i apare -n Romania Ora +, la .ditura Omega/res 3ucures. ?i i Rocher
/aris, o edi"ie ingri"itS de :ihai Vornicu, cu o pre'a"a de /aul :iclau. 0%%+.
Z 2n diminea'a zilei de ++ iunie, Virgil Gheorghiu se stinge din !ia'a. En
presentiment il 'cuse s)i aleag morm;ntul cu c;"i!a ani inairrte, -n cimitirul
/assN.
*V222
Z Apare la ed. =e Rocher :emoires + 9 =#epreu!e de la liberte ":emorii + 9
2spita libert"ii8.
Z .ditura Gramar publica 7emuritorii de la Agapia -n colecpa, 055]0
capodopere ale romanului romanescF, tradusa din limba 'ranceza de 2leana
Vulpescu, cu pre'a"a de Lnu 3ailesteanu.
Z .ditura Gramar publica :emorii. :artorul orei +, -n colec"ia, Sinteze.
Cocumente. .seuriF, tradusa din limba 'ranceza de Sanda :ihaescu)(arsteanu.
+OO2 9 .ditura Gramar publica i a doua carte a memoriilor lui Virgil
Gheorghiu, 2spita libert;iii, -n aceeai colec"ie, Sinteze. Cocumente. .seuriF, tradusa
din limba 'ranceza tot de Sanda :ihaescu)(arsteanu.
Z 2n ianuarie iese de sub tipar prima monografe cuprinztoare dedicata !ie"ii
i operei scriitoruluiA Gheorghiu de AmaurN d#.sne!al, -n colec"ia, Wui suis)"eVF, ed.
/ardes. Autorul este un cunoscut specialist -n istorie literara i biografi iar colec"ia
cuprinde cr"i dedicate unor man flosof, 7ietzsche i Keidegger, dar i unor fguri
ale !ie"ii spiritualeA .!ola i Guenon, :aistre Saint):artin i 6ardec, (rowleN i
Gurd"ie^.
.. =.
*2*
#uB"si')es
L_7?_7A
Z :ie nu)mi !ine sa cred ca pleciU A zis Suzana, lipindu)se de trupul lui Pohann
:oritz.
A pus m;inile pe capul brbatului i i)a m;ng;iat paml negru cu palmele. .l s)
a dat un pas @napoi.
Z Ce ce nu creziV A zis el aspru. /oim;ine diminea"a, la rsritul soarelui,
plec.
Z GtiuU A murmurat ea.
Stteau am;ndoi -n picioare l;ng gard. .ra rcoare. ?recuse de miezul nop"ii.
.l i)a dat m;inile la o parte i a zisA
Z Acum, la re!edereU
Z :ai stai un minutU A optit ea.
Z Ce ce sa mai stauV Vocea lui era hotr;t. . t;rziu. :aine am treabaU .a n)
a rspuns, dar s)a str;ns i mai aproape de el. Gi)a lipit obrazul de pielea pieptului
lui, d;ndu)i cmaa -n laturi, apoi a ridicat ochii spre cer.
Z Eite ce 'rumos se !ad steleleU A zis ea.
3rbatul atepta ca ea s)i spun ce!a important. (redea ca de aceea l)a
rugat sa mai stea un minu?. =i !orbea msa despre stele. .l i)a retras trupul de l;ng
ea i a !rut sa se deprteze.
Gi)a adus aminte insa ca pleac i ca, cel pu"in trei ani, n)are s)o mai !ad. Gi
s)a uitat i el la stele, ca s)i 'ac ei placere.
Z Oare este ade!rat ca fecare om are steaua lui pe cer i, c;nd omul
moare, steaua lui cadeV
Z Ce unde !rei sa stiu eu astaV A rspuns el. Acum era hotr;t sa pieceA
Z =a re!edereU A zis.
Z Oare i noi a!em stelele noastre pe cerV A -ntrebat Suzana.
Z =e a!em, ca i ceilalp oameniU A rspuns :oritz. /e cer sau -n 'runteU
=)a luat capul, cu palmele, de pe pieptul lui i i l)a dat deoparte. ApoiQ i plecat.
.a l)a condus pana -n drum, fnandu)0 de mana. Se uita uneori la stelealteori la el.
Lu'"si`)es
Z ?e)atept maine searaU A zis ea.
.l n)a inters pri!irea. A rspuns, deprt;ndu)seA
Z Caca nu ploua, !inU
Suzana ar f !rut sa alerge dup el, s)l roage sa !ina chiar daca ploua. Car el
se deprta, cu paii mari. /e urma, a disprut dup col"ul grdinilor. Lemeia a rmas
inca pu"in pe lo(. Gi)a -ntins rochia pe olduri, cu palmele, scuturnd frele de iarba.
@nainte de a intra -n curte, s)a uitat la iarba moto)tolita de sub nuc, unde sttuser
culca"i unul l;ng altul. 2n nri mai sim"ea mirosul pielii i al trupului lui. .ra un
miros de iarba stri!ita, de tutun i de sSmbure de cireagaR
Pohann :oritz a strbtut campul i s)a -ndreptat spre casa, <uier;nd. .ra
-mbrcat cu pantaloni negri, sold"eti, a!ea cmaa alba, descheiata la gat, i
picioarele goale. Ce c;te!a ori s)a oprit din <uierat i a cscat. Apoi s)a g;ndit la
'emeia pe care o lsase -n urma 9 la Suzana 9 i i)a !enit sa rada de -ntrebrile ei
despre stele., Lemeile sunt ca i copiii. =e tree tot 'elul de intre)bari prin capUF 9 i)a
zis el. Apoi s)a g;ndit la cltoria pe care are sa o 'ac, spre America, peste o zi.
Cup aceea, nu s)a mai g;ndit la nimic. 2i era somn. Ce)abia agtepta sa aung
acas i sa se culce. :aine trebuie sa se scoale c;nd s)o lumina de ziua. .ra ultima
zi de lucru. Gi pana la ziua nu mai erau dec;t !reo c;te!a ceasuri.
Pohann :oritz a grbit pasul.
A doua zi, -n zori, Pohann :oritz s)a oprit la cimeaua din milocul satu)lui i,
descheindu)i larg cmaa la piept, a luat de c;te!a ori apa rece -n pumni, 'rec;ndu)
i obraii i gatul. @mpreur nu era nimeni. Stenii nu se scu)lasera inca. .l a pornit,
prin milocul uli"ei. /almele ude i le)a uscat trec;ndu)le prin par. Gi)a potri!it apoi
gulerul cmii, 'ara sa il -ncheie, i a pri!it satul, de pe care se ridica o cea"a alba
cum e laptele.
Acesta e satul L;nt;na, din Romania. Pohann :oritz s)a nscut aici, cu +, de
ani -n urma. Acum, pri!ind casele mici i cele trei biserici 9 catolica, protestanta i
ortodo&a 9 i)a adus aminte ca Suzana il -ntrebase daca n)o s)i fe dor de sat, c;nd
o sa fe departe. A ras, atunci, de -ntrebarea ei i a rspuns ca el e brbatA numai
'emeilor le este dor. Acum insa simte -n piept o prere de rau, ca un abur, findc
trebuie sa piece. A ?nceput din nou sa <uiere i nu s)a mai uitat la sat.
(asa preotului Ale&andru 6oruga e la marginea oselei, nu departe de biserica
ortodo&a. /oarta e -ncuiat. Pohann :oritz s)a aplecat i a luat cheia ascunsa sub
poarta, anume ca s)o gseasc el diminea"a, c;nd !ine la lucru.
A descuiat poarta !eche de stear, 'ara graba, i a intrat -n curte. (;inii au
!enit -n calea lui i l)au -nconurat prietenoi. 22 cunoteau, findc Pohann :oritz
lucreaz la preotul Ale&andru 6oruga de ase ani, -n fecare zi. Aici este la el acas.
Astzi este insa ultima zi de lucru. /e urma -i !a lua simbria ,0 ii !a spune preotului
ca pleac. /ana acum nu il anun"ase inca.
Pohann :oritz a intrat -n magazie i a scos courile, aez;ndu)le -n cru".
/reotul a ie"it -n cerdac, numai -n cmaa alba de panza de -n i -n pantaloni. Atunci
se ridicase din pat. :oritz l)a salutat z;mbind. A lsat coul din mana, i)a scuturat
palmele de pra' i a urcat -n cerdac, lu;nd din mana btr;nului cana alba, plina cu
apa.
Z =asaf ca !a torn euU
Pohann :oritz a turnat apa -n palmele 'cute caus ale preotului. /ri!ea
degetele lungi, ca de 'emeie, cu pielea alba, i se uita cu placere cum btr;nul -i
spunete barba crunt, gatul i 'runtea. /ri!ind, :oritz uita sa toarne apa. /reotul
atepta cu pumnii -ntini i acoperi"i de clbuci. Atunci :oritz se sim"ea i se
-nroea.
/reotul 6oruga e parohul bisericii ortodo&e din L;nt;na. 7u are dec;t cincizeci
de ani. 3arba i parul ii sunt insa ca argintul. ?rupul -nalt, subfre, parca nu are carne
i seamn cu trupurile s'm"ilor din icoanele bisericii ortodo&e. ?rupul ii este de
btr;n. (;nd te ui"i insa -n ochii lui i c;nd il auzi !orbind, !ezi ca preotul e t;nr.
Cup ce a terminal de splat, preotul a -nceput s)i usuce obraii i gatul cu
prosopul aspru. :oritz sttea l;ng el, cu cana -n mana.
Z /rinte, a !rea sa !a spun ce!aU A zis.
Z Ateapt sa m)mbracU A rspuns preotul.
A intrat -n casa, lu;nd cana goala din mana lui Pohann :oritz. 2n prag, s)a
-ntorsA
Z Gi eu am sa)Mi spun "ie ce!aU A zis preotul z;mbind. (e!a care are sa te
bucure. Acum pune courile -n caiuta i -nhama caiiU
@n primele ceasuri ale dimine"ii, Pohann :oritz i preotul Ale&andru 6oruga au
cules merele i le)au aezat -n saci, tcu"i. (;nd soarele era la umrul lor, preotul s)
a oprit. A -ntins bra"ele, obosit.
Z Sa 'acem o pauzaU
Z Sa 'acemU A zis :oritz.
S)au -ndreptat spre sacii plini cu mere. Apoi s)au aezat, unul pe un sac,
celalalt pe alt sac. /reotul a cutat -n buzunarul pantalonilor pachetul de "igri pe
care il aducea -ntotdeauna pentru :oritz i i l)a -ntins.
Z /arca !oiai s)mi spui ce!a, a zis preotul.
Z Voiam, printeU
:oritz i)a aprins Migara i a aruncat chibritul -n iarba, uit;ndu)se la el ciim se
stinge. Acum ii era greu s)i spuie preotului ca pleac. Ar f !ru' s.0 anianr #u'"si')es
Z Sa)"i spun eu -nt;i ce !este buna am pentru tineU A zis preotul.
=ui :oritz ii prea bine ca nu trebuie sa !orbeasc inca despre plecare.
Z (amera cea mica de l;ng buctrie sta goala, a zis preotul. :)am g;ndit
ca ar f bine sa te mu"i tu -n ea. /reoteasa a spoit)o S. 2 a pus perdelu"e la 'erestre i
aternuturi curate. Acas la !oi tot nu este loc. ?u i btr;nii a!e"i numai o -ncpere.
:aine, c;nd !ii, adu)Mi lucrurileU
Z :aine nu !in la lucruU
Z Atunci, poim;ineU A zis preotul. (amera este de azi -nainte a taU
Z 7u mai !in deloc la lucru, a zis :oritz. :aine plec -n AmericaU
Z :aineV
/reotul a deschis ochii mari.
Z :aineU =a rsritul soareluiU
Vocea lui :oritz era hotr;t. Car era aburita de o calda prere de rau. Gi de
pu"ina "ena.
Z Am primit scrisoare ca !aporul e la (onstanta. Sta numai trei zile -n portU
/reotul tia ca Pohann :oritz !rea sa piece -n America. :ul"i Mrani tineri
pleac -n America i, dup doi sau trei ani, se -ntorc -n sat cu bani i -i cumpr
pm;nt. Mranii care au 'ost -n America au cele mai 'rumoase gospodarii din
L;nt;na. /reotului ii prea bine ca i :oritz !a pleca. Cup catwa ani, !a a!ea st el o
gospodrie 'rumoasa -n sat. 7u tia insa ca pleac aa de cur;nd. 7u)i spusese
nimic pana -n clipa aceea. Gi lucraser toat !re)mea umr l;ng umr. 2n fecare zi.
Z Abia ieri am primit scrisoarea, a zis :oritz.
Z /leci singurV
Z (u Ghi" 2onU A zis :oritz. 7e anga"am pe !apor, ca sa lucram la cazan.. @n
'elul asta nu trebuie sa pltim pentru drum dec;t ,55 de lei de ca)ciula. Are el un
prieten la (onstan"a, chiar -n port, care a !orbit sa fm anga)"ap pe !apor.
/reotul i)a urat noroc multQ insa ii prea rau ca se desparte de el. Pohann
:oritz era t;nr. .ra muncitor. .ra om de omenie. Car era srac. 7u a!ea nici o
palma de pm;nt.
@n restul zilei, culeg;nd merele, cei doi brba"i mai mult au tcut. (;nd i
c;nd, btr;nul po!estea despre AmericaQ :oritz asculta. Ce c;te!a ori a o'tat. 2i
prea acum i lui rau ca pleac. Seara, dup ce i)a luat simbria, :oritz a stat cu
ochii pleca"i -n 'a"a preotului. A -nt;rziat inca o clipa, dei nu era nece)sar. 7u se
putea despar"i. 3tr;nul l)a btut pe umr.
Z S)mi scrii, c;nd aungi acoloU A zis preotul. :aine diminea", !ino sa)"i dau
un pachet cu m;ncare pentru drumU
Cup ce i)a numrat inca cinci bancnote de o suta, -n a'ara de simbrie,
preotul a zisA
Z Vino c;nd s)o lumina de ziuaU 3ate la 'ereastra mea -ncetQ e bine sa nu
aud preoteasa. Gtii, 'emeile sunt mai zg;rcite. .u pregtesc sacul cu merinde din
seara asta. (;nd !rei sa pleciV
Z =a rasaritol soarelui, ma -nt;lnesc cu Ghi" 2on la marginea satului.
Z ?ocmai bine ai timp sa treei -nt;i pe la mine. Alt'el "i)a f spus sa !ii -n
seara asta.
Z :ai bine maineU A zis Pohann :oritz.
Se g;ndea ca -n seara aceea il a"tepta Suzana. Apoi a plecat.
/reotul 6oruga a aezat rucsacul cu pro!izii l;ng perete, sub 'ereastra. A
stins lumina. /e urma a intrat -n pat.
@nainte de a -nchide ochii, s)a g;ndit la cltoria lui Pohann :oritz spre
America. (;nd pregtise sacul cu merinde, a!usese senza"ia ca pleac el. (u treizeci
de ani -n urma, -i 'cuse i el geamantanele sa piece. Ce)abia -i hiase titlul de
doctor -n teologie i 'usese anga"at misionar de colonia orto)do&a din :ichigan. (u o
sptm;n 'nainte de plecare, a trimis telegramU (a renun"a la post. O cunoscuse
pe preoteasa lui i s)a cstorit. Ce atunci este paroh al bisericii din L;nt;na. Satul
este mic. Via"a, aspra. Cup sosirea -n L;nt;n, i)a prut rau ca renun"ase la
plecare. Car era prea t;rziu. America a rmas un !is ne-mplinit. Ce cate ori pleac
un "ran peste ocean, el ii da "igri, m;ncare, bani de drum, i il roag sa ii scrie de)
acolo. Acestea toate le 'cea ascunz;ndu)se de preoteasa. .a nu s)ar f opus. Car
btr;nul a!ea sen)za"ia ca atunci c;nd se g;ndete la America ii este oarecum
infdel so"iei. .l renun'ase la America pentru ea. Ri!alitatea rmsese insa ascunsa 9
i lupta se mai ddea inca intre cele doua dragoste. /lecarea lui Pohann :oritz era
insa alt'el dec;t celelalte. :oritz era omul lui de -ncredere. Ce aceea sim"ea ca, o
data cu sosirea lui :oritz pe pm;ntul Americii, pea i o parte din fin'a lui -n
=umea 7oua.
A'ara era luna plina. /reotul Ale&andra 6oruga nu putea adormi. S)a ridi)cat
din pat. A aprins lumina. A cutat -n biblioteca, ale carei ra'turi acopereau trei pere"i,
de os pana -n ta!an. A scos o carte. @nainte de a o deschide, s)a uitat la ra'turile
pline. .rau cr"i englezeti, germane, 'ranDuzeti i italieneti. 2n alt ra't erau clasicii,
-n grecete i latinete. Liecare din aceste cr"i ii 'usese prietena -n cursul celor
treizeci de ani de c;nd locuiete -n Laniaiiii, Eneori se -ntreab de ce nu a 'cut o
cariera uni!ersitara. /rieteniiV = sli#ilm sera sa !ina la uni!ersitatea din 3ucureti sau
la cea din las". Ce doua ori i s)a o'erit catedra de 2storie a 3isericii. .l a re'uzat. Gi nu
i)a prut rau ca a re'uzat. Aici, -n L;nt;na lui, ofcia ser!iciul religios -n fecare
duminica i srbtoare, iar -n restul sptm;nii 'cea agriculture, albinrit i
pomiculture. Seara citea. Viitorul il accepta aa cum il primea din m;inile destinului.
O singura data cutase sa 'or"eze destinulA c;nd !oise sa piece -n America. Etilizase
toate 'or"ele lui omeneti ca sa piece. Gi, dei nu a negli"at nimic, n)a plecat. A
rmas pe loc. 2nter!enise un 'apt nepre!zut. Ce atunci nu)i mai 'ace planuri de
!iitor -n care sa cread cu certitudinea ca se !or realiza.
/reotul a pus cartea la loc, -n ra't., Oare -mi pare rau cu ade!rat ca n)am
plecat -n America acum treizeci de aniVO s)a -ntrebat., Caca nu)mi pare rau, atunci
de ce am Reisefeber0 acum, c;nd pleac Pohann :oritzVF @n!elindu)se cu cu!ertura,
s)a g;nditA 7u e prerea de rau ca n)am plecat. . durerea nos)talgiei dup un lucru
despre care a!em iluzia ca e&ista, dar pe care nu)l dob;ndim niciodat. Caca
atingem cu simurile acel lucru, constatam ca el nu este ceea ce doream noi. /oate
ca America nu este ceea ce caut. .ste numai prete&tul cutrii. America e o in!ent"e
a nostalgiei noastre. /oate ca durerea de a nu f cunoscut America este mai mica
dec;t durerea pe care aS. Li a!ut)o daca as, f cunoscut)oF.
?otui, preotul 6oruga n)a putut adormi. .ra emo"ional. Atepta sa se
lumineze de ziua, ca i cum el ar f 'ost acela care trebuia sa se -nt;lneasc cu Ghi"
2on la marginea satului i sa piece la (onstan"a, unde ii ateapt !aporul care, nu
sta dec;t trei zile -n portF.
(;nd s)a de"teptat, era inca -ntuneric. Car cocoii cantaser de ziua. A
deschis 'ereastra. Crumul era pustiu. Satul era -n!luit -ntr)o cea"a albicioasa.
/reotul a des'cut sacul, care era rezemat de perete, i a pus -nuntru cutia de "igri
de pe masa., Caca Pohann :oritz pleac, nu mai am cui da "igrile sa le 'umeze.
/entru el le cumprasemO 9 i)a zis. Lereastra -ncepuse sa se lumineze. /e drum s)au
auzit pai. Au trecut pe l;ng poarta i s)au stins -n deprtare., Caca nu se grbete,
are sa -nt;rzie la -nt;lnireF) i)a zis preotul. Apoi a ieit -n cerdac. S)a splat cu apa
rece. :oritz nu era -n curte, ca sa !ina s)i toame pe m;ini.
Soarele rsriseQ Pohann :oritz nu a !enit inca. /reotul l)a ateptat pana la
amiaza. /e urma i)a -nchipuit ca :oritz s)a deteptat t;rziu i nu a mai a!ut timp sa
treac s)sai ia sacul cu alimente, -nainte de a pleca., /cat ca n)a !enitU 2i
-mpachetasem merinde pentru trei sptm;niO i)a zis preotul., Ar f a!ut i -n
America pentru primele zileUF
Z Vino la masa, Ale&andreU A spus preoteasa.
Apruse -n pragul uii.
Z 2mediatU A rspuns preotul.
A -mpins sacul sub pat. =)a -mpins cu durerea cu care dai deoparte un lucru la
care trebuie sa renun"i -mpotri!a dorin"ei taleA dar pentru totdeauna. Eltima lui
ansa de a aunge -n America, fe i, prin procureF, era pierduta. Aa cum 'cuse cu
treizeci de ani -n urma.
Se duse la masa., /rin Pohann :oritz, daca ar f luat sacul, mi s)ar f prut ca
eu -nsumi cltoresc. Wui'acitper alium'acit per se0. /cat ca n)a !enitUF 9 i)a zis.
@n odaia lolandei 9 so"ia lui 2orgu 2ordan 9 e inca lumina. O lumina alba,
gingaaA -nainte de a rzbate prin 'ereastra, trece prin abaurul de mtase.
=umea spune ca 2olanda este o 'emeie ne'ericita. A !enit -n sat, -mpreun cu
2orgu 2ordan, acum douzeci i cinci de ani. Au poposit calari la c;rciuma satului.
7imeni nu tia de unde !in. Se !edea insa ca !in de departe. .a era rom;nca 9 el,
nu.
:ai t;rziu, s)a a<at ca !in din Engaria. .rau -mbrca"i am;ndoi cu ube mari,
-mblnite. Cup ce au m;ncat 'riptura i au but !in 9 el, -nghi"ind por"ii duble, iar
ea, abia ating;ndu)se de m;ncare i butur, ca o !rabie 9 au dormit am;ndoi -n
camera cSrciumarului. /este trei zile s)a tiut ca raman -n sat pentru totdeauna, iar
dup c;te!a sptm;ni au cumprat c;rciuma. Ce atunci locuiesc -n L;nt;n. (;nd
au !enit, 2orgu 2ordan nu tia rom;nete. Acum !orbete bine. 2n sat, nu sunt insa
prieteni cu nimeni. 7ici c;nd au a!ut un copil, pe Suzana, nu l)au dat sa -n!e"e la
coala din sat, ca sa nu se impri)eteneasca cu copiii "ranilor. Suzana a -n!"at carte
la ora.
Stenii nu o !ad pe 2olanda dec;t atunci c;nd se duce la biserica ortodo&a sau
c;nd se duce la ora, -n trsur l;ng 2orgu 2ordan, mica numai umtate cat trupul
uriaului. Are parul blond ca mtasea de borangic i ochii albatri. Suzana seamn
cu mama ei ca doua picturi de apa. Asta)i tot ce se tie despre 2orgu 2ordan. @ntr)o
iarna, a -mpucat un om care !oia sa intre -n casa. =)a -mpucat cu arma de
!;ntoare, drept -n 'runte. Pandarmii au spus ca 2orgu 2ordan era -n dreptul lui, sa
-mpute pe cine!a care intra noaptea -n casa lui ca s)i 'ure banii. Stenii n)au 'ost
de aceeas" prere cu andarmii. .i au zis ca omorul ramane omor. Car 'aptele au
-nceput sa se uite. Se petrecuser cu mul"i ani -n urma.
Pohann :oritz a !zut prin sprtura gardului cum i lumina de la camera
lolandei se 'ace -nt;i mica, tremura o clipa, apoi se stinge. A dus palmele pal)nie la
gura i a strigatA
Z (ucu!auU (u)cu)!auU
Strigatul lui :oritz a s'a"iat !zduhul ca un cu"it. .coul l)a repetat. /e urma a
'ost tcere. O clipa. Lereastra din col'ul de miaznoapte al casei lui
7elinitea cltoriei. Mgenn.8
0 (ine 'ace prin altul 'ace prin sine, "lat.8
2')es
2orgu 2ordan s)a deschis. Suzana a srit din camera, abia ating;nd per!azul
'erestrei. A strbtut curtea -n goana i -n !;r'ul picioarelor. A ieit din curte prin
sprtura gardului, unde o a"tepta Pohann :oritz.
Z Ce ce ma strigi tot cu, cucu!auFV A -ntrebat ea. Aunsese de cealalt parte
a gardului. :oritz a !rut s)o imbrap"eze. .a s)a 'erit.
Z Mi)am spus sa nu mai strigi, cucu!auFU
Z (um sa te strigV A -ntrebat :oritz.
Z Oricum, a zis ea. Strigatul cucu!ii nu e bun, aduce nenoroc i moarte. Asta
aduceU
Z Lleacuri babe. ?iU A zis :oritz. A: pasare care sa c;nte ziua i noaptea, i
pe !reme buna i pe !reme rea, i !ara, i iarna, nu eU 7umai cucu!aia. G tii tu alta
pasareV /ri!ighetoarea canta doar prim!ara. Caca te strig seara ca pri!ighetorile,
taic)tu -n"elege ca e glas de om. Vrei sa a<e uriaulV
Z 7u !reau sa a<e, a zis ea. Car cucu!aia aduce moarteU
Z 7u)s eu de !ina, a zis :oritz. Ce ce n)a 'cut Curnnezeu alta pasare care sa
c;nte -n toate anotimpurile i la toate ceasurile, 'ara sa pre!esteasc moarteV Car
acum n)are rost sa ne certam. Azi a 'ost ultima seara c;nd te)am mai strigat. Ce)
acum nu ne mai -nt;lnim pe 'uri. .u plec maine diminea'a. (;nd !in, te iau de
ne!asta. 7)o sa mai trebuiasc sa te chern la gard cu Strigatul cucu!ii.
A prins)o -n bra'e. .a s)a lipit de el. =)a -ncercuit cu bra"ele pe dup cap. Se
a<au sub nucul unde sttuser cu o seara -nainte i ?n toate serile, de patru luni, de
c;nd s)au -nt;lnit @nt;ia oara. :oritz a sim"it cum trupul 'emeii se lasa cu toat
greutatea pe bra"ele lui. A spriinit)o, ca sa nu cada, i a aezat)o pe iarba. S)a
aezat i el l;ng ea. ?rupul ei era acum -ncolcit ca un arpe, ca o iedera, de al lui.
7u au !orbit, niciunul, nici altul. :;inile s)au cutat prin -ntuneric. Gi el, i ea au
-nchis ochii. Gurile li s)au lipit.
Ende!a, -n 'undul grdinii lui 2orgu 2ordan, s)au auzit greierii. Apoi greierii au
tcut. .i erau tot imbra"is. Af. 7u)s" spuneau nimic. =a c;"i!a pai, -ntins, era
rochia albastra a Suzanei. O scosese ca sa n)o !ad maic)sa i'onata i -n!erzita de
iarba de sub nuc. 7orul de cerneala care acoperise luna pana atunci s)a dat
deoparte i acum umerii goi ai 'emeii strluceau. :oritz -i scosese i el camta i o
aternuse pe iarba, sub trupul Suzanei. /ieptul lui lucea, asudat. =;ng umerii albi ai
Suzanei, pielea lui :oritz prea neagra ca scoar"a copacilor.
Z =ani, a zis ea, nu !reau sa pleciU
Z (um po"i !orbi aaV A zis el, suprat. Gtii ca daca nu plec -n America nu
putem cumpra pm;nt. Caca nu a!em pm;nt, nu te pot lua de ne!asta. Ende !rei
sa stam daca nu a!em casa i nici o palma de ogorV /este trei ani m)ntorc cu bani
i ne cununam. Sau nu mai !rei sa ne cununamV
Z Vreau, a zis ea. Car nu !reau sa pleci -n AmericaU
Z Gi cu ce !rei sa cumpr pm;ntV Pohann :oritz a z;mbitA
Z Gtii ca am i ar!unit ogorul lui 7icolae /orfrV (;nd m)ntorc, ii aduc restul.
Pohann :oritz a -nceput sa po!esteasc cum a !orbit cu /orfr despre ogor,
cum s)a dus apoi i l)a !zut, cum o sa construiasc el casa, staulul i celelalte.
Z =ani, daca pleci, sa tii ca nu ma mai gseti !ie c;nd te)ntorciU A zis
Suzana, 'ara sa asculte ce po!estes, te el.
Z (e Di)a !enit deodataV :oritz era suprat.
Z 7imic, a zis ea. 2"i spun insa ce simt -n inima mea. ?u po"i sa nu dai crezare.
Car n)ai sa ma mai gseti c;nd te)ntorciU
Z 3a am sa te gsesc, a zis :oritz. ?u ramai doar acas, la taic)tu i la
maic)ta, cum ai stat i pana acum. 7)am nici o gria de tine. Coar nu te las -n drumU
.a a -nceput sa pl;ng -ncet.
Z (e aiV A -ntrebat el.
Apoi a srutat)o pe gura. 3uzele 'emeii erau reci i saiate de lacrimi.
Z Spune)mi, ce aiV
Z ?u ai sa zici iar ca sunt prostii 'emeie"tiU :ai bine sa nu)"i spunU
Z 7)am sa mai zic ca sunt prostii 'emeietiU
Z .u cred ca tata are sa ma omoare, a zis ea.
Z (ine "i)a mai bgat i asta -n capV Vocea lui era aspra.
Z (um are sa te omoare taic)tuV
Z Gtiam eu ca nu ma creziU A zis ea. Car tremur toat de 'rica. .u tiu c)i
ade!rat ce simt. ?ata a a<at ce!a. 7u tiu de unde, dar a a<at. Ce)aia are sa ma
omoareU
Z (e tie taic)tuV
Z Cespre noi, a zis ea. Cespre dragosteU
2eind din curtea preotului, Pohann :oritz s)a oprit la ci"meaua de la mar)ginea
oselei. S)a splat. Apoi s)a -ndreptat spre partea de miazzi a satului.
."ui"s i')es
Acolo locuiete 7icolae /orfr, "ranul care are la marginea pdurii un teren de
!;nzare. :oritz a intrat -n curtea lui.
Z :aine plec -n AmericaU A zis el. Vin -napoi cu bani ca sa cumpr ogorul.
Vreau sa)"i dau -nainte de plecare o ar!una, ca sa nu)l !inzi altuia.
Z (at !rei sa stai 2n AmericaV A -ntrebat "ranul.
Z /ana adun banii. Coi sau trei ani.
Z :ai mult, nici n)ai ne!oie sa staiU 2n trei ani i"i 'aci suma. 7imeni n)a stat
mai mult de trei ani. 2n America se c;tig banii uor.
Z (e ar!una sa)"i lasV A -ntrebat "ranul.
Z 7u)i ne!oie de bani. Caca !ii peste trei ani cu ,5.555 de lei, ai ogorul. 7u)l
dau nimnui. ?e)atept.
:oritz a scos, totui, un teanc de h;rtii din buzunarul pantalonilor i l)a
numrat pe prispa casei.
Z Ai aici 4.555 de lei, a zis. . mai bine s)i dau o ar!unaU
Pohann :oritz i)a str;ns mana lui 7icolae /orfr, -n semn ca t;rgul s)a 'cut.
Apoi a plecat. 7u se -ntunecase inca. Voia sa !ad ogorul pe care)0 ar!unise. Se
uitase la el de nenumrate ori. 22 cunotea 'oarte bine. Car acum e altce!a. Acum
ogorul este al lui. 7u ramane dec;t sa aduc banii.
Pohann :oritz o lua direct peste camp. A mers repede. (amta i se lipise de
piele, uda de ndueal. 7u a!usese rbdare sa mearg -ncet. (;nd a auns -n 'a"a
pdurii de steari, s)a oprit. 2ntre el i pdure se -ntindea ogorul lui. .ra semnat cu
porumb. /orumbul era -nalt cat el. 7u era un ogor mare. At;t cat sa)"i 'aci pe el o
casa, curte, gradina de zarza!at i un ochi de li!ada. =)a msurat cu pri!irea, de la
un capt la celalalt. O data -n lung. /e urma -n lat. /ri!ea cum se inalDa, deasupra
ciucurilor !erzi ai porumbului, acoperiul casei, cumpna ';nt;nii, poarta ?nalta de
stear, staulul !itelor. Ce multe ori se uitase el la ogor i i se pruse ca !ede
gospodria aie!ea, dar niciodat nu 'usese ca acum. /arca erau ade!rate toate.
Aa cum le plnuise. Pohann :oritz a z;mbit, pri!ind !alurile de porumb, care
'oneau -n btaia !;ntului. /e urma s)a aplecat i a luat, cu mana st;ng, un pumn
de "arena. .ra calda. :oritz a a!ut senza"ia ca strange -n palma ce!a !iu. (ldura
"ranii de pe ogor era la 'el cu cldur unui trap -n !ia"a. (um este cldur unui pui
de !ra)bie c;nd il ai intre palme. Pohann :oritz s)a aplecat i a luat i -n mana
dreapta un pumn de "arena. A str;ns)o -n pumni cu putere, apoi a presrat)o -napoi
pe camp. A -naintat prin porumb spre pdure. =a milocul ogorului, a luat iar 'arana
-n mana., i asta e caldaO, i)a zis., ?ot ogorul e cald ca o fin"a.F A dus apoi "arena
l;ng obraz. :irosul ei l)a ptruns -n piept., . un miros tare ca de tutunR /ar'umul
asta al pm;ntuluiF, s)a g;ndit el.
Pohann :oritz a ridicat 'runtea. Gi)a deschis larg pieptul. A sorbit cu putere,
pana i)a umplut plm;nii, aerul inmiresrhat de pe ogorul lui. A 'cut)o de c;te!a
ori. /e urma a plecat pe acelai drum pe care !enise., Suzana ma ateapt acumUF 9
s)a g;ndit Pohann :oritz. Gi a -nceput sa <uiere.
2orgu 2ordan, tatl Suzanei, are casa la marginea satului L;nt;na. O casa
mare, cu acoperiul de "igla roie. Pohann :oritz s)a apropiat prin grdini de 'undul
cur"ii. S)a oprit i a pri!it prin sprtura gardului.
2orgu 2ordan ieea din casa. A pas.it apsat -n cerdac i a -nchis obloanele de
la 'erestre. A tras z!oarele, a -ncuiat uile pe rand cu cheia. :oritz ii urmarea
micrile. Cup ce a z!or;t uile i 'erestrele, 2orgu 2ordan a pri!it bnuitor
-mpreur. /e urma a cobor;t scrile. ?reptele de lemn au trosnit sub greutatea pailor
lui de uria. .ra -mbrcat, ca de obicei, cu "acheta, cizme scurte i pantaloni de
clrie. A strbtut gradina din 'a"a casei, pana la poarta. A -mpins z!orul smucit,
cu manie, a -n!;rtit cheia de doua ori i s)a inters legn;ndu)se. A -nconurat
cldirea, uit;ndu)se -n toate pr"ile, ca i cum ar f cutat pe cine!a ascuns -n
gradina. A intrat -n casa prin ua din spate. S)a auzit o cheie -n!;rtit -n broasca de
doua ori. Apoi a tost tcere.
2orgu a intrat -n camera lui de culcare. /ere"ii sunt -ncrca"i cu tro'ee de
!;ntoare, cu capete -mpiate de cerbi, de lupi i de uri. 2ntre !ulturii impa)ia"i i
coarnele de cerb stau ag"ate puti de !;ntoare, pistoale i cartuiere. =a marginea
patului uria, doua piei negre de urs 2orgu 2ordan a calcat cu cizmele peste pieile
urs"lor negri i a luat din cuier o arma, pe care a aezat)o spriinita de pat. A scos din
sertarul noptierei un re!ol!er, o lum;nare i o cutie de chibrituri. =e)a pus alturi, pe
masa, i s)a aezat pe marginea patului. Gi)a scos cizmele. Respira greu. (izmele le)
a lsat, una l;ng alta, pe capetele blnilor de uri. Aa le pune -n fecare noapte,
totdeauna -n acelai loc, ca sa le gseasc pe -ntuneric, c;nd -ntinde mana. =a urma,
s)a dezbra)cat i a intrat -n pat, -n'und;ndu)se intre pernele albe, ca un urs -n
zpad.
/e l;ng gard, Pohann :oritz a !zut cum se stinge lumina de la camera lui
2orgu 2ordan. A de!enit mai -nt;i mica, tremur;nd de c;te!a ori, pana a disprut.
Lereastra a rmas neagra, ca un ochi de -ntuneric.
Pohann :oritz s)a deprtat de ea. ?rupul Suzanei strlucea gol pe iarba, ca de
marmura.
Z Mi)a spus taic)tu ce!aV A -ntrebat el.
Z 7uU
Z .s
Z ?e)a certatV
Z 7uU Atunci de unde tii ca a a<atV
Z @mi spune inima, a zis ea. /l;ngea acum mai tare.
Z Car nu)i numai inima care)mi spune c)are sa ma omoare. Azi la pr;nz, c;nd
am adus m;ncarea la masa, tata s)a uitat la mine cu ochii mari i dus. :noi. /e
urma a zis rstitA @ntoarce)te cu 'a"a la pereteUO .u m)am 2nters. Am sim"it, dei
eram cu spatele, cum se uita la oldurile mele. 2i sim'eam ochii pe olduri. =ar a zisA
@ntoarce)te cu 'a"a la 'ereastraUF :)a pri!it tot aa de lung. Cintr)o parte. S)a uitat
"inta la p;ntecul meu, la oldurile mele, aa cum se uita la cai. =a urma, a "ipat
m;niosA 2ei a'ara, putoareUO i n)a mai m;ncat. .u am ies.it. 2n clipa aia am tiut ca
a a<at. A a<at totul. ?ata ma mai certase de multe ori ?nainte. :)a i btut, c;nd
eram mica. /ana m)a umplut de s;nge m)a btut, dar nu m)a 'cut niciodat,
putoareFU
Z Ce unde putea sa a<eV A -ntrebat :oritz. 7u ne)a !zut niciodat mtal)
nindu)ne.
Z 7u ne)a !zut, dar tie totul.
Z Ce unde poate sa tieV
Z S)a uitat la mine i a !zutU
Pohann :oritz a ras. /e urma a srutat)o pe 'runte.
Z (hiar daca s)a uitat la tine cu binoclul, tot n)a !zut nimicU A zis. (e putea
sa !adV ?u crezi ca se !ede la o 'emeie dup ce 'ace dragosteV Astea toate sunt
numai -nchipuiri ale taleU
Z 7u se !ede dup ce 'aci dragoste, tiu asta, a zis ea. Car tata cunoate. .l
!ede i la iepe. Gtie, c;nd se uita de departe, daca o iapa are sa capete m;nz. ?o"i
prietenii tatii se minuneaz cum tie el asta.
Z ?u crezi ca eti msarcinataV
Z 7u suntU
Z Atunci nu)i nimic rau, a zis el. /este doi sau trei ani !in -napoi cu bani mul"i.
(umprm pm;nt, ne cununam la biserica printelui 6oruga, 'acem casa i
gospodrie 'rumoasa, i o sa fm 'erici"iU 7u)i aa, SuzanaV
.a s)a lipit de el. =)a luat -n bra"e cu toat puterea. /arca i)ar f 'ost 'rica.
?remura.
Z Cac)ai f tu aici, nu mi)ar f teamaU A zis ea. Car, dup ce pleci tu, am sa
mor de 'rica. (hiar daca nu ma)mpuca tata cu puca de !;ntoare, tot nu ma mai
gseti !ie. Am sa mor de 'rica -n lipsa ta. 2n fecare noapte -ncui ua i cu cheia, i
cu z!orul. (;nd aud pai tatii, -mi pun perna peste cap de 'rica.
Pohann :oritz a m;ng;iat)o pe spate, a cuprins)o cu bra"ele i a tras)o spre el.
7)au mai !orbit. .a era 'ericita ca e l;ng el. .l era mul"umit ca ea nu mai pl;nge i
ca nu 2i mai e 'rica.
(;nd au cantat cocoii de ziua, s)au ridicat. Suzana i)a -mbrcat rochia, rece
i uda de roua. :oritz i)a pus camas. A i a dus)o de bra", urmrind)o cum se
strecoar, prin crptur gardului, -n curte.
Cup ce a trecut dincolo, Suzana a "ipat. En "ipat scurt. Pohann :oritz s)a
uitat dup ea. Car 'emeia nu mai era -n curteA se str;ngea la pieptul lui, dis)perata.
7ici n)o !zuse c;nd s)a)ntors. ?remura ca trestia. ?ot trupul ii tremura. Gi era
ferbinte. Pohann :oritz s)a uitat prin sprtura gardului.
Lereastra de la camera Suzanei era luminata i larg deschisa. 2orgu 2ordan, -n
cmaa de noapte, se m;tca prin camera. A!ea 'elinarul -n mana, parca ar f cutat
ce!a. :oritz a m;ng;iat cu palma capul 'emeii, str;ng;nd)o la pieptul iui, mai mult
ca s)o -mpiedice de a)0 !edea pe taic)su cum caut cu 'elinarul -n odaia. .i. Car
Suzana !zuse, de aceea se str;ngea l;ng el. 7ici nu putea pl;nge, de groaza. Apoi
s)a auzit !ocea lui 2orgu 2ordan. @nura. Pohann :oritz pri!ea trupul uriaului. =;ng el
a aprut statura fra!a a lolandei. A stat l;ng 2orgu 2ordan numai o clipa. Eriaul s)a
-ntors cu spatele spre 'ereastra. Lemeia nu se mai !edea. Cispruse -n umbra
trupului masi! al lui 2orgu 2ordan. /e urma s)au auzit Mipetele lolandei. .a nu se
!edea deloc. Mipetele erau insa ascu"ite, lungiA ptrundeau prin fecare por. =umina
din camera Suzanei se stinse. Lereastra rmsese deschisa, dar -ntunecat. Mipetele
lolandei au s';rtecat noaptea, i mai disperate, apoi s)au stins. O !reme s)au auzit
inabus"t, pana au -ncetat. Lemeia czuse. 2orgu 2ordan o calca -n picioare, cu lumina
stinsa.
Z :amaU A zis Suzana. O omoar pe mamaU
S)a smucit de la pieptul lui Pohann :oritz, !oind sa 'uga. .l a "inut)o str;ns i a
continual s)o m;ng;ie. O clipa i)a lsat capul din bra"eA ar f !rut sa alerge -n autorul
'emeii zdrobite -n btaie. :oritz sim"ea ca, daca nu sare ime)diat sa o scoat din
m;inile uriaului, !a f prea t;rziu. :uchii ii erau incor)da"i. Car nu s)a dus. Gtia ca e
zadarnic. .l era cu m;inile goale, uriaul a!ea arme. Eriaul era cat un munte.
2nstinctul il oprea sa -nceap o lupta inutila.
Pohann :oritz a luat)o pe Suzana -n bra"e. .a se zbteaQ el a str;ns)o i a
pornit peste ogoare, cu pas repede. 2 se prea ca uriaul plecase -n cutarea
Suzanei, cu arma de !;ntoare. ?rebuie sa o ascund, s)o duca unde!a departe. (at
mai departe de casa cu acoperiul rou. Alerga cu ochii -nchii. 2n spate, parca auzea
paii uriaului, care il urmarea, ca s)o -mpute pe 'emeia din bra"ele lui.
Pohann :oritz a continual sa mearg numai peste camp, ocolind druinul. Cin
c;nd -n c;nd se -mpiedic de muuroaie, gata sa cada. .ra semn c, obo
0$sise. 7u tia cat a mers. /uterile i se sleiser, -i sim"ea bra"ele stoarse de
!laga. Sudoarea ii curgea de pe 'runte -n ochi i nu mai !edea pe unde calca. S)a
oprit unde aunsese, -n milocul unui lan de porumb, i a aezat po!ara din bra"e pe
"r;na. :ai departe nu o putea duce. A -ntins picioarele Suzanei pe pm;ntul umed
de roua i i)a -n!elit genunchii goi cu rochia albastra. 2)a aezat m;inile 'rumos, de)a
lungul trupului. Sttea -n genunchi l;ng ea. :oritz a rupt din dreapta i din st;nga
'runze de porumb i i le)a pus Suzanei sub cap, ca s)i fe moale. A rupt alte 'runze. 2
le)a pus sub trup, 'c;ndu)i un culcu. Ce !erdea"a. .a nu scosese nici un cu!;nt.
/almele lui :oritz au m;ng;iat)o pe obrai, pe 'runte i pe par.
S)a ridicat apoi -n picioare. Ce)abia acum sim"ea durerea din trup. 2n umeri, 2n
muchii bra"elor i ai picioarelor, parca il -n"epau ace., Am alergat o bucata de
drumF, i)a zis. Ridic;nd 'runtea, a !zut ca cerul -ncepe sa se lumineze albstrui.
@ntorc;ndu)i pri!irile, Pohann :oritz a !zut pdurea de steari, care se a<a la c;"i!a
pai -n spate. @nt;i nu i)a !enit sa cread. @i -nchipuia ca !iseaz. /e urma s)a
con!ins ca este ade!rat. ?remura. .l i Suzana se a<au pe ogorul lui 7icolae /orfr.
Aici aunseser, -n 'uga lor oarba, 'ara sa tie. Loile de porumb pe care le rupsese 9
i pe care zcea acum Suzana 9 erau 'oi de porumb de pe ogorul ar!unit de el -n
aun. /e obrazul lui Pohann :oritz au -nceput sa lunece doua lacrimi, care s)au
amestecat cu "iroaiele de ndueal ce ii curgeau de pe 'runte. Apoi lacrimile au
czut -n Mr;na ogorului, care 9 Pohann :oritz tia acum 9 nu !a mai f niciodat al
lui, findc el nu !a mai pleca -n America, sa aduc banii cu care s)l plteasc.
Ce pe ogorul lui 7icolae /orfr se !edea tot satul L;nt;na. Pohann :oritz a
pri!it casele albe, pe rand, de la un capt la altul al satului. /e urma s)a uitat la
'emeia care zcea pe 'runze de porumb, la picioarele lui. Se -ntreb, intor)cand iar
ochii spre casele din sat, unde o !a putea adposti. Renun"ase sa mai piece -n
America. Renun"ase la pm;ntul ar!unit -n aun. ?oate astea findc 'emeia pe care o
iubea a!ea ne!oie de el. 7u putea s)o lase singura. Car nu era de)auns. 2i trebuia un
adpost pentru ea. Cintre toate casele pe care le pri!ise cu luare aminte, numai -n
doua s)ar putea duceA la ai lui sau la parin)tele Ale&andra 6oruga. (eilal"i sateni nu i)
ar da niciunul adpost, tia asta. =e e 'rica de 2orgu 2ordan. ?uturor le e 'rica de
uria. =a prin"ii lui nu)i loc pentru Suzana. 7)au dec;t o singura -ncpere. =a preotul
6oruga nu se poate duce cu o 'emeie cu care nu e cununat. G i nici n)ar !rea s)i
'ac preotului neplceriA 2orgu 2ordan ar f !enit cu arma)n mana s)i ceara socoteala
ca o gzduiete pe Suzana. :oritz nu !rea sa se -nt;mple asta. Car nici pe Suzana n)
o poate lsa pe camp.
Cup o clipa de chibzuin"a, a luat)o din nou pe Suzana -n bra"e i a pornit cu
ea spre sat. Lemeia era palida., S)a)mboln!it de 'ricaF, g;ndete el. Cin c;nd -n
c;nd ii asculta inimaA bate -ncet. :oritz se grbete sa aung -n sat.
(;nd a auns -n 'a"a casei lui, soarele rsrise. Pohann :oritz a aezat)o pe
Suzana pe prispa, rezemata de perete, i a pri!it rsritul. (hiar acum, la marginea
satului, il ateapt Ghi" 2on, ca sa piece -mpreun -n America. A str;ns din"ii, ca s)
i adune !oin"a, apoi s)a inters cu spatele spre rsrit i a intrat -n casa prin"ilor
sai. Voia s)i roage s)o primeasc pe Suzana la ei. Aristi"a, mama lui Pohann :oritz,
era o 'emeie suprcioasa. .l ar f !orbit numai cu taic)su. Car, c;nd a pit pragul,
Aristi"a a ridicat capul de pe perna.
Z Vrei sa)"i iei sacul de drumV A -ntrebat ea. . l;ng uaU
:oritz n)a rspuns.
Z Ce ce stai -n milocul casei ca un strigoiV A -ntrebat iar btr;na. Srut)o pe
maic)ta pe obraz, ia)"i rmas bun de la taic)tu i grbete)teU Sa nu chel)tuieti
banii acolo i s)i aduci acasU
Z 7u mai plec -n America, a zis Pohann :oritz.
Z 7u mai pleciV
3tr;na s)a ridicat din pat.
Z 7uU
Z 7ici Ghi" nu pleacV
Z .l pleacU Rspunse :oritz.
Aristi"a sim"ea ca s)a -nt;mplat ce!a. A -nceput sa se -mbrace, trg;ndu)i
rochia peste cap.
Z Ce ce nu pleciV Li)a 'urat cine!a banii de drumV
Z 7uU
Z ?e)ai certat cu GhiV
Z 7u m)am certatU
Z Atunci, ce s)a)nt;mplatV
Aristi"a era acum -n milocul casei, -n'uriata.
Z 7imic nu s)a)nt;mplat, a zis el. Vreau sa m)nsorU Ce)aia nu mai plec -n
AmericaU
Vocea lui :oritz tremura. 7u tia cum sa le e&plice. Aristi"a l)a prins de umeri,
cu degetele crispate. 22 zg;l";ia.
Z Vreau s)i !orbesc tatii, a zis :oritz. 7u !orbesc cu dumneataU
Z (u mine sa !orbeti, a "ipat ea. .u te)am 'cut, din carnea mea i din
s;ngele meuU 7u te)a 'cut taic)tuU
Z /otoles, te)te, muiereU A zis btr;nul.
Ridicase capul din aternut i era -mpciuitor. Aristi"a nu)l ascultaQ se batea cu
palrnele peste p;ntece.
Z :runtaiele mele le)ai suptU :ie mi)ai supt laptele, nelegiuituleU Crept
rsplat -mi spui ca nu !orbeti cu mineV
Z Vorbesc i cu dumneata, a zis :oritz. :aic)sa pl;ngea. .l a !rut s)o
consolezeA
Z Vorbesc numai cu dumneata, dar te rog sa stai linititaU
3tr;na s)a aezat pe marginea patului, cu obraii -n palme. Lusese rnit -n
m;ndria ei de mama. Car nici durerea n)o putea 'ace sa tacQ nu putea tcea -n nici
o -mpreurare a !ieDii.
Z (u cine !rei sa te)nsoriV A inlrebat ea.
Z Am sa)Mi spun -ndat, a zis :oritz. Car numai daca stai linititaU
Z @nt;i s)mi spui cu cine !rei sa te)nsoriU .u sunt mama ta i trebuie sa tiuU
Z Spune)i, loane, cu cine !rei sa te)nsori, ca sa se potoleasc maic)taU
3tr;nul !edea ca Aristi"a e pe cale sa izbucneasc -ntr)un nou acces de 'urie.
Pohann :oritz era con!ins ca numele 'etei n)o !a potoli pe maic)sa. O !a 'ace
chiar sa se)n'urie i mai rau.
Z :)nsor cu 'ata lui 2orgu 2ordan, a zis. (u SuzanaU Arisli"a a srit de pe pat,
npustindu)se spre el ca o leoaica. Car nu ca s)l s';ie, ci ca s)l imbra"is, eze.
Z Acum -n"eleg de ce nu mai pleci -n America, a zis ea i l)a srutat lung pe
ochi, pe 'runte i pe obrai. 7u erai prost sa te ducl -n America, sa lucrezi ca salahor
i sa te)ntorci !lguit i bolna! pentru c;te!a zeci de mii de lei. ?u ai ascultat s'atul
pe care "i l)am dat eu totdeauna, sa te)nsori c)o 'ata bogataU
Ochii Aristi"ei strluceau de 'ericire.
Z Acum am sa triesc i eu bineU O sa am rochii de cati'eaU O sa am tra)suraU
O sa ma mut -n casa cuscrului 2orgu 2ordan. . dreptul meuU A2 Aristi"eiU Liindc eu l)
am '4cut pe 2on 'himos i detept, de s)a)ndr,gostit de el i)l ia de brbat cea mai
bogata 'ata din satQ o 'ata cu casa, cu pi!ni"a de piatra, cu pm;nt mult, cai i
trsuraU
Z /otole"te)te, 'emeieU A zis btr;nul.
Glasul ii era insa la 'el de tremurat. /erspecti!a bogafei il emo"ionase st pe
el. Gi)a rsucit o Migara, 'ara sa se ridice din agternut.
Z O sa ma mut -n casa lui 2orgu 2ordan, a zis iar Arisli"a. /e tine te las aici, s)a
adresat ea btr;nului. .u trebuie sa fu alturi de biatul meu. (ine s)i dea s'aturi
tinerei ne!este, dacS n)o sa fu eu acoloV
Z :ama, inca n)am terminalU A zis :oritz.
Z Spune tot ce !rei, draguleU :ama te ascultaU
Z Lgduiete)mi ca ma ascul"i 2inis, tita0
Z Lac tot ce zici tuU
Aristi"a l)a mangSiat pe obraz.
Z :ama, a continual :oritz, eu m)nsor cu Suzana 'ara !oia lui 2orgu
2ordan.
Z /rincipalul e sa te)nsori cu ea, a zis Aristi"a. Sa ma !ad eu cuscra lui 2orgu
2ordan, bogalaulU /u"in -mi pasa daca el !rea sau nu !reaU
Z (uscra lui o sa fi, mama, dar bogata n)o sa fiU
Z G i cine o s)i ia a!ereaV A intrebal Aristi"a. 2orgu 2ordan n)o are dec;t pe
Suzana. Coar n)o s)o mrite 'ara zeslre, c;nd ii e plina pi!ni"a cu ulcele cu bani de
aur, ingropate)n pamanl. Ce zeslre, dragule, ma ingri"esc euU ?u nu te pricepiU
Z :ama, eu m)nsor cu Suzana, nu cu a!erea eiU A zis :oritz.
Z Ai !rea poate sa zici ca Mi)e mai draga 'ata dec;t a!ereaV
Z Ca, mamaU
Z /rostiiU Car eu te -n"eleg. =as ca dreg eu lucrurile. /e mine nu ma
pacale"le nimeniU
Aristi"a se g;ndea cum o sa se tocmeasc cu 2orgu 2ordan penlru zestre i
cum n)o sa 'ac nici o concesie. Pohann :oritz a po!estit -nt;mplarea din noaptea
2recula.
:aic)sa a 2resaril i a -ntrebatA
Z 7u !rea sa se mai -ntoarc la taic)su niciodatV
Z 7u, a rspuns Pohann :oritz. 2orgu 2ordan o omoar daca se)ntoarce.
Z O omoar, a zis i btr;nul. (u 2orgu nu te po"i uca. Lata are dreptale.
?aic)su e ca farele. (;nd e m;nios, scoate pistolul i -mpuca. (ei mai 'rumos. 2 cai
i)a)mpucat la manie, cu mana lui. Gi doar -i iubea caii mai mult dec;t ochii din cap.
O)mpuca i pe 'ata, daca se)ntoarce. Acum, dup ce)a prins)o c)a 'ugil noaplea din
casaR
Z ="i multomesc, lata, ca m)n"elegi, a zis :oritz.
Z Caca as. A stau lucrurile, de ce sa nu)n"elegV (onlinua btr;nul. .u il
cunosc pe 2orgu.
Z ?olui, peste c;te!a zile, am putea s)o trimitem pe 'ala acas, a zis
Arisli"a. :a duc eu cu eaU
Z Suzana nu se mai duce acasU A zis :orilz. 7)o las euU
Z Gi ce !rei sa 'aci cu ea 'ara a!ereV A intrebal Arisli"a. Sau !rei sa tragi mata
de coada -n srcie, de dragul eiV Lemei se gsesc pe toate drumurileQ 'ara a!ere, n)
o ia nimeni. 7ici tu nu eli prost, loane, s)o iei 'ara a!ereU
Z .u ma -nsor cu Suzana 'ara a!ereU A zis el.
Z Ai -nnebunitV /entru o muiere 'ara zestre sa lai tot i sa nu mai pleci -n
AmericaV ?otul pentru un petec de negrea"a muiereascaV
Z :aic)ta are dreptateU A zis btr;nul. Ast'el de prostii nu trebuie sa 'aciU ?u
ai sa pleci -n America, aa cum ai plnuit. (;nd te)ntorci, ai sa)Mi cumperi pm;nt, ai
sa)Mi 'aci casa i sa te)nsori. Lemei se gsesc destuleU
Z 7u mai plec, a zis :oritz.
Z (rezi ca e prea t;rziuV A -ntrebat btr;nul. Ghi" te mai ateapt la mar)
ginea satului. Caca te grbeti, il aungi. Ce)abia a rsrit soareleU
Z Ai tu inima asta, tata, s)mi ceri s)o prsesc pe 'ata i sa plec -n AmericaV
Z Ende e 'ataV A -ntrebat Aristi"a.
Z =a ua, a zis :oritz.
Le"ele btr;nilor s)au lungit de uimire. Aristi"a s)a ridicat, ca s)o !ad pe
Suzana. :oritz s)a aezat -n 'a"a uii i a oprit)o sa ias din camera.
Z :ama, te rog ce!a. /rimete)o pe Suzana la noi pentru c;te!a zile, pana)i
gsim un adpostU . fica !oastr acum.
Z Vrei s)o aduci sa triasc cu noiV Aristi'a era 'urioasa.
Z Vrei sa !ina 2orgu Mordan sa ne)mpute, pe mine i pe taic)tuV
Z 7u !ezi ca n)a!em loc -n casa nici pentru noiV A zis btr;nul. Ende !rei sa
doarmV 7u, loane, nu se poateU
Z Ai !rea poate sa i mn;nce la noiV A -ntrebat Aristi"a. Ai !rea sa luam
m;ncarea de la gura noastr i sa i)o dam eiV
Pohann :oritz a aplecat pri!irea -n pm;nt. Se agteptase sa -nt;mpine
opozi"ie din partea mamei, dar nu)i -nchipuise ca i taic)su !a f -mpotri!.
Z Atunci Suzana ramane aici numai pana disear, a zis el. 7)am unde)o duce
acum. Cisear plecam la ora i eu caut de lucru. . bolna!a de spaima pe care)a
a!ut)o azi)noapte. Caca nu doarme pu"in, nu poate merge pe os pana la ora.
Z Azi n)a!em nimic de m;ncare, a zis btr;na. Caca !rei sa stea <amanda,
poate sa rm;nU
Z Am sa aduc eu de m;ncare, a zis :oritz. Ramane numai ca sa se odih)
neasca. 7ici nu se poate "ine pe picioare.
Z ?aic)tu e bolna! i trebuie sa stea toat ziua -n patU A zis Aristi"a. Ende
!rei s)o culciV 2n pat cu taic)tuV
Z Caca nu este loc -n casa, atunci o sa doarm a'ara, -n paie, unde dorm i
eu, a zis Pohann :oritz.
Z Asta se poate, a zis Aristi"a. Ce m;ncare nu am insa nimicU Pohann :oritz s)
a -ndreptat spre ieire. 2n prag s)a oprit. S)a adresat btr;nului, care -i rsucea o
noua "igara.
Z ?ata, am o rugminte, a zis. 2n cele c;te!a ceasuri cat o sa stea 'ata la noi,
!a rog sa !a purtap 'rumos cu ea. . destul de necit i)aaU
Z @ndrzneti, neruinatule, sa ?n!e"i pe taic)tu i pe maic)ta cum sa se
poarteV A strigat Artisti"a. Ce c;nd e mai detept oul dec;t ginV 2n loc sa te duci -n
America i sa)"i 'aci un rost -n !ia"a, ne !ii cu muierea pe cap, i)ai !rea sa Mi)o
hrnim noi, oameni btr;niU Acum ne mai dai Di s'aturi cum sa ne purtamU
Aristi"a s)a aplecat sa ia un lemn, ca s)l lo!easc pe :oritz. .l nu s)a clintit.
Caca maic)sa l)ar f lo!it, nu s)ar f -mpotri!it. .ra -n!"at cu lo!i)turile i cu ocrile.
?oat copilria nu)i 'usese dec;t un ir nes'ar"it de lo!i)turi i ocr-.
Z O sa !a purta"i 'rumos cu eaV A -ntrebat el z;mbind. .u m)ntorc repede.
:a duc p;n)n sat, sa aduc ce!a de m;ncare
Apoi a ieit din camera. Suzana sttea -n 'a"a casei, nemicata, acolo unde o
lsase el. :oritz i)a pus mana pe cap, m;ng;ind)o.
Z .u plec -n sat. :)ntorc -n c;te!a minute, a zis el. Vrei sa te odihneti
pu"inV (;nd te scoli, m;ncm i plecam -mpreun la ora.
Z 7u rm;nem aiciV A -ntrebat ea, -ngrozit de perspecti!a drumului.
Z 7u. Vino acum cu mineU
A ridicat)o de sub"iori i a dus)o -n spatele casei, unde era o claie de paie. A
autat)o sa se -ntind, acoperindu)i genunchii cu rochia.
Z Acum dormiU A zis el. Caca nu te odihneti, n)ai sa po"i sa mergi. Sunt
douzeci de Tilometri pana la oraU
Suzana a z;mbit, recunosctoare, findc ii dduse posibilitatea sa se -ntind
pe un aternut moale i sa rm;n singura. (apul ii ardea de 'ebra, urechile ii
!;;iau. Ce)abia -n"elegea cu!intele lui.
Z Caca !ine mama i caut cearta cu tine, ')te ca nu -n"elegiU A zis :oritz.
7u e -n toane buneU
Pohan :oritz a plecat. Cup ce a auns -n osea, a -ntors capul spre ea i a
z;mbit. Car ea era cu ochii -nchii.
Aristi"a a ieit din camera imediat dup plecarea fului ei. S)a uitat lung, cu
m;inile -n olduri, la trupul 'emeii care edea -ntins pe paie. Suzana a deschis ochii.
A pri!it nasul ascu"it, ca ciocul !ulturilor, obraii 'ana"i, de culoarea mslinei, i a
-nchis ochii din nou. (u teama.
Z .u sunt mama lui 2on, a zis btr;na.
Suzana a schi"at, cu capul, un gest de rspuns i de salut. Apoi s")a tras
rochia albastra -n os, cat a putut mai mult, acoperindu)i genunchii, caci btr;na ii
pri!ea picioarele "i oldurile, ca i cum ar f surprins)o goala.
Z Vrei sa te mri"i, nu)i aaV A @ntrebat btr;na r;ind.
Z Ca, a rspuns Suzana.
Z (red i eu ca !rei mriti, a zis Arisli"a. .ti cat o iapa de mareU Suzana i)a
ascuns obraii -n paie. 3tr;na s)a apropiat de ea i i)a "ipat -n urechiA
Z 7)ai gsit insa prostul care sa te ia de ne!asta, 'rumoasoU Lara zestre, nu te
ia ninieni. Caca te)ai culcat cu el e treaba ta. Car de ne!asta nu te iaU
Suzana s)a ridicat, spriinita -n coate. Voia sa piece. Aristi"a era insa aple)cata
deasupra ei.
Z =ani a plecatV A -ntrebat Suzana. @ntrebase de teama, ca sa schimbe !orba.
Z (are laniV A zis Aristi"a, mirata. Aici nu e nimeni pe care s)l cheme laniU
Suzana se uita la btr;na -nmrmurit. 7u tia ce sa 'ac.
Z Cespre ce lani !orbetiV A -ntrebat din nou Aristi'a. Sau "i)ai pierdut mingle
i te crezi altunde!aV
Z Cespre lani, ful durnitale, a murmurat Suzana, cu umtate de gura.
Z /e ful meu il cheama 2onU A zis btr;na aspru. Aa l)am botezat eu, mama
lui, i nimeni n)are dreptul s)i schimbe numele pe care i l)am dat. @n"elegi ce)f
spunV
Suzana a pri!it pumnul amenin"tor al Aristi"ei.
Z Am @n"eles, a zis.
Gi)a adus aminte de cu!intele lui :oritz, ca trebuie sa fe -mpciuitoare, i a
adugatA
Z 2on sau lani este acelai nume. Aa am socotit eu. Scuza ei a @7C_RP2?)o pe
btr;na i mai tareA
Z Vrei sa m)n!e"i tu cum il cheama pe biatul meuV 2p sparg capul cu piatra,
daca)ndraznetiU 7eruinato i cur!oU
Z 7)am !rut sa te suprU A zis Suzana.
:;inile btr;nei au -n'cat)o insa de umeri i au -nceput s)o zg;l";ie. Mipa.
Ce dup colp.il casei a aprut btr;nul :oritz, numai -n cmaa. Se ridi)case din pat,
atras de "ipete. .ra cu Migara -n gura. Aristi"a a lsat)o pe 'ata din str;nsoare i s)a
mtors ctre brbatul ei, !;nat de manieA
Z Ai pomenit o nerus"nare mai mareV /utoarea -mi spune ca eu nu tiu cum il
cheama pe biatul nostruU :a scoate din min"iU Aristi"a a luat un bolo!an.
Z 2i sparg capul ca la arpeU A zis ea, cu bolo!anul -n mana. Acum ii sparg
capulU
3tr;nul a prins)o de bra"A
Z /otolete)te, muiereU A zis el, -mping;nd)o pe Aristi"a spre ua. Apoi s)a
apropiat de Suzana. 2)a luat mana i a pri!it)o cu mila.
Z 7u mai pl;ngeU 7)are nici un rost sa pl;ngiU
Z Ende este laniV A @ntrebat Suzana.
Z Se -ntoarce -ndat. Lii lini"titaU
Suzana se sim"ea ocrotita. :ana btr;nului era mare i aspra.
Z Leti"o, eu tDi dau o po!a"a i ar f bine daca ai urma)o. @ntoarce)te acas, la
tatl i la mama taU .a pl;ngea.
Z Aici nu po"i sta, a continual btr;nul. Caca ramai aici, Aristi"a te strange de
gat sau i"i sparge capul cu pietroiul. Aa se -nt;mpl, cum ma !ezi i cum te !adU
.ste pcat sa se petreac !rsare de s;ngeU 2on, c;nd o !edea, o omoar pe maic)
sa. G i asta)i mare pcatU :a auzi tuV
Z Audi
3uzele Suzanei au rspuns parca 'ara sa se mite.
Z .u te s'tuiesc sa te ridici ,0 sa pleci. /leac pana sa se ?ntoarca 2on din
sat. =a)o prin porumb i du)te la maic)ta i la taic)tuU (;nd o sa !ina 2on, am s)i
spun c)ai plecat pe osea, i n)o sa te mai gseasc. /e urma o sa uitap, ,0 unul, i
altul. Sunte"i tineri, tinere"ea uita repede. Kai, scoal)te i du)teU
Suzana sttea cu 'a"a -n os. A!ea urechile astupate. 7u auzise ce)i spus)ese
btr;nul.
Z 7u !rei sa pleciV A -ntrebat btr;nul.
Voia s)o ia -n bra"e i s)o duca el pan)acasa. S)a g;ndit insa ca 2on nu i)ar ierta
asta. S)a ridicat.
Z Caca se)nt;mpl omor, a zis, numai tu ai sa tragi pcatul. Liindc nu ma
ascul"i. .u mi)am 'cut datoria i Mi)am spus.
Suzana a rmas singura. 3tr;nul a intrat 2n casa. Pohann :oritz a !enit din
sat cu o oala de lapte i l)a pus la fert.
Z 7oua nu ne)ai adus niciodat lapte, a zis Aristi"a. /utorii din curte ii dai
lapte sa beaU Lceam eu mai bine daca te str;ngeam de gat c;nd erai mic, -n loc sa
te "in -n bra"e i sa te las s)mi sugi pieptulU
Pohann :oritz sttea -n genunchi, l;ng !atra, i pri!ea cum arde 'ocul. Se
pre'cea ca nu aude cu!intele maic)sii. Aristi"a s)a apropiat de el.
Z Sa pleci pe loc cu ea din casa meaU A zis. S)o duci de)aici, ca alt'el o omorU
Caca n)o duci din 'a"a mea, o strang de gat cu degetele astea. =e !eziV
Z Cup ce bea laptele, plecamU A rspuns :oritz.
7u pri!ise m;inile maic)sii, care artau cum o !or strange de gat pe Suzana.
Z /lecam la ora i n)ai s)o mai !ezi niciodatU
Z Lara lapte nu poate pleca contesaV A -ntrebat Aristi"a. :ama ta poate 'ara
sa bea lapte diminea"aU .a, nuU
:oritz a luat oala de pe 'oc. =aptele nu fersese @nc. Car era cald. .l a ieit
din camera 'ara a)i pri!i pe btr;ni. Suzana a tresrit c;nd a auzit pai -ndrept;ndu)
se spre ea.
Z .u sunt, a zis :oritz. Mi)am adus lapte caldU 2)a -ntins oala.
Z 7u !reau lapte, a murmurat ea.
Z :car pu"inU
Suzana a luat cana -n mana. Pohann :oritz a intrat -n casa, sS)i ia sacul.
Sacul pe care ?l pregtise pentru plecarea -n America.
Z /leci i tu cu eaV A -ntrebat Aristi"a.
Z /lecU A rspuns el.
Z 3ineU
Aristi"a a scr;nit din din"i.
@n timp ce :oritz -i scotea boar'ele de sub pat, Aristi"a a ieit -n curte.
Suzana a !zut)o -ndrept;ndu)se spre ea. G i a mcremenit cu cana -n mana.
Z Ridic)te cat mai po"i mergeU A zis Aristi"a. 2"i rup oasele, cur!oU
@nainte de a termina 'raza, a cuprins)o pe Suzana cu mana st;ng de par, iar
cu dreapta a -nceput s)o lo!easc. Suzana a "ipat. Pohann :oritz a crezut ca aude
"ipetele lolandei i a ieit -n curte.
Z (e 'aci, mamaU A strigat el.
3tr;na a inters capul. =)a 'ulgerat cu pri!irile. A mai lo!it)o o data pe Suzana,
'ara sa se uite la ea. /e urm a 'ugit -n porumb.
La"a Suzanei era plina de s;nge. 3uzele i ochii i se um<aser. Oala cu lapte i
se sprsese -n poala, i cioburile o tiaser la ambele m;ini. /icurii roii de s;nge se
amestecau cu laptele, -n pete mari, pe rochia albastra. Pohann :oritz a luat)o -n
bra"e.
A plecat. 2n 'a"a uii s)a oprit i i)a luat sacul din prag. Apoi a prsit curtea,
cu sacul -n spate i cu 'emeia -n bra"e. :ergea cu acelai pas legnat. /o!ara din
spate i po!ara din bra"e erau insa prea grele, ca sa poat merge cu 'runtea sus. Gi
el pea cu capul -n pm;nt.
(;nd s)a luminat de ziua, 2orgu 2ordan a dat cailor apa i o!z. 2)a m;ng;iat
pe fecare pe coama i pe cap. A!ea opt cai. /e patru dintre ei nu)i -nham la
trsur. 2i pastra numai pentru clrie i pentru 'rumuse"ea lor. .rau cai negri, de
s;nge arab, cu picioarele sub"iri i ner!oase. Acetia erau prietenii lui. 2orgu 2ordan a
istorisit cailor -nt;mplarea cu Suzana. (ailor le spunea tot ce a!ea pe inima. 2n
oameni nu a!ea -ncredere. (aii se uitau la el, cu ochii strlucitori ca oglinzile.
Z Acum muierea mea zace cu oasele zdrobite -n casa. /e duumeleU A zis el.
(aii nu au clipit. 2orgu 2ordan a luat pri!irea lor drept un reproA
Z Caca spunep !oi, am s)o duc la spitalU
/este o umtate de ceas, ieea din sat cu trsura i se -ndrepta spre ora.
2olanda era -n'urat -ntr)o manta. Sttea culcata cu ochii -n sus, intre peme. =a
spital au auns prea de!reme. 7u !enise nici un doctor.
A ateptat -n trsur, la poarta spitalului, pana la ora opt. 2ntre timp, a !orbit
cu caii. (u ne!asta lui n)a schimbat nici o !orba, nu i)a aruncat nici mcar o pri!ire.
=a opt a tras trsura latiga scri, a luat)o pe 2olanda -n bra"e aa cum era, -n'ata,
cu pemele pe care ezuse cu tot 9 caci m;inile lui erau pe msur staturii 9 i a dus)
o -n cabinetul de consulta"ie. Au 'ost chema"i primii la !izita. :edicul s)a uitat la
'emeia cu capul um<at, plina de s;nge, -n !reme ce sora de caritate ii scotea
mantaua. 2olanda rmsese -ntins, numai -n cmaa de noapte, care se nclise de
s;nge i i se lipise de piele. 3olna!a nu scotea nici un cu!;nt.
Z (ine a btut)oV A -ntrebat doctorul.
Z Asta nu)i treaba dumitaleU A zis 2orgu 2ordan. ?reaba dumitale e sa o 'aci
sntoasU C)aia eti doctor i d)aia am adus)o aici, la spitalU
Cup aceste cu!inte, 2orgu 2ordan n)a !rut sa mai dea nici o lmurire. :edicul
a e&aminat)o pe 2olanda i a transportat)o -n sala de operate. A!ea ne!oie de o
grabnica inter!enpe chirurgicala.
Z .u am sa plec acas i sa !a las sa !a 'ace"i meseria dumnea!oastr, a zis
2orgu 2ordan.
G i)a pus plria pe cap i s)a -ndreptat spre ua.
Z (e costa, pltescU Va dau i banii -nainte, daca a!e"i timp s)mi 'ace"i
socoteala pana s)o opera"iQ sau !a las un acontU Gi i)a dus mana la buzunar, sa
scoat porto'elul.
Z 2nca nu po"i plecaU A zis doctorul. ?rebuie sa mai atep"i pu"inU
Z Ce ce sa ateptV A -ntrebat 2orgu 2ordan.
7u)i plcea sa i se dea ordine. Voia sa piece cat mai repede din spitalA mirosul
de doctorii il su'oca. Apoi ii era i mila., Cup ce)am s'r;mat)o eu -n picioare, o mai
taie i doctoriiUF, s)a g;ndit. 2i era mila. Car nu !oia sa arate. 7u !oia. A!ea ne!oie
de aer. Sa respire aer curat pana -n 'undul plm;nilor.
Cup un s'ert de ceas a aprut procurorul, -nso"it de un andarm. =)a chemat
pe 2orgu 2ordan -n cancelaria spitalului i i)a luat un interogatoriu. =)a -ntrebat care)i
e numele, unde locuiete, ca"i ani are i daca el este cel care a btut)o pe 'emeie.
2orgu 2ordan a rspuns morocnos la toate -ntrebrile. /ri!irea ii era ca sticla. G i tot
ca sticla a rmas i c;nd procurorul i)a spus ca
?l aresteaz pentru schingiuire. 7umai c;nd andarmul i)a pus mana pe umr,
ca s)l scoat din camera, 2orgu 2ordan s)a schimbat la 'a"a, de!enind palid.
Z :a duce'" la -nchisoareV A -ntrebat el.
Z =a -nchisoareU
Z Gi cu caii mei, caii care sunt -nhma"i la trsur, -n 'ata spitalului, ce 'ace"iV
/rocurorul s)a uitat la andarm.
Z 7)ai pe nimeni care s)ngri"easca de eiV
Z /e nimeniU A rspuns 2orgu 2ordan.
Z S)i dam pompierilorU A zis andarmul. /ompierii mai au i al"i cai. =a
-nchisoare n)a!em unde)i pneU
/rocurorul a mul'umit cu un z;mbet "andannului, findca)0 scosese din
?ncurcatura. .l n)ar f tiut ce sa 'ac cu caii arestatului. Apoi a plecat. /rocurorul se
numete George Camian i a !enit cu c;te!a zile mai -nainte -n ora. Acesta este
primul lui post.
=a amiaza, c;nd se pregtea sa se duca la masa, procurorul Camian a 'ost
-ntiin"at ca 2orgu 2ordan a -ncercat sa se sinucid, arunc;ndu)se -n cap pe cimentul
din celula. Raportul directorului -nchisorii spuseA
Arestalul a declarat la spital ca -ncearc s)i curme !BaBa din cauzd ca nu
poate suporta g;ndul ca, acas, cei patru cai de rasa pe care ii posedd sunt msetaf
f <dmdnz= Se pare ca sinuciga'ul este un pasionat iubitor de cai. Starea sanatdlii lui
este gra!a.
O alta nota, adusa -mpreun cu aceasta, anun"a ca 2olanda 2ordan a -ncetat
din !ia"a la spital. /rocurorul George Camian a sim"it -n gura un gust de cenua. =a
restaurant, i)a splat m;inile -ndelung, cu apa multa i mult spun., =egea 9 i)a zis
el 9 il !a pedepsi pe 2orgu 2ordan cu c;"i!a ani -nchisoare, pentru lo!ituri cauzatoare
de moarte, aplicate sotiei lui. Car aceste lo!ituri i 'aptul ca iubete mai mult caii
dec;t oamenii nu sunt pcatele lui capitaleQ sunt numai e'ectele unei mentalit"i.
/catul lui 2orgu 2ordan este barbaria. (a orice barbar, el sube!alueaz omul pana la
a)0 anula. /entru pcatul asta insa, el nu !a f pedepsit de nici o lege. 3arbaria nu
este o atitu)dine ilegala dec;t -n anumite cazuri.F
Suzana a mers c;"i!a Tilometri, apoi s)a aezat pe os, la marginea dru)mului.
.ra 'r;nt de oboseala. ?rupul ii ardea de 'ebra.
Z .u nu mai pot merge, laniU A zis, -ntinz;ndu)se pe iarba.
Se a<au la umtatea drumului dintre L;nt;na i ora. .l a lsat)o sa doarm,
atept;nd sa treac !reo cru" care s)o ia pana la ora. Car pe l;ng ei au trecut
numai oameni calari sau pe os. /e la cinci dup)amiaza a -nceput sa ploua. Pohann
:oritz a ridicat 'runtea spre cer. /loaia rece ii cdea pe obrai. .l se g;ndeaA Caca
ploua ieri)sear, nu ma duceam s)o -nt;lnesc pe Suzana. .a ar f 'ost acum acas.
=ar eu a f 'ost pe !apor, la (onstanta. Car nu e cum !rea omul, ci cum !rea
ComnulUF
/loaia n)a contenit pana seara. (;nd s)a -ntunecat, Pohann :oritz s)a decis sa
-ntreprind ce!a.
Z :a duc -n sat, sa caut o cru"U A zis el.
@nainte de a pleca, a pri!it cu mila la Suzana, cum sttea sub un acoperi, de
'runze. Rochia albastra i parul ii erau ude. ?remura. Cin"ii ii cln"neau de 'rig.
Z (um !rei tu, laniU
Z 7)o s)p fe 'rica singuraV A -ntrebat el.
Z Caca te)ntorci tu, n)o s)mi fe 'ricaU
.l a srutat)o i a plecat. (;nd a a"ims -n L;nt;n, era -ntuneric bezna. Mranii
se culcaser. A umblat din cas)n casa, dar n)a gsit pe nimeni s)l aute. ?o"i
-ntrebau cine e 'emeia. (;nd auzeau ca e 'ata lui 2orgu Mordan, se scuzau, spuneau
ca nu au loc. =e era 'rica. Aproape de miezul nop"ii, Pohann :oritz a intrat -n curtea
preotului 6orugi= 2n biblioteca era lumina. 2n 'a"a scrilor se a<a o maina neagra,
mareQ strlucea prin -ntuneric, -n ploaie, ca o oglinda. Cin casa se auzeau !oci
strine., /rintele are musafriO, i)a zis :oritz i a dat sa piece., 7u se cade s)i 'ac
suprare tocmai acumUF
/e acoperiul casei, ploaia cdea toren"ial. :oritz a ascultat o clipa. Gi)a adus
aminte ca Suzana e singura pe camp, i a btut cu degetul, -ncet, -n 'e)reastra.
Z Ai !enit tocmai c;nd a!eam ne!oie rnai mare de tineU A spus preotul
6oruga, aut;ndu)i fului sau, ?raian, sa scoat geamantanele din automobilul care se
oprise l;ng cerdac, cu botul mare i lucios -n'undat -n 'runziul de !i"a i trandafri
ag"tori. /loua cu gleata.
Z 7u eti singurV S)a mirat preotul. Cin maina mai cobor;se un t;nr.
Z . George Camian, a spus ?raian, coleg de 'acultate i 'oarte bun pri)eten. =)
am -nt;lnit dup)masa -n oraA e noul procurer al udectoriei de pace din districtul
nostru.
/reotul i)a cerut scuze ca nu era -mbrcat cum se cu!ine c;nd primeti
oaspe"i, apoi i)a dus pe tineri -n salon. 2)a lsat singuri. /rocurorul a pri!it ceasul cu
cue, scoar"ele orientale de pe pere"i i ra'turile cu carp, care erau peste tot.
Z Gtiu la ce te g;ndeti, a zis ?raian r;z;nd. ?e -ntrebi cum se 'ace ca un
romancier modem, care canta automobilul, a!ionul, barul i luminile elec)trice, sa se
f n4scut i copilrit -ntr)o casa -n care totul pare sa nu f micat de)un secol. 7u)i
aaV
/rocurorul s)a ?nros.itA
Z @ntr)ade!r, la asta ma g;ndeam.
/reotul 6oruga a intrat -n camera. :;inile lui, cu degetele lungi i uscate, au
aprins lampa cu gaz i au aezat)o cu solemnitate -n milocul mesei.
?raian deschisese !aliza de piele i scotea pachete 'rumos ambalate. =e)a pus
pe masa. /e urma a deschis o sticla de !in i a chemat)o pe maic)sa. (;nd a aprut
preoteasa, ?raian a umplut paharele i a scos dintr)o -n!elitoare aurie doua carp
legate -n piele.
Z =ata ultimul meu romanU Al optuleaU (a de obicei, !)am adus 9 pe i mamei
9 primele doua e&emplare care au ieit de sub presa, i ciocnesc cu !oi acelai !in
de la, (apaF din care am but i c;nd au aprut celelalte apte carp. Va aminti"i ce
'ericit eram c;nd am !enit acas cu primul meu romanV
/reotul 6oruga a luat cartea fului sau -n m;ini cum lua carple sfnte -n altar.
/reoteasa a apucat)o cu !;r'urile degetelor, apoi a aezat)o pe marginea mesei.
Z .u am haine murdare de untura de la buctrie, a zis ea. 7u !reau sa ptez
cartea lui ?raianU
Z Al treilea e&emplar e pentru tine, GeorgeU
/reotul l)a srutat pe ?raian pe 'runte. /rocurorul i)a str;ns mana. :aic)sa l)a
srutat pe obraz, spun;ndu)i la ureche, dar destul de tare, ca sa aud toat lumeaA
Z /e celelalte nu le)am citit inca, ?raiane, te rog sa ma ierpU :i le)a po!estit
taic)tu. /e asta ?l citesc eu, cu ochii mei. 7u !reau sa mor 'ara sa citesc o carte
scrisa de ful meuU
?raian era -nduioat. A ciocnit cu fecare.
Z .u trebuie sa ma duc la buctrie, s)a scuzat preoteasa.
Z :ai stai un minut, mamaU A zis ?raian. .u am !enit cu inca un scop. Enul
tot at;t de important cat carteaU
?raian 6oruga a scos din buzunar un plic i i l)a pus -n mana tatlui sau.
Z Aici sunt drepturile mele de autor pentru prima edipe a acestui roman. (u
ele doresc s)mi cumpr un teren de casa aici, -n LntanaQ daca se poate, chiar
l;ng !oi. Vreau s)mi construiesc o casa -n care sa ma mut i sa trai)esc pana la
s';ritul !iepi meleU
/reotul a luat plicul i l)a aezat pe masa, z;mbind. /reoteasa i)a ters ochii
cu poala s, orpalui i a zisA
Z Gtiu eu ca asta o spui numai ca sa ne 'aci noua placereU ?u nu pop sta -n
L;nt;n niciodat mai mult de trei zile. Ce fecare data promip ca stai o luna, i dup
dou)trei zile te urci -n maina i pleci. /e urma nu te mai !ad cu lunileR
Z Acum o s)mi 'ac casaU A zis ?raian.
Z (hiar dac)"i 'aci casa, n)ai sa stai -n eaU A spus preoteasa. ?u n)ai rab)dare
sa stai pe loc. =initea te macin, te tiu euU
Z 7u crede"i niciunulU Vad ca nu crede"i. .u, insa, daca o sa raman -n !ia"a,
!a in!it de azi -n doi ani -n casa mea din L;nt;na. Atunci o sa ma cre)de"iU :ai mult
nu !a spun.
Cup cina, preotul l)a -ntrebat pe ?raian ce proiecte literare are. .l a ezi)tat sa
raspuna. /e urma a zisA
Z Romanul meu !iitor !a f o istorie reala. 7umai tehnica !a f de roman.
/ersonaele !or e&ista -n realitate. Vor putea f !zute, inter!ie!ate de cititori i
salutate pe strada. Eneori ma g;ndesc sa le pun i adreseleQ e!entual, i numerele
de tele'onR
Z Gi care sunt aceste persoane crora !rei sa le 'aci publicitateV A -ntrebat
procurorul z;mbind.
Z .roii mei sunt top oamenii de pe 'a"a pm;ntuluiU A spus ?raian. Car,
findc nici Komer n)ar putea scrie un roman cu doua miliarde de eroi, !oi lua numai
un numr minim de personae. /robabil, zece, mai mult nu e nece)sar. .le !or trai
insa aceleai e!enimente care li se -nt;mpl tuturor.
Z .roii tai !or f deci alei dup criterii tiin"ifce, ca sa reprezinte rasa
omeneasca -n esen"a eiV A -ntrebat procurorul.
Z 7u, a rspuns ?raian. Vor f lua"i la -nt;mplare. 7u)i ne!oie s)i aleg dup
criterii tiin"ifce. (e li se)nt;mpla lor li se !a -nt;mpla tuturor oame)nilor de pe
pm;nt, cu ne-nsemnate deosebiri de data i de nuance. Sunt e!enimente crora nu
le !a scpa nici o fin"a omeneasca, i ca sa le -n'"iez nu)i ne!oie s)mi aleg eroii.
/ot s)i iau la -nt;mplare. O sa iau, din cele doua miliarde de oameni, zece pe care ii
cunosc mai bine. O sa iau o 'amilie, -n spe" 9 'amilia mea. ?ata, mama, eu, tu,
argatul din curtea tatii, unu sau doi dintre prietenii notri i cap!a !ecini.
/reotul 6oruga a z;mbit i a umplut paharele cu !in.
Z .u !oi nota tot ce li se -nt;mpl acestor personae -n cursul anilor, a
continual ?raian. (red ca !or f lucruri e&traordinare. Liecrui om de pe 'a"a
pm;ntului i se !or -nt;mpla, -n cursul anilor !iitori, lucruri e&traordinare, cum nu s)a
mai -nt;mplat niciodat de)a lungul istoriei.
Z Caca sunt 'apte dramatice, sper ca ele nu se !or intSmpla dec;t -n romanul
tauU A zis procurorul.
Z Laptele dramatice se !or -nt;mpla -nt;i -n realitate, i numai dup aceea -n
romanul meu, a zis ?raian.
Z Adic !oi trai i eu e!enimente dramaticeV A -ntrebat procurorul. ?u tii ca
eu am o e&istenDa care nu i)ar interesa pe cititorii de romane. .u nu sunt a!enturierU
Z (ei mai mul"i oameni de pe 'a"a pm;ntului nu sunt a!enturieri, draga
GeorgeU ?otus", !or f obliga"i sa triasc a!enturi dramatice, pe care nici scriitorii de
romane senza"ionale n)ar -ndrzni sa le imaginezeU
Z Gi ce ni se !a)nt;mplaV A -ntrebat procurorul, ironic.
Z 7u f ironic, GeorgeU A zis ?raian. .u simt ca s)a produs -n urul nostru un
e!eniment mare. 7u tiu c;nd a -nceput, unde s)a produs mai -nt;i st nici cat !a
dura. Car il simt. 7e)a prins -n !;ltoarea lui i ne !a s';ia, smul)gandu)ne carnea de
pe trup, s'r;m;ndu)ne os cu os. Simt acest e!eniment cum simt oarecii
scu'undarea !asului i 'ug la mai. 7oi nu putem 'ugi nicieri.
Z =a ce e!eniment 'aci aluzieV
Z 7umete)l re!olu"ie, daca !reiU A zis ?raian. O re!olu"ie de propor"ii
inimaginabile, creia nu)i !a scpa nici un om. ?o"i !or f !ictimele ei.
Z Gi c;nd !a izbucni aceasta re!olupeV A -ntrebat procurorul, nelu;nd -n
series afrma"iile lui ?raian.
Z Re!olu"ia s)a declanat dea, draga GeorgeU Re!olu"ia a izbucnit, -n ciuda
scepticismului i a ironiei tale st a maorit"ii oamenilorU ?ata, tu, eu, mama i ceilal"i
!om lua act -ncetul cu -ncetul de pericol i !om -ncerca sa ne ascundem. Enii au i
-nceput sa se ascund, ca animalele slbatice c;nd simt 'urtuna. .u !reau sa !in la
"ara. (omunitii spun ca 'ascitii sunt de !ina i cred ca pericolul !a f -ndeprtat
daca reuesc s)i distrug pe 'asciti. 7azitii !or sa se sal!eze, ucig;ndu)i pe e!rei.
Astea nu sunt @ns dec;t simp)tomele 'ricii pe care o triesc oamenii -n 'a"a
pericolului, care e unul i acelas" peste tot. 7umai z!;rcolirile oamenilor la
apropierea lui sunt di'erite.
Z Gi care este marele pericol care)i amenin"a pe to"i oameniiV A -ntrebat
procurorul.
Z Scla!ul tehnicU A rspuns ?raian. 22 cunoti i tu, George. Scla!ul tehnic este
ser!itorul care ne 'ace zilnic mii de ser!icii. .l ne -mpinge automobilul, ne aprinde
lumina, ne toarn apa pe m;ini c;nd ne splm, ne 'ace masate, ne spune lucruri
care sa ne amuze c;nd -ntoarcem butonul aparatului de radio, 'ace S. Osele, taie
mun"iiR
Z 3nuiam eu c)i !orba de o meta'ora poetica nu de o realitate. .&isten"a lui
nu poate f tgduita.
Z 7u)i tgduiesc e&isten"a, a zis procurorul. Car de ce s)i spun, scla!
tehnicFV . o 'or"a mecanica, i nimic mai multU
Z Scla!ii umani, colegii scla!ilor tehnici din societatea contemporana, erau
considera"i de greci i de romani tot ca o 'or"a oarba, egali cu lucrurile ne-nsu<e"ite.
/uteau f !andup, cumpra"i, danii"i sau ucii. Singura lor !a)loare erau 'oir"a
muchilor i capacitatea de munca. .&act acelai criteriu dup care !alorifcam noi
astzi scla!ul tehnic.
Z Car e&ista totui man di'eren"e, a zis procurorul. 7u po"i -nlocui scla!ul
uman cu scla!ul tehnic.
Z ?ocmai ca)0 po"i -nlocuiU A zis ?raian. Scla!ul tehnic s)a do!edit mai ordonat
i mai pu"in costisitor dec;t scla!ul uman. @nlocuirea unuia cu celalalt s)a 'cut
!ertiginos, -ncep;nd cu galerele. Acum na!ele sunt -mpinse pe mare nu de scla!ii
umani, ci de cei tehnici. Seara, omul bogat 9 care)i poate per)mite sa aib scla!i 9
nu mai bate din palme, cum 'cea omologul lui din Atena sau din Roma, ca sa !ina
scla!ele cu lum;nrile aprinse, ci aps pe butonnl de l;ng el, i scla!ii tehnici ii
'ac lumina. Scla!ul tehnic 'ace 'ocul i -nclzete apartamentul, @nclzete apa la
baie, deschide 'erestrele, 'ace !Snt cu e!antaiul. .l are a!;ntatul 9 asupra colegului
lui uman 9 ca e mai bine dresat, nu se aude s, i nu se !edeA nu apare dec;t atunci
c;nd e in!itat. ="i duce scrisoarea de dragoste -ntr)o secunda, i chiar !ocea "i)o
duce pana la urechea iubitei. Scla!ii tehnici sunt ser!itori per'ec"i. Lac agricultura,
rzboi, police, politica, administrate. ?oate acti!it"ile omeneti au 'ost m!a"ate i
sunt practicate de scla!ii tehnici. Lac calcule -n birouri, picteaz, canta, danseaz,
zboar -n !zduh, coboar sub apa. Scla!ul tehnic este utilizat pentru 'uncpa de
calau i)i e&ecuta pe condamna"ii la moarte, !indeca bolile -n spitale, ala)turi de
medici, il asista pe preot la ofcierea ser!iciului di!in.
?raian 6oruga s)a -ntrerupt i a dus paharul la buze. A'ara se auzea ploaia.
Z ?ermin imediat aceasta digresiune, a zis el. .u, personal, ca sa !a 'ac o
mrturisire, ma simt permanent -n societate, chiar c;nd s)ar crede ca sunt sin)gur.
Vad mic;ndu)se -n urul meu aceti scla!i tehnici, gata -n once clipa sa ma
ser!easc i sa ma aute. .i -mi aprind "rgara, -mi spun ce se petrece -n urul meu,
-mi lumineaz drumul noaptea. Via"a mea se des'oar -n aceeai cadenza cu a
acestor prieteni in!izibili. :a a<u mai mult -n compania lor dec;t -n cea a oamenilor
i sunt capabil de sacrifcii pentru ei. Ce aceea nu pot sta mult la L;nt;na, dup cum
a remarcat mamaA la 3ucureti ma ateapt scla!ii mei tehnici. 7oi suntem mult mai
bogap dec;t anticii, care a!eau numai c;te!a duzini de scla!i de persoana. 7oi
a!em sute, mii de scla!i. Acum !reau sa !a -ntrebA cap scla!i tehnici crede"i ca se
a<a -n momentul de 'a"a -n plina acti!itate pe supra'a"a pm;ntuluiV (;te!a zeci de
miliarde. Gi ca"i oameni e&ista pe globV
Z Coua miliarde, a rspuns procurorul.
Z .&act. Superioritatea numerica a scla!ilor tehnici care populeaz pm;ntul
este deci co!;ritoare. Min;nd seama de 'aptul ca ei de"in punctele cardinale -n
organizarea societ"ii contemporane, pericolul este e!ident. (a sa !orbim -n termeni
militari, scla!ii tehnici au -n malnile lor punctele strategice !itale ale societafi
noastre. Armata, cile de comunica"ie, apro!izionarea i industria, ca sa nu le
numesc dec;t pe cele capitale -n e&isten"a sociala. Scla!ii tehnici sunt un proletariat
9 daca prin acest cu!;nt m"elegem un grup care se a<a -ntr)o societate la un
moment istoric, 'ara a f integral acelei societ"i. (onducerea este -n m;inile
oamenilor. .u nu !oi scrie un roman 'antastic. Ceci nu !oi descrie cum aceste zeci
de miliarde de scla!i tehnici se re!olta peste noapte i 'ac re!olu"ie, bg;ndu)i pe
oameni -n lagre i -nchisori, decapit;ndu)i pe ea'od ori e&ecut;ndu)i pe scaunul
electric. Ast'el de re!olu"ii pot 'ace numai scla!ii umani. Voi descrie 'apte realeA -n
realitate, acest proletariat tehnic 'ace re!olupe, dar nu pe baricade, cum 'ac sau au
'cut echi!alenDii lor umani. Scla!ii tehnici au o maoritate numerica zdro)bitoare -n
societatea de azi. . un 'apt concret. 2n cadrul acestei societ"i, ei acfoneaza dup
legi proprii, care di'er de ale oamenilor. Cin aceste legi de conduita ale scla!ilor
tehnici, men"ionez numai automatismul, uni'ormitatea i anonimatul. O societate -n
care e&ista c;te!a zeci de miliarde de scla!i tehnici i numai doua miliarde de
oameni 9 chiar daca oamenii gu!emeaza )!a a!ea caracteristicile maoritStii
proletare. 2n 2mperiul roman, scla!ii !or)beau, se ?nchinau i triau dup obiceiurile
lor, aduse din Grecia, din ?racia sau din alte "ari ocupate. Scla!ii tehnici din
societatea noastr -i pstreaz i ei cai)acteristicile lor i triesc dup legile naturii
lor. 2n<uenza acesteia e din ce -n ce mai mare. /entru a putea utiliza scla!ii tehnici,
oamenii sunt 'or"a"i sa cunoascS i sa le imite obiceiurile i legile. Orice patron
trebuie sa -n!e"e ce!a din limba i din obiceiurile anga"aplor sai, ca sa le poat
comanda. Ocupantul, c;nd este ?n in'erioritate numerica, adopta aproape
-ntotdeauna limba i obiceiurile poporului tn!ins 9 din comoditate sau din interese
practice 9 cu toate ca el stp;nete.
Aa se ?ntampla i -n societatea noastr, dei nu ne con!ine sa recu)noatem.
@n!"m legile i limba"ul scla!ilor notri 9 ?n consecin"a, ale scla!ilor tehnici 9
ca s)i conducem mai bine. ?otodat, renun"am pe nesim"ite la cal)ita"ile i la legile
noastre omeneti. 7e dezumanizam, adopt;nd modul de !ia"a al scla!ilor tehnici.
/rimul simptom al dezumanizrii omului este sube)!aluarea lui. Omul se apreciaz
pe el ?nsui i pe semenii lui dup criterii tehnice, ca element -nlocuibil. Societatea
contemporana, care cuprinde un om la fecare doua sau trei duzini de scla!i tehnici,
trebuie sa fe organizata, ca s, 'unc"ioneze, dup legile tehnice. 7u mai e o
societate creata suta la suta dup necesitaule naturii umane, ci una ridicata pe
necesit"ile tehnicii. Ce aici #2ncepe drama.
Oamenii se trezesc obliga"i sa triasc i sa se comporte dup legi strine
celor umane. (ine nu respecta legile mainii 9 de!enite legi ale societ"ii )este
sanc"ionat. Omul, care triete -n minoritate, de!ine cu timpul o minori)tate
proletara. .l este e&clus din societatea creia ii apar"ine, dar -n care nu se mai poate
integra, findc nu ii permite condi"ia lui umana. Ce aici rezulta un sentiment de
in'erioritate i dorin"a de a imita maina, de a se lepda de ca)racterul lui de fin"a
umana, care il "ine departe de central acti!it"ii sociale. Cezumanizarea continua
sub di'erite 'ormeA renun"area la sentimente, reduc)erea relaEilor sociale la ce!a
categoric, precis i automat, cum sunt rela"iile intre piesele unei maini. Ritmul i
limba"ul scla!ului tehnic este imitat -n re)la"iile sociale, -n administrate, -n arte 9
pictura, literatura, dans. Oamenii de!in papagalii scla!ilor tehnici. 2n clipa asta
suntem insa de)abia la ince)2 pu"ul dramei. Ce la acest punct -mi -ncep romanul,
adic !ia"a tatii, a ta, "George, a mamei, a mea i a celorlal"i eroi.
Z Asta -nseamn ca ne trans'ormam -n oameni)mainiV A -ntrebat 2
procurorul.
D A!ea acelai ton glume".
2 9 ?ocmai ca nu ne putem trans'ormaU A zis ?raian 6oruga. Ce aceeaV
.!enimentele sunt dramatice. (iocnirea dintre cele doua realit"i 9 tehnica i i
umana 9 s)a produs. Scla!ii tehnici !or c;tiga lupta. Se !or emancipa i !or i de!eni
cet"eni tehnici ai societ"ii noastre. Oamenii !or aunge proletarii unei societ"i
organizate dup cerin"ele i natura maorit"ii cet"enilor ei, adic a cet"enilor
tehnici.
Z Gi cum se !a produce asta -n practicaV A -ntrebat procurorul.
Z Gi eu sunt curios. Car, -n acelai timp, cuprins de teama. A pre'era sa fu
mort, spre a nu asista la crucifcarea mea i a semenilor mei.
Z ?e re'eri la anume e!enimente concreteV A -ntrebat iar procurorul.
Z ?oate e!enimentele care se des'oar pe 'a"a pm;ntului -n ceasul asta i
care se !or des'ura -n anii urmtori nu sunt dec;t 'azele i simptomele re!olu"iei
scla!ilor tehnici. /ana la urma, oamenii nu !or mai putea locui -n societate cu natura
lor omeneasca. Vor f socoti"i ca egali, uni'ormi, i !or f trata"i dup aceleai legi
care se aplica scla!ilor tehnici, 'ara nici o concesie 'a"a de natura lor di'erita. Se !or
'ace arestri automate, condamnri automate, distrac"ii automate, e&ecu"ii
automate. 2ndi!idul nu !a mai a!ea drep)tul la e&isten"a i !a f ridiculizat ca un
piston ori alta piesa de maina care ar !rea sa duca o e&isten"a separata. Re!olu"ia
se !a -ntinde pe -ntregul pm;nt. 7u ne !om putea ascunde nici -n pduri. 7ici -n
insule. 7icieri. Va f s;ngeroas. 7ici o na"iune nu se !a putea apra. ?oate
armatele din lume !or f alctuite doar din mercenari, care se !or bate pentru
consolidarea unei so)cieta"i tehnice, unde omul nu mai are ce caut cu natura lui de
om. /ana acum, armatele luptau pentru cuceriri de noi teritorii i boga"ii, pentru
chestiuni de m;ndrie nationals, pentru interesele pri!ate ale regilor sau ale
?mparatilor, de ta' ori de mrire. ?oate astea erau scopuri omeneti. Acum solda"ii
!or lupta pentru interesele unei societal8 -n care ei nu au !oie sa tra)iasca dec;t la
margine, ca proletari. (red ca este cea mai neagra epoca din istoria omenirii.
7iciodat nu a 'ost omul mai neluat -n seama i mai dis)pretuit. 2n societ"ile
barbare, un om !alora mai putm dec;t un cal, de e&em)plu. (eea ce se mai !ede i
astzi la anumite popoare i la anumif indi!izi. ?u -mi po!esteai tocmai despre un
taran care i)a ucis ne!asta i nu i)a prut rau, dar a -ncercat sa se sinucid din
disperare, ca n)are cine)i adapa caii cat e el -nchis. Aceasta este sube!aluarea
omului -n societ"ile primiti!e, unde sacrifciul uman e curent. 2n societatea
contemporana, sacrifciul uman a de!enit un 'apt @nc mai banal. Via"a omului are
!aloare numai ca sursa de energie. (riteriile de apreciere sunt pur tehnice. 7eagra
barbaric tehnicaU =a ea !om aunge, dup !ictoria deplina a scla!ilor tehniciU
Z Gi c;nd se !a produce re!olu"ia pe care o pro'etizezi tuV A -ntrebat
procurorul.
Z A i -nceputU Vom participa la des'urarea ei. (ei mai mul"i dintre noi nu
!om supra!ie'ui. Ce aceea -mi e teama ca nu !oi termina niciodat aceasta carte.
Voi f i eu nimicit -n re!olu"ieR
Z G;nduri negreU A zis procurorul.
Z .u sunt poet, GeorgeU .u am un sim" -n plus, cu care pre!d !iitorul. /oetul
e un pro'et. Regret ca !ad !iitorul -n negru, ca trebuie sa spun lucruri triste. Car
misiunea mea de poet ma obliga sa le spun cu !oce tare, chiar c;nd sunt neplcuteU
Z ?u crezi serios -n ce spuiV
Z Cin ne'ericire, sunt con!insU
Z (redeam ca e numai literatureU
Z 7u e literatura, a zis ?raian. 2n fecare noapte, atept sa mi se -nt;mple
ce!a.
Z (e)ar putea sa "i se -nt;mpleV A -ntrebat procurorul.
Z OriceU A rspuns ?raian. Cin clipa -n care omul a 'ost redus la o singura
dimensiune, aceea de !aloare tehnico)sociala, i se poate -nt;mpla orice. /ot f
arestat, trimis la munca silnica, e&terminat, obligat sa -ndeplinesc cine tie ce 'el de
munci pentru un plan de cinci ani, pentru imbunataprea rasei sau pentru alte
scopuri necesare societ"ii tehnice, 'ara nici un mena"ament pentru persoana mea.
Societatea tehnica lucreaz e&clusi! dup metode tehnice, numai abstrac"iuni,
planuri, i are o singura moralaA produc"ia.
Z (rezi ca e posibil sa fm arestapV
/rocurorul nu mai era ironic. @ntrebase cu teama cu care ceri ghicitoarei ",)"i
spun !iitorul, dei nu crezi -n cr"i.
Z 7ici un om nu !a mai ramane liber, pe toat 'a"a pm;ntuluiU A zis '?raian
6oruga.
Z Vom muri deci -n -nchisori 'ara sa fm !ino!a"i de nici o crimaV A mai D
-ntrebat procurorul.
Z 7uU A zis ?raian. Omul !a f tmut -n lan"urile societatn tehnice un timp
#'oarte lung. Car nu !a muri -n lanuri. Societatea tehnica poate crea contort, bnu
insa i spirit. Gi 'ara spirit nu e&ista geniu. O societate lipsita de oameni de geniu
dispare. Societatea tehnica, care se instaureaz acum -n locul celei occidentale i
care !a cuceri -ntregul pm;nt, !a pieri i eaU
?raian a scos o carte din biblioteca, a cutat un psat i a citit cu !oce tareA
Z 2lustrul Albert .instein afrmd ca ar f sufcienta mlan"uirea a numai doua
genera"ii succesi!e, -n irul de creiere de mdna)ntdi, deosebit de dotate #pentru
fzica, pentru ca toate constnicfile bazale pe aceasta 'tiin"d sa se nruie.#
=s;nd cartea, a continual, cu aprindereA
Z Cup decderea i prbuirea societapi tehnice, !a !eni renagterea !alo)
rilor umane i spirituale. Aceasta mare lumina !a !eni probabil din Rsrit. Cin Asia.
Car nu din Rusia. Ruii s)au mchinat electricit"ii din Occident i !or pieri o data cu
el, de pcatul Occidentului. Omul oriental, el !a -n!inge societatea tehnica i !a
utiliza energia electrica numai pentru iluminatul strzilor i al locuin'elorU .l nu se !a
prosterna -n 'a"a electricit"ii, cum 'ac astzi, -n barbaria i idolatria lor, oamenii din
societatea tehnica occidentals. Crumul !iet"i umane i al su<etului, il !a lumina nu
electric, ci cu lumina eterna a spiritului. (aci cu spiritul !a conduce omul oriental
mainile socie)tapi tehnice, cu geniul armoniei muzicale, aa cum diriorul conduce
orchestra. Car noua nu ne !a f dat sa trim aceasta epoca. 7oi trim !remea -n care
omul se -nchina soarelui electric, ca un barbarR
Z O sa murim deci -n lanuriU A zis procurorul.
Z 7oi, personal, o sa murim aproape sigur -n lanurile barbarilor tehniciU
Romanul meu !a f cartea acestui epilog.
Z (e titlu aiV
Z Ora +,, a zis ?raian. Acesta este timpul -n care orice -ncercare de sal)!are e
prea t;rzieA chiar :esia daca ar !eni, ar f prea t;rziu. . nu ultima ora, ci o ora dup
cea din urma ora. .ste, cu precizie, timpul societatn occidentale. . ora actuala. Ora
e&actaRU
0 Kermann !on 6eNserling.
/reotul tcea, cu t;mpla spriinita -n palma.
Z /rinte, a spus procurorul, daca pro'e"iile lui ?raian sunt ade!rate i daca
omul e sortit sa fe nimicit on luat ca scla!, biserica nu poate auta cu nimic la
sal!area societ"ii contemporaneV Caca biserica nu)l poate m;ntui pe om -n aceste
ceasuri de impas, ce rol mai are biserica pe lumeV
/reotul Ale&andru 6oruga s)a gSndit o clipa. Apoi a zisA
Z 3iserica nu poate sal!a societ"ile, dar poate aduce m;ntuire indi!izilor din
care ele sunt alctuite.
Z Sfn"ia)ta crezi ca pro'e"iile lui ?raian s)ar putea -mpliniV
Z Ce obicei, cred -n cu!;ntul poe"ilor, a rspuns preotul. Gi, dup prerea
mea, ?raian este un mare poetU
Z :ul"umesc, tataU A zis ?raian. Se mroise, mgulit de lauda. :i se pare ca a
trecut cine!a prin ceardacU
(ei doi brba"i au ascultat cu aten"ie. 7u se auzea dec;t ploaia, care cdea
toren"ial.
Z Caca era cine!a, auzeam c;iniiU A zis preotul. 7umai pe Pohann :oritz,
argatul, nu)l latra. Car el doarme acum pe !aporU
Z ?otui, am auzit pe cine!a urc;nd scrileU A zis ?raian. Am simurile 'oarte
ascu"iteU
Z O f !reun scla! tehnic e!adat de la automobilul tauU A ras procurorul. ?e
pomeneti c)au declanat re!olu"ia i !in sa ne ia prizonieri chiar -n noaptea astaU
Ce 'apt, cii"i scla!i tehnici ai tu -n ser!iciul automobilului tau, ?raianeV
Z Socotete i singur, a zis ?raian. ,, de cai)putere, i fecare cal)putere e
egal cu apte oameniU
Z .'ecti!ul c;tor!a companiiU Gi noi suntem numai treiU 2n caz de atac, n)
a!em alta ieire dec;t capitularea necondi"ionat.
Z Lara complicitatea unui om, scla!ii tehnici nu)i pot ataca pe oameniU A zis
?raian. (u complicitatea unui cet"ean 9 care e altce!a dec;t omul 9 scla!ii tehnici
sunt @ns apocalipticiU
Z (e numeti tu cet"eanV A -ntrebat procurorul. 7oi to"i suntem cet"eniU
Z (et"eanul este un om care triete numai dimensiunea sociala a !ie"ii. .
ca un piston de maina, nu 'ace dec;t o singura micare i o repeta la infnit.
(etaeanul e cea mai apocaliptica fara, aprut pe 'a"a pm;ntului prin -ncruciarea
omului cu scla!ul tehnic. Are cruzimea animalului i indi'eren"a rece a mainii. (el
mai des!;rit tip de ceta'ean a 'ost creat de ruiA comi)sarulU
=a 'ereastra s)au auzit doua bti uoare.
Z V)am spus eu ca am auzit pe cine!a a'araU A zis ?raian. Simurile poe)"ilor
nu mint niciodatU
/reotul a ieit -n cerdac, ls;nd ua deschisa. En !al de aer rece a ptruns -n
camera. 3tr;nul s)a inters -nso"it de un t;nr. 7oul !enit aprea cu capul gol,
numai -n cmaa i)n pantaloni. .ra ud leoarca.
Z Acesta e Pohann :oritz, a zis preotul.
2)a -ntins lui :oritz un pahar de !in, art;ndu)i din ochi un scaun. ?;nrul a
re'uzat i a rmas -n picioare l;ng ua. 7u !oia sa ude co!orul i scaunul,
a"ezandu)se. Cin par ii iroia apa ca dintr)o streaina. Se cunotea ca mersese mult
prin ploaie.
Z ?i s)a)nt;mplat ce!aV Vrei s)mi !orbeti intre patru ochiV =)a -ntrebat
preotul.
Z /ot sa !a spun i aici, a zis :oritz.
Z :i)a prut rau ca n)ai trecut diminea"a sa iei saculU
Z 7u mai plec -n AmericaU A zis :oritz.
S)a uitat la cei doi tineri de la masa. /e urma, -n ochii preotului i a adau)gatA
Z 2eri mi)a"i spus c)mi da"i !oie sa dorm -n camera de l;ng buctrieU
/reotul -n"elegea acum de ce !enise Pohann :oritz -n plina noapte i btuse la geam.
Z (amera e a taU A zis. ?e po"i muta c;nd !reiU
Z /oate sa doarm altcine!a -n ea noaptea astaV A -ntrebat :oritz.
Z Sigur ca poateU A rspuns preotul. .ra din nou nedumeritA sim"ea ca lui
:oritz i se -nt;mplase ce!a deosebit. Caca cine!a se a<a -n ne!oie i tu ii dai
adpost e 'oarte 'rumos din partea taU
Z Se a<a -n mare ne!oieU A zis :oritz. . Suzana, 'ata lui 2orgu Mordan. A 'ugit
de)acas ca sa n)o omoare taic)suU
Gi)a adus aminte ca to"i "ranii la care -ncercase il re'uzaser. Se uita -n ochii
preotului.
Z Caca e 'rig -n camera, 'a puDin 'ocU A zis btr;nul. Gtii unde sunt lem)neleR
Pohann :oritz nu mica de l;ng ua. 7u !oia sa piece -nainte de a)i po!esti
preotului, ca la spo!edanie, totul, aa cum se)nt;mplase. (;nd a auns la s'ars.it i a
spus ca 'ata se a<a -n camp, la umtatea drumului spre ora, ?raian 6oruga s)a
ridicat i i)a -mbrcat pardesiul. Au plecat, el i Pohann :oritz, cu automobilul.
Cup o umtate de ceas, maina a oprit -n acelai loc, l;ng cerdac. :oritz a
luat)o pe Suzana -n bra"e. /rocurorul sttea -n cerdac i pri!ea scena. /reoteasa
mergea -n st;nga lui Pohann :oritz, spri"inindu)0. 2n dreapta, era preotul. ?o"i trei
peau rar prin ploaie. Lata edea -n bra"ele lui :oritz ca un copil care doarme.
/rocuroml s)a uitat la rochia albastra uda i lipita de coapse. (;nd ?raian a intrat -n
salon, procurorul a !enit dup el.
Z .ti ud leaorcaU A spus George Camian.
?raian s)a inros"t, pri!indu)i pantofi murdari de noroi. Apoi hainele ude. Se
lsase plouat inutil. /e camp nu 'usese ne!oie de autorul iui. :oritz o ridicase singur
pe 'ata i o aezase -n main. ?raian a stat insa tot timpul l;ng ea, -n ploaie.
(onduita ii 'usese absurda. Analiz;ndu)se, ?raian 6oruga a conchis ca, daca ar f din
nou -n aceeai situate, ar proceda la 'el., . nece)sitatea de a participa la durerea
omului de l;ng mine, chiar daca autorul men n)are nici o !aloare practicaF) i)a zis.
/reotul a intrat -n camera. A!ea parul i hainele ude. Apa i se scurgea de pe
'runte pe obrai i pe barbA. 2l -nso"ise pe Pohann :oritz prin ploaie, cum 'cuse i
?raian 6oruga pe camp. Lara sa fe ne!oie de autorul lor.
O i Cumnezeu a sa!ars"t ast'el de acte inutile, c;nd a creat uni!ersulF) s)a
g;ndit ?raian., Cumnezeu a 'cut at;tea lucruri 'ara 'olos practicU Car toc)mai ele
sunt cele mai 'rumoase de pe 'a"a pm;ntuluiU Via"a omului, de e&emplu, e o creane
inutila din punct de !edere logic. ?ot aa de inutila ca ederea mea i a tatii -n
ploaie, alturi de Pohann :oritz. Car 'ebra !ie"ii este splendida. (u toat zdrnicia
ei, e inegalabila -n 'rumuse"eUF
Z Sa nu rceti, ?raianeU A zis preotul.
Z 7u cred sa rcescU A zis ?raian. (um ii merge bolna!eiV
Z Are 'ebra. :aic)ta i)a 'cut ceai i o do'toricete. Cumnezeu i"i !a auta,
?raiane, c)ai adus)o cu mainaU 3ie"ii oameni a!eau ne!oie de autorul nostruU
(easul cu cue a cantat miezul nop"ii.
Pohann :oritz a btut la usa. 7u putea atepta pana a doua zi. Venise sa
mul"umeasc preotului i lui ?raian -nainte de a se culca. Cin toate nenoro)cirile care
se abtuser asupra lui -n ultimele douzeci i patru de ceasuri, nu)i rmsese dec;t
o atitudine de recunotin"a 'aDa de cei care l)au autat. 2i prea bine ca 'ata este la
adpost. (a nu se -nt;mplase mai rau.
?raian 6oruga il pri!ea pe :oritz cu ochii mari. =)a mtrerupt brusc i a spusA
Z ?ata, c;nd o sa !in -n L;nt;n, o sa gsesc gzduire la tineU Ca)i lui Pohann
:oritz banii pe care "i i)am ?ncredin"at. S)i 'ac el casaA el are mai mare ne!oie
dec;t mine de o casa -n L;nt;nU
/reotul a luat plicul i i l)a mtins cu simplitate lui :oritz, 'ara cu!inte de
prisos. Pohann :oritz a deschis plicul. 2 se prea ca nu m"elesese bine. (;nd a !zut
insa teancul de bancnote, ochii i s)au 'cut mari, ca ai oamenilor care !ad
-mplinindu)se o minune. A dat sa spun ce!a, dar nici -n su<etul iui nu era loc pentru
cu!inte. A str;ns doar plicul 2ntre palme. Gi a tcut.
Z :ul"umete domnului ?raianU A zis preotul, -ntr)un t;rziu. Apoi du)te i te
culcaU 3anii da)i SuzaneiU Lemeile li pstreaz mai bine.
Z /oate :oritz !rea sa mai bea un pahar de !in, acum, c;nd e proprietar -n
L;nt;nU A spus procurorul z;mbind.
/reoteasa a intrat -n camera. :oritz a lsat paharul de la buze i s)a uitat la
ea. /reoteasa a zis ca 'etei ii este mai bine. /e urma l)a luat pe preot deo)parte i i)a
optit ce!a la ureche. 3tr;nul a ?ncrept 'runtea, apoi s)a destins. :oritz ii urmarea
fecare micare.
Z 7u e nimic rauU A zis preotul. /reoteasa mi)a spus ca ai sa fi tata. ?rebuie
sa te cununi -nainteU
Pohann :oritz le)a str;ns mana lui ?raian 6oruga i procurorului, i a pie)cat.
/loua.
@nainte de a cobori din cerdac, i)a pus banii -n san, ca sa nu se ude. /licul era
cald. Gi moale. Strangandu)0 sub bra", l;ng piele, :oritz !edea -n 'aa lui casa,
gardul, ';nt;na, gradina. ?oate, aa cum le !isase el. Suzana dormea c;nd a intrat el
-n camera. =)a pus banii sub perna i s)a dus sa se culce -n 'an.
(;nd :oritz trecea <uier;nd pe sub 'ereastra bibliotecii, preotul ii spunea lui
?raianA
Z 7u trebuia s)i !orbesc tocmai acum de cstorie. 2n ceasul acesta, mama
Suzanei e moarta, la morga spitalului, i taic)su e -n pucrie, cu m;inile patate de
s;nge. 7u era momentul sa !orbesc de nuntaU
Z .i nu tiu nimic despre ce s)a -nt;mplatU A zis ?raian. @i 'ac planuri de !iitor
i sunt 'erici"i cu dragostea lor i cu banii pe care i)au primitU
Z Sunt 'erici"i, c;nd ar a!ea moti!e de ale de doliuRU
Z @ntr)ade!rU A zis procurorul. (;nd cunoti ade!rul -ntreg, 'ericirea lor de
acum "i se pare o pro'anare.
Z Orice bucurie umana, a zis ?raian, daca o analizam i o raportam la
ansamblu, e un act cinic i pro'anatorU
(easul cu cue a sunat ora unu. (ei trei brba"i din biblioteca preotului 6oruga
au ascultat ceasul i ploaia.
(AR?.A @7?_2
Cup doi ani, 2orgu 2ordan a 'ost eliberat din -nchisoare. .l s)a mtors -n ira din
care !enise cu +J de ani -n urma.
@nainte de a pleca, a trecut inca o data prin L;nt;na. Ge'ul postului de "an)D
drmi, merg;nd pe uli"a satului, a !zut ca 'erestrele de la casa cu acoperiul D rou,
care a!eau totdeauna obloanele trase, erau acum deschise, i a intrat sa 2 !ad ce
este. 2orgu 2ordan umbla prin spatele casei. @mpachet.
Z Se cunoate ca sunte"i om bogat, domnule 2orguU A zis andarmul. V)a
costat mul"i bani eliberareaV
Eriaul a ridicat capul spre andarmA
Z 7u -n"elegU A zis. Vorbea aspru.
Z @ntreb daca a"i pltit mult ca sa iei"i din -nchisoare. Ai 'ost doar con)
damnat la zece aniU
2orgu 2ordan a lsat ciocanul pe care)0 a!ea -n mana. A scos din buzunarul
"achetei !erzui o h;rtie, arunc;nd)o sub ochii plutonierului. A continual apoi sa bata
cu ciocanul. Gi a zis apsatA
Z Asta numai ca sa tii cu cine ai de)a 'aceU 2n c;te!a zile -mbrac uni'orma de
subof"er SS. .u sunt cet"ean german i ma duc s)mi 'ac datoria 'a"a de patrie.
Acum tii de ce mi)au dat drumul din -nchisoare. 7u era ce "i)ai mchipuitU
Pandarmul a citit ordinul de mobilizare a lui 2orgu 2ordan. Gtia ca cet"enii
germani erau elibera"i din -nchisori, cu condipa sa se -ntoarc -n Mara lor i sa se
?nroleze -n armata. A -mpturit h;rtia i a -ntins)o -napoi uriaului, zam)bind.
Z (itete i aiciU A zis 2orgu 2ordan, sco";nd alta h;rtie.
.ra o scrisoare de mul"umire. Eriaul donase armatei germane toat a!erea
lui, ca sa se cumpere cu ea un /anzer. Ambasadorul :arelui Reich German li
trimisese la -nchisoare o scrisoare de muK, umire. Pandarmul a des)'acut)o 'ara sa
poat citi, findc era pe nem"ete. Car a pri!it z!asticile i !ulturii din antet. Apoi s)
a uitat la tampile.
Z Vmde"i casa, sau o mai pstra"iV A @ntrebat andarmul.
Z /anzer)ui cumprat cu banii mei a i intrat -n 'ocU A zis 2orgu 2ordan, 'ara sa
raspuna la -ntrebare. (ur;nd il !oi urma i eu. 7u mai sunt t;nr, dar :arele Reich
German are ne!oie de mine aa cum suntU
2orgu 2ordan a -mpturit h;rtiile i le)a pus -n buzunar. /e urma a luat iar
ciocanul i s)a -ntors spre lzile lui de cltorie. 7u se mai uita la andarm. (;nd
plutonierul i)a spus, la re!edereF, 2orgu 2ordan a mormit aspru ce!a, 'ara sa ridice
capul, -n limba lui.
:arcu Goldenberg era insa un om ursuz. ?rebuia s)i sco"i !orbele din ira cu
c;rligul. Pandarmul a 'ost decepNonat. (rezuse ca tinerii care au stu)tat la /aris sunt
alt'el. Asta era morocnos i -ncuiat la fre. Gi nici n)a !rut i bea paharul de "uica
o'erit de andarm. Antipatic. ?otui, ieind din carcih!il, plutonierul i)a spus lui :arcuA
2 9 Vino disear la postul de andarmi, sa 'acem o tablaU
2# /e urma a plecat, g;ndindu)se ca e!reul a cheltuit banii degeaba cu
?iu)sau.
Cin curtea lui 2orgu 2ordan, e'ul postului de andarmi s)a -ndreptat spre
c;rciuma. .ra milocul lunii mai. .l pea pe uli"a satului Man"o, 'erindu)se sa nu)i
pr'uiasc cizmele. 2i plcea sa le !ad strlucind ca oglinda. 2n a'ara de asta, ii mai
plceau 'emeile. Gi "uica. Muica !a primi acum de la o!rei, 'ara s)o plteasc., Caca
nu s)ar 'ace legi noi, andarmii ar muri de seteUF 9 i)a zis. Car statul are gria sa 'ac
legi. 2n ianuarie primise ordin s)i adune pe to"i e!reii din sat i s)i e&pedieze -n
lagrele de munca. 2n L;nt;n nu era dec;t un singur e!reuA Goldenberg,
c;rciumarul. /lutonierul i)a artat ordinul primit. Ordinul era secret. @nt;i i)a prut
rau ca i)0 artase e!reului. /e urma, i)a dat seama ca 'cuse bine. Ce atunci trimite
la fecare trei luni un certif)cat medical, do!ada ca e!reul Goldenberg este bolna! i
nu poate f luat la munca. /entru asta primete de la e!reu trei mii de lei pe luna.
Asta -nseamn inca o lea'a. Acum poate trai bine. /e l;ng asta, i se pare ca 'ace i
o 'apta buna. 3tr;nul Goldenberg a rmas acas i)i !ede de nego', -n loc sa stea
-n lagr.
Cup ce a but o "uica, andarmul a dat perdeaua la o parte i s)a uitat prin
geamul de sticla din c;rciuma -n camera de locuit a e!reului. Voia s)o !ad pe Roza,
'ata c;rciumarului, i s)i dea buna dimineaDa. Aa 'ace -ntotdeauna. Roza are
carnea alba i moale. (;nd o ciupete de bra", andarmul are impre)sia ca a apucat
-n mana cati'ea. /ielea Rozei nu e ca a trancilor. Ce obicei, ea ade la 'ereastra i
citete romane. Acum, l;ng ea e un t;nr. Stau alturi unul de altul i !orbesc.
Z (ine e indi!#idulV A -ntrebat andarmul cu asprime. 3tr;nul Goldenberg a
ezitat daca sa spun ade!rul sau nuQ pe urma s)a hotr;tA
Z . :arcu, ful meuU A 'ost pana acum la /aris.
Z /rezinta)mi)0 i mieU A zis andarmul.
7u cunoscuse pana atunci pe nimeni care sa f 'ost la /aris. Ce la el putea
-n!"a cate ce!aR
M
U (;nd a trecut pe l;ng casa lui Pohann :oritz, andarmul s)a oprit. Suzana
#era -n curte i 'rm;nta cu picioarele lut pentru crmizi. 2n doi ani, Pohann :oritz -i
construise casa. :uncise, -mpreun cu ne!ast)sa, zi ,0 noapte. (asa era 'rumoasa,
-nalta i cu cerdac.
L 9 Ce ce mai 'aci crmidaV Coar a"" terminal casaU A zis andarmul, oprindu)
se la poarta. 2 Ar f !rut sa intre -n curte, dar poarta era -ncuiat.
Z Hidim un staul pentru !ite, a rspuns 'emeia i a continual sa 'rm;nte
lutul cu picioarele.
/ulpele ii erau dezgolite i albe.
Z 3rbatul tau nu)i acasV A -ntrebat andarmul.
Z =ani e la moaraU A rspuns ea r;z;nd.
@n 'undul cur"ii, la soare, erau cei doi copii ai lui Pohann :oritz. Enul, -n leagn.
(elalalt se uca -n "r;n. Cin c;nd -n c;nd, Suzana arunca o pri!ire spre ei. Apoi
tuma apa peste lutul de sub picioare i)l 'ramanla mai deparle. .ra imbracala cu o
rochie prea slramla, i ,oldurile i se conturau, rolunde. Pandarmul a -ncercat din nou
poarta, uit;nd ca e)ncuiata.
Z 7u !rei s)mi deschiziV A -ntrebat el.
Z Acolo nu poN staV
Z 7iciodat nu le gsesc singura. Acum, c;nd barbalu)tau e plecat, ma "ii la
poarlaU
Z Aa trebuieU A zis ea. Acum ai stat destul i la poartaU Vezi)"i de drumul
dumilaleU
Z Ceschide pu"inU 7u f real
Z Vine laniU Caca te gasele, i"i sparge capul cu loporulU
Z Caca mi)ar sparge cine!a capul cu loporul, ie "i)ar prea rauV A -ntrebat
andarmul.
Z Alte inlrebari mai delepte n)ai de pusV A zis ea. :ai bine taci i !ezi)"i de
dramU Acum trebuie sa soseasc laniU
Z ?e mai -ntreb ce!a i pe urma plecU
Z @ntreabU
.a s)a oprit din 'rm;ntat i i)a pus m;inile -n olduri.
Z Cac)ai ti ca nu !ine brbatu)tu, mi)ai deschide poartaV
Z /rea !rei sa tii multeU A zis Suzana i a -nceput din nou sa 'rm;nte lutul.
/ana atunci nu se g;ndise niciodat ce)ar 'ace daca lani ar f plecat unde!a
departe i daca andarmul ar !eni la ea.
Z Acum eti 'emeie mritat, a zis el. Ce ce "i)e 'ricaV
Z =as)m)n pace, domnule e', i pleac de la poarta meaU A zis ea,
suprat.
Z 7u plec pana nu)mi rspunziU Caca n)ar f brbatu)tu, m)ai primi la tine,
sau m)ai "ine la poarta, ca acumV
Z 7u tiuU A rspuns ea scurt.
Z Raspune cu da sau nuU A zis andarmul. Caca nu)mi rspunzi, nu plecU G i
s)a rezemat cu coatele de poarta.
Z Ce ce !rei sa tiiV A -ntrebat ea. =ani tot nu pleac niciodat de)acasU
Z Car dac ar plecaV
Z @ncearc i)ai sa !ezi atunci daca te primesc ori nuU A zis ea. Car lani nu
pleac. Acum a!em de zidit staulul. /e urma zidim ';nt;na. (um o sa piece el de)
acas, c;nd a!em at;ta treabaV
Ochii andarmului au sclipit. .l s)a desprins de poarta, spun;ndA
Z Gtiam eu ca eti 'ata bunaU
Pandarmul a plecat. Suzana l)a auzit cum <uiera, deprt;ndu)se, i s)a oprit
din lucru. .ra speriata. Gi)a smuls picioarele din pasta de argila i a aler)gat spre
copii. =)a luat pe cel mare -n bra"e. =)a str;ns la piept. A!ea senza)tia ca sa!ar"ise un
pcat. (a a 'cut ce!a gra!, care nu trebuia 'cut. (e!a contra lui :oritz i contra
copiilor ei., Car cu ce)am pctuitVO s)a -ntrebat ea., :)am speriat degeabaUF A lsat
copilul din bra"e., 7)am sa!ars.it nici un pcatUF 9 i)a spus. A -nceput sa 'ramSnte
pm;ntul mai departe, cu rochia su<ecata.
A trecut o sptm;n. =a poarta lui Pohann :oritz a btut un soldat de la
postul de andarmi. :oritz era la masa. S)a uitat pe 'ereastra i, c;nd a !zut chipiul
soldatului, a zisA
Z :a duc sa !ad ce !reaU
G i a ies.it -n curte. S)a inters cu o h;rtie -n mana. Cup ce s)a aezat iar la
masa i a -nceput sa mn;nce, Suzana l)a -ntrebatA apoi a Tc) (e h;rtie "i)a datV
0 Pohann :oritz a -nghi"it -mbuctur pe care o a!ea -n gura, "punsA
Z En ordin de rechizi"ieU O sa !edem dup)masa ce !rea statul sa ne mai iaU
#O /rea calm. Gtia ca "ranii primesc ordine de rechizi"ie pentru cai, pentru "e i
pentru !ite. .l nu are nici cai i nici cru". Acum ii prea bine ca i cumprase. 2 le)ar
f rechizi"ionat statul, i el ar f rmas tot pe os., /oateU Statul !rea de la mine un
sac de porumb sau de grauF) s)a g;ndit :oritz. 2 graul -ncepuse sa fe rechizi"ionat. D
Cup ce a m;ncat, Pohann :oritz i)a ters m;inile, ca sa nu murdreasc tia adusa
de andarm, pe urma a deschis)o i a -nceput sa citeasc. Suzana pnarea cu pri!irile
micrile 'e"ei lui, care a de!enit -nt;i roie, pe urma ')a)ngalbenit i iaras. 2 a
de!enit roie)!anata.
Z (e scrie acoloV A -ntrebat Suzana.
(opiii tceau i se uitau la tatl lor. :oritz s)a aezat pe pat, cu m;inile
Eb cap.
Z 7u !rei s)mi spui i mie ce scrieV A -ntrebat iar Suzana, care !edea ca i
-nt;mplat ce!a rau.
Z Cegeaba)"i spun, ca tot n)ai s)n"elegiU A zis el. 7ici eu nu)n"elegU
Z . ce!a rau, laniV
Z ?rebuie sa f greit 'urierulU A zis :oritz. Lurierii de la regiment sunt
totdeauna cu capu)n alta parte, c;nd scriuU ?u ce ziciV Asta)i un ordin de rechizi"ie. 22
cunosc. Am mai primit noi de doua ori ordine de rechizi"ieU O data pentru grau i alta
data c;nd ne)au luat sacii pe care)i cumprasem de la /orfr. Acum ordinul de
rechizi"ie nu e nici pentru saci, nici pentru grau, ci pentru mine. (um o sa
rechizi"ioneze un omV ?u nu -n"elegi astaV
Suzana citea -ncet. :oritz i)a pierdut rbdarea i i)a luat h;rtia din mana.
2)a citit el. Apoi a zisA
Z (um o sa ma rechizit"oneze pe mineV (a eu sunt un omU Se rechi)
zitioneaza caii, casele, !acile, sacii. Oamenii, nuU Gi uite, aici scrie numele meu.
?rebuie sa f -nnebunit 'urieriiU
Z S. 2 ce trebuie sa 'aci acumV A -ntrebat Suzana.
Z :aine diminea, la apte, trebuie sa fu la postul de andarmi, a zis el.
Z /oate c)au greit 'urierii, a zis Suzana. Aa cum zici tuU
Z Sigur c)au gre.itU A rspuns :oritz.
@n capul lui -ncol"ise insa -ndoial. Se g;ndeaA Car daca n)au gre.it 'urieriiVF
S)a pregtit de drum. Aa cum se pregtea c;nd pleca la armata. Caca ordinul
e greit, atunci poate c)au s)l pna o luna sau doua.
Cup)amiaza, :oritz a cutat cearta. Suzana nu s)a suprat. @n"elegea ca e
m;nios din cauza ordinului. (tre seara, :oritz a luat h;rtia, a -n!elit)o -ntr)o coala
de ziar, ca sa n)o murdreasc, i a pus)o -n buzunar.
Z :a duc s)i arat i printelui ordinulU A zis el. Gi a ieit pe poarta.
@n curtea preotului, nu era dec;t preoteasa. /reotul Ale&andru 6oruga pie)case
cu treburi la eras, i nu se @napoiase inca. :oritz 'u cat pe)aci s)i po!esteasc totul
preotesei, dar -i lua g;ndul. 2)a srutat mana i a plecat.
/e uli'a se auzeau c;inii ltr;nd. 7oaptea se ls -ncet. :oritz s)a impie)dicat
de o piatra i a tras o -nurtur. A grbit pasul i s)a inters acas.
Seara aceea a 'ost zbuciumata. Cup ce a intrat -n aternut, pe Pohann :oritz
l)au npdit g;ndurile. Suzana s)a lipit de el i l)a cuprins cu bra"ele de dup gat.
Voia s)l 'ac sa uite necazul. Car :oritz era prea tulburat. 2)a dat bra"ele deoparte
i s)a inters cu spatele la ea. =ini"tea tot nu !enea. Se g;ndea la 'el de 'el de lucruri.
@ntr)o gospodrie sunt sute de treburi, care trebuie 'cute. :unceti zi i noapte, i
tot raman at;tea neispr!ite. (;nd pleci insa pe neateptate, 'ara sa tii cat !ei
lipsi, i c;nd le lai toate balta, te cuprinde groaza. . ca i cum ai muriA numai atunci
nu tii unde pleci i numai atunci le lai toate cum sunt. Enele lucruri se cer sa fe
'cute -nainte de pie)care. Astea il chinuiau pe Pohann :oritz. (umprase cu c;te!a
zile -nainte zece stan"eni de lemne. =e)a pltit, le)a tiat i le)a lsat -n pdure,
aezate -n grmezi. :ai rm;nea doar sa le aduc acas. Acum, el pleac. Gi era
lemn scump, de stear, bun pentru construit. Ce)abia atepta s)l !ad -n curte. Se
g;ndise i unde s)l sti!uiasc, l;ng gard, caci butucii erau groi. .l pleac i
lemnele raman -n pdureU
:oritz s)a inters spre Suzana. .a nici mcar nu tia ca el cumprase lem)nul.
(um sa tie unde eV 2n pdure, e greu s)l gseasc. Suzana dormea. :oritz i)a pus
palma pe umr., ?rebuie s)i spun ca lemnele sunt -n spatele cantonului, la c;te!a
sute de metri de parau. Acolo sunt i alte grmezi de lemne. Caca nu)i e&plic cu de)
amnuntul, n)o sa le gseascF) i)a zis :oritz. Suzana a simpt mana lui pe umr i
a z;mbit prin somn.
.ra luna plina i)n camera se !edea ca ziua. Pohann :oritz tia ca 'emeia nu
putea aduce singura lemnele. 7u era treaba de 'emeie., 3tr;nul Artemie are sa
gseasc lemnele, daca se duce cu ea. Car ea trebuie sa tie ca le)am cumprat. Sa
se duca i sa le !ad. Asta trebuie s)i spun.F :oritz a apsat mai tare pe umrul ei
gol. Lemeia a z;mbit din nou. .l ii !edea obrazul lumi)
Dtde luna. Cup ce)a z;mbit, ea i)a umezit buzele. =ui :oritz i)a 'ost mila /.
Cetepte. Suzana dormea ad;nc, ca un prune. S)a g;ndit sa se scoale el Dine mai de
diminea"a i s)i e&plice cum ,0 unde sunt lemnele. /e urma i)a Dt bra"ul de pe
umrul ei i a rmas cu 'a"a)n sus. .l adoarme uor culcat ", 'ata)n sus. Car acum nu
poate adormi. Gi)a adus iar aminte de ordin. Ondindu)se la lemne, uitase de el. S)a
-n'uriat. Pohann :oritz 'cuse armata ""graniceri. Acolo a -n!"at i s;rbete. .l tia
cum e la armata. =egile nu se pte sa se f schimbat i sa se rechiziNoneze acum i
oameniU Pohann :oritz i)a 'recat t;mplele i s)a hotr;t sa nu se mai g;ndeasc
nimic. ?ot a!ea sa a<e a doua zi ce s)a)nt;mplat. /oate c)i numai o teeala a
'urierilor, i)atunci necazul lui este degeaba. /oate ca un 'urier de T cancelaria
companiei a !rut sa 'ac o gluma cu el i i)a trimis un ordin de chizipe, -n loc de
ordin de mobilizare. (;nd s)a mai potolit pu"in i credea ca are sa adoarm, :oritz
i)a adus minte ca Anton 3alta ii datoreaz ,55 de lei. 7u tia cat !a lipsi. Suzanei
oate ca or s)i trebuiasc bani acas. S)a inters iar spre ea. Suzana dormea O partea
st;ng, cu perna -n bra"e., (ine tie ce !iseaz ea acumVF 9 i)a zis il. Gi din nou i)a
'ost mila s)o deslepte. A lsat s)i spun i despre bani tot a doua zi.

b, Apoi i)a !enit -n minte ca, dac)or s)nceap ploile, pere"ii ';nt;nii, ramai D
neghizdui"i, au sa se prbueasc., /oate, pana -ncep ploile, sunt -napoiUO )Q i)a zis.
Gi nu s)a mai g;ndit la ';nt;n. Car i)a amintit de crmid pentru staul. Asta era o
treaba pe care n)o putea lsa neterminata. Lcuse $55 de crmizi. =e aezase una
peste alta, ca sa se usuce, l;ng zidul casei. Acum ar f trebuit sa le arda. Caca se
usuc prea mult, se s'r;ma. ?oat munca ar f 'ost -n zadar. S)a -n!;rtit -n pat, cu
necaz, i a pri!it din nou spre Suzana. /oate ca)0 auta cu un s'at. .a era dezgolita i
dormea cu'undata -n perne. :oritz i)a dat seama c)ar trezi)o degeaba. Asta era o
treaba de brbat. S)a g;ndit la oamenii din sat cu care era prieten. Acum nu)i !ine)n
minte niciunul care sa !rea sa !ina s)i arda crmida. Liecare are gospodria i tre)
burile lui. Caca era ziua, ar f -ncercat la unii. Car acum oamenii dorm. 7u se poate
duce s)i scoale din somn, ca sa le !orbeasc de crmid lui., Cac)o acopr cu paie
i cu rogoz, n)o sa se usuce aa repede. :ai Mine c;te!a sap)tSmaniUF 9 i)a zis
:oritz., /ana atunci poate m)ntorcUF
:oritz a cobor;t din pat. Ea era deschisa. .l a ieit -n ceardac. .ra gol. A dat
sa se -ntoarc s)Di ia cmaa i pantalonii, dar nu !oia s)i de,tepte pe 'emei i pe
copii. A luat o crmid -n mana i a pri!it)o la lumina lunii. A pipit)oA trebuia arsa
-n doua sau trei zile. 7u se mai putea atepta. S)a -ntors spre ';nt;n. /e urma a
inspectat toat curtea. Eitase ca e -n pielea goala. A pri!it la pere"ii casei. =a
acoperi. ?oate se !edeau 'rumos ca ziua. Ce mult nu mai 'usese o luna aa de
limpede. :oritz a uitat ca pleac. S)a g;ndit cum !a construi staulul. Voia s)i
cumpere cai i doi boi. Apoi, o !aca. Aunsese -n 'undul cur"ii, chiar l;ng claia de
rogoz. A luat un bra" i l)a dus l;ng irurile de crmid. Gtia ca treaba asta a!ea s)
o 'ac Suzana, a doua zi. Car, findc tot se a<a l;ng rogoz, a -nceput s)l care.,
Suzanei o s)i !ie mai uor s)l aib aproapeUF /e urma a carat paiele. Se -nclzise.
A acoperit bine crmizile. =ucrase repede.
(;nd au cantat cocoii de ziua, :oritz s)a uitat pe drum i i)a adus aminte ca
pleac. S)a ruinat ca e gol, -n curte. A intrat -n casa i s)a oprit -n milocul camerei.
Lemeia dormea goala, -ntins peste tot patul. :oritz s)a culcat l;ng ea, 'ara s)o
detepte. .a nu l)a sim".it c;nd a !enitQ a -ntins un picior i l)a aezat peste al lui.
:oritz a adormit repede.
Cup scurt timp, a tresrit prin somn. S)a trezit i s)a uitat -mpreur. Suzana
dormea. =una era la marginea de os a 'erestrei, ca un chipiu de "an)darm care
atepta pe prispa. Pohann :oritz s)a uitat la ea i n)a mai putut -nchide ochii pana la
ziua.
A doua zi diminea"a, Pohann :oritz a plecat ctre postul de andarmi. /e drum
-nt;lnea "rani care se -ndreptau spre moara, spre camp sau spre pdure. :oritz
-ntorcea capul, sa nu)i !ad. Gi el ar f a!ut de mers la camp. Gi el ar f trebuit sa
mearg la rnoara. Gi la pdure ar f a!ut de mers. Car el trebuie sa lase toate i sa
piece. .l era rechizi"ionat. Ochii lui :oritz au pri!it cu dumnie poarta postului de
andarmi. /rin minte i)a trecut o clipa g;ndul sa 'uga. Caca se)ascunde)n pdure,
andarmii nu)l mai gsesc, i scap de rechizi"ie. Car a rmas neclintit l;ng poarta
postului. Are ne!asta, copii, casa. 7u se poate sa 'ugaU
Pohann :oritz a intrat -n curtea andarmeriei. 2n birou, se'ul postului se r;dea.
:oritz, aezat os, pe iarba, atepta ca el sa termine. Voia sa intre i s)l -ntrebe
daca nu s)a 'cut !reo greeala cu ordinul lui de rechizi"ie. 2n curte mirosea a lapte
fert care a dat -n 'oc.
(ine!a a pus mana pe umrul lui :oritz. .l a inters capul. .ra un soldat, altul
dec;t cel care)i adusese ordinul. =a un pas -n dreapta soldatului, sttea :arcu
Goldenberg, biatul o!reiului din L;nt;na. :oritz nu i)a !zut de unde i c;nd au
aprut l;ng el. 2)a pri!it, i pe andarm, i pe :arcu. .rau aman)doi dumnoi.
Soldatul l)a prins pe :oritz de umrul cmii i l)a ridicat -n picioare, cum ridici un
sac. :oritz s)a supus. (redea c)i o gluma de soldat. A obser!at insa ca :arcu e cu
m;inile legate la spate.
Z (ot la cotU A poruncit soldatul.
2 r, Caca :arcu e legal, nu poate f !orba de)o glumaUF 9 s)a g;ndit Pohann
pritz. Gi)a apropiat cotul de al e!reulu2. =i era 'rica. Ce cSte ori !ede oameni a"i, lui
:oritz ii e 'rica.
R 2n spatele lor, santinela a -ncrcat arma. :oritz tia, 'ara sa se uite, ca o
"tarca, findc i el 'usese soldat. Pandarmul a pus baioneta la arma. Pohann pritz a
-n"eles ce se petrece i a -nchis ochii. (;nd au ieit din curtea pos)toi de andarmi, s)
a mai uitat o data spre 'ereastra biroului. Ge'ul spri"inise linda de geam. (ontinua sa
se brbiereasc. Laranii de pe uli"a se opreau 2pri!eau con!oiul. Lemeile ieiser la
poarta. Gi ele se uitau dup ei.
@n dreptul casei lui 7icolae /orfr, alte 'emei, care !eneau cu apa de la ntanA.
Au lsat gle"ile -n milocul drumului i, c;nd au trecut ei, i)au 'cut uce. :oritz a
-nchis ochii. (e!a i se rupsese -n piept. Lemeile -i 'ac tot)auna cruce c;nd !ad pe
drum oameni lega"i, dui cu puca de la spateU Cin urma se auzeau paii soldatului.
2n a'ara de zgomotul sacadat al locancilor, totul de!enise linite. :oritz mergea -n
aceeai cadenza cu :arcu "Soldenberg. /icioarele parca nu mai erau ale lui. /eau
singure. Gi carnea n trap parca nu mai era a lui. Gi g;ndurile. ?oate parca erau ale
altuia. 7u ai a!ea nimic al lui.
U Ge'ul postului de andarmi a terminat cu brbieritul i a ieit -n curte,
<uier;nd. Ciminea"a era 'rumoasa. En soldat i)a turnat apa pe m;ini, ca sa se spele.
Soldatul a -n"eles ca e'ul se duce la o 'emeie. 22 !zuse ca s)a brbierit cu
-ncetineal i de doua ori.
Z . una noua, domnule e'V A -ntrebat soldatul. R;dea.
Pandarmul a clipit cu coada ochiului. Car n)a rspuns. Cup ce s)a uscat cu
prosopul, i)a -mbrcat tunica cea noua i s)a a"ezat la birou. A scos din dosar copia
raportului pe care)0 trimisese diminea"a la legiune, o data cu cei, doi arestap, i)a
recitit)oA
2, A!em onoare a !a -nainta cu escorta pe indi!izii Goldenberg :arcu, doctor
-n drept, 45 ani, ""# :oritz 2on, lucrtor agricol, +$ ani, care cad sub pre!ederile legii
f ale ordinelor dumnea!oastr anterioare, re'eritoare la rechiz""ionarea "Q trimiterea
-n lagre de munca a tuturor e!reilor "i a ele)mentelor dubioase din raza postului
nostru.
SemnatA plutonier de andarmi 7icolae Cobrescu, e'ul postului din satul
L;nt;na.F
Pandarmul a pus raportul -napoi -n dosar, satis'cut. Gi)a netezit musta"a. S)a
uitat -n oglinda de buzunar. /e urma s)a ridicat de la birou, a luat arma pe umr i a
pornit spre casa lui Pohann :oritz.
Suzana era acum singura. Ce doi ani o p;ndete sa rm;n singura. Ge'ul
postului a -nceput iar sa <uiere.
Cup un ceas, e'ul postului de andarmi s)a -ntors. =sase !orba ca o sa
lipseasc toat ziuaQ dar acum era din nou -n birou. St era 'urios. 7u tia pe ce sa
puna mana ca sa se potoleasc. C;nd cu ochii de dosarul de corespon)den"a de pe
masa, l)a deschis. A citit iar copia raportului trimis la legiune, cu aresta"ii, i s)a
maniat mai tare. Ar f !rut s)l rup de ciuda. 22 scrisese dege)aba. Suzana, cu toate
ca era singura, n)a !rut s)l primeasc. (;nd el a ?ncer)cat sa intre cu 'or"a, ea a
luat toporul i l)a amenin"at c)i crapa capul daca intra -n curtea casei ei. 7u
glumea. Pandarmul cunotea 'emeile. Caca intra atunci -n curte, ea i)ar f despicat
capul. Ce aceea, a renun"at i s)a -ntors la post. Car era m;nios. ?oat mane!ra lui
cu arestarea lui Pohann :oritz, ca s)o aib pe 'emeie singura, a 'ost -n zadar.
:uncise la ticluirea ordinului de rechizi"ie o seara -ntreag., Am stricat cerneala i
h;rtia de pomanaUF 9 s")a zis. Apoi l)a -nurat pe Pohann :oritz de mama.
@n curtea legiunii de andarmi se a<a o coloana de aresta"i gata de mar.
:oritz s)a uitat la hainele lor 'rumoase i la geamantanele pe care le a!eau -n m;ini.
.ra obosit. 22 usturau tlpile. Goldenberg nu scosese tot timpul nici un cu!;nt. Gi el
era insa 'r;nt de oboseala. A"teptau sa se a"eze unde!a os.
/oarta rmsese deschisa -n urma lor. (oloana de arestap -ncepuse sa ias.
En of"er care a trecut pe l;ng ei -n 'uga, cu un teanc de hartii -n mana, s)a uitat la
obraii palizi ai lui Goldenberg. Apoi s)a uitat la :oritz i l)a intre)bat pe andarmA
Z KahamiV
A smuls plicul galben din mana soldatului, 'ara sa mai atepte rspunsul, i i)a
artat lui :oritz coloana care ieea pe poarta, ordon;ndA
Z @ncolonareaU
Pohann :oritz s)a uitat la of'er. 7u -n"elesese. =ocotenentul l)a apucat de
umr i l)a 'n!artit ca pe)o s';rleaza. /e urma i)a dat o lo!itura de cizma -n spate.
Pohann :oritz i)a potri!it pasul cu ultimii prizonieri din coloana. Gi a ieit i el cu ei.
(;nd a -ntors capul, l)a !zut pe :arcu Goldenberg pind -n urma lui.
? p :arul a durat pana seara. (;nd au 'cut o pauza, la ieirea din ora,
oldenberg s)a apropiat de Pohann :oritz. 2 9 Cezleag)mi m;inileU A zis el i s)a -ntors
cu spatele. Dr :;inile lui :arcu erau albe i sub"iri. =a -ncheietura bra"elor unde
'usese inghia, rmsese o dunga roie ca s;ngele. Cup ce :oritz i)a des'cut dul,
:arcu a zisA
Z :ul"umescU
7u a z;mbit i nu s)a uitat -n ochii lui :oritz. S)a aezat doar pe iarba. A iri!it
-n deprtare, cu ochii lui reci ca de sticla. Pohann :oritz s)a lsat os nga el. (a sa
intre -n !orba, i)a -ntins 'r;nghia cu care 'usese legal la m;ini.
Z :ai ai ne!oie de s'oaraV Sau mi)o dai mieV
Z /oDi s)o "iiU A rspuns :arcu.
Acum nu mai era aspru.
Pohann :oritz a -n'urat bucata de 'r;nghie i a pus)o cu gria -n buzunarul
pantalonilor.
Z . bine sa ai un capt de s'oara la tineU A zis el. 7ici nu tii c;nd i"i poate f
de 'olosU
:arcu Goldenberg a z;mbit. .ra prima oara c;nd Pohann :oritz il !edea
U H;mbind.
@n seara aceleiai zile, coloana prizonierilor e!rei a auns pe malul parSu)lui
?opli"a. .ra destina"ia transportului. Albia secaseA nu curgea nici un strop de apa.
Ce)a lungul malurilor crescuser salcii i tufuri de arbuti. Aici tre)buia sa sape
e!reii un canal. 2n 'und, se !edeau case. Sate nu erau prin apropiere. 7umai doua
graduri prsite, de pe !remea c;nd pm;ntul din ur era proprietate manstireasca
i aici se "ineau hergheliile de cai. Gradurile se a<au chiar la marginea pdurii. 2n
'a"a lor era oprit un camion militar, incar)Fr cat cu t;rncoape, sape i un cazan de
buctrie. /rizonierii s)au uitat la # camion. Altce!a la care sa se uite tot nu a!eau.
@n seara aceea, prizonierii au dormit -n graduri. :oritz s)a culcat pe iarba,
dinaintea gradurilor, findc era mai moale, i a adormit imediat. 2n timpul nopNi, s)a
deteptat de c;te!a ori. =una lumina ca ziua. S)ar f putut crede acas. (;nd !edea
insa trupurile -n!elite -n paltoane, care dormeau mai -ncolo, -i aducea aminte ca nu
e -n L;nt;na lui. Gi -nchidea ochii.
A doua zi dimineaDa, e!reii au 'ost aeza"i pe doua r;nduri i numra"i. Pohann
:oritz i :arcu Goldenberg erau din nou unul l;ng altul. :oritz i)a dat buna
diminea"a, :arcu a rspuns, i lui :oritz i s)a prut ca el f zam)bete. En plutonier)
maor a trecut prin 'a"a irurilor i le)a -mpr"it prizo)nierilor sape i t;rncoape.
Liecare a primit cite o unealta. Hece oameni au dat os din camion cazanul de
buctrie i l)au aezat -naintea gradurilor, sub un stear. /e urma maorul, care
a!ea top dinpi de argint i musta"a neagra, a "inut un discurs. A spus ca e!reii
trebuie sa sape canalul, pentru binele i pen)tru aprarea patriei. A spus ca el 9
maorul 9 este Cumnezeul e!reilor i ca, daca spune el ce!a, i :oise din cer trebuie
sa zic la 'el. A mai spus ca)0 cheama Apostol (onstantin i ca are doi bie"i, unul
a!ocat, celalalt of'er. .!reii au ascultat cu aten"ie. Enii z;mbeau. Car la to"i le era
'rica.
Z :;ncare nu se da astziU A terminat maorul. 2nca nu)i instalata bucata)ria.
@ncep;nd de maine, se da ceai i, de doua ori pe zi, supa de 'asole. 2n plus, o
umtate de paineU
Cup cu!;ntare, s)a pornit lucrul. Liecare om a!ea de spat zilnic o anu)mita
por"iune. (;nd o termina, era liber pana seara. Caca n)o termina insem)na ca a
sabotat interesele "ariiA era legat -n fare i trimis la (urtea mar"iala, ca inamic al
patriei. Aa a spus maorul. /rizonierii au crezut ca aa este.
Pohann :oritz a ies.it -n 'a"a r;ndurilor i i)a spus maorului ca el nu e e!reu.
:aorul a rspuns ca el nu asculta reclama"ii dec;t dup ce -i instaleaz cancelaria.
Pohann :oritz s)a inters la locul lui, alturi de :arcu Goldenberg, i a ateptat. Gtia
ca la armata trebuie sa atep"i.
(ancelaria a 'ost instalata peste zece zile, -ntr)o baraca noua de sc;nduri, cu
mese, cu scaune i cu paturi pentru 'urieri, construita -n apropierea antierului. (;nd
Pohann :oritz s)a prezentat -n 'a"a uii cancelariei, maorul i)a spus sa !ina peste o
sptm;n. Hicea ca n)are inca timp pentru reclamaDii.
/e c;nd spau la canal, :oritz, lo!ind cu t;rncopul -n pm;ntul pietros, l)a
-ntrebat pe !ecinul din dreapta cum il cheama. =ui :oritz ii plcea sa !orbeasc cu
oamenii de l;ng el. Oamenii, c;nd nu)i !orbesc, parca se du)manesc. Vecinul l)a
pri!it piezi.
Z Mi)e ruine sa !orbeti idiV A -ntrebat el.
Z 7u tiu idi, a rspuns :oritz.
Z Rus"neU
.!reul a scuipat i a ?ntors capul -n alta parte.
:oritz s)a adresat !ecinului din st;nga. Voia s)i e&plice.
Z Vorbete idiU A zis cel din st;nga.
Z ?ocmai asta !reau sa)"i spun, a zis :oritz. .u nu tiu idiU
.!reii s)au uitat la :oritz cu dumanie. .l s)a oprit din lucru i a incer)lat sa le
e&plice. Car nimeni nu)l asculta. :oritz s)a g;nditA Sunt s'atuiN Titre ei sa nu
!orbeasc dec;t idi. ?reaba lorU .i sunt e!rei, s, i e limba lor. Car eu de ce sa
!orbesc idiVF
Z /oate !orbeti ebraica, daca ai uitat idi,V A -ntrebat unul.
:oritz a ridicat capul, ca sa raspuna. ?o"i -ncetaser lucrul i)l pri!eau.
/oi au izbucnit -n hohote de ras.
Pohann :oritz s)a maniat. .ra !;nat de manie. 7u s)a mai putut stp;ni. 2 9
Caca)i !orba de limbi, atunci rad eu de !oiU A zis el. .u tiu patru limbi, 2 pe care le
!orbesc cum curge apa. ?u cate tiiV
Se -ntorsese ctre !ecinul din dreapta. Acesta a rspuns scurtA
Z .u tiu idiU
:oritz a izbit cu t;rncopul -n pm;nt. Sim"ea ca -i bat oc de el. ?o"i, tiau i
rom;nete, dar nu !oiau sa !orbeasc.
Cup lucru, btr;nul 2saac =engNel, e'ul coloanei, l)a luat pe Pohann
:oritz deoparte i i)a spusA
Z :car -n aceste ceasuri grele pentru poporul e!reiesc i mcar c;nd sun)
tern -mpreun, numai noi intre noi, trebuie sa !orbim idiU
Z .u nu sunt e!reuU A zis :oritz.
Z . o prostie sa te mai ascunzi acum, dup ce ai auns aiciU A zis 2saac
=engNel. @nainte de a te -nchide, puteai. Gi bine 'ceai, daca te ascundeai i nu te
prindeaU Aici nu mai are nici un rost. Caca o 'aci 'a"a de noi, eti un renegatU
Z @n"elege, domnule =engNel, eu nu sunt e!reuU
Vocea lui :oritz tremura.
Z Spune ce !reiU A zis btr;nul. /oate -i place sa fi renegatU Pohann :oritz a
rmas singur. 7u l)au crezut ca nu e e!reu. Hiceau ca minte. (a nu e roman i ca o
ine pe)a lui numai ca sa scape din lagr. 2n registrul lagrului, pe care l)a 'cut
btr;nul =engNel, el e trecut :oritz
2acob.
Z 7u e&ista e!reu cu numele de Pohann, a zis =engNel. 7umele e!reiesc este
2acob. ADa te cheama pe tineU 7ici 2on nu te cheamaQ asta)i traducerea rom;neasc a
lui 2acobU
?o"i cei din lagr ii spuneau lanTel. .l nu s)a opus. 2)a 'ost greu numai pana s)a
-n!"at cu noul nume.
Z /uteai s)mi spune"i i 2acob, st lanTelU A zis el. :ie -mi pare rau ca nu ma
crede"iU
Pohann :oritz a a<at ca to"i e!reii 'useser adui -n lagr cu ordine de
rechizi"ie. S)a con!ins ca statul rechizi"iona acum nu numai caii, cru"ele i sacii, ci
i e!reii. Car el nu era e!reu. Asta !oia s)i spun maorului. Alt)cui!a nu)i putea
spune. 2nsa maorul nu a!ea niciodat timp. Acum a reuit s)i !orbeasc. :aorul
era 'urios.
Z Ce patru luni, de c;nd eti aici, -mi produci numai indisciplinaU (;nd
deschizi ua cancelariei, dau cu ochii de tine. 2n fecare zi ai cate ce!a de reclamatU
7u)"i place m;ncareaV 7u po"i lucraV Mi)e dor de ne!astaV
Pohann :oritz -i pregtise un discurs, pe care il repeta zilnic. Voia s)i
istoriseasc maorului mtreaga po!este.
Z Spune scurt ce !reiU A zis maorul.
Z Vreau s)mi da"i drumul, a zis :oritz. .u nu sunt e!reuU
Z 7u eti e!reuV
:aorul l)a f&at ironic pe Pohann :oritz. A luat de pe masa registrul cu numele
aresta"ilor, l)a deschis la litera : i a cititA :oritz 2acob, +$ ani, casa)torit, doi copii,
domiciliu -n satul L;nt;na. 7umele sofeiA Suzana. 7u eti tu astaV
Z .u suntU A zis :oritz.
Z Atunci cum nu eti e!reuV
Z .u sunt, a repetat :oritz. Car nu sunt e!reuU
Z Ca)"i seama de gra!itatea declarafei pe care o 'aciU A zis maorul. Orice
minciuna -nseamn pucrie. ?u sus"ii acum ca tot ce scrie -n acte 9 st astea sunt
acte militare 9 este 'als. G;ndete)te bine la ce spuiU Gtii ce te)ateapt. :ai sus"ii ca
nu eti e!reuV
Z 7u suntU A zis :oritz scurt.
Z Atunci ce cau"i aiciV
Z 7u tiuU
Z Ce ce n)ai spus pana acumV A -ntrebat maorul. .u am semnat pana azi -n
toate actele ca cei +,5 de oameni care lucreaz la canal sunt e!rei. ?u !ii acum i
spui ca nu eti e!reuU @nseamn ca eu am semnat 'als. @nseamn ca eu trebuie sa
intru la pucrieU
:aorul era acum rou de 'urie.
Z :eri"i sa)"i dau doua perechi de palme, de sa)"i !;;ie urechile o
sptm;nU ?otui, eu iau act de declara"ia ta. Car ce spui tu e gra!. Ce aceea -"i iau
declara"ie scrisa. Semnezi cu mana ta. (ine te)a trimis aici intra la pu)carie, daca)i
ade!rat ca nu eti e!reu. Car, daca eti e!reu, atunci prseti lagrul i intri la
ocna, la tiat sareU
:oritz a rmas -n picioare, l;ng ua. :aorul a scris o declara"ie i i)a at)o s)o
semneze. Scria -n ea ca Pohann :oritz nu este e!reu i cere eliberarea.
Z Acum po"i sa pleci, a zis maorul. :aine diminea"a trimit h;rtia pe care i
semnat)o. /e urma ateptam rspunsul.
:oritz z;mbea. (;nd a ieit din cancelarie, parca ar f plecat direct acas.
Rierul trul a alergat insa dup el i l)a chemat -napoi. :aorul !oia s)2 mai spun
ce!a.
Z Asculta, :oritz, a zis maorul. .u am +, de ani de ser!iciu. Sunt i tataQ
'amilie. 7u !reau sa dau cu piciorul carierei din cauza declara"iei tale, cazul tau nu e
aa de simplu. ?u ai un nume e!reiescA te cheama :oritz. Ce 2ce te cheama :oritz,
daca nu eti e!reuV Asta)i una. Vorbeti idi,V Asta)i a bdoua. Ai mai pomenit tu un
roman care sa !orbeasc idiV Vorbesc eu idiV
Z Am -n!"at aici, -n lagr, a zis :oritz. Caca tii nem"ete ,0 daca auzi D
toat ziua idi, -n!e"i. 7u e greuU
L 9 AscultaU A reluat maorul. @nt;iA ai nume e!reiesc. A2 doileaA !orbeti D idi.
A2 treileaA -n h;rtii scrie ca eti e!reu. /ot eu sa te mai cred ca >,00 romanV Spune
,0 tuU 7u potU
:aorul "inea declara"ia semnata de :oritz -n mana. A tr;ntit)o pe masa ca st
cum ar f aruncat)o la co. =ui Pohann :oritz i)au dat lacrimile de ciuda.
Z /e Cumnezeul meu ca nu sunt e!reu, domnule maorU
Z Asta o s)o stabilim noi mai t;rziuU A zis maorul. Ceocamdat eu iau act de
declara"ie i scriu ce am constatat eu. :ie -mi place sa fu om drept, aa am 'ost
toat !ia"aU 2n a'ara de declaraNa ta, am luat act ca ai nume e!reiesc i ca nu ii
cunos, ti pro!enien"a. A2 treilea, am luat act de 'aptul ca !orbe"ti idi", dar scriu -n
raport ca, dup cum declara martorii, ai in!"at -n lagcir. (;nd ai !enit, nu tiaiU .
drept ce spun euV
Z .steU A zis :oritz.
Z Acum, altce!aU (e religie ai tuV
Z Ortodo&, domnule maorU :aorul s)a uitat la :oritz bnuitor.
Z ?u tii cum sunt boteza"i e!reiiV
Z GtiuU
Z Gtii, dar sus"ii ca nu eti ca eiU Gi)a continual ideea maorul.
Z 7u suntU
Z SigurV
Z Sigur, domnule maorU
Z ?reci l;ng 'ereastra, la lumina, i arata ca nu eti botezat ca e!reiiU A
ordonat maorul.
Pohann :oritz s)a apropiat de 'ereastrS. Gi)a des'cut cureaua pantalonilor i i)
a lsat sa cada. A rmas gol. Apoi s)a uitat la maor.
Z Ce ce te ruinezi ca o muiereV A -ntrebat maorul. 7)ai de ce te ruinaU C)
te mai la lumina i arataU ?rebuie sa constat cu ochii mei, ca sa tiu ce sa scriu -n
raportU
:aorul s)a ridicat de pe scaun. S)a aezat -n genunchi la picioarele lui :oritz
i i)a studiat pr"ile dezgolite. (ompara -n mintea lui ce !edea cu ce tia din auzite i
cu ce mai !zuse. Car nu era lmurit. G;ndindu)se ca -n raport trebuie sa scrie
e&act, s)a ridicat -n picioare, rou la 'a"a, i a aprins o Migara.
Z 7umai neplceri -mi 'aci, :oritzU A zis. ?u crezi ca pe mine m)a trimis "ara
aici, acum, -n timp de rzboi, ca sa ma uit la cR taleV .u sunt militar, biatule, i
asta nu)i treaba meaU Car o 'ac, pentru ca !reau sa fu drept. /oate c)ntr)ade!r nu
eti e!reu, i)atunci nu e drept sa te "in aiciU
:aorul a deschis ua camerei !ecine i 2)a strigat pe trul, 'urierul.
Z (erceteaza)0 pe :oritz, a poruncit el. Raporteaz)mi daca e tiat impre)ur
dup legea e!reiascaU
Gtrul s)a pus -n genunchi la picioarele lui :oritz. .l era 'unc"ionar la banca.
Lcea fecare lucru cu precizie i cu aten"ie. Aa ca la ci're. A pus mana i a pri!it
bine. Apoi a luat pozi"ia de drept i a raportatA
Z Caca e tiat 'mpreur, e numai superfcialU
Z (e)nseamn superfcialV A strigat maorul. :ie s)mi rspunzi clarA este sau
nu esteV
Z /recis nu se poate spuneU A zis Strul. .&ists o tietur par"iala, dar nu se
poate afrma ca ea este 'cut de rabin sau este din alte cauze.
Z Cup cum !ezi singur 9 a zis maorul 9 cazul tau este 'oarte complicat,
:oritzU Car eu trimit h;rtiile. Acum iei a'araU ?u, trul, ramai sa ma au"i la scrisU
:oritz a ies.it din cancelarie, leg;ndu)i -ng;ndurat pantalonii.
Cup arestarea lui Pohann :oritz, printele Ale&andru 6oruga s)a dus la postul
de andarmi. .ra pe la ceasurile noua diminea"a. /lutonierul tocmai se -ntorsese
'urios din sat.
Z .u am primit ordin de rechizi"ie i l)am e&ecutatU A zis andarmul. Alte
lmuriri nu !a pot da. 7ici eu nu tiu mai mult. @ntreba"i la legiunea de andarmiU
Z :oritz este acum la legiuneV A -ntrebat preotul.
Z 7ici asta nu tiu. (hiar daca a ti, nu !)a spune. Sunt secrete militare.
Oamenii sunt rechizi"iona"i pentru munca la 'ortifca"ii, i nu se di!ulga locul unde
sunt dui.
/reotul s)a ridicat, mul"umind pentru lmuriri. Cup)amiaza s)a dus la, , la
legiunea de andarmi. :oritz nu era acolo. 7imeni nu auzise de el.
Z . e!reuV A -ntrebat un of"er t;nr.
Z .ste cretin ortodo& din parohia meaU A rspuns preotul.
Z 7)a 'ost trimis la noi, a zis of"erul. :ai mcerca"i o data la postul de "an)
idrni. Sa !a dea numrul cu care a 'ost e&pediatU =eri i astzi, noi n)am 'cut " n)am
primit dec;t transporturi de e!rei. Caca spunet" ca omul de care !a hteresa"i nu e
e!reu, atunci nu)i printre eiR
Z 7u este e!reuU A repetat preotul, plec;nd.
A doua zi a !enit din nou la legiune, cu numrul raportului. Of"erul din Nun a
cutat -ntr)un registru i a zisA
Z (u prere de rau, nu !a putem da nici o indicate. . un dosar secret.U .re"i
autoriza"ie de la :inisterul de RzboiU
Z Vreau sa tiu numai daca :oritz este arestat i unde se a<a, a zis preo)ul.
Asta nu poate f un secretU
2 9 .ste arestat, a rspuns of"erul. Car nu !a putem spune unde se a<a. 7u D
titn nici noi. A 'ost !rsat :arelui Stat :aor, iar Statul :aor nu ne anun"a de)i duce
pe oamenii pe care)i prime"te de aici i ce 'ace cu eiU Vocea of"erului de!enise
aspra. Gsind numele lui Pohann :oritz -n re)"istru, l)a pri!it pe preot cu dispre".
/reotul Ale&andru 6oruga a ieit. 2n urma lui, t;nrul of"er a spus tareA
Z . popa, dar minte ca un birarU =eri a declarat ca indi!idul este cretin
rtodo&, i azi il gsesc scris -n registrele cu e!reiR Caca mai !ine popa s)aici, s)l
da"i a'araU
/reotul i)a scris lui ?raian despre arestarea lui Pohann :oritz. =)a rugat i se
duca la :inisterul de Rzboi i la :arele Stat :aor i sa -ncerce sa ob"in eliberarea
lui. ?raian i)a rspuns ca a inter!enit peste tot, i i s)a 2 promis ca Pohann :oritz !a f
eliberat. Ce la primirea scrisorii au trecut doua, 2 pe urma trei, pe urma patru
sptm;ni. Au trecut doua luni. Vara era pe s';rite. A !enit i toamna. Pohann
:oritz tot nu s)a inters acas.
/reotul Ale&andru 6oruga s)a dus la pre'ectul "ude"ului. 2n drum spre ora, s)a
mtalnit cu btr;nul Goldenberg. .!reul era pe os. Slbise. /reotul l)a chemat l;ng
el, -n trsur.
Z Cin ziua arestrii, n)am mai a<at nimic despre :arcuU A zis negustorul i a
o'tat. Am cheltuit at;"ia bani, "inandu)0 prin coli i prin uni!ersitN, la 3ucureti i la
/arisR Acum, c;nd i)a luat doctoratul i s)a ?ntors acas, l)au arestatU =)au trimis
sa sape trans.eeR /entru asta a !enit el doctor de la /aris, sa sape trans.eeV
/reotul 6oruga a scos o paine proaspt din geanta. A rupt)o -n doua.
Pumtate i)a -ntins)o lui Goldenberg. Apoi au 'nceput sa mn;nce am;ndoi -n tcere.
Ercau o panta. (alul mergea la pas. (;nd au auns -n !;r'ul colinei, e!reul a !orbit
iarA
Z Gtif ca mi)au luat casa, a zis. RechiziDionataU 2n c;te!a zile trebuie sa ma
mutU Alt'el ma da a'ara cu andarmii. (asa pe care arn 'cut)o eu, cu sudoarea
'runfi meleR @nt;i mi l)au rechizi"ionat pe :arcu. Acum, casaU (u ce)am gre.it eu,
printeV
.!reul a tcut. (alul se oprise.
Z Sa ti"i ca am s)mi 'ac un s';ritU A mai zis e!reul. Am sa ma sp;nzurU
(alul a pomit mai departe. =a marginea oraului, Goldenberg s)a dat os. /reotul l)a
pri!it dispr;nd pe strzile -nguste ale cartierului e!reiesc.
Cup ce s)a despr"it de Goldenberg, preotul 6oruga s)a dus la pre'ecture.
=sase calul sa mearg la pas, ca sa nu)l oboseasc. /ri!ea casele cu etae unul
peste altul, grmezi de case suprapuse, care se c"rau tot mai susR
@n 'a"a pre'ecturii. (alul s)a oprit singur. /reotul !enea mcar o data pe
sptm;n, ca sa -ntrebe de soarta lui Pohann :oritz. (alul -n!"ase unde se ducea
preotul, c;nd !ine la oraR
/re'ectul nu era aproape niciodat la birou. G i, c;nd era la birou, era ocu)pat.
/reotul 6oruga nu reus"se inca s)i !orbeasc. Secretarii i portarii il cunoteau i)i
z;mbeau cu comptimire. Azi, secretarul i)a z;mbit alt'el.
Z Comnul pre'ect !a primeteU A zis el. @ntr)o umtate de ceas, !a !ine
randul.
A trecut un ceas. /reotul Ale&andra 6oruga se a<a -n 'a"a pre'ectului.
Z En t;nr din parohia mea a 'ost arestat acum ase luni, a zis preotul. A
!rea sa tiu unde se a<a i de ce a 'ost arestat. Aud ca e -ntr)un lagSr de e!rei. Car
el este roman i cretin. .u l)am botezat. As. Vrea sa inter!in pentm elib)erarea lui.
Z .u re'uz din principiu toate inter!enfile, a zis pre'ectul.
Z Omul despre care !orbesc nu este !ino!at cu nimicU A spus preotul.
Z . -ntr)un lagr e!reiesc insa. Singur ap declarat)oU
Z Car nu este e!reuU
Z . acelai lucruU A spus pre'ectul. Ce !reme ce este -n lagrul de e!rei, cade
sub pre!ederile legilor i ale dispozi"iunilor speciale, de care nu ma ocup eu. Aceasta
este o chestiune. A doua chestiune, pe care o consider principals mtru care te)am
primit -n audien"a, este c)"i pun -n !edere ca mie nu)mi ce ca preo"ii din "ude"ul
meu, -n loc sa)"i !ad de biserici, sa umble pe la orita"i, cu 'el de 'el de inter!en"ii.
.ste stare de rzboi i fecare trebuie sa 2 la postul lui. Asta e o a!ertizare pe care "i)
o 'ac ofcial. 7)a !rea sa fu d tn situa"ia de a lua masuri de sanc"ionare contra
dumitale.
Z Orice acti!itate depusa pentru binele Omului i pentru dreptate este o
6i!itate pentru 3iserica i pentru CumnezeuU A zis preotul. 2nter!enind pen)l Pohann
:oritz, eu inter!in pentru 3iserica i pentru Cumnezeu. Aceasta rte misiunea mea
de preot. (u Pohann :oritz s)a sa!ars.it o mare nedreptateU Mi)' 9 7edreptatea nu
e&ista dec;t -n 'antezia dumitaleU /re'ectul !orbea acum i asprime. 7oi suntem -n
rzboiU =uptam pentru patrie i pentru 3iserica, otri!a lui AnticristU Cumneata sus"ii
ca este o nedreptate daca un indi!id recare a 'ost trimis sa munceasc la 'ortifcapi,
pentru cauza noastr s';ntV
Z Acest indi!id este un OmU A zis preotul. Acest Om a 'ost arestat i trimis 2
munca silnica 'ara a f !ino!at cu nimic i 'ara a f 'ost condamnat de !reun
MecatorU
2 9 Lleacuri, printeU Cac)am sta sa ne ocupam de fecare indi!id, ar !eni
ble!icii peste noi i ne)ar sp;nzura pe to"i, -n 'runte cu dumneata. 7oi tim 2 luptam
pentru (ruceU
Z (ine nesocotete Omul nu poate pretinde ca lupta pentru (ruceU A zis total.
7u se poate sa fi -n acelas" timp aprtorul (rucii i dumanul eiU
Z Cumneata ai !rea s)i dam drumul lui :oritz al dumitale i s)i lsm ic
bole!ici sa !ina peste noi, ca sa ne arda bisericile, sa ne bat"ocoreasca bmeile i sa
ne lege -n lanuriV Aa inDelegi dumneata sa lup"i pentru 'cisericaV
Z 7ici cele mai -nalte idealuri na"ionale, sociale ori religioase nu pot scuza
"rcareptatea 'cut unui singur omU Accusatio ordinatur ad bonum commune guod
intenditur per cognitionem criminisA nullus autem debet nocere allicui Nuste, ut
bonum commune promo!eat.# ?rimiterea oamenilor -n scla!ie -n umele lui Kristos
este o crima -mpotri!a lui KristosU
Z .ti sigur ca indi!idul nu este e!reuV A -ntrebat pre'ectul.
Z Absolut sigurU
Z 2n cazul asta e o mielie ce s)a 'cut cu elU Vino!atul trebuie pedepsit.
D(ine a dat ordinul de rechizipeV
Z 7u tiu, a rspuns preotul. Ce ase luni -ntreb la toate autorit"ileA la police,
la andarmerie, la armata, peste tot. 7imeni nu)mi raspune. :i se ipune peste tot
ca e secret.
0 Acuza"ia se ?ntemeiaza pe interesul comun, findcS este sporita prin
cunoa"terea !ineiA insa nimeni nu trebuie s$ duneze cu nedreptate cui!a, spre a
-mpinge tnainte interesul comun. Mlat.8 "s'. ?oma d#AYuino8
Z Aa este, a zis pre'ectul. Aceste opera"iuni sunt secrete. 7ici eu nu)"i pot
spune nimic. ?rebuie sa te ducl -nt;i la :arele Stat :aor. Cup ce cape"i autoriza"ie,
te -ntorci cu ea aici, cutm -n dosare i !edem cine a semnat ordinul. Caca e un
abuz, atunci fi sigur ca autorul !a f pedepsit -n mod e&emplarU /ana c;nd nu aduci
insa o autoriza"ie scrisa ca po"i sa te interesezi de caz, noi nu)"i putem da nici o
lmurire.
/re'ectul a 'cut un gest ca audien"a s)a terminal. /reotul 6oruga nu s)a clintit
de pe scaun.
Z .ste posibil, domnule pre'ect, ca omul sa f auns -n starea asta de usca)
ciune i de surzenie, meat 9 la 'el ca mainile 9 sa nu mai aud glasul semenului lui
c;nd ?i !orbeteV A zis preotul. .u nu pot crede, totui, ca dum)nea!oastra nu inD
elege"i rugmintea mea. SunteDi doar om. Omul este 'cut cu sim"ire. (u su<et.
Omul nu este ma"ina. Sa fe ade!rat ca nu sim"i"i nedrep)tatea 'cut lui Pohann
:oritzV
Z Asculta, printeU A zis pre'ectul. (a sa fu sincer, -mi pare rau ca nu te pot
ser!i. (red ca ai dreptate. ="i spun asta findc i eu sunt biat de preot. Car, din
principiu, nu ma ocup de dosarele e!reilor, ale 'rancmasonilor i ale legionarilor.
Astea sunt chestiuni periculoase. 2Di e&plodeaz -n mana, c;nd le atingi. .u sunt
of"er i nu !reau s)mi stric cariera. 7u ma ocup de aceste chestiuni, nici -n bine,
nici -n rauU
/reotul Ale&andru 6oruga s)a ridicat. =a plecare, pre'ectul i)a str;ns mana i i)
a spusA
Z Regret ca nu pot 'ace nimic pentru omul dumitale 9 cum il cheamaV :i se
pare ca :oritzUR Car te atept cu alte chestiuni, i te ser!escU
=a marginea oraului, era o biserica. (;nd a auns -n 'aDa ei, preotul a oprit
trsura. 2)au !enit -n minte andarmul din L;nt;na, pre'ectul, of"erul t;nr de la
legiune, poli"itii i toDi 'unc"ionarii care l)au lsat sa atepte la ui st care il "in pe
Pohann :oritz -nchis. Gi)a scos plria i a recital -n g;nd aceasta rugciune a lui I.
K. AudenA i acum sa ne rugdm pentru cei ce de"in !reo mica "i nenorocita pane din
putere, sa ne rugam pentru tof cei prin care trebuie sa su'erim tirania imper)sonald
a statului, pentru toi cei ce ancheteaz i contraancheteaza, pentru toi cei ce
elibereazd autoriza"iile "i decreteazd interdic"iile, sa ne rugdm pentru ca ei sa nu
mai considere litera f ci'ra ca mai ade!rate i mai !ii dec;t carnea 'z s;ngeleR Gi
'a, Coamne, ca noi, simpli cetd'eni ai acestui pm;nt, sa nu aungem sa con'undam
omul cu 'uncfa pe care o ocupaU La sa a!em mereu -n minte ca tocmai din
nerbdarea sau din lenea noastr, din buzurile noastre sau din teama noastr de
libertate, din propriile noastre edreptdi, s)a ndscut acest stat pe care trebuie s)l
suportdm, pentru ertarea pdcatelor "i m;ntuirea su<etelor noastreU
/reotul i)a acoperit pletele albe cu plria i a pornit mai departe, spre
Lfntana. =a rscruce, l)a -nt;lnit iar pe Goldenberg. Se -ntorcea i el de la Ora. (;nd
a auns -n dreptul e!reului, calul s)a opritA il recunoscuse pe egustor i tia ca preotul
l)a luat -n trsur.
D8 e'ul postului de andarmi din L;nt;n a primit ordin sa -nainteze un n!entar
cu toate a!erile imobile ale e!reilor din sat. .l a 'cut o lista -n care 't scris tot ce
poseda btr;nul Goldenberg. Car n)a trimis)o. Gtia ca Pohann :oritz este i el -nchis
-n lagrul de e!rei. (;nd il trimisese la legiune cu prdin de rechizi"ie, nu scrisese -n
el ca :oritz este e!reu. 7ici nu putea scrieA ar f s!;rit un 'als, findc :oritz era
roman. Cispozi"iile de rechiziponare a m;inii de lucru pre!d categoria e!reilor i a
elementelor indezirabile. .l il 'echizi"ionase pe :oritz ca element indezirabil. Asta
era legal. Oricine poate f socotit de andarm ca find indezirabil. Cispozi"iile -n
aceasta pri!in"a nu sunt precizate. =a legiunea de andarmi, insa, l)au trecut pe
:oritz la e!rei. Asta era !ina legiunii. Sau, mai degrab, era !ina lui Pohann :oritz,
findc are nume e!reiesc. Ge'ului de post ii prea rau ca s)a -nt;mplat aa. (redea
cS :oritz !a f Minut la lucru c;te!a sptm;ni. Au trecut insa ase luni. Acum " a
!enit ordin de rechizi"ionare a caselor e!reieti. Cup dreptate, casa lui :oritz nu
trebuie rechizi"ionata. 2n tabelele de la legiune sta insa scris ca -n L;nt;n sunt doi
e!reiA Goldenberg i :oritz. Pandarmul i)a 'rm;ntat capul cum sa procedeze. Caca
anun"a la legiune ca :oritz nu e e!reu i ca de aceea i nu i)a pus casa pe lista de
rechizi"ie, !ine ancheta, ca sa se stabileasc de ce # a 'ost trimis -n lagr. .l o sa
spun ca Pohann :oritz este indezirabil. Car e'ul de post nu !rea sa aib ancheta. .
mai bine 'ara cercetri. Suzana ar putea declara contra lui. ?rebuie gsit o alta
cale. Pandarmul l)a -ntrebat pe
Goldenberg ce sa 'ac.
Z Caca Suzana di!or"eaz de :oritz, ea are dreptul sa rm;n -n casa.
Cespre ea nu e scris nicieri ca ar f e!reica. =a ora aa au 'cut top e!reii care sunt
cstori"i cu cretineU A zis Goldenberg.
Pandarmul s)a g;ndit ca Suzana nu !a accepta sa di!or"eze. .a tia ca :oritz
nu e e!reu i a!ea sa pomeasc scandalul. /oate -i lua i a!ocat. 2n cazul asta, el o
sa fe pus sub ancheta.
Z Ci!or"ul se 'ace uor, a mai zis Goldenberg. . destul o declara"ie scrisa a
'emeii ca !rea sa se despart din moti!e de ordin rasial. Ci!or"ul se acorda automat
la prezentarea petipei. 7u se 'ace nici un 'el de audiere, totul se rezol!a pe cale
administrati!e. Aa sunt noile legi.
/itanul sa cerceteze, s)ar f putut s)l pedepseasc cu doua sau trei zile de.
/rime"dia trecuseU S. 2)a z;mbit singur, i a -nceput sa <uiere.
Pandarmul a scris o cerere de di!or", ca din partea Suzanei, i s)a dus la ea, ca
s)o iscleasc.
Z 3rbatul tau este -n lagrul de e!rei, i)a zis el. Acum a !enit ordin sa !a iau
casa. 2n acte scrie ca el e e!reu. .u tiu ca nu e. 7umele lui e de !ina. Cracul l)a pus
s)l cheme :oritzV
Suzana asculta cu brbia rezemata de poarta. Se uita f& la andarm. Cin ochii
deschi"i au -nceput s)i curg lacrimi.
Z :i)ai luat brbatulU A zis ea. Acum !rei s)mi iei i casaV ?e omor cu mana
mea, cat eti de andarmU Car casa n)ai sa mi)o ieiU
Suzana a luat un bolo!an i l)a aruncat peste poarta, cu 'urie. Pandarmul i)a
'erit capul.
Z .u nu !reau sa)"i iau casaU Li)am adus h;rtia asta s)o semnezi, ca sa po"i
ramane cu casaU
2)a -ntins Suzanei cererea de di!or". /e urma i)a -ntins stiloul. .a le)a luat. Car
nu putea citi. A!ea inca ochii plini de lacrimi.
Z (e scrie aiciV A -ntrebat ea.
Z . o cerere de di!or", a spus andarmul. Car nu)i dec;t de 'orma, ca sa nu te
dea a'ara din casaU
Z Vrei sa ma di!or"eziV A strigat ea.
.ra ca o leoaica. Ar f !rut s)l s'a"ie. .l a prins)o de mana, peste poarta, i a
-ncercat s)o potoleascA
Z . numai de 'ormaU 7u este di!or" ade!ratU Caca nu semnezi, peste c;te!a
zile o sa trebuiasc sa te scot a'ara din casa. Ende !rei sa te duci cu copiii, acum, -n
pragul ierniiV
Suzana nici nu !oia sa aud de di!or".
Z =ani este brbatul meuU A zis ea. :ai bine ma omor, dec;t sa ma despartU
Pandarmul a rmas la poarta mai mult de un ceas. Suzana, obosita de plans,
s)a dus -n casa i iar s)a ?ntors la poarta. A aruncat cu pietre -n andarm. A !enit cu
toporul -n mana i s)a rstit la el. =a urma, i)a zis ca tot e mai bine sa semneze o
h;rtie, dec;t sa fe data a'ara din casa. :oritz, c;nd o !eni, are sa -n"eleag i are s)
o ierte ca a semnat. Are sa !ad ca ea i)a rmas credin)cioasa, ca a muncit, pzind
casa i ingri"indu)i copiii. (a a rmas 'emeie numai pentru el. ?oate astea are sa le
!ad :oritz c;nd o !eni. Gi a semnat.
/lutonierul a pus cererea de di!or" a Suzanei -n buzunarul de la piept al tunicii
i a plecat. Acum era sigur ca n)o sa se mai 'ac ancheta. Caca !enea r 4%
ll/rizonierii din lagrul lui :oritz ar f putut e!ada pana la ultimulA nu)i izeau dec;t
cinci solda"i. Car ei tiau ca ar f 'ost adui -napoi, i nu -ncerca ci unul sa 'uga.
:arcu Goldenberg a e!adat, insa. S)a -nt;lnit cu maorul.U Crum, dup ce 'ugise din
lagr, Acum :arcu se a<a. Cin nou -n lagr. Ma"orul i)a adunat pe prizonieri -nainte
de a -ncepe lucrul i i)a -ntrebatA b.
Z S)l leg pe :arcu Goldenberg -n lanuri i s)l trimit la (urtea mar"iala, E sa
!i)0 las !ou s)l pazip, ca sa nu mai 'ac prostia sa 'ugaV ? /rizonierii l)au luat pe
:arcu pe raspunerea lor. .l nu lucrase nici o zi Dt canal pana atunci. Lusese mai
mereu bolna!. /e urma, a 'ost 'urier la can)larie. Acum, btr;nul =engNel i)a dat i lui
un t;rncop i i)a artat ce tre)lie sa sape. :arcu Goldenberg a re'uzat. .l a sus"inut
ca, chiar daca i se taie iinile, nu sapa nici o palma de pm;nt la canal.
Z Aceasta munca este contra credin"elor mele politiceU A zis.
/rizonierii s)au adunat -n urul lui. 7imeni nu lucra la canal din con!iniri
politice.
Z Acest canal se construiete ca sa opreasc -naintarea Armatei RoiiU A
ntinuat :arcu. .u sunt comunist. .u nu pot sa sap obstacole -n calea camarazilor
meiU
/rizonierilor le)a plcut cura"ul lui :arcu. .rau de acord cu el. (;nd s)a tnleles
ca, daca :arcu nu sapa, ceilalt" sunt obliga"i sa lucreze i bucata lui, entuziasmul s)a
potolit.
3tr;nul =engNel a dat semnalul de -ncepere a lucrului i a promis sa aran"eze
el singur chestiunea. A !enit alturi de :arcu, care edea la mar)" ginea an"ului, cu
m;inile -n buzunare.
2 9 7oi, e!reii 9 a zis =engNel 9 a!em o calitate pe care nu ne)o egaleazQ
nimeni -n OccidentA noi tim sa 'acem tranzac"iiU @n"elepciunea rasei noastre
Stimeaz compromisul ,0 dispre"uiete atitudinile tranante. Asta este o !irtute
tn!a"ata -n OrientU @n"elegi ce !reau sa spunV . inDelept acela care -mpaca i capra,
i !arza, cum zice pro!erbul. ?u ai nesocotit aceasta -n"elepciune i ai luat poziNe,
uit;nd ca pozi"ia este o caracteristica a popoarelor barbare, de solda"i. 7a"iunile
rafnate i culte -i permit lu&ul sa aib mai multe e&primri deodata, ca s)o poat
in!oca pe cea mai adec!ata situa"iei. Caca tu nu tn seama de -n"elepciune, este o
chestiune personala a taU 7oi am -n"eles ca nu !rei sa sapi la canalU
Z 7u !reauU A zis Goldenberg.
Z 3ucata ta trebuie insa spat de cine!a -n fecare zi, at;ta !reme cat tu te
a<i -n lagr. /ana acum ai 'ost la infrmerie. @ncep;nd de aziR
Z GtiuU A zis Goldenberg rstit. Car eu nu sapU
Z Caca n)o sapi tu, trebuie s)o spm noiU Azi am 'cut)o, a zis =engNel. Car
nu se poate ca tu sa stai cu m;inile -n buzunare i noi sa spm pentru tineU
Z 7ici nu !)am rugat s)o 'acepU A spus :arcu bat"ocoritor. Caca o 'acep, !a
pri!ete. /oate ca !a place sa sapapRU
Z 7u ne placeU ?u tii asta. Car nici nu putem s)i spunem maorului sa te
trimit la (urtea marpala, cu ctue la m;iniU
Z Spunep)i ca sunt sabotorU Ce ce nu)i spunepV
Z ?u eti doctor ?n drept, a zis =engNel. ?u -n"elegi situapa. 7oi nu putem cere
sa fi pus -n lanpiri i scos intre baionete din lagr. Azi e!reii sunt !anap ca animalele
-n toat .uropa. Asta o 'ac 'ascitiiU Gi tu !rei sa cerem noi ca unul de)al nostru sa
aung la (urtea marpalaV Gtii ca nu putemU Car nici nu putem sapa pentru tineU Ce)
abia spam fecare bucata noastrR
Z Ce ce)mi pi predica asta sentimentalaV A -ntrebat :arcu, tot ironic. Vrei sa
ma con!ingi sa sapV
Z A f nai!, daca a ?ncerca, a zis =engNel. ?u eti un 'anatic. Lanaticii sunt
animale turbate, nu trebuie sa te apropii de ei. Car tu ai tata i mama. ?u nu te
g;ndeti la eiQ noi insa ne g;ndim la mama i la tatl tau, care te ateapt acas. ?u
eti e!reu, i noi nu uitam asta. .ti 'ratele nostruU Acelai s;nge ca noi, chiar daca
tu ai uitatU Ce aceea am cutat o solupe de compromis, ca sa -mpcm st 'anatismul
tau, i interesele comunitapi noastre. Gi sentimen)talismul nostni, de care tu ip bap
ocU
(eilalp prizonieri se str;nseser -mpreur i ascultau.
Z =a canal, nu !rei sa lucrezi, findc el e un obstacol -n calea camarazilor tai
din Armata Roie, a urmat =engNel. .ti dispus s)p dai !ia"a, numai sa nu 'aci astaU
7oi nu te !om 'or"a. Car atunci trebuie sa 'aci alta munca. Ena care sa n)aib nici o
semnifcape politica sau militara. /re'eri, de e&emplu, sa curep closetul lagrului, -n
loc sa sapi la canalV 7oi cur"am closetul prin rotape. Caca tu curep closetul zilnic,
cel care ar f de ser!iciu -n ziua aceea are sa sape partea ta la canal. ?rebuie sa te
pre!in insa ca e o munca grea i sc;rboasU
3tr;nul era con!ins ca, pus -n 'a"a acestei alternati!e, :arcu Goldenberg !a
accepta lucrul la canal. .l tia ca nimeni nu putea 'ace mai mult de doua sau trei zile
la rand de ser!iciu la closet. :ai ales un intelectualR
Z 7u)i ne!oie s)mi dai rspunsul acumU A mai zis =engNel. /ana disear te
mai gande"ti i)mi spuiU
Z 7)am de ce sa ma mai g;ndescU A zis :arcu. Sunt decisU
Z /entru care munca eti decisV
Z Sigur ca pentru closetU A rspuns :arcu. (ur"atul closetelor este o inca de
'olos obtesc. .ste o acti!itate constructi!a. Spatul canalului este nunca criminala,
reacponara i 'ascistaU /re'er sa cur" closetele, dec;t saQ ce!a contra camarazilor
mei din Armata RoieU
3tr;nul =engNel a de!enit palid. /lanurile lui euaser.
Z Ar f bine sa te mai g;ndeti tnainte de a te decideU A zis, totui.
Z Sunt decisU A zis :arcu i s)a ?ntors cu spatele.
3 7iciunul dintre prizonieri n)a -ndrznit s)i mai !orbeasc lui :arcu. /umai
Pohann :oritz s)a apropiat de el.
Z :arcule, eti nebunV 2)a zis. Vrei sa curep closetele -n fecare ziV Asta)i mai
rau dec;t la ocnaU
2 9 :ar de)aiciU A ppat Goldenberg. .u tiu ce 'acU 2 9 Ai f tiind tu ce 'aci, dar
'aci rauU A zis Pohann :oritz. / 2n clipa aceea obser!ase ca pri!irea lui :arcu
Goldenberg era e&act ca a Ei 2orgu 2ordan. Gi s)a deprtat de el.
A doua zi, =engNel a a!ut mustrri de contiin"a pentru modul cum pro)Q dase
cu :arcu Goldenberg. .ra un btr;n sensibil. Seara, a !enit l;ng ioldenberg,
hotr;t s)l con!ing sa renun"e la closete. Voia s)l scoat M, de)acolo cu orice pre",
findc i se prea ca el80 condamnase la aceasta cor)!oada. :arcu nu terminase inca
lucrul. Scosese cldrile, pline, din groapa #care ser!ea de closet i le crase -n a'ara
lagrului, ca sa le !erse pe camp. 2n cursul zilei plouaseA closetele se umpleau
mereu cu apa de ploaie. :unca a 'ost dubla 'a"a de alte zile. :arcu se isto!ise. .ra
slab i su'erea de plm;ni.
Z (red ca ai sa renunp, a zis =engNel. Asta nu)i o munca pentru tineU :arcu a
cobor;t -n groapa closetului i a umplut din nou cldrile. /e urma a ies.it i a
adunat murdria cu lopata.
Z .u, -n locul tau, n)a putea sta toat ziua -n duhoarea i -n murdria astaU
A zis =engNel.
:arcu n)a rspuns nici de data asta. Ce)abia se pnea pe picioare. Car con)
tinua. A ridicat cldrile i a trecut pe l;ng btr;n. Se ducea sa le !erse. (;nd s)a
-ntors, =engNel i)a spusA
Z Ce)acum au s)p puta hainele i pielea a closet toat noaptea. 7ici n)ai
sapop dormiU
3tr;nul se pregtea s)l anun"e pe :arcu ca, de maine, il pune iari 'urier
la cancelarie. Car :arcu n)a mai a!ut puterea sa atepte. Aunsese la captul 'orDei
lui de rezisten"a. A!ea lopata -n mana. A ridicat)o, a -nchis ochii i a izbit. =o!itura a
czut cu tiul -n cretetul capului lui =engNel.
3tr;nul s)a cltinat. :arcu nu)l !edea. A!ea ochii -nchii. :;inile i s)au
crispat pe lopata. Gi a lo!it din nou. Apoi a treia oara. =o!iturile urmtoare au nimerit
-n golA btr;nul se prbuise. :arcu a rmas cu lopata -n mana, a deschis ochii i l)a
!zut pe =engNel la picioarele lui, cu capul despicat. 7u !oise s)l omoare pe btr;n.
2zbise din disperare. Car nu)i prea rau.
Au trecut patru luni de c;nd :arcu Goldenberg l)a ucis pe =engNel. Pohann
:oritz i)a adus aminte de capul btr;nului, tiat -n doua cu sapa, i de diminea"a -n
care :arcu a 'ost scos intre baionete din lagr, dar i se prea ca asta s)a petrecut cu
mul"i ani -n urma. :or"ii se uita. :arcu nu este mort, dar cei -nchii -n pucrie sunt
uita"i i ei, ca mor"ii. 2n ziua aceea a nins. :aorul a anun"at ca !a !eni -n inspec"ie
un general.
Z Ateptam i !izita regeluiU A zis maorul. Regele !rea sa !ad canalul pe
care l)a"i spat !oi. /lanurile canalului le)a desenat regele -nsui, cu mana lui. Ce
aceea !rea s)l !adU
:oritz s)a g;ndit la :arcu Goldenberg, care taie sare la ocna. /e urma s)a
g;ndit la rege, care a desenat canalul. /rea il !ede pe rege, ca -n poze, cum sta la
masa cu creionul -n mana i deseneaz. (analul e 'oarte lung. Se spune ca are peste
o suta de Tilometri. Car fecare prizonier nu !ede dec;t bucata pe care o sapa el i
cat cuprinde cu ochii -n dreapta i -n st;nga. (analul are trei metri ad;ncime i
maluri abrupteQ !a f umplut cu apa. :oritz caut s)i -nchipuie cum o sa fe c;nd o
sa curg apa pe locul unde sta el acum cu picioarele i unde a spat. A auzit ca,
dup rzboi, pe canal !or trece i !apoare. A 'ost construit ca s)i opreasc pe rui,
c;nd !or -ncerca sa n!leasc -n Romania. Cin cauza asta spatul canalului este
secret. 7u tiu despre el dec;t regele i c;"i!a generali. Aa a spus maorul. :oritz l)
a !isat de multe ori pe rege !orbind -n oapta sau la ureche cu generalii lui, despre
canalul la care sapa el. Gi a -n"eles de ce nu au !oie prizonierii sa scrie acas, la
ne!asta i la prin"iA ca sa nu di!ulge secretul canalului i sa nu)l a<e ruii. :aorul
spune ca ruii au spioni peste tot. .i !or sa 'otografeze canalul la care sapa :oritz.
Car poli"ia ii prinde de fecare data. .liberri, iari, nu se 'ac, pentru ca cei care au
spat sa nu !orbeasc de canal, c;nd se duc acas la ei.
Pohann :oritz ar !rea sa !ina c;nd!a, dup ce se !a termina rzboiul, cu
Suzana i cu baiefi lui aici, ca sa le arate canalul. Atunci o sa fe apa, dar el i)a
-nsemnat -n minte locul unde a spat. (opiii au sa se minuneze. 7ici n)au sa poat
crede ca aici a 'ost odat un camp pe care pteau !itele. Vor po!esti la coala
celorlalp copii ce a 'cut tatl lor. .i au sa fe m;ndri ca au asemeata. (eilaE"i copii
n)au sa aib paring care sa f 'cut ast'el de lucruri de ezut. :oritz se simte m;ndru.
=a -nceput il chinuia amintirea odariei. Se g;ndea ca i s)a stricat crmida -n curte.
(a Suzana n)a putut duca lemnele din pdure. (a porumbul a rmas nepras"t. 7u
dormea tea de g;nduri. Asta era la -nceput. /e urma, treptat, s)a g;ndit mai pu"in.
(hipuia ca Suzana a a!ut gria de toate. Gi ce n)a 'cut ea bine, cu capul Ke 'emeie,
!a 'ace el, c;nd se !a -ntoarce acas. Cin ziua -n care maorul b"eercetat, l)a pus s)
i dea os pantalonii i a !zut ca nu e e!reu, Pohann pritz as. ?eapla eliberarea. .l
crede ca ordinul lui de eliberare a !enit de mult, r tl mai "in -n lagr findc nu e
terminal canalul. Acum, dup ce au sa !ina "neralul i, pe urma, regele, ca sa !ad
daca le place cum a ieil canalul, o : dea i lui drumul sa piece acas. :oritz nu
poarta dumnie statului ca 2 trimis aici. =a -nceput era -n'uriat pe soldatul care il
escortase din L;nt;na bia la ora. /e urma a 'ost suprat pe e'ul postului. (redea
ca el l)a rechi)Dionat. Gi acum mai crede ca plutonierul Cobrescu e de !ina. Car
mania cea ire i)a trecut. S)a luat i el cu necazurile de fecare zi i a uitat de
suprare. 7d se !a duce -n sat i il !a -nt;lni pe plutonierul Cobrescu pe uli"a, are i)0
salute, sco";nd plria, ca i mai -nainte. /oate l)ar f i -nurat -n 'a"a 3ntru
bat"ocura pe care i)a 'cut)o cu ordinul de rechizi"ie. Acum insa i)a tre)ut 'ocul. ?oate
tree cu timpul. .l tie ca -n cur;nd !a f acas. 2i e dor de r'tntana i de ne!asta.
(opiii trebuie sa f crescut. /etru are s)i ias -nainte 3l poarta. :oritz se 2as 'urat
de g;nduri. @i -nchipuie cum o sa intre -n curte, Vim o s)l ia -n bra"e pe /etru, cum
o s)l str;ng pe cel mic, pe 7icolae, la Dciept. /rea i)ar strange de)acum -n bra"e.
/e urma are s)i spun SuzaneiQ um a lucrat i pe unde a 'ost. .i n)are s)i spun
nici ca a 'ost btut, nici ca i rbdat de 'oame. Ce ce s)o neca"eascaV Are s)i
po!esteasc insa cum a n!a"at e!reiete i cum nimeni, nici mcar e!reii, n)a crezut
ca el e roma7. =a o sa rada. O s)i po!esteasc apoi ca l)au crezut ca nu e e!reu
numai dup Oce maorul l)a pus s)i dea pantalonii os i s)a uitat la ruinea lui.
Suzana o s, se prpdeasc de ras ascult;nd. :ai ales c;nd o sa aud ca maorul l)
a iFhemat i pe trul, 'urierul, i i)a dat ordin s)l cerceteze i el. .l o s)i spun
Suzanei ca i maorul, i 'urierul trul s)au minunat i au zisA ?rebuie sa)"i i dam
drumul, :oritz, ca tu nu eti e!reu, i regele a dat porunca sa nu sape la canal dec;t
e!reiiUO Suzana are sa fe 'ericita ca totul s)a terminal cu bine Di c, el este din nou
acas, i are sa !ina l;ng el, i are s)l str;ng cu 'oc, i are sa spunA ?u eti
barbalul meu i mi)eli drag ca soarele de pe cerUF
Astea le !isa :oritz, atept;nd !enirea generalului. /e urma s)a anun"at ci
generalul !a !eni a doua zi. /rizonierii, care stteau alinia"i pe 2rei r;nduri -n 'ata
canalului, cu sapele i cu t;rncoapele -n m;ini, s)au risipit. /e :oritz l)au chemat la
cancelarie.
Z :aorul !rea sa)"i !orbeascU A zis trul.
=ui :oritz ii batea inima. Gtia ca a sosit ordinul de eliberare, de aceea il
chema maorul. Car nu l)a -ntrebat nimic pe trul. Ce)abia -i stp;nea bucu)ria.
Sim"ise cS o sa fe eliberat doar c;nd !a f gata canalul. Vestea ii czuse acum ca din
cer.
:aorul era -mbrcat cu tunica noua. /odelele erau proaspt splate, pen)tru
inspec"ia generalU /e masa din birou, -n!elita cu h;rtie albastra curata, dosarele
edeau aezate unul l;ng altul, -n teancuri. :oritz s)a oprit l;ng ua. A salutat.
Atepta cu su<etul la gura sa aud !estea. Car se pre'cea ca nu tie de ce e
chemat. 7u !oia sa arate ca se bucura ca un copil. Alturi de maor, edea pe un
scaun doctorul Samuel Abramo!ici. ?ot prizonier i el, insa prieten cu maorulA sttea
numai la cancelarie. Gtrul s)a aezat la msu"a lui, -ntr)un col". Gi ea era m!elita cu
h;rtie noua albastra. ?o"i se uitau la :oritz. .rau serioi. :aorul a zisA
Z :oritz, biatule, ne!ast)ta a di!or"at de tineU Gi a continuat, rasu)cindu)i
musta"aA 7i s)a trimis decizia de di!or", ca s)o semnezi de luare la
:aorul a pus o h;rtie pe marginea mesei i i)a -ntins lui :oritz tocul, s)o
semneze. Car :oritz nu s)a micat de l;ng ua.
Z Ci!or"ul a 'ost cerut pe moti!e rasialeU 7u !rea sa mai fe ne!asta unui
e!reuU
:aorul a adugat, do"enitorA
Z Gi)mi spuneai mie po!eti ca eti roman curat i cretinU
(redeai ca ma pcleti pe mineV .u sunt !ulpoi btr;nA n)am dat drumul la
raport Di la peti"ia taU Am a!ut dreptateU Eite, ne!asta te)a lsat, findc eti e!reu.
.a cred ca tie mai bine dec;t oricineU
:aorul a z;mbit. Car, c;nd a dat de ochii lui :oritz i l)a !zut cum s)a
-nglbenit la 'a"a, z;mbetul i)a disprut. Pohan :oritz era galben ca lm;ia. /arca ar
f 'ost mort. :aorului i s)a 'cut mila de el.
Z Aa sunt muierile, a zis. (um ai plecat de)acas, s")a gsit altulU ?oate
'emeile sunt cur!e. 7u trebuie sa)"i 'aci inima rea pentru o muiereU
:oritz s)a uitat la maor ca i cum ar f !rut s)l s';ie. 7u putea suporta ca
maorul sa spun despre ne!asta lui ca e cur!a. A str;ns pumnii i a scr;nit din
din"i. Luria i se ridica -n trap ca un clocot. Ar f !rut sa se stp;neasc, dar clocotul ii
aunsese la gat. .ra gata sa lo!easc.
Z 7e!asta mea nu este cur!aU A strigat el.
Z Aici ai !orbit ade!rul, a zis maorul. ?u eti un brbat a crui ne!asta nu
este cur!a, findc tu nu ai ne!astaU Ai a!ut pana laR :aorul a tras h;rtia de pe
col"ul mesei i a citit dataA
Z /ana la 45 ianuarie. Atunci s)a pronun"at di!or"ul. Ce atunci eti ca)!alerU
:aorul a z;mbit iar. Coctoral Abramo!ici a z;mbit i el, cu col"ul buzelor.
Z 7e!asta mea nu a di!or"atU A zis :oritz. .u o cunosc pe SuzanaU
Z ?reaba ta ce creziU A spus maorul. Acum semneaz aici ca ai luat
Ctina de pronun"area di!or"ului i ca te simp din nou ca!alerU
6 .u nu sunt ca!alerU A zis :oritz.
63ine, nu eti ca!aler, dar semneaz de luare la cunotin"aU
2:oritz s)a uitat la stiloul pe care i)0 -ntindea maorul i a zisA i7u semnezU
U Obrazul maoralui s)a mroit de manie. .ra militar i acest rspuns conuia un
act de indisciplina.
Z SemneazU A ordonat el. Ai uitat unde te a<iV
Z S Pohann :oritz a luat stiloul i a semnat. Ce data asta era un ordin, i el
ibuia s)l e&ecute. Cup ce i)a scris numele pe coala de h;rtie, -n colpil din apta os,
unde ii artase maorul cu degetul, a lsat stiloul pe masa i a dat 2"plece. Ochii i se
impaien"enisera i ii !a"aia capul.
Z (ite"teU A zis maorul. (a sa tii ce ai semnatU
Z 7)am ne!oie sa citescU A rspuns :oritz. .u tot tiu ca nu)i ade!ratU A !rut
sa deschid ua. :ana ii ba"baia insa ca pe -ntuneric, tremur;nd, nu nimerea clan"a.
L 9 Stai i 'umeaz "igaraU A zis doctoral Abramo!ici, -ntinz;ndu)i tabachera.
:oritz s)a -ntors de la ua. A luat o "igara i a -nceput sa 'umeze, 'ara sa i c;nd ii
dduse doctorul bricheta, ca sa i)o aprind. @ncerca s)i aduc 2ninte, dar nu !edea
-n iat lui dec;t <acra brichetei. O <acr glbuie, care bardea -naintea ochilor i
care se -ntindea, din ce -n ce mai mare.
Z Ai copiiV A -ntrebat doctoral.
:oritz s)a trezit ca din !is. A rspuns parca cu gura altuia. /e urma a ieit din
ncelarie, tot 'ara sa tie c;nd i cum. 2n ziua aceea a stat pe marginea canalupe
pm;ntul -nghe"at. Car nu i)a 'ost 'rig. S)a g;ndit la tot 'elul de lucruri. 7 c;nd -n
c;nd -i amintea de h;rtia pe care o semnase. Atunci se -n'uria. Ciminea"a s)a dus la
maor. A cerut ordonan"a de di!or" i a citit)o. /ana nci nu crezuse. Acum tia ca e
ade!rat. Suzana di!or"ase de el. Liindc i il credea e!reu i)i gsise pe altul. 7u
mai era suprat ca maorul ii spusese e iar <cuA il durea inima, dar tia ca e
ade!rat. (itise el, cu ochii lui.
A doua zi, maorul a !enit -mbrcat tot cu tunica cea noua. /rizonierii au
a"teptat pana la pr;nz, alinia"i -n 'a"a canalului, dar generalul n)a aprut. A treia zi,
maorul purta tunica de lucru. .l a anun"at ca generalul este suprat i nu mai !ine
sa !ad canalul. ?imp de o sptm;n nu s)a lucrat.
/e urma, lagrul lui :oritz s)a mutat mai la nord. /ana atunci spaser m
pm;nt galben i moaleQ acum canalul trebuia spat 2n piatra. :aorul a pie)cat cu
camionul sa aduc alte unelte, cu care sa se poat tia -n piatra, findc cele !echi
nu erau bune dec;t pentru pm;nt moale. A lipsit trei zile. Apoi au sosit doua
camioane cu maini de gurit i de spart stanca. :unca era grea i se 'cuse 'rig.
:oritz a muncit toat iarna. :;ncarea era proasta, i oamenii se imbol)
na!eau pe capete. Enii au murit. :oritz nu s)a -mboln!itQ numai !reme de o
sptm;n l)a durut gatul.
=ucrarea -nainta -ncet. 2n aprilie, erau tot pe locul unde -ncepuser sa sape la
(rciun. Lcuser numai c;te!a zeci de metri de canal. Se spunea ca cinci sute de
mii de oameni au lucrat toat iarna la spatQ dar o sa mai dureze i la !ara. Abia -n
toamna !a f gataA prin octombrie se !a da drumul la apa. =a -nceputul lunii mai a
!enit insa ordin de -ncetare a lucrului. :aorul a anun"at ca :arele Stat :aor a
renun"at la sparea canalului. Regele (arol 22 al Rom;niei a 'ost dat os de pe tron i
a 'ugit din "ara. O data cu el au 'ugit sau au 'ost scoi din ser!iciu to"i generali cu
care se s'tuise el sa construiasc canalul. Acum !eniser la palat alp generalii, care
au spus ca planul desenat de mana regelui nu este bun. .i au dat ordin de oprire a
lucrului. .!reii au 'ost urca"i 2n trenuri i dui la grani"a dinspre apus a Rom;niei, ca
sa sape acolo 'ortifca"ii contra ungurilor.
(;nd a prsit antierul, lui Pohann :oritz i)a prut rau ca regele nu dese)
nase bine planul. ?oat munca 'usese degeaba.
7oul lagr era la grani"a dintre Romania i Engaria, -ntr)o pdure. Au cltorit
trei zile i trei nop"i cu trenul. (;nd s)au mutat, au luat cu ei unel)tele cu care
spaser la canal. :aorul i)a luat cancelaria -ntreag, care era o baraca de
sc;nduri, i a pus)o -n tren. Gtrul a luat registrele. 7u a mai rmas nimic unde 'usese
!echiul lagr. /rizonierii au luat i pduchii cu eiA fecare a!ea sute.
@n noul lagr nu le)au trebuit insa uneltele cu care spaser la canal. Aici
a!eau sa taie copaci din pdure pentru 'ortifca"ii. Pohann :oritz nu tie cum sunt
'ortifcat"iile. .i au tiat insa pduri -ntregi i le)au carat pe grani"a. .rau zeci de mii
care nu 'ceau altce!a dec;t sa taie copacii i s)i care la !ale. Pohann :oritz se uita
din deprtare la 'ortifcapi, dar nu le !edea. Cup cum -n"elegea el, cu lemnele pe
care le tiau, se 'ace un gard uria, intre romani i unguri. /oate chiar asta !oia
Statul :aor. .l nu tia. Atepta sa !ad gardul uria care sa despart cele doua "ari.
Auzise ca i ungurii 'ac 'ortifca"ii, de alta parte a grani"ei, pe pm;ntul lor. Pohann
:oritz era curios sa !ad ui 'ortifca"ii au sa fe mai -nalte. Se bucura c;nd maorul
spunea ca 'or)i"iile ungurilor nu 'ac nici doi bani i ca romanii le)ar putea trece -ntr)o
tote, dac)ar !rea. Car romanii nu !or. Pohann :oritz -i -nchipuie de multe "cum !or
trece solda"ii romani -n Engaria. Caca o sa mai fe -n lagr c;nd Dppe lupta, de sus,
din pdure, are sa se poat uita la ei. :aorul spune ca ttifcapile romanilor sunt aa
de bune, ca, atunci c;nd !a -ncepe lupta, nici irea nu !a zbura peste ele. Ce aceea,
:oritz is" -nchipuie ca ele !or f rte -nalte. Sunt psri care zboar at;t de sus, ca
abia le !ezi de os, de pe "nant. Caca nici ele n)au sa poat zbura peste 'ortifca"iile
romaneti 9 cum Sine maorul 9 atunci -nseamn ca nici !;r'ul de sus al 'ortifcatolor
n)o sa i !ad de pe pm;nt. Se !a pierde intre nori. Pohann :oritz se g;ndete unde
cr f aeza"i copacii pe care ii taie el, cu mana lui. Caca le)ar 'ace un semn, nd au sa
fe gata 'ortifca"iile, s)ar !edea acolo, poate chiar -n !;r', cum nt aeza"i copacii lui.
@n fecare zi, tind stearii -n pdure, se g;ndete la lucrurile astea. S, i tim)l
trece mai uor. .l tie ca multe din cate ii tree prin cap sunt prostii. Sne!a care i)ar
!edea g;ndurile s)ar t!li de ras. Acas nu !rea sa se gan)sca insa. 7ici la L;nt;n.
Caca se g;ndete, i se urea tot s;ngele -n cap de inie.
@ntr)o zi, trul a !enit -n pdure ,U =)a chemat la cancelarie. Ce c;nd a imnat
h;rtia de di!or" n)a mai 'ost la cancelarie niciodat. 2nca !ede colDul esei pe care era
h;rtia i cum a stat el rezemat cu cotul c;nd a semnat. @i mintete de toate. Ce
asta nu !rea sa mai intre -n cancelarieQ nici mcar s)o iri!easca de departe. Acum
insa, findc a 'ost chemat, trebuie sa se duca.
:aorul nu era -n birou. .rau numai doctorul Abramo!ici, trul i buca)"tarul
lagrului, Kurtig. :oritz i)a salutat. .i au rspuns prietenete. /e urma i)au dat un
scaun. :oritz se uita sa !ad unde e maorul. Caca l)au chemat din pdure
-nseamn ca maorul are s)i spun ce!a important.
Z :aorul nu este aici. Aa ca !om putea !orbi lini"tit"iU A zis doctorul
Abramo!ici i i)a -ntins lui :oritz o "igara.
Abramo!ici a!ea totdeauna "igri. Gi dintre cele mai scumpe.
Z =anTel, a continual doctorul, pe tine te)a prsit ne!astaU :oritz s)a
schimbat la 'a"a. Ce!enise palid.
Z Gi ce !a pasa dumnea!oastr daca m)a prsitV A zis el. Asta nu)i treaba
nimnuiU . numai a meaU
Z Voiam sa spun ca nu te ateapt nimeni acas, c;nd iei din lagai#U Cei eu
cred ca nu !a f nimeni eliberat -nainte de terminarea rzboiului. =ar rzboiul mai
poate dura inca zece aniU
Pohann :oritz a o'tat. Se g;ndea ca, daca trebuie sa mai stea inca zece ani -n
lagr, i se albete tot parul din cap.
Z Ai !rea sa pleci -n alta "araV A -ntrebat doctorul.
:oritz i)a adus aminte de planurile pe care le 'cuse, sa piece -n America cu
Ghi" 2on., Caca ploua -n seara aia, azi eram -n America, findc nu ma mai duceam
la SuzanaF) i)a zis. Gi, daca nu se -nt;lnea cu Suzana, n)ar f 'ost -n lagr.
Z Vreau sa plecU A zis :oritz, luminat. .u am mai !rut o data sa plec -n
America. Car s)a -nt;mplat alt'elR
Z Acum nu se !a mai -nt;mpla alt'elU A zis doctorul Abramo!ici. Caca !rei sa
pleci, -n c;te!a luni eti -n AmericaU
:oritz s)a uitat la doctor, la trul i la Kurtig. Gi ei se uitau la el. Se !edea ca
nu glumeau. Caca era gluma, nu l)ar f chemat din pdure.
Z Vreau, a -ntrit :oritz.
Z Atunci mergi cu noiU A zis Abramo!ici. 7oi trei care suntem aici !rem sa
e!adam -n Engaria. 2p e 'ricaV
Z 7u mi)e 'ricaU A zis :oritz.
Z 2n Engaria nu sunt legi antisemite, a urmat doctorul. .u am o sora mari)
tata la 3udapesta, care ma ateapt. Comnul Kurtig are i el rude -n Engaria. 7e
trebuie insa cine!a care sa ne aute la caratul bgatelor. .u am multeA ase cu'ere.
Am luat toate lucrurile de !aloare. Ce la grani"a, pe teritoriul ungar, a!em de mers
!reo zece Tilometri pe os. 7u le pot duce singur. Apoi, noi nu tim ungurete. Ce)aia
ne)am g;ndit sa te luam pe tine.
Z Gi de aici cum ieimV A -ntrebat :oritz.
Z Cin lagr, ne duce maorul pana la 'rontieraU A zis doctorul. Alt'el n)am
putea pleca. /e toate drumurile sunt patrule. .l ne ia cu un camion militar.
Z :a"oml tie ca 'ugimV S)a mirat :oritz.
Z Sigur ca tieU A zis Kurtig. Are i el o 'amilie grea i are ne!oie de baniU ?u
n)ai 'ace la 'el, -n locul luiV :oritz nu a rspuns.
Z :ai ia o t"gara i du)te de)"i 'a bagateleU A zis doctorul Abramo!ici. Vezi sa
nu te simt nimeni dintre prizonieriU
Z Sa ma duc chiar acumV A -ntrebat :oritz.
Z (at po"i de repedeU A rspuns doctorul. =a ora noua, maorul ne ateapt
cu camionul la poarta. 2a)"i lucrurile i !ino cu ele imediat la cancelarieU 7oi te
ateptamU 7u lua bgate multeA tu ai de dus lucrurile meleU
Pohann :oritz a plecat. S)a inters cu o geanta -n care a!ea o cma, o
pereche de pantaloni i o umtate de paine. =a noua, au ieit pe poarta lagrului.
:aorul era acolo. 2)a luat cu camionul i i)a dus pana la 'rontiera. =a trei noaptea,
Pohann :oritz cara geamantanele doctorului Abramo!ici pe teritoriul Engariei.
(;nd s)a luminat de ziua, erau -n 'a"a unei gri. Coctorul i)a dat lui :oritz i l)
a trimis sa cumpere patru bilete de tren, clasa a doua, pana la. Apesta.
R i =a o recep"ie la lega"ia Linlandei din 3ucureti, ?raian 6oruga a 'cut
notin"a cu generalul ?utu, ministrul de Rzboi al Rom;niei. /este c;te!a e, l)a
cutat la birou i i)a e&pus cazul lui Pohann :oritz. Generalul a ascul)a interes. Gi)a
notat numele, prenumele, data naterii i cea a arestrii lui nann :oritz, apoi a zisA
Z 2n cel mult o sptm;n, omul dumnea!oastr !a f acasU Cau ordin dial
sa se cerceteze cazul i sa se 'ac 'ormele de lsare la !atra. Sa idemA astzi esteR
Generalul s)a uitat la calendarA p. 9 +0 august. /e +$ pute"i trece pe la mine, ca sa
!a dau -n mana ordinul l eliberare a omului dumnea!oastr. Acest :oritz e ser!itorul
tatlui duma!oastraV
Z .ste omul din curte, a rspuns ?raian. En autorU 7u e propriu)zis un r!itor.
Z =a ara este o criza acuta de mana de lucru, a spus generalul, 'ara sa culte
'raza pana la s'ars.it. Va -n"eleg de ce 'ace"i at;tea e'orturi pentru un t de ser!itor.
Liecare om conteaz acum pentru munca agricola. :ai ales i suntem -n plin sezonU
Ciscupa a continuat pe aceasta tema. ?raian a -ncercat s)i e&plice minis)llui
ca el inter!ine pentru :oritz nu findc acesta ii e necesar tatlui sau la nunca din
gradina, ci findc e -nchis pe nedrept.
Z 2nter!en"ia mea la dumnea!oastr pentru :oritz este un act de omenie.
Mn act gratuitU
Z Gi eu sunt obligat sa 'ac ast'el de acteU A zis generalul. Ce cate ori ma 2duc
la moie, trebuie sa botez sau sa cunun MraniU (u ser!itorii trebuie sa uti)ilizezi
astzi toate miloaceele, ca s)i 'aci sa munceasc. ?rebuie chiar sa le 2 dai iluzia ca
eti prieten cu ei i sa stai cu ei la masa. .u -n"eleg ce !rep sa spune"i. ?atl
dumnea!oastr este -n aceeas" situate cu mineU
Generalul a deschis sertarul, a scos ultimul roman al lui ?raian i l)a aezat pe
birou. .ra un e&emplar nou, cu 'oile netiate.
Z Am trimis adineauri aghiotantul la librrie, ca sa mi)0 cumpere. Va rog s)
mi scrie"i o dedicate pentru fica meaU O cheama .lisabeta. Are opt)sprezece ani i
este o pasionata cititoare de romane. Cumnea!oastr 'acep parte dintre scriitorii ei
pre'era"i. =a pr;nz, c;nd !oi po!esti ca ap 'ost -n biroul meu, are sa ma -ntrebe cum
eraf -mbrcat, ce cra!ata a!eap, ce "igri 'urna"i. Aa e c;nd eti t;nrU
?raian a cobor;t scrile :inisterului de Rzboi -ncredin"at ca, de data asta, a
reus"t sa ob"in eliberarea lui Pohann :oritz. A ridicat de la <orrie buchetul de
trandafri albi pe care il comandase de diminea"a, apoi a trecut pe la pota i i)a
trimis o telegrama tatlui sauA +% august sosesc L;nt;n cu logodnica i ordin
eliberare :oritz.
Z /e +% august !om f la L;nt;na, -n casa tatlui tauV A -ntrebat .leonora
Iest. .ra entuziasmata. Asta !a f peste o sptm;n, nu)i aaV :or de nerbdareU
A luat trandafrii albi din mana lui ?raian, i)a m;ng;iat cu obrazul drept i i)a
aezat -ntr)un !as. (;nd ea s)a inters cu spatele, ?raian i)a pri!it buclele roii, care)i
cdeau pe umerii rochiei de mStase neagra. S)a uitat la silueta ei -nalta, la picioarele
cu ciorapi de culoarea 'umului.
Z 7ora, a zis el, tii ce ma -ntreb de fecare data c;nd te pri!escV .a a ?ntors
capul spre el, z;mbind.
Z :a -ntreb ca ?udor ArgheziA
Of'ost m)ta !ioara, ?restle sau cprioar, i)o f prim -n p;ntec plod
Ce strigoi de !oie!od.
(a din oamenii de rand
7u te)ai zmislit nicic;nd.
?u eti prea 'rumoasa. 2n arborele tau genealogic trebuie cutate cprioare,
alt'el n)ai f at;t de supla. 2ntre ascenden"ii tai !or f e&istat i plante marineA trupul
tau are ce!a din unduirea !egeta"iei ac!atice. Ochii tai au pri!irea sperioasa a
!e!eri"ei, dar eti rs'"at ca pisicile de AngoraU
.leonora Iest rmsese cu spatele spre ?raian i cu obraii lipi"i de buchetul
de trandafri.
Z ?e supra !orbele meleV A -ntrebat ?raian.
Z 7u, a rspuns ea.
Z Car te)ai -ntristatU (hiar daca nu)Mi !ad ochii, le simt melancolia. .u sunt de
!inaV
Z 7u, a repetat ea, -ncerc;nd sa z;mbeasc. :S g;ndeam doar la arborele
meu genealogic, -n care ar f cam greu de gsit cprioare, prin"i, zane, alge,
!e!eri"eR
/A S)au aezat la masa, singuri -n su'rageria uriaa, cu mobile de stear i fer
KMat. (asa .leonorei Iest era !estita -n 3ucureti. /lanurile le desenase ea, 2
i modelele pentru mobilier ,0 co!oare.
=a +% de ani, .leonora era directoarea marelui ziar romanesc Occident. 2iase
la uni!ersit"ile europene i acum scria zilnic articole de 'ond, con)cea editura, o
re!ista de literatura i arta, i participa la !ia"a politica, cul)aU , Di mondena. ?raian o
cunotea de c;"i!a ani. Cragostea lor era ca la "ceput. /oate mai mare. 2nsa nu se
cstoriser. Ce cate ori ?raian deschidea subiectul, .leonora Iest declara ca n)ar
putea f o buna so"ieA iu -mi iubesc prea mult pro'esia, ca sa fu so"ie, 'ara sa mi se
para ca am nun"at la ce!a pre"ios din !ia"a meaUF
Z 7ora, cred ca Pohann :oritz !a f eliberatU A zis ?raian. :inistrul de zboi mi)
a promis astzi ca !a da ordinul de eliberare pana la +$ august.
Am telegrafat tatei cS !in la L;nt;na, cu logodnica mea i cu eliberarea lui
1oritz. Se !a bucura imens de am;ndouU
Z ?ii neaprat sa)"i prezin"i tatlui tau logodnicaV A -ntrebat ea.
Z Loarte multU Car, daca tu nu !rei, am sa ma supun !oin"ei tale. ?ata se i
neca"i, dar !a ierta, ca -ntotdeauna.
Z Ce ce s)i prezin"i logodnica, i nu so"iaV A -ntrebat 7ora. Caca ne casa)
orim poim;ine diminea"a, mergem la L;nt;na ca soD i so"ieUQ ?raian 6omga a crezut
ca ea glumete. Vreme de doi ani -ncercase s)o (on!ing sa se mrite cu el. .a
re'uzase, dei il iubea. Acum, deodata, ii propune ea sa se cstoreascR
Z Vorbeti seriesV ?raian s)a ridicat i i)a srutat mana. . ade!ratV (um te)ai
decis aa, dintr)o dataV Azi diminea"a, la tele'on, nu mi)ai spus nimicU
S)a -nt;mplat ce!aV
2 9 7u s)a -nt;mplat nimicU A zis ea. =a +% august, c;nd mergem la L;nt;na, bo
sa fm cstori"i. 7u mi)ai cerut de multe ori sa de!in so"ia taV Sau aiQ renun"at intre
timpV :a bucur ca n)ai renun"atU
?raian 6oruga sim"ea ca s)a petrecut ce!a gra!, care a determinat)o pe
7ora sa se decid subit pentru cstorie. Car nu ghicea ce.
Z Lacem numai cstoria ci!ila deocamdatU A continual ea. (ununia reli)
gioasa o 'acem la L;nt;na, mai t;rziu. ?u totdeauna ai spus ca ai !rea sa ne
cununam la biserica tatlui tau. :a i !ad -n rochie alba, -nconurat de tranci
tinere, pind -n 'a"a altarului de lemnR Cispensa pentru cstoria ci!ila o capt euU
Am s)i tele'onez procurorului generalU
Z 7ora, spune)mi ce s)a)nt;mplatV A -ntrebat ?raian. Simt ca ai trecut printr)o
-ncercare greaR
Z Pur ca nu s)a -nt;mplat nimicU A zis ea. Absolut nimicU Coar ca m)am decis
sa fu soDia taU Am luat hotr;rea -n mod spontan i !reau s)o duc la capt cat mai
repede, -nainte de a aprea !reo schimbare. Lericirea pe care am i
Ales)o este at;t de importanta -n !ia"a mea, -nc;t !reau s)o ating imediat. :i)
e teama ca o pierd, daca mai atept. Asta)i totU :a creziV
Cup masa, ?raian 6oruga i .leonora Iest au stat -n biblioteca i au pri!it
cr"i de arta i tablouri. ?raian era con!ins ca ea ii spusese ade!rul. ?otui, n)au
!orbit despre cstorie. Am;ndoi sim"eau ne!oia sa ias din eul lor. S)au uitat
-ndelung la o pictura a lui /icasso, care reprezenta o 'emeie desfgurata de su'erin"a,
-nc;t chipul nu)i mai era omenesc. En portret al crnii rupte -n buc"i, al fin'ei
demontate de durere -n pr"ile componenteA ochi, nas, gura, urechi. ?oate
de!eniser independente. Ce)at;ta su'erin'a, parole trupului uman se desprinseser
una de alta.
?raian 6oruga s)a inters ctre 7ora. O clipa a a!ut impresia ca sunt chiar
trsturile ei. Aparatul 'otografc nu le)ar f prins, caci durerea era prea ad;nc pe
'a"a .leonorei, ca cea de pe 'a"a 'emeii lui /icasso. (a i cum ar f trecut prin ea un
curent de -nalt tensiune, care nu carbonizeaz, tocmai findc e prea puternic.
Z (e)i cu tine, 7oraV A -ntrebat ?raian.
Z 7imic, a zis ea. Vrei sa bem o ca'eaV
Lara sa mai a"tepte rspunsul, s)a -ntors cu spatele, cum se -ntorsese -nainte
de masa, c;nd el ii !orbise de rudenia ei cu cprioarele i cu plantele marine.
(storia s)a 'cut la of"erul strii ci!ile. ?raian 6oruga i .leonora Iest au
!enit -n haine de strada, -nso"i"i de doi prieteni ai lui ?raian, care le)au 'ost martori.
Cup ceremonie, au m;ncat la un restaurant de la 3neasa.
Z (ununia religioasa o s)o 'acem insa cu mare pompaU A zis ?raian. 7unta
dup tradi"ia rom;neascU
Gi a po!estit cum a!ea sa feA
Z 2n 'runtea cortegiului, -n drumul spre biserica, !or f clre"ii. (incizeci de
"rani tineri, -n porturi na"ionale, clri pe cai albi. Cup ei, !ine un car cu patru boi,
-n care sunt artate darurile primite de mireasa i zestrea ei. 7oi nu !om e&pune
cadourileA carul cu boi !a f insa -ncrcat cu <oriU Vom a!ea o duzina de nai. 2n timp
ce se canta, 2saiia dn"uieteF i mirii, cu naii i cu preo"ii, se -n!;rtesc, "in;ndu)se
de mana -n milocul bisericii, se arunca bom)boane, pe care copiii le culeg printre
picioarele dansatorilor. O sa aruncam un
A -ntreg, ca sa se sature to"i copiii din L;nt;na. (;nd eram copil, culegeam eu
bomboane pe la nunp, dar niciodat n)am apucat mai mult de patru.
.au ca la noi copiii s)i umple buzunareleU O sa aducem o duzina de tara)iii
de Migani, cu !iori i cobze. Vom des'unda at;tea butoaie de !in, ca se !a pbata tot
satulU :asa o s)o 'acem -ntr)o poiana i o sa a!em mil de oaspe"iA
= "ine o sptm;n -ncheiatU 7ora s)a uitat la ceas. /este un s'ert de ora,
a!ea -nt;lnire cu a!ocatul "'opold Stein.
Z Sa mergemU A zis ea. Am c;te!a chestiuni importante la birouU ?raian n)a
po!estit urmarea nun"ii lor la L;nt;n. S)au ridicat am;ndoi Di i plecat.
?raian 6oruga a condus)o pe 7ora pana -n 'a"a redac"iei. /alatul ziarului
"ccldent e un bloc ultramodern, cu 'a"ada de marmura alba. Lusese construit
.leonora Iest, pe locul unde se a<ase -nainte cldirea !eche a unei ttNografi. ?raian
a pri!it cele ase etae care se -nl"au -n btaia soarelui de pceput de dup)amiaz
de !ara i a z;mbit, ca de obicei, admirati!A Asta Dste opera 7oreiUF
Z ?e atept -n mainaU A zis el.
, tia ca 7ora -i conduce singura automobilul, c;nd !ine de la birou. L, redea
insa ca azi !a 'ace o e&cep"ieA era doar ziua cstoriei lor.
Z Vin singura, dup ce terrainU A zis ea, atept;ndu)l sa piece.
/e urma, a urcat scrile de marmura i a disprut pe ua de fer masi!, pe
Q i)a deschis)o, -nclin;ndu)se ad;nc, portarul -n uni'orma cu freturi aurii.
.leonora Iest a intrat -n birou cu un pas de regala indi'eren"a, pre)Scandu)se
ca nu)l obser!a pe batrSnul -n haine negre, care s)a ridicat in. /icioare la sosirea ei.
.a i)a pus mnuile i poeta pe birou, i i)a 'cut semn ibiitranului sa se aeze. A
scos o t"gara, s)a 'ormat s)o aprind 'ara s)i tremure D degetele, apoi, aez;ndu)se
i ea -n 'otoliu, s)a uitat f& la domnul din 'a"a.
Z Ascult, domnule SteinU A zis.
M 3tr;nul a tras a'ara din ser!ieta deschisa pe genunchi un teanc de h;rtii,
pe care l)a pus pe marginea mesei. 7ora ii urmarea cu aten"ie fecare micare.
Z (hestiunea este rezol!ata, domnioara IestU A zis Stein. Acestea sunt
documenteleU
$0i a -ntins -n 'a"a 'emeii doua h;rtii, pe care le)a ales din teancul de pe
masa.
Z Astea sunt singurele acte e&istente -n arhi!a din /loie"tiV A -ntrebat 7ora.
Z Singurele e&istente -n arhi!a pana azi)diminea"U Acum documentele sunt
pe biroul dumnea!oastrQ -n arhi!a nu mai e&ista nimicU
.leonora Iest s)a mai uitat o data, dispre"uitoare, la h;rtii. =e)a impatu)rit i
le)a bgat -n sertar.
Z Ar f prudent sa le distruge"i imediatU A zis btr;nul. 7ora a pri!it ochelarii
lui cu rame de aur, gulerul tai', hainele negre, croite dup moda !eche.
Z Cin clipa -n care documentele sunt -n biroul meu, nu mai ai nici un moti! de
teama, domnule SteinU A spus ea.
Z 7u pentru mine, a zis el. /entru dumnea!oastr este mai prudent sa le
arde"iU
Z (at te)a costatV A -ntrebat 7ora, ca sa schimbe !orba. Obser!ase ca
btr;nului ii era 'rica. Cocumentele le !a distruge, dar nu -nainte de a le mai !edea
o data.
Z .&act 055 555 de leiU A rspuns =eopold Stein.
Z Gi partea dumitaleV
Z .ste socotita, a zis el.
.leonora Iest a scos din sertar doua teancuri de bancnote i i le)a -ntins. .l
le)a pus -n ser!ieta, renun";nd sa continue gestul pornit -n !irtutea obinuin"ei, de a
le numra.
Z Asta a 'ost totulU A zis 7ora.
Corea sa rm;n singura, ca sa se uite la documente. Car btr;nul nu s)a
micat din 'otoliu.
Z :ai ai !reo chestiune cu mineV A -ntrebat ea.
Z 7u mai am nimic, a rspuns =eopold Stein. (hestiunea este rezol!ata, daca
putem spune aaU
Z :ai e&ista ce!a care nu e -n regulaV
Z 7u mai e nimic, a zis el. Car chestiunea nu se rezol!a dec;t temporar prin
distrugerea documentelor. Asta !oiam sa !a mai spunU Caca n)a f 'ost prieten st
colaborator al tatlui dumnea!oastr i daca nu !)a f Minut -n bra"e c;nd eraf
mica, n)a -ndrzni sa !a atrag aten"ia asupra acestui 'apt. Car !a repet ca arderea
documentelor nu rezol!a dec;t par"ial chestiuneaU
Z Vorbe"te clarU A spus .leonora Iest.
Z .ste destul de clar, domni"oara IestU Cumnea!oastr a"i !rut origi)nalele
actelor de natere ale prin"ilor dumnea!oastr, ca sa nu se mai poat do!edi ca au
'ost e!reiQ eu le)am sustras din arhi!a strii ci!ile i !i le)am adusU
Z (hestiunea e deci -nchisU
Z Cumnea!oastr distrugeDi ast'el acteie, dar nu i 'aptele, a urmat. Mopold
Stein. ?ot e!reiea ramanef, i, daca cine!a !rea sa o do!edeascR Di.
Z Caca !rea sa o do!edeasea, nu poateU A spus .leonora Iest. 7u mai i
probeU G 9 Car !i le !or cere dumnea!oastrU
Z =e !oi procuraU A zis ea. (u bani, scot orice 'el de acte !reauU
Z As. A esteU A zis a!ocaEr'. 2nsa cu asta ne a<am -n plin domeniu al dului
penal. (u 'ocul i cu (odul penal nu este practic sa ne ucamA mai ta sa ne 'erimU
Z 7u eti dumneata cel care, chiar azi)dimineaDa, ai 'urat acte din arhi!aU =a
/loietiV A ironizat 7ora. Acum !ii s)mi dai mie lec"ii de moralaV
Z 7u dau TeDiiU A zis btr;nul. Coar !a a!ertizez ca "ocul este periculos i 2
poate f ucat la infnitU
Z Cumneata S. ?ii ca nu se poate alt'eU A spus 7ora, aprinz;nd o noua. .u nu
pot schimba nimic. (;nd societatea -mi interzice s)mi triesc, ", "a !iaDa 9 sa am o
casa, o pro'esie, un brbat 9 atunci lupt cu disperare i cu orice arma. =upt ca. O
leoaica, cu tot instinctul de conser!are al fin"ei t'eU
Z /rincipalul, domnioara .leonora, este nu sa 2up"i, ci sa c;tigi luptaU A t
a!ocatul.
2 9 Voi catiga)oU A zis ea, s'r;m;nd cu ner!ozitate Digara -n scrumiera. D.
Z (rede"i ca puteDi ramane inca multa !reme proprietara i directoare a
aruluiV A -ntrebat Stein. /ana acum a"i re'uzat sa declara"i ca suntep e!reiAcesta a
'ost un act de -ndrzneala tinereasca. Car ati a!ut norocU Cin c. sau din laitate, n)a
-ndrznit nimeni pana acum sa !a traga la raspun)e. Au 'ost denunpri prin care s)a
cerut reehizi"ionarea tipografei i a ilui, -n baza legilor rasiale. 2)a"i pltit pe
anchetatori i a"i c;tigat. Acum, auge"i actele de origine etnica din arhi!e, i iar
c;tiga"i timp. Car legile siale se aplica din ce -n ce mai se!er. /ana la urma, nici un
e!reu nu !a a de rigoarea lorA suntem inca la -nceputU Ce aceea a"i rmas
directoarea, mare ziar, dei, ca e!reiea, n)a"i a!ea dreptul, dup lege, nici mcar sa
3blica"i un articolU Sa ne g;ndim insa la !iitorU
Z .u !oi ramane directoare i proprietara a ziarului i -n !iitorU A zis 7ora.
=eopold Stein tia ca 'emeia din 'aDa lui are o logica ireproabila.
/unsul pe care ea i)0 dduse acum era insa de 'anatica, i 'anaticii nu au )ae)
a. .l n)a mai contrazis)o. (ine renun"a la calculul rece nu trebuie con)2razisA orice
tentati!a de a)i arata ade!rul de!ine inutila.
Z Astzi, la amiaza, m)am cstorit cu un cretinU A zis .leonora Iest. Hiarul
!a f trecut pe numele so"umi meu. 2n 'elul acesta, nimeni nu)mi !a lua Occidental,
chiar daca Romania s)ar 'ace mai rasista dec;t GermaniaU
Z V)aDi cstorit cu ade!ratV =eopold Stein era uimit.
Z Acum sunt doamna .leonora Iest 6orugaU A zis ea. So"ul meu este
romancierul ?raian 6oruga, care, -n c;te!a zile, !a f directorial i proprietarul
ziarului. =ar el, la randul lui, -mi apar"ine mieU
7ora Iest r;dea satis'cut. =eopold Stein s)a cutat prin buzunare, 'ara sa
tie ce caut, numai spre a nu f obligat sa !orbeasc sau sa ?n'runte pri!irea ei.
A!ea ne!oie de c;te!a clipe, pentru a)i re!eni i pentru a realiza tot ce auzise.
Z (u alte cu!inte 9 a zis el, tuind -n batista 9 preda"i ziarul. 22 prsi"iU
Z Cimpotri!U A spus 7ora. 7u numai ca nu predau ziarul, dar 'ac i reor)
ganizari, marindu)0A am anga"at un nou directorU
Z 2deea este genialaU A zis Stein. :inunataU Gi el a acceptat aceste condi"iiV
Z 7u -n"elegU A zis 7ora, aspru.
Z Comnul ?raian 6oruga, so"ul dumnea!oastr, a acceptat aceasta situ)aieV
/entru un brbat, este oarecum neplcutU @nseamn ca a 'ost cumprat de o 'emeie,
cu un scop anume.
Z 7)am cumprat pe nimeniU A replicat 7ora, ner!oasa. .u m)am cstorit
din dragosteU
=eopold Stein s)a ridicat -n picioare, s)o 'elicite. .a nu i)a -ntins mana. Se uca
cu actele de na"tere ale parinplor eiQ ochii ii strluceau de lacrimi.
Z Oamenii nu au dreptul sa primeasc 'elicitri dec;t atunci c;nd mor, a zis
ea. Asia daca eti obiecti!. Car c;nd mori nu mai po"i primi 'elicitrileR A!ocatul s)a
lsat la loc, -n 'otoliu. Regreta ca o 'elicitase.
Z (redeam ca -ntr)ade!r !)a"i cstorit din dragoste, a zis.
Z 7u ma crezi ca sunt -ndrgostitV A -ntrebat ea. 7ici mcar dumneata, care
eti un om detept, nu -n"elegi astaV
Z Atunci de ce suntef ne'ericitaV A -ntrebat el. Am impresia ca pl;nge"iU
Z =ar eu am impresia ca eti obosit, domnule SteinU 7u tiu ce e cu
dumneata. 7u -n"elegi nimic, parca n)ai f e!reu. Sunt -ndrgostit de ?raian 6oruga.
.l este prima mea dragoste, i il iubesc de c;"i!a ani. Sunt teribil de -ndrgostit.
Car nu de asta m)am cstoritA dragostea nu este moti! de casa)torieU :)am
cstorit din cauza legilor rasiale, ca sa sal!ez ziarul i ca s)mi sal!ez !ia"a. Acum
-n"elegiV
=eopold Stein tot prea a nu f -n"eles. 2)a srutat mana .leonorei Iest i s)a
-ndreptat spre ua. .a l)a chemat -napoi.
Z =a s';ritul acestei sptm;ni plec la Mara, i)a zis. :a duc la socrul meu,
care e preot ortodo&. Stau c;te!a zile. /ana ma -ntorc, !reau sa fe terminate actele
de donate a -ntregii mele a!eri mobiliare i imobiliare, inclusi! ziarul, pe numele lui
?raian 6oruga. Caca nu se poate prin donate, 'acem acte de e. Gsete cea mai
buna solu"ie din punct de !edere uridicU Opera"ia lie 'cut rapidU
Sunte"i o 'emeie deteapta, duduie .leonoraU
7u sunt deteaptaU Sunt o 'emeie care lupta cu toate puterile fin"ei ei,.A
instinctul i cu toat luciditatea ei, ca s)i apere dreptul la !ia"a. =a dere, domnule
SteinU
Cup plecarea a!ocatului, .leonora Iest s)a aezat la birou, cu capul c
palme, i a plans, aa cum numai 'emeile pot sa pl;ng. 7u doar cu liiA cu toat
fin"a. /e urma a ridicat receptorul i l)a chemat pe ?raianA
Z Vino, te rog, i ma ia de la redac"ieU
U ?S)a -nt;mplat ce!aV A -ntrebat el.
2.
Z 7u s)a -nt;mplat nimicU 2"i ur ca nu s)a -nt;mplat nimic, absolut nimicU
/ !ino repedeU

bA ?raian 6oruga a plecat spre redac"ie. 2eind din biblioteca, s)a uitat iar la
neia lui /icasso. O umtate din ochiul ei r;dea, cealalt umtate pl;ngea. 2 aceea ii
era ochiul des'cut -n doua, ca sa poat rade i pl;nge cu el -n elai timp i cu
aceeai intensitate.
Atept;ndu)l pe ?raian, .leonora Iest i)a tele'onat lui =eopold Stein. .l cuia -n
apropiere de ziar i aunsese acas.
Z Comnule Stein, raspune)mi, te rog, sincer, dar sincer de totA dumneata ezi
ca m)am cstorit din dragoste, sau din interesV Raspune)mi, te implor,A4 nici un
mena"amentUA D 9 Cumnea!oastr ce crede"iV A -ntrebat a!ocatul. D 9 .u nu tiu
e&act de ce am 'cut)oU A rspuns ea. Caca mi)ar tia cine!a 2'tpul, tot n)a putea
spune precis. Eneori mi se pare ca am 'cut)o din pteres, alteori ca am 'cut)o din
dragosteU (;teodat mi se pare ca din aman)oua moti!eleU Car niciuna din e&plica"ii
nu mi se pare ade!rat. 2n mod K3ert, tiu ca nu mai puteam atepta nici o
secunda i ca trebuia sa 'ac ce)am 'tcut. Car !reau sa tiu i care este moti!ul realU
Z 7iciunul din cele -nirateU
Z 7u m)am cstorit deci din interes, ca o 'emeieR
Z 7u, doamna .leonoraU Cumnea!oastr sunte"i prea mandra ca sa !a f
putut cstori din interese materiale, fe ele sal!area ziarului i a a!erii.
Z .ti sigur de astaV
Z Sigur ca de lumina ochilor meiU
Z Atunci m)am cstorit din dragosteV
Z (a sa iubegti cu ade!rat, trebuie sa crezi -n !iitorU A zis =eopold Stein.
?rebuie sa crezi -n 'ericire i 9 ceea ce este mai absurd dec;t toate 9 trebuie sa crezi
ca aceasta 'ericire e eterna i ca ea i"i poate f o'erita de persoana iubita.
Cumnea!oastr, doamna, nu credep astaA sunte"i prea lucidaU Ce aceea, ma ierta"i
ca !)o spunA nu !)ap cstorit din dragosteU
Z AtunciV A -ntrebat ea.
Z 7ici din interes i nici din dragosteA !)a"i cstorit din 'ricaU Af 'cut)o cu
rapiditatea uluitoare a disperriiU
Z Cragostea lipsete cu des!;rire -n gestul meuV A mai -ntrebat .leonora.
Z 7u lipsete, a rspuns Stein. Cragostea dumnea!oastr este insa dragostea
pe care au cunoscut)o 'emeile din epoca -n care omul locuia -n pduri, amenin'at -n
fecare clipa sa fe s';iat de farele slbatice. 7umai atunci, 'emeile se aruncau la
genunchii brba"ilor disperate, cer;nd ocrotire, iubire, siguran"aA toate la un loc, cu
aceeai intensitate i cu aceeas" pasiuneU Lelul asta de dragoste il triesc 'emeile la
cutremure, la potop sau la cine tie ce cataclisme, c;nd pm;ntul amenin"a sa se
prbueascU
Z Ce ce nu mi)ai spus toate astea c;nd erai aiciV
Z 7u !oiam sa !a spulber iluzia de putere i de siguran"a de sine pe care o
a!ea"iU A spus =eopold Stein. .u !edeam bine ca tremura"i, ca totul era 'cut de
'rica, i)mi era mila. 7u uita"i ca !)am "inut pe genunchi c;nd eraDi micaR
?raian 6oruga a intrat -n birou. 7ora a -nchis tele'onul i a !enit spre el. =)a
-mbr"iat. Se str;ngea la pieptul lui, r;dea. ?raian a srutat)o.
Z @mi pare bine ca eti !eselaA la tele'on mi se prea ca pl;ngiU
@n ziua de +$ august, -n aunul plecrii la L;nt;na, ?raian s)a dus la :inisterul
de Rzboi, ca sa ia ordinul de eliberare a lui Pohann :oritz. .ra 'ericit, ca i cum ar f
a!ut dea h;rtia -n mana. A urcat scrile -n 'uga. Aghiotantul, recunoscandu)0, l)a
introdus imediat.
?raian a intrat -n cabinetul generalului. Adusese un e&emplar de lu&, ilus)trat
i nepus -n corner", din primul lui roman, pe care scrisese o dedicate mgulitoare.
Generalul s)a ridicat -n picioare s)l 'ntampine, cum 'cuse cu o sptm;n -nainteQ
se pre'cea ca cite"te.
Z :i se pare cS !a deranez, domnule ministruU A zis ?raian.
Z 7uU A rspuns sec generalu=. =a loc, te rogU
#raian a obser!at ca ministrul nu i)a -ntins mana.
@mi pare rau ca trebuie s)Di dau o !este neplcut, a zis generalul, 0 direct -n
subiect. 2ndi!idul pentru care ai inter!enit acum o sptm;n 2pentru care, probabil,
!ii i astzi 9 nu poate f eliberat. (el pu"in, nu ime)l @nt;i trebuie sa anchetam cazul
i sa stabilim daca afrma"ia dumitale ca r f e!reu e -ntemeiat.
?raian 6oruga a !rut sa se ridice. S)a g;ndit insa la :oritz i a rmas pe
2on.
2AsU Comnule 6oruga, nu ramane altce!a de 'cut dec;t sa atep"i pana
K se pronun"a comisia de anchetaU
LAceasta era 'raza de -ncheiere, cu care generalul il in!ita sa prseasc
El. ?raian a -n"eles, dar n)a plecatA a doua zi trebuia sa se duca la L;nt;na, 3e
tatl sau a"tepta ordinul de eliberare a lui Pohann :oritzU DD) Comnule ministru, a zis
?raian, acum o saptamSna mi)a"i promis ca !eDi ma sa fe eliberatU :i)a"i spus
te&tual ca !a este sufcienta declara"ia mea 2:oritz nu este e!reu i ca nu mai 'ace"i
nici un 'el de anchetaU MAcum o sptm;n era alta situateU A zis generalul. 2#) .u
cred ca era ceeai ca astziU Pohann :oritz e -nchis -ntr)un lagr de lei, dei este
romanU
6 9 Asta o !a stabili comisia de anchetaU
Z Car ganduc!a ca lucrrile comisiei pot dura c;te!a luniU A zis ?raian. .tui
om sta arestat de aproape un an i umtateU
2A 9 tiu, a -ntrit generalul, lucrrile comisiei pot sa dureze i un anU (hiar piU
Astzi suntem -n rzboiA n)a!em timp de anchete ca)n !reme de paceU
Z Comnule general, dar declara"ia mea nu este o garanpe s)l pune"i -n tate
i sa 'ace"i ancheta ulteriorV
Z 7uU
Z Regret ca !)ap schimbat parerite -ntr)o sptm;nU A zis ?raian i s)a licat.8
Z Gi eu regret, dar nu e !ina meaU B
Z Lace"i aluzie la ce!a, domnule generalV
Z 7u 'ac aluzii, ci ma re'er la 'apte concreteU
Z Ce data asta este dreptul meu sa cer e&plica"iiU A zis ?raian, palid la 'a"a.
Z .&plicapi, domnule 6orugaV 2n ceasul c;nd e!reimea lumii lupta alturiU
3ole!ici contra "Srii noastre i !or sa ne rpeasc pm;ntul patriei, dum)ata 9
roman curat i scriitor de 'runte al neamului 9 te)ai cstorit cu o reicaU
Generalul de!enise rou de manie.
Z (a militar, consider 'apta dumitale un act de trdareU ?rdareU :a hitelegiV
(e pre" pot sa mai pun eu pe cu!;ntul dumitale ca :oritz n)ar f e!reuV 2nter!enpa
dumitale, dimpotri!, ma 'ace sa cred ca esteU Gi nu m)ar mira sa !ad ca bnuiala
mi se ade!ere"teU /ot eu sa mai am ?ncredere -n dum nea"aV
Z 7u domnule ministruU A zis ?raian i a plecat.
(obor;nd scrile, a sim"it cartea sub bra". A deschis)o i a rupt pagina cu
dedica"ia. Apoi s)a urcat -n maina.
, .leonora este e!reicaO) se g;ndea ?raian., :ie n)a !rut s)mi spun nimicUF
Se sim"ea -nelat -n iubirea lui.
=a marginea ora"ului, a oprit mas"na., 7u mi)a spus, findc n)am intre)bat)o
niciodatU Ar f 'ost i ridicol s)o)ntrebA nici un brbat nu)i -ntreab iubita ce origine
etnica areUO i)a adus aminte c;nd o -ntreb cu tandre"e daca -n arborele ei
genealogic nu !or f 'ost cprioare, alge, !e!eri"e i !oie!ozi. .a se -ntristase atunci.
Acum, el se sim"ea !ino!at., O f crezut ca 'ac aluzie la originea ei e!reiascaU ?rebuie
sa f su'erit cumplit c;nd o)ntrebamRF A -nchis portiera mainii i a ihtors spre ora.,
Acum -mi pare rau ca n)am a<at mai de multA daca a f tiut, a f mena"at)oU
Srmana 7oraUF
?raian 6oruga a oprit la prima <orrie i a cumprat trandafri albi pen)tru
7ora. V;nztoarea a legal buchetul, z;mbindu)i.
Z /o!estete)mi i mie ce scriiU A spus 7ora.
?raian -ncepuse noul lui roman. =a patru diminea"a, .leonora il sim'ea cum se
ridica din pat, de l;ng ea, 'i punea halatul i ie"ea din dormitor. Sttea -nchis -n
camera lui de lucru pana la pr;nz. Acum luau micul deun ?mpreuna. Se ?mplinisera
tocmai doua luni de la cstorie. /e masa erau <ori.
Z 7u !rei s)mi po!esteti ce scriiV A insistat 7ora. .ra nerbdtoare. ?raian
se eschi!ase -ntotdeauna s)i !orbeasc despre roman. Acum nu mai putea re'uza.
Z Am 'cut odat o croaziera cu submarinul, a zis el. Am stat o mie de ore
sub apa. (a sa tim c;nd era ne!oie de aer proaspt, pe submarin e&istau aparate
speciale. @nainte, insa, nu erau aparate, i marinarii luau la bord o cuc cu iepuras"
albi. (;nd atmos'era de!enea to&ica, iepuraii mureau i marinarii tiau ca mai
a!eau de trit cinci)ase ore. Atunci cpitanul lua hotr;rea supremaA sau 'cea un
e'ort disperat sa ias la supra'a'a, sau rm;neau -n ad;ncuri, i tot echipa"ul murea.
Ce obicei, ca sa nu se !ad murind asf&ia"i, se -mpucau unul pe altul.
Q /e submarinul unde am 'ost eu, erau nu iepurai albi, ci aparate. (pitanul
ibsei !at ca eu simt orice scdere a cantit"ii de o&igen din aer i a 'cut haz 0
sensibilitatea mea, dar, pana la s'an"itul croazierei, marinarii n)au mai osit
aparateleA doar se uitau la mineU Gi eu le spuneam, cu o precizie pe re aparatul o
confrma, daca a!em sau nu destul aerR Acesta e un dar al leu i al iepuragilor albiA
de a sim"i c;nd atmos'era nu mai -ntre"ine !ia"a, cu Danticipa"ie de ase ore. Ce la o
!reme, am aceeai senza"ie ca pe submarinA nt atmos'era su'ocantaU
Z (are atmos'eraV A -ntrebat 7ora.
Z Atmos'era -n care triete societatea contemporanaA a de!enit irespi)"lbila
pentru om. 3irocra"ia, armata, gu!ernul, organiza"ia de stat, adminis)ra"a, toate
'unc"ioneaz ast'el, meat omul e su'ocat. Societatea actuala e 7ina pentru maini i
pentru scla!ii tehniciA e creata de ei i pentru ei. 3amenii se asf&iaz, ,0 nu)i dau
seamaU .i cred ca totul este normal, ca mai nainte. Sunt ca marinarii de pe
submarin, care rezista i lucreaz inca ase ire dup moartea iepurailor albiU Car eu
tiu ca totul e terminatR
Z Asta e subiectul romanuluiV A -ntrebat 7ora.
Z Cescriu -n roman cum mor, -n chinuri -ngrozitoare, ucii de o atmos'era
sare interzice !ia"a, oamenii de pe pm;nt. Car, findc nu ma pot ocupa de to"i
Camenii din lume, am luat numai zece, pe cei pe care eu ii cunosc mai bine.
Z Gi to"i eroii morV
Z Cup moartea iepurailor albi, oamenii nu mai pot trai dec;t ma&imum
ase ore. Romanul meu -n'"ieaz ultimele ase ore din !ia"a celor mai buni prieteni
ai mei.
Z Gi ce)ai scris pana acumV
Z /rimul capitol, a zis ?raian. Enul dintre eroi a 'ost smuls dintre noi iR
Z (e se -nt;mpl cu elV
Z Ceocamdat i, s)au luat libertatea, ne!asta, copiii, casaR A 'ost @n'ometat,
btut. Au i -nceput s)i fe smuli din"ii din gura. :ai t;rziu, i se !or scoate ochii, i
se !a smulge carnea de pe oase. Eltimele chinuri i se !or aplica, probabil, electric st
automat.
Z ?oate 'aptele astea se petrec -n realitateV A -ntrebat 7ora.
Z Absolut toateU 2n roman am scris numele strzii, al oraului i al "arii unde
locuiesc eroii. =e)am dat i numerele de tele'onU Ce alt'el, pe primul erou il cunoti i
tuA po"i controla ade!rul celor sense.
Z (ine e primul erouV
Z Pohann :oritzU
Lruntea .leonorei s)a -ntunecat. (u Pohann :oritz, tot ce po!estise ?raian se
-nt;mplase cu ade!rat.
Z @mi e groza! de mila de Pohann :oritzU A zis 7ora. .l este deci primul
capitol al romanului tau. (are !a f al doileaV
Z 7u tiu inca, a rspuns ?raian. /oate !oi f eu, poate tata sau mama, poate
tuR Oricum, unul dintre noiU
Z Gi toate capitolele !or f ca cel al lui Pohann :oritzV 7u e&ista -n roman nici
o soarta 'rumoasa, nici un happN endU
Z 7iciunulU A -ncheiat ?raian. Cup moartea iepura"ilor albi, nu mai e&ista
happN end" .&ista doar c;te!a ceasuri pana c;nd totul !a f s'ars.itR
(AR?.A A COEA
?recuser doua ore de c;nd Pohann :oritz se a<a -n Engaria. (ei treiA ei i cu
el au ateptat -nt;i -ndrtul griiA se temeau sa intre -n sala de teptare. /e urma, le)
a !enit trenul.
Coctoral Abramo!ici, trul i Kurtig s)au urcat -ntr)un !agon de clasa a ua.
Pohann :oritz a rmas pe peron i le)a dat geamantanele pe 'ereastra. O urcat i el
pe scara !agonului, tocmai -n clipa -n care pornea trenul. Kurtig T apucat de m;n i
l)a tras -nuntru, -nchiz;nd ua. :oritz era palid. Se spim;ntase la g;ndul ca, daca
mai -nt;rzia o clipa, rm;nea pe peron. .)ar f de!enit el -n Engaria, 'ara doctoral
Abramo!ici i ceilal"iV 2)a mul"u)lit lui Cumnezeu ca s)a putut urea la timp.
Coctoral i Kurtig au gsit imediat locuri. Gtrul i Pohann :oritz s)au litat -n
toate compartimentele unde cltorii dormeau cu luminile stinse, dar i mai era nici
un loc liber, aa ca au rmas pe culoar i au stat pe geaman)e. Cup un timp, o
'emeie s)a dat os i trul a intrat -n compartiment, -n ul ei. :oritz a rmas singur pe
culoar. Coctoral Abramo!ici a deschis ua ' i i)a spusA
Z 7u dorrni, ca ne 'ura geamantaneleU
Z 7u dorml a rspuns :oritz.
2 Car a adorrnit -ndat ce doctorul a -nchis ua compartimentului. 7u mai
bputea de somnQ p;n la 3udapesta, nu s)a mai deteptat. (;nd au cobor;t din tren,
se 'cuse diminea"a. =ui :oritz ii era sete. Kurtig nu i)a dat insa !oie sa intre -n
restaurant i sa bea o limonadaA poli"ia ar f putut s)l descopere ca e e!adat din
Romania i i)ar f arestat pe to"iU
Z Ai sa bei apa la sora meaU A zis doctoral Abramo!ici.
Au plecat mai departe. =a ieirea din gara, s)au oprit l;ng tirul de maini i
trasuri.
Z . mai -n"elept sa mergem pe os, a zis Kurtig. 3irarul ar putea sa ne
denun"e, i ar f pcat sa nimerim la police, tocmai acum, c;nd am auns la
3udapestaU
Gi au pornit pe os. :oritz a!ea doua geamantane grele pe umeri i doua -n
m;ini. Acum le ducea insa mai uor dec;t pe camp, dup ce trecuser grani"a.,
/oate findc merg pe as'alt mi se pare mai u"orF 9 i)a zis el, lipind talpa piciorului,
goala, pe as'altul rece al trotuarului. ?ram!aiele nu circulau inca, era prea de!reme.
:oritz a pri!it cum se sting singure luminile electrice de pe strada i l)a -ntrebat pe
Kurtig cine le stinge.
Z 7u mai !orbi rom;nete, dobitoculeU 2)a zis Kurtig, 'urios. Caca ne aude
cine!a !orbind rom;nete, ne duce la poli"ieU
Z 7u e !oie sa !orbim rom;neteV A -ntrebat :oritz.
Z .ste !oie, a rspuns Kurtig. Car aici romanii sunt -nchii -n lagre. Engaria
este dumana Rom;nieiU Ai -n"eles acumV
Z Gi cum sa !orbimV
Z 2diU A inter!enit doctorul Abramo!ici. 2n Engaria, e!reii nu sunt per)
secuta"i, ca -n RomaniaU (el pu"in pana acum, nu e&ista legi antisemite.
Pohann :oritz s)a 'erit sa mai scoat !reun cu!;nt romanesc. Car nici idi n)a
putut !orbi. .ra prea obosit. (;nd au auns pe strada /etof, unde locuia sora
doctorului, se cltin cu geamantanele pe umr. =e)a lsat os, -n 'a"a por"ii. A !enit
apoi ser!itoarea i i)a autat sa le duca -n casa. /e ser!itoare o chema luli"ca. A!ea o
rochie albastra. :erg;nd -n urma ei spre buctrie, lui :oritz i se prea ca o mai
!zuse unde!a.
Gi i)a amintit ca tot aa era i rochia Suzanei.
Sora doctorului Abramo!ici era o 'emeie grasa, care !orbea mult i repe)de.
/urta un halat cu <ori ro"ii. .a l)a chemat pe Pohann :oritz -n camera -n care se a<au
doctorul, Kurtig, trul i 2saac 7agN, cumnatul doctorului, i le)a dat sa bea cate un
pahar de rachiu. :oritz a stat -n picioareA nu erau scaune de)auns. Sora doctorului a
adus o cana cu ceai i a pus)o pe masa. /e urmS s)a uitat la :oritz i i)a zisA
Z ?ot nu ai locU Cu)te i bea)"i ceaiul la buctrieU
Z Loarte bineU A zis 2saac 7agN pe ungurete. ?ot a!em ce!a de !orbit intre
noiU
:oritz a -n"eles ca domnilor nu le place ca el sa ad la masa cu ei. Car nu s)a
suprat. 2ulica s)a bucurat ca el nu a rmas -n casa, cu stp;nii, i i)a tumat trei
cni de ceai, cu zahar mult i lm;ie. 2)a dat i c;te!a 'elii mari de paine, unt i
unca. :oritz a m;ncat ca un lup. .ra lihnit de 'oame. Cup aceea, a !rut sa se
spele. Car luli'ca i)a zisA
Z Acum, hai cu mine la pia"aU ?e speli c;nd ne)ntoarcemU
=ohann :oritz a luat coul i a plecat cu 2ulica la cumprturi. Ce atunci
teste la pia"a -n fecare diminea"a.
2 ziua aceea, c;nd s)au -ntors, el a tiat lemne i le)a carat -n buctrie. 2 ce
au m;ncat, au splat -mpreun !asele. .a era o 'ata !esela i !orbea i -n glume. =ui
Pohann :oritz i)a plcut casa -n care se gsea.
2
Di'urat de treaba de la buctrie i de glumele 2ulicai, Pohann :oritz nici 2,
obser!at ca a trecut ziua 'ara s)i !ad pe doctorul Abramo!ici i pe al"i. A -ntrebat
de ei o data, pe la pr;nz. Sora doctorului i)a rspuns ca nii dorm. /e urma, el a uitat
sa mai -ntrebe. Abia !enind seara i c;nd aQ at -n pat, :oritz i)a dat seama ca nu
!orbise cu ei toat ziua. Gtia ca ei ncasera cu 2saac 7agN, findc el le splase
'ar'uriile. Gi la ca'ea, la ora ci, erau tot -n casa, findc a a!ut de splat cinci ceti.
Pohann :oritz nu)i i amintete cate tac;muri i cate 'ar'urii au 'ost aduse de la
masa de seara. =ica le)a pus teanc -n spltor, i el n)a stat sa le numere -nainte de
a le fla. Acum nu poate adormi de gria. Are impresia ca seara au 'ost mai " 'ar'urii.,
/oate Kurtig s)a dus la rudele luiF) s)a g;ndit :oritz. 7u)i ea rau ca Kurtig plecase.
Apoi i)a zis ca poate au 'ost to"i la masa i sele erau mai pu"ine doar -n -nchipuirea
lui. A doua zi diminea"a, insa, hann :oritz a constatat ca a!usese dreptateA Kurtig
plecase -n aun i nu incase seara cu ceilal"i. Coctorul i trul erau inca acolo. /e la
zece, 2ulica '$ adus pantofi lor, i el i)a lustruit 'rumos, cu crema i cu ceara. (;nd
a ter)tiinat, a !rut s)i duca -n casa, dar 2ulica l)a oprit -n prag, i)a luat din mana
antofi doctorului Abramo!ici i pe cei ai lui trul i i)a dus ea. (;nd s)a ntors, 2uKea
i)a zisA
Z (oni"a a poruncit sa nu intri -n casaU Aa e coni"a meaA ii e 'rica sa nu
2 se 'ure lucrurileU
Cup)amiaza, doctorul Abramo!ici l)a chemat pe :oritz -n su'ragerie.
Z =a geamantanele astea i hai cu mineU 2)a poruncit el.
:oritz s)a bucurat. Gtia ca doctorul nu)l uitase i ca a!ea s)l cheme.
Z Ce ce umbli descul"V A -ntrebat Abramo!ici suprat, dup ce au cobor;t
@n strada.
:oritz s)a ruinat ca nu a!ea -ncl"minte. A pri!it -n ur i a !zut ca nu mai
era nimeni cu picioarele goale. Restul drumului, a mers cu ochii -n os.
Se uita atent la picioarele tuturor oamenilor care treceau pe l;ng el. ?o"i
a!eau pantof, cizme sau bocanci. :oritz ar f !rut sa intre -n pm;nt de rine. A
-ncercat s)i ceara iertare doctorului, dar doctoral mergea -nainte, cu m;inile -n
buzunare. /arca nici n)ar f 'ost -mpreun.
=a poarta unei case !echi, cu o gradina mica de <ori 'n 'a"a, s)au oprit.
Coctoral a luat geamantanele i a intrat singur ?nauntru. :oritz, rmas la poarta, a
citit tbli"a de pe zid, pe care scria (onsulat. /e urma, s)a uitat la oamenii care
treceau pe strada.
Coctoral Abramo!ici n)a stat mult -nuntru. S)a -ntors 'ara geamantane i a
cobor;t scrile r;z;nd. (;nd a dat cu ochii de Pohann :oritz, care il atepta rezemat
de zid, doctoral n)a mai z;mbit. S)a oprit, i)a bgat m;inile -n buzunare i s)a g;ndit
pu"in, cu 'rantea -ncruntat. 2n dram spre casa, n)a scos nici un cu!;nt. Pohann
:oritz a mers -n urma lui, la distan"a, ca sa nu ghiceasc oamenii ca domnul doctor
este -mpreun cu un om descul"A n)ar f !rut ca Abramo!ici sa se 'ac de ras din
cauza lui.
@n 'a"a por"ii lui 2saac 7agN, doctoral s)a oprit i a ateptat pana c;nd :oritz a
auns 2Snga elA
Z =anTel, chestiunea ta este 'oarte -ncurcatU (omunitatea e!reiasca din
3udapesta, care ne da noua hartii pentru plecarea -n America, nu !rea s)Di dea i
"ieU .u i)am ragat, le)am spus ca ai !enit cu noi, dar -n zadarU Au spus ca ei nu dau
paapoarte la cretini i ca de aceea sunt comitet e!reiesc, ca s)i aute pe e!rei.
=ar tu nu eti e!reu. Aa)i ca nu etiV
Z 7u sunt, domnule doctorU
Z .i au dreptate, a continual Abramo!ici. @mi pare rau ca n)a ieit alt'elA
!oiam sa te iau cu mine -n AmericaU Car sa tii ca nu te prsesc asa, la ananghieA
nu sunt eu omul acelaU
Coctoral Samuel Abramo!ici i)a scos porto'elul i a -nceput sa numere.
Pohann :oritz pri!ea banii ungureti i se mira ca sunt at;t de mici.
Z Eite +5 de pengoU A spus doctoral. Asta findc mi)ai dus geamantanele.
Aici, -n Engaria, trebuie sa munceti o sptm;n ca sa c;tigi banii tiaQ tu i)ai
c;tigat ducSnd geamantanele c;te!a ceasuriU
Pohann :oritz nu se g;ndise niciodat sa ceara bani pentru ca a dus
geamantaneleA n)o 'cuse ca sa fe pltit. Coctoral sttea insa cu mana -ntins.
:oritz a luat bancnotele i le)a bgat -n buzunar.
Z Laptul principal este ca te)am scos din lagr i te)am adus aiciU A mai zis
Abramo!ici. Lara mine, cine tie cat mai stteai -nchisU Car, pentru asta, " cer nimic.
.u nu sunt omul care sa ceara ce!a pentru ser!iciile pe care ' >5
2
A trecut o sptm;n de c;nd Pohann :oritz se a<a la 3udapesta. =ucreaca -n
prima zi, merg;nd la pia"a cu 2ulica, sprg;nd lemne, sco";nd "oiul i spl;nd
!asele. Seara curata buctria, spala podelele i scrile. 2n prima duminica, 2saac
7agN l)a -nt;lnit pe Pohann :oritz pe culoar i
2 spus, pri!indu)0 aspraA
Z 7u "i)ai gsit inca de lucraV A trecut o sptm;n de c;nd stai la mine. .d
ca nu !rei sa te hrnesc de pomana o !es"iicieV 0 i 2saac 7agN a plecat 'ara sa mai
spun nici un cu!;nt. =ui Pohann iritz i)a prut rau ca nu)i cutase de lucru pana
atunci. .l se socotea -n t!iciu la 2saac 7agN., (um de)am 'ost at;t de prost sa nu)mi
caut de lucra bia acumVO 9 s)a -ntrebat el., Oamenii au dreptate. .i nu)mi pot da
!enic t m;ncareUF 2n seara aceea, Pohann :oritz a !orbit cu 2ulica. .a i)a promis i)i
!a gsi o slu"ba. Gtia ea pe cine!a care lucra la 'abrica de ciocolata.
Z /oate ai s)mi aduci i mie ciocolata, a zis ea. Sau poate ai s)o dai altei eU
Z (um s)o dau alteiaV A zis :oritz, suprat ca 2ulica poate sa g;ndeasc, a
despre el. ?oat ciocolata pe care am s)o primesc, "i)o aduc ie. .u n)am bmSnanc
nici o frimituraU
@n noaptea aceea a !isat cum o sa lucreze el la 'abrica de ciocolata. D A doua
zi diminea"a, doctorul Abramo!ici i)a luat rmas bun de la sora Di de la cumnatul lui
i a plecat. :oritz i)a dus geamantanele la gara i i le)a cat -n !agonul de domiit.
Z /lecap departeV A -ntrebat el.
Z 2n .l!e"iaU A rspuns doctoral. Cup ce ma odihnesc !reo c;te!a sap)
tamani, plec -n Statele Enite ale AmericiiU (;nd s)au despr"it, doctorul a dat mana
cu Pohann :oritz, care s)a -nroit ca para 'ocului. ?op domnii d;mpreur s)au uitat
cum da doctorul Abramo!ici ' mana cu el, un om care n)are pantof -n picioare.
Cup ce s)a urnit trenul, Abramo!ici i)a strigat pe 'ereastraA
Z =a re!edere, draga lanTelU Sa tii ca nu te uitU ?ot am sa 'ac ce!a pentru
tineU
Z =a re!edereU A rspuns :oritz.
(;nd trenul s)a deprtat, lui i)au dat lacrimile. S)a sim"it singur pe lume.
Kurtig i tral plecaser 'ara s)i ia rmas bun. Acum a plecat i doctoralU
:oritz a stat multa !reme pe peron. 7iciodat nu se sim"ise aa de strain ca
atunciR
/e urma, i)a adus aminte de 'abrica de ciocolata. ?oat m;hnirea i s)a risipit.
A pornit spre strada /etof, zic;ndu)iA (;nd o sa -ncep sa lucrez, o s)i cumpr
2ulicai un irag de mrgeleUF
Pohann :oritz s)a dus cu 2ulica la pia"a mai de!reme dec;t de obicei. Au
cumprat iute carne, zarza!at i cele ce mai trebuiau pentru casa, apoi au luat)o pe
o strada cu case mici. Pohann :oritz a!ea coul -n mana dreapta, i cu st;nga o
"inea pe 2ulica. :ergeau repede.
Z Labrica e tocmai la marginea orauluiU A zis ea. ?rebuie sa ne grbimU
.rau roii la 'a"a i asudaser. Caca se -ntorceau prea t;rziu acas, 2ulica nu
mai a!ea timp sa gteasc. .a !orbise cu un om din satul ei, care lucra la 'abrica de
ciocolata, i acesta ii spusese ca :oritz trebuie sa !ina -ntr)o diminea"a acolo, ca sa
!orbeasc cu e'ulA Caca !ine, il anga"eaza imediat, ca a!em ne!oie de lucrtoriUF
Z /oate ca intru imediat -n slu"baU A zis :oritz, -n timp ce)i 'cea drum
printr)o mul"ime de oameni, adunata la o rscruce de strzi. Caca ma anga"eaza de
azi, s;mbta !iitoare primesc dea lea'aU /oate primesc i ciocolata pentru tineU
Gi a str;ns)o de mana cu putere. S)au uitat unul la altul i au ras.
Z /e urma, -mi iau o camera, a continual :oritz. 7u se poate sa stau o
!enicie pe capul stp;nilor tai. Am s)mi caut o camera pe l;ng 'abricaU
Z Gi am sa pot !eni i eu la tineV A -ntrebat 2ulica.
.l n)a auzit)o. Se uita -naintea lui, sa !ad de ce stau oamenii pe loc, dar nu
!edea nimic. .rau sute de oameni care se str;nseser acolo, -mbulzindu)se unii
peste al"ii, i nu se mai putea trece. 2ulica s)a oprit, ?ncercand i ea sa a<e ce s)a
-nt;mplat. Car i)a adus aminte ca trebuie sa se grbeasc.
Z S)o luam pe alta strada, a zis ea. Alt'el nu mai am timp sa 'ac de man)care
astziU
S)au inters, merg;nd acum i mai repede, ca sa c;tige timpul pierdut. =a
captul strzii erau poli"iti, care stteau unul l;ng altul. 2ulica nu s)a uitat la ei
dec;t cu coada ochiului i a trecut mai departe.
Z /oli"itii i solda"ii sunt nite m;rlani, a zis ea. 7u m)a mrita nicio)data cu
un poli"istU
Gi a pri!it -napoi, ca sa !ad daca :oritz o auzise. .l insa nu mai era l;ng ea.
2ulica a pri!it -n ur, cautandu)0 prin mul"imeA rmsese l;ng poliDiti i)i 'cea
semne cu mana. Acum -n"elegea ce se -nt;mplaseA era o razieU /oli"itii baraser
strada i nimeni nu trecea 'ara sa arate actele. /e 'emei nu le controlau, de aceea o
lsaser pe ea sa mearg mai departe.
2ulica i)a adus aminte ca Pohann :oritz nu are hartii, i a cuprins)o teama.
A trecut din nou prin cordonul de poli"iti. Enul dintre ei a !rut sa o ciupeasc
de bra, dar ea s)a smucit i s)a -ndreptat ctre :oritz. .l era acum -ntr)un grup cu
al"ii, i un poli"ist il ducea de la spate cu arma -nspre camion. :oritz ridicase coul
deasupra capului, ca ea s)l !ad i sa !ina s)l ia. 2ulica !edea coul, dar nu mai
putea -nainta, ,U 7ici :oritz nu se mai zarea dintre oameni.
/oliptii au oprit)o sa se apropie. .a le)a e&plicat ca !rea coul cu t;rguieli,
dar ei nu ascultau sau nu -n"elegeau. 2ulica a -nceput sa strige i s)i -nure.
A 'ost -n zadar, tot n)au lsat)o sa treac. :oritz se urcase -n camion i "inea
coul atamat -n a'ara, sper;nd ca ea !a aunge s)l ia. Apoi camionul a plei cat.
:oritz a pus coul cu zarza!at intre genunchi, g;ndindu)seA (ucoana o i omoar,
daca se duce acas 'ara coUF Ar f 'ost -n stare sa sara din camion,
Q ca sa i)0 dea. Car nu se putea. =a fecare capt al bncii era cate un
andarm,
A cu baioneta la arma. /ri!indu)0, Pohann :oritz a uitat de co i i)a dat
seama
2 ca este arestat.
2 Ce patru sptm;ni, de c;nd a 'ost despr"it de 2ulica -n -n!lmeala de
pe strada, Pohann :oritz nu mai tie nimic din a'ara. 7ici soarele nu l)a mai !zut.
(elula -n care se a<a e cu 'ereastra spre miaznoapte, unde nite pere"i. @nal"i i
cenuii ii ascund cerul. 2n patru sptm;ni, n)a respirat nici un strop ide aer curat.
Al"i de"inu"i ies -n curte cate o ora pe zi. .l ii aude i tie dup zgomotul pailor c;nd
sunt scoi din celule i c;nd se -ntorc. Acum, e lini. ?e.pe culoar. 2nca nu se 'cuse
ziua.
:oritz a"deschis ochii. /leoapele s)au desprins greu una de alta. .l i)a &ius
mana la ochi i le)a simpt um<ate, cu s;nge -nchegat. 7u)i amintea c;nd .t auns
-n celula., :)or f adus pe susO) i)a zis. Pohann :oritz 'usese btut "ttilnic. Eneori nu
se putea mica ceasuri -ntregi. Asta se -nt;mpl des. .l tia 2totdeauna ca btaia s)a
terminal, c;nd era luat pe sus i aezat pe patul din icelula. 2nsa nu)i amintete
c;nd aunsese asear acolo. 7ici acum. Asta se 2 'aitzimpla pentru prima oara., 2eri
m)au btut cumplitF) s)a g;ndit :oritz, / Vorbindu)i despre el -nsui ca i cum ar f
'ost altcine!a, un strain. S, i)a pipit obrazul. 3arba ii era aspra. S;ngele ii nclise
musta"a, parul de pe cap i iprancenele, i acum era -nchegat i "eapn, ca "r;na
c;nd e uscata. Pohann :oritz i)a umezit buzele cu limba. .rau um<ate i)l dureau ca
nite bube coapte. Gi din"ii il dureau. /ana -n aun ii scoseser patru din"i. .l ii
scuipase o data cu s;ngele, ca pe nite s;mburi, dup ce 'usese lo!it cu pumnul -n
'alca. Gi atunci a!usese dureri -n ma&ilare ca acum., Caca mi)au scos i ieri !reun
dinte, n)o sa mai am cu ce manca p;ineaF) i)a mai zis :oritz. Car n)a cercetat cu
limba sa !ad daca ii lipsesc i al"i din"i din gura. ?oate micrile il dureau. A ?nchis
din nou ochii.
?impul a trecut. /e culoar se auzeau acum pai. Car el nu @ncerca sa in'e)
leaga cu urechea ce 'el de pai sunt, de unde !in i unde se duc, aa cum 'cea de
obicei. ?oat carnea ii era bolna!a. G;ndurile ii amor"iser i ele.
(;nd au !enit s)l ia la interogatoriu i a cobor;t din pat, ating;nd cimen)tul
cu tlpile, lui Pohann :oritz i)a !enit sa urle de durere. Am;ndou tlpile ii erau
um<ate ca nite p;ini. .l nu)i amintea c;nd 'usese btut la talpi. Gardianul l)a
-mbr;ncit. :oritz a ieit pe ua celulei. ?imp de c;te!a clipe a sim"it nu usturimea
tlpilor, ci durerea din spate, unde il lo!ise gardianul. Apoi iar l)au durut tlpile. (u
fecare pas, parca ii smulgea cine!a o ';ie de carne din trup. /ana la biroul
inspectorului Varga, care il ancheta, erau peste o suta de pai. G;ndindu)se ca
trebuie sa 'ac to"i aceti pai cu tlpile um<ate, Pohann :oritz s)a prabus.it pe
ciment. .ra la c;"i!a metri de celula lui. Gardianul l)a ridicat de sub"iori i l)a dus
mai departe pe sus. Pohann :oritz nu era greu de purtat. ?rupul lui cantarea acum
cat al unui copil de coala primara. (;ntreau ce!a numai oasele i pielea de pe el.
(ame i grsime nu mai a!ea.
Cup ce a 'ost arestat, Pohann :oritz a dat o declara"ie -n care a po!estit cum
aunsese -n Engaria. /oli"itii nu l)au crezut i l)au btut, ca sa spun ade!rul. .l a
mrturisit i dup btaie la 'el. .i l)au btut din nou. Acum se a<a la -nchisoarea
ser!iciului secret ungar. 2n fecare zi il interogheaz i apoi il bat.
Z Ce ce te)au trimis -n EngariaV A -ntrebat inspectoral.
Z 7u m)a trimis nimeniU A rspuns :oritz.
Z Ai declarat insa ca pana la grani"a te)a adus un plutonier)maor cu
camionul.
Z 7e)a adus maorul Apostol (onstantin, comandantul lagruluiU .ra pri)eten
cu doctoral Abramo!ici i a !enit cu noi, ca sa nu ne opreasc patrulele.
Z Acela era maorul ?anase 2on, de la ser!iciul de spionat roman. 7oi tim ca
el lucreaz -n acest sector. ?rimite la noi agen"i -n fecare lunaU .l te)a trimis i pe
tine. Vrem sa tim insa de ce. (u ce misiune.
:oritz a plecat pri!irile Mn pm;nt i a tcut. /e urma s)a g;ndit ca !a f dus
iara"i -n camera de tortura de la subsol. (arnea -ncepea s)l doar de pe)acum. A
zisA
Z Am spus ade!rulU
Z 7u)"i dai seama ca eti comple& descoperitV . stupid sa mai persitiU Ai
O arat ca ai stat -n lagrul de e!rei din Romania optsprezece luni.
Z Am stat, a zis :oritz.
Z 7)ai stat nici o zi -n lagrul de e!reiU ?u eti romanU
Z Sunt roman, a zis :oritz.
Z Ai !rut sa te dai -n Engaria drept e!reuU A zis inspectoral. (a sa te cre)
en noi ca aa este, ai declarat ca ai stat -n lagrul de e!reiU Apoi ai declarat 2
ai trecut 'rontiera tmpreuna cu al"i trei e!reiU
Z Gi asta este adc!arat, a zis :oritz.
Z 7u este ade!ratU Ai !enit singur. Gi nu ai locuit la 2saac 7agN. 7imeni
alocuit la 7agN -n ultimele ase luni. Mi)ai -nchipuit ca noi o sa credem ceU Spui tu,
'ara sa cercetamV Am aid declaratnle scrise ale doamnei i domm 7agN. 7ici n)au
auzT de tine. Coamna Roza 7agN nu are nici un 'rate ctor.
Z A?2 spus ei ca nu ma cunosc pe mineV A inttebat Pohann :oritz. (oni"a l
poate zice ca nn ma cunoateU .u i)am autat la treaba -n fecare zi. Am Nt la pia"a
cu lulisca, am splat !aseleR
=ai Pohann :oritz i)au dat lacrimile. 2nspectoral a strigatA
Z Asta e alta minciunaU Coamna 7agN nu are nici o ser!itoare cu numele i :iD
ca. Caca !oiai sa ma min"i, trebuia sa te interesezi mai -nt;i cum o tama pe
ser!itoarea 'amiliei 7agNU Am interogat)o i pe ea. .ste -n ser!i)b la ei de opt ani.
2ulica n)a 'ost dec;t o creape a ta, ca sa ne induci pe noi " eroare. :aorul ?anase
te)a -n!", at sa ne spui po!estea cu 2ulicaV Pohann :oritz a -nchis ochii, atept;nd
sa fe chemat gardianul, care s)l
(, -n camera de tortura. 7u !oia sa se mai g;ndeasc la nimic. ?otui, 'ap)i
sora doctorului declarase ca nu)l cunoa"te ii chinuia mintea. Asta n)o tea credV
Pohann :oritz a auzit ua deschiz;ndu)se, apoi zgomotul unor pai. 7u, paii
santinelei care s)l duca la subsol. A deschis ochii. 2n 'a"a lui use 2saac 7agN. /urta
un costum ca'eniu, nou, i nu s)a uitat deloc la el.
Z 22 cunoatei pe acest indi!idV A -ntrebat inspectoral. 22 !ad pentru prima
oara -n !ia"a meaU A rspuns 2saac 7agN, masu)u)0 pe :oritz cu o pri!ire
dispre"uitoare.
Z Au locuit la dumnea!oastr trei e!rei re'ugia"i din RomaniaV A -ntrebat r
inspectoral.
Z 2n a'ara de mine, de sopa mea i de ser!itoare, nu a dormit nimeni, de
:uEe luni, -n casa meaU
Z Va mul"umescU A zis inspectoral.
2saac 7agN a ieit din birou. 2mediat dup el, a intrat so"ia lui. .aQ i rspuns la
'el, ca nu)l cunoate i nu)l !zuse niciodat pe Pohann :eritB. /ana -n clipa aceea.
Z A!e"i un 'rate doctor -n RomaniaV A -ntrebat inspectorul.
Z .u sunt singurul copil la paringU A zis Roza 7agN. 2nspectorul l)a pri!it cu
asprime pe Pohann :oritz, apoi s)a mtors din nou spre Roza 7agNA
Z A"i a!ut o ser!itoare numita 2ulicaV
Z 7iciodatU A rspuns ea. Ce opt ani, de c;nd sunt -n 3udapesta, nu am
a!ut dec;t o singura ser!itoare, pe care o cheama loze'maU
Coamna 7agN a ieit din birou z;mbind. Cup ea a 'ost interogata i o 'emeie
btr;n, care a spus ca se numete loze'ma i ca este ser!itoare la 'amilia 7agN de
opt ani.
2nspectorul a rmas singur cu Pohann :oritz.
Z Acum recunoti ca ai min"itV =)a -ntrebat el. Spune ade!rulA de ce ai 'ost
trimis -n EngariaV
Pohann :oritz a -nceput sa pl;ng.
Cin biroul inspectorului Varga, Pohann :oritz a 'ost condus -n camera de
tortura. Aa ca -n fecare zi. 7iciodat insa nu i)a 'ost mai tare 'rica de btaie dec;t
azi. (;nd a intrat -n camera de la subsol, lumina l)a izbit -n 'a"a. Aici era -ntotdeauna
o lumina alba, de creta. 3ecurile erau mari i puternice. Pohann :oritz a -nchis ochii.
Car lumina ii 'rigea obraii ca 'ocul.
Z Kainele osU A poruncit r;z;nd gardianul.
.ra unul din cei doi brba"i grai, cu must"i, pe care ii gsea mereu uc;nd
carp la o masa. :oritz i)a des'cut cmaa la gat. Caca nu se dezbraca repede unul
din cei doi il lo!ete cu cra!aa peste 'a"a, tia asta. Cegetele ii sunt insa um<ate i
nu nimeresc nasturii mici ai cmii. /e :oritz il cuprinde teama ca !a -nt;rzia cu
dezbrcatul. 7iciodat nu i)a 'ost aa de 'rica de cra!aa ca astzi. A pri!it spre cei
doi grai de la masa. .i nu obser!aser ca el -nt;rzie. Pucau mai departe cr"i. :oritz
a reuit s)i scoat cmaaQ pantalonii nu trebuia s)i dezbrace. A rmas -n
picioare.
@n 'a"a lui se a<a un rastel cu !ergi de fer, ca acelea cu care se cur"a "e!ile
armelor la regiment. Luseser aezate dup grosime. 2n st;nga erau unele cat
degetul cel mare. Ermau altele, din ce -n ce mai sub"iri. Cin fecare erau cate doua.
(u totul, !reo douzeci de grosimi. :oritz nu le)a numrat niciodat. (ea mai
sub"ire, cSt paiul de grau, era chiar la marginea din dreapta a rastelului. .l tia cum
doare fecare din aceste !ergi.
Z ?reci la lucru, biatuleU A poruncit unul dintre cei doi, ridic;ndu)se i SSnd
cr"ile impras. ?iate pe masa. (ine nu muncete nu mn;ncU :oritz l)a !zut cum
se -ntinde. .ra -mbrcat cu o <anela alba, care ii cnea pe corp, i prea s)i fe somn.
A2 doilea gardian i)a stins "igara i i uitat la :oritz.
Z Astzi ne spui de ce te)au trimisV
Vocea gardianului era domoala. /arca l)ar f rugat pe :oritz s)i dea un librit,
ca s)i aprind "igara. Cup ce a -ntrebat, a cscat ,0 s)a -ntins, cum 'cuse i
celalalt, cSnd se sculase de la masa.
Z 7u m)a trimis nimeniU A rspuns :oritz. Am;ndoi au inters dintr)o data
capetele spre el. /arca i)ar f atins cu ferul bu, as, a au tresrit. Ochii le sc;nteiau
de manie. Se supraser. Pohann 'oritz a -nceput sa tremure. Enul dintre gardieni a
!enit l;ng el st l)a lo!it i pumnul sub barbie, o data, i inca o data, pana c;nd
:oritz nu i)a mai tn"it brbia. A2 doilea l)a -n'cat de umr i l)a tr;ntit pe banca
de l;ng tstel, cu 'a"a -n os. Apoi s)a urcat calare pe spatele lui. Ce fecare data
c;nd ttrdianul il calarea, :oritz credea ca !a muri su'ocat. Astzi ar !rea cu ade)
'arat sa moara. Simte cum i se s'r;ma coul pieptului, stri!it pe sc;ndura 'encii.
/lm;nii ii sunt presa"i sub greutatea din spate, ca nite pietre de oara.
Z A spus ce!aV A -ntrebat gardianul care il lo!ise sub barbie. A2 doilea n)a
rspuns. :oritz a simpt prima lo!itura la talpi. A -ncercat i str;ng picioarele.
Gardianul care era calare pe el i le)a prins -n m;ini i
S)a "intuit pe banca. A !enit a doua lo!itura, cu o !ergea groasa. Acum pe
"ioritz nu)l mai dureau tlpile. =o!itura o sim"ea -n creieri. 7umai -n creieri. 2 urma,
c;nd lo!iturile au continual, nu le)a mai sim"it -n creieri, ci -n piept.
. urma, il dureau -n umeri. /e urma, n)a mai sim"it nimic. /arca -n"epenise.
6Sta)nu a durat insa mult. 2n talpi a!ea usturimi, ca de tieturi de cu"it. .rau
#"rgile sub"iri. .le il tiau parca -n genunchi, dar mai ales -n rinichi. 3as, ica "iului i
celelalte mdulare au ieit de sub controlul lui. ?ieturile i impun)iturile nu se mai
s';reau. =ui :oritz i s)a 'cut grea"a. 2n 'a"a ochilor ii bc;ruse o lumina galbena.
3ucatele care erau -n stomacul lui au -nceput sa tsa a'ara pe gura. /antalonii i se
lipiser, uzi, de piele. Apa i p;inea pe care , mghi"ise nu mai !oiau sa rm;n -n
stomac. :oritz sim"ea cum se cu'unda 2 lumina galbena de dinaintea ochilor lui.
Gura ii era plina de un sue !erzui
K2 amar. =ichidele ii ieeau din trup pe nas, pe gura i prin toate orifciile,
Dlmestecate cu o spuma !erde, cum e mtasea broatelor.
# Acum Pohann :oritz era la marginea !ie"ii. 7umai mintea mai rmsese
treaza. Gardianul il lo!ea cu !ergi din ce -n ce mai sub"iri 9 el nu mai sim"ea nimic.
S;ngele, care nu mai putea su'eri nici el lo!iturile, a -ncercat sa e!adeze din carnea
chinuita i a rbu'nit prin toate por"ile pe care le gsea deschise. /rsea trupul lui
Pohann :oritz prin gura, prin nas, priu urechiQ i amestecat cu urina. 2n unele parti,
'ugea din trupul s';rtecat prin pori. .l tre)buia sa e!adeze. /e oriunde.
(;nd s)a deteptat, Pohann :oritz i)a adus aminte de con'runtarea din aun
cu 2saac i Roza 7agN., Caca ei ar f spus ade!rul, mi)ar f dat drumul din
?nchisoareU =eri n)a mai f 'ost schingiuit.F
Schingiuit, Pohann :oritz nu 'usese niciodat at;t de tare. ?rupul ii era, din
talpi i pana -n cregtetul capului, o singura rana s;nger;nd.
, 2saac 7agN a spus ca nu ma cunoate. S)a uitat la mine i a zis ca nu m)a
!zut niciodat. Gi so"ia lui la 'elUF :oritz i)a amintit cum ii cur" pantofi lui 2saac
7agN -n fecare diminea"a, cum Roza 7agN ?i cerea sa taie lemne, sa spele pe osR
, (um au putut sa spun ca nu ma cunoscV Au zis ca nici pe 2ulica n)au
!zut)o niciodat i ca nu tiu cine e. (a n)au a!ut nici o ser!itoare pe care s)o f
chemat 2ulicaRF
Pohann :oritz nu mai poate rezista. G "ie ca trupul i mintea lui sunt slabe. (a
ieri i alaltieri a 'ost adus -n celula 'ara s)i aminteasc nici c;nd, nici cum. Asta
din cauza bataii. Car ca el a locuit la 2saac 7agN e sigur. (um i ca luligca e
ser!itoare la ei. ?otus", 2saac 7agN zisese ca nuU Gi ne!asta lui a zis ca nuU 2)a auzit el
cu urechile lui cum au zis ca nuU
Pohann :oritz a -nchis ochii.
Cup un timp, au !enit iar s)l ia din celula. :oritz tremura. /entru -nt;ia
oara, era hotr;t sa se omoare. 7u mai putea su'eri tortura. Gardianul a lsat ua
celulei deschisa i a rmas -n prag. :oritz il !edea, prin tre gene, cum rade.
Z Ridic)teU A poruncit gardianul.
:oritz l)a !zut, parca, -n 'a"a ochilor pe inspectorul Varga. 2)a auzit !ocea. /e
urma i)au aprut camera de tortura, rastelul cu !ergi de toate grosimile, gardianul
suit calare pe elR A zis cu !oce rugtoare, optitA
Z 7uR
Z Ridic)teU A poruncit gardianul.
Pohann :oritz nu l)a auzit. .ra ca un mort. Gardianul a !enit l;ng pat i 2)a
ridicat cu 'or"a. :oritz a deschis ochii i a imploratA
Z 7uR Azi, nuR :a duce"i maineR Gi -n toate zileleR /ana la s'ars. 2tul ii
mele. 2n fecare zi. Gi la interogatoriu, S. 2 la tortura. 7umai azi nuR
Z Azi te eliberamU A zis gardianul.
2 Pohann :oritz n)a crezut. 7u mai crede nimic. ?otui, chiar -n ziua aceea Dcau
eliberat din -nchisoare. Car nu l)au lsat liberA era cet"ean roman. Ce ea l)au dus
-ntr)un lagr de munca.
@nainte de a iei din -nchisoare, Pohann :oritz a primit o scrisoare de la uliDca.
2)a adus)o gardianul de la biroul inspectorului Varga. .l a intrat -n elula, tocmai c;nd
:oritz pleca. 2ulica scrisese cu mana eiA
Craga 2ano, Ce patru zile, eu nu mai sunt -n ser!iciu. LNi scriu ca sa "tn sa nu
ma cau"i i strada /etof, c;nd "i)or da drumul din -nchisoare. .u am sa 'tu la "ara, ta
mania mea, -n comuna 3alaton, din "ude"ul ?isa, unde te atept cu dragoste multa.
Vino f tu -ndat ce eti liberU 2ulica. /e dosul h;rtiei, era adugat -n 'ugaA
Am 'ost ieri pe la stapdnii mei, ca sa mai iau nite lucruri pe care le mai
a!eam acolo. Comnul i coni"a te roag sa nu fi suprat pe ei ca au zis la olife ca
nu te cunosc. 2n ora au -nceput safe aresta"i e!reii, i lor le)a'ost 'ried sa spun ca
au primit oameni strdini -n casa. .i i"i trimit salutdri. Comnul mi)a dat i un costum
de haine pentru tine. . aproape nou. (;nd !ii, 'Bgdseti la mine. .l e un om 'oarte
cumsecade. (oni"a Roza la 'el. Sa nu te superi pe ei. =e)a'ost 'ried sa nu)i aresteze,
de aceea au zis ca nu te cunosc.
Aa sunt !remurile astdzi.
?e sarutd, luli"ca.
:embrii gu!emului ungar sunt de trei ore -n cons'tuire secreta la palatul
regen"ei. (on'erin"a s)a terminat. :inistrul de e&teme s)a ridicat insa din nouA
Z (hestiunea celor ,5 555 de lucrtori a rmas nerezol!ataU A zis el. Gi e cea
mai importantaU
Z (hestiunea lucrtorilor a 'ost rezol!ataU A zis cu asprime e'ul gu!ernului.
Kotr;rea s)a luat -n unanimitateU
Gefi de departament erau cu ser!ietele -n mana, gata de plecare. :inistrul de
e&terne prea ca nu obser!a. A continualA
Z Ce dat, trebuie sa dam ce!a. .chilibrul relapilor dintre noi i Germania
trebuie menpnut as, a cum este. 7u sunt raporturi de egalitate, o recunoatem cu
durere. Situapa Engariei 'ata de :arele Reich este de 'apt o pozi"ie de subaltern, nu
de aliat. Car n)o putem schimba dec;t cu aceea de Mara ocupata militaricete, i ar
f mai rauU 2ni"ial, ni s)au cerut 455 555 de lucrtori. (i'ra a 'ost redusa, dup
tratati!e disperate, la ,5 555. /e acetia trebuie s)i dam insaU
Z Gu!ernul meu nu trimite nemplor nici un cet"ean maghiar ca scla!U A zis
e'ul gu!ernului, congestionat la 'a"a de manie. (hestiunea este ?nchisaU
Z Germania tine 'oarte mult la aceasta cerereU A insistat ministrul de e&terne.
(ererea ne)a 'ost trimisa ca un ultimatum. 2ndustria lor are o ne!oie acuta de bra"e
de munca. Caca nu dam mcar ,5 555 de oameni, re'uzul ne poate f 'atal. Sunt
in'ormal ca, -n caz de respingere a cererii, ocuparea mili)tara a Engariei de ctre
armata germana este iminenta. Sunt dator sa !a in'ormez i pe dumnea!oastr.
Raspunerea !)o asumap domniile)!oastreU
Z /utem gsi un compromisU A sugerat un ministru.
Z Caca trimitem un singur maghiar ca scla! la nemp, situapa ramane tot
gra!a, i istoria nu ne !a iertaU A zis e'ul gu!ernului. 2n consecin"a, raspun)sul
nostni este un re'uz categoric. Aici nu e&ista compromisuriU
Z Sa le trimitem nemplor ,5 555 de lucrtori, dar nu lucrtori maghiari, a zis
ministrul de interne. A!em internap peste 455 555 de strini. Sa dam din eiU
Z :a opun acestei solupiU A zis ministrul de e&terne. 7e)ar complica i mai
mult. .ste contrarie legilor internaponale asupra prizonierilor i inter)naplor politici.
7oi a!em ne!oie de simpatie peste hotare. Caca adoptam aceasta solu"ie, onoarea
coroanei S';ntului te'an ar f patata gra! i ne)am crea o serie nes';rit de
dumaniiU
Cup o umtate de ora de discu"ii, s)a gsit, -n fne, un compromis. S)a
hotr;t sa se trimit -n Germania ,5 555 de lucrtori neunguri, dar care, pe cat
posibil, sa nu aib naponalitate do!edita. :inistrul de interne a zisA
Z Ast'el sal!am s;ngele maghiar. 2storia nu ne !a putea acuza ca am trimis
unguri -n scla!ie. Scopul nostm este at;t de nobil, meat miloaceele uti)lizate ne !or
f scuzate de istorieU
(ontele 3artholN, purttorul de cu!;nt al gu!ernului maghiar, a intrat -n biroul
sau i f)a chemat secretara, ca s)i dicteze comunicatul de presa of)cial cu
hotr;rile luate -n edint. A secreta.
MF En om care nu are dreptul sa triasc -n onoare i demn este un scla!,
"'econtele, !orbind cu sine -nsui. Astzi, cine !rea sa triasc moral se sin)e.
Societatea noastr interzice demnitatea Di onoarea personala, adic Dt de om liber.
.a permite numai !ia"a de scla!. Car asta nu poate con)3. O societate -n care top
oamenii, de la ministru pana la ser!itor, sunt !i trebuie sa se prbueasc. Gi ar f
bine sa se prbueasc cat mai
U
/ spus ce!a, domnule ministruV A -ntrebat dactilogra'a, intr;nd -n birou.
Z 7imicU A zis el. Scrie, te rogA Oomunicat ofcial. 2n edin"a restrdnsa de ieri,
(onsiliul de :initri a hotr;rea de a -nlesni condifile de !iza i de cltorie pentru
muncitorii hiari care !or sa piece -n Germania, spre a se specializa -n di'eritele uri
ale industriei tehnice. 7umrul lucrtorilor crora li se o'er aceasta ibilitate de
ctre gu!ern este deocamdatd de ma&imum ,5 555.
2ecretara s)a ridicat.
Z .&pediaza)0 la ziare, a ordonat ministrul. Sa fe publicat -n pagina)ntaiU
2 J5 i (ontele 3artholN a luat -n seara aceea masa la un restaurant, -mpreun
cu 2 sau, care ii era i e' de cabinet. =a ca'ea, btr;nul a -ntrebatA
Z (e prere ai despre chestiunea lucrtorilor pe care ii trimitem -n rmaniaV
Z En ade!rat T.O. /e arena political a rspuns =ucian. S)a procedat 2gistral.
2n loc de lucrtori unguri, le trimitem nemplor c;te!a zeci de mii bStrini adunap din
-nchisori i din lagre. Obrznicia nemplor merita o ast)de lecpeU 2deea a 'ost
genialaU
Z ?u tii ca pentru aceti lucrtori noi primim de la nemp anumite a!an)#, "
:ai bine zis, tii ca ne sunt platipV
Z Ce la sine -n"eles, a zis =ucian. 7)o sa le dam nemplor mana de lucru
degeabaU
Z Gi nu te simp ignit ca tatl tau a participat astzi la o !;nzare de leniV A
-ntrebat batrSnul. 7egustoria de oameni este ultima treapta a
A aderii morale.
Z .ti amuzant, tataU A zis =ucian. Cin cauza asta ai 'ost indispus toat raV
Z 7u te eschi!aU Recunoti ca azi am 'cut trafc de scla!iV # 9 Caca pui
problema ast'el, atunci ai participat la un trafc de scla!i, a zis
=ucian z;mbind.
Z Gi nu te deraneazV
Z Ar f absurd sa ma deraneze, a rspuns =ucian. Ce alt'el, cred ca st la tine
ade!ratul moti! al indispozi"iei este altul. Asia nu poate f nici mcar un moti! de
indispozi"ie momentanaU
Z Am 'ost 'or"a"i sa trimitem lucrtori -n Germania. Caca n)am f proce)dat
aa, ar f trebuit sa trimitem unguri, i atunci ar f 'ost -ntr)ade!r gra!U
Z Ca, din punct de !edere maghiar ar f 'ost mai gra!, a zis contele. Car din
punct de !edere uman este acelai lucru. 7oi am !;ndut oameni !iiU
Z Astea sunt necesit"ile politice, tataU 7u le putem e!itaU
Z .uropa a abandonat nego"ul de scla!i de sute de aniU Eltimii oameni
!;ndu"i au 'ost negrii, -n America. 7ego"ul de scla!i este interzis pe toat supra'a"a
pm;ntului. =egile de abolire a scla!a"ului sunt una dintre cele mai mari realizri ale
ci!iliza"iei noastre. Gi acum @ntoarcem ceasul istoriei -napoi i reluam nego"ul de
oameniU Cin secolul ** ne trezim transporta"i brusc -n epoca precre"tina, srind
peste Rena"tere i .!ul :ediuU
Z ?ata, lucrurile nu trebuie luate at;t de tragicU A zis =ucian. 2n defniti!, pe
aceti oameni nu)i leag cu lan'uri de m;ini i de picioare -n Germania. Acolo au sa
fe lucrtori.
Z 7u)i leaga)n lantiiri, findc nu)i nici un pericol sa 'uga. Societatea moderna
are metode de pzire a scla!ilor pe care anticii nu le a!eau. Gi ma re'er nu numai la
mitraliere ori la gardurile de sarma ghimpata, sub curent de -nalt tensiune, ci i la
metodele tehnicii birocraticeA cartele de m;ncare, autorizaue poli"ieneasca ca sa
cape"i pat la un hotel, sa te sui -n tren, sa te plimbi pe strada sau sa te mu"i 2n alt
ora. 7ici grecii ori egiptenii nu i)ar f legal pe scla!i -n lanuri, daca ar f a!ut
aparatul tehnic de control pe care l)am in!entat noi. Scla!ia ramane insa aceeas"U
Z (el mai bun lucru este sa nu ne mai g;ndim la asta, a zis =ucian. ?ot nu
putem schimba nimicU (rezi ca se poate proceda alt'elV 2n Germania au 'ost !;ndu"i
scla!i 9 cum spui tu 9 din aproape toate "rile .uropeiA (roa"ia, Romania, Lran"a,
2talia, 7or!egiaR (e)am putea 'ace noi personal ar f sa ne retragem din gu!ern st
sa luptam contra Germaniei, findc cumpra scla!i i obliga celelalte Mari s)i
!anda. Atunci ar !eni -n Engaria un alt gu!em, care ar trimite nem"ilor mai departe
scla!i. =ar noi, chiar daca am distruge Germania, tot n)am rezol!a problema. =ocul
nem"ilor l)ar lua ruii, care sunt cei mai mari negustori de scla!i din lume. 2n Rusia
so!ietelor, fecare om este pro)prietatea gu!ernului bole!ic.
Z Gi nu eti -ngrozit de aceasta stare de 'aptV A -ntrebat contele.
Z 7uU
Z Asta e 'oarte gra!U A zis btr;nul. @nseamn ca nu mai ai respect 'a"a de
fin"a omeneasca. Gi tu eti tot o fin"a omeneasca. Ceci, nu mai ai respect nici 'ata
de tineU
c .u respect fecare om dup !aloarea lui, a zis =ucian. (red ca nu ai i
reproezi ce!a -n acest domeniuU
# Respec"i omul 9 a zis btr;nul 9 aa cum -"i respec"i automobilul, lea este un
obiect de o anumit !aloare.
Vezi ce!a rau -n astaV
Car omul pentru !aloarea lui intrinseca, de om, il respec"iV
Sigur ca daU 7)a putea produce nici unui om su'erin"a, 'ara s)mi fe -i sa am
remucriU
7ici unui caine nu i)ai produce su'erin"a 'ara s)"i fe mila, findc tii R'eca il
lo!eti, il doare. Asta este mila de om ca animal !iu. .u !reau sa 2#daca respec"i
omul ca !aloare unica, neinlocuibila, chiar i atunci c;nd re nici o !aloare sociala, i
cSnd nu)"i inspira mila ori dragoste ca animalU D) 7u mi)am pus niciodat aceasta
-ntrebare, a zis =ucian. Gtiu insa ca ect omul -n raport cu !aloarea lui sociala i ca
animal !iu. ?oat lumea ldete i simte ca mine. D 9 .ti sigur, =ucian, ca toat lumea
de astzi g;ndete i simte ca tineV MAbsolut sigurU Aa cere logica. Omul este o
!aloare sociala. At;t. Lclalte sunt ipoteze. c Asta este e&trem de gra!. L 9 (e gseti
gra!V
Z (ultura noastr, =ucian, a disprut. .a a!ea trei calit"iA iubea i ipecta
'rumosul 9 obicei -n!"at de la greciQ iubea i respecta dreptul 9 obi)2 'n!a"at de la
romaniQ iubea i respecta omul 9 obicei pe care l)a -n!"at, i i 'oarte t;rziu, de la
cretinism. 7umai prin respectarea acestor trei mari boluri, Omul, Lrumosul i
Creptul, a de!enit cultura noastr occidental" a ce a 'ost. Gi acum pierde cea mai
importanta mo"tenireA respectul ,0 gostea pentru om. Lara acest respect i aceasta
dragoste, cultura occiden; nu mai e&ista. A muritU
Z Omul a cunoscut de)a lungul istoriei epoci mult mai negre dec;t cea de
Om, a spus =ucian. A 'ost ars -n pia"a publica, sacrifcat pe altar, s'r;mat t roata,
!;ndut i tratat ca un obiect. 7u e drept sa fm atzit de se!eri cu cietatea
contemporana.
Z . ade!rat ce spui tu, a zis contele. Atunci, -n aceste epoci negre, omul a
ignorat, i )barbaria practica "ert'a umana. Car noi -n!insesem barbaria i "cepusem
sa pre"uim omulQ aceasta etapa abia pornise. A aprut insa soci):Ratea ci!iliza"iei
tehnice, i tot ce am c;tigat i creat timp de secole a 'ost Distrus. (i!iliza"ia
tehnica a reintrodus dispreml pentru om, e&act ca -n bar)'c'trie. Omul este astzi
redus doar la dimensiunea lui socialaR 7u !rei sa plecamV . t;rziuU
=ucian s)a uitat la ceas.
Z (easul meu a stat, a zis el. Vrei s)mi spui cat e ora, tataV
Z .ora+,U
Z 7)am -n"elesU A zis =ucian.
Z (red i eu ca n)ai -n"elesU 7imeni nu !rea sa -n"eleagU .ste ora +,A oraD
ci!ilizapei europeneU
Z =ata)te i !;ndut nemplor, draga :oritzU A zis e'ul echipei, r;z;nd. :a
-ntreb cap bani or f -ncasat ungurii pentru pielea ta. /rea multe parale nu 'aciU Or f
primit o lada de cartu"e -n schimbul tauU Am auzit ca nempi n)au pltit cu bani. Au
dat arme i munipi. :ai mult de o lada de munipi nu crcel sa f dat ei pentru tine. O
lada pentru totA pielea, oasele, carneaU
Ge'ul de echipa l)a btut pe umr i iar a rasA
Z . un pre" destul de bunU Ruii n)ar f dat at;tA la ei oamenii sunt mai ie')tiniU
=ui Pohann :oritz nu i)a plcut gluma, dar n)a zis nimic. Ge'ul de echipa era un
'ost student din 3ucureti, internal i el la unguri. =ucrau -mpreun la 'ortifcapi de
opt luni. Pohann :oritz tia ca studentului Antim ii place sa !orbeasc tot 'elul de
lucruri, ca acum. 2nsa nu e om rau la inima.
Z ?u nu crezi ca te)au !;ndutV A -ntrebat studentul.
Z Sigur ca nu credU A rspuns :oritz. /e oameni pop s)i ?nchizi -n lagre i
-n mchisori, pop s)i pui la munca, s)i schingiuieti sau s)i omori, dar nu pop s)i
!inziU
Z ?e)au !;ndut, :oritzU :a pot ura pe ce !rei tuU /e mine, pe tine i pe top
romanii, s;rbii i rutenii care suntem aici, -n lagr, ne)au !;ndut nemplorU S)au i
'cut acte de !;nzare pentru cincizeci de mii de capete de omU
Studentul a plecat. :oritz s)a g;ndit la !orbele lui., A !rut s)i rada de mineO)
i)a zis el., Asta nu poate f ade!ratUF ?oat ziua a a!ut insa -n minte cu!intele
studentului. 7u)i ieea din cap 'aptul ca nempi l)ar f cumprat i ar f pltit pentru el
o lada de cartue. Car, cum se g;ndea mai ad;nc, Pohann :oritz -i ddea seama ca
ar f o prostie sa cread. Gi n)a crezut.
=agrul lor se gsea la grani"a dintre Engaria i Romania. Spau trans.ee i
'ortifcapi. =ucrarea era pe la umtate. Antim zicea ca ungurilor le mai tre)buie cel
pupn zece luni, ca sa termine 'ortifcapile din sectoral lor. (a sa grbeasc lucrul,
aduceau mereu alp internap. Au adus pana i ocnai, insem)nap cu ferul rou, sa
lucreze. 7u a!eau oameni destui. ?otui, -ntr)o zi, s)a dat ordin de mar. ?op romanii
i s;rbii din lagrul lui :oritz au 'ost urcap -n tren i dui -n alta parte. :oritz a auzit
ca ungurii nu erau mul'umip de 'elul -n care lucreaz romanii i s;rbii, i !or sa
aduc -n locul lor ucraineni, ca sa termine mai repede 'ortifcapile. Antim spune c)i
duc -n Germania, - au 'ost !andup. :ai erau i alp romani care spuneau la 'el. Car
cei pulp nu credeau. 7ici :oritz nu credea.
?r)o diminea"a, :oritz a cobor;t din tren, ca s)i 'ac ne!oile. 2n tren "'au
closete, i ei ateptau pana oprea trenul. Atunci se impra,tiau prin =!agoanelor,
pazip de santinele. Acum trenul oprise -n plin camp. .ra o "oioasa. :oritz a rmas
mai -ndelung a'ara, l;ng tren. (;nd s)a inters, a it ca pe fecare !agon scrie cu
creta ce!a pe nem"ete. S)a apropiat i aA :uncitorii unguri saluta pe camarazii lor
din :arele Reich GermanU /e Oilea !agon eraA :uncitorii unguri lucreaz pentru
!ictoria A&eiU :oritz ceput sii se teama ca e ade!rat c)i duc -n Germania. /e
!agonul urmarScriaA :uncitorii unguri lucreaz pentru 7oua Ordine -n .uropaU
Pohann "ptz l)a chemat pe Antim i i)a artat.
Z Acum crezi ca ungurii ne)au !;ndut nemplorV A -ntrebat studentul.
L?ot nu credU A zis :oritz. Asta nu)i de crezutU
2.) Ateapt i)ai sa te con!ingiU
O:oritz a ateptat.
U ?renul a rmas pe camp pana seara. =a apusul soarelui, santinelele s)au to
pe o pa"ite i au cules <ori. :oritz nu mai !zuse niciodat soldap cu 3oneta la
arma culeg;nd <ori, sub comanda unui of"er, care culegea i el.
2 urma, au !enit cu buchetele i au -mpodobit fecare !agon cu <ori, cu #"ngi
!erzi i cu ghirlande, ca la nunta. Acum se -ntunecase. ?renul a pornit. :oritz a !rut
sa rm;n treaz, ca sa da ce se -nt;mpl, dar a adormit. (;nd s)a deteptat, era
ziua. /rin uile -ncuiate ale !agonului ptrundeau lomote de a'ara. Opriser -ntr)o
gara. /ana atunci trenul lor oprise numai pe np sau la marginea oraelor. Se auzeau
pu'itul altor locomoti!e i zar!a " oameni. Pohann :oritz s, i)a lungit urechea i a
ascultat. (ine!a trecea chiar sianga !agonul lor i !orbea tare.
Z Vorbete nem"eDteU A zis :oritz.
Acum s, tia ca studentul Antim nu minpse. Luseser !andup nemplor. /oate ca
e ade!rat ca nempi au pltit pentru mine o cutie de cartue, ca sa aib cu oase, cu
carne i cu piele cu totUF 9 s)a g;ndit.
Z ?op am 'ost !andup ca scla!i pe !ia"aU A zis studentul.
Gi el a<ase doar -n clipa aceea ca aunseser pe teritoriul german. Antim ps)a
ridicat i a -nceput sa pna un discurs. (eilalp il ascultau. 2# :oritz era cu g;ndul
aiurea. =ui ii rmseser -n minte trei cu!inteA scla! tNpe !ia'a" Se !edea
petrec;ndu)i -ntreaga !ia"a prin lagre, muncind la canale,
e ia cazemate i la 'ortifcapi, <amand, btut, m;ncat de pduchi. Apoi s)a
g;ndit ca o sa moara -n lagr i ochii i s)au umplut de lacrimi. Vzuse destui pri)
zonieri murind. Spase i el la gropile lor. :orpi erau dezbracap de haine i ingropap
goi., (a nite c;iniF) i)a zis el., (;inilor 2i se "upoaie pielea -nainte de a f -ngropa"i,
ca sa se 'ac din ea m;nu"i. /rizonierilor li se s hainele. (;nd au s)n!e"e sa 'ac din
pielea de om mnui, au s)i "upoaie 2 pe prizonieri, pana s)i bage)n pm;nt. /oate
pana mor eu, -ncep sa o 'ac. =tl :oritz s)a sculat -n picioare., /ot sa ma "in toat
!ia"a -n lagrU @naindD de a muri, a !rea insa s)mi dea drumul. :car un ceas
-nainte de a)mi su<etul, ca sa nu mor -nchis. . mare pcat sa mori -nchisU Car acum,
dad m)au !;ndut nem"ilor, n)au s)mi dea drumul nici mcar cu un ceas -nainte., 0
Z 2n zece zile trebuie sa fu plecata, a zis .leonora Iest. Caca nu parasM esc
"ara, se lanseazS un mandat de arestare contra mea. Hece zile e cel mail lung
termen pe care mi)0 pot acorda. /oate ca i aa e prea multU
.leonora Iest s)a uitat la =eopold Stein, care ,edea -n 'a"a ei, pe acelas,U
Lotoliu ca -ntotdeauna, i s")a recapitulat mental situa"ia, ca sa se con!ing cit nu
e&agereaz. ?ermenul f&at cetaDenilor de origine semita pentni a se -nscrie la
birourile :inisterului de 2nterne e&pirase. (ei care se eschi!aii acestei masuri erau
pedepsi"i printr)un decret)lege cu zece ani de temni b, 0 grea. .a nu se prezentase.
2n urma unui denun", /archetul a 'ost sesizat i s a deschis o ancheta. 2n dosarul
procurorului se a<au documente pe care ea lo ignorase i care do!edeau
ne-ndoielnic originea ei. Cosarul nu mai putea li -nchisA toate tentati!ele de a)i
cumpra pe anchetatori, ca -n trecut, e"uasera
Z Ce data asta am 'ost -n!ini, domnule Stein, a zis ea. ?rebuie sa paras)esc
lupta i sa 'ug. .ste singurul lucru care -mi mai sta -n putere. Coi ani i umtate am
"inut piept tuturor atacurilor. A 'ost greu, dar am reu"it. Soarta nu)i auta la nes'ars.it
pe cei -ndrzne"iU
Z 3tlia nu este 2nca pierduta, a spus =eopold Stein. Car zece zile este un
termen prea scurt. ?ipografa, ziarul i !ila le putem !inde. Vom primi preuri relati!
bune. :obilierul, biblioteca i tablourile !or a!ea cumprtori. Astea sunt a'aceri
care se pot aran"aQ sumele rezultate se !or depune -ntr)o banca el!e"iana. 2n zece
zile este insa e&clus sa ob"inem numirea domnului ?raian i paapoarteleU
Z Cin Romania nu mai pot iei dec;t cei care pleac -n misiuni ofciale, a zis
7ora. So"ul meu trebuie sa fe numit -n postul de director al 2nstitutului cultural
roman din Ragusa, dup cum "i)am spus. 2n baza acestei numiri, eu 9 ca so"ie 9
primesc un paaport i !izele diplomatice. 2nsa asta trebuie sa se -nt;mple urgent.
/rocurorul mi)a comunicat ca singurul lucru pe care il poate 'ace pentru mine este
sa mai tergi!erseze ancheta inca zece zile. Cup aceea, nu mai poate promite nimic.
Va f obligat sa lanseze mandatul de arestare.
cld Stein a a!ut pentru o clipa -n 'a"a ochilor imaginea .leonorei rtchisoare. A
alungat din minte, cu groaza, aceasta idee. Dului dumnea!oastr nu i)a"i spus inca
nimicV A -ntrebat el. Asta e o 2' Acum tot !a a<a. G i, daca a<a cu un ceas mai
de!reme, ne poate daU Autor. (e)are sa spun c;nd !a !edea ca ii !in decretul de
numire urtele, 'ara sa le f cerutV
_ nu pot s)i spunU A zis .leonora Iest. 7u mai am nici un moti! nd un 'apt
pe care -n doua sptm;ni il !or tr;mbi"a toate ziarele. Va nt e!reica. Car nu pot s)i
spun incaU Am obosit. 7u mai suport nici a"e, nu mai pot 'ace nici un e'ort. Gi, ca s)i
spun singurul secret pe 3m ascuns timp de doi ani, mi)ar trebui un curat pe care nu)l
mai am. DS la captul puterilor. /rea mi)am -ncordat !oin"a pana acumU Sunt
Dobosita, obositaR
7ora Iest i)a spriinit capul -n palme. Sttea cu coatele pe birou. Stein s)a
uitat f& la ea. /rea cu ade!rat epuizata. .l s)a sim"it pit. Car nu)i putea auta cu
nimic. 3tr;nul "i)a deschis ser!ieta, ca sa
2 pri!easc pe 7ora i ca sa n)o mai !ad cum sta cu capul intre palme, A.
2ntre actele de !anzai#e a casei, a mos"ei, a tipografei, a ziarului i irilor .leonorei,
care se a<au -n ser!ieta lui, era un porto'el cu mono)in aur a lui ?raian 6oruga.
=eopold Stein l)a scos i l)a pus pe birou, ei. .leonora l)a pri!it, apoi l)a luat -n mana.
Lline se -mplinesc doi ani de la cstoria dumnea!oastr. Gtiu ca a"i locupata
de alte lucruri i n)a"i a!ut timp sa cumpra"i un cadou pen)nnul ?raian. V)am adus
acest porto'el, ca sa i)0 da"i. O s)i 'ac
2 e o lucrare de artaU
2line e ani!ersarea cstoriei meleV Eitasem cu des!;rireR 2"i esc, domnule
Stein, ca dumneata n)ai uitatU =ui ?raian ii !a 'ace
3!ar placereU
6cnora a pri!it din nou porto'elul, netezindu)0 mas, inal cu palma, i a zisA
"Mu tiu de ce ma ascund 'a"a de ?raian. /oate findc il iubesc prea tare.
R auta daca ar a<a, sunt siguraU Car tot nu)mi !ine s)i spun. :i)e 'rica tl
pierd. O 'rica absurda. Ce cSte ori m)am decis s)i !orbesc, am 'ost hs4 de teama i
am continual sa pstrez secretul acesta oribil. ?raian este i fin"a care ma mai "ine pe
lume. Caca l)a pierde, m)a pierde i pe
22
:eonora Iest s)a oprit brusc i a lsat porto'elul din mana.
?ii ce mi)a spus procurorul generalV A zis, domnule Stein, ca eu nu cSsStoritaU
2Vocea .leonorei tremura.
Z /rocurorul are dreptate. .u m)am cstorit dup ce a intrat -n !igoare DDDDeu
care interzice cstoriile dintre romani i e!rei. =egea a 'ost publicata -n aprilie, i eu
m)am cstorit -n august. (storia este deci considerata, din ofciu, nula. ?oate
cstoriile ofciate dup aprilie sunt automat declarate nule.
.leonora Iest a tcut. 2n urechi ii rsunau cu!intele procuroruluiA Comnul
?raian 6oruga nu este so"ul dumnea!oastr. Cup legile -n !igoare, el nu e cstorit.
Actul dumnea!oastr de cstorie este nul. Comnul 6oruga se poate oric;nd
cstori cu alta 'emeie, 'ara a f socotit bigam. Caca ati a!ea un copil, ar f un copil
din feri i ar purta numele Iest, nu 6oruga. Cumnea!oastr -nse!, doamna,
comite"i un 'als de cate ori semna"i cu numele de .leonora 6orugaA dumnea!oastr
sunte"i domnioara .leonora IestUF
Z /ltete orice suma, domnule SteinU A zis .leonora. 2n c;te!a zile, tre)buie
sa a!em -n mana paapoartele i !izele de ieire din RomaniaU /e numele domnul f
doamna 6oruga.
:atia es, e Ena dinF cele ma, 'rumoase regiun, de literal din tameU
/., oa, e, a
?, a, (um t pastra secretulV
Ot scrie aici capitolul urmtor, el se cerea sens -n alta parteU Va 't un
2 tare, presimtQ cel mai tare capitol al carpiU Ranimlul a l)a srutat pe gura, ca
el sa nu poat spune cum !a f capitolul iR. =i era 'rica sa audU
=eopold Stein a aprut dup cinci zile cu decretul de numire a lui ?raian
6oruga -n postul de director al 2nstitutului roman din Ragusa i cu cele doua
pa'apoarte diplomatice, broate -n piele roie.
Z Am c;tigat i aceasta btlie, coni"a 7oraU A zis el cu aer incantat.
=ocurile -n !agonul de dormit sunt rezer!ate pana la VienaA luni pleca"i. @mi pare
'oarte bine ca plecapU
=eopold Stein i)a ters ochelarii. .leonora Iest, care e&amina paapoartele,
s)a uitat la el. Slbise. Ar f !rut s)l -ntrebe de ce nu pleac i el, dar =eopold Stein a
zisA
Z 7u se tie daca ne !om mai !edea !reodatU Ast)noapte au 'ost dui spre
?ransnistria patru mii de e!rei din 3ucureti. 3ine ca pleca"iU Caca mai !eni"i -napoi,
n)o sa mai gsi"i nici un e!reu -n 3ucuretiU 7ici pe mine. 2n lagrele de la 3ug este
greu de trit, pentru un om de !;rsta meaU
?raian 6oruga era -n birou i lucra. 7ora nu)l deraneaz niciodat c;nd scrie.
Acum a intrat insa -n camera, cu paapoartele -n mana. ?raian sttea la masaQ ?i
"inea capul mtre palme.
Z Am un cadou pentru ani!ersarea cstoriei noastre, a zis ea. Am aran)"at
sa fi numit director al 2nstitutului roman din RagusaU
2)a mtins decretul de numire i a adugatA
(AR?.A A?R.2A i" se recomanda sa te punem la o munca mai uoara, a zis
'unc"ionarul abrica. .ti inca bolna!U 7u ni s)au trimis dec;t oameni bolna!iU
7c"ionarul l)a pri!it pe :oritz cu ura. /e urma s)a uitat la h;rtia pe care -n mana, i
din nou la :oritz 9 de data asta, cu ne-ncredere. Ce doi #. (;nd se a<a -n Germania,
:oritz este pri!it mereu cu ne-ncredere, ca l)ar bnui de crime pe care nu le)a
sa!ars"t, dar despre care se tie cuA ie ca le !a s!;ri.
KMngurV A continual 'unct"onarul. Am mai a!ut aici cat"!a unguri i n)am
nul"umit de ei. /oate ca o sa fu de tineU Ras ironic i a citit, cu glas tareA
:oritz l;nos, maghiar, 4+ de ani, lucrtor necalifcat, sosit -n inia la +0 iunie
0%10.
=oritz, care tia ca este cet"ean ungur, <indca aa scrie -n h"rtiile lui, irea
gesturile 'uncponarului, care acum citea lista 'abricilor, a uzinelor i garelor din
:arele Reich German unde lucrase noul !enit. .ra o lista# ga, cu tot 'elul de industrii.
:oritz era m;ndru ca 'usese -n at;tea locuri. =ipa i)au trecut prin 'a"a ochilor zecile
de lagre cu sarma ghimpata -n care use, 'abricile, oraele, su'erin"ele pe care le
indurase. Se atepta ca "Mionarul sa fe uimit de bra!ura cu care -n'runtase i 'cuse
at;tea, pana p"unga aici. Car el a pri!it nepstor, pe deasupra numelor de locuri
unde ilise :oritz, i s)a oprit la ultima -nsemnareA. .liberat din spitalul pen)blucrtori
strainU 7r. J5J, la data de $. 222.14O. :oritz se minuna cum poate un om tot ce
su'erise el, 'ara sa se -nduioeze. Car 'uncponarul nu s)a 3uioat. A luat creionul i a
scris -ntr)un col" de os al paginii, unde a mai lit locA /rezentat la lucru la 'abrica de
nasturi 6nop' und Sohn0, la ".000.14F. Cup aceea, a pus 'oaia de carton -ntr)un
sertar unde se a<au 3;te 'oi asemntoare i s)a uitat iar la :oritzA ure i Liul.
Mgerm.8
Z Ce!iza noastr pentru muncitorii strini este, M8 isciplind, supunere, munca,
ordinelF. Aici a!em i lucrtoare germane. ?e 'ac atent ca orice contact cu o 'emeie
germana se pedepse"te cu cel pu"in cinci ani de -nchisoare. Comnul director nu
tolereaz nimic. Liecare 'emeie germana are -n san o decizie de condamnare la cinci
ani de -nchisoare pentru tineQ daca li bagi mana -n san, ai deciziaU Sa nu crezi ca iei
altce!a de la eaU Engurul pe care l)am a!ut aici e acum la -nchisoare. Gi lui i)am spus
tot aa c;nd a !enit, dar n)a "inut seama. (redea ca, daca e -ntuneric i daca s)a
ascuns cu 'emeia sub ptur, nu)l !ede nimeni. Car -n :arele Reich German se !ede
orice micare. (hiar sub pturU 7u po"i 'ace nimic 'ara sa a<am no2. Gi ce g;nduriU
Mi tree prin cap timU 2"i 'otografem de zece ori pe zi toate g;ndurileU Acum, punc)tul
doiA 'abrica noastr lucreaz pentru rzboi. ?ot ce !ezi i tot ce auzi este secret
militar. =ucrtorul strain nu trebuie sa a<e ce lucreaz, cum lucreaz i cat lucreaz
'abrica. Caca -ncerci sa a<i, "i se taie capul. 2n ianuarie a 'ost e&ecutat un italian.
Acum este procesul unui ceh. Am;ndoi au cutat sa a<e secretele uzinei 6nop' und
SohnU
Lunc"ionarul s)a ridicat i s)a -ndreptat ctre ua. :oritz l)a urmat.
Z Ce ungurii pe care i)am a!ut pana acum n)am 'ost mul"umit, a zis iar
'unc"ionarul. ?o"i au auns la -nchisoare. Enul a luat chiar douzeci de ani de munca
silnica, pentru sabota". /oate ca tu ai sa 'aci e&cep"ie, dei eu nu cred -n e&cep"iiU
Lunc"ionarul s)a oprit ?naintea unei maini care aducea lzi de lemn -nchise,
pe o banda din"ata. =a captul benzii era un lucrtor care lua lada i o aeza pe un
crucior a<at l;ng el. 2n clipa -n care 'unc"ionarul s)a apropiat, cruciorul a pornit
pe ine, -ncrcat cu lzile. 2n locul lui a aprut alt crucior, gol. =ucrtorul nu a dat
aten"ie schimbrii i a continual sa ia lzile, una dup alta, de pe banda din"ata i le
aezase pe cruciorul gol, aa cum le aezase pe cel care plecase. Se cunotea ca
lzile erau grele.
Z Asia e lucrul pe care ?l !ei 'ace tu, -ncep;nd de maineU A zis 'unc"io)narul.
=zile pline, care ies din 'abrica, le aezi pe un crucior, i ele sunt transportate la
magazie. /rima lege este ordinea. Ai mai lucrat -n 'abricaV
Pohann :oritz il pri!ea pe lucrtorul care se apleca mecanic, -i -ncord
bra"ele mecanic, lua lada cu nasturi i o aeza pe crucior tot mecanic, 'ara sa se
g;ndeasc la ce 'ace, dar nici la altce!a. 7u se g;ndea nici la ei, care erau l;ng el.
/oate nici nu)i !zuse.
Z :ainile nu tolereaz lipsa de ordine, a zis 'unc"ionarul. :ainile nu
tolereaz anarhia, lenea i indolen"a omeneascaU
Pohann :oritz s)a uitat la 'unc"ionar, care !orbea mai departe.
Z 7)ai !oie sa te g;ndeti la altce!aU :ainile te sanc"ioneaz, daca o 'aci. Gi
pe urma te sanct"onam i noi. ?oat aten"ia trebuie sa)"i fe la robot, la pnaradul tau,
lucrtorul tehnic, care i"i aduce lada i "i)o -ntinde. ?e apleci, "liei din m;inile lui i o
aezi -n crucior.
Lunc"ionarul a z;mbit. :oritz ?ncerca sa !ad bra"ele colegului sau Minic, dar
nu le gsea nicieri. Apoi s)a uitat iar la 'unc"ionar, care continua t z;mbeasc.
Z Robotul nu se poate schimba dup om. ?u trebuie sa te schimbi i s)Di
bordonezi micrile dup el. Aa e i fresc 9 a zis 'unc"ionarul 9 findc el 6te un
lucrtor per'ect, iar tu, nuU 7ici un om nu e lucrtor per'ect. 7umai pia"inile suntU =a
ele trebuie sii pri!im, ca sa -n!"m cum sa muncimU Ai pi"elesV @n!a" de la maini
disciplina, ordinea -n miDcari i continuitatea -n nuncaU (;nd ai sa le po"i imita
per'ec"iunea, ai sa fi un lucrtor de clasa)nt;i.8 ar tu n)ai s)aungi niciodat lucrtor
de clasa)nt;iU .s. ?i ungur, i ungurii, -n Labrica, se uita la 'emei, -n loc sa se uite la
mainiU
Pohann :oritz ar f !rut s)i spun ca el nu e ungur, ci roman. A !rut sa
@nceap toat po!estea, cu -nchisoarea, cu btile pe care le)a su'erit la 3udapesta,
dar 'uncponarul se uita cu admirable la mas, ini cum aduceau lzile albe -n tcere, la
inter!ale egaleQ pe urma i)a -ntors cu dispre" pri!irea spre :oritz. :oritz a sim"it
dispre"ul i n)a mai po!estit despre mchisoarea din 3udapesta i despre inspectorul
Varga.
Z Omul este un lucrtor in'erior, a zis 'unc"ionarul. :ai ales omul din 2 Orient.
?u nu numai ca eti om, dar mai eti i oriental, i ungurA de trei ori bin'erior mainiiU
/e deasupra, mai !ii i din spital. .ti bolna!UQ Pohann :oritz a -n"eles ca 'unc"ionarul
su'er. Ar f !rut s)l asigure c)i !a da toat silin"a sa munceasc bine.
Z (um po"i tu sa stai alturi de o ma"inaV Eit)te la tineU Lunc"ionarul l)a
msurat cu sila pe :oritz, din cap panS -n picioare.
Z . o "ignire, o impietate 'a"a de mas.ini, care sunt per'ecteU =or n)ar tre)bui
sa le aducem ast'el de ser!itoriU Vino acum sa)"i dau e'ecteU 2n uzina n)ai !oie sa
intri dec;t -n uni'orma de lucrtor. Eni'orma de lucrtor este ca cea de preotU Car tu
nu -n"elegi ce)"i spun. Voi, ungurii, n)o sa !edeN niciodat -n uzina dec;t 'emeileU
SunteN to"i nite barbariU
A doua zi diminea"a, la ora patru, Pohann :oritz a intrat singur -n sala mare,
cu ciment pe os, i s)a apropiat de cruciorul pe care i)0 artase 'uncDionarul -n
aun. :ai erau cinci minute pana la -nceperea lucrului. .ra emo"ional. /urta o
salopeta albastra care ii acoperea tot trupulQ sabo"ii de lemn din picioare sunau pe
ciment ca nite lo!ituri de ciocan. .l a ?ncercat sa mearg pe !;r'uri. 7u)i plcea
zgomotul strident al sabo"ilor. Car ei rsunau tot aa de tare. (;nd a 'ost la milocul
salii, cine!a l)a strigat. 7u)i pronun"ase numele, dar :oritz tia ca pe el tl strigase,
era sigur. ?ocmai mtorcea capul, ca sa !ad cine strigaQ !ocea s)a auzit din nou, clan
Z Sal!e, scla!e.#0
Ce dup o 'erstruic cu gratii, apruse un cap cu ochi mari, negri, par negru,
musta"a neagra st din"i albi ca por'elanul. (apul, care prea t;nr i scheletic, ?l f&a
pe :oritz cu ochii lui mari i ferbinN. ?rupul brbatului nu se !edea prin cadrul mic al
'erestrei. 2n clipa -n care pri!irea i s)a -nt;lnit cu a lui :oritz, a repetat, cu tonul unei
!echi cunotinDeA
Z Sal!e, scla!eU
Z .u sunt l;nos. :oritzU A zis Pohann :oritz, care nu se -ndoia ca t;nrul cu
parul negru il luase drept altcine!a, numit Sal!e Scla!e.
Sirena 'abricii a sunat. :ainile s)au pornit. :oritz era pe balustrada, la postul
lui. ?;nrul cu parul negru a mai stat o clipa -n cadrul 'erestrei, zam)bindu)i cu
prietenie. Auzise !orbele lui :oritz. ?otui, -nainte de a disprea, el a mai strigat o
data, pri!ind "inta la Pohann :oritzA
Z Sal!e, scla!eU
Pohann :oritz a ridicat primele lzi care !eneau pe banda din"ata i le)a
aezat -n cruciorul gol. Caca lzile n)ar f 'ost at;t de grele, i un copil de apte ani
ar f putut 'ace munca asta. :oritz tia ca -n lzi sunt nasturi. 2)ar f plcut sa se uite
la ei, dar lzile erau -nchise. (hiar daca ar f deschise, el tot n)ar -ndrzni sa dea
capacul la o parte i sa pri!easc., 2n ianuarie a 'ost e&ecutat un italian. Acum este
procesul unui ceh. Am;ndoi au -ncercat sa a<e secretele uzinei 6nop' und SohnF) i)
a amintit Pohann :oritz. S)a g;ndit la cehul care sta -n clipa aceasta -n 'a"a
udectorilor i cere iertare, findc a a<at secretele uzinei de nasturi. /e urma s)a
g;ndit la italianul cruia i s)a tiat capul. :oritz a !zut mul"i italieni, i to"i erau
!eseli. Ce aceea i)l -nchipuie pe cel e&ecutat tot !esel. /arca !ede capul tiat al
italianului, cu mustcioara neagra, subfre, care z;mbete, rostogolindu)se la
picioarele clului.
Pohann :oritz i)a urat sa nu se uite niciodat la nasturi, chiar daca !reo lada
s)ar deschide din -nt;mplare. 7u merita sa pi se taie capul, doar pentru nite
nasturiU Apoi s)a g;ndit ca nasturii tia sunt pentru armata. =u;nd lada de lemn -n
bra"e i aez;nd)o -n cruciorul gol 9 caci cel plin plecase, 'ara ca el sa f obser!at 9
se -ntreba ce 'el de nasturi or f -n ea. .&istau nasturi de in'anterie, de marina, de
a!iateR Enii sunt aurii, al"ii 9 negri, al"ii 9 TaTiQ dup cum e culoarea uni'ormelor. =ui
:oritz ii place sa cread ca -n lada pe care o are acum -n bra"e sunt nasturi auriiR
Xtia sunt 'rumo"iU Sunt ca nite mo)nede de aur. Aa au marinariiU /oate ca)n lada
sunt nasturi pentru marinaRF
0 Salut, scla!uleU Mlat. :edie!alS8 ann :oritz i)a adus aminte de cu!intele
'uncN#onaruluiA i ce g;ndeti EnU 7oi """ 'otografem g;ndurileUO S)a 'ormat sa nu se
mai g;ndeasc la nas)tii din lada. .ra un secret i el nu !oia sa a<e secrete. Cup o
!reme, s)a pomenit insa -ntreb;ndu)se ce)o f 'c;nd Germania cu 2"ia nasturi
militari. ?op soldapi i toN of"erii germani pe care i)a !zut el eau nasturi la tunici i
la mantaleU (ei care se 'abrica acum sunt deci pen)Rl uni'ormele noi. Pohann :oritz
s)a uitat la lzile care !eneau curg;nd una Dupa alta, ca un <u!iu, i i)a zisA Aici
trebuie sa fe milioane de nasturiU ="ung pentru toat armata GermanieiU /oate e
ordin sa se 'ac la toN soldaN#i ni'orme noiA de aceea se 'abrica atap#a nasturiUF
Pohann :oritz s)a g;ndit ca poate se pregtesc uni'orme noi pentru parada la
s';ritul rzboiului, c;nd armata !a defla pe strada principala, cu apelul i muzica
militara., ?oN solda"ii au sa poarte nasturi aurii, sclipitori i soareleUO Pohann :oritz a
z;mbit. Se !edea i pe el -n mulN#me, asist;nd i parada, m;ndru ca nasturii pe care
ii poarta of"erii i solda"ii, i chiar nas)irii de la tunicile generalilor, au trecut prin
mana lui., /oate chiar nasturii pe care ii am acum -n mana !or f cusup la o tunica de
generalR Gi la manta, Di la toate uni'ormele, o sa aib nasturi din lada asta. /oate ca
generalul primete -ntreaga lada cu nasturiUF
Pohann :oritz s)a lsat 'urat de g;nduri i a uitat sa ridice lada pe care o a!ea
-n mana. 3anda din". Ata a -mpins)o, apoi a aruncat)o os cu zgomot. =ada > czut
pe ciment. Car nu s)a spart. :oritz a srit sa o ridice. @ns !eneau alte 0,zi i el nu
mai era pe estrada sa le ridice. =ada urmtoare a scpat de pe banda cu i mai mult
zgomot, tot pe ciment. :oritz a -ncercat s)o ridice i pe eaQ pe prima o luase sub
bra". A treia lada a 'ost aruncata de pe banda i i)a czut -n spate. .l le)a scpat i
pe celelalte doua. 22 cuprinsese panica. O pan)ica cum nu cunoscuse niciodat. S)a
prabus.it a patra lada. /e urma, a cincea. #:oritz s)a urcat -napoi pe estrada. A lsat
lzile czute i a -nceput sa le aeze Mn crucior pe cele noi, care continuau sa !ina.
O clipa s)a uitat la maina, ca ,U (um ar f implorat)o sa se opreasc pana aduna el
cutiile czute, dar banda aducea lzi mai departe, una dup alta. :oritz a pri!it -n
ur. 2i era teama de pedeapsa. 2nsa n)a !enit nimeni s)l certe. =a amiaza, maina s)a
oprit. /ana -n clipa asta, el tremurase de 'rica, sa nu fe prins ca a gres"t. A cobor;t
de pe estrada, a ridicat lzile czute i le)a aezat -n crucior, mul"umit ca nimeni n)
o sa a<e greeala pe care o 'cuse.
Car cruciorul, care pornea automat, se oprise i el, o data cu -ntreaga
maina, i acum sttea nemicat l;ng banda din"ata, cu cele cinci lzi -n el. :oritz
s)a g;ndit s)l -mping cu m;inile. (ruciorul a rmas -n"epenitA nu mergea dec;t
automat. =ui Pohann :oritz i)a trecut prin minte sa ia lzile la subp#oara Di sa le duca
la magazie. Car i)a dat seama ca el n)ar putea trece prin ua din zid, prin care a!ea
loc numai cruciorul. Acum sttea cu doua cutii sub bra", 'ara sa tie ce sa 'ac. O
!oce a rsunat -n spatele lui. :oritz a lsat lzile -n crucior, cu 'rica, apoi s)a inters.
=a 'erstruic cu gratii din 'undul salii apruse iar capul cu obrai osoi i par negru,
care strigase diminea"a. ?;nrul s)a uitat prietenos la :oritz i a zisA
Z Sal!e, scla!eU
:oritz a uitat de lzi i de greeala, i a rspuns la z;mbet cu z;mbetA
Z 7u ma cheama aaU 7umele meu este :oritz 2anoU ?u ma iei drept altul.
3uzele t;nrului s)au deschis larg, ls;nd sa i se !ad dinpi albi. R;dea cu
po'ta. Apoi a disprut din cadrul 'erestrei, zic;nd tareA
Sal!e, scla!eU
:oritz s)a dus la masa, spun;ndu)i ca trebuie sa semene 'oarte bine cu acel
Sal!e Scla!e, de !reme ce t;nrul cu ochii mari il striga Scla!e i dup ce el i)a zis
ca)0 cheama :oritz.
:ai t;rziu, a a<at ca t;nrul de la 'ereastra ii numea pe to"i camarazii lui
strini care lucrau -n 'abrica Sal!e Scla!e. .ra un 'rancezQ zicea ca i pe el il cheama
tot Scla!e. 2nsa de 'apt il chema Poseph.
Pohann :oritz lucreaz de cinci luni la 'abrica de nasturi. =zile nu i)au mai
czut. (um !in, le ia i le aaz -n crucior, 'ara sa le mai !ad. =a nas)turii care
sunt -nuntru, nu se mai g;ndeteQ nici la generalii care au s)i poarte, nici la
solda"ii care !or defla -n pia"a, la parada de la s';ritul razboiu)lui, -n uni'orme noi,
cu nasturi din lzile care i)au trecut lui prin m;ini. :oritz nu se mai g;ndete la
nimic. 7ici nu mai !iseaz la nimic. 7ici mcar la capul italianului, care se
rostogolete z;mbind la picioarele clului. Eneori, ar f !rut totui sa a<e ce s)a
-nt;mplat cu cehul care era udecat, daca a 'ost con)damnat sau l)au iertat. Car i
asta era la -nceput. Acum, :oritz nu mai e curios.
(;nd intra -n uzina, 'rancezul apare la 'ereastra de la turntorie i strigaA
Z Sal!e, scla!eU
:oritz raspune i el, Sal!e, scla!eUF, 'ara sa se g;ndeasc la ce raspune. 2i
z;mbete 'rancezului, 'ara sa simt ca z;mbete. Apoi se suie pe estrada i
ateapt sa !ina lzile cu nasturi. O data a -ncercat sa simplifce lucrul i sa ia doua
lzi deodata. 3anda din"ata nu i)a permis insaA a atins col"ul uneia dintre lzi. Cin"ii
benzii au scr;nit, de parca ar f !rut sa mute. (a un caine turbat. /rin trupul lui
:oritz au trecut fori, ca i cum ii smul)sesera lui dinfi din gura. Cup aceea n)a mai
-ncercat sa ia cate doua cutii deodata. :aina nu !oia, i el trebuia sa 'ac ce !rea
ea. Acum, chiar daca ar utea lua cate cinci lzi deodata, tot n)ar lua dec;t una. Aa
cum a 'ost intot)3oeauna. :oritz a intrat -n cadenza i nu mai poate iei din ea. 2
:unca nu e nici grea, nici uoara. (;nd muncea din greu, transpira, Dobosea i
-nura. Acum nici nu transpira, nici nu -nur. /arca nici nu mun)bfete, nici nu sta
degeaba. @nainte, Pohann :oritz se g;ndea la tot 'elul de D` lucruri, muncind. Asta
'cea sa treac !remea mai repede. Acum nu se mai ii g;ndete la nimic. 2n timp ce
ia lzile i le aaz -n crucior, s)ar putea g;ndi la multe. Car nu)i mai !ine nimic -n
capQ capul ii e ca o cutie goala. 7ici un g;nd i nici un !is nu mai iz!orsc din el. 7ici
mcar la munca pe care o 'ace nu se g;ndeteA nu e ne!oie sa se g;ndeasc
lucrtorul ca ridica lzile nu numai cu m;inile, ci i cu creierul. Caca ar f aa, atunci
inima i creierul i)ar f -n alta parte. Car ele sunt la lzi. =a maina.
:oritz simte cum i se usuc fin"a. Se usuc treptat, ca plantele care nu au
apa. (;nd intra seara -n pat, parca s)ar apleca sa ridice lada cu nasturi. Ciminea"a,
c;nd se scoal, parca s)ar -ndrepta de ale, dup ce a aezat lada -n crucior Di are
m;inile libere. 7ici prin somn nu mai !iseaz. Lruntea i ochii lui Pohann :oritz sunt
-ntunecate. Car -ntunecate nu ca pm;ntul, ci ca mainile. Ce o !reme, :oritz a
uitat ca m lzile pe care le -ncarc el sunt nasturi. (;nd -i aduce aminte 9 i asta se
-nt;mpl rar 9 z;mbete. En z;mbet uscat, cum e "r;na dup seceta. Coctorii au
spus ca este bolna! i l)au internal la infrmeria lagrului.
Pohann :oritz se a<a -n baraca de lemn, cu sarma ghimpata la 'erestre. . -n
infrmerie de patru sptm;ni. 2 s)au aprins plm;nii. ?rupul ii arde ca <acra. Gi
simte cum se topete. Singurul lui g;nd este la uzina de nasturi. 2i e dor de ea.
Acum sta cu ochii -nchii. @mpreur sunt zgomoteA poate !in doctorii la !izita.
.l ateapt, 'ara sa pri!easc. 2n nri a sim"it deodata un par'um de piele proaspt
splat, pe care nu)l mai sim"ise de mult, dar il cunotea. A z;mbit i a deschis ochii.
=;ng patul lui era o 'emeie -n uni'orma militara, t;nr i blonda. ?rupul ei mirosea
a spun i a proaspt. .a se uita cu asprime la Pohann :oritz. Car el continua sa
z;mbeasc. O -nso"eau doi poliNti i doctorii mfrmeriei. Enul din ei a -ntrebatA
Z Asta eV
Lemeia citea 'oaia medicala de la capul lui :oritz, cruia ii arunca -n rstimp o
pri!ire bnuitoare, ca toat lumea -n Germania.
Z EngurV A zis ea. Xtia i italienii sunt cei mai periculoiU
:;inile 'emeii au apucat captul cu!erturii cu care era -n!elit :oritz i au dat)
o deoparte, dezgolindu)i pieptul. Apoi a spus, 'ara s)l mai acopere ia locA
Z 7u e elU (elalalt a!ea par pe pieptU
Grupul s)a dus mai departe, oprindu)se pe rand la fecare pat. .a se uita la
toate 'e"ele. Enora le dez!elea pieptul, dar nu l)a gsit pe cel cutat. Cup plecarea
ei, cu poli"itii pe urme, a rmas -n camera infrmeriei un miros care nu era numai de
apa, de spun i de par'um. :oritz i)a adus aminte ca tot aa le mirosea pielea i
Suzanei, i 2ulicaiR
Enul dintre doctori a zisA
Z En camarad de)al !ostru a 'cut dragoste cu o 'ata germana ieri)noapte.
Lemeia care a 'ost aici i)a surprins. /e 'ata au arestat)o, el a 'ugit. .ra un bar)bat
brunet i cu par pe piept. Lata nu !rea s)i di!ulge numele, dar il !or gsi. 2ntra
pentru cinci ani la -nchisoare, srmanulU
Coctoral era olandez. Acum pri!ea pe 'ereastra.
Z =)au descoperitU A zis el.
:oritz s)a ridicat. /e sub 'ereastra infrmeriei trecea, 2ntre cei doi poli"iti i cu
m;inile legate la spate, un brbat 'rumos, cu parul negru. .ra un s;rb, pe care
:oritz il cunotea. =ucra la 'abrica de 'r;nghii i era biat !esel. 2n spatele lor
mergea domnioara -n uni'orma.
Z V)am spus eu ca tot pun mana pe criminalU A zis ea.
Poseph e singurul om l;ng care lui Pohann :oritz nu)i este 'rica. 2n ultimul
timp, se temea de orice. =a uzina, sa nu scape os lada cu nasturi sau sa n)o ridice
prea t;rziu de pe banda. Sau sa nu se uite la !reo 'emeie germana. Sau sa nu a<e,
'ara !oie, !reun secret -n legtur cu nasturii. 2i e 'rica de tot ce e german. 7u numai
de oameniA de pm;ntul german, de cu!intele germane i de aerul pe care il respira,
caci i el e tot german. 2n Romania, Pohann :oritz 'usese -nchis, nedrept"it,
-n'ometat, btut. Car nu)i 'usese 'rica. 7ici de ungurii care)0 btuser pana)i
s';iaser carnea de pe trup nu i)a 'ost 'rica aa. .rau oameni. 2orgu 2ordan, i el,
era om i :oritz nu se temuse de el. =ui Pohann :oritz nu i)a 'ost niciodat 'rica de
oameni. Gtia ca oamenii sunt i buni, i raiQ unii, mai mult buni 9 alDii, in!ers. Car to"i
au i una, i alta. :aorul din Romania i)a dat lui :oritz o "igara, dup ce)i rupsese
doi din"i, cu o lo!itura de pumn. 2n Engaria, poli"itii i)au dat apa st tutun, dup ce)0
arseser la talpi cu ferul rou. 2n Germania, n)a 'ost btut. 2n fecare zi, prime"te un
s'ert de paine, ca'ea calda i supa. :unca este mai uoara dec;t la canalul din
Romania ori dec;t la 'ortifcaDiile din Engaria. Car el nu mai
/oate trai aici. :oritz e sigur ca nem"ii ii !or tia capul. @i da seama ca e o
2prostie sa cread asta. 2nsa simte ca)0 !or lega cu lan"uri de m;ini i de 2"picioare,
chiar daca el nu !a 'ace nimic. 22 !or trimite la -nchisoare, chiar daca 'nu !a a<a
secretele nasturilor. Oamenii sunt aici rai ca mas, inile. /oate ca iA inainile nu sunt
rele. /oate ca nici oamenii din Germania nu sunt rai. Car liPohann :oritz nu poate
trai cu mainile. Se usuc l;ng eleQ i)i e 'rica. Ce 2 toate mainile i de oamenii
care sunt e&act ca mainile, ii e 'rica. Se simte # singur intre ei, cum se simte singur
intre ma"ini. 2i !ine sa urle, de singur ce este. Ce aceea ii e drag 'rancezul. Acum
Poseph a !enit l;ng :oritz.
Z Sal!e, scla!eU A zis el.
Z Sal!e, scla!eU A rspuns Pohann :oritz z;mbindA aa ii plcea lui Poseph sa i
se raspuna la salut.
Z 7oi suntem cu to"ii scla!i, a zis Poseph. . bine sa ne amintim unul altuia de
o mie de ori pe zi, ca sa nu uitam. Caca uitam ca suntem scla!i, atunci totul e
pierdut. ?otulU (ontiin"a trebuie sa rm;n treazaU
. duminica dup)amiaza. Pohann :oritz i Poseph stau pe iarba, la umbra unei
baraci. Poseph i)a po!estit lui :oritz ca are o iubita. :oritz tie ca pe 'ata o cheama
3eatrice, ca locuiete la /aris, ca are ochii mari, negri i ca pl;nge -n fecare noapte,
findc Poseph este prizonier. Lrancezul a po!estit at;t de multe despre 3eatrice,
-nc;t Pohann :oritz este con!ins ca, daca ar mtalni)o pe strada, ar recunoate)o
dintr)o mie de 'emei. Eneori i se pare chiar ca o aude !orbind. .a !orbete de parca
ar canta. :oritz ii sim"ea prezen"a printre ei. Ce aceea, c;nd este -mpreun cu
Poseph, are impresia ca nu doua, ci trei persoane stau de !orba. S, i se mira ca
3eatrice nu raspune i nu se amesteca -n discu"ieR
Z ?oat lumea intra -n baraciU A ordonat e'ul lagrului prin mega'on.
Z 2ari perchezi"ieU A zis Pohann :oritz i s)a ridicat. Poseph a !enit dup el,
mormaind)
Z (e mai !or sa caute la noiV
Lrancezul era suprat ca sunt trimii -n baraca -ntr)o duminica dup)masa.
/rizonierii au prsit curtea -n grupuri. A'ara era scare i era cald. :oritz i
Poseph s)au aezat la o 'ereastra i au pri!it -n curte, printre zbrelele de sarma
ghimpata.
Z Eite ca tot e ade!ratU A zis :oritz.
@n curtea lagrului intraser trei camioane mari, militare, care s)au oprit chiar
sub 'ereastra lor. Ce c;t!a timp se z!onea ca -n lagr !or f aduse 'emeiA se
aduseser i -n alte lagre. /rizonierii nu credeau. Gi acum 'emeile erau acolo.
/entru ei. Lemei blonde, brune i cu parul rou. Lemei pentru eiR
Z Vezi ca era ade!ratV A repetat Pohann :oritz, parca spre a se con!inge pe
el insus"i.
?ot nu)i !enea sa cread, desai !edea cu ochii lui. Car 'emeile erau acolo. Gi el
se uita la ele. A!eau buzele !opsite, erau pudrate i purtau rochii sub)"iri. Gi ele
pri!eau spre 'erestrele baracilor, unde se ?ngramadeau capetele pri)zonierilor. Gi
r;deau. /e urma, au -nceput sa coboare din camioane. (;nd sreau, !;ntul le ridica
'ustele. :oritz le !edea combinezoanele, chilo"ii co)lora"i i sub"iri ca 'oi"a de Migara
i pulpele. /ana sus. 2n spatele lui :oritz, la 'ereastra, brba"ii r;deau. .l era uimit.
7u putea r;de.
Z Lemeile sa rm;n -n camioaneU A ordonat e'ul lagaiului. 7imeni n)a dat
ordin de cobor;reU
Vocea din mega'on era aspra i autoritara. Ge'ul lagaiului nu se !edeaA !orbea
din biroul lui.
Lemeile s)au ?ntors i s)au urcat toate -n camioane, la 'el de repede cum
cobor;ser, i tot tmbulzindu)se una peste alta. =e era 'rica sa nu fe pedep)site,
findc au cobor;t 'ara ordin. (;nd au urcat, li s)au !zut din nou genunchii,
combinezoanele i pantalonaii colora"i. R;deau i acum, dar pe -n'undate i cu
teama.
Z Liecare baraca !a primi cate zece 'emeiU S)a auzit !ocea din mega'on. .le
!or ramane pana la orele noua seara. Gefi de baraci au dispozifi speciale pentru
des'urarea programului i sunt direct rspunztori de men"inerea ordinii i
disciplineiU
:ega'onul a tcut. Lemeile stteau -n camioane, linititeA ateptau sa se mai
spun ce!a.
Z :erdeU 0 a scr;nit 'rancezul printre din"i.
:oritz a crezut ca 'rancezul ii !orbete lui i a inters capul spre el. Poseph era
'urios, dar pri!ea pe 'ereastra.
Z Lemeile sa coboare -n linite, pe grupeU A ordonat mega'onul.
Aceasta era comanda pe care o a"teptasera ele. (um au auzit)o, au srit din
camioane. S)au despr"it apoi -n cinci grupe. Au !enit cinci brba"i 9 efi celor cinci
baraci 9 i le)au 'cut semn s)i urmeze. Lemeile au mers dup ei, raz"nd.
:oritz nu)i -nchipuia cum se !a des'ura programul i era curios. Gtia ca
'emeile !eniser ca sa 'ac dragoste cu prizonierii. 7em"ii ziceau ca lucra)torii, daca
nu 'ac dragoste, nu lucreaz bine. Gi nem"ilor le plcea ca lucrul sa mearg per'ect.
Ce aceea au adus 'emeiA ca sa lucreze mai bine oamenii la uzina de nasturi, la
'abrica de 'r;nghii i la turntoria de la marginea oraului. 2nsa :oritz nu ?n"elegea
de ce lucreaz mai bine ?n uzina oamenii (;nd 'ac
2ragoste i nici cum !or 'ace dragoste prizonierii cu 'emeile care !in -n bara)
Mile lor. Cormitoarele lor erau mari, cu multe paturi. 3arbaDii erau mul"i )emeile,
pu"ine. 7u se putea culca fecare prizonier -n patul lui, cu o 'emeie. .i/oate ca
'emeia trece din pat -n patF) i)a zis Pohann :oritz. /e urma s)a 'gSndit ca 'emeilor le
!a f ruine sa treac de la unul la altul. .l nu)i 2'nchipuise niciodat 'emei -n baraca
lui cu sarma ghimpata la 'erestreU
Acum, 2nsa, 'emeile erau la ua. Ge'ul baracii le spunea ce!a. /robabil le dea
instruc"iuni cum sa 'ac dragoste. .le r;deau tare, i 9 Kai sa ieim, !reiV =)a mtrebat
Poseph. :ergem tot unde)am statUQ# :oritz s)a ridicat i a ieit cu 'rancezul din
baraca. :ai ieeau i alpi. =a ua, au trecut pe l;ng 'emei. :irosea a par'um i a
pudra. .le s)au uitat la Poseph i la Pohann :oritz, care mergea -n urma lui, i au ras.
R;deau de ei, findc plecau. :oritz a sim"it o mana de 'emeie m;ng;indu)i obrazul,
c;nd pea peste prag. :ana era umeda i mirosea a par'um.
Z Sal!ete, scla!aeU 0 a zis Poseph, trec;nd pe l;ng ele.
.le au -nceput sa rada i mai tare de !orbele lui. Poseph nu r;dea, A!ea
'runtea -ncruntat.
@n curte, Poseph s)a -ntins -n iarba, cu 'a"a -n sus, i a pri!it cerul, 'ara sa
scoat un cu!;nt. :oritz s)a aezat l;ng el i s)a g;ndit la 'ernei. Poseph se g;ndea
tot la 'emei, dar :oritz nu tia ce anume g;ndete despre ele.
Z ?u, daca !rei, po"i sa te duci inauntraU A spus 'rancezul.
Z 7u ma ducU A zis :oritz.
O !reme, au tcut am;ndoi. .ra prima oara c;nd Poseph sttea alturi de el i
nu)i !orbea despre 3>atrice.
Z Astea sunt poloneze din lagrele de concentrare, a spus 'rancezul. Lemeile
din lagre, daca 'ac ase luni meseria asta, sunt puse -n libertate. Car -n ase luni se
ruineaz. =es din lagre ca sa intre -n spital, -n azilul de nebuni sau direct la morgaU
Z .u credeam ca sunt t;r'e, a zis :oritzQ acum ii era mill 7u tiam ca i ele
sunt arestateU
Z 7u sunt t;r'e, MeanU MLrancezul ii spunea lui :oritz Mean.8 Lemeile)astea
sunt scla!e care 'ac un e'ort disperat ca s)i redob;ndeasc libertatea. Scla!e care
-ncearc s)i rup lanurile cu m;inile goaleU . eroic ce 'ac. /cat ca nu reuesc
dec;t s)i s';ie propria lor carne. =anurile scla!iei sunt mai tari dec;t carnea
omeneascaU
=a noua seara, 'emeile au plecat din lagr. (;nd s)au urcat -n camioane, ele
nu mai r;deau. Lumau doar. Poseph le)a strigat un rmas bun, prieteneteA
Z Sal!ete, scla!aeU
@n noaptea aceea, 'rancezul a e!adat din lagr.
=a dracuU M'ranc.8
Salut, scla!elorU Mlat. :edie!ala8
Z Comnii of"eri au ne!oie de un traductor pentru limbile balcanice, a zis
'unc"ionarul de la 'abrica, -n timp ce)0 conducea pe Pohann :oritz spre birou. Sa te
por"i cu!iinciosA sunt of"eri de la (artierul GeneralU
Pohann :oritz a ateptat la ua biroului aproape un ceas. /e urma l)au
chemat. @nuntru era un 'um gros de "igara i mirosea tare a !inA pe masa se !edeau
pahare i sticle goale. 7imeni n)a inters capul c;nd a intrat el. :oritz a rmas l;ng
uaQ se meca de 'um. Ar f !rut sa i se spun ca nu e bun traductor i sa fe trimis
iriapoi, la lzile lui cu nasturi. Acolo mcar era linite i nici nu te su'oca 'umul de
fgara.
Ochii lui pri!eau totui cu admira"ie lampasul rou, lat de o palma, de la
pantalonii of"erilor. ?o"i erau tineri. :oritz i)a numratA erau apte. Enul dintre ei s)a
apropiat de :oritz i i)a sucit capul ca pe o minge, c;nd !rei sa te "oci. S)a uitat la el
din dreapta, apoi din st;nga.
Z @ntoarce)te cu spateleU A ordonat of"erul.
A pri!it capul lui :oritz i din spate, i)a pipit umrul, i)a pus mana sub
barbie. 2)a spus sa deschid gura i s)a uitat la din"ii lui. /e urma a ordonat iarA
Z Cezbrac)teU
:oritz i)a scos salopeta i a pus)o os, l;ng perete. Of"erul se uita la el tot
timpul, c;ntrindu)i fecare mi"care. (eilal"i continuau sa !orbeasc, 'ara s)l
pri!easc pe :oritz.
Z Comnilor, a zis of"erul care ii ordonase lui :oritz sa se dezbrace ,0 care
era colonel SS, !reau sa 'ac o demonstrateU
?o"i au tcut i l)au -nconurat pe :oritz, care edea gol i nedumerit -n
milocul lor. .l 'usese chemat sa fe traductor. (olonelul a zis irisa ca !a 'ace cu el o
demonstrate. 2n mintea lui :oritz au aprut imaginile pe care le !zuse o data la
circ. En om din sala era in!itat pe scena i scamatorul ii scotea din buzunare pisici
!ii, iepuri i psri. Pohann :oritz tie ca acestea sunt demonstrafi, altele nu
cunoate. /oate colonelul !rea sa 'ac una chiar la 'el cu cele pe care le !zuse el la
circ, c;nd era soldat.
:oritz era curios. H;mbea. 7u)i era 'rica. Oamenii din sala cu care scamatorul
'ace demonslra"ii nu simt nimic. Sunt doar uimi"i. Sigur ca i el o sa fe uimit, c;nd o
sa !ad cum ii scoate colonelul iepurai, pisici sau psri din cap, sau sub"iori, sau
de la @ncheietura m;inii.
:oritz a continual s)i z;mbeasc prietenos coloneluluiA scamatorii ii 'u)
sesera totdeauna dragi., .u n)a putea sa 'ac e&perience i demonslra"ii, chiar daca
as. @n!a" o mie de aniUF 9 -i spunea Pohann :oritz. 22 admira pe colonel cS -n!"ase
i el sa 'ac scamatorii. /e urma, :oritz i)a adus aminte de cu!intele Aristi"ei. .a
zicea ca scamatorii il au pe dia!ol -n autorU =ui :oritz nu mai z;mbea. =ui i)a 'ost
-ntotdeauna 'rica de
2Fera acum pu"in teama, a!ol.
R 9 Comnilor, pe acest indi!id nu l)am !zut niciodat, pana acum zece
ninute, c;nd a intrat -n birouU A zis colonelul. Gi nici nu s, tiu de ce a intratU
Z .ste traductorul pentru limbile balcanice, a zis 'unc"ionarul.
Z Eitasem ca am cerut un traductorU 2n clipa c;nd a intrat pe ua, m)a
'rapat fgura luiU
2 (olonelul a pus iar mana pe capul lui Pohann :oritz, care z;mbea din nou,
atept;nd cu nerbdare sa !ad cum o s)i scoat colonelul iepura"ul din ar.
(olonelul era series. :oritz tia @ns de la circ ca toN scamatorii sunt "serioi. (hiar
c;nd lumea din sala rade de se Nne cu m;inile de p;ntece, ei iSunt serioi. Pohann
:oritz atepta acum hohotele de ras, pregtindu)se sa 'Saa i el. 7u mai rasese de
mult.
Z Cei nu l)am !aBut dec;t acum zece minute, o data cu dumnea!oastr, i
nu am !orbit cu el nici un cu!;nt, !a !oi spune cu amnunte, pe baze abso)lut
tiin"ifce, biografa acestui om i istoria -ntregii lui 'amilii, de trei sute de ani
-ncoaceU
Pohann :oritz i)a adus aminte ca !zuse i ast'el de numere la circ, c;nd era
soldat. Scamatorul enema pe un om din mul"ime Di spunea ca"i ani are, daca e
-nsurat i tot 'elul de lucruri. =umea se minuna, cum de tie scamatorul toate
secretele. Car lui :oritz nu)i plcuser aceste demonstra"ii. =ui nu)i plceau dec;t
cele cu pisici i cu iepura. 2. 2i prea rau ca of"erul nu tie sa 'ac scamatoria asta.
Ar f !rut sa !ad cum i se scoate de nicieri o pisica. =a circ, se dusese i el sa i se
'ac e&perien"a. Car se -mbulzise lume prea multa i scamatorul a luat de fecare
data pe altul.
Z Gtiin"a rasiala a 'cut progrese at;t de man -n regimul na"ional)socialist
Z A zis colonelul, care se numea :u#ller 9 -nc;t celelalte "ari au rmas -n
urma noastr cu o suta de aniU =uandu)0 pe acest indi!id gol, eu !a pot spune de
unde ii sunt strmoii, ce cstorii au 'cut i ce obiceiuri are 'amilia lui, ce meserii
au practical i aa mai departe. Cumnea!oastr !ep !erifca imediat afrma"iile
mele, prin -ntrebri pe care le !e"i pune direct subiectuluiU
Z Ce necrezulU Au zis ceilal"i of"eri, slrangand i mai mult cercul -n urul lui
:oritz.
Z Cup con'orma"ia craniului, dup tipul de osatura 'rontala, nazala i 'aciala,
precum i dup structura schelelului 9 -n special, cutia toracica i pozi"ia cla!iculei 9
indi!idul apar"ine unui grup germanic care mai traies, te i azi, -n numr redus, pe
!alea Rhinului, -n =u&emburg, -n ?ransil!ania i -n Australia. :ai e&ista optsprezece
'amilii -n (hina i -n Statele Enite ale Americii, dar ele n)au 'ost mca trecute -n
statistici, findc descopenrea lor abia se 'cuse c;te!a luni -nainte de a f izbucnit
rzboiul. 2n statisticile noas)2re, pe care le !om publica -ntr)un numr 'esti!, !om da
date precise i 9 pentru prima oara 9 complete despre acest grup germanic, care
poarta numele de Lamilia eroica. Lamilia aceasta are ma&imum opt sute de membri.
Ascenden"ii lor au emigrat -n serii din sud)!estul Germaniei, intre anii 0,55)0>55.
Sunt germani de cea mai pura esenDa i au reuit pana astzi s)i pstreze s;ngele
neamestecat, -n ciuda presiunilor teribile care s)au e&ercitat asupra lor -n cursul
istoriei. Rasa, domnilor, are i ea un instinct de conser)!are, uneori mai puternic
dec;t al indi!idului. Lamilia eroica, din care 'ace parte t;nrul din 'a"a
dumnea!oastr, a do!edit cu prisosin"a tenacitatea instinctului de conser!are al
rasei. (e 'apt crede"i dumnea!oastr ca i)a deter)minat pe strmoii acestui t;nr
ca, !reme de trei sau patru sute de ani, sa se cstoreasc numai cu 'emei din rasa
lor, c;nd -mpreur erau, poate, 'emei mai ispititoareV 2nstinctul de conser!are al
raseiU Glasul s;ngelui, care i)a 'erit pe membrii acestei 'amilii de pcatul mortal al
-ncrucirii raselorU 2n istoria lor nu e&ista nici mcar un singur caz de cstorie cu o
'emeie de alta rasaU Aa se e&plica 'aptul ca astzi, dup patru sute de ani, t;nrul
din 'a"a dumnea!oastr este e&act ca strmoii lui. /ri!iti acest par cu frul solid, dar
mtsosU .ste parul Lamiliei eroice, aa cum a 'ost acum patru sute de ani st cum l)
am gsit conser!at -n relic!ele care ni s)au pstrat. .l este incon'un)dabil, i
specialitii il recunosc imediat. . !ag mai mtsos dec;t cel al grupu)lui germanic
principal, dar se !ede bine ca rdcina este aceeai. 7asul, 'run)tea, ochii, brbia
acestui t;nr sunt e&act ca -n stampele noastre de acum patru secole. 7imic nu s)a
schimbatU
Of"erii au atins capul lui Pohann :oritz i i)au pipit parul, pri!indu)0 cu
admira"ie. :oritz se sim'ea considerat, ca niciodat -n !ia"a lui, un erou. 2i era insa
teama c)i !a decep"iona pe of"eri. Acum ii prea rau ca nu 'cuse nimic spre a f la
-nl"imea laudelor pe care le primea. Ast'el de laude )auzise el 9 nu se aduceau
dec;t celor care erau decora"i pe 'ront, cu (rucea de aur cu briliante sau cu 'runze
de stearU
Cegetele colonelului :iiller au atins din nou umerii lui Pohann :oritz, cu
e!la!ie admirati!a, de parca ar f 'ost moatele sfntei /araschi!a cea Lctoare de
minuni, din racla bisericii de la ?rei)2erarhi. Pohann :oritz a plecat 'runtea, ruinat ca
nu 'usese pe 'ront i nu 'cuse i el mcar un singur act de bra!ura.
Z Grupul pe care l)am numit Lamilia eroica 9 a continual colonelul )o'era cel
mai zguduitor e&emplu de eroism rasial. /entru mine, ziua de astzi, -n care mi)a
ieit -n cale acest e&emplar, este o ade!rat srbtoareU Vreau sa !a spun -n
treact ca unul dintre strmoii mei a 'ost i el cstorit cu o 'ata din Lamilia eroica.
Cin ne'ericire, n)a a!ut motenitori, findc, la trei luni dup cstorie, a murit pe
campul de lupta. Car acesta este un episod secundar. Am sa introduc 'otografa
acestui t;nr, -nso"it de datele antropo)metrice i istorice, -n lucrarea pe care o
pregtesc i la care muncesc de zece i
D ani, sub directi!ele RetchsBuhrer)ului dr. Rosenberg. Aceasta descoperire !a
#c, constitui o -ncununare a strdaniei meleU
Z Lelicitrile noastreU Au zis of"erii, lu;nd pozi"ia de drep"i. (olonelul se
-nroise de emo"ie. .l a ridicat bra"ul drept i a salutat, apoi a str;ns pe rand mana
fecruia. :oritz sttea neclintit i ii pri!ea.
Z .ti din Rheinland, din =u&emburg, sau din ?ransil!aniaV A -ntrebat
colonelul, -ntorc;ndu)se ctre :oritz.
Z Cin ?ransil!aniaU A rspuns :oritz.
Of"erii au scos o e&clama"ie admirati!a. (olonelul :iiller radia de placere.
Z Va !oi spune de unde !ine t;nrul cu i mai mare precizieU A zis colonelul i
i s)a adresat iar lui :oritzA
Z ?e)ai nscut la ?imioara, la 3rao!, sau -n Mara SecuiascaV
Z 2n ?ara SecuiascaU A rspuns Pohann :oritz.
Z Admirabil, a zis colonelul, 'recandu)s" m;inile de bucurie ca :oritz se
nscuse -n 'ara Secuiasca. .ra e&clus sa ma melU (;nd l)am !zut intr;nd pe ua,
mi s)a prut ca !ad o fgura cobor;t din galeria de portrete a Lamiliei eroiceU =e
cunosc pe dina'ara. =e !e"i putea admira i dumnea!oastr -n lucrarea meaQ le !oi
publica -n plane mrite i colorate. Va spun, domnilorA acest t;nr este un e&emplar
des!;rit al Lamiliei eroiceU .l confrma toat teoria meaU
(olonelul i)a cerut 'unc"ionarului sa aduc fa lui Pohann :oritz.
Z :izerabiliiU A strigat el, -n'uriindu)se de cum i)a aruncat ochii pe ea. En
membru al Lamiliei eroice nu s)a numit niciodat l;nos.U Acest nume este un
sacrilegiuU
(olonelul s)a -ntors spre :oritz. Lruntea i se -ntunecase.
Z 7umele de 2ano "i l)a dat tatl dumitaleV
Z 7u, domnule colonelU /e mine nu ma cheama 2ano,#. A zis Pohann :oritzQ
!oia sa le spun ca pe el il cheama 2on.
Z .ra e&clus ca un membru al Lamiliei eroice s)i boteze copiii cu alt nume
dec;t cele din calendarul germanU Asta nu s)a -nt;mplat niciodat -n patru sute de
aniU .ra imposibil ca pe t;nrul din 'a"a dumnea!oastr s)l cheme 2anoU .ra
e&clusU
(olonelul s)a uitat la :oritz. Acum era !esel. Se bucura ca pe :oritz nu)l
cheama l;nos.
Z (ine tl)a dat numele de 2anoV A -ntrebat colonelul.
Z 7u tiuU A rspuns Pohann :oritz. Aici -n Germania, acum doi ani, mi l)au
scris -n acteU
Z 7u se numete l;nos.U A zis colonelul. .ste aceeai mielie care s)a s!;rit
mereu asupra Lamiliei eroice. /opoarele -n milocul crora au trit le)au schimbat
numele. Car s;ngele n)au reu"it sa li)0 schimbeU S;ngele Lamiliei eroice a rmas pur
ca o lacrima de cristalU
(olonelul s)a inters ctre 'unc"ionarul de la 'abrica i a zisA
Z ?;nrul ramane de azi -nainte la dispozi"ia 2nstitutului 7ational de Studii
Rasiale. .ste un e&emplar de care a!em ne!oieU
Z 7u mai lucreaz -n uzinaV A -ntrebat 'unc"ionarul.
Z 7uU A zis sec colonelul. Voi trimite ulterior dispozi"ii speciale -n scrisU
(olonelul s)a uitat la :oritz i s)a g;nditA tiin"a a 'cut progrese e&tra)
ordinareU ?otus", suntem departe de per'ec"iune. Acest e&emplar de elita al unui
grup rasial e&trern de interesant ar trebui conser!at -ntr)o gradina antropologica. O
gradina -n care sa fe pstrate tipurile rare i pre"ioase ale rasei umane nu a 'ost
creata incaU .&ista -n .uropa parcuri pentru culti!area, selec"ionarea sau
conser!area raselor de animale i de psri. /reudec"ile ne)au -mpiedicat @ns sa
cream parcuri antropologice, ceea ce este o mare pierdere pentru tiin"a. /catU 2n
acest domeniu, americanii ne)au luat)o -nainte. .i au parcuri -n care sunt -nchise
e&emplarele interesante ale rasei de indieni. Car le !om -nfin"a i noi -n .uropa.
@nt;i sa ca"tigam !ictoriaU @ntr)o !iitoare con'erin"a, !oi propune -nfin"area primului
pare antropologic. Gtiinia !a a!ea la dispozi"ie e&emplarele rare i le !a putea studia.
Acest membru al Lamiliei eroice !a f unul dintre primele e&emplare umane care !or
-mpodobi parcul nostni. .l !a f donat de mineUF
(olonelul :iiller s)a uitat la :oritz i a z;mbit. Gi)l -nchipuia -n parcul
antropologic, locuind -n pa!ilionul rasei germane, -mpreun cu so"ia i copiii luiR, Va
!eni i timpul acelaUF 9 i)a spus colonelul. Apoi i)a continual ideea cu !oce tareA
Z /ana c;nd aran"am situa"ia defniti!, !reau s)i gsim t;nrului o ocu)patie
demna de originea lui. (el mai mult l)ar @nc;nt sa fe soldat. .u cunosc bine Lamilia
eroicaA membrii ei masculini nu sunt 'erici"i dec;t -n rzboiU . grupul cel mai
rzboinic al 'amiliei germaniceU S)i dam deci posibilitatea de a f i el soldatU
Of"erii ceilal"i l)au 'elicitat din nou pe colonelul :iiller. /ropunerea lui le
plcuseU Rou de placere, colonelul i)a cerut aghiotantului ser!ieta i a scris pe o
h;rtie cu antetul :arelui (arder General o recomandare pentru -nrolarea lui Pohann
:oritz ca soldat SS. =)a -ntins)o 'unc"ionarului de la 'abrica, ordon;nd cu ton se!erA
Z Laci toate 'ormalit"ile necesareU Lara nici o -nt;rziereU Apoi s)a inters
z;mbind ctre Pohann :oritzA
Z @ntr)o luna !reau sa primesc de la tine o 'otografe -n uni'orma de soldatA
-mi este e&trem de necesara pentru studiul meu asupra Lamiliei eroice, din care 'aci
tu parte. 2i !oi trimite o copie i doctorului Goebbels. Ai sa te !ezi -n ziare i -n
re!istele ilustrateU
Z ?;nrul este inapt pentru ser!iciul militarU A zis cpitanul medic de la
tomisia de recrutare, dup ce l)a e&aminat pe Pohann :oritz. Are c;te!a pete pe
plm;nul drept. Solda"ii trebuie sa aib plm;nii zdra!eniU
Ce la -nt;lnirea cu colonelul :iiller trecuser trei sptm;ni. Pohann
:oritz se g;ndise ca solda"ii primesc aproape o umtate de paine pe zi,
bocanci -n care nu intra apa, haine clduroase, m;ncare mai buna i "igri.
2 tia c)i mai bine sa fi soldat dec;t prizonierU Car, c;nd a auzit ca nu !or s)l
2 primeasc, s)a bucurat.
Z ?;nrul este recomandat de colonelul :iiller, de la :arele (artier General
S. 2 de la 2nstitutul 7ational de Studii RasialeU A zis unul dintre medici, rs'oind
dosarul. 7u se poate s)l re'uzamU
(ei trei medici -n uni'orma s)au uitat la Pohann :oritz.
Z Gtii sa 'aci munca de birouV A -ntrebat cpitanul. (e meserie ai -n !ia"a i
ci!ilaV
Z /lugar, a rspuns :oritz.
:edicii s)au s'tuit intre ei i i)au spus lui :oritz sa as, tepte a'ara. (;nd l)au
chemat -napoi, i)au comunicat ca l)au primit sa fe soldat i i)au dat ordinul cu care
sa se prezinte la unitate.
Z .s. ?i repartizat la ser!iciul au&iliarU A zis cpitanul. Liindc nu popi 'ace un
lucru de birou, ai sa fi dat la o companie de pazaU
(omandantul lagrului disciplinar a <uierat adunarea pentru masa. Solda)tul
Pohann :oritz a tresrit, auzind semnalul. Eitase ca e -n ghereta din tur)nul de paza
i -ncepuse s)s. 2 caute gamela. S)a inros.it de necaz.
Z A'urisitul de mineU Gi)a zis :oritz, str;ng;nd arma -n m;ini. =ar am uitat ca
sunt nu prizonier, ci sentinelaU
Ce trei zile, de c;nd era santinela, i se -nt;mpl regulat acelai lucru, de cate
ori se ddea adunarea -n curtea lagrului. 7u)i poate intra -n cap ca e soldatU (;nd
!ede gardul de sarma ghimpata ,0 irul de prizonieri, uita de care parte se a<a i se
crede -nchis. Cup ataDia ani de lagr, i s)a -ntiprit -n carne i -n s;nge ideea ca
este prizonier. 7u se poate -nchipui altce!a dec;t prizonierU (;nd !ine un camarad
s)l schimbe, el -ncepe sa tremureA i se pare ca soldatul !ine s)l ridiceU
Acum, pri!ind la prizonierii incolonaN -n 'a"a cazanului cu m;ncare, a uitat iar
ca este -n turn ,U Se minuneaz ca nu)i mai !ine randul la supaU Se !ede i pe el -n
irul de prizonieriR
Ochii lui :oritz au cutat -n curtea lagrului, chiar din prima zi, fguri
cunoscuteQ dar n)au -nt;lnit niciuna. Gi s)a mirat. Lusese ?nchis -n zeci de lagre i
trebuie sa f stat -mpreun i cu cine!a din acest Stra<ager0U 2)ar plcea sa !ad
!reun cunoscut. S4 !orbeasc cu prizonierii e interzisQ insa el ar !rea sa !ad 9
mcar de departe 9 un chip prieten.
Pohann :oritz a uitat ca e soldat i santinela, i a -nceput sa strigeA
Z PosephU PosephU
/rizonierii aduna"i -n curte l)au pri!it. Gi Poseph l)a pri!it. Car pe urma a
continual sa mn;nce. 7u)l recunoscuse. :oritz l)a strigat inca o data. Lran)cezul a
rmas cu lingur)n mana i l)a pri!it f&. Apoi s)a dus mai departe.
Z 7u ma mai cunotiV A strigat :oritz. Sum eu, :oritz 2anoU
Z Sal!e, scla!eU A zis 'rancezul r;z;ndA acum il recunoscuse. A pus os
gamela i s)a apropiat de gardul de sarma ghimpata.
Z (um ai auns tu acolo, MeanV A -ntrebat Poseph.
Pohann :oritz i)a po!estit pe scurt cum aunsese soldat. Poseph -n"elegea mai
bine nem"ete. @n!"ase -n rstimp. Car intre ei distan"a era mare i batea !;ntul,
aa ca se -n"elegeau greu.
Z ?u cum ai auns aiciV A -ntrebat :oritz.
Z :)au prins la cinci zile dup ce)am e!adatU A rspuns Poseph. Vrei s)i
trimi"i tu o scrisoare lui 3eatriceV Ce)aici n)a!em !oie sa scriem i n)am !eti de la
ea de patru luniU
Pohann :oritz a cerut adresa. Lrancezul a scris)o pe o bucata de h;rtie. 2n
timp ce Poseph scria, soldatul Pohann :oritz a scos pachetul de "igri pe care il
primise -n aun de la companie i 2)a aruncat peste gardul de sarma ghimpata, -n
curtea lagrului, la picioarele 'rancezului.
Z :aine if aduc din nou Migri i paineU A zis :oritz. Scrisoarea am s)o trimit
chiar -n seara astaU
Poseph a ridicat pachetul de Migri i i)a aruncat h;rtia cu adresa lui 3eatrice,
-n!elind -n ea o piatra. K;rtia a czut insa intre s;rme. Poseph a !rut sa scrie alta.
Z =as c)o iau eu dintre s;rme 9 a zis Pohann :oritzQ pe mine nu ma)npuca
daca ma apropii de gardU
?ocmai c;nd Pohann :oritz cobora scara turnului, a aprut caporalul de
schimb. :oritz s)a oprit. A urcat din nou scara i i)a strigat lui PosephA
Z Acum !ine caporalul i n)o mai pot luaU :aine la noua sunt iar -n post.
Ateapt)mU Adresa o iau din gard maine. Acum, la re!edereU
Z Sal!e, scla!eU A rspuns Poseph i s)a -ndeprtat, aprinz;ndu)i o Migara.
.ra -mbrcat cu aceleai haine cenus"i, mai rupte dec;t acum patru luni. Slbise
multA -n lagr, m;ncarea era 'oarte proasta.
0 =agr disciplinar. Mgerm.8
2/( c;nd preda postul schimbului urmtor, Pohann :oritz se uita cu coada
ochiului la Poseph, zicandu)s"A :aine am s)i aduc o paine -ntreagUF
@n noaptea aceea, Pohann :oritz a a!ut 'ebra. A doua zi a 'ost transportat cu
ambulan"a la spital. Gtia ca Poseph il !a atepta la gard, ca sa ia adresa lui 3eatrice
i ca s)i aduc paine i "igri, dup cum ii promisese. 2i prea rau ca 'rancezul !a
atepta degeaba., 3ietul PosephUO 9 i)a zis :oritz., /oate ca s)a g;ndit toat noaptea
la mine i abia atepta sa se 'ac ziua i ora noua, ca s)i aduc paineUF Pohann
:oritz s)a consolat cu g;ndul ca -n curSnd o sa se -nsntoeasc i o s)i poat
duce lui Poseph -n fecare zi "igri, paine i scrisori de la 3eatrice.
Pohann :oritz a!ea inii dubla pneumonic i a stat -n spitalul militar doua luni.
=a 0 'ebraarie, doctoral i)a spusA
Z Sptm;na asta te eViberam din spitalQ i"i dam i un concediu medical de
45 de zileU
Pohann :oritz s)a g;ndit ca, daca ia concediu, nu se !a putea duce s)l !ad
pe Poseph. Lrancezul il as. ?epta mereu pe :oritz, ca sa ia adresa lui 3eatrice i s)i
scrie. (a s)i aduc paine i "igri. Pohann :oritz s)a hotr;t sa renun"e la concediul
medical i sa se mtoarca direct la companie.
Z ?rebuie sa te re'aci, biatuleU A zis medicul. Ai ne!oie de m;ncare buna i
de odihna. Alt'el, te cureNU Ende !rei sa)"i petreci concediulV
Pohann :oritz n)a mai a!ut curat sa spun ca renun"a la concediu i s)a -nroit
la 'a"a.
Z @n"eleg, a zis medicul. 7)ai unde te duceU .u te)a. /utea trimite -ntr)un
sanatoriu pentru con!alescent. (red insa ca nu e ce)"i trebuie "ie. ?u ai ne!oie de o
atmos'era calda, de 'amilieU
Pohann :oritz s)a induios, at. Coctoral parca i)ar f citit g;ndurile. .l nu)i
dorea nici m;ncare buna, nici sanatoriu, nici bani. @i dorea doar un loc unde sa se
simt acas.
Z ?u ai ne!oie de o 'emeie care sa te ingri"easca sai sa te aute, nu de
sanatoriuU A zis medicul. ?rebuie sa)"i recape"i -ncrederea -n tine, alt'el nu te !in)
deci. @ncrederea asta nu "i)o poate da dec;t o 'emeieU 2n sanatoriile de con)
!alescen"i gseti 'emei cate !rei, insa numai pentru necesit"ile se&uale. /entru un
pacient -n starea ta psihica i fzica, ele ar f un articol mai degrab nepotri!it. Mie,
biatule, iN trebuie tandre"e, nu e&citareU
:edicul a pri!it -mpreur. .l stabilise diagnosticul, tia ce)i trebuie pacientului.
(ontiinciozitatea pro'esionala ii impunea sa prescrie tandre"ea, atmos'era de
'amilie, 'ncrederea, de!otamentul unei 'emei. 2nsa nu)i putea o'eri el -nsui
pacientului aceste medicamenteQ iar pacientul nu se putea 'ace bine dec;t cu eleU
Ochii doctorului s)au oprit asupra infrmierei care era l;ng el, cu fele
medicale -n mana.
Z Schwester0 Kilda, a zis el, dumneata locuie"ti -n ora, cu mama dumitale,
nu)i aaV
Z =ocuiesc chiar l;ng spital, a rspuns sora. @mpreun cu mamaU Kilda
pri!ea -n ochii doctorului cu 'ncrederea cu care solda"ii -i pri!esc of'erul. Atepta,
disciplinata, ordinele.
Z Am sa "i)0 dau pe Pohann :oritz ca s)l tratezi ca pe brbatul dumitaleU
/este o luna sa mi)0 aduci sntosU Vreau s)l !ad i eu, -nainte de a)l trimite -napoi
la unitate. .l are ne!oie de o 'emeie care s)i fe iubita, sora i mama totodatU
Z @n"eleg, domnule doctorU A zis Kilda.
Kilda era o 'ata scurta i durdulie, cu obraii roii, bucla"i. A!ea douzeci de
ani. Coctorul o e&amina cu satis'ac"ie. .a prea sa aib i tandre"ea nece)sara lui
:oritz. /ri!indu)i parul, medicul is. 2 spuneaA . bine i ca e blonda. O bruneta n)ar f
recomandabila -n cazul pacientului nostru. 3londele cal)meaza prin simpla lor
prezen"aUF
Z /entru aceasta cape"i un concediu de 01 zileU A zis medicul. 2n tot tim)pul
asta, te ocupi numai de el. :;ncare lua"i de la spital, dar sa gteti i aca)saU .l are
ne!oie de m;ncare gtit cu dragoste, nu de m;ncare de la cazanU
Z @n"elegU A zis Kilda, mandra de misiunea pe care o primiseQ tia ca toate
colegele ei !or f geloase.
Z Ai camera separata de a mamei dumitaleV
Z Sigur ca amU A rspuns Kilda mroindu)se.
3iatul cred c)"i place, a zis medicul i, 'ara sa mai atepte rspunsul
infrmierei, a ordonatA
Z S)mi 'aci 'oaia de ieire pentru el i 'oile de concediu pentru am;ndoiU
Scrie i un bon de alimente pentru 45 de zile, doua persoane, cu suplimente
categoria AU :i)aduci totul la semnatU
Z MawohlU + a zis Kilda i i)a deschis ua.
@n prag, doctorul s)a oprit, s)a uitat la :oritz i a spus grbitA
Z =a re!edere, biatule, i ')te sntosU
0 Sora. Mgerm.8
+ CesigurU Mgerm.8
Pohann :oritz a pri!it -n curtea spitalului. 7ingea. 2n 'und, se !edea gar)dul de
sarma ghimpata al lagrului. A stat mult la 'ereastra, pana c;nd doua m;ini reci i)au
acoperit ochii, pe la spate. .l s)a ?ntors. .ra Kilda. Eitase de ea i de ce spusese
doctorul.
Z 2mbraca)p, tunica i !ino la casierie sa)"i iei soldaU A zis Kilda. Loaia de
ieire din spital ,U (ea de concediu sunt la mine. Gi concediul meu este isclitU
Kilda !orbea repede. .a i)a autat lui :oritz s)i -ncheie tunica. A bgat mana
sub pulo!erul lui i i l)a aran"at la piept. Pohann :oritz i)a sim"it mana pe piele i a
a!ut senza"ia ca e o mana 'amiliara, pe care o recunoagte. .a tl -mbraca, ca i cum
el ar f 'ost de multa !reme brbatul ori copilul ei. /ana atunci, Kilda 'usese distanta
i rece cu e=. =i aducea medicamentele, ti lua temperatura i pleca. Acum era
prietenoasa i intima. :ai intima chiar dec;t 'useser cu el Suzana i 2uliDca. Pohann
:oritz sirn"ea ca Kilda e -ndrgostit de el. S)a tndragostit bruscA la ordinul
doctorului. .a il iubea. @i "inea promi)siunea pe care o 'cuse superiorului ei. :Sna
care atinsese pieptul lui :oritz i care ?i aran"ase pulo!erul i ti -nchisese nasturii de
la tunica era mana unei 'emei mdragostite, a unei amante i a unei surori. Aa cum
ceruse doctorul.
Z Coctorul a aprobat sa luam un pat de la spitalU A zis Kilda. Enul mare, alb,
de la chirurgie. (u doua paturi de lana. Al meu era prea mic pentru doua persoaneU
Kilda se g;ndea la pat.
Z Coctorul zice ca nu trebuie sa te -nferb;nt prea tare, a spus ea. . i
normalU ?u ai 'ost bolna! gra!. Car dup o sptm;n de regim, de m;ncare buna i
de odihna, !a f cu totul alt'elU
Z (e !a f cu totul alt'elV A -ntrebat :oritz.
.a s)a oprit i l)a srutat pe buze, repede.
Z =as ca !ezi tuU
Pohann :oritz i)a -ncasat solda. 7u se sim"ea 'ericit. .&ecuta un ordin.
Ordinul nu era sa lucreze la cazemate, ori la 'abrica de nasturi, ori la paza lagrului. 2
se ordonase sa se duca cu Kilda i sa 'ac dragoste cu ea timp de o luna ca sa se
!indece psihic i fzic. .ra un ordin 'rumos. Car era un ordinU Gi el nu se bucura de
nici un ordinU
Z Gtii ca daca ne cununam a mai primi inca 01 zile de concediuV A 2ntre)bat
Kilda, dup o sptm;n de con!ie"uire cu Pohann :oritz. .l s)a uitat la ea lung, cu
pri!iri calde.
Z 7u mi)ai spus ieri ca !rei sa te -nsori cu mineV
Z Aa esteU A confrmat :oritz.
@i amintea acum ca -n aun buser, i cu Kilda i cu mama ei, cinci sti)cle de
!in.
Z Ce ce sa nu ne cstorimV A zis Kilda. Caca ne grbim, primim concediu -n
continuare. Gi tu o sa ai o prelungire de concediu, nu numai eu. 7i se dau o locuin"a,
mobila i un autor de doua rnii de marciU ?u n)o sa mai trebuiasc sa dormi la
cazarma dec;t -n zilele c;nd eti de ser!iciu. :)am s'tuit i cu mama, i cred ca cel
mai bun lucru ar f sa ne cstorim imediatU
:oritz tcea. Kilda a crezut ca el nu !rea sa piard din concediu, 'c;nd
'ormele de cstorie acum.
Z ?u n)ai ne!oie sa te deranezi cu nimic, a zis ea. Ramai acas ca i pana
acum i)Di petreci concediul -n linite. ?oate 'ormele la Standesamt, la Iohnungsamt,
=a .rnahrungsamt, la Arbeitsamt, la /olizeiamt0 i la toate autorit"ile le 'ac euU Gtiu
ca tu nu !rei sa)Mi strici concediulU
Pohann :oritz a 'ost de acord. Argumentele Kildei erau logice. 7u puteau a!ea
dec;t a!;ntate daca se cstoreau. Gi s)au cstorit. Au primit o locuin"a de trei
camere, cu baie i cu buctrie. Au primit doua mii de marci. Au primit cupoane
pentru len"erie de pat, de corp. Au primit mobilier, !esela, lemne i crbuni, !in i
came pentru nunta, un radio i multe alte lucruri.
Z Ar f 'ost o prostie sa nu ne cstorim, c;nd a!em at;tea a!;ntateU A zis
Kilda, autandu)0 pe Pohann :oritz s)i -mbrace uni'orma, ca sa piece la cazarma.
7u e mai bine sa dormi acas dec;t la companieV
Z Sigur ca e mai bineU A rspuns el.
Z Gi seara nu e mai buna m;ncarea pe care o gtesc eu dec;t ce mn;nci la
pr;nz la cazarmaV Kilda era incantata.
Z /este doua luni, c;nd o sa declar ca sunt gra!ida, capt un concediu i
atunci o sa mn;nci i la pr;nz acasU A zis Kilda. Atunci o sa primim i multe
alimenteA 'emeile -nsrcinate capta trei carteleU Ai sa mn;nci 'oarte bine. Gtii ca
as. Vrea sa te !ad grasU
Pohann :oritz a z;mbit i a zisA
Z ?u eDti o 'ata buna, KildaU
# Ofciul staiii ci!ile, Ser!iciul de locuin"e, 3iroul de apro!izionare, 3iroul
muncii, /olice "germ.8
2
D =a postul de andarmi din L;nt;n a sosit o circulara -n dublu e&emplar, ire
trebuia afata. /lutonierul 7icolae Cobrescu a citit)oA
.!reul :oritz 2on, zis Pohann, zis Macob, zis lanTel, este cutat de toate olifile
din "ara. .l a e!adat dintr)un lagr de munca. (ine ii !a da gzduire i "fe unde se
a<d "i nu amm"a autoritafle !a f pedepsit cu mchisoare. 2 2n colml din dreapta al
afului, tiprit cu litere groase, era 'otografa din 'a"a i din profl a lui Pohann :oritz.
Ge'ul de post s)a uitat la ea i i)a spusA Va sa zic indi!idul este -ntr)ade!r
e!reuUF i a chemat soldatul.
Z =a)p arma i adu)mi imediat la post pe mama i pe tatl e!reuluiU A ordo)
nat el. Aful lipete)l a'ara pe uaU S)l lipeti bine, sa nu)l rup !;ntulU
@n sat ningea. Ge'ul a pri!it pe 'ereastra uli"a. /rin 'a"a postului trecea preotul
Ale&andra 6oruga. :ergea adus de spate, cu geanta subNoara.
Cup scurt timp, soldatul s)a -ntors.
Z Am adus numai pe 'emeieU A raportat el. 3tr;nul e bolna!U Ge'ul s)a
suprat. .l !oia s)i ancheteze pe am;ndoi.
Z Caca da"i ordin, il aduc -n spateU A zis soldatul. /e picioarele lui nu poate
!eniU Am dat ptura la o parte i m)am uitat la elA era cu tot trupul um<at ca o
bicU
Ge'ul s)a g;ndit o clipa. /e urma a renun"at s)l mai ancheteze pe btr;n i a
ordinal sa intre 'emeia, care atepta la ua. Aristi"a a dat buzna -n birou, !;nat de
manie.
Z Ce ce trimiN andarmul sa m)aduc cu arma de la spate, ca pe)o ucigaaV
7u mai ai ho"i i ucigai s)i aduci la post cu baioneta la spate i)ai -nceput sa
arestezi oameni cinsti"iV Sau sunt eu o ucigaaV
Aristi"a clocotea. (;nd a intrat andarmul -n casa i a ridicat)o, ea era hotr;t
s)i scoat e'ului de post ochii.
Z ?u nu eti o ucigaaU A zis e'ul. Car 'ml tau e cutat de toate poli"iile din
"araU
Aristi"a s)a uitat la aful pe care i)0 -ntindea el i, c;nd a !zut chipul
biatului ei, i)au dat lacrimile.
Z (um a slbit, sraculU A zis ea.
@n a'ara de 'aptul ca 2on era slab, deci o ducea prost, pe ea n)o mai interesa
nimic.
Z (iteteU A zis andarmul.
Z Ce ce sa citescV A spus ea, tergandu),i ochii. 2i !ad poza i tiu ca rabda
de 'oameQ poate il mn;nc pduchii, e btut i -nchis. Alt'el n)ar f at;t de slab. (e
!rei sa mai citescV :ie mi)aungeU
Ge'ul a dat s)i citeasc circulara cu !oce tare. Aristi"a l)a -ntrerupt de la
primul cu!;nt.
Z :ai citete o data, e'uleU /oate ca n)am in'eles eu bineU Ai zis, e!reul
:oritz 2onF, nu)i aaV Cac)ai citit bine, atunci asta nu)i biatul meuA eu n)am biat
e!reuU
Ge'ul i)a -ntins aful. Aristi"a s)a -nduioat din nou, !z;nd cat de slab e
biatul ei.
Z .l esteV A -ntrebat andarmul.
Z .l este, srmanulU A zis Aristi"a. 7u le)ar mai ierta Cumnezeu pcatele celor
care l)au -nchisU
Z Caca)0 recunoti, de ce mai susDii ca nu)i e!reuV /ierdem timpul. :ai bine
asculta ce)"i citescU (e spui tu tot n)are nici o !aloare. ?u eti o persoana particulars.
.u cred numai ce spun documentele. Asta e un act care !ine de la autoritate. Ceci e
s';ntU Gi el zice ca ful tau e e!reuU
Z Caca mai spui o data ca ful meu e e!reu, sa tii ca)p scot ochiiU A zis
Aristi"a. 7u !ezi cat sunt de amarataV 3ietul biatU A plecat 'rumos ca un brad, s")
acuma e numai piele i oaseU
Z 7u insulta autoritateaU A strigat la ea andarmul. 2"i 'ac proces de ultra" -n
e&erci"iul 'unc"iuniiU
Z /e 2on l)am 'cut eu i cu brbatul meu, nu l)a 'cut autoritateaU A strigat i
Aristi"aU .u l)am purtat -n p;ntece i l)am alptat, nu autoritateaU .u tiu ca el nu e
e!reuU
Z :inisterul de 2nterne spune te&tual -n circulara ca :oritz 2on e e!reuU
Z Sa !ina :inisterul i sa mi)o spun mie -n 'a"a, sa !edem daca)ndraznete
s)o 'acU 22 scuip -n ochi, dac)o zice ca tie mai bine dec;t mine ce)am purtat eu -n
p;ntecele meuU
Z Car tu eti rom;nca curataV A -ntrebat andarmul. Sau poate brbatu)tu e
e!reuU Enul din !oi trebuie sa feU Aici e un act ofcial. /oate nu tiDi !oi ca sunte"i
e!reiU
Z .ti beatV A srit Aristi"a ca arsa. (e, nu tiu eu la ce icoana m)nchinV
Z 7u)i !orba de icoana, a zis andarmul. /o"i sa fi i e!reu cretinU Aici e
!orba de s;nge.
Z S;ngele meu i)al brbatului meu e s;nge de crestmU /g;ni sunt cei care
mi)au luat biatul i)l chinuiesc prin -nchisoriU
Z .ti sigura ca brbatul tau e cretinV A -ntrebat e'ul insinuant. 2n at;"ia ani
de trai -mpreun ai f putut !edea ce!aU =a brba"i e mai uor sa se 'ac do!ada
dec;t la 'emeiU Sau nu)l cuno"ti cu amnuntulV
Z @mi spui ca nu tiu cu cine am dormit alturi treizeci i cinci de aniV A urlat
Aristi'a. Gi o cur!a tie ce brbat ii intr)n a'ternut, i tu)mi spui mie c)am dormit cu
brbatu)meu treizeci i cinci de ani 'ara s)l cunoscV Gtie autoritatea mai bine cine)i
brbatu)meuV Autoritatea i tu, un p;rlit de "andarm, !eni"i s)mi cere"i socoteala
de ce)am rodit eu -n p;ntece i pe cine)am alptat eu cu "ele meleV
Ochii Aristi"ei au f&at climar de pe birou. Vedea rou. (limara pe care !oia
s)o -n'ace ca s)i crape cu ea capul andarmului era roie. /ere"ii erau roii. Gi
andarmul era tot rou. Ge'ul de post a sim"it ca ea se uita la climar de metal i a
luat)o de pe marginea biroului, trg;nd)o spre el. Cegetele Aristi"ei str;ngeau sto'a
'ustei cu 'uria cu care ar f !rut sa str;ng gatul autorit"ii. (;nd climara i)a
disprut din 'a"a, ea a sim"it ca ii e luata ultima arma pe care ar mai f putut s)o
apuce.
Aristi"a a scr;nit din din"i. /e urma i)a apucat poalele 'ustei cu aman)doua
m;inile i le)a dat peste cap. Lustele lungi i cre"e ale Aristi"ei au zbu)rat, um<ate ca
de 'urtuna, pana -n cretet. Gi cmaa i se ridicase. ?rupul, cu pielea mslinie i
zb;rcit, a rmas gol. S;nii at;rnau pungi goale i -nnegrite. Ge'ul postului a !zut, o
clipa, goliciunea AritiDei, i din 'a"a, i din spate, i a -nchis ochii. Esa biroului s)a
izbit apoi cu 'urie. /ere"ii s)au cutremurat. Cin ta!an au czut pe masa buc"i albe
de tencuiala. Aristi"a plecase. Vocea ei rsuna ca un cla&on rguit -n urechile
e'uluiA
Z Asta)i rspunsul meuU =inge"i)0 tu i cu autoritatea, pe randU
Aunsa acas, Aristi"a i)a az!;rlit alul de pe umeri i s)a aezat -n 'a"a
'ocului. A aruncat lemne pe "eratic i a pri!it cum se inatNa <crile lungi i ro"ii. Cin
ochi ii curgeau lacrimi., =ui brbatu)meu n)am s)i spunO 9 s)a gSndit ea., . bolna! i
nu trebuie s)l mai neca"escUF
Aristi"a a -n tors capul. 3atrsinul dormea cu 'aDa -n sus. .a il pri!ea printre
lacrimi i se g;ndea la 2on, pe care autoritatea i andarmii il chinuiesc de cinci ani
prin -nchisori, findc il cred e!reu. Caca ar f e!reu, n)ar sta -nchis. Car 2on e
prostnac i se -ncrede -n toat lumeaU Caca l)au btut ca sa spun ca e e!reu, el a
spus. Gi autoritatea a luat)o de bunaU
Aristi"a a stat cu capul intre palme i a plans. /e urma n)a mai putut sa rabde.
?rebuia s)i spun i brbatului ei ca 'otografa fului lor e tiprit pe afe !erzi, ca
acelea care se arunca la alegeri, i e lipita pe ua postului de andarmi., =ui n)am s)
i spun ca 2on e slab ca un ogar, l)ar -ndurera prea tare. Car am s)i spun cum a zis
e'ul ca 2on e e!reuUF
Z =anculeU A strigat Aristi"a. Gcoal ca n)ai sa mai po"i dormi la noapte, daca
dormi acumU
3tr;nul n)a rspuns., 7iciodat nu raspune, c;nd il detept din somn. Car
nu doarme. Sta cu ochii -nchii i aude tot. 2i e lene sa raspunaUF
Z =anculeU A zis ea tare. Ge'ul de post mi)a spus ca tu eti e!reuU (e crezi tu
de)obraznicia astaV Car sa tii ca i eu i)am rspuns e'ului cum i se cu!e)neaU
Aristi"ei i s)a prut ca brbatul ei z;mbete. Se certaser mult -n cei treizeci i
cinci de ani de csnicie. 2nsa ei el i)a 'ost totdeauna drag. 22 certa doar ca era prea
moale i prea bu7. 2l pcleau to"iU Car ea tot il iubea. 2n clipa asta mai ales, Aristi"a
is" iubegte brbatul cu toat cldura inimii.
Z =ancule, daca pana maine nu te 'aci sntos, eu ma duc la ora i)Di aduc
un doctor, ca sa te !adU A zis ea. Am sa !;nd purcelul i o s)i plalesc doc)torului.
Cup ce te 'aci tu bine, cumprm noi altulU ?rebuie sa te 'aci sntos, draguleU
3tr;nul n)a rspuns nici acum.
Z Ceschide ochii, lancule, ca !reau sa)"i dau o "igaraU A zis ea. :ai am inca
una pentru tine, ascunsaU
S)a sculat i a luat de la grinda Migara pe care o pusese acolo pentru el.
Z Ai chibrituri l;ng tineV A -ntrebat ea, apropiindu)se cu Migara, ca sa o puna
intre buzele brbatului, aa cum 'cea uneori diminea"a, c;nd erau ?ndragosti"i unul
de altul.
Gtia ca el nu deschide ochii, dar 'uguiaza buzele c;nd simte "igara aproape de
gura.
Acum, buzele um<ate ale btr;nului erau nemicate. 7u s)au micat nici
mcar c;nd Aristi"a le)a atins cu "igara.
Z (e)i cu tine, lanculeV A spus 'emeia, scuturandu)0 de umr.
/alma ei a sim"it prin cmaa carnea rece a brbatului. .a i)a pipit 'run)tea.
.ra rece ca ghea"a. 3rbatul murise.
Arisli"a mcepu sa "ipe. /e urma a !rut sa ias din casa, dar s)a inters l;ng
mort. (u b"ul de chibrit pe care)0 a!ea -n mana i cu care !oise s)i aprind Migara,
ea a aprins o lum;nare la capul lui. /l;ngea tare, cu sughiuri, findc tia ca tot n)o
aude nimeni cum pl;nge.
Aristi"a a plans pana c;nd a ragus.il. Acum bocea -n oapta. 2i obosiser i
buzele. .a a plans mai departe la capul mortului, 'ara glas. /l;ngea numai -n g;nd.
Palea ii era la 'el de mare. 7umai ca era muta i lacrimile secaser.
=a urma, a obosit i g;ndul. /l;nsul a -ncetat. 2n clipa aceea, Aristi"a s)a
pomenit singura. (;nd pl;ngea, parca mai era cine!a alSturi. Ar f !rut sa -nceap
din nou, dar nu mai putea sa pl;ng. S)a ridicat, a pus lemne pe 'oc. 2n camera era
-ntuneric. Aristi"a a aprins lampa, minun;ndu)se ca nu)i dduse seama pana atunci
ca se 'cuse noapte.
A pus apa la feri, pentru bucatele de seara. Aa ca -n fecare zi. Apoi a "ucu
perdelele la 'erestre. Cup ce a terminal cu loale, s)a simtil i mai singura. .ra
ame"ila. S';rit.
2 A pri!il 'a"a mortului. Aristi"ei nu)i era 'rica de mort, i. 2n noaplea aceea a!ea
sa doarm singura, cu mortul -n camera. Gi)n urmaloarele trei nop"i, pana il
-ngroap, ea are sa doarm i are sa stea -n casa singura cu mortul. Aristi"ei i)au
!enit -n minle cu!intele andarmuluiA /oate brbatul tau este e!reuUF
Rmsese -n milocul camerei, cu m;inile incruciale pe piept, i nu lia de ce
sa se apuce. Apa ferbeaQ ei nu)i era 'oame. /atul era alturi, des'cut, i s)ar f pu"ul
culca. Car nu)i era nici somn. ?otui, ce!a 2rebuia sa 'ac. (reierul i 2rupul ii erau
rascolile i e&cilate de durere. .le nu se puleau linitiA le trebuia o acti!itale. :ai era
i singuralatea. Aristi"a s)a g;ndit din nou la cu!intele andarmului.
.a a tras mai bine perdelele la 'erestre. /e urma s)a apropiat de pat, unde
zcea mortul. Pandarmul parc)ar f 'ost l;ng ea i)i spuneaA /oate bar)batu)tau e
e!reuUF Aristi"a a pri!il 'aa mortului. A dal palura la o parteQ el era um<at. Aristi"a s)
a uitat la cmaa i la izmenele groase, pe care le splase de at;tea ori i le c;rpise
cu m;inile ei. A des'cut cingtoarea izmenelor i le)a tras os, pana la genunchi.
/ielea mortului era !;nt.
Z Ce ce s)mi fe ruineV A zis Aristi"a cu !oce tare. . doar brbatul meuU
G i)a adus aminte de timpul c;nd erau tineri am;ndoi i c;nd il !edea gol
l;ng ea. Acum trupul barbalului era !anal. Aproape albastru., /oate bar)batu)tau e
e!reuUF .a a atins cu degetele parole barbateli ale mortului. Gi ele erau lot !inete,
ca ochii, ca nasul, ca buzele. Gi erau reci. :;inile Arisli"ei s)au 2ras -napoi. .a s)a
sculural i a legal la loc izmenele mortului, cu graba. =)a acoperit cu ptura. /e urma
s)a ridicat -n picioare i i)a 'cut cruce.
Z :ul"umesc, Coamne, ca m)ai oprit la limpU A zis.
S)a inchinal din nou.
Z Caca pri!eam, inlram -n iad. S!;ream mare pacalU Car n)am pri!il. 7)am
!zul nimic. 7ici nu !reau sa !ad i sa liu daca e e!reu. 7u !reauU
Arisli"a s)a inlors calre mort.
Z =arta)m, lancule 9 a zis ea pl;ng;nd 9 -i ur ca n)am !zul nimicU 7ici nu
!oiam sa !ad. Alal de pacaloasa n)am 'osl niciodalaU =ancule, dragule, lu ma lii
doarU Pandarmul i aulorilalea mi)au bagal -n cap g;ndul pacalului, arde)i)ar 'ocul
iadului pe)am;ndoiU
=l
Soldatul Pohann :oritz strbate strzile ora"ului, escort;nd cinci prizonieri. .
ora apte diminea"a. (;nd a trecut prin 'a"a casei lui, Kilda a ies.it la 'ereastra i i)a
'cut semn cu mana. .a a!ea copilul 9 pe Lranz 9 -n bra"e. :oritz a auzit !ocea
KildeiA
Z Acela e tatl tauU /ri!eteA are puca i cascaU
Lranz n)are dec;t trei luni i nu !ede ca :oritz are puca i escorteaz
prizonieri prin ora. Car Kilda ii arata -n fecare diminea" acest tablou, pentru ca el
sa fe m;ndru de taic)su. .a este mandra.
Pohann :oritz s)a g;ndit tot restul drumului la copil i la Kilda. Cup ce au
ies.it din ora, prizonierii au trecut printr)o pa"ite. :oritz mergea -n urma lor tcut,
cu puca pe umr. Apoi au intrat, -n grup, sub un pod. Aici era antierul unde lucrau
-n fecare zi. Soldatul :oritz a !enit dup ei.
(;nd au auns pe albia uscata de sub pod, prizonierii s)au -ntors spre sol)dat,
r;z;nd zgomotos. Aici nu)i !edea nimeni.
Z Sal!e, scla!eU (um ai dormitV A -ntrebat unul dintre prizonieri, stran)gandu)
i prietenete mana lui :oritz. .ra Poseph.
Z Sal!e, scla!eU A rspuns :oritz i a dat mana cu to"i ceilal"i. Apoi i)a
rezemat arma de o piatra, i)a descheiat mantaua i a scos din buzunar cinci
pachete de Migri.
Z @"i mai raman dator 0, marci, a zis :oritz, d;ndu)i "igrile lui Poseph. Spun
n)am putut cumpra. /oate aduc maine.
Cin geanta pe care o a!ea at;rnata la old, sub manta, a mai scos o paine i i)
a -ntins)o lui Poseph. /rizonierii s)au aezat pe os i au -nceput sa 'umeze. :oritz i)a
aprins i el o "igara.
@n fecare diminea"a, de c;nd lucreaz la repararea podului, ei se odihnesc i
rad -mpreun cu :oritz. /e urma lucreaz pana la pr;nz. Asta e cea mai 'rumoasa
ora a zilei, i pentru prizonieri, i pentru :oritz. Acum le da scriso)rile pe care le
primete pe adresa lui din Lran"a, "igrile, p;inea i lucrurile pe care le cumpra el
din ora pentru ei.
Eneori ii auta i :oritz la lucru. Se 'erete, ca nu cum!a s)l !ad cine!a, dar
o 'ace cu placere. .i nu)l lasa. =ui insa ii e mila de ei. ?o"i cinci sunt inte)lectuali i nu
se pricep. .l ia t;rncopul i le arata. :;inile lui 'ac lucrul mai bine. .l e -n!"at cu
munca asta.
Z Mean, azi !reau sa discut ce!a series cu tineU A zis Poseph. (eilal"i patru s)
au sculat i s)au apucat de lucru. Se auzeau t;rncoapele i sapele lo!ind piatra.
Z 7oi e!adam, a zis Poseph, dup ce a rmas singur cu Pohann :oritz. 7u
astzi, dar zilele)astea o sa e!adam to"i cinciU
:oritz s)a uitat la 'rancezA credea ca !rea sa glumeasc. 2nsa Poseph nu
2 glumea.
Z (e rau !)am 'cut eu, "ie s, i celorlal"i, ca sa e!ada"iV Vre"i sa ma baga"i
2 la pucrie pentru toat !ia"aV
:oritz -i stp;nea -nc mania.
2 9 ?u s, tii ca eu n)am inima sa !a)mpuc daca 'ugi"iU 7u potU S?, daca nu
Otrag, intru la pucrie. .u cred, totui, ca ai glumitU
Z 7)am glumit, a zis Poseph. 7oi trebuie sa e!adam. Car tu nu intri la
pucrieU
:oritz nu !oia s)l mai asculte.
Z Anun" la companie sa ma schimbeU A zis el. Ce maine diminea" nu mai !in
cu !oi la pod. Asta findc !re"i sa e!ada"i. .u nu !reau nici sa !a)mpuc, nici s)
n'und pucria. .u n)am -mpucat pe nimeniU Gi la pucrie am stat destui ani -n
!ia"a meaU Ce maine nu mai !in cu !oi. (;nd n)o sa fu eu, pute"i e!ada. ?reaba
!oastrU
Z Ce ce nu ma lai sa)"i spun planul nostruV A -ntrebat Poseph. ?u trebuie sa
e!adezi cu noiU
Z .u n)am de ce e!adaU A zis :oritz cu asprime. .u am ne!asta i copilU
.u nu sunt -nchisU Caca a f -nchis, a e!adaU
Z Gi tu eti -nchis, MeanU A zis Poseph. 7umai ca tu eti un scla! cu pus, ca pe
umr, iar noi suntem scla!i 'ara puca. Suntem to"i la 'el. ?u trebuie sa e!adezi cu
noiU
Z Ce maine diminea" nu mai !in cu !oiU A zis :oritz, aprinz;ndu)i o t"gara.
.ra acum !;nat de suprare.
Z 7oi i"i !rem binele, draga MeanU A spus Poseph. ?u tii ca rzboiul este pe
terminate. Alia"ii -nainteaz. 2"i dai seama ca daca te gsesc -n uni'orma SS e rau
pentru tineV Au sa te ina -nchis zece ori douzeci de aniU
Z 7u caut sa ma prostetiU A zis :oritz. Alia"ii, daca !in, n)au de ce sa ma)
nchida. .u n)am 'cut nici un rauU Gi la radio spune ca aliapi sunt oameni drep"iU
Z ?u eti dus, manul lor, MeanU .ti inamicul Lran"ei, al patriei mele, ,0 al
tuturor natmnilor aliateU
Z .u, dumanul Lran"eiV A -ntrebat :oritz cu manie. Ce)aia !a cumpr eu
paine i Ngari i !a 'ac tot ce !reDiV
:oritz a aruncat "igara, apoi i)a aprins alta, ca sa se liniteasc, 'aclnd ce!a
cu m;inile.
Z 7u tiam ca !oi mS socoti"i dumanul !ostru. .u ma socoteam prieten cu
!oiU
Z ?u eti prieten cu nem"ii i lup"i pentru eiU A zis Poseph. ?u eti soldatul lui
Kitler. Asta nu trebuie s)o ui"iU
Z (;nd am o sticla, o beau cu nem"ii, la cazarma, sau cu !oi, aici, sub podV A
-ntrebat :oritz, ?n'uriat iar. Raspune, PosephA cu cine 'umez eu tutunul pe care)0
amV (u cine stau eu de !orba i cui ?mi spun eu durerile inimiiV 7u le spun niciodat
nem"ilor, la cazarma. Vi le)am spus numai !ou. Liindc sunt prieten cu !oi. Car !oi
zice"i ca eu !a sunt duman. Hice"i ca sunt prietenul nem"ilor. :)a"i !zut !reodat
pe mine stand cu nem"ii ca)ntre pri)eteniV .u n)am 'ost prieten decSt cu !oiU
:;inile lui :oritz tremurau c;nd duceau "igara la gura.
Z Voi zice"i ca alia"ii au sa ma bage la pucrie pe douzeci de ani. /oate
chiar 'rancezii au sa ma bage, nu)i asaV
Z Aa esteU A zis Poseph. Caca trupele 'ranceze !in aici, ele te !or arestaU
Z Caca)i asa, atunci -nseamn ca a murit dreptatea sub soareU Gi n)o s)mi
mai para rau, nici daca ma)mpuscaU Ce ce sa mai trieti, c;nd nu e dreptate pe
lumeV (;nd tu i cu ceilal"i -mi spune"i ca am 'ost i ca !a sunt dumanV Ce maine,
eu nu mai !in la pod. Caca !re"i sa e!ada"i, treaba !oastr, n)a!e"i dec;t s)o 'acefU
.u nu ma amestec. 7u !a opresc. Caca !a pot auta cu ce!a 'ara sa intru la
pucrie, !a aut. . o 'apta buna sa au"i un prizonier care !rea sa scape. Asia o 'ac.
Car nu 'ug cu !oi i nici nu !reau sa intru la pucrie pe !ia"a pentru !oiU
Z 7u aa se pune problema, a zis Poseph. 7oi !rem sa te sal!am i pe tine.
Asta e prietenie. Vrem sa te luam cu noi -n LrancaU
Z .u am ne!asta i copilul aiciU A zis :oritz. 7u pot sa !in cu !oiU
Z 2n c;te!a luni, alia"ii aung aici. Atunci tf luam ne!asta i copilul i)i
aducem i pe ei -n Lran"a. .u am o 'erma l;ng /aris. Stai la 'erma. ?u eti plugar, ai
sa ai gria de gospodrie. Ai sa str;ngi bani i)ai s)"i cumperi pm;nt i o casa.
Lranca e 'rumoasa i oamenii sunt buni, ai sa !eziU (e !rei sa 'aci tu aici, -n
Germania, dup ce se termina rzboiulV Kai sa e!adam -mpreunU
Z .u nu e!adezU A zis :oritz.
Z 7e!estei tale li lsm bani de cheltuiala, ca sa aib cu ce trai, pan c;nd
!enim s)o luam cu noi -n Lran"aU A zis Poseph. Am i str;ns bani pentru eaA cinci mii.
2n c;te!a luni ne)ntoarcem i)o luam. Lran"a -"i !a f recunosca)toare, daca tu sal!ezi
astzi cinci prizonieri 'ranceziU (e rspunzi la toate asteaV
Pohann :oritz n)a rspuns nimic. ?oat ziua s)a g;ndit la 'erma din Lranca. A
cutat s)i tnchipuie pm;ntul pe care o s)l cumpere el acolo, casa pe care o sa i)
o 'ac i !ia"a pe care o s)o duca, -mpreun cu Kilda i cu Lranz., O sa mai am i al"i
copiiUO 9 i)a zis el., A !rea sa am o 'eti"a, ca s)o cheme Aristi'a, ca pe mamaUF
:oritz a z;mbit !ie"ii lui !iitoare. /e urma s)a -ntunecat i a zis cu !oce tareA
Z .u nu e!adezU
Kilda l)a mtampinat pe Pohann :oritz -n prag. .ra -mbrcat de mers la ci)
nematogra'. :oritz nu tie ce flm a !zutA g;ndurile lui erau -n alta parte, @i
amintete doar de Iochenschau0. Arata luptele de pe 'ront. ?ancuri s'r;mate, case
arse, oameni mor"i. Lrontul era acum aproape de grani"ele Germaniei. (;nd au ieit
de la cinematogra', Pohann :oritz tcea. .a a obser!at ca el este mohor;t i l)a
-ntrebat daca e bolna!. :oritz n)a!ea che' de !orba.
@nainte de a se culca, el l)a pri!it pe copil -n leagn. /e urma a intrat -n pat,
dar nu putea sa adoarm.
Z Kilda, daca Germania pierde rzboiul, ce 'acem noiV A -ntrebat el.
Z Germania nu pierde rzboiulU A rspuns Kilda.
:oritz s)a g;ndit la luptele de pe 'ront pe care le !zuse la cinematogra', la
harta, la Poseph, la copilul din leagn. Gi a zisA
Z Kilda, eu tiu ca Germania nu pierde rzboiul. Car, daca se)nt;mpl s)l
piard, ce 'acem noiV /e mine o sa ma ia prizonier. (u ce)o sa tri"i tu i
LranzV
Z Sau -n!ingem, sau murim pana la ultimulU A zis Kilda. 7ici un german
ade!rat nu !a accepta sa triasc -ntr)o Germanic ocupataU
Z Gi daca nu murimV A -ntrebat iar Pohann :oritz.
Z Vom muri lupt;nd, a zis Kilda. (ine nu cade -n lupta, c;nd totul e pierdut,
se sinucideU
Z Asta se !a -nt;mpla cu brba"ii, a zis :oritz. Car ce)au sa 'ac 'emeileV
Z Gi 'emeile au sa 'ac la 'elU A zis Kilda. .u am sa fu prima care sa se
sinucid, -mpreun cu copilul meu, daca !a f sa pierdem rzboiulU 7)am sa
supra!ie'uiesc nici o ora -n'r;ngerii. Car Germania nu pierde rzboiulU Sigur n)o s)l
piardU (um sa g;ndeti ca am putea pierdeV Acum, noapte bunaU Kilda i)a tras
ptura peste cap.
Pohann :oritz s)a g;ndit la Kilda i la Lranz. /arca)i !edea murind. 7oaptea a
!isat ca alia"ii au intrat -n Germania i erau -n 'a"a casei lui, cu tan)curile. A !isat ca
Kilda a luat arma lui i l)a -mpucat pe Lranz -n leagn, apoi s)a -mpucat i ea.
:oritz s)a deteptat leoarca de ndueal, "ip;nd prin somn. =a 'ereastra era
lumina. Se 'cuse ziua. Kilda dormea inca. :oritz s)a ridicat din pat -ncet, ca sa n)o
trezeasc, i s)a dus la cazarma. 7)a cerut sa fe schimbat, cum g;ndise -n aun.
Vazandu)0, 'rancezii n)au zis nimic, dar s)au bucurat. Se temuser ca :oritz
n)o sa mai !ina cu ei la lucru. (;nd au auns sub pod, Poseph a spus, ca de obiceiA
Z Sal!e, scla!eU (um ai dormit -n noaptea astaV
0 Purnal sptm;nal de actualitap. Mgerm.8
01,Pohann :oritz a!ea -n minte !isele cu ?mpucarea copilului i sinuciderea
Kildei.
Z Poseph, a zis el, ?mi uri tu ca ai s)mi aduci ne!asta i copilul -n Lran"a,
daca nempi pierd rzboiulV
Z (um aung aici trupele aliate, noi n luam i Di)i aducem la /aris. 2"i uram ca
'acem astaU
Pohann :oritz i)a pus arma deoparte i le)a po!estit 'rancezilor discu"ia pe
care o a!usese cu Kilda, c;nd s)au mtors de la cinematogra'.
Z Car daca !oi aunge"i prea t;rziu, dup ce ea i)a -mpucat copilul i s)a
omor;tV
Lrancezii au promis ca !or sosi cu prima coloana aliata. =ui :oritz i s)au
umezit ochii.
Z Caca promite"i ca 'ace"i aa, atunci !in cu !oiU A zis el. (;nd trebuie sa
e!adamV
Z :aine diminea"a, a spus Poseph. Venim, ca de obicei, la lucru 9 i nu ne mai
?ntoarcem -n lagr. Sa tii ca 'aci o 'apta mrea" pentru Lran"aU Lranca i"i !a f
recunosctoareU
Z 7u 'ac nimic pentru Lran"aU A rspuns :oritz. .u o cunosc pe KildaA se Mine
de cu!;nt. Caca n)o -mpiedic, se omoar cu copilul -n braDe. Am;ndoi. Kilda are
inima de piatraU
Z Car -n acelai timp ser!eti Lran"aU A insistat Poseph.
Z Ce ce spui tu ca tii mai bine dec;t mine ce am eu -n su<etV A zis :oritz.
(um crezi tu ca am sa e!adez eu pentra Lran"aV ?u eti om cu carte, ar trebui sa
-n"elegiU .u nici nu tiu cum e Lran"a taU (e)am eu cu eaV .u -mi tiu ne!asta i
copilul -n prime"die. /entru ei e!adez cu !oiU
Scrisoare a lui ?raian 6oruga ctre tatl sauA
?ata, i bi scriu prin curierul diplomatic al :inisterului de .&terne f te rog s)mi
rspunzi 'ara nici mcar un minut de -nt;rziere. Simt sundnd -n mine toate soneriile
de alarmaA mi)e 'ried sa nu "i se f -nt;mplat ce!aU Razi de panica mea, nume'te)o
isterie, daca !reiU Car te implor s)mi rspunzi imediatU Vreau sa a<u daca eti -n
!ia'a.
Romanul meu create. Am auns la capitolul 2VA la ceasul al treilea dup
moartea iepuraflor albi. Scla!ii tehnici sparg acum, pe toat supra'a"a pamdntului,
candelele i sting 'elinarele. Oamenii rdtacesc -ntr)un -ntuneric !ecin cu moarteaR
Va imbraf"dm, pe tine i pe mama. ?raian f 7ora.
Ragusa 9 Calmafa, +5 august 0%11
(AR?.A A /A?RA
/reotul 6oruga i)a rspuns lui ?raian imediat, anun"andu)0 ca el i preoteasa
sunt -n deplina sntate i ca -n L;nt;n toate sunt cum le)a lsat. 7umai Pohann
:oritz lipsete i tot nu se tie nimic despre el. 2n timp ce btr;nul recitea
scrisoarea, a aprut -n curte procurorul George Camian. Venea sa petreac doua zile
cu preotul la "araQ trecea s)l !iziteze aproape -n fecare sptm;n. Au plecat
-mpreun sa duca scrisoarea la pota.
Z Eite ce alarmat este ?raianU A zis preotul, art;ndu)i din mers procuroru)lui
scrisoarea de la Ragusa. Camian a citit)o S. 2 a z;mbit.
Z ?raian e poetU .&agereazU A zis el. 2n a'ara de asta, cred ca mai e i
surmenat 2n curtea primriei era lume multa. ?rsura potaului nu plecase inca.
3tr;nul a !rut sa dea scrisoareaQ potaul a re'uzat sa o iaA
Z 7u mai primim scrisori pentru strintateU Azi, la ora > dup)amiaz,
Romania a capitulatU ?ara este ocupata de rui. Regele a !orbit la radioU /reotul
6oruga a pus scrisoarea -n buzunar.
Seara, "ranii s)au adunat -n curtea preotului Ale&andru 6oruga. Veniser sa
ceara po!eDe. Ruii intraser -n oraul !ecin. ?argo!epi 'ugeau spre sate. Se
po!esteau lucruri -nspim;nttoare. Lemei 'useser !iolate i sp;nzurate. Oamenii
erau -mpucaQ i pe strzi.
/reotul 6oruga a aprut -n cerdac. Mranii, apsa"i de gria, a!eau chipuri
-ntunecate.
Z 2n 'runtea Marii a!em o alta stp;nire 9 a zis preotul 9 mai rea dec;t cea de
dinainteQ findc e o stp;nire strinU (retinii ade!ra"i tiu insa ca toate
stp;nirile pm;ntene sunt aspre. 2mparapa cea des!;rit este -n cer.
Z Sa ne tragem -n pduri i sa luptam mai departe -mpotri!a cotropitoru)luiV
A -ntrebat un "ran t;nr. (e ne s'tui"i sa 'acem, printeV
Z 3iserica nu)i -ndeamn pe cre"tini la lupta pentru cucerirea puterii lume"tiU
Z 3iserica ne s'atuie"te sa -ntindem m;inile, ca sa ni se puna lanurile i
ctueleV A -ntrebat Mranul. 3iserica !rea ca noi sa stam cu m;inile -n san i sa
pri!im cum ne sunt bat"ocorite 'emeile i ne sunt arse caseleV 7oi aa cre)dem, ca
biserica nu poate sa ne ceara astaU G i, daca ne cere asta, noi nu mai sun tern cu
bisericaU
Mranii tineri au aprobat. /reotul 6oruga rmsese linitit.
Z =isus Kristos ii -n!a"a pe cretini sa se supun stp;nirii care e&ista. O sa
raspune"i ca stp;nirea noua din ?ara Rom;neasc este o stp;nire cruda, pg;n
i strinU Car i stp;nirea din "ara unde s)a nSscut i a trit Liul Comnului era
strin, cruda i pg;nU G;ndi"i)! la miile de prunci care au 'ost tia"i -n ludeea,
din porunca lui 2rod -mprat, dup naterea lui lisus KristosU Stp;nirea era cruda.
/oate tot aa de cruda ca i stp;nirea comu)nista. Car lisus nu s)a rsculat
-mpotri!a ei, nici nu i)a s'tuit pe cretini sa se rscoale. .l a zisA Ca"i (ezarului ce
este al (ezarului, i strdui"i)!, ca sa dob;ndi"i -mpr"ia ceruluiUF.
Z Sfn"ia)ta !ei 'ace rugciuni -n biserica pentru StalinV A -ntrebat primul
"ran. Caca te rogi pentru Stalin mseamna ca te rogi pentru Anticrist. Gi noi nu mai
calcam -n bisericaU
Z Caca stp;nirea "arii -mi !a porunci sa 'ac rugciuni pentru Stalin, as, a
cum am 'cut pana acum pentru rege, eu ma !oi supune. Stalin este un ateu i un
pagan. /g;nii sunt insa tot oameniU Gi su<etele lor sunt -ncrcate de pcate, findc
sunt rtcite de la credin"a lui lisus. /reotul este dator sa se roage pentru m;ntuirea
tuturor oamenilor, i mai ales pentru su<etele paca)toilorU
Z Ruga"i)! pentru Stalin, dar noi nu mai !enim la bisericaU A zis "ranul cel
t;nr.
22 chema Vasile Apostol. A -ntrebat iar, du"manosA
Z Gi daca noi plecam -n pdure i -n mun"i, ca sa luptam -mpotri!a
bole!icilor, pentru libertate Di pentru omenie, atunci sfn"ia)ta o sa te rogi duminica
-n biserica pentru noiV
Z /reotul se !a ruga pentru cei care lupta -n pduri i -n mun"i nu numai
duminica, ci -n fecare zi, de doua ori, findc !ia"a celor care se a<a -n lupta este
-ntotdeauna -n mai mare prime"die i ei au ne!oie de rugciunile preo"ilor i de
indurarea :aicii ComnuluiU
@n mul"ime s)a 'cut tcere.
Z Caca 'acet" rugciune pentru noi, o sa f"i -mpucat, a zis Vasile Apostol.
Z Asta nu este o pricina ca sa -ncetez de a ma ruga pentru !oi. :oartea nu)i
-nspim;nta pe cretiniU
Z 7oi plecam -n pdure, a zis Apostol. @nainte de plecare, !a rog sa ne
binecu!antap i sa ne da"i s';nta -mprtanie la toNU 7u se tie daca ne mai
-ntoarcem !reodat. /lecam sa luptam pentru cruce i pentru bisericaU
Z Caca !oi"i sa lupta"i pentru cruce i pentru biserica cu sabia, atunci 'ace"i
mare pcatU A zis preotul. :ai bine ramaneN pe locU 3iserica i credin"a nu cu arma
se apraU
Z Vom lupta pentru Romania, care este o "ara cretinaU A zis Vasile
Apostol.
.l i)a -mpr"it pe "rani -n grupuri. .rau tot 'elul de oameni care se hotr;ser
sa piece -n pduri. (ei mai buni din sat. /rintre ei se a<au 'emei i bie"i de coala.
?o"i au -ngenuncheat pe iarba, -n curtea preotului 6oruga, i el, din cerdac, a citit o
rugciune, apoi i)a binecu!;ntat pe fecare -n parte.
Z ?e rog s)mi dai i mie binecu!;ntarea, a zis procurorul George Camian,
-ngenunchind -n 'a"a preotului 6oruga. Vreau sa plec i eu -n pdure cu ei, ca sa lupt
pentru libertatea oamenilor i pentru omenieU
Z 3iserica da binecu!;ntare tuturor celor care o cer, a zis preotul.
Z 3iserica binecu!;nteaz i pe cei care pleac sa 'ac o 'apta reaV A
-ntrebat procurorul. Sau eti sigur ca 'apta noastr e bunaV
Z 2ubete i 'a tot ce !reiU A zis preotul. Caca 'apta dumitale, George,
pornete din dragoste ade!rat, fi 'ara teama de pcatU .ti pe calea cea dreaptaU
/rocurorul a srutat mana preotului Ale&andru 6oruga, aa cum 'cuser i
Mranii, i a ieit pe poarta, -mpreun cu grupurile care plecau spre pdure.
@n casa, preoteasa (orina 6oruga pl;ngea.
Au trecut doua ceasuri de la plecarea "ranilor i a procurorului. /reotul a
-ncercat sa citeasc, pentru a)i liniti su<etul. 2n biblioteca au intrat insa, 'ara sa
bata la ua, doi Darani strini de sat, cu banderole tricolore la mana. Aman)doi a!eau
pistoale. /reotul s)a pre'cut ca nu le !ede armele i i)a -nt;mpinat z;mbind.
Z :i se pare ca sunt chemat la primrie, a zis preotul cu !oce tare, ca s)l
aud preoteasa din camera !ecina i sa nu se sperie ca pleac.
Z A!em ordin sa te ducem la ?ribunalul /oporuluiU A zis unul dintre "rani cu
glas puternic, -ncerc;nd sa fe solemn.
/reotul s)a uitat spre camera unde tia ca e preoteasa., /oate ca n)a auzit. Ar
f bine sa nu f auzitUF 9 i)a zis el -n gSnd. Apoi a lsat cartea pe 'otoliu i a ieit.
@nainte de a prsi curtea, a aruncat o pri!ire -napoi. O pri!ire de adio. (ei doi
"rani ?l escortau, 2ncadrandu)0. .l a ieit pe poarta, pind drept. 7u mergea ca
prizonierii. /arca atingea cerul cu 'runtea. Aa a mers de acas, pe uli"a mare a
satului, pana la primrie.
?ribunalul /oporului era condus de :arcu Goldenberg, care edea pe scaunul
primarului, -n sala cea mare a primriei.
:arcu Goldenberg a!ea parul de pe cap ras. Aa cum ?l au ocnaii. Ruii ?l
eliberaser din ?nchisoarea unde ?i ispea pedeapsa pentru uciderea lui =engNel
abia de c;te!a zile.
@n dreapta lui, la masa primarului, edea Aristi"a, mama lui Pohann :oritz. A
'ost aleasa udector, findc este cea mai srac, cetaeancaF din L;nt;na. =a
st;nga lui :arcu este 2on (lugru. (u cincisprezece ani -n urma, ucisese un
andarm, s'r;m;ndu)i capul cu sapa. Ce aceea a 'ost i el ales acum udector.
/reotul 6oruga, intr;nd, i)a salutat. :arcu Goldenberg s)a uitat f& la el, dar n)
a rspunsQ Aristi"a i 2on (lugru au plecat pri!irile ?n pm;nt, 'c;ndu)se ca nu)l
!ad. @nainte mai 'useser udeca"i i al"ii. Acum sala primriei e goala. 7)au rmas
dec;t udectorii i cei doi "rani cu banderole tricolore. :arcu Goldenberg l)a
@ntrebat pe preot cum ?l cheama, ce !;rst are i care ?i e meseria.
Z /reot nu este o meserieU A zis Goldenberg. En cizmar 'ace pantof. En
croitor 'ace haine. Liecare lucrtor produce ce!a. (e produce un preotV
Aristi"a i (lugru pri!eau tot 2n pm;nt. Mranii cu banderole au ras ?n
spatele preotului.
Z 7)ai nici o meserie, a zis Goldenberg. .ste o crima sa nu f ?n!a"at nici o
meserie pana la !;rsta astaU Ai trit pe spinarea lucrtorilorU
:arcu Goldenberg a!ea obraii galbeni ca lm;ile. 3uzele ?i erau subtTi i
!inete. /reotul i)a amintit ca i btr;nul Goldenberg, tatl lui :arcu, a!ea buzele tot
sub"iri. Car ele z;mbeau. 3uzele lui :arcu sunt crispate.
Z Gtii de ce eti adus 2n 'a"a ?ribunalului /oporuluiV A @ntrebat :arcu
Goldenberg.
Z 7uU A rspuns preotul.
Z Rspunsul tipic al reac"ionarilorU A strigat :arcu ?n'uriat. Reac"ionarul
declara totdeauna ca nu tie pentru ce e udecat. Recunoti ca ai organizat bandele
de 'asciti care au plecat 2n pdureV
Z 7u am organizat bandeU A zis preotul. Recunosc ca am 'cut o rugaci)une
?n curtea casei mele pentru tinerii din sat care mi)au cerut sa ma rog lui lisus
Kristos pentru ei.
Z 7u tiai ca sunt o banda de 'ascitiV A @ntrebat :arcu. Ce ce ai 'cut o
rugciune pentru ei, daca nu eti duho!nicul bandelorV
Z .u tiu numai ca tinerii pentru care m)am rugat erau 2n mare cumpnU A
zis preotul. A!eau ne!oie de autorul :aicii Comnului. Gi eu m)am rugat /rea (uratei
Lecioare sa le lumineze calea cu lumina ade!rului i a dreptapiU
Z ?ribunalul /oporului te condamna la moarte prin sp;nzurareU A zis :arcu
Goldenberg. .ti !ino!at de organizare de rebeliune armata contra ordinii publiceU
Aristi"a i 2on (lugru au ridicat pri!irile, speria"i, i s)au uitat la :arcu.
:arcu scria i nu i)a obser!at. Aristi"a i 2on (lugru i)au ?ntors ochii spre preot.
3tr;nul 6oruga le)a z;mbit bland.
Z .&ecu"ia !a a!ea loc maine ?n zori, ?n 'a"a poporuluiU A mai zis :arcu.
GedinDa ?ribunalului /oporului se ridicaU
/reotul 6oruga a 'ost luat de bra" de cei doi "rani cu banderole tricolore i
@nchis ?n staulul de !ite al primriei. :ai erau ?nchi"i acolo procurorul George
Camian, care 'usese prins ?nainte de a f auns ?n pdure, 7icolae Cobrescu, e'ul
postului de andarmi din L;nt;na, Vasile Apostol i @nc opt "rani @nstri"i din sat.
?o"i erau condamna"i la moarte prin spSnzurare i tre)buia sa fe e&ecutaN a doua zi,
?nainte de rsritul soarelui. Aa hotr;se
?ribunalul /oporului.
@n cursul nop"ii, arestaNi au 'ost scoi unul cate unul din staul. Au 'ost
?mpu"cap l;ng groapa de gunoi. :arcu Goldenberg primise ordin sa nu 'ac
e&ecu"i publice, pentru a nu rscula masele contra Armatei Ros"i. Aresta"ii au 'ost
?mpuca"i de el personal, cu re!ol!erul, pe la spate.
Cup miezul nop"ii, Aristi"a a auzit bt;nd la 'ereastra. .ra Suzana, so"ia lui
Pohann :oritz.
Glasul de)a'ar suna pl;ngtor. Aristi"a i)a ?nchipuit ca au intrat ruii 2n sat i
i)au !iolat nora. Gtia ca trebuia sa soseasc 2n L;nt;n o patrula so!ie)tica i ca ruii
siluiesc 'emeile, dar nu @ngduia ca @nt;ia siluita sa fe chiar nora ei, a udecatori"ei
de la ?ribunalul /oporului.
Z (e "i s)a)nt;mplatV A -ntrebat Aristi"a, deschiz;nd ua.
Z /rintele 6oruga a 'ost -mpucatU A zis Suzana.
Z 7u)i ade!ratU A zis Aristi"a. Goldenberg !rea s)l sp;nzure maine
diminea"a -n curtea bisericiiU Car n)o sa poat s)l sp;nzure. :ai sunt i eu udector
aici -n sat, nu e numai elU :aine diminea"a udecam din nou pro)cesul i preotului ti
dam drumulU Am i !orbit cu 2on (lugru. ?reci i pe la preoteasa i spune)i sa
doarm linititaU
Z /rintele 6oruga e mortU A zis Suzana. :i)au spus oamenii care)au !zut
cum a 'ost -mpucat.
Aristi"a n)a !rut sa cread. Car nici -n casa n)a mai intrat i a pornit cu Suzana
spre primrie. .ra -mbrcat numai cum dormise. 7oaptea era lumi)noasa. (ele
doua 'emei mergeau prin milocul drumului repede, 'ara s)i !orbeasc. Suzana
pl;ngea potolit, terg;ndu)i din c;nd -n c;nd ochii cu poalele rochiei. Aristi"a
respira zgomotos, cu 'urie. S)a inters ctre nora)sa i i)a strigatA
Z /arca eti adormita, aa mergiU Ai brag)n loc de s;ngeV Suzana a grbit
pasul, dar se g;ndea ca toat graba este zadarnica. /reotul era mort. 7imeni nu)i
mai putea auta.
=a primrie, luminile erau aprinse, dar nu era nimeni -nuntru.
Z Sa mergem -n staulU A zis Aristi"a. .u sunt udector i am dreptul sa -ntreb
i sa a<u ce s)a)nt;mplatU
Staulul se !edea mtunecat i ua prea -ncuiat, dar era numai -nchis. (;nd
a pas.it -nuntru, Aristi"ei i)a 'ost teama.
Z 7)ai chibrituriV A -ntrebat)o ea pe Suzana.
Z 7u, mamaU
Z ?u n)ai niciodat nimicU A zis Aristi"a, 'urioasa. 7ici c;nd te)ai mritat n)ai
a!ut nimic. 7umai un prost ca biatul meu putea sa te ia de ne!asta, aa goala cum
eraiU
Suzana nu s)a suprat. .a tia ca mania Aristi"ei nu este din cauza ei. Aristi"ei
ti era 'rica sa nu fe ade!rat !estea cu moartea preotului. Ce)aia o certa.
Z . cine!a aiciV A strigat AritiDa, din milocul staulului.
Z 7u e nimeni, mamaU A zis Suzana. :arcu i)a luat pe to"i care erau -n staul i
i)a -mpucat a'ara, l;ng groapa cu gunoiU
Z ?u !iseziU A zis Aristi"a. (um era s)l -mpute 'ara sa ne -ntrebe pe noi,
udectoriiV
Suzana a tcut. (ele doua 'emei au ieit -n curte i au cutat cu pri!irile, prin
-ntuneric, trupurile -mpuca"ilor.
Z 7u e nimic -n curte, a zis Aristi"a. Mi)am spus eu Mie ca !iseziU /oate ca i)a)
nchis -n alta parte i reac"ionarii din sat au scos !estea ca i)a -mpucatU
Suzana s)a deprtat de Aristi"a i a -nceput sa cerceteze cu atenNe curtea,
-mpreurul gropii cu gunoi. .a tia sigur ca preotul 'usese -mpucat. Stenii care
!zuser au po!estit -n tot satul cum cei din staul au 'ost scoi -n curte, unul cate
unul, cu m;inile legate la spate, i -mpuca"i -n cea'a.
Z Sa mergem s)l cutm pe GoldenbergU A zis Aristi"a.
Suzana a Mipat scurt i s)a prbuit pe iarba. Aristi"a a !enit la ea, m;nioas.
Z (e)ai p"it, neputincioasoV A strigat Aristi"a. Mi)ai !zut umbra i te)ai
-mpiedicat de eaV
(u!intele i s)au oprit insa -n gat i ea n)a mai putut continua. =;ng Suzana,
pe marginea mo!ilei de gunoi, zceau alte trupuri. Aristi"a a !zut -nt;i trupul unui
brbat cu camta alba, chiar la capul Suzanei. Altul, -n negru, era -ntins la c;"i!a
pai. :ai -ncolo, ceilal"i. Aristi"a i)a 'cut cruce, ca sa\i recapete cura"ul.
Z Scoal)te, ca am ne!oie de tineU A poruncit Aristi"a.
7u)i era 'rica de mortl, dar -n clipa aceea nu !oia sa fe singura. Suzana s)a
ridicat, tremur;nd. Aristi"a a prins)o de mana. Am;ndou au cutat mor"ii, plec;ndu)
se pe rand deasupra fecruia. Se uitau cu aten"ie la 'e"ele lor, ca s)i recunoasc.
.rau cu totul noua mor"i care zceau la marginea gropii de gunoi. ?rei 'useser
aruncap -n groapa.
Aristi"a se aplecase asupra unui cada!ru, -ncerc;nd s)l recunoasc.
Z Asta e primarul 7icolae (iubotaruU A zis ea, apoi s)a lsat -n genunchi i i)
a lipit urechea de pieptul lui, ca sa !ad daca ii mai batea inima. S)a ridicat i a zisA
Z :ortU
Aristi"a a trecut mai departe i iar s)a aplecat. A ascultat cu urechea la pieptul
altui cada!ru.
Z (arnea le mai e calda, dar inima e moarta. Asta e (onstantin Solomon.
Cumnezeu s)l ierteU :)a cerut de ne!asta caiid eram t;nrU (a sa n)o 'ure
durerea, Aristi"a a strigat la SuzanaA
Z Vezi tu daca mai e !reunul !iuU (e stai i te scli'oseti ca s';ntul SisoeV
Z 7u pot, mamaU A zis Suzana. :i)e 'rica.
Z Ce ce i)e 'ricaV /une urechea la pieptul lorU Stai o clipa 'ara sa rsu<i i
asculta daca bate inimaU Caca nu bate, zici, Cumnezeu s)l ierteUF i 'aci cruceQ daca
bate, mai putem 'ace i altce!a dec;t semnul cruciiU Ai -n"elesV
Z Am -n"eles, dar mi)e 'ricaU A zis Suzana.
Z 7eputincioasa muiereU A strigat Aristi"a. (um de te)a luat biatul meu de
ne!astaV
.a era acum deasupra altui cada!ru.
Z Asta trebuie sa fe procurorul cel t;nr care !enea la printele 6orugaU .ra
prietenul domnului ?raian. En biat cumsecadeU
Aristi"a a dat la o parte haina lui George Camian i a tcut. Asculta inima.
Z Cumnezeu s)l ierteU Gi el e mort. O f a!ut, sracul, ne!asta i copii, care)0
a"teapta acum acasR
Aristi"a a uitat apoi de Suzana. Gsise trupul preotului 6oruga i se aple)case
asupra)i cu e!la!ie. A descheiat sutana la piept, a ascultat i a zis optitA
Z /rintele nu e mort, 'atoU
Suzana a -nceput sa pl;ng i mai tare, c;nd a auzit ca preotul nu era mort.
Z (e Di)a !enit, nebunoV 2n loc sa te bucuri, pl;ngiV Vino i tu l;ng el i
asculta cum ii bate inima de 'rumosU
Suzana s)a as. .zat -n genunchi l;ng preot, dar nu i)a pus urechea la piep)
tul lui. Aristi"a i)a luat btr;nului mana -ntr)a ei i a zisA
Z . cald, 'atoU Eite ce cald eU
Erechea, ochii i m;inile Aristi"ei ar f !rut sa simt i mai deslus.it !ia"a care
s)ar f a<at -n trupul preotului. Car, -n a'ara de cldura m;inii i a obra)"ilor i de
btaia slaba a inimii, simurile ei nu mai puteau prinde nimic.
Z Asta)i !ia"aA nite bti de inima i o boare de cldur care se ls din
cameU
AritiDei i se prea ca e prea pu"in.
Z Caca asta)i cu ade!rat toat !ia"a omului, atunci nu)i mare sco'alaU A zis
ea.
@mpreur era linite.
Z (e 'rumos miroase, a tm;ie i a busuiocU A zis Aristi"a. ?rupul parin)telui
parca)i o biserica, aa de 'rumos miroaseU
@n a'ara de preot, ceilal"i erau mor"i. Enii mai erau calzi. Acetia nu muriser
dintr)o data, se mai chinuiser. ?rupurile lor artau ca se z!arcolis)era -n iarba,
-nainte de a)i da su<etul. Al"ii erau reci i "epeniA muriser -ndat ce le ptrunsese
glontele -n corp.
Aristi"a i)a ters m;inile de 'uste. O 'cea a cincea sau a asea oara, 'ara sa
tie de ce. Acum i genunchii ii erau uzi.
Z . s;ngele care a curs din eiU /e -ntunericul asta, am calcat cu picioarele i
mi)am muiat degetele -n s;ngeU . pcat mare sa calci -n s;ngele unui om. Car
Cumnezeu are sa ma ierte, ca nu !edeam pe unde mergU
@n !reme ce Aristi"a era -n groapa cu gunoi i cerceta celelalte trupuri, Suzana
ii 'reca preotului 'runtea.
Z Ende)i ranaV A -ntrebat Aristi"a, ie"ind din groapa i terg;ndu)i din nou
m;inile de 'usta.
Z 7u tiu, mamaU
Z ?u niciodat nu tii nimicU A zis Aristi"a. Rana trebuie legata numai)decatQ
daca n)o legam, curg tot s;ngele i toat !ia"a prin eaU
Aristi"a a gsit locul care era mai tare ud de s;nge. /reotul era rnit -n spate,
deasupra umrului drept.
Z Ca nite carpe, s)i legam ranaU A poruncit Aristi"a.
Suzana s)a g;ndit de unde sa ia carpe. Aristi"a i)a pierdut rbdarea atep)
tand i i)a ridicat 'usta, ca sa rup o 'as.ie din cmaa. :;inile ei cutau ner)!oase
intre piele i 'usta, dar nu gseau cmaa. ?ot scormonind, i)a urcat poalele pana la
piept.
Z Ende dracu# mi)e cmaaV A -ntrebat Aristi"a.
/e urma, i)a adus aminte ca diminea"a, findc trebuia sa se duca repede la
?ribunalul /oporului, uitase s)i mai -mbrace cmaa.
Aristi"a l)a luat pe preot -n bra"ie Di i)a dezgolit umerii acolo unde era rana.
Z Ca)mi cmaa taU 2)a poruncit ea Suzanei.
A ters cu palmele s;ngele de pe umerii preotului.
Z (e 'rumos miroase, ca o bisericaU A repetat Aristi"a, -ntorc;ndu)se spre
Suzana, care is, i dezbrcase rochia i acum -i scotea cmaa, -n spatele ei.
Z Ai -nnebunit, neruinatoV Stai goala -n 'a"a preotului i a mor"ilorV A strigat
Aristi"a.
Z Car cum s)mi scot cmaa daca nu dezbrac -nt;i rochiaV A -ntrebat
Suzana.
Z SpurcatoU A spus Aristi"a, 'ara s)o asculte. LNi ara"i goliciunea maintea
mor"ilor ,0 a preotuluiU /tiuU
Aristi"a i Suzana s)au oprit la marginea unui lan de porumb i au as"ezat
trupul preotului pe iarba. 22 aduseser din spatele staulului pana aici -n!elit -n
anteriu, ca -ntr)un ceara'. =a -nceput, au Nnut una de un capt i alta de alt capt al
anteriului. =)au purtat ca pe)o targa. 2nsa po!ara era grea. =e curgea ndueala pe
'e"e. Aristi"a se oprea la fecare popas i asculta daca inima preotului mai bate. Gi
plecau mai departe. Acum nu)l mai duceau ca pe targa, ci)0 t;rau, -n'urat -n
anteriu.
Z Ce)ar da Cumnezeu sa nu moara pe drumU A zis Aristi"a. Sa ne grbimQ de
odihnit a!em !reme i maine, i poim;ineU
Aristitei ii 'usese teama s)l duca pe preot acas la eaQ acolo il puteau
descoperi comunitii.
Z Caca -nt;ia oara a scpat, a doua oara nu)l mai lasa -n !ia"aU A zis ea. 22
ducem mai bine la <cii notri, -n pdure. .i au s)l ingri"easca i au s)l puna pe
picioare. 2n pdure nu)l mai gsesc comunitiiU
Z Gi agentul sanitar e -n pdure, a zis Suzana. Cac)am putea da de agen)tul
sanitarU ()a luat cu el, am auzit, i lada cu doctorii i cu banda"eU
Z O sa dam de elU A zis Aristi"a.
(u cat se apropiau insa de pdure, cu at;t li se micora a!;ntul. /durea era
mare, i agentul sanitar 9 -n ea 9 era ca acul -ntr)un car cu 'an.
Z Caca nu)i gsim pe <ci 9 a zis Aristi"a 9 mcar il ascundem pe parin)tele
de ochii comunitilor, i tot e ce!a. Cup aia, !edem noi ce mai 'acemU ?u ramai cu
el -n pdure i eu ma duc @napoi -n sat. /;n)n ziua m)ntorc cu de)ale m;ncrii, cu
apa i poate s)aduc i o baba care se pricepe la rani.
Suzana a -nceput sa pl;ngX. =i era 'rica sa rm;n singura -n pdure, -n plina
noapteQ se ruga -n g;nd s)i -nt;lneasc pe <ci.
=a marginea pdurii era o sosea. @nainte de a o tra!ersa, Aristi"a a ascul)tat
daca nu trece cine!a. O coloana de maini -nainta 'erit, cu 'arurile stinse. Kuruitul
motoarelor se auzea -nbuit, ca un murmur de bondari. Veneau -ncet, urc;nd
panta. (ele doua 'emei l)au aezat pe preot pe iarba i s)au ascuns -n porumb, l;ng
osea.
Z Sunt ruiiU A zis Aristi"a. Car nu)i nimicU =i lsm sa treacA nu pot sa ne
!adU
(;nd a auns -n dreptul lor, toat coloana s)a oprit. Kuruitul a -ncetat. Se
auzeau greierii. (;"i!a solda"i au cobor;t din maina. Vorbeau -n oapta.
Z Sunt nem"iU A zis Suzana.
Aristi"a a ciulit i ea urechea. Am;ndou s)au tarat prin lanul de porumb, pana
aproape de coloanA. Gi au ascultat din nou.
Z Sunt nem"iU A -ntrit Aristi"a. (e)ar f sa le cerem lor doctorii i banda"eV
?rebuie sa aib !reun sanitar sau !reun doctor cu eiU (ele doua 'emei au ieit din
porumbite.
Z ?u nu tii nici o !orba nem"eascaV A -ntrebat Aristi"a. :car un cu!;ntU
Caca nu le spunem nimic, au sa cread ca suntem du'mani i)au sa traga -n noiU
Z 7u tiu nici un cu!;nt nem"esc, a rspuns Suzana. Lemeile s)au apropiat
inca pu"in de coloana. Apoi s)au oprit -n osea, lipindu)se una de alta. Aristi"a o
prinsese pe Suzana de mana i o "inea str;ns.
Z ?u eti mai t;nr, a zis ea. @ncearc sa)"i aduci aminte o !orba nem"eascaA
trebuie sa f auzit nem"i !orbind -n !ia"a taU Gi taic)tu !orbea nemete. (;nd eti
t;nr, ai mintea bunaU
Z 7u)mi !ine)n minte nimicU Sa spunem ce!a pe rom;neteU
Z (e !rei sa le spui nemflor pe rom;neteV A zis Aristi"a, m;niindu)se iar. .i
nu)n"elegU Gi)au sa cread ca suntem comunisteU
Z Sa strigam, 2isus KristosO, mamaU 7em"ii sunt tot cretini i, c;nd ne)or auzi
ca zicem, KristosF, au s)i dea seama ca nu suntem comuniste., KristosF -nseamn
g;nduri curate i buneU
Z @ncearc tuU A zis Aristi"a. Caca reueti -nseamn ca nu eti aa de proasta
cum ara"iU
Z 7)am curat singura, a zis Suzana. Sa strigam am;ndouU S)au str;ns i mai
tare una -ntr)alta i au strigat, -nt;i cu umtate de glas, pe urma mai tareA
Z KristosU KristosU
Z (ine)i acoloV A -ntrebat o !oce autoritara, din prima maina. .le n)au
-n"eles ce -ntreab neam"ul i au rspuns -n corA
Z KristosU
Coi solda"i au !enit spre ele. Aristi"a tremura de 'rica, mai tare dec;t Suzana.
7em"ii nu ?n"elegeau ce !or. Lemeile au intrat -n lan i l)au adus pe preotul 6oruga
-n milocul oselei, chiar -n 'a"a coloanei. 7em"ii au aprins lanternele Di s)au uitat la
'a"a preotului.
Z . preotV A -ntrebat un of"er.
Z KristosU A rspuns Aristi"a.
Z =)au -mpucat bole!iciiV A mai -ntrebat of"erul. Aristi"a a crezut ca of"erul
-ntreab daca ranitul nu este bole!ic i a rspuns cu con!ingereA
Z KristosU
(oloana germana era -n retragere. Of"erul care !orbise cu 'emeile a dat ordin
de plecare i i)a 'cut semn Aristi"ei s)l ia pe ranT din drum, ca sa poat trece
mainile. Aristi"a l)a apucat de mana, rugandu)0 sa le dea un doctor neam" sau un
sanitar, care s)l ingri"easca pe rnit. (;nd motoarele au -nceput iar sa huruie, ea a
'ost cuprinsa de deznade"de ca nempi plecau i)l lsau aa pe preot. S)a a"ezat -n
genunchi -naintea of"erului i i)a srutat mana.
Z (e !rea 'emeiaV A -ntrebat comandantul coloanei.
Z Vrea sa luam un rnit pana la oraU A zis o'r"erul. Se pare ca este un preot
ortodo&U
Z Ce ce nuV A zis comandantul. 7oi suntem un popor ci!ilizat chiar i c;nd
suntem -n!iniU Erca)0 pe rnit -n ambulantl, dar repede, i ordona continuarea marD
uluiU
Aristi"a i Suzana au !zut cum solda"ii il pun pe preotul 6oruga pe o targa i)l
-n!elesc cu o ptur. Aristi"a a dat sa urce i ea l;ng preot, dar sol)dapi au ras i au
-nchis ua ambulan"ei. (oloana de camioane a pornit. Lemeile, ramase -n milocul
drumului, o pri!eau cum se deprteaz -n noapte.
Suzana a -nceput deodata sa pl;ng zgomotos, strig;nd parca dup autor.
Z (e "i)a !enit, 'emeie nebunaV A @ntrebat Aristi"a, zg;l";ind)o de umeri. Vrei
sa te)aud ruii "ip;ndV
Z O sa ne bata Cumnezeu, mama, pentru pcatul pe care l)am 'cutU 7u
trebuia s)l dam nem"ilor. (ine tie ce)au sa 'ac cu elV
Z 22 duc la spital, a zis Aristi"a. . mai bine la spital dec;t -n pdureU Car, dup
c;te!a clipe, Aristi"a a -nceput i ea sa pl;ng. 2i prea rau de ce 'cuse.
Z 7u trebuia s)l dam nem"ilor, a zis i ea. Suntem nite pctoaseU O sa ne
bata Cumnezeu. 2n iad aungemU Gi numai tu eti de !ina ca l)am dat nem"ilor pe
bietul printeU
Lemeile au !rut sa alerge dup ma"ini i s)l ceara pe preot -napoi. Goseaua
era @ns goala. .le au pornit spre sat.
Ciminea"a, Aristi"a a 'ost arestata. =a primrie, au btut)o cu 'r;nghia udaQ ea
a recunoscut ca l)a scos pe preot, noaptea, i l)a dat nem"ilor.
=a ora noua, Aristi"a a 'ost -mpucat, la marginea gropii de gunoi. Suzana a
'ugit din sat, cu cei doi copii. (;nd oamenii lui :arcu Goldenberg au !enit s)o
aresteze, au gsit casa lui Pohann :oritz pustie.
Z Asta a 'ost cea mai 'rumoasa zi din !ia"a meaU A zis Poseph, bg;ndu)se -n
pat.
/rizonierii 'rancezi, e!ada"i cu autorul lui Pohann :oritz, trecuser linia
'rontului de c;te!a ceasuri i se a<au la americani.
Pohann :oritz i Poseph sunt -ntr)o camera 'rumoasa, la un hotel E. 7. R. R.
A.0. Au m;ncat tot 'elul de bunatap. Au but !in. Au 'umat Migri scumpe i au
primit pachete cu m;ncare, -mbrcminte i o mul"ime de lucruri.
Pohann :oritz se uita la pachetele mgramadite unul peste altul pe co!or,
l;ng perete. Se simte onorat cum n)a 'ost niciodat -n !ia"a. Americanii i)au dat
cmi, haine noi, maina de brbierit, pantof, spun, "igri. ?oate astea chiar din
primele ceasuri. Pohann :oritz se m;ndreteA acum, pentru prima
0 Enited 7ations Relie' and Rehabilitation Administration "Administra"ia
7a"iunilor Enite pentru Autorare i Reconstruc"ie8. Organism constituit la %
noiembrie 0%14, printr)un acord intre SEA, :area 3ritanie, Eniunea So!ietica i
(hina 9 la care au aderat alte 11 de state 9 cu scopul de a !eni -n autorul na"iunilor
greu -ncercate de rzboi. Gi)a -ncetat acti!itatea -n 0%1J.
Oara, crede i el ca a 'cut o 'apta mare pentru !ictoria alia"ilor., Alt'el nu mi)
ar f dat americanii at;teaUF 9 i)a spus el. Gi i)a adus aminte ca nici nu l)au -ntrebat
cum tl cheamaA el i)a -nchipuit ca ei a<aser de e!adare inca dinainte de sosirea
lor. ?o"i americanii ti z;mbeau, d;ndu)i parca sa -n"eleag ca ei tiu prin cate a
trecut el i cat de bra! s)a purtat.
Pohann :oritz este obosit, dar nu !rea sa se culce. /ri!ete tmpreur i nu)i
!ine sa cread ca el e acela pentru care s)a pregtit aceasta camera. ?oate lucrurile
-ntinse pe scaune, pe masa i pe os erau ale lui. ?oate ti 'useser date de americani
pentru bra!ura cu care)i sal!ase el pe cei cinci prizonieri 'rancezi.
Z .!adarea noastr a 'ost per'ectaU A zis Poseph.
=ui Pohann :oritz ii re!ine tn minte cum a ies"t diminea"a cu prizonierii din
curtea lagrului. A trecut pe strzile oraului. Kilda era la 'ereastra cu copilul, cruia
ii spuneaA Eite, ala cu puca i casca e tatl tauUF :oritz a z;mbit cum z;mbea -n
toate zilele. =a pod nu s)au oprit, insa, ca de obicei. /rizonierii au trecut mai departe,
i el a mers cu arma ?n urma lor, pana la marginea pdurii. 2n drum, lumea cu care
se tntalneau credea ca un soldat escorteaz cinci prizonieri. Car ei erau ase
e!ada"i. O data, lui :oritz i s)a prut ca o 'emeie se uita lung la el. Atunci i)a btut
inima de 'rica. S)au mai uitat i al"ii bnuitor, dar :oritz s)a pre'cut ca nu)i !ede.
Cup ce)au auns -n pdure, el s)a ?mbracat cu haine ci!ile. 2 le aduseser 'rancezii.
Poseph i)a luat arma i i)a s'r;mat)o, izbind)o de un stear. (;nd au srit "andrile
din arma, lui :oritz parca i s)a rupt ce!a -n inima. Car n)a !rut sa arate. /e urma
'rancezii au aprins un chibrit i i)au ars uni'orma. Vz;ndu)i tunica arz;nd, lui
:oritz i)a !enit sa pl;ng. Car s)a stp;nit, ca sa nu)i supere pe 'rancezi. .i il -nurau
pe Kitler. :oritz nu -n"elegea nimic din ce spuneau.
Cup aceea, au mers o sptm;n -ncheiat numai prin pdure. @ntr)o zi,
c;nd au cobor;t din pdure, au !zut pe osea maini americane. Lrancezii au
-nceput sa c;nte. .rau obosip, dar cantau de rsuna pdurea. .i i)au pus la
butoniere panglici tricolore. Gi lui :oritz i)au pus. /e urma, au ieit -n calea mainilor.
Americanii le)au dat "igri i ciocolata, i i)au adus la E. 7. R. R. A. Aici ii ateptau cu
masa i cu locuin"a pregtite, ca i cum ar f tiut ca !in ei. Ce c;nd au sosit i pana
seara, americanii n)au 'cut altce!a dec;t sa le dea pachete i m;ncare. =ui :oritz i
se pare ca totul a 'ost o po!este. Car, c;nd se uita la pachete i la Poseph, -i da
seama ca este ade!rat. Astea i s)au -nt;mplat lui. Gi numai findc a 'cut o 'apta
mare pentru !ictoria aliaplorU Poseph a adormit. Pohann :oritz se g;ndete ca de aici
!a pleca -n LrancaQ se g;ndete la casa pe care i)o !a 'ace, la Kilda i la Lranz.,
(;nd s)o ter)mina rzboiul, am s)i aduc i pe tata i pe mama -n LrancaF 9 -i spune
el. Apoi a adormit, !is;nd la 'ericirea lui !iitoare. A adormit -mbrcat, pe marginea
patului, i a rmas aa pana diminea"a.
Au trecut paisprezece zile de c;nd Pohann :oritz se a<a la E. 7. R. R. A. .l le)a
po!estit americanilor cum a e!adat cu cei cinci 'rancezi. Americanii l)au 'elicitat. /e
urma l)au pus sa scrie cum s)au -nt;mplat 'aptele. Voiau sa publice -n ziare po!estea
lui :oritz. ?oat lumea il cinstea i caut sa !or)beasca cu el. (u fecare zi ce trecea,
:oritz se con!ingea tot mai mult ca el i)a autat pe alia"i sa c;tige rzboiul. Gi este
mul"umit "i m;ndru ca a 'cut ce!a pentru na"iunile aliate, i ca na"iunile aliate sunt
mulpimite de 'apta lui.
@ntr)o zi, directorul E. 7. R. R. A. =)a chemat pe Pohann :oritz -n birou. 22
chemase de mai multe ori i)l pusese s)i po!esteasc e!adarea. :oritz a intrat
!esel. Cirectorul l)a in!itat sa ia loc pe un 'otoliu, i)a -ntins cutia de "igri i i)a
z;mbit. :oritz era uimit de at;ta onoare. Ce fecare data i se -nt;mpl la 'elA nu se
putea obinui.
Z Cumneata nu mai ai dreptul sa primeti locuin"a i m;ncare de la E. 7. R.
R. A., a zis directorul, dup ce a aprins cu bricheta "igara lui :oritz. @ncep;nd de
maine, nu mai po"i !eni la masa i trebuie sa prseti camera pe care o de"ii -n
hotelU
:oritz s)a -nglbenit la 'a"a. Se -ntreba ce 'cuse ca s)i supere at;t de tare
pe americani., ?rebuie sa f gre.it rau, daca ma dau ei a'ara i ma arunca dintr)o
data -n stradaUO 9 i)a zis el. /ana atunci primise at;tea cadouri de la americaniU Are
cinci cu'ere pline cu lucruri care i)au 'ost druite pentru el i pentru Kilda. (hiar i
pentru Lranz ii dduser americanii ucrii i haine, c;nd au auzit ca are un copilA ba
i)au cerut i poza lui Lranz i s)au uitat la ea., Acum, deodata, aceiai domni ma dau
a'ara. ?rebuie sa f 'cut eu o mare greealaUF 9 -i tot spune :oritz.
Z E. 7. R. R. A. 7u)i ocrotete dec;t pe cet"enii statelor aliateU A continuat
directorul. Cumneata eti inamicul na"iunilor aliateU
:oritz s)a g;ndit ca to"i ii spuseser ca 'cuse ce!a important pentru ali)a"i.
Coua sptm;ni a 'ost srbtorit ca un erou pentru ispra!a lui. Gi acum a<a ca el 9
Pohann :oritz 9 este dumanul na"iunilor aliateU
Z 7)am 'cut nimic contra na"iunilor aliateU A zis :oritz. Va ur, domnule
director, ca n)am greit cu nimic 'a"a de alia"iU
Z 7u eti romanV A mtrebat directorul, cu ton se!er. Romanii sunt dumanii
alia"ilor. Cumneata eti roman, deci, -n mod automat, eti dumanul nostruU E. 7. R.
R. A. 7u da m;ncare i adpost dumanilor. :aine prseti cameraU
Pohann :oritz a ieit cu capul plecat. Ar f !rut sa se -ntoarc -napoi la
companie. Car arma ii 'usese s'r;mat -n pdure i uni'orma arsa de 'rancezi. Lara
ele nu se mai putea duce la companie., Ende sa ma ducVF )s)a mtrebat el.
Cup dezertarea lui Pohann :oritz, Kilda a 'ost arestata. =a police, ea a
declarat ca nu tie nimic. A treia zi a 'ost arestata i mama Kildei. Am;ndou au 'ost
interogate, btuteQ poli"itii n)au putut insa sa a<e nimic de la ele. =a perchezi"ie, s)
au gsit scrisorile colonelului :uller.
Z .l este prietenul lui PohannU A zis Kilda. (olonelul :uller ne)a trimis lunar
cate doua sute de marci. =a (rciun, la /ati i la zilele noastre de natere, ne
trimitea alimente i "igriU
/oli"ia militara l)a in'ormat pe colonel despre dezertarea lui :oritz, sper;nd sa
capete de la el !reo in'orma"ie. Cup doua zile a !enit o telegrama lunga de o
pagina, de la (artierul General. (olonelul :uller scria poli"ieiA
?imp de 155 de ani, -n istoria Lamiliei eroice, din care 'ace pane :oritz
Pohann, nu s)a -nregistrat nici un caz de dezertare. Stop. .ste cu des!;rire e&clus
ca Pohann :oritz sa f dezertat. Stop. Sunt con!ins ca disparilia lui este pro!ocatd de
o rdpire sau de un asasinat. Stop. LaceBz cercetri minu)foase -n acest sens. Stop.
Cispari"ia lui :oritz ar constitui pentru istoria Lamiliei eroice o pierdere ireparabild.
Stop. .l trebuie gsit cu orice pre". Stop. 7u arunca"i bdnuiala dezertdrii asupra
uneia dintre cele mai cura"oase "i mai onorabile 'amilii de s;nge german. Stop. 7u
mai utilizap cu!;ntul, dezertareF -n ancheta pe care o 'acef. Stop. Sofa i copilul lui
Pohann :oritz de!in din ofciu prote"afi 2nstitutului 7ational de Studii Rasiale. Stop.
/ana la gsirea lui Pohann :oritz !or primi o pensie alimentard din partea
2nstitutului. Stop. /oli"ia locald este in!itata sa !egheze asupra siguran'ei 'emeii "i a
copilului. Stop, fnef)md la curent cu cercetdrile. Stop. Orice noud in'ormalie -n
legdturd cu cazul :oritz s)mi fe comunicatd telegrafc la (artierul General. Stop.
(olonel :uller, (artierul General al Armatei
Germane. Stop.
Z Caca a<a colonelul ca am arestat)o pe ne!asta lui :oritz, -n +1 de ore ne
pomenim trans'era"i disciplinar pe 'rontU A zis e'ul poli"iei militare, un capitan. Ar f
bine s)o rugam pe 'emeie sa nu)i comunice ca a stat arestata.
Z Gi cu ancheta ce 'acemV A -ntrebat locotenentul care conducea poli"ia
"udiciara.
Z @nchidem dosarul imediat. (u (artierul General nu e bine sa ne ucamU A zis
cpitanul. .ste insa o mare prostie sa se cread ca aici nu e caz de dezertare.
Oamenii superiori 'ac uneori prostii mai mari dec;t oamenii de rand. (olonelul :uller
e un sa!ant. 2)am citit c;te!a articole prin re!iste. A publi)cat i cr"i. Car e prea
credul. (um poate sa nu !ad ca :oritz a dezertatV Kilda a 'ost condusa acas cu
maina cpitanului.
Z (;nd ai ne!oie de maina, s)mi dai tele'onU A zis se'ul poli"iei. :ercedes)
u" meu i"i sta la dispozi"ie. Orice dorin"e mai ai, te rog sa mi le comunici mie.
(olonelului :iiller sa nu)i scrii ca ai 'ost arestataU A 'ost numai de 'ormaU
Z 3rbatul meu deci n)a dezertatV A -ntrebat Kilda. . trimis -ntr)o misiune
specialaV
Z 7u pot dez!lui totul, a zis poli"istul. Car so"ul dumitale n)a dezertat. :ai
departe e secretU
Kilda s)a imbu"orat de placere. Cin ziua aceea, !ia"a i se prea o po!este din
O mie i una de nop"i. .ra con!insa ca brbatul ei 'usese trimis @ntr)o misiune
speciala de :arele (artier General., Alt'el nu)mi punea poli"ia maina la dispozipeU
O 9 i)a spus ea. Rm;nea ceasuri -ntregi la 'ereastra i 0)0 -nchipuia pe Pohann
:oritz -n tot 'elul de situa"ii riscante i pline de mister, ca -n flme., i mie n)a !rut
s)mi spun nimicR :a considers in'erioara. :a !oi trudi insa zi i noapte ca sa fu
la inalpmea luiUF Kilda i)a srutat copilul, zic;ndA
Z Sunt 'ericita cum n)am 'ost niciodat -n !ia"a mea. 7umai so"ia lui Pohann
:oritz poate cunoate 'ericirea de a f so"ie de erouU
Z .u nu cred ca rzboiul e pierdutU A zis Kilda. =umea din ora, a 'ugit -n
pduri sau la Mara. ?o"i !ecinii au plecat. Spun ca ruii sunt la 05 Tilometri. Car eu nu
cred. Asta e propaganda dumanului, ca sa pro!oace panicaU .u raman aici. .u tiu
ca Germania !a c;tiga rzboiulU
Z Adu)mi un lighean cu apa de splatU A ordonat of"erul cu care !orbea
Kilda.
.l i)a scos mantaua de piele i a ag"at)o -n cuier. Geamantanul ii era pe un
scaun. Gi)a dezbrcat i tunica i a pus)o pe speteaza scaunului, rm;n;nd -n
pulo!er.
Kilda ii urmarea fecare micare. S)ar f putut uita la el ore -n ir, s)l !ad
cum -i scoate mantaua de piele i o agaDa -n cuier i cum -i descheie nas)turii de la
tunica.
Z Adu)mi i apa calda pentru brbieritU A mai cerut of"erul, -ntorc;ndu)se cu
spatele i deschiz;nd geamantanul.
Kilda a ies.it din camera, ls;nd ua deschisa. /rin 'ereastra buctriei a pri!it
automobilul militar oprit -n dreptul por"ii. (u el !enise of"erul. Kilda s)a uitat la ceas.
7u era nici un s'ert de ora de c;nd !enise., i parca l)a cunoate de ani de zileF 9 s)
a g;ndit ea.
Of"erul btuse la ua. Kilda era singura. 2)a deschis. .l i)a spus cu !oce
poruncitoare, aa cum le !orbea solda"ilor, ca !rea sa se spele i s)i schimbe
hainele. Lara sa mai atepte rspunsul, a intrat -n casa, trec;nd pe l;ng ea i
ls;nd)o -n prag. .a a sim"it mirosul mantalei de piele, amestecat cu miros de !;nt,
de pra' de rzboi. Gi a !enit dup el, parca amenta.
7ou)!enitul era mal", un ade!rat uria. A deschis us. A de la Iohnzimmer0
ca i cum ar f 'ost la el acas i a intrat. /e urma a -nceput sa se dezbrace, cu ua
deschisa. Kilda atepta -n prag ca el sa porunceasc, dar uriaul se dezbraca 'arS sa
se uite la ea. (;nd i)a scos chipiul, Kilda a !zut ca a!ea parul alb argintiu. =a
tunica purta gradele de locotenent.,. . rezer!istF 9 i)a zis ea. Ce c;te!a ori, uriaul
a inters capul spre KildaQ dar pri!irile lui treceau prin ea, 'ara s)o !ad.
Kilda a -nceput sa !orbeasc. 2)a spus tot ce i)a !enit -n minte. .l n)a rspuns
nimic i nu s)a uitat la ea nici acum. Abia dup ce Di)a scos tunica, a cerut sa i se
aduc apa i un lighean. Kilda ar f !rut s)l in!ite sa se spele -n baie. (asa lor are o
baie 'rumoasa. Car, findc el a cerut un lighean, ea n)a -ndrznit s)l contrazic.
Empl;nd cana cu apa, Kilda s)a uitat din nou la automobilul din 'a"a por"ii. .ra
pr'uit, ca i mantaua uriaului. (;nd a intrat ea cu ligheanul, el era numai -n
camas, a.
Z Adu)mi o oglindaU A zis el.
.ra acum cu'undat -n g;nduri. /rea obosit. Kilda s)a g;ndit ca poate !rea sa
doarm. .a i)ar 'ace patul -n dormitor cu placere i l)ar lsa sa se odihneasc.
@n ultimele zile trecuser prin sate multe coloane militare. Solda"i i of"eri i)au
btut la poarta i i)au cerut adpost pentru o noapte, apa de splat sau numai sa le
-nclzeasc conser!ele. .a a 'cut mereu tot ce)i sttea -n putin"a pentru soldap. Se
g;ndea la brbatul ei. Pohann era -n misiune speciala i ea !oia sa fe la inahime,
ser!ind i ea patria.
(elorlal"i le 'cuse patul -n Iohnzimmer. /e uria il !a lsa sa doarm -n
dormitor i se !a culca ea -n Iohnzimmer. Kilda s)a g;ndit ca poate el se !a culca
nu -n patul lui Pohann, ci -ntr)al ei. G;ndul acesta i)a imbu"orat obraii. Kilda a luat
oglinda de brbierit a lui Pohann i i)a dus)o uriaului. .l se plimba prin camera, cu
cmaa descheiata la gat. 2)a luat oglinda din mana i a cutat un loc unde s)o
aga"e, dar n)a gsit. .ra 'oarte -nalt i, daca ar f aezat oglinda pe masa, ar f
trebuit sa se apiece prea mult, ca sa se !ad -n ea. LSra sa spun nici un cu!;nt, el
i)a pus)o Kildei -n m;ini i a -nceput sa se spuneasc.
Z :ai susU A ordonat el.
La"a lui era tbcit de scare i de !;nt. /e obrai ii crescuse o barba blonda)
rocata. .a "inea oglinda -n dreptul gurii. A ridicat)o mai sus, pana -n i
0 (amera de zi. Mgerm.8 dreptul 'run"ii. (;nd el se apropia de oglinda, ii
sim"ea respira"ia. :;inile ii tremurau, dar str;ngea oglinda i se silea sa o Min
nemicata.
Z /u"in mai susU Oa zis el, cu aceeai !oce aspra.
Kilda a ridicat oglinda deasupra 'run"ii. 3ra"ele -ncepeau sa o doar, dar ei li
plcea. Ar f !rut sa spun ce!a, dar acum se auzea zgomotul lamei de ras, care tia
barba moale i -n!elit -n clbuci de spun a uriaului. Kilda a -nchis ochii i a
ascultat sunetul h;r;it al lamei. 7rile i se dilataser i sor)beau par'umul
spunului. .ra nu numai un miros de spun, ci i unul de bar)ba"ie, de rzboi i de
drum lunG. Aa cum mirosea i mantaua lui de piele. .l nu obser!a ca ea se cltin.
. atent sa nu se taie.
Cup ce a terminat, el i)a 'recat m;inile cu spun -n ligheanul alb.
Z Ridic)mi m;neca de la cama,U 2)a zis.
Kilda i)a su<ecat m;necA. =i era 'rica sa nu)i ating pielea. Car mana ei s)a
atins de a lui. Atunci s)a cutremurat. :irosul de pdure i de !;nt pe care il adusese
uriaul umpluse toat casa. Kilda il sim"ea cum se impregneaz -n mobile, -n
co!oare, -n pere"i, i tia ca el nu !a mai iei niciodatX. =i intrase -n rochie, -n pori, -n
par, -n cmaaQ n)o s)l mai poat scoate toat !ia"a, oric;t s)ar spala.
Z Acum !reau sa raman singur, a zis uriaul.
(;nd Kilda s)a -ntors sa -nchid ua, l)a !zut gol pana la br;u. .l -i scotea
cmaa, trg;nd)o peste cap. 0 se !edea numai pieptul. Kilda, care era infrmiera,
!zuse sute, poate mii, de brba"i goiQ insa niciodat un piept ca al uriaului.
Kilda s)a dus -n bucalarie i s)a uitat iar a'ara, la maina. (opilul dorrnea. .a
s)a @ntrebat daca uriaul !a pleca imediat sau !a sta sa se odihneasc. Ar f !rut s)i
pregteasc de m;ncare. Acum era atenta, ca sa poat raspune ?ndata ce el o !a
chema.
Z Ruii sunt la trei TilometriU A zis o !ecina, trec;nd pe sub 'ereastra ei. ?u
ramai aiciV
Z RamanU A rspuns Kilda.
Apoi s)a -ntrebat de ce nu o cheama uriaul. 7u mai a!ea rbdare sa aleple.
A btut la ua i a intrat. .lU Gi pusese uni'orma de paradaQ a!ea pieptul plin de
decora"ii.
Kilda s)a oprit -n prag, uimita. Eriaul i)a z;mbit. H;mbea pentru prima oara.
2n camera nu mai mirosea a !;nt, a rzboi i a piele, ci a <ori.
Z Vreau sa tiu daca eti o ade!rat 'emeie germanaU A zis el. Vreau sa)"i
cer un ser!iciu pe care nu mi)0 poate 'ace dec;t o 'emeie germanaU
Z SuntU A rspuns ea. Gi nu numai ca sunt o ade!rat germana, dar bar)
batul meu este trimis de :areleR
Kilda !oise s)i po!esteasc uriaului secretul cu plecarea lui Pohann, dar a
tcut brusc. /e masa se a<au acum 'otografile -nrmate a doua 'emei 'rumoase.
Kilda s)a uitat la ele. Gi n)a mai a!ut cura"ul sa po!esteasc secretul pe care nu)l
spusese pana atunci nimnui, dar pe care i l)ar f dez!luit cu placere uriaului.
Acum, !z;nd 'otografile 'emeilor, ii prea rau ca 'usese gata sa se destinuiasc.
Z Acestea sunt so"ia i fica mea, a zis el. Am;ndou sunt moarte. =e)am iubit
mult, dar m)au -nelat -n dragostea mea. Gi so"ia, i fica m)au ?nelatU So"ia mea e
-n morm;nt. Liica mea e pe lume. S)a marital cu un derbedeu. Cin cauza asta este
moarta pentru mineU
Kilda s)a uitat din nou la 'otografiA .u nu l)a f melat niciodatUF 9 s)a g"mdit
ea.
Alturi de cele ale 'emeilor, era 'otografa -n rama de piele a Luhrer)ulm.
Z Acum i Liihrer)u" e mortU A continual el. Germania nu mai e&istaU .u n)am
2rail decal pentru ei. (;nd eram l;nar, ?mi plceau i caiiQ dar asla e o dragosle de
linereteU Moale idealurile mele au muril sub ochii mei, unul dup altulA sopa, fica,
Liihrer)ul i patriaU Acum a !enil randul meu. 2nlr)o "uma)tate de ora, ruii !or f aici.
/ana la sosirea lor, a !rea sa -ndeplinesc ultima mdatorire a !ie"ii meleU
Kildei i)au dat lacrimile. .a crezuse ca uriaul !a dormi la ea, -n dormi)lorul ei.
(rezuse ca el ii !a spune ca ii e 'oame i ea ii !a da sa mn;nce. Gi pe urma l)a
!zul -mbrcat -n uni'orma de paradaU
Z Am sa 'ac "ol ce)mi !e"i cereU Vre"i sa pleca"i inlai unde!aV A zis ea,
pri!indu)i uni'orma.
Z 7u plec nicieriU A rspuns el. Acesla esle ultimul drum al !iepi mele
pamanletiU
Eriaul acum r;dea.
Z (redeai ca plec unde!a, findc m)am barbieril, m)am spalal i m)am
-mbrcat -n uni'orma de paradaV A mai zis el, baland)o cu palma pe umr.
.a s)a sim"il umilila, mica, pe l;ng el, cum se sim"ise i 'a"a de Pohann, c;nd
a a<al ca era 2rimis -n misiune speciala.
Z Lii alenta la ce !reau s)N cerU A zis uriaul. Ce alt'el, esle 'oarte sim)plu.
Car numai o 'emeie germana poale 'ace asla. So"ia mea n)ar f putut, dumneata
po"i. .a era prea Ieibe. .i nici nu i)a f cerul)o. Car dumilale "i)o cerU
Kilda era mandra ca uriaul ii cere un lucru pe care nu i l)ar f cerut nici mcar
so"iei lui.
Z Cup ce mor, a urmal el, -mi larali irupul -n curie i ii dai 'oc. /e mine ai sa
ma gaseli mort aici, pe 'oaia de cort.
Eriaul -ntinsese pe os o 'oaie de cort militara, aproape noua. Acoperise cu ea
-ntreaga duumea.
So"ie, 'emeie. Mgerm.8
Z Aici ai benzina de a!ion. Cup ce m)ai tarat -n curte, ma -n!eleti -n 'oaia
de cort, torni benzina peste mine i dai 'oc cu bricheta.
Eriagul z;mbea, sco";nd din buzunar o bricheta de aur, pe care i)a ?ntins)o
Kildei.
Z (u ea sa aprinzi benzina, a zis el. (;nd 'ocul s)a stins, torni benzina din al
doilea bidon i aprinzi iar. Cup asta, cred, nu mai ramane nimic de ars. Ruii n)au
sa mai gseasc dec;t cenua mea. En osta. Cemn nu trebuie s)i lase trupul -n
m;inile dumanuluiU Aa au 'cut to"i lupttorii germani din istorie. (;nd totul s)a
terminal, ei au trecut -n moarte, nimicindu)i trupurile. Cugmanii nu mai gseau
dec;t scrum i cenuaR
Eriaul i)a 'recat m;inile. Kilda tcea. .l s)a uitat la 'otografi.
Z Lotografile, daca !rei sa le arzi, -n!elete)le -n 'oaia de cort i d)le 'oc, sa
arda -mpreun cu mineU Caca !rei sa le paslrezi, pstreaz)leU Car n)ar a!ea nici un
rost. .u n)am locuit pe)aiciA eu sunt din RomaniaR
Kilda sttea nemicata, ?nchipuindu)s. 2)0 pe uria. :ort, ?ntins pe 'oaia de
cort. Gi nu)i !enea sa cread ca asta era posibil. .i i se prea ca uriaul nu !a muri
niciodat. .l era eternR
Z Mi)e 'ricaV A -ntrebat el. Enei 'emei germane nu)i e niciodat 'rica, mai ales
atunci c;nd 'ace ce!a pentru patrieU (red ca eti con!insa c)"i ser!eti patria,
?ndeplinind testamentul unui ostaV
Z Sunt con!insa, a zis Kilda. Gi nici nu mi)e 'rica. 2nsa nu pot crede ca este
ade!rat. .u nu cred ca ruii !or aunge aiciU .u nu cred ca Germania este ?n!insaU
Z ?otul s)a terminalU ?otul este iremediabil pierdutU Sa nu ui"i sa pui re!ol!enil
-n tocul de piele i s)i dai 'oc, sa arda cu mineU En soldat trebuie sa fe inmormantal
sau incineral cu armaU
A urmal o clipa de lacere. Eriaul pri!ea unde!a departe, scu'undal -n
g;ndurile lui, ca inlr)o apa 'ara 'undR
Z Acum s)a terminal, a zis el.
Kilda a ridical ochii. (redea ca uriaul !rea sa se impule -n 'a"a ei. Asia n)ar f
putut)o suporla. Car el nu !oia sa se impule. S)a inlors cu 'aDa spre 'olografa
Liihrer)ului i a lual pozi"ia de drep"i, salut;nd cu mana ?ntinsa.
Kilda era -n spalele lui. 2i pri!ea umerii i talia str;nse -n tunica. 2i !edea braiul
inlins. .l slatea neclintil ca o slaluie.
Salulul lui a durat o !enicie. Cup ce a lsat os bra"ul, s)a inlors mili)larele
i a 'cul un pas. Apoi a -ntins iar bra"ul i a salutat)o scurtA
Z Adio, prietena mea, i iDi mul"umescU 7umele meu esle locolenenl 2orgu
2ordan. Car nu e ne!oie s)l spui nimnui. Lii mandra de 'apla pe care o 'aciA esle o
onoare pentru o 'emeie germana sa e&ecute lestamentul unui oslaU
Gi i)a slrans Kildei mana. A slrans)o lare. O slrangere de despr"ire.
Z Acum !reau sa raman singurU A zis el poruncilor. Vino dup ce auzi
delunaluraU AdioU
/e strada au aprut primele camioane ruseli. Kilda le)a auzil -nt;i huruilul.
Apoi le)a !zul pe 'ereaslra bucalariei. .a a alergal spre camera unde era uriaul. .l
ii spusese sa nu inlre decal dup ce !a auzi impu"calura, dar ea nu auzise nimic i nu
?ndraznea s)i calce porunca.
(amioanele ruseli care ireceau pe slrada zguduiau pereDii casei. Kilda n)a
mai pu"ul atepla. 2i era i 'rica. A blu" la ua, apoi a inlral. Eriaul zcea -n milocul
camerei, pe 'oaia de cort, cu 'a"a -n sus., (um de n)am auzit delunalura armeiVF 9 s)
a -ntrebat ea.
?rupul lui era drept. /arca ar f murit -n pozi"ia -n care salutase 'olografa
LwBirer)ului. A!ea chipiul pe cap. La"a ii era acoperita de o culoare !anala, ca o pudra
de cenua. Obrazul drepl, gura i nasul ii erau palale de s;nge. 7u mull. Coar c;te!a
dare.
Kilda a ridicat re!ol!erul de l;ng S. Oldul uria"ului i l)a pus -n locul de piele
de la (entura. A tnchis butonul tocului. 7u se g;ndea dec;t ca el se -mpucase, 'ara
ca ea sa aud delunalura.
Kilda a -ntors marginile 'oii de coit i a acoperit trupul inlins pe os. @nainte de
a)i ?n!eli 'aia, l)a mai pri!il o dala., /arca nici n)a f l;ng un mortO 9 i)a zis ea., 7u
mi)e 'rica de moarte. 7ici n)o !ad, chiar c;nd sunt l;ng ea. /oale findc am !zul
la spilal at;"ia oameni murindRF
2)a acoperil uriaului 'a"a, 'ara s)l alinga. Acum, el era la 'el cu lo"i mor"ii pe
care)i !zuse ea. Viu, uriaDul nu era la 'el cu lot. 2 barbaiii. Car Kilda abia ?i mai
amintele de limpul c;nd el era !iu, se brbierea i se tmbraca -n uni'orma de
paradaR Alunci, ea tremura l;ng el cu "oala carnea din 2rup. Car asta se pelrecuse,
parca, cu zeci de ani -n urmaR Aproape ca uilase.
A'ara huruiau camioanele i lancurile ruseli. Kildei i s)a 'cut leama. A !rut
s)i ia copilul i sa 'uga prin 'undul grdinii -n pdure, dar i)a adus aminle de
promisiunea 'cut uriaului., @mi pare rau ca i)am 'agaduil s)l ardO 9 i)a zis ea.
(ada!ml nu putea f scos -n gradina. Caca ar f 'cut)o, o !edeau solda"ii rui care
treceau prin 'a"a por"ii., ?rebuie sa atept pana di)seara. Cup ce se -ntunec, ?l scol
-n curie i ii dau 'oc. /e urma, 'ug cu copilulUF
Kilda a rmas l;ng mort, 'ara a se mai g;ndi la nimic. Car i)a zis ca, daca e
gasila cu mortul -n casa, !a f areslala. A adus copilul din camera !ecina ,U S)a
aezal cu el -n bra"e pe un scaun, l;ng mort., ?rebuie s)mi "in cu!;ntul dat unui
osta care a muritUF Apoi a @ncuiat ua, hotr;t sa a"tepte pana c;nd se -ntuneca.
:ai erau cel mult doua ore pana seara.
Kilda nu a!ea ceas i i)a amintit ca uria"ul purta la mana un ceas mare. A dat
'oaia de cort la o parte i s)a uitat la ceasul mortului, ca sa !ad cat mai are de
ateptat.
@n clipa aceea s)au auzit bti -n ua. .a a str;ns copilul -n bra"e i n)a
rspuns. /e urma a auzit cu!inte ruses, ti. Gi iar btiU Kilda a deschis 'ereastra care
ddea spre gradina., 7u se poate sa 'ug 'ara s)mi "in cu!;ntulU Pohann este un
erouA n)am dreptul sa ma port ca o laaUF
Kilda a deurubat dopul de la bidon i a !rsat benzina peste 'oaia de cort.
Acum bteau -n ua cu patul armei. .a a deschis i al doilea bidon. 7u l)a !rsat
dec;t pe umtateQ ?i era teama ca ruii sparg ua i se grbea. A luat copilul -n
bra"e i s)a dus ctre 'ereastra., Cup ce sar -n gradina, arunc bricheta aprinsa pe
'ereastra. .l o sa arda i eu -mi "in cu!;ntulUF
@n camera mirosea tare a benzina. (opilul a ?nceput sa tu"easca. Kilda s)a
grbit i mai mult. (;nd ea pea pe per!azul 'erestrei, ruii izbeau cu umerii -n ua.
Car ua rezista. Ce la pragul 'erestrei pana la rsadurile de <ori, ?nal"imea era mica,
o putea sari. =a 'ereastra au aprut, tocmai atunci, trei caschete ruseti.
@n gradina, se !edeau al"i solda"i. /e 'ereastra nu mai putea 'ugi. Kilda a pri!it
spre ua. (opilul se -nec de mirosul de benzina i pl;ngea. .a s)a hotr;t sa sara
pe 'ereastra i sa 'uga printre solda"ii ru"i, cu orice rise. 2n clipa aceea, o mana
-ntins s)i apuce piciorul a atins)o. Kilda a "ipat i a !rut sa se aper.. @n mana nu
a!ea dec;t bricheta. Lara sa se g;ndeasc, ea a apsat pe bricheta, cum apei pe
trgaciul re!ol!erului c;nd i"i este !ia"a -n pericol.
O 'rac"iune de secunda, a 'ost lumina. /e urma s)a 'cut -ntuneric. En
-ntuneric mai ad;nc i mai negru dec;t noaptea. Gi n)a mai 'ost lumina nicio)data.
Kilda :oritz a murit mistuita de aceleai <cri care au ars trupul uria al lui
2orgu 2ordan, -mpreun cu Lranz, copilul ei i al lui Pohann :oritz. Gi tot acelai 'oc a
ars pana la temelie casa, cu tot ce era -n ea i cu 'otogra<ile Suzanei, prima so"ie a
lui Pohann :oritz, i a mamei ei. 3enzina adusa de uria a ars cu <cri -nal"e pana
la cer.
?raian 6oruga i .leonora Iest edeau unul l;ng altul -n 'a"a maiorului
3rown, gu!ernatorul american al oraului Ieimar.
Z Asia e tot, domnule gu!ernatorU A zis ?raian 6oruga. =a +4 august, c;nd
Romania a 'ost ocupata de rui, eu i so"ia mea am 'ost interna"i de croa"i, 2
-mpreun cu membrii lega"ei romane. A 'ost o internare diplomatica, -ntr)un hotel,
aa cum se procedeaz, dup legile intemaponale, cu reprezentan"ii diplomatici ai
inamicului. /e urma, (roa"ia a 'ost ocupata de partizanii lui ?ito. 7oi am 'ost
interna"i -n Austria, apoi -n Germania i, -n s';rit, -n (ehoslo!acia. (;nd Germania a
capitulat i nu a mai a!ut cine sa ne "in interna"i, noi am pornit spre apus. Am lsat
totul ,0 am pornit pe os.
.leonorei i)au !enit -n minte imagini din cele doua sute de Tilometri 'cu"i pe
os. 2 se um<aser picioarele, i tlpile li erau pline de btturi.
Z Am lsat totul i am 'ugit prin pduri i peste campuri, ca sa aungem -n
zonele ocupate de americani, de englezi sau de 'rancezi, a continual .leonora Iest.
7u !oiam sa cdem !ii -n m;inile ruilor ori ale partizanilor. .ram hotr;"i sa ne
sinucidem daca ne prind.
Z Ce ce !a este 'rica de partizani sau de ru"iV A -ntrebat gu!ernatorul. 7umai
'asciDtilor le e 'rica de ei. Ruii i partizanii sunt alia"ii notri i au luptat pentru
!ictoria na"iunilor aliate.
Z 7ici dumnea!oastr nu sunte"i 'ascist, domnule gu!ernator, dar cred ca n)
a"i accepta sa !a rm;n so"ia nici +1 de ore -n zona de ocupa"ie a bole!i)cilor, a
zis ?raian. 7u din moti!e politice, ci din teama de cruzime i de teroare. 7ici
dumnea!oastr, personal, nu cred ca a!e"i cura"ul de a intra -n zona lor 'ara
uni'orma i 'ara o garda putemica. . drept sa ne -ntreba"i pe noi, doi oameni 'ara
aprare, de ce 'ugim din 'a"a hoardelor barbare, -narmate cu ultimul model de puti
automate americaneV
Z Gi acum ce dori"iV A -ntrebat gu!ernatorul. Ce plecat din Germania, nu
a!e"i !oie sa pleca"i. Aici sunte"i trata"i ca cet"eni ai unui stat inamic. A!e"i acelea"i
obliga"ii ca popula"ia germana. Gi aceleai drepturi. :ai mult, nuU
Z Adic nici un dreptU A zis ?raian. Lemeile germane din Ieimar sunt obligate
sa cure"e closetele lagrului de la 3uchenwald i sa spele ru'ele de"inu"ilor elibera"i,
cel pu"in o data pe sptm;n fecare. Vre"i sa o trimitep i pe so"ia mea sa 'ac
astaV
Z 7oi nu suntem inamicii Americii i ai napunilor aliate, a zis .leonora Iest.
7oi am 'ost interna"i timp de aproape un an de ctre inamicii nafunilor aliate. Acum
am !enit sa !a cerem autoriza"ia de a locui -ntr)o camera, unde!a, sau de a ni se da
posibilitatea sa plecam, daca nu ni se permite sa stam. Suntem amzindoi -n drumA
nu a!em unde dormi, unde ne spala, unde manca. 7i se interzice sa rm;nem i ni
se interzice sa plecam.
Z Sunte"i cet"eni ai unui stat inamic, a zis iar gu!ernatorul. (e spune"i
dumnea!oastr nu ma intereseaz. A!e"i paapoarte romanetiV Atunci sunte"i
dumaniU
Z Car Romania lupta de luni de zile alturi de alia"i, -mpotri!a GermanieiU A
izbucnit .leonora Iest. Acest lucru il ti"i i dumnea!oastrU $5 555 de romani i)au
dat !ia"a pentru cauza alia"ilor. 2i socotip dumani pe cei care lupta cot la cot cu
dumnea!oastrV
Z Romania este un stat inamicU A zis maiorul 3rown. .l a scos din sertar o
h;rtie i a citit tareA
Z M\dri inamiceA Germania, Maponia, 2talia, Romania, Engaria, LinlandaF. 7u
e clar ca sunte"i du"manii Statelor EniteV
?raian 6oruga s)a ridicat. .leonora se uita cu implorare -n ochi la gu!er)natorA
Z 7u a"i a<at @nc din ziare ca Romania lupta de at;ta !reme alturi de alia"iV
A -ntrebat ea. 7u !a sunt sufciente nici documentele noastre, din care se !ede ca
!enim din internarea germanaV 7oi nu !a suntem dumaniU
Z (hiar daca este aa, nu ma intereseaz, a zis gu!ernatorul. 2n dispozi"i)ile
i instrucpunile primite de mine, se spune ca romanii sunt dumanii Statelor Enite i
eu am pierdut prea mult timp !orbind cu dumnea!oastr. Cumnea!oastr sunte"i
dumanii mei. Cumneata, doamna, ?mi eti dumana. CumanaU Gi, daca eu "i)a f
czut -n mana, ma ?mpucai i nu !orbeai cu mine aa cum !orbesc eu acum cu
dumneata. (e)am 'cut eu este ilegal i n)am sa repet aceasta eroare. (u dumanii
nu se sta de !orbaU
:aiorul 3rown, gu!ernatorul militar al oraului Ieimar, era !;nat de 'urie i n)
a rspuns la salutul lui ?raian 6oruga i al .leonorei.
Z =ata OccidentulU A spus ?raian, cobor;nd scrile. 7u)i intereseaz nici
'aptul, nici omul. .i nu !ad indi!idul. Au generalizat totul i se mchina numai regulii
scriseU
Z 7u mai pot merge pe os, a zis 7ora.
?raian a spriinit)o de bra". .a s)a lsat pe umrul lui i a -nceput sa pl;ng.
Z Am 'cut +55 de Tilometri pe os, ca sa aungem la eiU Am alergat ca spre
:eccaRU
Z 7u regreta, 7oraU 7oi am 'ugit de teroarea slbatic a rus"lor. Gi e bine ca
am scpat de ea. Car cu ade!rat bine pentru oameni nu este nicieri. /m;ntul a
-ncetat sa mai fe al oamenilorU
Cup patru zile, ?raian 6oruga i .leonora Iest s)au dus din nou la
gu!ernator. =e trebuia o autorizaDie ca sa mai locuiasc -n Ieimar @nc o sap)
tamana. 7ora a!ea picioarele um<ate i nu putea merge mai departe.
.a s)a ?mbracat cu cea mai 'rumoasa rochie de mtase pe care o a!ea. /urta
plrie i pantof cu tocuri tnalte.
2
Cup ce i)a spus santinelei de la intrare ca !or sa !orbeasc cu gu!ernatorul,
?raian s)a ?ntors ctre 7oraA
Z ?e)ai ?mbracat ca la recep"iile ofcialeU
.a a z;mbit. Eltima oara pusese rochia ?n urma cu trei ani, cSnd ?l !izi)tasera
@ntr)o diminea"a pe ministrul Linlandei.
Z Comnul gu!ernator !a roag sa mai atepta"i un momentU A zis politicos
santinela.
Au trecut c;te!a minute. 7ora prea calma i mul"umita. /e urma a !enit un
alt soldatA
Z Cumnea!oastr sunte"i diploma"ii romani care !or sa !orbeasc cu dom)
nul gu!ernatorV :ai atepta"i, !a rog, un minutU
Gi a disprut. .leonora Iest s)a g;ndit ca maiorul 3rown este ?n 'ond un om
cumsecade, cai)e tie sa se poarteA de doua ori se scuzase findc ii lsase sa
atepte cinci minute.
Sediul gu!ernatorului militar era instalat @ntr)o cldire mare, cu un hoi imens.
7ora se contempla ?n oglinda. Slbise, i rochia ?i cdea pe corp mai 'rumos declt
ultima oara, la lega"ia Linlandei.
Z Venip cu mineU A zis al doilea soldat, apr;nd iar.
.leonora Iest s)a ?ndepartat de oglinda, z;mbindu)i. ?raian a spriinit)o de
bra" i l)au urmat am;ndoi pe soldat, care @ns nu urea scrile spre cabi)netul
gu!ernatorului, unde 'useser ei data trecuta, ci se ?ndrepta spre ies. 2re. A'ara, i)a
in!itat ?nti)un eep, care atepta ?n 'a"a por"ii. :aina a pornit.
Z Ende mergemV A @ntrebat ?raian. Soldatul de la !olan a ridicat din umeri.
3atea !;ntul. Automobilul gonea cu !iteza mare pe strzile ora"ului. ?raian s)a
aplecat la urechea celuilalt soldatA
Z Ende mergemV
Soldatul a ridicat din umeri i n)a rspuns, ca i primul.
?raian 6oruga s)a ?ntors ctre 7ora. .a ?i "inea cu m;inile borurile plriei i
r;deaA !iteza ?i plcuse ?ntotdeauna.
Peep)ul s)a oprit la marginea oraului, dinaintea unei por"i rnari, cu st;lpi de
piatra. En portar cu chipiu le)a deschis, dar maina nu a intrat ?n curte. Enul dintre
soldap i)a dat portarului un plic, pe urma le)a 'cut semn lui ?raian i .leonorei Iest
sa coboare.
Z (e este aiciV A @ntrebat 7ora.
Americanii s)au uitat sa !ad daca ea cobor;se. G i n)au rspuns.
Z (e este aiciV A repetat 7ora @ntrebarea, ?n germana, ctre portar.
Z @nchisoarea, a rspuns el, apuc;nd)o pe 7ora de bra". .a a !rut sa spun
ce!a soldaNlor. Car era prea t;rziuA automobilul dis)paruse cu aceeai !iteza cu care
!enise. 7ora s)a ?ntors spre ?raian. .l era palid. /or"ile grele de fer s)au ?nchis. .i
erau acum ?n curtea ?nchisorii.
?raian 6oruga a 'ost -nchis -n celula numrul ,, de la parter, iar 7ora -n celula
+>, la eta"ul al treilea.
, .ste sigur o gre"ealaF 9 i)a zis ?raian, dup ce a rmas singur.
@ncerca sa ghiceasc cu ce greise, dar s)a g;ndit ca 7ora e i ea -nchis, -n
clipa aceea, -ntr)o celulS la 'el cu a lui, i)i pierdu calmul. =a despr"ire, ?raian !oise
s)o -mbr"ieze, s)i spun un cu!;nt de dragoste. Gardianul l)a smucit de umr i i)
a interzis sa se apropie de ea. 7ora s)a inters rugtoare spre gardianQ el a -mbr;ncit)
o, -mping;nd)o dup col"ul coridorului. Aa a 'ost momentul despr"irii, pe culoarele
-nchisorii.
, /resupun ca ma con'unda cu cine tie ce criminal care are acelai nume sau
seamn cu mine i de aceea m)au arestatO 9 s, i)a zis ?raian., Car de ce au arestat)
o pe 7oraVF ?raian 6oruga a -nceput sa bata cu pumnii -n ua, ca sa !ina gardianul.
, Ruii, ma ateptam sa ma arestezeUO 9 i)a zis el -n continuare., =a rui, lipsa
de btturi -n palme este un moti! de arestare. Gi, chiar daca ei m)ar f arestat 'ara
s)mi controleze palmele, tot n)a f 'ost surprinsA de la rui m)a f ateptat la oriceU
Am alergat pe os doua sute de Tilometri, ca sa scap de o societate -n care lipsa de
moti! constituie un moti! de arestare, de deportare sau de -mpucareUF
22 dureau pumnii, dar continua sa bata -n ua celulei. Acum insa nu mai batea
ca sa cheme gardianul, ci ca sa se pedepseasc pe sine, pentru prostia de a f 'ugit
doua sute de Tilometri -n zadar, t;r;nd)o pe 7ora dup el, cu picioarele um<ate, cu
tlpile rnite i -ns;ngerate.
, 7em"ii, m)a f a"teptat s)o aresteze pe 7oraO 9 g;ndea el mai departe
)findca sunt naziti i antisemi"iRF
Z (e !reiV A -ntrebat gardianul, apr;nd -n pragul uii.
Z Vreau sa !orbesc imediat cu directorul -nchisoriiU A spus ?raian. .u i sop#a
mea am 'ost arestap din greealaU
Z GtiuU (;nd aunge"i aici, top a"i 'ost arestap din greealaU A rspuns
gardianul, ironic.
Z 7u)"i permit sa fi ironicU ?e anun" ca !reau sa !orbesc imediat cu
directorulU
Z 7u e&ista aici nici un directorU Cumneata es. ?i arestat de americani. 7oi nu
'acem dec;t administrate. 7ici nu a!em !oie sa !orbim cu arestapiA sun)tern i noi
tot un 'el de aresta"iU
Z Vreau sa !orbesc cu americaniiU
Z Comnul sergent nu !ine dec;t o data pe sptm;nU A zis gardianul. 7umai
luneaU
?raian i)a adus aminte ca era luni.
Z Vrei sa spui ca trebuie sa atept pana lunea !iitoareV A -ntrebat el. (rezi ca
sopa mea are sa stea o sptm;n -n -nchisoareV
Z Cegeaba -mi spui mieU Cegeaba ba"i -n uaU Comnul sergent !ine abia luniU
Gardianul a -nchis ua.
Z Anun"a pe cine !rei sau nu anun"a pe nimeni. /ana c;nd nu stau de !orba
cu directorul -nchisorii, ca s)mi spun moti!ul arestrii, nu ma ating nici de apa, nici
de m;ncareU .ste singurul meu miloc de protest i am sa 'ac uz de elU
Z Ceclari gre!a 'oameiV A -ntrebat gardianul.
Z Gi gre!a seteiU
Gardianul a rmas o clipa -n prag, cu cheile -n mana. =)a pri!it pe ?raian cu
mila i a -nchis ua, zic;ndA
Z /cat de dumneataU .ti inca t;nrU Apoi a -n!;rtit cheia -n broasca de
doua ori.
7ora Iest a lo!it cu pumnii -n ua aproape o umtate de ora. En gardian a
!enit.
Car nu a deschisA s)a uitat -n celula prin !izor.
Z Caca mai bap -n ua, !ei f pedepsitaU A zis el. /rizonierii n)au !oie sa bata
-n ua celuleiU
Gardianul s)a dus. 7ora s)a -ntins pe pat, dar dup o clipa a srit brusc -n
picioare., /robabil ca sunt pduchiUF 9 s)a g;ndi?. =i era 'rica. Ar f !rut sa bata -n ua
i sa ceara alta ptura sau mcar sa -ntrebe daca nu sunt pduchi. 2nsa acum tia ca
nu are !oie sa bata -n ua i a continual sa se plimbe prin celula.
@n ad;ncul su<etului, se sim"ea !ino!ataQ tia ca e arestata pe drept. Cup ce
'alsifcase acte de origine etnica i dup ce pltise sa fe 'urate din arhi!e, nopp de)a
randul s)a g;ndit la -nchisoare. 2n fecare zi se atepta sa !ina polipa. Gtia ca o sa fe
descoperita i arestata. (ltorind prin Germania, tremura la !ederea oricrui
polipstA actele ei erau 'alse. Eltimii ani ai !iep#i nu i)au 'ost dec;t o ateptare
chinuitoare a ceasului c;nd a!ea sa fe arestata., Acest ceas a !enitO 9 i)a zis.,
Acum m)au descoperit ca sunt e!reica. Acum nu ma mai pot sal!aUF ?rupul ii
tremura de spaima., . absurd sa cred ca americzmii m)au arestat findc am ascuns
originea mea semita Di am 'alsif)cat acte -n Romania. Simt insa ca de asta m)au
arestat. 7umai din cauza astaU 7u e logic, dar nu poate f alt'el. Vina e a meaU Gi
acum !oi f pedepsita crunt, pe dreptUF
.leonorei i se 'cuse 'rig. =en"eria de corp, spumoasa i uoara cum sunt
clbucii de spun, rochia sub"ire ca !oalul nu o puteau apra de umezeala rece a
zidurilor de piatra. Senza"ia de umed i de rece ii ptrunsese pana la piele i dincolo
de piele, -n oase. 5 sim"ea -n ad;ncul trupului. 7iciodat pana atunci nu ii 'usese 'rig
la rinichi. 7ici nu tia e&act, din punct de !edere anatomic, unde i cum sunt rinichii.
.i ii -nghe"au. Gi nu numai ei, ci toate mruntaiele.
S)a -n!elit cu rochia peste genunchi, dar asta nu)i 'oloseaQ -n pat, ii era teama
sa se aeze. Lrigul cimentului din celula ii ptrunsese, prin pingelele sub"iri, pana la
genunchi i mai sus de genunchi, -n tot trupul. Cin"ii ii cliin"aneau. A'ara era cald.
Car asta nu a!ea nici o importan"a, de !reme ce ea d;rdaia ca -n toiul iernii.
(a sa se -nclzeasc, .leonora Iest s)a aezat pe !ine, -n milocul celulei. 2n
clipa aceea a sim"it ca trebuie sa se duca la toaletiS. ?rebuia sa se duca urgent.
3ica udului ii era strpuns de ace i ea nu mai putea s)i -ncordeze muchii.
.leonora i)a adus aminte din romane ca -n -nchisori e&ista cldri, -n loc de toalete.
Car -n celula ei nu erau dec;t patul, msu", 'ereastra cu gratii. G i ua. 7ora s)a
-ndreptat spre ua i a ridicat pumnul sa bata., ?rebuie s)mi dea !oie sa ma duc la
toaletaUF 9 i)a zis ea.
Car -n aceeai clipa i)au !enit -n minte cu!intele aspre ale gardianului neam"A
Caca mai ba"i -n ua, !ei f pedepsitaUF i a lsat pumnul s)i cadaA ii era 'rica sa mai
bata.
, Sunt !ino!ata ca am btut -n ua c;nd nu trebuiaO 9 i)a zis ea i a -nceput
sa se plimbe din nou. S)a oprit cu pumnii ridica"i -n 'a"a uii. Car nici acum n)a a!ut
curat sa bata., Caca mai baDi. Vei f pedepsitaUF 2n !reme ce aceste cu!inte ii sunau
-n urechi, trupul ei a 'ost strbtut, ca un curent electric, de spaima. :uchii nu s)au
mai supus !oin"ei ei. A sim"it cum chilo"ii sub"iri i scur"i se uda, cum i se uda
port"artierul, rochia i cum umezeala i se prelinge, calda, pe pulpe, pe ciorapi i pe
pantof.
7ora Iest a mai 'cut un e'ort sa se retina. Car mus, chii, carnea i trupul
-ntreg parca nu mai erau ale ei. S)a aplecat pe !ine, -n timp ce chilo"ii ii de!e)neau
din ce -n ce mai calzi iar ea edea pe !ine, a a!ut o senza"ie de eliber)are, de
!oluptate, cum niciodat -n !ia"a ei nu sim"ise. Liecare muchi, fecare por, fecare
fbra a trupului ei se destindeau. Senza"ia aceasta era mai puter)nica dec;t orice
placereA era !oluptate pana -n str'unduri. Car era inca mai multA e&taz. Sim"ea cum
se desprinde de tot ce e pm;ntean. /lutea.
(lipa aceasta de totala detagare, de e&taz absolut, prea nes';rit, nes)'arD
itaR 2eise din timp. ?ot corpul ei se elibera. 7ora Iest a!ea senza"ia ca urineaz de
ore -ntregi, 'ara -ncetare.
(;nd ochii au pri!it cimentul umed din ur, a cuprins)o spaima. S)a ridicat i a
'ugit -ntr)un col" al celulei. (aut sa se ascund. .ra momentul cel mai dramatic al
!ie"ii ei. (imentul celulei era ud. Erina se -ntindea sub pat, sub masa, pana la
picioarele ei.
Gtia ca 'cuse ce!a nepermisQ tia ca !a f pedepsita crunt. Vocea sparta a
gardianului ii re!enea amenin"tor -n urechiA Vei f pedepsitaRUF
.leonora Iest ar f !rut s)i s'"ie rochia de pe ea, ca sa usuce pe os, dar nu
era cu putin"A pe os se a<a prea mult lichid, ca sa poat f uscat cu rochia ei de
!oal i cu len"eria ei puEna, sub"ire i !aporoasa. Gi cine!a ii striga mereuA Vei f
pedepsitaU Vei f pedepsitaRUF
C;ndu)i seama ca nu se !a putea ascunde, ca 'apta ei !a f descoperita i ca
orice tentati!a de a se sustrage pedepsei este inutila, .leonora i)a acoperit ochii cu
pumnii ei mici, din care nu)s, i scosese inca mnuile croetate i str!ezii ca panza
de paian"en, i a -nceput sa pl;ng cu disperareR
2ll
Z .ste e&trem de regretabil ce !i s)a -nt;mplatU A zis sergentul Goldsmith,
comandantul -nchisorii. .u, personal, !a cer scuzeU @mi pare rau ca n)am a<at mai
cur;nd de cazul dumnea!oastr.
Ce la arestarea lui ?raian 6oruga i a .leonorei Iest trecuse o sap)tamana.
Acum ?raian sttea -ntins pe patA nu se mai putea mis.ca. Ce apte zile nu se
atinsese nici de apa, nici de paine.
Sergentul Goldsmith le adusese cu maina lui lucrurile i acum ii auta 7orei la
despachetat. =e o'erea am;ndurora "igri. /rea e&trem de "enat.
Z :aine diminea"a !ep f elibera"iU Va !oi caut eu -nsumi o locuinDa i !a !oi
conduce cu maina mea. Regret din ad;ncul su<etului ce s)a -nt;mplatU 7ici
.leonora Iest, nici ?raian 6oruga nu scoteau !reo !orba.
Z Comnul i doamna nu sunt aresta"iU A spus sergentul, adres;ndu)se gar)
dianului)e'. Au 'ost adui aici din greeala. :ai raman pana maine, findc nu au
unde locui. Vor dormi am;ndoi -n aceasta camera. Adu ceara'uri curate i paturi. .i
sunt numai oaspe"iU
Sergentul s)a dus i s)a -ntors dup o umtate de ora cu un pachet. Adusese
alimente, iar pentru ?raian portocale i grap'ruituri. 2)a str;ns mna lui ?raian,
cer;ndu)i din nou scuze pentru cele mtamplate, i a plecat.
Gardianul)e' a asistat la aceasta despr"ire cu ochii mari, de parca ar f !zut
o minune a cerului.
Z .u am tiut tot timpul ca americanii !or !eni s)i ceara scuze pentru ce au
'cut, a zis 7ora. Statele Enite sunt o "ara mare i ci!ilizataU
?raian aVea 'ebra. A adormit repede. 7oaptea, a !isat ca e pe submarin i
iepuraii albi muriser to"i, pana la unul. S)a deteptat cu pi"amaua uda leoarca,
spun;nd tareA
Z Cup ce au murit iepuraii albi, nu mai e&ista nici o speran'aU Strigase -n
somn cu toat puterea, dar marinarii nu !oiau s)l cread.
A doua zi, sergentul Goldsmith nu a aprut la -nchisoare. 7ora l)a a"tep)tat
toat ziua. Seara, a zisA
Z (ine tie ce treburi l)au -mpiedicat sa !inaU :aine !a !eni insa precisU
Gardianul)e' era de aceeas" prere cu ea. ?otui, sergentul Goldsmith nu a !enit
nici a doua, nici a treia zi. /este o sptm;n a sosit un alt sergent.
Z 7u am nici o cunotin"a despre cazul dumnea!oastr, a zis noul
Sachbearbeiter0. Comnul Goldsmith a plecat -n Statele Enite i nu mi)a lsat nici o
nota. :a !oi interesa, @nsQ lunea !iitoare !a !oi comunica rezultatul.
Apoi a plecat. .ra un t;nr cu parul rou i 'aDa pistruiata. 7u !oise s)i
spun numele nici mcar gardianului)e'. Semntura nu i se putea citi i era tot
timpul ner!os.
Cup o sptm;n, sergentul a !enit, dar nu a stat la birou dec;t c;te!a
minute. (;nd l)au cutat so"ii 6oruga, el nu mai era acolo. /lecase. Cup inca o
sptm;n, sergentul a sosit la -nchisoare -n toane proaste.
Z :)am interesat de cazul dumnea!oastr, a zis el. Sunte"i aresta"i ca i
ceilalf. 7u e&ista nici o dispozi"ie sa !i se o'ere un regim specialU G i s)a -ntors cu
spatele la 7ora Iest i ?raian 6oruga.
Z =i -ncui -n celule separate, a ordonat el gardianului)e', i le aplici acelai
regim ca celorlal"i prizonieriU .u nu permit nici un 'el de e&cep"ie -n -nchisoareU
Gardianul a 'cut ochii mariA se uita f& la sergent !oind sa se con!ing ca a
-n"eles bine. Apoi a zisA
Z Am -n"elesU (elule separate. Regimul -nchisorii. 7ici o e&cep"ie. Vocea
gardianului tremura.
Z Acum !ine sa ne despartU A zis 7ora, auzind paii gardianului pe culoar.
.a s)a ag"at cu am;ndou bra"ele de gatul lui ?raian. /l;ngea cu hohote.
Z :ai bine a muri, dec;t sa fu iaras" -ncuiat singura -n celulaU
# @mputernicit, re'erent. Mgerm.8 0J> t.
2
Gardianul)e' s)a oprit -n prag. 7ora nu s)a -ntors spre elA tia de ce a !enit. Gi
?raian tia. .l il pri!ea f&. Ar f !rut s)l roage s)i mai lase cinci minute -mpreun.
Car a tcutA era inutil.
Z 2n !ara asta au sa ma concedieze, a spus gardianul. Sunt prea btr;n. =a
!;rsta mea nu mai pot -n!"a sa ma oc de)a !)a"i ascunselea. G i nici nu !reau s)
n!"U
Gardianul a 'cut o pauza. @i aduna 'or"ele, ca i cum ar f trebuit sa ridice
ce!a greu. Apoi a zisA
Z Cumnea!oastr rm;ne"i mai departs cum a"i 'ost. @mpreun i cu ua
deschisaR
Z Sergentul a re!enit asupra ordinuluiV A -ntrebat 7ora.
Z Sergentul n)a re!enit asupra ordinuluiU A zis gardianul S. 2 a plecat,
sun;ndu)i cheile.
Ea celulei rmsese larg deschisa.
Z (e)au americanii cu noiV A -ntrebat 7ora disperata, Ce ce ne "in arestap de
ase sptm;niV
Z Americanii n)au nimic contra noastrU A rspuns ?raian. .i nici mcar n)au
cunotinla de e&isten"a noastrU
Z Gi cat timp le mai trebuie sa a<e ca ne)au arestat i ca ne "in -nchiiV .u nu
mai pot suportaU
Z Ce e&isten"a ta i a mea nu !or lua cunotin"a niciodatU A zis ?raian.
(i!iliza"ia occidentala, -n ultima ei 'aza de progres, nu mai -nregistreaz e&is)ten"a
indi!idului. Gi nu e nici o speran"a ca ea sa ia cunotinQ a de el -n !iitor. Aceasta
societate cunoate numai anumite dimensiuni ale ornului. Car omul integral, ca
indi!id, nu e&ista pentru ea. ?u 9 .leonora Iest 9 care stai ne!i)no!ata la -nchisoare,
eu i al"ii ca noi nu e&istam, pur i simplu. Suntem doar nite 'rac"iuni e&trem de
mici dintr)o categoric. Ce e&emplu, tu eti o cetaeana a unui stat inamic, arestata
pe pm;ntul Germaniei. Acesta este ma&imum de date pe care le poate asimila
societatea tehnica occidentala despre tine. .a te recunoate numai dup aceste
caracteristici ale tale i te trateaz ca atare, cu toat grupa din care 'aci parte, dup
regulile -nmul"irii, ale imparDirii sau ale scderiiA dup cum cere problema i!ita. Vina
sau crima care au dus la arestare sunt ale categoriei.
Z ?otui, americanii nu ne)au arestat degeaba, a zis 7ora. Au ce!a contra
noastr, ne suspecteaz de ce!a. Alt'el, ne)ar f dat drumul. .u su'r findc nu
cunosc moti!ul arestrii. (iici un moti! trebuie sa e&isteU
Z En moti! e&ista, a zis ?raian. Acest moti! este absurd, din punct de !edere
uman, i per'ect "ustifcat, din punctul de !edere al mainii. (aci Occidentul nu !ede
omul dec;t prin ochii tehnicii. Omul -n carne i oase, capabil de bucurie i su'erin"a,
este ine&istent. Cin cauza asta, nici nu poate f socotit ca un lucru criminal 'aptul ca
ne)au arestat, ne "in mchis" i maine, poate, ne e&ecuta. Asta ar f criminal daca s)ar
re'eri la oameni -n carne i oase. Car societ"ii occidentale ii este imposibil sa ia act
de prezen"a omului !iuA c;nd aresteaz ori ucide un om, ucide nu ce!a !iu, ci o
no"iune. 2n con)secin"a, societatea tehnica apuseana nu poate f acuzata de crima.
7ici o maina nu poate f acuzata de crimaU Gi nici nu se poate pretinde unei maini
s)i trateze pe oameni considered caracteristicile lor indi!iduale.
Gi care ar f acest moti! "ustifcat i per'ect din punct de !edere tehnic pentru
care ne)au arestat americaniiV A @ntrebat 7ora.
Z 7u)l tiuU A rspuns ?raian. Car tiu ca a supune omul legilor i criteri)ilor
tehnice, care sunt potri!ite pentru maini, echi!aleaz cu a)0 asasinaU En om obligat
sa triasc -n mediul i -n condi"iile petilor moare -n c;te!a minute. G i !ice!ersa.
Occidentul a creat o societate ca o maina. .l obliga oamenii sa triasc -n ea i sa
se adapteze legilor mainii. Eneori, are impre)sia ca a reuit. Car oamenii mor c;nd
sunt trata"i dup legile aplicabile camioanelor i ceasornicelor.
/eople are not aliTeR 7ations are not aliTe. .!erNbodN is not the same or as
cle!er or strong as e!erNbodN else.#
7umai mainile sunt egale intre ele. 7umai mainile pot f -nlocuite,
demontate i reduse la pr"ile componente sau la c;te!a micri. (;nd oamenii !or
f ca ele, atunci pe pm;nt nu !or mai f oameniU
7ora a o'tat. ?raian continual
Z ?u, ca persoana, nu e&iti. Sau, daca !rei, e&iti doar !zut prin ochii
tehnicii, care de'ormeaz. 2nsa -n societatea tehnica, e&act ca -n cele barbare, omul
nu are nici o !aloare. Sau, daca are una, ea e ne-nsemnat de mica. Arestarea ta este
un 'apt mic. 2nfnit de mic. Gi, daca e nedreapta, atunci nedreptatea e i ea infnit de
mica. 2n 'ond, nici nu eti arestataU
Z 7u sunt arestataV
0 Oamenii nu sunt la 'elR /opoarele nu sunt la 'el.
7iciunul nu e la 'el cu altul, nici la 'el de inteligent, nici la 'el de puternic.
Mengl.8 "Mawaharlal 7ehru8
Z 7ici mcar at;t, a zis ?raian. 7u noi, adic tu i cu mine, suntem aresta"iA
categoriile din care 'acem noi parte sunt arestate. /ersoanele noastre, indi!idual, nu
e&ista pentru societatea tehnica occidentalU Ceci nu puteau f i nu sunt arestate.
Z Asta e o consolareU A zis 7ora. Stai la -nchisoare i i se demonstreaz ca
nu eti arestatRU
Z .ste o consolare. .ste chiar singura posibila, la aceasta ora t;rzie a istorieiU
Z Acum s)a terminalU A spus gardianul)e', intr;nd -n celula so"ilor 6oruga.
(iti"i comunicatulU ?huringia i oraul Ieimar au 'ost date ruilorU ?rupele so!ietelor
sunt dea -n ora. ?oat noaptea au sosit camioane incar)cate cu solda"i. Americanii
s)au retrasQ nu mai pstreaz dec;t cldirea gu!ernm;ntului, -nchisoarea i cSte!a
case. 7imeni nu are !oie sa piece. /oli"ia militara a tnconurat oraul.
7ora a citit comunicatul din ziar, S)a uitat la ?raian, pe urma l)a pri!it pe
gardian, care sttea rezemat de ua.
Z Gi c;nd se preda -nchisoareaV A -ntrebat ea. Vom f predaN i noi ruilor, o
data cu @nchisoareaV
Z (red ca da, a spus gardianul. @nchisoarea !a f predata -n diminea"a asta
sau dup)amiaz. /oate mSine dimineap sau la noapte. 7u tim ora precisaU
?raian 6oruga i)a acoperit 'runtea cu palmele. Gi iar i)a recapitulat toate.
Luga. +55 de Tilometri. Rusia. ?eroarea. Violurile. Siberia. /icioarele um<ate i pline
de rani ale 7orei. (omisarii politici. /redarea -n celula, cum se predau scla!ii, -n
laniuri.
Z 7e !ous occupez plus Yue de 2#essentiel, car les temps ont !enusU` a zis
el. 7u mai este timpul sa am secrete. 7ici s)nii 'ac iluzii. Gardianul)e' poate sa
aud. Gtiu ca americanii ne !or preda ruilor, -n celule -ncuiate. . criminal. Car, din
punctul lor de !edere, e o 'apta ne!ino!ata. .i au can)doarea locomoti!elor, care
parca z"mbesc, dup ce au stri!it omul pe calea 'erata. Occidentalii au redus i
pcatul la o singura dimensiune, l)au mini)malizat la e&trem. A zice ca nici nu)l mai
cunosc. 7u ei sunt !ino!a"i, ci ci!iliza"ia lor. Car asta nu are nici o important -n
ceasul de)acum. Am amintit)o numai ca sa nu ne mai 'acem iluzii. 2n c;te!a minute,
poate, !om f preda"i ruilor, adic celor mai s;ngeroi teroriti care au ac"ionat
!reodat, organizaDi ca stat, pe 'aa pm;ntului. Caca mai suport omul mecanizat,
redus # 7u !a mai ocupa"i dec;t de esen"ial, caci au sosit !remurileU M'r.8
=a 'unc"ia de robot, fara mecanizata n)o pot -n'runta. 7u !reauU @nainte de a f
predat ruilor, !oi @ncerca sa e!adez. Gi, daca nu reuesc, ma sinucidU ?raian s)a
?ntors spre gardianA
Z 7e au"i sa e!adamV =)a -ntrebat el.
Z Lac tot ce)mi sta -n putin"a, a rspuns gardianul. Gi eu !reau sa 'ug. .u sunt
austriac. :a duc la Viena, acas. Car eu plec mai t;rziuU
Z Gi eu ce 'acV A -ntrebat 7ora. .u nu pot sa e!adez. :i)e 'ricaU :ai bine m)ai
omori, ?raianeU
Z 7e sinucidem -mpreun, a zis ?raian.
Z :ai bine -ncerca"i -nt;i sa e!ada"iU A spus gardianul. (red ca se poate.
Hidul e distrus de bombardament, principalul e sa aunge"i 2n curte. Ce)acolo e
uorR
Z .u n)am curat sa cobor pe 'r;nghie de la eta"ul al treileaU A zis 7ora. ?u eti
brbat, po"i. Car mie mi)e 'ricaU
?raian -mpletea 'r;nghia din ';ii de cear"a'uri, de 'e"e de perna i de paturi.
Z 7)ai ne!oie sa cobori, a rspuns el. ?u nu 'aci nimic. .u te leg i te cobor pe
'ereastra. (;nd aungi os, te 'uriezi pe la"iga zid i ma atepi 2n 'undul cur"ii, la
copacul pe care "i l)am artat.
7ora ii auta lui ?raian la -mpletitul 'r;nghiei, "in;nd)o de capt. .a a lsat)o
sa cada.
Z .u nu pot e!adaU (;nd ai sa ma cobori cu 'r;nghia, am sa ma g;ndesc ca
pot f -mpucat -n orice clipa. 7umai la g;ndul asta o sa lein de 'rica. ?u nu crezi ca
pot sa traga -n timp ce coborV
Z /otU A zis ?raian. Car sun tern obliga"i sa -ncercm. /oate ca nu te -mpuc.
Oricum, aa a!em mai multe anse sa scpm, dec;t sa ne sinucidemU
Z Gi daca rm;nem la ruiV A -ntrebat 7ora. /oate ca dracul nu)i at;t de
negruU .&ista i sub comuniti oameni. (um triesc ei, o sa trim i noiU
Z Ai dreptate, a zis ?raian. Sunt oameni i -n statul so!ietic. Gi poate c4 !ia"a
lor nu e mai rea dec;t a oamenilor din Occident. (riterii obiecti!e de apreciere nu
e&ista. Ade!ruri obiecti!e nu e&ista. ?otul e subiecti!. .u insa nu accept sa triesc
nici mcar o ora -n paradisul rou. /oate ca pentru al"ii -ncp";narea asta a mea
este absurdaQ din punctul meu de !edere, ea e "usti)fcata. Gi, pentru fin"a umana,
lucrurile sunt "uste numai din punctul ei de !edere. 7u !reau sa cad -n m;inile
farelor mecanizate de pe Volga. Asta e nebunia mea. A spirit with anN honour is not
willing to li!e e&cept -n its own waNQ a spirit with anN wisaom is not o!er eager to
li!e at all.# .u nu sunt deloc -nsetat de !iaDa. /ot renun"a la ea oric;nd. Car, daca nu
renun" la !ia"a, atunci !reau s)o iraiesc aa cum socotesc eu ca e mai bine. Accept
orice argument. Car nu accept sa mi se indice de ctre al"ii cum sa triesc i sa
triesc cum cred alDii ca e bine. Via"a mea este numai a mea. 7u e nici a colhozului,
nici a comunitaiii, nici a comisarului politic. Ceci am dreptul sa triesc cum mi)am
ales eu i pot s)mi coordonez !ia"a cu cea a comisarului, daca aa -mi place mie.
7umai ca mie nu)mi placeU =ar, daca a 'ace)o, nimeni n)ar a!ea dreptul sa ma
acuze i sa decid ca 'ac bine sau rau. (u !ia"a mea 'ac ce !reauU Gi eu re'uz sa mi)
o triesc dup moda so!ieticaU Ce aceea ma sinucidU 7ora a -nceput sa pl;ng.
?raian -mpletea mai departe la 'r;nghie. .a
Dinea captul str;ns.
Z Vezi daca au plecat americanii din tumuriU A zis ?raian. 7ora a ieit pe
culoar i a pri!it turnurile de paza de la poarta @nchisorii, ca sa !ad daca nu
apruser -n ele grzile ruseti.
Z ?rebuie sa ne uitam la fecare cinci minute, a spus ?raian. :omentul cel mai
bun este c;nd se schimba garda americana cu cea ruseasca. Cup aia, e prea
t;rziuU
?oat diminea"a au lucrat la 'r;nghie. Au -ncercat)o daca era destul de tare i
destul de lunga. Gi, la fecare cinci minute, unul dintre ei ieea sa pri)!easca
turnurile de pe zidul ce -nconura -nchisoarea Di se -ntorcea spun;ndA
Z AmericaniiU
Am;ndoi se bucurau. A!eau iluzia ca, daca americanii se mai a<au inca -n
turnurile -nchisorii, nu era totul pierdut.
=a ora ase seara, ?raian 6oruga i .leonora Iest au 'ost scoi din celula i
urca"i -ntr)un camion american, -mpreun cu al"i prizonieri. ?raian era palid. 7ora
pl;ngea.
Z Vor sa ne predea ruilor -n alta parte, a zis ?raian. (amionul nostru se
-ndreapt spre rsrit.
Strzile oraului Ieimar erau pline de solda"i i de ma"ini ruseti.
Z Vrei sa srim din camionV A -ntrebat ?raian. Acum ne transports sigur -ntr)o
-nchisoare ruseasca.
=e"isera din ora. 7ora s)a uitat la campul !erde. /e urma s)a uitat la soare.
Vedea i ea ca merg spre rsrit.
0 (ine are cat de cat sim"ul onoarei nu accepts sa triasc dec;t -n 'elul sau
propriuQ cine are cat de cat ?n"elepciune nu e deosebit de dornic nici mcar sa
triasc. Meng.8 "George SantaNana8
Z 2n 'a"a noastr este o pdure, a zis ?raian. Sari tu @nt;iU ?e ascunzi -ntr)un
tuf. Gi ma atep"iA sar i eu imediat dup tine. 7ora pl;ngea.
Z /regtete)teU A zis ?raian.
Z Srim mai t;rziu, a rspuns ea. Acum nu pot. @mi e prea 'ricaU
Z (ine tie daca o sa mai a!em o ocazie at;t de bunaU Eite ce tuf. Eri bune
de ascuns sunt pe)aici. Vrei sa sariV (amionul merge 'oarte -ncetUR
.l a prins)o pe 7ora de bra". .a s)a apucat str;ns de banca, cu ambele m;ini.
Z 7uU Caca !rei sa sari, sari singurU Hu ca nu ma supr daca m4 lai pe mine
i 'ugi singurU
?raian 6oruga s)a aezat din nou ?anga ea i a -nchis ochii, ca sa nu mai !ad
pdurea, cu tufurile ei dese, unde s)ar f putut ascunde at;t de bine. Gtia ca o
ast'el de ocazie nu se !a mai i!i.
(;nd a deschis ochii, soarele ?i batea din 'a"a, orbindu)0. Acum se indrep)tau
spre apus.
Z Americanii sunt totui bie"i buniU A zis ?raian, apuc;nd)o pe 7ora de
mana.
La"a ii radia de bucurie.
Z @nseamn ca nu ne mai predau ruilorU
Z Gi unde ne ducV A @ntrebat 7ora. Lruntea lui ?raian s)a -ntunecat iar.
Z @ntr)o -nchisoare americanaU A zis el. 2i era ruine ca se bucurase.
Z =arta)m, 7ora, ca am 'ost !eselU . o nebunie sa te bucuri c4 eti trans)
portat @ntr)o -nchisoare i nu -n altaU Car asta este 'aza -n care a auns omul -n
.uropaA nu mai are de ales dec;t 2ntre doua -nchisoriR
Z Cumneata eti Pohann :oritzV A mtrebat of"erul american i, z;mbind
amical, a continualA
Z (omandantul oraului dorete sa a<e de la dumneata cum a 'ost cu
e!adarea. Cumneata eti cel care a sal!at cinci prizonieri 'rancezi din lagr, nu)i
aaV
Pohann :oritz s)a inros.it de placere. 7u i)ar f -nchipuit ca au sa !ina la el
of"eri americani s)l ia cu ma"ina i sa le po!esteasc ispr!ile lui., (hiar i
comandantul ora'ului a auzit de mineUF 9 s)a g;ndit :oritz. S)i spun numele i)a
'cut placere, ca niciodat pana atunciA
Z .u sunt Pohann :oritzU
2
Z Sa mergemU A zis of"erul. Sunt cu mainaU
Pohann :oritz a !rut s)s. 2 -mbrace hainaA era numai -n cma i -n pan)
taloni. Voia s)i puna i ciorapii, caci a!ea picioarele goale -n bocanci. 2nsa of"erul
se grbea.
Z (omandantul a"teaptaU Vino aa cum etiA mtr)o umtate de ora te aduc
@napoi cu mainaU
S)au urcat am;ndoi -n eep ,0 au plecat. /e drum, :oritz s)a g;ndit cum s)i
po!esteasc comandantului 'aptele, 'ara a le -n<ori. @i alegea de pe acum cu!intele.
Obraii i se imbu"orasera. 2Di imagina cum arata comandantul oraului i se !edea
dea ez;nd -n 'a"a lui Di po!estind e!adarea.
2ntre timp, maina se oprise -n dreptul unei cldiri mari, de piatra. Of"erul s)a
-ntors ctre :oritzA
Z Cumneata ramai aiciU
Pohann :oritz a cobor;?. =i prea rau ca nu mergea i of"erul cu elA ar f a!ut
mai mult curat. Car automobilul a plecat. Santinela de la poarta l)a con)dus pe
:oritz -n curte. /e urma au !enit doi poli"iti germani i l)au dus mai departe. :oritz
a pri!it -n dreapta i -n st;ngaQ nu)i !enea sa cread ca un comandant al oraului
putea locui -ntr)o casa at;t de urata. Car n)a !rut sa -ntrebe nimic.
?otui, c;nd a intrat S. 2 a !zut la toate 'erestrele gratii de fer, ca la -nchisori,
Pohann :oritz a -ntrebatA
Z Aici locuiete comandantul orauluiV
/oliDitii au -nceput sa rada cu hohote. 7u se mai puteau opri din ras. =)au
-ncuiat pe :oritz -ntr)o celula de la subsol, unde nu era luminaQ -n!;rtind a doua oara
cheia -n broasca, tot mai r;deau de -ntrebarea arestatului.
/reoteasa (orina 6oruga a 'ost chemata la primrie. .ra miezul nopDii c;nd i)
au btut la 'ereastra doi "rani cu banderole tricolore la bra", care i)au spus sa !ina
cu ei. A'ara era luna. /reoteasa a -ncuiat poarta cu gria i a Nnut cheia -n mana.
=a primrie, !reo zece solda"i rui che'uiau cu Mranii. /reoteasa a 'ost adusa
-n 'a"a lor. .i i)au dat sa bea un pahar de !in i s)au uitat la ea -n toate 'elurile.
/reoteasa i)a plecat pri!irile -n pm;nt i a spus -n g;nd acatistul s';ntului 7icolae.
Solda"ii au 'or"at)o sa beaQ dar ea a spus acatistul mai departe, 'ara sa se uite la ei i
'ara s)i ating buzele de pahar. En soldat i)a turnat !in -n san. Altul i)a ridicat
poalele i a stropit)o cu !in pe dedesubt. .a nu auzea ce spun ei, nici nu)i !edea.
Sttea cu ochii -nchii i spunea acatistul, g;ndindu)se la s';ntul 7icolae, care
seamn cu printele Ale&andra
6oruga, so"ul ei. Ruii i Mranii i)au turnat i alte pahare de !in -n san, pe cap
i sub 'uste. Rochia i cmaa ii erau leoarca.
/e urma au tr;ntit)o pe podele. /reoteasa -i sim"ea rochia i t&upul ude, ca i
cum ar f czut -n apa. Apoi a a!ut senza"ia ca se duce la 'und i se -neac. S';ntul
7icolae rmsese pe mai i se ruga pentru ea.
A doua zi dup -nt;mplarea de la primrie, preoteasa (orina 6oruga s)a
sp;nzurat -n poiata ginilor.
7ora Iest. /rima noapte -n lagrul de concentrare de la Ohrdru'.
, ?rebuie sa e&iste un moti! de arestare. Lara moti! nu m)ar chinui -n halul
astaUF 9 i)a zis ea. .ra culcata. 7u a!ea perna, nici cu!erturaA numai sc;ndura
goala. O dureau oldurile i coatele i toate oasele.
Aunsese -n lagr pe -ntuneric. Asta se -nt;mplase cu c;te!a ceasuri mai
-nainte. Cup ce au cobor;t din camionul care ii adusese de la Ieimar, pe ?raian l)
au dus -n alta parte. /e ea au adus)o aici.
=agrul de 'emei este -n nite baraci de lemn. @ntr)a ei mai dorm inca !reo
treizeci de 'emei. 7u le)a !zut la 'a"a c;nd a !enit, findc era dea noapte. /reau
insa 'ete tinere. 7ora s)a -ntins pe patul de sc;nduri i a plans. /ana la urma, a
adormit zic;ndu)iA Acum trebuie sa fe miezul nop"ii. (ine or f 'emeile -nchise cu
mineVF
Cin celalalt col" al baracii, s)a auzit un ras -nbuit. 7ora a a!ut impresia ca e
un ras de brbat. Car -ntr)un lagr de 'emei nu puteau f brba"i. .a a ascultat atent
i s)a con!insA era un brbat. Acum nu mai r;dea, dar se sim"ea cum 'cea
dragoste. Se auzeau clar toate micrile.
3rbatul a ras din nouQ de data asta rasul !enea din alt col" al baracii. 7orei i
s)a 'cut 'rica., Ce ce s)mi fe 'rica de oameni care 'ac dragosteVF )i)a zis ea,
-ncerc;nd s)i dea curat. Car nu s)a putut liniti. 2i era teama de brba"ii care
'ceau dragoste -n baraca.
.a i)a astupat urechile i a str;ns pleoapele. 7u mai auzea nimic. 2nsa, cu
ochii -nchii, parca ii !edea. Sc;ndura patului ei s)a cltinat. 7ora a deschis ochii.
Ea era data -n laturi. 2ntraser al"i brba"i, care stteau acum -n milocul baracii i
!orbeau. =;ng ei era o 'emeie -n camta de noapte. 7ora nu s)a mai putut ab"ine i
a -nceput sa "ipe. A -nchis ochii i a "ipat, cat putea de tare. @nt;i 'ara sa tie de ce.
Acum continua sa "ipe, findc ii era 'rica de 'emeile i de brba"ii din baraca., .i o
!or zdrobi -n btaie, findc a "ipat i nu i)a lsat sa 'ac dragoste.
, . stupidUO 9 s)a g;ndit ea., 7u trebuia sa "ipe. Se !or npusti top asupra mea
i ma !or bate, pana c;nd ma !or omori. Au dreptate sa ma omoareU Ce ce)am
NpatVF 3rba"ii s)au ridicat i au 'ugit. .rau mul"i. (;"i!a 'useser intins" pe os. /e
acetia 7ora nici nu)i auzise. Enul 'usese chiar -n patul !ecin cu al ei. 7ici pe el nu)l
auzise !enind i 'c;nd dragoste. Acum brba"ii ieeau ca nite umbre.
.leonorei Iest i s)a prut ca brba"ii sunt 'oarte -nal"i i negri. :ai negri
dec;t -ntunericulR
(;te!a 'emei ieiser i ele o data cu brba"ii, dar s)au re-ntors -n baraca -n
!;r'ul picioarelor i s)au bgat -n paturi.
Acum era linite. Lemeile erau -n pat, fecare la locul ei. 7umai doua mai
rmseser -n milocul -ncperii, -n picioare. /urtau nite cmu"e scurte, prin care
2i se !edeau contururile grase. 7u !orbeauQ stteau lipite una de alta. 7ora a -n"eles
ca m;ncau. Ron"iau ce!aA stri!eau -n dinp ciocolata.
.a a ateptat ca cele doua 'emei din milocul baracii sa se culce. 2i era 'rica ca
ele sa nu o bata daca adoarmeQ sa nu fe omor;t -n somn. 2nsa 'emeile -i m;ncau
linitite ciocolata.
Z (are)i aia care)a "ipatV A -ntrebat -ncet una dintre ele. 7u t strin cu parul
rou care)a !enit -n seara astaV
Z 7u S. ?iu, a rspuns cealalt. :ie nu)mi pare rau ca a "ipatA terminasem cu
al meu i nu mai a!eam che'U
Gi au ron"it mai departe ciocolata, 'ara s)i mai !orbeasc. 7ora le urmarea
fecare mis, care. /ana la urma s)au despr"it. Ena s)a dus -ntr)un col" al baracii,
cealalt -n altul. /aturile au sca"it. .le au adormit repede.
7ora insa se su'ocaQ nu putea adormi. 2n baraca nu mai erau brba"i i
'emeile dormeau. Car atmos'era era -ncrcat de un miros amestecat de sudoare,
de butur i de brba"i care 'ac dragoste. Geamurile erau deschise, dar mirosul nu
ieea.
, ?otui trebuie sa e&iste un moti!UO, -i repeta obsesi! 7ora Iest., Alt'el nu
m)ar f -nchis aici. Gi nu m)ar lsa sa ma su'ocUF
A !rut sa tueasc. Car i)a dus mana la gura i s)a stp;nit. Se temea ca,
daca tus, este, 'emeile se !or detepta i o !or bate.
/rima diminea"a -n lagr. (;nd a deschis ochii, ?raian 6oruga l)a !zut pe
Pohann :oritz.
Z Am dormit toat noaptea unul l;ng altul, a spus ?raian, str;ng;ndu)i mana
lui :oritz. (um ai auns aiciV
Pohann :oritz a po!estit. A -nceput cu s';ritul, cu of"erul care l)a chemat sa
istoriseasc despre sal!area 'rancezilor.
Z 2n loc sa ma duca la comandantul oraului, a zis :oritz, m)a dus la
-nchisoare. Am stat opt sptm;ni. (elula 'ara nici o raza de lumina. .u am tot
ateptat sa ma cheme comandantul. Car nu m)a chemat. Gi m)au mutat aici. Asta)i
totU
Pohann :oritz s)a oprit din po!estu. Apoi a mtrebatA
Z Cumnea!oastr cum a"i auns aiciV
?raian 6oruga a ridicat din umeri.
/rizonierii, care dormiser -ntini pe pm;nt, se de"teptau. =agrul de
concentrare de la Ohrdru' era o c;mpie impre"muitS cu sarma ghimpata. Aici se
a<au 0, 555 de prizonieri. 7umai cerul liber, pm;ntul i oamenii. =a colurile
gardului de sarma ghimpata erau postate tancunQ solda"i cu arme automate
supra!egheau lagrul.
Z Cin L;nt;na n)a!e"i nici o tireV A mtrebat :oritz. Gi, uit;ndu)se la ?raian, a
continualA
Z :ie tot nu)mi !ine sa cred ca dumnea!oastr sunte"i aiciU Gi cum se 'ace ca
am auns noi unul l;ng altulV ?oat noaptea am doimit alturiU Asia nu pot
-n"elegeR
(omandantul lagaiului de la Ohrdru' era e!reu. .leonora Iest s)a bucu)rat.
, En e!reu -mi !a -n"elege mai bine su'erin"a. :a !a auta ca pe o ruda sa
scap de aiciUF 9 s)a g;ndit ea. .ra decisa s)i spun totul. S)l implore. S)i ceara
autor, ca unui 'rate.
3iroul comandantului era tapetat cu 'otografi din lagrele de concentrare
germane. 7ora s)a uitat la eleA erau mari cat pere"ii. Reprezentau oameni mor"i,
sp;nzurtori, ?n'ometaf, prizonieri -n haine !rgate, mo!ile de cada!re, camioane
pline cu 'emei moarte. 7ora Iest a uitat unde se gsete. 2 se prea ca se a<a i ea
-ntr)un lagr de e&terminare a e!reilor din Germania nazista.
=)a pri!it pe locotenentul cu parul rou, care edea -ndrtul biroului.
Ochii ei il implorau sa o sal!eze de la e&terminare, de la -n'ometare, de la
gazare, de la tortura.
, .u sunt sora dumitaleO 9 i)a spus ea -n g;nd., Aut)mUF 7iciodat nu se
sim"ise mai e!reica dec;t m clipa aceea.
Z Comnule locotenentU A ?nceput 7ora, cu !ocea tremur;nd. 2n gSt a!ea un
nod de plans, care nu o lasa sa !orbeasc.
Z 7u !orbeti dec;t atunci c;nd eti -ntrebatU A ordonat of"erul.
7ora Iest i)a mucat buza i a tcut. A ateptat sa fe -ntrebat. Of"erul
citea, 'ara sa se uite la ea.
Z 7umele tau este .leonora Iest 6orugaV A @ntrebat el cu !oce se!era.
Asta eti tuV So"ul tau este i el arestatV
O'"erul o tutuia pe 7ora. Car nu ca pe o sora.
Z So"ul tau a 'ost 'unc"ionar al dictatorului AntonescuU
Z So"ul meu a 'ost 'unc"ionar al regatului Rom;nieiU A rspuns .leonora
Iest.
Of"erul s)a -nroitA 'a"a lui palida i plina de pistrui era acum ca s;ngele.
=i tremurau buzele.
Z 2n Romania au 'ost pogromuri slbatice, nuV A mtrebat el.
Z Au 'ost, a rspuns 7ora.
Z 2n Romania au 'ost lagre de concentrare pentru e!reiV A strigat el. .&istau
i lagre -n care e!reii erau e&termina"i, gaza"i, spanzurap, decapita"i, ?mpucatiR
=ocotenentul se ridicase -n picioare. 7ora s)a hotarSt sS)i spun acum c, ,0
ea este e!reica. (a a trebuit s)i 'alsifce actele. (a a trebuit sa 'uga. (a a tremurat
de 'rica -n fecare noapte.
Z Raspune la -ntrebarea meaU A urlat of"erul, apropiindu)se de ea, cu
pumnii incletap.
7ora sim"ea ca o !a lo!i peste 'a"a ,0 a -nchis ochii. Atepta lo!itura.
?rupul ii tremura. Gi nu a!ea curat sa spun nici un cu!;nt.
Z Vorbe"te, criminaloU A urlat el iar. Gate e!reice ai ucis cu mana taV SpuneU
Caca taci, te s';ii -n buc"iU Gate e!reice ai ucis tu, cu m;inile taleV
7ora tcea.
Z 7u !rei sa spuiU A zis el. Acum i"i e 'ricaU Acum tremuriU Laci pe tine de
'ricaR (;nd ucideai, nu)"i era 'ricaU
Z Gi eu suntR A zis 7ora Iest.
Z A'ara, cur!a nazistaU A'araU
/umnul lui s)a ridicat amenin"tor -n 'a"a ochilor ei. .leonora Iest a ieft din
birou.
0$J(AR?.A A (27(.A
?raian 6oruga scrie. Pohann :oritz sta l;ng el i)l pri!ete cum Mine creionul
str;ns intre degete i deseneaz literele, cu migala, parca ar -nfra mrgele.
Pohann :oritz nu are rbdare sa scrie. 7ici nu ii place. 2nsa poate pri!i ore
-ntregi, 'ara sa se plictiseasc, cum scrie ?raian 6oruga.
, (;nd scrie, domnul ?raian parca se roag la icoaneO 9 se g;ndete Pohann
:oritz., (;nd il !ezi pe domnul ?raian scriind, ui"i ca e prizonier. 7u mai !ezi ca e
descul", ca nu s)a brbierit i ca are pantalonii rup"i. (;nd scrie, ?raian 6oruga e un
domn. 2"i !ine sa)"i sco"i plria -n 'a"a lui i sa !orbeti -ncet.F
Z ?u ai auzit ca e&ista oameni care -mbl;nzesc erpiiV A -ntrebat ?raian,
oprindu)se din scris.
Z Am auzit, a zis :oritz.
Z S';ntul Caniil a stat -n groapa cu lei, i leii nu l)au m;ncatU A zis ?raian. .l i)
a -mbl;nzit. :ussolini a!ea -n biroul lui doi tigri pe care ii domesticise. Oamenii pot
-mbl;nzi erpii, leii i toate farele. Acum a aprut pe 'a"a pm;ntului o noua rasa de
!ie"uitoare. Se numesc cet"eni. ?riesc nu -n pduri sau -n "ungla, ci -n birouriQ dar
sunt mai cruzi dec;t farele slbatice. .i s)au nscut din -ncruciarea omului cu
mainile. Amestectura asta e rasa cea mai tare de pe pm;nt. (hipul lor este la 'el
cu al oamenilorQ uneori chiar ?i po"i con'unda. Car ii !ezi imediat ca se poarta nu ca
oamenii, ci ca ma"inile. 2n loc de inimi, cred ca au ceasornice. Gi creierul le e un 'el
de maina. ?otui, nu sunt nici ma"ini, i nici oameniU Au e&act po'tele farelor. ?otui,
nu sunt nici fare. Sunt cet"eniU (iudata corcituraR .i au umplut pm;ntulU
Pohann :oritz a cutat s)i -nchipuie cum arata ceta'enii. Car n)a reus"t. O
clipa s)a g;ndit la :arcu Goldenberg, insa ?raian i)a tiat g;ndulA
Z .u sunt scriitor, a zis el. En scriitor este un -mbl;nzitor, cel pufn dup
prerea mea. (;nd le ara"i oamenilor Lrumosul, adic Ade!rul, ei de!in bl;nzi.
Acum !reau sa -mbl;nzesc ceta'eni. @ncepusem sa scriu o carte.
Aunsesem la capitolul al patrulea, c;nd m)au luat -n capti!itate, i n)am mai
putut scrie. (apitolul a rmas ne-nceput. Acum, nici nu mai are rost s)l scriuA eu n)
am sa mai public niciodat carpU 2n locul capitolului al patrulea, as, !rea sa scriu
ce!a ca s)i -mbl;nzesc pe cet"eni. Caca !oi reui, !oi muri impa)cat. Am sa)"i
citesc i Die ce !oi scrie. 7u !a f roman, nici piesa de teatruA cet"enilor nu le place
literatura. (a s)i pot -mbl;nzi, !oi scrie mtr)un gen care le place lor. Voi scrie petifiU
(aci cet"enii n)au timp de pierdut cu poezia, cu romanele on cu drameleA ei citesc
numai petipi.
/eti"ia nr. 0. SubiectA .conomic "Cespre grsime8.
Am sa !a trimit multe peti"ii.
@ncep cu un subiect economic. Gtiu ca ci!ilizalia occidentala este cldit pe
baze materiale. .conomicul este .!anghelia dumnea!oastr. .u sunt scriitor, i
scriitorul este un manor. Or, prima calitate care se cere unui manor e imparfalitatea.
Ceci, peti"iile mele !orf marturii ale ade!rului.
/roblema mi se pare e&trem de importantd. .ste !orba de grsime.
Cumnea!oastr ti"i ce criia de grsime este -n uni!ers la ora actuala.
(;nd am auns -n lagr, prizonierii dormeau tntin"i pe pm;nt, unul l;ng
altul. Ce)abia mi)am gsit un loc sa ma -ntind f eu. Veneam din -nchisoare i
eram'oarte obosit. (;mpia d;mpreur mi s)a parut'oarte mareQ nu m'elegeam de ce
nu a"i 'cut 'arcul -n care a"i -nchis oamenii mai larg. (ele cincisprezece mil de
persoane stau -nghesuite una -ntr)alta. (;nd sunt -n picioare, este locQ culcate insa,
spa"iul este aa de mic, meat !in una peste alta. .u, personal, nu mi)am putut
-ntinde picioarele toat noaptea. (ei din ur if -ntindeau picioarele peste capul meu.
/icioarele lor erau calde i, findc ei le "ineau peste mine, nu mi)a 'ast 'rig. (red ca
a"i 'cut "arcul at;t de strdmt ca sa economisif iarba de pe c;mpieA prizonierii o
strica sub talpi, "i iarba este scumpaU Gi e pcat sa o calce prizonierii -n picioareA mai
bine s)o pasca o !aca, findc !aca da lapteU /rizonierii nu dau nimic.
Apoi, pentru un "arc mai larg, arf'ost ne!oie de mai multa sarma ghim)pata.
Gi ferul e scumpU 7u merita sa se cheltuiasc banii pentru sarma, numai ca
prizonierii sa aibd mai mult loc "U Sa poat dormi cu picioarele -ntinse.
@n al treilea rand, cred ca din cei cincisprezece mii de prizonieri, 'oarte mul"i
!or muri, c;nd !or -ncepe ploile i 'rigul. Enii, chiar mai -nainte. (ei rama"i !or a!ea
deci destul spa"iu s)s. 2 intindd picioarele. Sigur ca dumnea!oastr, construind
lagrul, a"i fnu" seamd i de acest lucru. V)am admiral mult c;nd am -n"eles ca
nimic nu !)a scpat din !edereU
@nainte de a adormi, am ascultat 9 'drd !oia mea 9 o con'erin"d.
(on'erenfarul, care se declara pro'esor la Eni!ersitatea din 3erlin, a !orbit despre
grdsime. Subiectul con'erinlei constitute obiectul acestei petifi.
/ro'esorul a numdrat -n fecare zi boabele de 'asole din supa pe care o pritnim
-n lagr. ?imp de treizeci de zile, a numdrat toate boabele din cas)tronul lui, la prdnz
i seara. /e itrmd le)a adunat 'z a'dcut media. .l afrmd ca un prizonier primete
zece boabe pe zi, la cele doud supe. Asistenfi pro)'esorului i)au numdrat i ei
boabele din castron, tot timp de treizeci de zile, i au confrmat e&actitatea
rezultatului. Cup aceea, pro'esorul a socotit cate co"i de cartof i catd 'dind intrd -n
supa. Aid a apro&imat, findc la bucatdrie nu are !oie sa se duca.
Cumnea!oastr "tif ca nem"n, a!;nd multd rdbdare, sunt specialists -n
mdsurdri i numdrare. (red, aadar, ca putem a!ea -ncredere -n concluziile
cercetdrii.
Cup o luna incheiatd de mimed, pro'esorul a s'drgit studiul i a "inut o
con'erinid, care a'ost 'oarte apreciatd de auditoriu. M2n treact fe zis, ger)manii fn
sail ascultd con'erin"e despre tot 'elul de subiecte. .ste un obicei mo'tenit din .!ul
:ediu.8 Cup ce ne)a spus cum a numdrat boabele, stre)cur;nd supa -n fecare zi,
pro'esorul ne)a comunicat cate calorii are un bob. 7u)mi amintesc ci'ra e&actd. /e
urmd, a calculat cate calorii au cele zece boabe la un loc, a addugat numrul de
calorii al cartoflor i pe cel al'dinii, pe care prizonierii nu le !ad -n supa, dar despre a
cror e&istenf pro'esorul a spus ca nu se -ndoiete. .l a conchis cafecare prizonier
primete, -n lagr, ,55 de calorii pe zi. Asta -n medie. 2n unele zile primete mai
mult, -n altele mai pufn. Hile de)a randul, de e&emplu, nici mdcar pro'esorul n)a
gsit nici o boaba de'asole -n supa luiQ -n aceste zile, n)a a!ut ce numdra. Car au'ost
zile c;nd a a!ut cincisprezece boabe, i 9 uneori 9 chiar optsprezeceU :edia este,
deci, corectd.
/e de altd parte, un om, c;nd doarme, consumd o mie de calorii -n +1 de ore.
/rizonierii din lagr nu dorm tot timpul, deci consumd mai mult. Car pro'esorul a luat
ca baza de calcul, ca pentru adormif, o mie de calorii. /rizonierii primesc ,55 de
calorii -n boabele de 'asole. Restul de ,55, cate mai cheltuiesc, il dau din rezer!ele
lor de grsime, adic din capitalul acumulat -n corp. (heltuind zilnic cate ,55 de
calorii din cele cu care au !enit de acas, prizonierii pierd lunar cate "ase p'unzi de
per)soand. Gi aceast socoteald este tot o medie. (antdririle s)au 'dcut zilnic de
ctre asistenfi pro'esorului, cu cantare i greutdf impro!izateQ ele par totuf e&acte.
Acum, socotind ase p'unzi, adic trei Tilograme, de untura, pe care o pierde 9
trans'ormdnd)o -n calorii 9 fecare prizonier, -n lagrul ce cu onoare conduce"
domniile)!oastre se irosesc lunar 1, 555 de Tilograme de i
Entura. (inci !agoane pline cu untura, care se e!aporeaz lunar din lagrU (ei
+, 555 de prizonieri -mprtie -n !zduh acest munte de grsimeU G;ndi"i)! "i
domniile)!oastre ce pierdereRU
.u nu sunt economist. 7u !a pot sugera nici o solufe. Sunt ins con!ins ca
!e"i "ti sa recuperap, cu miloaceele tehnicii -naintate de care dispunef, S. 2 aceast
untura !ie. Ce ce sa se piard inutilV
Acesta este scopul peti"iei mele. Sper i cred ca !oi gsi la dumnea!oas)tr
in'elegerea necesar. Comniile)!oastre 'ace"i parte din ramura cea mai a!ansatd a
ci!ilizafei occidentale. /oate trimite"i un raport la Academia de tiin"e din lam
dumnea!oastr. Arf o barbarie sa lasaf sa se duca -n !;nt 1, 555 de Tilograme de
untura, -n fecare luna. =ardi, dumnea!oastr a!ef f alte lagreA c;te!a sute numai
-n Germania, mi se pare. Af putea aduna mun"i -ntregi de untura curata lunar.
.u, de c;nd am ascultat con'erin"a pro'esorului de la 3erlin, simt cum miroase
!zduhul a untura de om. =agrul domniilor)!oastre este o presa uria"a, care stoarce
untura din oameni. Comniilor)!oastre nu !a miroase a untura umand c;nd sta"i cu
'erestrele de la birou deschiseV .u cred ca i hainele !a sunt impregnate. =ntreba"i)
le pe so"iile domniilor)!oastre 9 sau pe iubitele pe care le a!ef 9 daca nu !a mhos
parul i pielea a untura de om, noaptea, c;nd intraf -n pat =;ng ele. Lemeile au
sim'ul mirosului mai fn i au sa !a spun. :ie mi se -ntorc ma"ele pe dos de sc;rbU
Acum !a salut i !a asigur ca sunt un mare admirator al ci!ilizafei
dumnea!oastr. Sunt incredin'at ca !e"i utiliza, cu miloacee tehnice efciente, i
untura noastr.
Sa nu uitam ca trei Tilograme o'er i eu lunar, din trupul meu.8
:AR?ORE=
/eti"ia nr. +. SubiectA .stetic "2dealul de 'rumuse"e umana -n societatea
tehnica apuseana8.
=eri)seard am !orbit cu un pro'esor german despre estetica. :)am certat cu
elA nem"ii, ca i ceilalf europeni, au rmas tot la clasicism. Ce aceea s)au prdbuit. O
societate sntoas i progresistd are o and modernd, aa cum a!ef
dumnea!oastr -n societatea tehnica apuseana.
/ro'esorul german mi)a ardtat prizonierii care se plimbau prin 'arcul lagrului
"i care 9 dup cum "fBi 9 sunt numai piele f os. A zis ca sunt urdf. Rdmdsese la
idealurile de'riimuse'e grecegti.
.u gdsesc ca, dimpotri!, oamenii redui la piele i schelet sunt splendizi,
ade!rate opere de artd. Acesta este tipul de 'rumuse"e umana -n societatea
tehnica modernd. Am -ncercat s)l con!ing pe neam' ca societatea dumnea!oastr
pre'uie"te Lrumosul mai mult dec;t oricare aha f ca domniile)!oastre stoarcef
grdsimea din oameni din ra"iuni pur estetice, ca sa in'rumuselali uni!ersul. .l n)a
in'eles. 7emfi in'eleg 'oarte greu. Cin cauza asta se spune ca au capul pdtrat.
:aine !oi bine o con'erin'd despre idealul de 'rumuse'e umand -n Occidental
modern.
.&istd un sculptor el!efan, Alberto Giacometti, care a aplicat -n dome)niul
artelor plastice principiile i idealurile de 'rumuse'e masculind i 'emi)nind pe care
domniile)!oastre le realizaf la ni!elul practic, 'c;nd sa dis)para grdsimea ' i carnea
din corpul umanU =ucr;ndu)i statuile, el s)a silit sa elimine grdsimea din trupul
uman sai din spafu. ?rupul, redus ast'el la o sin)gura dimensiune, ia 'orma alungitd
S. 2 uscatd a s;rmei. .ste e&act ce'acef i dumnea!oastr -n lagr. .u am 'tiut
dintotdeauna ca ci!ilizafa dumnea!)oastrd se conduce dupd principii estetice.
(e 'rumos !a f uni!ersul mdine, c;nd toatd supra'a"a pdmantului !a f
populatd de oameni cu trupurile armonizate dupd canonul estetic al artei lui
Giacometti i al dumnea!oastrU
:AR?ORE=
Z Craga :oritz 9 a zis ?raian 6oruga 9 am scris pana acum mai multe peti"ii,
prin care am cutat sa dez!lui ade!rul i s)i determin sa nu mai chinuiasc
oamenii. Gtiu ca am a!ut dreptate 2n tot ce am spus. Am compus cu -ndem;nare
fecare peti"ie. 2n !anU Am 'olosit stilul uridic, stilul diplomatic, stilul telegramelor, al
carDilor de buctrie, al reclamelorQ am 'ost sentimental, ironic, rugtorR Am cerut
dreptate -n toate 'elurile -n care m)a -n!"at disperarea. 7)am primit nici un rspuns.
=e)am spus cele mai crude ade!ruri, dar ei nu s)au ?nduioat. 2)am insultat
grosolan, dar ei nu s)au sim"it o'ensa"i. Am -ncercat s)i 'ac sa rada, sa le at;t
curiozitatea. CegeabaU 7)am reuit sa trezesc -n ei nici sentimente -nalte, nici porniri
osnice. 7)am trezit nimicU /arca a f !orbit cu pietreleA ei nu au sentimente de nici
un 'el. 7u cunosc nici mcar ura. 7ici rzbunarea. 7ici mila. =ucreaz automatA
numai ce este -n program. Caca mi)a. S'as"a pielea de pe piept i a scrie pe ea o
peti"ie, cu s;nge cald, tot n)ar citi)oU Ar arunca)o la co, cum au 'cut i cu celelalte.
/ur i simplu n)ar obser!a ca e o ';ie de piele din trupul unui om !iu. .i sunt
indi'eren"i 'a"a de om. 2ndi'eren"a cetaeanului a -ntrecut)o pana i pe cea a mainiiU
Z 3ietul de dumnea!oastrU A zis Pohann :oritz comptimitor. Acum ce)a!e"i
de g;nd sa mai 'ace"iV .u zic sa nu le mai scrie"iU
Z Voi scrie mai departe, a spus ?raian. 7)am sa ma opresc niciodat, pana la
s';ritul !iepi meleU Oamenii au -mbl;nzit toate farele. Ce ce nu i)am -mbl;nzi i pe
cet"eniV
Z @ncerca"i alta caleU A zis Pohann :oritz. (u scrisul cred ca n)aungeDi
nicieriU
Z ?oate !ictoriile omului, de c;nd se a<a el pe pm;nt, au 'ost !ictorii ale
spiritului. (u spiritul ii !om -mbl;nzi i pe cet"enii din birouri. Caca nu reuim, ne
s';ie pana la ultimul. ?rebuie s)i -n!"m sa nu mai s';ie omul c;nd il ?ntalnescU
/ana c;nd nu)i -n!"m asta, nu mai putem locui pe aceeai planeta, -n aceleai
orae, pe aceleai strzi cu ei. O sa fe mai greu dec;t cu tigrii. 2nsa eu n)am 'ost
niciodat mai -ncreztor dec;t acum. .ste poate opti)mismul de dinaintea mor"ii.
Spasmul agoniei mele e poate capitolul peti"iilor de la ora +,. Car ?l !oi scrieU
/eti"ia nr. 4. SubiectA .conomic "Cespre prizonierii care nu mai au dec;t o
umtate sau o treime din trup8.
@n patru zile, eu i cu un prieten al meu 9 care e contabil 9 am terminal de
numdrat prizonierii din lagr care au numai o umtate, doud treimi sau patru
cincimi de trup. .l se pricepe la calcule. .u ma grdbesc sa scriu, 'unded problema mi
se pare urgentd din punct de !edere economic. Ai putea economisi zilnic mii de
mdrci.
=aid despre ce este !orba. Cintre cei 0, 555 de prizonieri -nchii cu mine, 4
555 nu au corpuri -ntregi. Vreo doud sute nu au picioare deloc. Se t;r;ie ca nite
reptile prin lagr. 2 +55 au numai cate un picior. Alfi nu au dec;t un bra". (;tor!a le
lipsesc ambele bra"e. Gi asta numai -n ce pri!ete parole e&terioare ale corpului.
Car sunt 'oarte mul"i crora le lipsesc par"i din interior, cum or f un pldman,
un rinichi, buc"i de oase i altele. 15 de prizonieri nu au ochi deloc.
JbD" acedia au'ost arestaf automat, ca i mine. =a -nceput, mi)a'ost mild de
ei. /rietenul meu Pohann :oritz -i -ntoarce pri!irea de cate ori !ede ologii "U :arii
mutila"i din lagr. Car Pohann :oritz este un primiti!. .l nu in'elege ca, daca
arestarea este automata i daca 'ad parte dintr)o categorie care trebuie bdgatd la
-nchisoare, nu te po"i eschi!a pe moti! ca nu ai picioare, ochi, nas sau pldmani.
Arestul din ofciu nu pre!ede e&cepfi pen)tru cei cu trupul -n stare de ne'unc"iune. Gi
aa se "i cu!ineU Creptatea trebuie sa fe aceeasai, egald pentru tofU
.ste aid un pro'esor. =ui ii lipsesc ambele bra'e, findc le)a pierdut pe 'ront.
(;nd a"i ordonat arestarea automata a pro'esorilor, ar f'ost nedrept ca pe prietenul
meu s)l scutif de arestare, pentru ca nu are mdini. (e legd)turd este intre bra"e f
arestarea din ofciuV 7iciunaU .ste pro'esor, ded tre)buia arestat cu toatd categoriaU
Aa cum aBprocedat domniile)!oastre. (ad dumnea!oastr nu greff nidodatdU Ce
aceea !a f admir eu atdt de mult. Sunt capabil, -n orice clipd, s)mi dan !ia'a pentru
marea dumnea!oastr d!ilizalieU Cumnea!oastr suntep personifcarea Mustifei f a
/recizieiU
Car sa re!in la subiect. Aceste 'racfuni de oameni, care nu au decatparf de
trupuri, primesc aceleaf porfi de mdncare ca prizonierii -ntregi. .ste o mare
nedreptate.
/ropun ca acestor prizonieri sa li se dea mdncare proporfonal cu buca)ile de
corp pe care le mai posedd. Gu!ernul domniilor)!oastre platet"te cu bani pefn
fecare porfe de mdncare pe care o primesc prizonierii. /rin pri)zonier se in'elege
ins un ins -ntreg. Caca i)a bi strange pe cei 4 555 de muti)BaBi f "e)a"i numdra
mdinile, picioarele, ochii f pldmanii, af constata ca ei nu sunt, -n carne f oase 9
adic -n realitate 9 deceit ma&imum + 555 de oameni.
A"i putea ded economisi 0 555 de porfi de mdncare -n fecare zi. Ce ce sa
pldtif pentru hrdnirea par"ilor de trupuri pe care acegti prizonieri nu le auV . o
gcnerozitate care nu trebuie sa mai continueU
(red ca autoritd"ile superioare !orf'oarte mul'umite, daca !ef semnala cazid.
S)ar putea chiar sa !a decorezeA !ef 't economisit banii statului. Gi banul este
singura realitateU
(u aceast de!izd, !a salutd
:AR?ORE=
/eti"ia nr. 1. SubiectA :ilitar "Schimbarea se&ului8.
Cin cauza 'oamei, prizonierii din lagr su'erd unele trans'ormdri, care pot f
pentru domniile)!oastre de mare interes militar. =aid, pe scurt, despre ce este !orba.
/rizonierii care sunt arestaf de mai multd !reme f care au trit cu nu)mai ,55
de calorii zilnice nu mai au ne!oie sa se brbiereasc. Oamenii care acas se r;deau
o data sau chiar de doua ori pe zi, aid au -nceput sa se rada numai o data la c;te!a
zile, apoi o data pe saptamdnd, de doua ori pe lund, iar acum 9 delocU 3arba le)a
de!enit din ce -n ce mai rard f mai matdsoasa, pe urma ca un pu', pdna n)a mai
crescut -n nici un 'el. Obrazul lor a auns curat de par, ca al'emeilorU
Car nu e numai atdt. Gi glasul le este 'emeiesc. Au -nceput sa le creasc s;nii.
Sunt unii care au 'd'ele ca ale'etelor de 04 ani. /ielea lor e cati'elatd, ca a muierilor.
Gi obiceiurile le sunt muiere'ti. 7u 'tiu ce se tntdmpla cu organele lor se&uale, dar
cred ca, cu acest regim ""i daca mai reducef tnca porfile de mdncare8, le !or cdea
phallus)FB"i toate ane&ele masculine, ceea ce !a -nsemna ca trans'ormarea -n 'emei
a mers pand la capt.
Coctorii pretind ca e din cauza 'oamei i ca, pri!area de hrana are ca e'ect
reducerea considerabila f aproape -ncetarea secrefilor hormonale cu "unc"ie dublaA
androgene "hormoni masculini8 f estrogene "hormoni 'emi)nini8. :ai mult, fcatul,
slbit, nw)"i mai poate e&ercita 'uncfa de regulator hormonalA este capabil inca s
distrug e&cesul de hormoni androgeni, dar continud sa lase sa treac hormonii
estrogeni. .chilibrul hormonal find stri)cat, organismul i"i aratd i acuza
latura'emininaF.0
Aceasta constatare ar putea f pentru ci!iliza"ia dumnea!oastr de mare
importan'd militara. GandtN)! ce linite arf pe supra'a"a pdmdntului, daca 9 aa
cum a"i f -nceput sa'acef 9 i)af bdga pe to"i brba"ii statelor inamice -n lagre f i)
a"i hrni cu c;te!a sute de calorii pe zi, pdna de!in 'emeiU 7afunea inamica ar
rm;nea 'dra brba"i, f n)ar mai a!ea cine sa 'ac rdzboi contra dumnea!oastrU
(red ca :arele Stat :aor !a utiliza aceast idee. Gi, linand seamd de spiritul
practic f in!enti! al ci!ilizaliei dumnea!oastr, nu ma -ndoiesc ca !e"i -ncerca f
operafunea in!ersaA supraalimentdnd 'emeile !oluntare din patria dumnea!oastr,
le !ef putea trans'orms -n brba"i. ABi a!ea mai mul"i combatanli poten biali f mai
multd mama de lucru.
@n -ncheiere, propun ca raliile de ,55 de calorii care se dau prizonierilor din
lagrul pe care il conduce" safe reduseA poate ca unii dintre ei se trans'ormd mai
repede -n 'emei ade!rateU
:AR?ORE=
/regStire pentru mar. 0, 555 de prizonieri sunt transports" -n alt lagr. .ste
ora doua noaptea. =agrul a 'ost -nconurat de care blindate i de camioane.
Larurile camioanelor sunt aprinse. Re<ectoarele de pe tancuri lumineaz ca
ziua. ?oate armele automate au De!ile -ndreptate spre masa de oameni care se
scurge, ca un <u!iu, ctre poarta. ?raian 6oruga i Pohann :oritz merg
0 =t. )col. Cr. .ugene (. Macobs.
Alturi. 7oaptea e rece. .i -i simt unul altuia cldura trupurilor. :oritz tre)
mura i ii cln"nesc din"ii.
=a poarta stau doua echipe de solda"i cu bastoane de lemn. 2i numr pe
prizonierii care ies i)i despart -n grupe.
Z Vor sa ne -ncarce cate aptezeci -ntr)un camion -n care -ncap numai zece
sau doisprezece oameniU A zis ?raian. (um au sa 'acV ?u ai auzit de legea
impenetrabilit"ii corpurilorV
:oritz n)a rspuns. (ontinua sa tremure de 'rig.
?raian a pri!it cum este -ncrcat primul camion. =a -nceput au intrat douzeci.
Ai f crezut ca nu mai este nici pic de loc. Solda"ii i)au lo!it cu bas)toanele pe cei din
camion, care s)au str;ns unul -ntr)altul. Au mai urcat inca zece. 3astoanele au
-nceput sa lo!easc -n cei abia urca"i. S)au str;ns i acetia -n cei care erau dea -n
camion, i iari s)a 'cut loc. Au urcat al"i zece. Acum se prea ca nu mai e cu
putin"a sa intre nici mcar un copil. Solda"ii au inters armele i au lo!it cu paturile.
Cin nou au intrat zece oameni. Cin cei aptezeci, niciunul nu a rmas os. =o!iturile
au -ncetat. (amionul era gata de plecare.
?raian 6oruga a urcat -n camion de mana cu Pohann :oritz, ca sa nu se piard
unul de altul.
Z 7u e&ista legi absolute, draga :oritz, a zis ?raian. 7ici fzica nu are legi
in!ariableU .a sus"ine ca doua corpuri nu pot ocupa -n acelai timp acelai loc -n
spa"iu. 2n cazul nostru, apte oameni ocupa locul unuia singur. :ai po"i crede -n
fzicaV ?u ai auzit de /icassoV
Z 7u, domnule ?raianU
Vocea lui Pohann :oritz !enea sugrumata. ?raian era -nalt de statura i a!ea
capul deasupra, a'ara. :oritz era micA capul lui era stri!it intre piepturile celorlal"i,
care ii apsau plm;nii. 7ici o boare de aer nu mai aungea pana la el.
Z :a su'ocU A zis :oritz.
.ra cuprins de panica. Aproape ca pl;ngea. Car nu se putea clinti. 7rile lui
cutau cat de pu"in aer i nu gseau.
Z :a su'oc, domnule ?raianU A repetat el. Simt cum morU
Z Raspune -nt;i daca ai auzit de /icassoU
Z 7)am auzit nimicU A zis :oritz. 7u tiu nimicU :a su'ocA -mi !ad s';ritulU
?raian a !rut s)i ridice capul lui :oritz, dar nici el nu)i putea mica braml i
muchiiA trupul ii era stri!it, redus la un !olum minim. Coar capul ii era a'ara.
Ceasupra celorlalf.
Z Acest /icasso este cel mai mare zugra! al societafi occidentaleU A zis
?raian.
Z 7u pot asculta nimicU A zis :oritz. Vreau sa scot nasul a'araU :car o naraU
Comnule ?raian, !a rog, auta"i)mU :orU
?raian s)a supt i mai multA :oritz era cu capul pe pieptul lui.
Z /icasso "i)a 'cut portretul, aa cum stai -n clipa asta, aici, -n camion, draga
:oritzU
Z /ortretul meuV A -ntrebat :oritz. 7)audU :i)s urechile astupateU
Z /ortretul tau, a -ntrit ?raian. .&act ca o 'otografe. Gi portretul camio)nului
nostru. Gapte oameni care ocupa acelai loc -n spa"iu, -n acelai timpU Enul care are
cinci picioare, altul trei capete, dar nu are plm;ni, tu, care ai !oce, dar nu ai gura,
i eu, care am numai capA un cap care zboar deasupra unui camion. (;nd m)am
uitat prima oara la tablou 9 asta s)a -nt;mplat la /aris 9 mi)a plcut, dar n)am tiut
ce reprezint. Ce)abia acum inDeleg ca era camionul nostruU /ictat e&actU 7ici un
amnunt nu i)a scpat. A pictat pana i lagrul nostruU /icteaz de parca ar
'otografaA numai lucruri ade!rate. . un zugra! genialU
(amionul a pomit. ?raian pri!ea la oamenii din urul lui. 2i !edea de sus.
7iciunul nu mai era om dup chipul i asemnarea lui CumnezeuA nu mai erau
oameni deloc. 7imeni, -n tot camionul care trecea pe uli"ele satului, prin -ntuneric,
nu mai era !iuQ dar nici mor"i. .i se balansau intre !ia"a i moarteA o secunda erau
!ii, i -n secunda urmtoare erau mor"i. Eneori erau !ii i mor"i -n acelai timp. 2n
sectorul -n care se a<au ei nu mai e&ista spa"iulA 'u)sese eliminat. :urise. 2n sectorul
-n care se a<au ei nu mai e&ista nici tim)pulA timpul a murit. 7ici materia nu e&ista.
2n sectorul lor este numai spas)mul. Ochii sunt spasm. (arnea, s;ngele, aerul,
g;ndulA toate sunt spasm. Oamenii nu mai au nici 'orma, nici spiritA sunt spasmR
Z Acum po"i respiraV A -ntrebat ?raian.
Z 7u tiuU :i se pare ca pot, dar numai cu o nara i din c;nd -n c;ndU A zis
:oritz. Aici, l;ng pieptul dumnea!oastr, printre coasteR
Z O singura nara e destulU Acum asculta, ca !reau s)t" spun ce!a importantU
Z 7u pot asculta nimicR :a iertap, !a rogU A zis :oritz.
Z Silete)te sa ascul"iU A spus ?raian. Sunt lucruri importanteA
.!erN horror had its defnition
.!erN sorrow had a Tind o' endA
@n li'e there is not time to grie!e long.
3ut this, this is out o' li'e, this is out o' time, An instant eternitN o' e!il and
wrong.
Ie are soiled bN flth that we cannot clean, Enited to supernatural !ermin.
2t is not we alone, it is not the house, it is not the citN that is defled.
3ut the world that is whollN 'oulU 0
Z Vorbi"i mai tare, ca nu audU A zis :oritz. ?raian a continual, cat a putut de
tareA
(lear the airU (lean the sTNU Iash the windU
?aTe the stone 'rom the stone, taTe the sTin 'rom the arms, taTe the muscle
'rom the bone, and wash themU
Iash the stone, wash the bone, wash the brain, wash the soul, wash them,
wash themU +
Z 7)am -n"eles nimicU A zis :oritz. (e bine de dumnea!oastr, domnule
?raian, ca pute"i sta cu capul deasupra celorlal"iU Cumnea!oastr nu !a su'o)ca"iU
@n lagai, oamenii scurp su'ereau mai pu"in de 'oame dec;t cei -nal"iQ -n
camionul care ducea aptezeci de persoane, gonind ca o nluc pe uli"ele s)tului
Ohrdru', prizonierii scunzi erau aproape morp din lipsa de aerR
Z Comnule ?raian, nu mai !orbi"i, ca eu tot nu audU A zis Pohann :oritz.
Z Caca nu auzi, ai sa plteti cu !iaDaU
Z (e sa audV A -ntrebat :oritz.
Z /ro'esorul neam" a greitU A zis ?raian. .l a s!;rit un mare pcat i !a
muri din cauza astaU
Z (are neam" a pctuitV A -ntrebat :oritz.
0 Liecare oroare se putea defni Liecare m;hnire cuno"tea un s';rit oarecareA
2n !ia"S nu e timp pentru m;hniri lungi. Car aceasta este -n a'ara !ie"ii, -n a'ara
timpului, .ste o eternitate imediatS de rau i de nedreptate. Suntem man"ip de o
murdrie de care nu ne putem cur"a, Soa"a cu spurcciunea supranaturala. 7u
numai noi, nu numai casa, nu doar cetatea suntem polua"i. =umea)ntreag e
in'ectataU
+ =impezi"i aerulU (ur"a"i cerulU Spla"i !;ntulU Scoate"i piatra din piatra,
des'ace"i bra"ul de piele, smulge"i muchiul de pe os 9 i spalai)leU Spla"i piatra,
spSlaf osui, spalaf creierul, spalap su<etul, spalap)le, spla"i)leU
?M. S. .liot8
Z /ro'esorul care a c;ntrit grsimea i carnea noastr !ieU A rspuns ?raian.
A c;ntrit)o !ie, ca sa ne msoare su'erin"a. Curerea omului, insa, nu se msoar cu
Tilogramul i nici cu tona. 7ici !ia"a nu se msoar. (ine -ncearc asta 'ace pcat de
moarteU
Z 7u audU A zis :oritz.
Z 7u)i nici o paguba, daca nu auziU ?e prbueti i 'ara sa auziU 7ici Do'erul
camionului nostru, nici santinelele, nici soldapi cu bastoane de lemn, nici cei cu
mitraliere, care abia ateapt sa traga -n noi, nu aud nimicU 7iciunulU Gi totui se
prbuesc o data cu noi, la 'el ca noi, -mpreun cu noiR Vezi cum se prbuescV
Z :i)s ochii acoperi"iU A zis :oritz. 7u !ad nimicU
Z 7ici nu sirn"i nimicV A -ntrebat ?raian.
Z 7imicU A zis :oritz. Coar ca ma su'oc.
Z Vezi ca sim"i esen"ialulV A zis ?raian trist. Ce ce spui ca nu sim"i nimicV
?oat lumea simte asta, dar nu !rea sa mrturiseascU
/rizonierii au 'ost urcaN -n !agoane pentru !ite. Vagoanele purtau pe ua
inscrip"ia +1 de caiQ -n fecare din ele au 'ost -nchii 015 de oameni. Eile s)au -nchis,
!agon dup !agonA -n ultimele, 'emeile. ?rei mii de 'emei. ?renul era lung. =ui ?raian
i)ar f plcut s)l !ad trec;nd, de departe.
Z ?renul nostru seamn cu con!oiul care urea Golgota, doar ca e meca)
nizatU A zis ?raian. 7oi urcam Golgota cu miloacee tehniceQ lisus a urcat pe os, intre
cei doi t;lhariU ?u tii de ce l)au rstignit -mpreun cu doi t;lhari ade!ra"iV
Z 7u tiu, a zis :oritz.
Z Pudectorii, ca sa pedepseasc un ne!ino!at, il -ncadreaz intre doi !ino)
!a"i. ?rucul e clasic. .!reii n)au -ndrznit s)l crucifce pe lisus singur, i l)au pus
intre doi t;lhari 'aimoi. 2n timpul e&ecu"iei, aten"ia mulpmii era sustrasa de la
ne!ino!at. .u, tu, sop a mea i ceilalp mulp a!em fecare la dreapta i la st;nga cate
un !ino!at. (a pe GolgotaU 7umai proporp#a s)a schimbatA atunci un ne!ino!at era
-ncadrat de doi !ino!ap#, acum zece mii de ne!ino!ap stau intre doi !ino!a"iU 2nsa
deosebirea e 'ara -nsemntateA sistemul e acelai. 2n plus, noi urcam pe cruce
automat, cu miloacee tehnice. 2nsa mane!ra e in'antila. @ndat ce se termina
e&ecup#a, mulpmile !orbesc nu despre cei doi !ino!a"i care au 'ost ucii -mpreun cu
lisus, ci numai despre lisus. Aa s)a -nt;mplat -ntotdeauna, aa se !a -nt;mpla i
acum. (hiar daca crucifcarea se 'ace automat i chiar daca urcam Golgota cu
locomoti!aU
?raian 6oruga s)a apropiat de 'ereastra cu gratii a !agonului. ?renul oprise.
Z (e !ede"iV A inlrebal :oritz, care nu aungea cu ochii pana la 'ereastra.
Z Suntem -ntr)o garaU A zis ?raian. :ai este un tren, alaluri de al nostruU
Z ?ot cu aresta"iV A -ntrebat :oritz curios.
Z En tren cu 'oti aresta"iU Sunt scla!ii slraini din Germania elibera"iU A zis
?raian, pri!ind mul"imea de brba"i i de 'emei care se mica -n urul trenului !ecin.
?o"i 'umeaz fgdriU
:oritz a inghitil -n sec.
Z Cin tren coboar acum o 'emeie care mn;nc c;rna"i cu paine albaU A
continual ?raian, -nghi"ind i el -n sec.
Z A !rea s)i !ad i eu, a zis Pohann :oritz. /oate cunosc !reunulU Ce ce
neam sunlV
Z Ameslecati, a zis ?raian, pri!ind culorile steagurilor desenale pe !agoane i
slegule"ele de la buloniere. Lemeia care mn;nc paine cu unl i care are pulpele
albe, ca p;inea din care muca, e daneza. 2n spalele ei, e o 'ran"uzoaica. Lrumoasa.
Ochi negriU
Z :ai sunl i alti 'ranceziV A ?nlrebal :orilz.
Z . un grup de 'rancezi chiar l;ng !agonul noslruU A spus ?raian. Ameslecati
cu ilalieni i belgieniU
Z Vreau s)i !ad pe 'ranceziU A zis :oritz cu nerbdare.
Vechea lui pasiune penlru 'rancezi nu pierise.
?raian l)a ridicat de sub"iori, ca sa aung cu ochii la 'ereastra.
Z Sunt 'ranceziU A zis :oritz. Asia de l;ng ilalian seamn bine cu PosephU 22
!ede"iV
Z (are PosephV
Z /rielenul meu PosephU A zis :orilz. 7u !)am po!eslit despre elV (el pe care
l)am a"ulal sa e!adezeU Caca n)a f sigur ca e -n Lran"a, as, crede ca e chiar el, aa
de lare seamnU Vre"i s)i spune"i ce!aV
Z (e s)i spunV
Z Orice, a zis :orilz. .u nu liu 'ran"uzele, dar !reau s)i spunem ce!aU
Spune"i)i buna ziua i drum bun spre Lran"aU
Pohann :orilz nu putea trece pe l;ng un 'rancez 'ara s)i spun ce!a sau
mcar s)i z;mbeasc prielenesle.
Z Acum e l;ng noiU A zis :orilz. Spune"i)i acum ce!aU ?raian 6oruga a
continual sa laca. Pohann :oritz nu s)a mai pulul stp;ni i a slrigat -n nem"eteA
Z (alalorie 'rumoasa -n Lran"aU
A !orbil dulce. Moala 'a"a ii radia de bucurie ca se pulea adresa unui om care)i
era drag, numai findc era 'rancez.
Glasurile de sub 'ereaslra au amutil dintr)o data. Grupul de pe peron s)a
imobilizat, cu ochii spre 'ereaslra !agonului unde se a<a :orilz. ?raian a auzit cum
cel care semna cu Poseph a -ntrebat -n 'ranuzeteA
Z (e spune porcul de nazistV
/ri!irile brba"ilor i ale 'emeilor de pe peron il f&au pe Pohann :oritz, care le
z;mbea cu prielenie de dup gralii.
Z /robabil ca !rea o "igar, porculU A zis o 'emeie.
?;nrul care semna cu Poseph a dus mana la buzunar, dar i)a opril brusc
gestul. S)a aplecat, a luat o "igar i a aruncal)o -n 'ereaslra la care z;mbea Pohann
:oritz. 3olo!anul a nimeril inlre gralii i a czut -n milocul !agonului, lo!indu)0 pe
unul dintre prizonieri.
Z 7a "igaraU Vrei sa 'umezi, porculeV ?rei ani m)ai "inut -nchis in
GermaniaU
A doua piatra a rsunat -n peretele !agonului, apoi a treia. O ploaie de pie)ire
a -nceput sa curg asupra !agonului lorQ prizonierii s)au culcat pe podele,
departandu)s. 2 capelele de 'ereslre. /ielrele cdeau ca grindina. Ce)a'ar se auzeau
-nurturi i strigale, ca la asall. .rau glasuri de 'emei, de brba"i, de copii re!ollati.
Glasuri -n 'ranceza, ilaliana, rusa, daneza, <amanda, nor!eg)iana. 2n loale limbile se
striga aceeai -nurtur, aceeai ura dezln"uit. Sunetele cu!inlelor se abteau o
dala cu sunelele pielrelor asupra lui Pohann :orilzA pore de nazisl, criminal nazisl,
nazist asasin, nazist, nazisl, nazislR
Moala lumea din 2renul de, persoane deplasaleF cobor;se i se asociase celor
dinlai, arunc;nd cu pielre -n 2renul prizonierilor. Santinelele i politia militara au
incercal sa 'ac ordineA alacul era insa prea !iolenl, ca sa poala f potolit, i continua
cu 'urie. /olitia a -nceput sa traga -n aer. En strigal de re!olla, un huideoo unanim, a
izbucnil din pieplurile scla!ilor elibera"i, la adresa politiei, care)i apr pe naziDli de
linat.
Pohann :orilz rmsese la geam, i dup ce prima pialra ii !a"aise pe la
urechi. 7u se micase de la 'ereaslra !agonului i nu incelase sa z;mbeasc nici
dup -nceperea atacului. 7u -n"elegea ce s)a inlamplal. Gi, chiar daca ar f -n"eles, n)
ar f pulul crede ca 'rancezul care semna cu Poseph a aruncat cu pietre -n el i a
!rul s)i sparg capul.
@n !reme ce Pohann :orilz pri!ea cu ochii mari cum mul"imea de os il
lapideaz, ceilal"i prizonieri din !agon l)au prins de la spate i l)au tras -napoi,
trantindu)0 pe podele. Heci de pumni s)au inclelat deasupra lui :oritz, i to"i cutau
ca s)l lo!easc, s)i s';ie carnea, s)l stri!easc. Pohann :orilz s)a pomenil sub
zeci de picioare care il calcau cu ura, cu dis)perare, cu bestialitate, -n timp ce de
a'ara pielrele plouau asupra lor, lo!ind 'erestrele, pere"ii, capelele.
/rizonierii nu)i puleau ierla lui :orilz ca dezln"uise 'uria i atacul scla!ilor
elibera"i de pe peron. Voiau s)l 'ac buc"i. 2n urul lui erau nu oameni, ci masa,
acest animal apocaliptic cu o mie de picioare, care ?i calcau, toate, carnea i trupul.
A'ara, tot masa, animalul apocaliptic cu o mie de bra"e, care aruncau cu pietre -n elU
=ui :oritz i)a n!lit s;ngele pe nas i pe guraQ -n clipa aceea, a crezut ca o sa
moara.
(;nd s)a -mpcat cu g;ndul c)i !enise ceasul mor"ii, n)a mai sim"it nici
bocancii care)0 stri!eau, nici pumnii care)0 lo!eau. 7)a mai sim"it nici un 'el de
durereA a sim"it doar ca s';ritul su'erin"elor este aproape S. 2 s)a g;ndit la preotul
Ale&andra 6oruga, la biserica din L;nt;na i la icoana :aicii Comnului. 2n mintea i
-n trupul lui s)a pogor;t pacea. Auzea lo!iturile care izbeau -n pere"ii !agonului i
tia acum ca aceste pietre il cutau pe el. 7umai pe el. ?oat lumea !oia moartea lui
Pohann :oritz. =umea nu !a mai putea trai ,U 7u !a mai e&ista pe pm;nt nici un
progres, daca el rm;nea -n !ia"aA !ino!atul de toate relele din uni!ers era Pohann
:oritz. Ce aceea !oiau to"i s)l ucid. Ce aceea il stri!eau prizonierii cu picioarele.
Ce aceea il bteau cu pietre, de a'ara, 'otii prizonieri. Ce aceea il fneau arestat
soldafi. :ul"imea nu se !a potoli pana c;nd nu !a muri Pohann :oritz. /olipta
militara nu !a putea potoli, persoanele deplasateF pana c;nd nu !a f ucis Pohann
:oritz. /rizonierii din !agon nu !or putea nici ei f potoli"i, pana c;nd nu !a f ucis
Pohann :oritz. Solda"ii cu arme automate i tancuri nu se !or putea nici ei duce
acas, peste ocean, pana c;nd Pohann :oritz nu !a f 'cut buc"i. .l trebuie sa
moaraA el este Omul. /entru el nu e&ista iertare.
, (u ce)am gre.it eu, CoamneVO s)a -ntrebat -n g;nd Pohann :oritz. Apoi i)a
zisA .u ii iubesc pe 'rancezi i am !rut sa le spun un cu!;nt de priete)nie. Ce asta ma
ucid. Gi pe lisus l)au ucis tot findc a iubit oameniiUF Vorbele lui ?raian i)au !enit -n
minteA 7oi urcam pe Golgota cu locomoti!aQ urcam o Golgota mecanicaUF
Pohann :oritz a a!ut impresia ca e pe cruce i a simft cum se 'ace noapte i
?ntuneric, -ntuneric, mtunericR
Pohann :oritz s)a trezit t;rziu, cu capul i cu pieptul banda"ate. (apul ii edea
rezemat de ?raianQ ar f !rut s)l -ntrebe de ce i)a dezbrcat cmaa, dar n)a a!ut
putere.
Z :i)e seteU A "optit :oritz. ?raian s)a pre'cut ca nu aude.
Z :i)e seteU A repetat :oritz.
Hcuse c;te!a ceasuri 'ara cunotina -n bra"ele lui ?raian, care)0 banda)"ase,
rup;ndu)i camas. A -n ';ii, i)i 'cuse loc sa stea -ntins.
/ana atunci, Pohann :oritz nu scosese nici un cu!;nt. ?raian -i "inuse palma
pe pieptul lui, ca s)i simt btile inimii. Ce c;te!a ori, ?raian se aple)case cu
urechea pe banda", sa asculteA inima lui :oritz btuse at;t de -ncet, -nc;t palma n)o
percepea. Abia se mai sim"ea cu urechea.
Acum :oritz !orbea. ?raian se bucura, ca i cum el tnsus, i s)ar f sculat din
mor"i.
Car Pohann :oritz !oia apa.U 2 era sete ca lui Kristos pe cruce. Gi -n !agon nu
a!eau apa. Ce douzeci de ore. /rizonierii erau -ncuia"i, 'ara sa f primit nimic de
m;ncare sau de but, 'ara sa li se permit s,)i 'ac ne!oile.
@n !agon mirosea a putred, a acru, a materii 'ecale. Erina se -ntinsese pe
podele, peste tot. Pohann :oritz zcea i el -n urinaA urinase pe os, 'ara s)i f dat
seama. Car el nu sim"ea nimic. 7ici nu deschisese ochii pana acumQ doar buzele i le
deschisese.
Z :i)e seteU A zis iar :oritz.
Z @mi pare rail, nu e&ista apaU A zis ?raian. 7u e&ista nimic de butU
Se g;ndea cu ce ar putea s)i umezeasc buzele lui :oritz. Gi)a amintit ca
citise unde!a ca solda"ii lui Ghinghis Kan, cltorind prin stepa 'ara nimic de m;ncat
i de but, deschideau cu cu"itul o !ena de la piciorul calului. /uneau buzele, sugeau
c;te!a -nghi"ituri de s;nge, apoi legau !ena i plecau mai departe. Hile de)a randul,
clre"ii lui Ghinghis Kan nu m;ncau i nu beau altce!a dec;t aceste picturi de
sSnge cald. 2maginea il obseda pe ?raian. 2)ar f dat lui Pohann :oritz c;te!a picturi
din s;ngele lui, ca s)i potoleasc seteaA s;ngele l)ar f re'cut.
Z :i)e seteU A zis Pohann :oritz, cu !oce rugtoare.
Z 7u e nimic de but, draga :oritzU Singurul lichid care s)ar putea bea, i din
care "i)a da cu placere sa)Mi umezeti buzele, este s;ngele meu. Car trebuie sa nu
bei s;ngeA cine bea s;nge de om de!ine strigoi. Seamn -n con)tinuare a om, dar
nu mai este omU . maina, e dia!ol, e masaU Are tot ce au oamenii, -n a'ara de
su<etR
Z :i)e sete, a murmurat :oritz.
Z ?e cred, a zis ?raian. Car s;nge trebuie sa nu bei i altce!a n)a a!ea sa)"i
dau. ?u eti singurul din urul meu care n)a but s;nge de om. Auzi ce)N spunV ?o"i
ceilal"i au but s;nge i acum sunt strigoiU 7u mai sunt oameniU 7ici prizonierii, nici
santinelele, nici 'otii prizonieri, care te)au btut cu pietreU 7umai tu ai rmas om,
findc tu mai iubeti oameniiR
Z :i)e seteU
Z (red ca "i)e sete i ca, daca nu bei, ai sa moriU Car e mai bine sa mori ca un
om, dec;t sa trieti ca strigoiU Sa nu bei s;nge de om, ma auziV
Z :i)e sete, a optit din nou Pohann :oritz.
/eti"ia lui Pohann :oritz.
Subsemnatul :oritz 2on din Romania, satul L;nt;na, trimit aceasta petite ctre
Stp;nitorii 'drii -n care ma a<u, pentru a)i -ntreba de ce ma "in -nchis ca pe tdlhari f
ma chinuiesc cum a'ost chinuit Kristos pe cruce.
7u !)am pus aceasta -ntrebare mai de demult. Arf trebuit so, o'ac, dor eu
sunt om cu rdbdare. Sunt plugar. Gi plugarii 'tiu sa a'tepte.
Am a'teptat, a'a cum -mi efrea, o prim!ar intreagd. Am a'teptat toatd !ara.
Am a'teptat iarna, cat e de lungd. Acum este din nou prim!ara. .u sunt numai piele
f oase. Su<etul -mi este negru de suprare f de su'erin'd, cum e crbunele f cum e
cerneala. Acum nu mai pot a'tepta. Ce aceea, !a -ntrebA de ce ma fnef -nchisV
.u nu am 'ur at, nu am ucis, nu am in'elat f nu am 'dcut nici o'aptd rea, din
cele oprite de lege f de biserica. Caca nu sunt nici hoi, mcl uciga' f nici in'eldtor, de
ce ma "inef -n pu'carieV
:)a"i -n'ometat f m)a"i chinuit, de sunt astdzi numai ca o umbra pe'a'a
pm;ntului. Am stat -nchis -n 01 lagre. A !enit, cred, timpul sa !a -ntreb ce a!ef cu
mineU
:ie mi)e greu pana c;nd ma hotdrdsc. Car acum m)am hotdrdt.
/etifa asta o trimit stdpdnitorilor din "ara prin po'td. O trimit f prin santinela
de la poarta -nchisorii. Gi trebuie sa aungd la urechile stdpdnirii, chiar daca -nainte
ar'ace -nconurul pm;ntului. Stp;nitorii trebuie sa ma aud, chiar daca umbld cu
urechile -n'undate.
Voi lipi petifa pe toate ufle -nchisorii. O !oi arunca cu pra'tia -n stradd. Voi
prinde cu la"ul pdsarile care zboard pe deasupra lagrului f le !oi lega petifa mea
de picior, ca s)o duca peste toatd 'a"a pm;ntului.
2ncepdnd din aceasta zi, strig sa mi se 'ac dreptate. :a !e"i -ncuia -n pi!ni'a
-nchisorii, ca sa nu mi se mai aud glasul. Caca nu !oi a!ea creion f hdrtie, !oi scrie
petifa cu unghia pe zid. (;nd mi s)o toci unghia pana la came, am sa a'tept sa
creased "i am sa scriu din nou.
Caca ma impu'caf, eu n)am sa ma duc nici -n rai, nici -n iad, nici -n pur)
gatoriu. Su<etul o s)mi rdmdnd aid, pe pm;nt, f are sa !a urmreasc
pretutindeni, ca umbra. Am sa !a de'tept noaptea din somn de sute de ori )pe !oi f
pe iubitele !oastre 9 f am sa !a spun ca eu am dreptate. Gi n)o sa mai putef -nchide
ochii. /ana la s'drftul zilelor !oastre, n)o sa mai auzif nici muzica, nici cu!inte de
iubire, nimicA urechile !a !or f pline de !orbele mele, ale lui 2on :oritz.
.u sunt un om f, daca nu am 'dcut nimic rdu, nimeni nu are !ote sa ma fnd
-nchis f sa md chinuiasc. Via"a mea f umbra mea sunt numai ale mele, f oricine
a"i f !oi, oric;te lucruri f mitraliere f a!ioane, f oric;te lagre f oricaf bani a"i
a!ea, nu a!ef dreptul sa !a atingef nici de umbra f nici de !ia"a meaU
.u nu mi)am dorit -n !ia'd dec;t sa muncesc, ca sa am unde md addposti, cu
muierea f cu copiii mei, f ca sa a!em ce mdnca. A'a 'ac toate !ie'uitoarele
pm;ntului.
Cin cauza asta m)a"i arestatV
Romdnii au trimis andarmul sa md rechizifoneze, cum se rechizifoneazd
lucrurile f animalele. :)am 2dsat rechizifonat. .u sunt un om cu mdinile goale f nu
md puteam bate nici cu regele, nici cu andarmul, care are arma f pistoale. :i)au
spus ca nu md cheamd 2on, a'a cum m)a botezat mama, ci 2acob. :)au -nchis cu
e!reii -n 'arcuri impre"muite cu sarmd ghimpatd, ca pe !ite, f m)au pus la munca
silnica. Am 'ast duf la culcare ca !itele -n cireaddQ am 'ast duf la mdncare -n
cireadd, la bdut ceaiul -n cireadd, f a'teptam safm duf la abator 9 tot -n cireadd. /e
ceilalf i)au dus f la aba)torQ eu am e!adat.
Cin cauza asta m)a"i arestatV Liindc am e!adat -nainte de a f dus la abatorV
Engurii mi)au spus ca md cheamd nu 2acob, ci 2on. Gi m)au arestat ca eram
romdn. :)au bdtut f m)au schingiuit. Apoi m)au !;ndut nemflor.
7em"E au zis ca nu md cheamd nici 2on, nici 2acob, ci lano', f m)au canonit
din nou, ca eram ungur. /e urmd, a !enit un colonel f mi)a spus ca nu md cheamd
nici 2on, nici 2acob, nici lano', ci Pohann. Gi m)a 'dcut soldat. 2ntdi mi)a mdsurat capul,
mi)a numdrat din"ii, mi)a strecurat s;ngele -n !ase de sticld. ?oate, ca sa
do!edeasc ca eu am alt nume dec;t acela pe care mi l)a dot mama.
Cin cauza asta m)af arestatV
(a soldat, am autat prizonierilor 'rancezi sa 'ugd din -nchisoare. Cin cauza
asta m)af arestatV
(;nd rdzboiul s)a terminal f am crezut ca !a f pace f pentru mine, au !enit
americanii, care m)au hrdnit ca pe)un boier, cu ciocolatd f cu m;ncruri de)ale lor.
Apoi, 'drd nici o !orbd, m)au bgat la -nchisoare. :)au trimis -n paisprezece lagre,
ca pe t;lharii cei mai groza!i de pe pm;nt. Gi eu !reau sa 'tiu de ceU 2
7u !a place numele meu de lano', 2on, Pohann, 2acobV Vref sa mi)l schimbafV
Schimbali)mi)lU Gtiu ca oamenii nu mai au dreptul sa poarte numele cu care au 'ast
botezafU
Acum suntef in'tiin'aliA eu nu mai pot rdbda. Vreau sa a<u pentru ce sunt
arestat f chinuit. A'tept rdspunsul dumnea!oastr f !a salut cu respect.
:OR2?H lon)Pohann)2acob)2ano', plugar f tatd de copii.
Z Ce ce pl;ngi, :oritzV A -ntrebat ?raian 6oruga, dup ce a terminal de citit
petipa.
Z 7u pl;ngU
Z ?e !ad cu lacrimi -n ochiR
Z 7ici eu nu tiu de ceU
Z Mi)e 'rica sa trimi"i peti"iaV A -ntrebat ?raian. 7u e ade!rat tot ce)ai scris 2n
eaV
Z 7u mi)e 'ricaU A rspuns :oritz. ?ot ce scrie e ade!ratU
Z Atunci de ce pl;ngiV
Z Ce asta pl;ngU A zis :oritz. Liindc e prea ade!rat.
Cup trei zile de la trimiterea peti"iei, Pohann :oritz a 'ost chemat la inte)
rogatoriu. ?raian 6oruga i)a -mprumutat cmaa i pantalonii lui, zic;ndu)iA
Z Am biruitU /eti"ia noastr a a!ut e'ectU
=ui :oritz ii sclipeau ochii. Se !edea dea liberR
Z Am biruitU Cumnea!oastr trebuie sa !a mul"umescU A zis el. A"i scris -n
peti"ie aa de ade!ratUR
Z Sa nu)Mi fe 'ricaU A zis ?raian. =or trebuie sa le fe, ca ei sunt !ino!a"iU
:oritz s)a dus la interogatoriu z;mbind. =a pr;nz s)a -ntors. ?raian il atepta la
poarta.
Z (um a 'ostV A -ntrebat ?raian. Mi)au spus c;nd te elibereazV :oritz pri!ea
-n pm;nt. @ntotdeauna 'cea pe misteriosul, c;nd i se punea o @ntrebare.
Z Va po!estesc mai t;rziu, a zis el. 7u pot acumU
Z Ai -nnebunitV .u te atept de c;nd ai plecat, aici l;ng poarta, ca sa a<u ce
se -nt;mpl, i tu -mi rspunzi ca ai s)mi spui mai t;rziuV
Pohann :oritz adunase mucuri de Migri pe culoarul cancelariei. Acum le)a
scos din buzunar, le)a des'cut -ncet, cu bgare de seama, i a -mpr"it tutunul -n
doua grama"oare egale, una pentru el, alta pentru ?raian. /e urma a -nceput s)i
rsuceasc o Migara, dintr)o bucata de ziar.
Z :ai bine !a spun alta data, domnule ?raianU
Z Mi)au zis ca nu)"i dau drumulV
Z 7u mi)au spus astaU
Z ?e)au -nuratV :oritz i)a lipit Migara.
Z 7u m)au -nuratU A zis el.
Z ?e)au btutV
Z 7uU
Z Atunci de ce nu !orbetiV A -ntrebat ?raian. @n"eleg ca nu ti s)a -nt;mplat
nimic rauU
Z 7imic, a zis :oritz, aprinz;ndu)i Migara.
Z 7u Mi)a !enit randul la interogatoriuV A -ntrebat iar ?raian. Asta nu e rau.
Au sa te cheme maineU
Z :i)a !enit randulU
Z ?e)au interogatV
Z CaU
=imba lui :oritz parca era -ncleiata. Ce)abia scotea cu!intele. ?raian i)a
pierdut rbdarea.
Z Spune)mi tot ce te)a -ntrebatU A zis el. @ncepe chiar de c;nd ai intrat pe
usaU
Z .u am 'ost -nt;iul. A zis :oritz. (;nd am intrat -n birou, mi)a spus sa stau
os. .ra un scaun -n 'a"a mesei.
Z Vad ca -ncepe per'ectU Caca te)a in!itat sa stai pe scaun e semn 'oarte
bun. Se uitaser -n actele tale i !zuser ca erai ne!ino!at. Ce aceea te)au in!itat
sa te aezi. (red ca nu 'ac la 'el cu to"i. Acum, mai departeU
Z :)a interogat un sergent.
Z .ra politicosV
Z .ra.
Z (are a 'ost prima -ntrebareV
Z @nt;i s)a uitat -n acte, a zis :oritz. /e urma m)a -ntrebatA Cumneata eti
Pohann :oritzVO .u am rspunsA OCaUO .l s)a uitat la mine, pe urma din nou la acte.
Gi a -ntrebatA (um scrii dumneata :oritz, cu ' sau cu tzVF .u am rspuns ca scriu i
-ntr)un 'el, i -n altulA -n Romania scriam cu ", i in
Germania cu tz.
Pohann :oritz s)a oprit i s)a uitat cu disperare -n ochii lui ?raian.
Z (ontinual a zis ?raian nerbdtor. Ce ce te)ai opritV
Z /e urma, sergentul a spusA :ul"umesc. /o"i plecaUF
Z Asta a 'ost totV
Z Asta a 'ost totU A zis :oritz.
Z Gi tu n)ai -ncercat sa mai !orbetiV A intreba"?raian. Ce ce n)ai spus ce te)
am -n!"at euV B
Z Am -ncercat, dar sergentul n)a !mt sa ma asculte. :i)a zis, 'ara sa se uite
la mineA (heam)l pe urmtorulUF
Z Gi tu ce)ai zisV
Z 7imicU
Z AbsurdU A zis ?raian, lo!indu)se cu palma peste 'runte. (omplet absurdU
Gi ai plecatV
Z Am plecatU
Z Asta e interogatoriul pe care l)am ateptat un an de zile -n mchisoareU A
spus ?raian. 7)a mai 'ost absolut nimicV /oate)ai uitat tu s)mi spuiU
Z 7)a mai 'ost nimicU A zis :oritz. Am ies.it a'ara. (;nd am -nchis ua dup
mine, -mi tremura mana. /e urma, l)am chemat pe urmtorul. /e ?homas :ann.
Z /e el ce l)a @ntrebatV
Z =)a -ntrebat daca :ann se scrie cu un singur n sau cu doi.
Z 7umai at;tV
Cin ochii lui Pohann :oritz au iz!or;t doua lacrimi mari, cat doua mrgritare.
Z Resemneaz)te, draga :oritzU A zis ?raian, batandu)0 cu palma pe umr.
Cup moartea iepurailor albi, nu mai e&ista alta solu"ie dec;t resemnareaU
/eti"ia nr. ,. SubiectA Mustice ":ecanizarea interogatoriilor8.
Gtiu ca ali primit dispozifi sa interogaf fecare prizonier din lagr -n mod
indi!idual. .ste un ordin stupid. Ce !reme ce oamenii au'ost arestaf -n masa f
automat, e o absurditate safe interogaf indi!idual. .u insa nu in'e)leg de ce s)a dat
acest ordin. (i!ilizafa dumnea!oastr "tie sa'aca anumite gesturi de curtoazieBaBa
de obiceiurile indigene. Aceasta este numai o con)cesie de 'orma f de polite"e.
En ofler de)al dumnea!oastr e obligat sa interogheze ,55 de prizonieri
diminea'a f ,55 dupd)amiaza. Am remarcat ca punef tuturor aceleaf -ntrebri f nu
ascultaf rdspunsurile. Ar f, de alt'el, o pros "ie sa asculp ce)"i spune fecare indi!id.
(e po/. Auzi interesant de la un prizonierV 7imicU .u ma re'er insa la consumul de
energie pe care)l cere punerea intrebdrilor. . un e'ort colosal sa pui de o mie de ori
pe zi aceleaf intrebdri. @mi -nchipui ca pe ofleri ii dor seara ma&ilarele f buzele.
/ropun sa'acefpldci de pate'on cu -ntrebri. =ucrurile s)ar petrece ast'elA
Of'erul -nsrcinat cu interogatoriile 'ade la birou. .l trebuie sa fe a'ezat, cad
a'a cere procedura interogatoriilor indi!iduate. /une pate'onul. (;nd intra
prizonierul, placa spuneA Ba locUO /rizonierul se a'azd. /laca se in!arte'teA se aud
prima, a doua f a treia -ntrebare. /e urma, placa anun'dA :ul"umesc, po"i plecaUF
/rizonierul se ridica f pleacQ c;nd e -n dreptul ufi, placa a auns la 'aza fnaldA
O (heamd)l pe urmtorulUF
Acesta e tot interogatoriul. Vine urmtorul. Gi placa se repetd. (u o sin)gurd
placa, s)ar putea interoga patru sau cinci sute de prizonieriU
2ntre timp, of'erul care interogheazd 'ade la birou f cite'te un roman poli"ist.
=a prdnz, c;nd se duce la masa, poate manca normal, 'drd s)l mai doard ma&ilarele
de prea mult !orbit.
?rebuie luat -n considerate 'aptul ca aceste interogatorii se 'ac numai pentru a
pune -ntrebri, nu f pentru a se asculta rdspunsuriQ deci munca re!ine 9 logic 9
mafniiU ?rebuie sa se respects o 'ormalitate, nu sa fe surmenaf anchetatoriiU
Mustifa n)ar a!ea ast'el dec;t de ca'tigat. Mustifa unei societd"i ci!ilizate
trebuie sa fe tehnicizata f sa nu mai procedeze ca -n timpurile c;nd nu se cuno'tea
electricitateaU Ce ce at;tea in!en"ii tehnice, daca "usti"ia nu utilizeaz nici mdcar
pate'onulV
:AR?ORE=
Al cincisprezecelea lagr de intemare, la Carmstadt. . la 'el cu celelalte
paisprezece, -n plus, e&ista o biserica ortodo&a. Ena impro!izata.
?raian 6oruga i Pohann :oritz s)au descoperit ,U Au intrat -n cortul)bi)serica.
2n 'und, altarulQ icoanele sunt desenate cu crbune i cu creta colorata pe cartoane.
2nteriorul nu e poditA se calca pe pm;ntul gol. 2n noaptea tre)cuta a plouat. Apa s)a
scurs -n cort i acum pe os e noroi.
@n milocul bisericii se a<a un crucif& de mrimea unui om. ?raian a
?ngenuncheat -n 'a"a lui. =isus este de carton. Spinii coroanei sunt din tabla de cutii
de conser!e, tiat mrunt. ?raian 6oruga "i)a mal"at ochii spre rnile cuielor de la
picioarele i m;inile lui lisus, spre rana de suli"a din coasta. /ictorul nu a!usese
culoare roie, ca sa deseneze s;ngele. Ende erau rnile, lipise h;rtie roie de la
pachetele de "igri =ucTN StriTe. =iterele negre ale numelui mrcii de "igri nu
'useser terse i se puteau citi.
Z 7iciodat nu te)am !zut rstignit mai dureros, lisuseU A zis ?raian.
Venisem sa ma rog Mie pentru rnile mele, dar nu mai potU =arta)m, lisuse, daca ma
rog -nt;i pentru rnile ?ale de =ucTN StriTe, care t"i -ns;ngereaz coasta, picioarele ai
palmeleU Ale ?ale sunt mai dureroase dec;t rnile mele de s;nge i earnsQ =as)m
sa ma rog mai int"i pentru spinii de cutii de conser!e din coroana de pe capul ?auU
/ri!irea lui ?raian a descoperit pe pieptul :;ntuitorului litera :, scrisa cu
cerneala neagra de tipar. .ra :)ul de pe cartonul cutiilor de :enu Enit, din care
'usese lucrat trupul rstignit.
?raian s)a ridicat i a srutat picioarele lui lisus.
Z Acum simt ca m)am imparta"it din trupul ?au, lisuse Coamne, meniul nostru
etem de speran"e. Coamne, meniul meu unic, niciodat n)am -n"eles mai bine ca
trupul ?au ne este hranaU (um de te)a -nchipuit maestrul prizonier tocmai din
cartonul cutiilor de :enu EnitV ?u -ntruchipezi acum idea)lurile mele de dumnezeire,
de paine i de libertateU
?raian era -n e&tazQ nu mai !edea nimic -mpreur. Pohann :oritz cerceta -ngerii
'cu"i din poleiala de la cutiile de "igri, icoanele :aicii Comnului, cu salbe lucrate
din capacele aurii ale cutiilor de pudding. :oritz s)a -nchinat la icoana s';ntului
7icolae, care seamn cu printele Ale&andru 6oruga, pe urma a !enit l;ng ?raian
i s)a aezat i el -n genunchi. A pri!it rnile roii ale lui lisus.
Z Coamne, a zis ?raian, nu i"i cer sa -ndeprtezi acest pahar de la buzele
meleU Gtiu ca nu se poate. Car, te implor, aut)m s)l beauU Ce un an stau cu el la
buzeU Ce un an stau la 'rontiera dintre !ia"a i moarteU Ce un an stau la grani'a
dintre !is i realitateU Am ieit din timp, i totui mai sunt -n !ia"a. Via"a mi s)a
strecurat prin pori i acum n)o mai am. ?otui, mai respir i ma mai t;rsc i mai bag
-n trupul meu apa i paine, desi nu mai am po'ta de ele. ?oat su'erin'a mea
pornete de la 'aptul ca nu pricep daca sunt prizonier sau sunt liber. Vad ca sunt
-nchis, dar nu pot crede ca sunt -nchis. Vad ca nu sunt liber, dar mintea -mi spune ca
nu e&ista nici un moti! sa nu fu liber. ?ortura acestei ne-n"elegeri este mai grea
dec;t scla!ia. Oamenii care m)au -nchis nu ma ursc, nu !or pedepsirea mea i nici
nu)mi !or pieirea. .i !or sal!area lumii. ?otus", ei ma tortureaz i ma ucid lent. .i
tortureaz i ucid lent -ntreaga omenire, nu numai pe mine. :ai mani lumii !orbesc
de libertateQ tiu ca nu mint c;nd spun ca !or libertate pentru oameni. Car !orbind
de libertate i lupt;nd pentru ea, ei construiesc -nchisori. . plin pm;ntul de
-nchisoriU (u!intele lor sunt de bine, dar ele 'ac rau c;nd ating carnea omu)lui, ca
nite sge"i otr!ite. :ai marii lumii s)au pornit sa construiasc spitale uriae, ca sa
!indece rnile omenirii. Car de sub mistria lor se -nalt.+ nu spitale, ci -nchisori
pentru oameni. ?otul este parca !ra"it, i mintea mea nu -n"elege. Ce aceea, as !rea
sa morU Aut)mi, Coamne, sa pot muriU Ora aceasta este prea grea pentru mine.
Ora -n care ma a<u nu apar"ine !ie"ii i nu se poate trece cu carnea i cu s;ngele
prin eaA este ora +,, c;nd e prea t;rziu pentru m;ntuire i pentru !ia"a i pentru
moarteU /entru toate e prea t;rziuU @mpietrete)m, Coamne, dar nu ma lsa singur
aiciU Caca ma parase"ti ?u, eu nu !oi putea nici mcar sa morU (amea i spiritul,
uite, -mi sunt moarte, dar eu triesc mai departeU =umea a murit, i trieteU Gi nu
sun)tem nici strigoi, nici oameniR
?raian 6oruga i)a spriinit capul -n palme. Pohann :oritz i)a m;ng;iat umrul
cu sfala, dar el nu sim"ea.
@n biserica a intrat un preot. . -mbrcat cu haine sold"eti americane, pe
care sunt desenate ini"ialele /I`, ca la to"i prizonierii. :oritz l)a -nt;mpinat i i)a
srutat manaQ ?raian a rmas mai departe -n genunchi.
0 /rizonier de rSzboi. M/risoner o' war, engl.8
/reotul l)a -ntrebat pe :oritz de unde sunt i ce naNonalitate au. (;nd a auzit
ca i so"ia lui ?raian este prizoniera, i)a dus m;inile la piept i s)a rugat pentru ea.
/e ?raian, care edea -n 'a"a crucif&ului 'ara sa !ad nimic -n ur, l)a binecu!;ntat.
Z =a ora ase, -n fecare zi, a!em slu"baU A zis preotul. .u sunt mitropo)litul
/alade al Varo!iei. Soborul meu de preo"i este i el aiciQ suntem cu topi prizonieri.
A!em slu"be 'rumoase, !eni"iU (;teodat slu"ete cu noi i un preot roman. Acum el
este -n spital.
Pohann :oritz s)a uitat f& la mitropolit.
Z Am s)i trimit !orba la spital preotului roman, a zis /rea Sfn"itul /alade al
Varo!iei. (;nd o auzi ca sunt romani aici, are sa !ina sa !a binecu!an)tezeU
=a ora ase, un sobor de preo"i cu patrafre peste uni'ormele sold"eti de
prizonieri a -nceput slu"ba.
?raian 6oruga i Pohann :oritz edeau alturi. :itropolitul era -n oda"dii i cu
mitra pe cap. /ietrele prepoase care ar f trebuit sa se a<e pe oda"dii i pe mitra
lipseau. Vocea mitropolitului era dulce Di gra!a, ca sunetele de !ioloncel.
?raian s)a apropiat de altar, insa, -n dreptul crucif&ului, s)a prbuit. :oritz a
alergat s)l ridice, crez;nd ca el doar alunecase. ?rupul lui ?raian era moale, ca i
cum i s)ar f topit oasele. Obraii ii erau galbeni ca ceara. 2n cortul bisericii nu mai
era nimeni, -n a'ara de preoDi, i Pohann :oritz a ridi)cat pri!irile spre ei, ca sa le
ceara autorul. 2n clipa aceea a -n"eles de ce se prbuise ?raian.
Z /rintele 6orugaU At;t a apucat sa spun Pohann :oritz, -nainte de a cdea
-n genunchi -n 'tQ a preotului, !r;nd parca s)i srute picioarele.
Car preotul 6oruga nu mai a!ea picioare. .l !enea ctre ei, spri"inindu)se -n
car"e. (apul ii era acum i mai alb. H;mbea insa cu o buntate st o 'ericire imense.
/rin ochii i prin z;mbetul lui se !edea cerul.
Z ?raian, fule dragU A zis preotul 6oruga, dar, c;nd a !rut sa se apiece, una
din car"e i)a scpat de la sub"ioara i a czut.
.l nu s)a pr!litA a stat "eapn, numai cu cealalt cart. /e urma, a lsat)o i
pe aceasta sa cada i s)a "inut drept, pe rmi"ele de picioare pe care le mai a!ea,
l;ng ?raian. Cduse drumul car"elor, ca sa aib m;inile libere i s)l poat imbratis.
A cu ambele bra"e pe ful lui.
Pohann :oritz a ridicat car"ele de os i sttea cu ele -n mana, l;ng am;ndoi.
Pohann :oritz, preotul Ale&andra 6oruga i ?raian 6oruga locuiesc acum -n
acela"i cort, ?n lagrul de la Carmstadt. S)a dat !oie 9 dup un an )ca prizonierii sa
primeasc coresponden"a prin pota. /rimul care a primit o scrisoare a 'ost Pohann
:oritz. 2i scria mama KildeiA
Craga Pohann, 2n ziua de % mai 0%1,, casa ta a ars. Gtiu ca n)ai a!ut de unde
a<a. A luat 'oc dup)amiaza, tocmai c;nd trupele ruse'ti -ncepuser sa intre -n ora'ul
nostru. Kilda f copilul tau, Lranz, erau -n casaR
@n primele saptdmdni, nici n)am 'tiut ca ei au ars de !ii. /e urmd, cautdnd
intre ddrdmdturi, ca sa !ad daca a mai scpat !reun lucru din 'oc, le)am gsit
corpurile arse, la amdndoi. Kilda a murit cu copilul la piept. 7u 'tiu cum s)a
intdmplat ca n)a'ugit din casa dup ce a izbucnit 'ocul. Se pare ca dormea. ?otuf,
mie nu)mi !ine sa cred ca Kilda dormea la ora aia, f mai ales -n ziua c;nd au intrat
rufi. ?oatd lumea 'ugise din ora', mai cu seamd 'emeile. Kilda nu dormea niciodatd
dupd)masa, tu 'tiiA c;nd !enea la prdnz de la spital, se apuca de treabd.
Oasele arse ale Kildei f ale copilului, le)am adunat f le)am -ngropat -n acelaf
sicriu, la cimitirul nostru. 7)am putut'ace doud sicrie, ca acum toate sunt scumpe, f
nimeni nu !rea sci)f lucreze. Sute de mor bi au'ost ingropaf la noi 'drd sicrie. 7u se
gdsesc sc;nduriQ f cuiele lipsescU .u a trebuit sa scot cuiele din peref, de la tablouri,
f sa i le dau t;mplarului, ca sa 'ac sicriul pentru KildaU Gi nici as, a nu !oia s)mi
lucrezeA zicea ca sunt prea scurte f prea subfri pentru sicriuU 2)am dat o plrie de)a
ta, ca s)l indu)plec. ?e rog sa nu te superi ca am 'dcut)o 'drd sa te -ntrebU Caca nu i)
a, f dat)o, n)ar f !rut nici -n ruptul capului sa 'ac sicriul f nu puteam 2dsa oasele
ne-ngropateA erau dea de o saptdmand -n casaU Am 'dcut f o cruce de lemn. (;nd
ai sa !ii tu, ai sa 'ad una de piatrd. 2n 'amilia noastr, to"i morfi au cruci 'rumoase,
de piatrd, la cimitirU
A mai 'ost gsit f trupul unui of"er, complet carbonizat, intre ddramd)turile
casei. Se !ede ca era un of'er care ceruse addpost sau care !oise s)f schimbe
uni'orma cu haine ci!ileA c;nd au !enit rufi, to"i militarii au intrat prin case f s)au
imbrdcat -n ci!ilU /e el l)au -ngropat tot -n cimitirul nostru, pe cheltuiala primdriei. 2n
geanta lui de piele, care n)a ars de tot, i)am gsit actele. 22 chema 2orgu 2ordan f era
din Romania, ca tine. Bscriu asta findc era poate !reun prieten de)al tau sau !reo
ruda, care !enise sa te caute.
2
2
Z /oate ca e mai bine aaU A zis preotul Ale&andria 6oruga, "inandu)0 de
umr pe Pohann :oritz, ca s)l consoleze. Caca Kilda tria, tu, draga :oritz, n)ai f
tiut unde sa te duci, dup ce te eliberauU (e om ar f tiut la care din)tre cele doua
'emei sa se -ntoarc i pe care s)o prseascV
Z Va sa zic, Suzana n)a di!or"at de mineU A zis Pohann :oritz. .ra prima oara
c;nd auzea ca Suzana ii rmsese credincioasa.
Z G i m)ateapt ea sa ma -ntorc acasV A -ntrebat el.
Z Suzana te)a"teapta i te !a atepta pana la s';ritul zilelor eiU A rspuns
preotul. .a a rmas ne!asta ta. K;rtia de di!or" a semnat)o numai ca sa nu fe data
a'ara din casa i sa rm;n cu copiii pe drumuriU A 'cut)o din deznade")de. Car nu
s)a socotit nici o clipa despr"it de tineU
Z Va sa zic, di!or"ul era o minciunaU A zis :oritz, lo!indu)se cu palmele
peste t;mple. Gi eu, care credeam, -n prostia mea, ca ea s)a mritat cu altulR Ce)
aia m)am -nsurat i eu a doua oara, cu KildaU (redeam sa Suzana m)a prsit. (um
sa nu cred ca m)a prsit, c;nd am citit cu ochii mei ca ea a di!or"atV Car pcatul
meu este mare, tiuU Cumnezeu n)are sa mi)0 ierte niciodatU
Z /catul acesta are sa)Mi fe iertatU A zis preotul. . un pcat greu, draga
:oritz, dar el nu este nici al tau, nici al Suzanei, care a semnat. .ste al sta)tului i al
legilorU =ar statul nu cred ca !a f iertatA Cumnezeu il !a pedepsi, aa cum a
pedepsit Sodoma i GomoraU 7u numai statul nostru !a f pedepsit, ci toat
societatea contemporana, care 'ace aceleai pcate strigtoare la cerU
?raian 6oruga se a<a la primul interogatoriu.
Z Vrei sa spui ca nu tii de ce ai 'ost arestat i stai -n lagr de un anV A
-ntrebat of"erul. 2ntre cei +, 555 de prizonieri, nu e&ista mcar unul singur care sa
spun ca tie de ce a 'ost arestat. ?o"i pretinde"i ca noi am n!lit -n .uropa i am
arestat oamenii la -nt;mplare. Va -nela"i, insa. 7imeni nu a 'ost arestat la
-nt;mplareA toate internrile s)au 'cut tn baza unei legiU
?raian 6oruga a z;mbit. Of"erul i)a surprins z;mbetul.
Z Vrei s)mi spui ca legile noastre nu sunt con'orme cu principiile eteme de
drept. Aud zilnic acest reproU Sunte"i ridicoli, toN cei care in!oca"i lipsa de
!alabilitate eterna, de uni!ersalitate a legilor -n baza crora sunte"i inchi"iU 2n primul
rand, fecare Mara are dreptul s)i 'ac legile dup care sa se con)ducaA legile
'cute de noi, -n "ara la noi, ne intereseaz numai pe noiU 2n al doilea rand, nu e&ista
principii eterne de drept. Musti"ia este 'cut de oameni i nimic din ce este
omenesc nu poate f etern. 2n ansamblu, fecare lege este deopotri! de buna cu
altaA toate sunt la 'el de e'emere i de eterne. (ine sus"ine alt'el se -nal singurU
Cup legile aplicabile -n momentul de 'a"a pe teritoriul de ocupa"ie, dumneata eti
arestat ca 'unc"ionar al unui stat inamic. Aa e legea. Sot"a dumitale este arestata
tot -n !irtutea acestei legi, care pre)!ede ca i so"iile -nal"ilor 'unc"ionari inamici pot
f arestate automat. ?atl dumitale i el arestat automat, ca 'unc"ionar al unui stat
inamic. /oate ca este dur, dar asta e legea. 2n tot cursul istoriei, legile au 'ost dure.
7u po"i pretinde ca trebuia sa !a cerem consim"m;ntul, c;nd am promulgat
propriile noastre legiU
?raian 6oruga s)a ridicat. Voia sa pieceA tia, inca de c;nd -ncepuse sa scrie
Ora +,, ca !a !eni ceasul -n care legile ii !or interzice omului s)i tra)iasca !ia"a lui
omeneasca. Sim"ise ca aceste legi se aplica dea, inca de c;nd 'usese arestat. 2n
ad;ncul lui insa, tot mai sperase ca poate se mela. Acum i se spunea ofcial ca
legile sunt riguros aplicate i respectate, ca nu era nici o eroare. Oameni care n)au
greit cu nimic puteauf deci -n mod legal aresta"i, schingiui"i, in'ometaf, "e'uif
"Be&terminafR
Z .u tiu ca dumneata personal n)ai nici o !ina, a zis of"erul. Ce cinci ori am
cerut eliberarea dumitale, a sotiei i a tatlui dumitale, cu toate ca este strict
interzis sa se ceara eliberarea indi!iduals a prizonierilor aresta"i din of)ciuU .!ident,
n)am primit nici un rspuns. Ordinele de eliberare se dau nu indi!idual, ci numai
pentru categorii de indi!izi.
Z /artea de !ino!a"ie sau de ne!ino!"ie a indi!idului nu !a intereseaz
aadar absolut delocV A -ntrebat ?raian. 7ici mcar din curiozitateV
Z 7uU A rspuns of"erul. Gi, chiar daca acest lucru "ignete susceptibi)litaple
educa"iei dumitale indi!idualiste, teologice, estetice sau umanitariste, eu nu pot
schimba nimic. Ce alt'el, nici nu e necesar sa se schimbe ce!a. Sistemul nostru
poate prea uscat, tehnic, matematizat, dar este cel "ust. Eni!ersul -nsui lucreaz
tot -ntr)un sistem de mathematical waN0 i nimeni n)ar -ndrzni s)i schimbe
orientareaU
Z 2nterogatoriul pe care mi l)a"i luat mie nu !a intereseaz deci i putea sa
lipseascV A -ntrebat ?raian. Cespre indi!id nu !a intereseaz nimicV
Z 7imicU A rspuns of"erul. Cespre indi!id nu !rem sa tim altce!a dec;t
datele personale, adic numele e&act, data i locul naterii, pro'esia etc., care sa fe
trecute -n f"ierele i -n statisticile noastre. Ce alt'el, interogatoriile indi)!iduale nu se
'ac dec;t pentru a se !erifca datele i pentru a repartiza pri)zonierii pe categorii.
Cispozi"iile de menpnere -n arest sau de eliberare se dau 9 cum am spus 9 numai pe
categorii. :unca noastr, aici, consta -n a)0 plasa pe fecare -n categoria creia ii
apar"ine. O munca matematica, precisaU
(ale matematica. Mengl.8
Z 7u gsi"i ca este inuman sa anulaDi omul i s)l trata"i drept 'racnune a
unei categoriiV A mai -ntrebat ?raian.
Z 7u, nu gsesc ca ar f inuman, a rspuns of"erul. Sistemul este mult mai
practic, mai rapid i 9 -n special 9 mai "ust. /rin acest procedeu, "usti"ia nu are dec;t
de c;tigatQ ea i)a -nsuit metodele matematicii i ale fzicii, adic metodele care
con'er certitudinea e&actit"ii. 7umai poe"ii i misticii le gsesc nepotri!ite.
Societatea moderna a ieit insa din epoca mistlcismului i a poeziei. Suntem -n
epoca matematicii i a tiin"elor e&acte i nu putem da ceasul -napoi din moti!e de
ordin sentimental. Ce alt'el, sentimentele inses" sunt o create a poe"ilor i a
misticilorU
Of"erul a 'cut semn ca interogatoriul s)a terminal.
Z ?aTe it easNB0 a zis el.
?raian 6oruga a deschis ua. 2n clipa aceea, a auzit glasul of"erului care)0
interogase spun;nd receA
Z (heama)0 pe urmtorulU
Pohann :oritz !rea sa e!adeze. Ce c;nd a a<at ca Suzana nu a di!or"at cu
ade!rat de el i ca)0 ateapt, credincioasa, -mpreun cu copiii, :oritz nu mai are
linite.
Z . inutil sa -ncerci, a zis ?raian. (um te apropii de gard, te -mpuca
poloneziiU
:oritz s)a uitat la santinelele poloneze, -mbrcate cu uni'orme americane
!opsite -n albastm. Gi ele il f&au, de parca i)ar f ghicit g;ndul, i erau cu arma -n
mana, Bgata sa traga.
Z (hiar dadpa scapi de polonezi 9 a continual ?raian 9 te)mpuc patrulele
americane sau germane. /ana -n Romania, da peste tine o patrula austriaca, ceha,
'ranceza, ungureasca, i tot n)aungi acasA te)mpuc pe drum. Caca scapi de
glban"ele unei napuni, te -mpuca altaU 2ntre tine Di 'amilia ta, intre tine i casa ta,
draga :oritz, sunt toate natmnile pm;ntului, cu armele pregtite sa traga. 2ntre
fecare om i !ia"a lui intima este aceasta armata inter)nationalaU Omul nu mai are
!oie s)i triasc !ia"a lui proprieA e -mpucat, daca -ncearc. =a asta ser!esc
tancurile, armele automate, re<ectoarele, sarma ghimpataU
Z ?otui, eu 'ugU A zis Pohann :oritz.
Santinela poloneza din turn il pri!ea parca i mai cu aten"ie.
Stai lini"titU Mengl.8
(hiar -n clipa aceea au intrat -n curtea lagrului doi of"eri americani, care s)
au -ndreptat spre infrmerie. Pohann :oritz s)a uitat la ei i, dintr)o data, a 'ugit -n
direcpa lor, lasandu)0 pe ?raian singur, 'ara un cu!;nt. =e)a tiat calea americanilor
i li s)a oprit -nainte. Of"erii s)au oprit i ei. =)au pri!it pe :oritz, i :oritz i)a pri!it
pe ei. Asta a durat o clipa. /e urma, unul din of"eri, care era gras i mai -n !;rst, l)a
cuprins pe Pohann :oritz dup cap i l)a srutat prietenete. /rizonierii se str;ngeau
-mpreur, uimi"iA nu mai !zuser un of"er american care sa imbrap#eze un
prizonier. Acum Pohann :oritz mergea spre infrmerie cu of"erul american, care)0
pnea de dup umeri. Au intrat -mpreun -n cldirea infrmeriei.
?raian, care se apropiase i el, a rmas la ua. Atepta, curios, sa a<e ce se
-nt;mplase. :oritz a!ea sa se -ntoarc i s)i po!esteasc. Car :oritz zbo!ea.
Cup un timp, ?raian i)a auzit !ocea. :oritz scosese capul pe 'ereastra de la
biroul infrmeriei. Ochii lui negri sclipeau ca !pile.
Z Of"erul american este prietenul meu, doctorul Abramo!iciU A zis Pohann
:oritz. =)am recunoscut -ndatU . cel cu care am e!adat din Romania. Acum o sa ies
din lagr. Asta e sigurU
Pohann :oritz a -nchis 'ereastraA prietenul lui il strigase, sa stea de !orba.
(u doctorul Abramo!ici, Pohann :oritz !orbise, i -n lagrul din Romania, i -n
Engaria, numai -n idi. Acum !orbeau tot idi. =ocotenentul medic Abramo!ici se
bucura sincer ca)0 -nt;lnise pe :oritz i)i asculta cu atenpe fecare cu!;nt. :oritz i)a
po!estit pe scurt tot ce i se -nt;mplase de la desparprea lor, -n gara din 3udapesta.
Coctorul Abramo!ici a dat din cap, -n semn ca -n"elege. :ai ales c;nd :oritz a
po!estit ce a ptimit -n cele cincis)prezece lagre prin care trecuse -n ultimul an.
Z .u trebuie sa plec, a zis doctorul, uit;ndu)se la ceasul de aur pe care)0
a!ea la mana. ?u, draga lanTel, ai ne!oie de autor, tiu. . i normal sa ai ne!oieU
Spune)mi tot ce)p trebuie i eu te autU Am 'ost doar camarazi de su'erin"aU
Gi l)a lo!it amical pe :oritz cu palma peste obraz.
Z .u sunt acum tare, a continual el. ?u eti inca -n su'erin"aQ ai ne!oie de
pgari, de m;ncare, de haineV Spune tot ce !reiU
Z Vreau sa fu eliberatU A zis Pohann :oritz. Vreau sa ma duc acas, la
ne!asta i la copiiU
Z (ere)mi ce!a posibil, draga lanTelU A zis doctorul, suprat. (ere)mi ce!a
care este -n puterile meleU .liberarea !ine automat. 7ici nu trebuie sa te g;ndeti la
ea. Ai rbdare insaU
Z .u nu sunt !ino!atU A zis Pohann :oritz. Ce ce sa ma pna -nchisV
Z 7u amesteca !ino!apa i eliberareaU A zis doctorul, acum ner!os. Mi)a spus
cine!a ca tu, :oritz 2acob, eti !ino!at de ce!aV (red ca nu p)a spus nimeniU .u te
cunosc. Gtiu ca eti om cumsecade. Car !ino!apa i cu eliberarea n)au nici o
legturU Absolut niciunaU .liberarea este o chestiune de rbdare.
Z Am rbdat destulU A zis Pohann :oritz.
Z Asta este prerea taU ?u ai rmas tot MranA crezi ca un prizonier poate f
eliberat de orice of"er numai pentru simplul moti! ca e ne!ino!atV Caca ar f aa,
atunci s)ar goli lagrele. Liecare nazist i)ar do!edi ne!ino!apa. .liberrile se 'ac
numai cu aprobarea (artierului General din LranT'urt. K;rtiile sunt trimise apoi la
Iashington i, de acolo, decizia e transmisa la Iiesbaden. ?rece printr)o comisie
specialU =a .sslingen, care o -nainteaz la 3erlinA de la 3erlin se da ordinul de
eliberareU Ordinul !ine la Keidelberg, unde ';s. A ta e scoasa din fierele a sute de
birouri, i abia dup asta pop f eliberat. . o mainrie complicata, care lucreaz
automat. Liecare internal are o faA americanii umbla cu fiere mari cat cazarma din
'a"aU 2n clipa c;nd a ies.it ordinul de eliberare i a 'ost trimis la Keidelberg spre
e&ecutare, fa ta iese i ea, automat, din fierele de la Iashington, Stuttgart,
=udwigsburg, :iinchen, 6ornwestheim, /aris, LranT'urtR 2n toat lumea. 7umele tau
este -nregistrat peste tot. =a 3iroul Lederal de 2n!estigapi -n Statele Enite, la
(omandamentul Suprem 2nteraliat de la /aris, la (omisia de (ontrol de la 3erlin, -n
toate lagrele, -n toate -nchisorile, -n toate birourile de (. 2. (., (. 2. C., :. /., S. /., S.
O. S. /este totU =a cea mai mica micare a ta, chiar c;nd te muta dintr)un lagr -n
altul, se schimba fa -n toate fierele. Gtiai astaV
Pohann :oritz -i !edea numele scris -n toate oraele din lume, repetat de
nite maini electrice, care il lumineaz i il -ntuneca, ca re<ectoarele de dea)supra
gardului de s;rma ghimpata al lagrului. Sim"ea ca fecare micare ii este
'otografata i luminataR
Z 7u tiam, a rspuns el.
Z Caca tiai, nu mi)ai f cerut sa te eliberezU Ce asta, nici nu ma supr cS mi)
ai cerut)oU ?u credeai ca eu te pot scoate din maina asta uriaaV Samuel
Abramo!ici a ras cu po'ta.
Z 7ici preedintele Statelor Enite nu te)ar putea scoateU ?rebuie sa atepp
pana c;nd ip !ine randulU
Z Car, daca sunt ne!ino!at, de ce sa stau -nchisV A -ntrebat :oritz. (e)are
maina cu mine, daca eu n)am 'cut nici un rauV :aina de care !orbi"i o f 'cut
pentru hop, ucigai i -neltoriU
Z @n!a")te sa nu mai udeci ca un Mran prost, draga lanTelU A zis doctorul.
?u 'aci din fecare problema o chestiune personala. ?arile mari i bogate nu se ocupa
de cazuri indi!iduale. Laptul ca tu eti sau nu !ino!at este o ches)tiune personals a
ta, care poate s)i intereseze pe ne!ast)ta, pe !ecini i pe ceilalp "rani din satul
tau. 7umai ei se mai ocupa de chestiuni personale. ?arile ci!ilizate lucreaz -n mareA
nu cu indi!iziU
Z Atunci de ce m)au arestatV
Z 7oi am procedat prin arestri pre!enti!e, pe categorii. Caca a!em ne!oie
de un !ino!at 9 de un criminal de rzboi, de e&emplu 9 tim ca ?l a!em -n mana i
nu trebuie atunci sa pornim s)l cutm prin toate satele i prin toate pdurile. S)ar
pierde timp. Apei pe butonul electric la inipala respecti!a din fs"er i, pana sa ridici
ochii, ip apare fa indi!iduluiA cu 'otograt#ia, inalpmea, greutatea, culoarea parului,
numrul de dinp, locul naterii i tot ce)ai mai !rea sa tii despre el. =ei apoi
receptorul i anunp prin radio lagrul sau -nchisoarea unde se a<a, iar dup c;te!a
ore il ai pe indi!id, -n carne i oase, -n 'a"a udectorilor de la ?ribunalul 2nternational
de la 7iimberg. Asta e minunatU =ata produsul tehnicii dez!oltateU ?otul merge
electric, automatU (um !rei s)p dea pe drumulV Ar ?nsemna sa te scoat ?nainte
de a)p f !enit randul. Gi pe nu p)a !enit randulU .ti ca un fr bgat -n maina de
MesutA dup ce a intrat, nu)l mai pop scoate, oric;t de meter ai fU ?rebuie sa atepp
pana c;nd e Mesut cu celelalte. /ana)i !ine timpulU :ai ?nainte, nu se poate.
:ainile sunt preciseQ cu ele trebuie insa sa ai rbdare. ?u eti acum -n maina. /op
sa te dai peste cap oric;t ai !rea, n)ai cum ieiA maina e surdaU 7u aude, nu !edeA
lucreazU Gi lucreaz admirabil, cum nu pot sa lucreze oameniiU Atepp, i es, ti sigur
ca)p !a !eni randulA mas"na nu uita, ca omul. .a este e&actaU Ai -n"elesV
:oritz a ridicat din umeri.
Z Va sa zic nu putep 'ace nimic pentru mine, ca s)mi dea drumulV
Z 7u p)am e&plicat, omule, ca eti -n maina i ca nu se poate 'ace nimicV
Z Car, daca spunep un cu!;nt bun despre mine, asta auta multU A zis Pohann
:oritz. (omandanpi sunt i ei oameni, ca i noi, i au s)n"eleag. /oate c)au sa ma
elibereze, daca le spunep ca am ne!asta i copii i ca ptimesc prin lagre, 'ara nici
o !ina, de atapa aniR
Z (u tine n)o scot la captU A zis doctorul, ner!os. ?u 'aci mereu chestiuni
personale din fecare problemaU ?u nu pop 'ace abstracpe de tineU Asta e ca)
racteristic pentru omul primiti! i neci!ilizat. Spune mai bine de ce ai ne!oieQ eu
trebuie sa plecU Vrei pgari, m;ncare, haineV
Z Voiam sa mi se 'ac dreptate, dar !ad ca dreptatea omului a murit pe 'a"a
pm;ntuluiU A zis Pohann :oritz. Altce!a nu !reauU
Z O pgara pop sa iei, totui, a zis doctorul Abramo!ici, i i)a -ntins lui :oritz,
z;mbind, pachetul de =ucTN StriTe. Am 'ost doar colegi de su'erinpi, draga lanTelU
Pohann :oritz a -ntins mana sa ia o pgara. /achetul era gol. Coctorul s)a
cutat prin buzunare, dar nu mai a!ea alt pachet la el.
Z ?e ser!esc cu o pgara data !iitoare c;nd mai !in pe)aici, draga lanTelU
A zis el.
Apoi a plecat.
/reotul Ale&andra 6oruga edea, cu car"ele pe genunchi, -n 'aa of"erului care
il interoga.
Z (e)ai cutat -n Germania, daca nu eti nazist i colaboraponistV A intre)bat
ofDerul. /o!estea ca nu tii c;nd, nici cum ai auns acolo, e buna s)o spui copiilor.
Ast'el de lucruri se -nt;mpl -n basmele dumnea!oastr din 3alcani, dar nu i -n
!ia"aU /entru un of"er american, istoria asta e prea cusuta cu a"a albaA e prea
marchenhY't0. Ce ce te)au pnut nempi -n spitalul lor, daca nu le erai prieten i
colaboratorV Ce ce te)au ingri"it umtate de an ,U /)au ampu)tat picioareleV Liindc
le erai dumanV 7umai din moti!e umanitareV Ce c;nd au de!enit nempi
umanitaritiV .i, care i)au -nchis i i)au gazat pe top inam)icii lorU Cumneata le)ai 'ost
colaboratorA de aceea te)au ingri"it. (red ca)p pare 'oarte rau ca n)a -n!ins Kitler,
nu)i aaV
/reotul 6oruga tcea. Lruntea ii era palida. Ceasupra spr;ncenelor i se
prelingeau broboane de sudoare. Gedea ane!oie pe scaun. Ce c;nd i se ampu)tasera
picioarele, nu mai putea sta dec;t -ntins. Acum a!ea i 'ebra. Ar f !rut ca
interogatoriul sa se termine cat mai repede i sa fe lsat sa se ridice de pe scaun.
Z ?e)ai f bucurat mult daca ar f c;tigat Kitler rzboiulV A repetat of"erul.
Kitler te 'cea mitropolit al Rom;niei, daca -n!ingeaU Spune, te)ai f bucurat de
!ictoria nazitilorV
Z 7u m)a f bucuratU A zis preotul.
Z Car de !ictoria aliaplor te bucuriV
Z 7u ma bucur nici de !ictoria aliaplorU A zis preotul. =ocotenentul s)a
-ncruntat. /reotul Ale&andru 6oruga a z;mbit Di a continualA
Z .u nu ma bucur de nicio. Victorie militaraU
Spun;nd acestea, preotul 6oruga pri!ea 'otografile cu lagre de concen)trare
de pe perepi biroului i se g;ndea la cada!rul procurorului George Camian, la
cada!rele lui Vasile Apostol i ale celorlalp Mrani din L;nt;na, impucap o data cu el
de :arcu Goldenberg i aruncap -n groapa de gunoi
0 Labulos, de basm. Mgerm.8 din spatele staulului primriei. Se g;ndea la
cada!rele copiilor din Cresaa, din LranT'urt i din 3erlinR =a cada!rele din
CunTerYue i de la StalingradR (um sa se f bucurat de aceste cada!re, prin care s)
a dob;ndit !ictoriaV (a sa se aung la ea, pm;ntul a 'ost acoperit cu cada!re de
oameni ne!ino!a"iR
Z (hiar -n !ictorie, nu e&ista'rumuse'e, i cel care o numete 'rumoasa
. dintre cei care -i gsesc bucuria -n masacru, lar cel ce gsete bucurie -n
masacru
7u !a reui -n ambifa lui de a stp;ni lumea.
3ocete de ale ar trebui sa inso'easca mul bimile mcelrite i !ictoria s)ar
cu!eni srbtorit -n rdnduieli de)ngrop;ciune0.
Z Loarte 'rumoasa poezieU A zis of"erul. Cumneata ai compus)oV
Z . opera unui chinez care a trit acum doua mii cinci sute de aniU
Z Sa mi)o dai scrisaU A spus of"erul. Vreau s)o trimit 'amiliei mele, -n Statele
EniteU
Of"erul z;mbea, g;ndindu)se probabil la 'amilia lui. /e urma, i s)a mtu)necat
'runtea i l)a pri!it bnuitor pe preotA
Z .ti sigur ca !ersurile pe care mi le)ai spus adineauri sunt scrise de un
chinezV
Z Sigur, a zis preotul. Car, daca !)au plcut, nu mai intereseaz cine le)a
scris. Sunt 'rumoase, at;t. Restul n)are importan"aU
Z 3a are importan'aU A zis of"erul. . bine ca autorul este un chinezU (hina e
o na"iune aliata Statelor Enite i 'amiliei mele o s)i 'ac mare placereU Caca erau
!ersurile unui poet inamic, nu le)a f trimis. Sa mi le scrii maine diminea"aQ am sa)"i
dau h;rtie i creionU Cumneata ai -n!"at i altce!a -n a'ara de teologieV
Z ?ot ce mi)a ?ngaduit !ia"a i ce a plcut spiritului meuU
Z (hinezete nu tiiV A -ntrebat of"erul.
Z 7uU
Z /cat ca nu tii chinezeteU Mi)a f cerut s)mi scrii poezia cu caractere
chinezetiU Asta ar f 'ost o surpriza pentru ai meiA nu s)ar atepta sa primeasc de
la mine scrisori -n chinezaU Car, daca nu tii cb. 2nezes. ?e, sa mi)o scrii -n englezaU
(hinezul care a 'cut !ersurile are umor. Gi apoi este un aliat al 7a"iunilor EniteU
(;nd s)a inters -n lagr, preotul era s'a"iat de oboseala. Pohann :oritz l)a
autat sa se -ntind pe pat i i)a pus comprese reci la cap.
Z Mi)a spus ce!a despre eliberare, tataV A -ntrebat ?raian.
0 =ao)?se.
Z 7imicU A rspuns btr;nul.
Z (e te)a -ntrebatV
Z :i)a cerut s)i scriu o poezie de =ao)?se. Ar f !rut s)o aib 2n limba de
origine i a regretat ca nu tiu chineze"teU
Z Asta a 'ost tot interogatoriulV
Z Asta a 'ost totU A zis preotul.
?raian 6oruga a primit o scrisoare de la 7ora.
Z Gtiam ca 7ora este @nc arestata, a zis ?raian, str;ng;nd -n mana plicul
care purta inscrip"ia /risoner o' war. Car speram ca 2ntre timp sa f 'ost eli)berataQ
acum nu mai am nici mcar iluzia. Gtiu precis ca e -nchis ca i noi, -ntr)un lagr ca
al nostru, i su'er ca noiU . bruscata ca noi, dusa din lagr -n lagr ca noi, pzit
mtre s;rme ghimpate de polonezi cu arme automate, ca noiU ?oat fin"a mea se
re!oltaU
7ora nu tiuse adresa lui ?raian c;nd i)a scrisA pusese pe plic numele lui ?raian
i numerele tuturor lagrelor din zona americana. /ana s)i aung -n m;ini lui
?raian, scrisoarea trecuse pe la toate.
Z 7ici ei nu i)au spus unde ma a<u eu, nici rnie n)au !rut s)mi spun unde e
eaU A izbucnit ?raian.
/reotul, din pat, unde zcea cu capul -n'urat -n comprese, a -ncercat s)l
m;ng;ie. ?raian era surd la toate cu!intele de consolare.
Z Orice su'erin"a are o limitaU A zis ?raian, ridic;ndu)se. .u cred ca am atins)
oU 7ici un om nu poate sa treac de ea i sa rm;n -n !ia"aU ?raian 6oruga a ies.it
din cort.
Z Comnul ?raian -i 'ace seamaU A zis cu teama Pohann :oritz, care 'usese tot
timpul alturi.
/reotul era cu ochii -nchii i cu 'a"a -n sus. 7u auzise cu!intele lui :oritzA se
ruga. 7u numai pentru ?raian i pentru 7ora. Se ruga i pentru :oritz, i pentru to"i
oamenii pe care aceasta societate tehnica occidental" ii -mpinsese pana la limita
peste care nimeni nu putea trece cu !ia"a.
Z Comnul ?raian -i 'ace seama, daca)0 las singurU A zis iar Pohann :oritz.
/reotul a deschis ochii. 2)a atins uor mana lui :oritz i l)a lsat sa se duca.
Z Ca)mi, te rog, mana taU A zis preotul 6oruga.
Gedea -ntins, cu ochii -ntredeschii. Lruntea ii era palidaA tot s;ngele ii dis)
paruse din obrai. 3tr;nul a prins mana lui ?raian i a "inut)o, 'ara sa spun nici un
cu!;nt. (ldura celor doua m;ini se -ngemnaseQ s;ngele parca trecea dintr)una -n
cealalt. Se sim"eau am;ndoi aproape, cum numai tatl i ful se pot simp. 2nimile le
bteau -n aceeas" cadenpt Caibataile inimii preotului erau slabe. Cin ce -n ce mai
slabe.
Pohann :oritz l)a -ntrebat daca s)i schimbe compresa. 3olna!ul a 'cut semn
ca nu e ne!oie. Gi a z;mbit. :oritz s)a aezat pe marginea patului.
Z 2n clipa asta mi se pare c)mi -nclzesc m;inile nu -n m;inile tale ?raiane, ci
la 'ocul !iepiU A zis preotul. ?u eti ferbinte ca !ia"aU .u cred ca sunt gata de
plecareR
?raian i)a str;ns m;inile mai tareA erau reci, dar el z;mbea.
Z Coua mari !isuri am a!ut pe pm;nt, a zis preotul. 2n !ia"a, sa fu preot -n
America i, c;nd !oi muri, sa fu -ngropat la cimitirul din L;nt;na. ?u il tiiA un cimitir
neimpre"muit, cu <ori i iarba slbatic, ca o pa"ite. Acolo mi s)a prut mie ca m)a
simp bine, ca sa -n'runt eternitatea. Ainandoua dorurile mi s)au tmplinit, dar -ntr)o
'orma ciudata. 7u eu m)am dus -n AmericaA ea a !enit la noi. Am sa mor -n aceasta
-nchisoare, deasupra creia <utura drapelul cu stele i dungi al Americii. 7)a 'ost sa
fu -nmorm;ntat -n cimitirul din L;nt;na. Car cimitirul din L;nt;n a crescul intre
timp mare cat toat .uropa. L;nt;na, Romania i .uropa sunt astzi o singura pata
neagra pe harta. (a o pata de cerneala. ?ot continentul este tcut i prsit de
bucurii, cum e st cimitirul din L;nt;na acum. 2n cur;nd, !or create peste tot iarba i
<orile sal)batice, ca la noi -n cimitir. Oriunde pe continentul nostru, ma !oi simp -n
cimitirul neimpre"muit de la noi din sat.
Z Ce ce -mi spui toate asteaV A -ntrebat ?raian. Ar f mai bine sa te odi)hnetiU
Z Ai dreptateU A zis preotul. Car !reau s)p spun inca ce!a. Sa tii, ?raiane,
ca, !ia"a n)are niciodat o 'malitate obiecti!a, a'ara doar daca prin asta se -n"elege
moarteaA orice fnalitate -n planul real este subiecti!aO0. Societatea ci!ilizapei
tehnice !rea sa dea !iepi un scop obiecti!, i ast'el o ucide. .i au redus !ia"a la
statistica. CarA toate statisticile scap cazul unic -n 'elul sau i, cu cat omenirea !a
e!olua, cu at;t !a conta mai mult tocmai unicitatea fecrui indi!id i a fecrui caz
particularF+. Societatea contempo)rana merge e&act -n sensul in!ers, generaliz;nd
totul., ?ot generaliz;nd i tot cut;nd sa aeze toate !alorile -n ceea ce este general,
umanitatea occidentala a pierdut simpal unicitapi i, ca urmare, al e&isten"ei
indi!iduate. Ce unde uriaul pericol al colecti!ismului, fe cel rusesc, fe cel
americanF.4 Ce aceea, este aproape sigur ca aceasta societate se !a prabus", aa
cum spuneai tu -ntr)o
0 Kermann !on 6eNserling.
+ Kermann !on 6eNserling.
4 Kermann !on 6eNserling.
Seara la L;nt;n. Societatea a de!enit incompatibila cu !iapt indi!idului, il
su'oca. Gi oamenii mor, cum au murit iepuraii albi din romanul tau. :urim cu topi,
ucii de atmos'era otr!itoare a acestei societap. 7umai scla!ii tehnici, mainile i
cet"enii mai pot trai -n ea, e&act cum !oiai tu sa po!esteti -n cartea ta. Oamenii
pctuiesc ast'el 'a"a de CumnezeuA acponam cu toat puterea noastr -mpotri!a
propriului nostru bine, deci -mpotri!a lui CumneBeuU Acesta e ultimul grad de
decdere la care poate aunge o societate omeneascaQ aunsa aici, moare, ca at;tea
altele -n cursul istoriei i -nainte de istorieU Oamenii -ncearc sal!area ei printr)o
ordine logica, ne-n"eleg;nd ca tocmai ordinea o ucide. Asta e crima societapi tehnice
occidentaleA ucide omul !iu, sacrifcandu)0 planului, teoriei, abstracpunii. =ata 'orma
contempo)rana -n care se practica "ert'a umana. Rugul i arderea -n piaDa publica au
dis)parut. 2n locul lor sunt biroul i statistica, cele doua mituri sociale -n ale cror
<cri este aruncata barbar "ert'a umana. Cemocrapa, de e&emplu, e o 'orma de
organizare sociala incontestabil superioara totalitarismului, dar ea nu reprezint
dec;t dimensiunea sociala a !iepi umane. A considera democrapa drept sens al
!iepi i scop -n sine -nseamn a ucide !ia"a umana, reduc;nd)o la o singura
dimensiune. .ste enorma greeala pe care o 'ac comunitii i au 'cut)o nazitii.
Via"a omeneasca nu are sens dec;t -n -ntregul ei. Gi sensul ultim al !iepi nu poaie f
ptruns dec;t prin miloaceele cu care -n"elegem arta sau religiaA sunt miloaceele
crea"iei. 2n aceasta -n"elegere creati!a, rpunea nu are dec;t un rol secundar.
:atematica, statistica i logica sunt la 'el de nepotri!ite pentru a inDelege i a
organiza !ia"a umana ca pentru a asculta muzica lui 3eetho!en i a lui :ozart.
(i!ilizapa occidentala contemporana se -ncp";neaz insa s)i puna pe 3eetho!en
i pe Ra'ael -n 'onnule mate)maticeQ se -ncapDaneaza sa -n"eleag !ia"a oamenilor
i s)o 'ac mai buna prin statisticU ?entati!a absurda i dramaticaU Omul poate
atinge, -n cel mai bun caz, un apogeu de per'ecpune sociala, dar asta nu)i !a auta
la nimic. Via"a lui nu !a mai e&ista, redusa numai la social, la automatism, la legile
mainii. (aci !iaDa dispare, daca i se interzice sensul 9 unicul 9 care e gratuit i mai
presus de logica. Sensul !iepi este absolut indi!idual i intim.
Societatea"ontemporana a prsit de mult aceste ade!ruri i se -ndreapt, cu o
!iteza i cu o 'or"a disperate, spre alte cai. Acolo unde curgeau Rhinul, Cunrea i
Volga au -nceput sa curg numai lacrimi de scla!i. Gi !or curge pe albiile tuturor
<u!iilor .uropei i ale pm;ntului, pana se !or umple marile i oceanele de lacrimile
amare ale oamenilor luap -n scla!ie de tehnica, de stat, de birocrape, de capital. =a
s';rit, Cumnezeu se !a milosti!i S. 2)0 !a sal!a pe om, cum l)a mai sal!at de)at;tea
oil 2ntre timp, aa cum a plutit 7oe peste ape cu corabia lui, !or pluti la supra'apt,
'ara a f trai la 'und de lanpirile scla!iei, oamenii care au rmas oameni. .i !or f
sal!ap. Gi prin ei nu se !a stinge, cum nu s)a stins nici -n trecut, !iaDa omeneasca.
Car sal!area nu !a !eni, ?raiane, dec;t numai pentru oamenii lua"i ca indi!iziA !i"a
omeneasca !a f sal!ata prin persoane, nu prin categoriiU 7ici o biserica, nici o
na"iune, nici un stat i nici un continent nu)i !or putea sal!a membrii -n masa sau
pe categorii. Se !or sal!a oameni indi!idual, 'ara a se Mine seama de religie, de rasa
ori de categoric sociala i politica. Ce aceea, omul nu trebuie niciodat udecat dup
categoria din care 'ace parte., (ategoriaO este cea mai barbara i mai diabolica
abera"ie nscut din creierul uman. Gi nu trebuie uitat ca pana i du"manul nostru
este tot om, nu o, categorieF=.
?raian a proftat de -ntrerupere i a -ntrebat, cu !ocea plina de teamaA
Z ?ata, de ce s)mi e&plici toate astea acumV /oate ca ai 'ace mai bine sa te
odihnetiU
Z Asta o sa i 'ac, a zis preotul. :a !oi odihniU Car, ?nainte, !oiam sa)"i spun
aceste lucruri, pe care tu le tii, le sim"i, ca i mine. Liecare om le simte la 'elQ i
Pohann :oritz le simteU :ie insa mi)a 'cut bine sa le repetU 7u m)aG. Li putut odihni,
daca nu le spuneamR
Z Ai mana rece, tataU
Z Gtiu, ?raianU . din cauza unei ciudate stri de nelinite, pe care nu mi)o pot
stp;ni. . mai tare dec;t mineR
Z 7u -n"eleg, tataU A zis ?raian. (e !rei sa spuiV Mi)e rauV
Z 7uU A zis preotul.
3uzele preotului 6oruga s)au crispat ca de o durere care i)ar f sgetat tot
trupul. ?raian s)a aplecat spre el. La"a preotului s)a luminat deodata de un z;mbet
cald, plin de dragoste, ca i cum unde!a, ?ndaratul 'run"ii, i s)ar f aprins un re<ector
puternic. 3uzele lui au mai murmurat ce!a pierdut, ca un sunet 'ara glas. .ra
s';ritulR
?raian a -ngenuncheat l;ng pat i a -nceput sa pl;ng -n hohote.
Pohann :oritz s)a ridicat i a -ntrebatA
Z Sa aduc doctorulV
?raian n)a rspunsA str;ngea mai departe mana tatlui sau intre palme i
pl;ngea, cu o disperare pe care nu o mai cunoscuse. Pohann :oritz a -n"eles i el. Gi)
a scos boneta, apoi a -ngenuncheat 2Snga ?raian i i)a 'cut cruce.
Cup c;te!a clipe, Pohann :oritz s)a ridicat. /rizonierii se adunaser -mpreurQ
!eniser i din alte corturi. Spa"iul dintre paturi era plin de oameni. :oritz sca 'cut
loc prin mulpmea prizonierilor, care pri!eau tcu"i, cu capetele descoperite. .l s)a
-ntors la cpt;iul mortului cu o lum;nare 'cut din ceara cotita de pe cutiile de
ciocolata. A aprins)o la capul preotului, -ntr)o cutie goala de conser!e, ca -n s'enic.
@n cortul -n care murise preotul 6oruga a aprut medicul 9 i el prizonier 9
urmat de doi sanitari cu o targa.
Z (e !re"iV A -ntrebat ?raian.
Z Sa luam cada!rul, a zis medicul. 7u putem lsa cada!rele -n corturiU
Z Ende !re"i s)l ducepV
Z ?rebuie scos din lagr. Ende !a f dus, nu tim. 7oi il anun"am pe
comandant i !in americanii cu o maina s)l iaU
Z .u !reau sa tiu intal unde duce"i rmi"ele pm;nteti ale tatlui meuU
Z Gi noi !rem sa tim multe, dar nu se poateU A zis doctorul cu duritate. (ei
doi sanitari s)au apropiat de pat, ca sa mute corpul preotului pe targa.
Coctorul i)a opritA
Z ?rebuie sa constat mai -nt;i decesulU /oate ca mai trieteU .l a luat mana
preotului i a "inut)o o clipa intre ale sale. Apoi i)a pus urechea pe pieptul
btr;nului.
Z /ute5 s)l lua"i, a ordonat el sanitarilor.
Z 7uU A strigat ?raian.
Z Ce ce te opuiV A zis doctorul. Suntem i noi simpli prizonieri, ca dum)neata,
i nu 'acem dec;t sa e&ecutam ordinele primiteU
Z Vreau sa tiu -nt;i unde duceN trupul tatlui meuU :car at;t, daca nu am
dreptul sa asist la -nmorm;ntarea luiU Vreau sa tiu ca !a f -nmorm;ntat cretineteA
chiar daca sunt prizonier, am acest dreptU 2n clipa c;nd a murit, tata a -ncetat de a
mai f prizonier i are dreptul la respectul datorat mor"ilorU
Z (ine "i)a spus ca mor"ii nu sunt respecta"iV A -ntrebat doctorul.
Z 7)am spus astaU A zis ?raian. ?ata este insa preot ortodo& i !reau ca el sa
fe -nmorm;ntat dup ceremonialul bisericii creia i)a slu"itU
Z La o cerere scrisa maine la comandamentU A zis doctorul.
Z 2m6garantezi dumneata ca maine nu !a f prea t;rziuV
Z .u mhgarantez nimic, a zis doctorul. .u sunt prizonier, ca i dumneataU
Z Atunci trupul tatlui meu nu !a f luat de aici, pana nu mi se promite ca !a
f -ngropat dup ceremonialul cretin ortodo&U
Z ?e opui -n zadarU A zis doctorul.
Z /oateU Car ma opunU
Z 7oi trebuie sa luam cada!rulA e ordin sa nu lsm cada!rele -n lagrU
Z =ua"i)l atunci cu 'or"aU A zis ?raian. Car, daca o 'ace"i, o sa regreta"iU
Sanitarii l)au -n'cat pe ?raian de m;ini, pe la spate, i l)au dat la o parte.
?rupul preotului a 'ost a"ezat pe targa. ?raian se zbtea -n bra"ele celor care il
imobilizaser. (;nd targa a trecut pe l;ng el, n)a !zut dec"t 'runtea tatlui sau,
-nalta i curata ca luna.
Pohann :oritz mergea tn spatele sanitarilor, cu capul descoperit i 'run)tea
plecataQ -n m;ini a!ea cutia de conser!e -n care ardea inca lum;narea.
Z O sa plti"i acest pcatU Sunt 'apte care nu se uita niciodatU A strigat
?raian. Coctore, o sa)"i aduci aminte ca mi)ai interzis sa conduc trupul tatlui meu
pana la poarta lagruluiU
Z 7u eu Mi)am interzisU A zis doctorul. Aa e regulamentul.
Z /otolete)teU 2)a zis lui ?raian e'ul de cort, !enind l;ng el. Caca te and
strig;nd, au sa te)nchid -n buncrU
Z 7imic n)o sa ma potoleasc de azi -nainteU 7u e&ista buncre care s)mi
poat astupa strigatulU @ncep;nd din clipa asta, !oi posti pana c;nd !oi muri, -n
ini"locul acestor douzeci de mii de oameni din lagr. Vreau sa mor trep)tat, ora cu
ora, -n semn de protest. :oartea mea !a f un ppat care se !a -ntipri -n urechile i
-n ochii st -n carnea celor inchis" cu mine i -n ale celor care ma "m -nchisU Gi !a f
dus -n cele patru puncte cardinale i de 'uria lui nu !e"i scpa niciunul, niciodatU
7ici -n morm;ntU
Z Vre"i sa muri"i cu ade!ratV A -ntrebat Pohann :oritz. Sa muri"i de 'oame i
de seteV
.ra a natra zi de la declararea gre!ei. .ra cald. ?raian sttea -n umbra cor)
tului, cu 'a"a -n sus. :ersul il obosea. Vorba il obosea. Statul -n picioare i ascultarea
cu!intelor altuia, !ederea cerului, toate il oboseau. Via"a -nsi il obosea. (hiar
prezen"a propriei lui persoane era obositoare i prea mult pen)tru el.
Se sunase de masa de pr;nz. :oritz a mai 'cut o -ncercare.
Z Sa !)aduc i dumnea!oastr de m;ncareV A -ntrebat. A!ea gamela lui
?raian -n mana.
Z =or o sa le para bine, daca muri"iU A mai zis :oritz. Car e pcat sa muri"iU
Z Caca !rei, po"i s)mi mn;nci tu por"ia, a zis ?raian. :ie nu)mi trebuieU
:oritz a plecat. S)a inters cu gamela plina de supa i a pus)o l;ng el. Apoi s)
a aezat pe pm;nt, a scos lingura din buzunar, a ters)o cu palma i a luat gamela
intre genunchi. Supa 'umegaQ el ii palpa aburul cu nrile.
Gamela lui ?raian era goala, alturi.
Z Ce ce n)ai luat S. 2 porpa meaV A -ntrebat ?raian. Mie i)aa nu)p aunge
m;ncarea. 7imnui nu)i aungeU
Z 7u pot sa mn;nc por"ia dumnea!oastr. A zis :oritz. :)ar bate
CumnezeuU Cumnea!oastr su'erip, i eu sa !a mn;nc por"iaV . pcatU .u nu potU
(u gamela spriinitS intre genunchi, :oritz i)a ridicat 'runtea spre cerul
plumburiu. (;te!a clipe a rmas aa, cu 'a"a ctre cer i cu buzele intredes)chise.
Apoi i)a 'cut cruce.
?raian ii urmarea fecare micare. :oritz a -nmuiat lingura -n supa cu
-ncetineala cu care -ncepi ofcierea unui cult. A umplut)o pe umtate. A dus)o la
gura cu un gest larg, sacerdotal, al bramlui. (a la impartas, anie. Cup ce a -nghi"it,
a 'cut o pauza scurta. =ingura o Minea neclintita -n mana. Aa, de parca ar f 'ost
plina. Ochii lui negri pri!eau cu luare aminte unde!a de)parte, spre un loc pe care il
!edea numai el, dincolo de grani"ele pamantes, ti. =ingura s)a -nmuiat apoi din nou
-n supa, cu aceeai -ncetineal i cu acelai gest larg al bra"ului, de data asta at;t de
-mbietor, -nc;t ?raian a -nghi"it sec.
:oritz a umplut iar lingura, tot pe umtateQ nu lua niciodat nici mai mult,
nici mai pu"in de o umtate de lingura de supa. A dus)o la gura -n acelai ritm i cu
aceeai pro'unda seriozitate.
Pohann :oritz manca ofciind, cu !oluptate msurat. :;ncarea era pentru el
un act sacru 9 actul hrnirii 9 adus la amploarea lui originara. (a orice act important,
el e&cludea graba i se des'ura cu o 'unc"ionalitate rituala. 7ici un strop nu
rm;nea pe buze, nu se irosea pe pm;nt i nu era uitat pe lingura.
Religiozitatea gra!a cu care manca Pohann :oritz paraliza orice scepticism i
impunea tcerea. 2n el nu era nimic teatral, nimic de prisos. =a aceasta ora a mesei,
Pohann :oritz se 2ntegra -n marele ritm al naturii. .l manca aa cum arborii -i sorb
se!a din ad;ncul pm;ntului. Lptura lui se con'unda cu actul pe care il s!;reaA
'ara a mai !edea nimic -n urul lui, era -n aceasta clipa el -nsui 9 i atingea cu
esen"a fin"ei lui natura, de!enind una cu ea.
Cup ce a terminal de cules cu !;r'ul lingurii fecare strop de supa din
gamela, a rmas c;te!a secunde cu'undat -n contemplarea spectacolului din 'a"a
ochilor lui 9 spectacol pe care)0 !edea numai el 9 apoi s")a -mpreunat cele trei
degete de la mana dreapta s, i i)a 'cut din nou cruce.
Lntorcandu)se spre ?raian ca i cum ar f cobor;t dintr)un !is, a zisA
Z . pcat sa mn;nci m;ncarea altuiaU
/e un?sa Pohann :oritz s)a ridicat i s)a dus s)i spele gamela. ?raian a
rmas cu ochii a"inti"i -n zare, 'ara s)o !ad, caci pe ea se proiecta imaginea lui
Pohann :oritz ofciind cultul hrnirii, actul solemn al hrnirii, la care el renun"ase.
Z Re'uz orice asisten"a medicalaU A zis ?raian 6oruga. .ra -n seara celei de a
patra zile de post negru. (omandantul lagrului, locotenentul Pacobson, tia ca la
Stuttgart sosise un grup de ziariti americani
++Jcare !izitau lagrele de prizonieri din Germania. .l le)a ordonat
3urgermeiste")ului i medicului)e' s)l duca pe 6oruga -n a'ara lagrului un timp.
(azul lui nu trebuia a<at de presaA era prea spectaculos. ?raian 6oruga nu era nazist,
iar tatl lui murise recent, 'usese preot i a!usese ambele picioare amputate. 2n
plus, sotm lui ?raian era e!reica. 7umai ele)mente de scandal pentru un reporter.
Pacobson nu !oia publicitate. Caca s)ar declans. A o campanie de presa, el ar f
imediat rechemat -n Statele Enite. Gi era tocmai pe cale de a)i completa o colec"ie
de por"elanuri germane, pe care le achizi"ionase pentru c;te!a pachete de "igriQ 2n
America, !alorau milioane. /usese dea la adpost, -ntr)o pi!ni"a din zona engleza,
c;te!a lzi. 7u)i mai rm;nea dec;t sa le transporte peste ocean. Ar trai linitit tot
restul !ie"ii, daca ar reui sa cumpere toat colec"ia, 2mpra"tiata prin di!erse orae
i sate din Germania. ?rebuia deci sa mai rm;n aici, pana termina cu adunatul
por"elanurilor.
Caca n)ar f 'ost ziaritii i teama de scandal, cazul ?raian 6oruga s)ar f
consumat -n tcereA nici nu l)ar f semnalat -n raport. At;"ia prizonieri mor de 'oame
prin lagreU (e importan"a are 'aptul ca unii mor findc n)au ce manca i altul
findc nu !rea sa mn;nceV Acum 2nsa scandalul i)ar strica planurile cu
por"elanurile i trebuia e!itat cu orice pre"A sunt -n oc milioaneU
3urgermeister)"A Schmidt, care 'usese colonel SS i e' al politiei din Ieimar,
i)a promis locotenentului ca !a aran"a chestiunea repede i 'ara zgo)mot.
Z :edicul este obligat sa acorde autor, cu sau 'ara !oia bolna!ului, oricrui
bolna!U A spus 3urgermeister)"A. Cumneata ai 'ebra. ?e !om trans)porta la infrmeria
lagruluiU
.ra ora zece seara. Pohann :oritz edea pe marginea patului lui ?raian i, ca
-ntotdeauna c;nd ?l auzea pe Schmidt !orbind, a tresrit. /arca ar f 'ost !ocea lui
2orgu 2ordanA a!eau am;ndoi acelai glas.
Z Re'uz sa ma mic de aiciU A zis ?raian. Vre"i sa ma scoate"i din cort nu
findc sunt bolna!, ci findc !a e 'rica de scandalU Car scandalul nu)l !e"i putea
-nbui. Vi se pare ca eu mor prea repedeV (elelalte douzeci de mii de cada!re pe
care le a!e"i -nchise aici -n lagr nu !a deraneazU (eilal"i mor -ncet. Gi, c;nd mori
-ncet, nu pro!oci scandalA moartea lor lenta, dar sigura, nu 'ace zgomotU Ce ce nu)i
duce"i i pe ei la spitalV
Z Catoria mea de medic e sa te internez -n spital, a zis pro'esoral Cor',
medicul prizonierilor. Starea dumitale, domnule 6oruga, este e&trem de gra!a. 7u te
putem lsa 2nca o noapte -n cortU
/rimar "germ.8Q aici, e' al prizonierilor, el -nsui de"inut.
Coi sanitari l)au -n'cat pe ?raian i l)au -ntins pe targa, ca pe un obiect.
:oritz i)a str;ns pumnii i a scr;nit din din"i. Ar f !rut s)i ia aprarea lui ?raian.
Car lupta era pierduta -nainte de a @ncepeR
Z (ea mai mare crima este de a 'ace un lucru drept pentru o cauza
nedreaptaU A zis ?raian.
:edicul s)a pre'cut ca nu aude.
Z Sa mergemU A poruncit pro'esoral.
Sanitarii au ies.it cu targa din cort. /rizonierii le)au 'cut loc sa treac, 'ara sa
scoat nici un cu!;nt. 7u dormea niciunul. .ra o tcere ca -n preama mor"ii. ?o"i
sim"eau ca se -nt;mpl ce!a gra!, dar nimeni nu tia ce.
A'ara, strlucea luna. Pohann :oritz mergea 2n urma trgii ca 2n urma unui
sicriu, cu hainele, bocancii, ochelarii i pipa lui ?raian 6oruga. /ea cu capul 2n
pm;nt, ca dup mort. /e urma, dintr)o data, a realizat ca omul de pe targa,
prietenul lui, mai era 2nca !iu.
=a poarta infrmeriei, pe :oritz l)au oprit sa intre.
Z 7u e !oie sa mergi mai departeU A zis 3urgermeister)ul. Aa sunt ordineleU
(u ?raian 6oruga nimeni n)are !oie sa !orbeascU 7ici s)l !adU Kainele i bocancii i
le duc eu.
@n noaptea aceea, Pohann :oritz s)a plimbat pe l;ng gardul de sarma
ghimpata al infrmeriei. 7u putea sS)0 lase singur pe ?raianR
?raian 6oruga a 'ost @nchis singur @ntr)o camera cu ase paturiA niciunul nu era
ocupat. (amera 'usese golita anume pentru el. Coi sanitari tineri a!eau ordin s)l
pzeasc.
?raian s)a @ntins 2n pat, cu 'a"a la perete. 3uzele li erau uscate ca scrumul.
Vise, ca un flm colorat, li treceau prin minte. A!ea ochii @nchii, dar 22 orbea o lumina
tare cum e cea a becurilor de neon, care !enea din interior. =umina era ferbinte, li
ardea pleoapele. ?oate g;ndurile lui erau colorate i lumi)noase. Gi trupul li era parca
tot de luminaQ o lumina ferbinte i uoara ca !iseleR /lutea., Acum tiu de 2ce
postesc asce"ii i misticiiO 9 i)a zis el., (;nd eti @n'ometat, te po"i deiaa de
pm;nt. CumnezeuU Mi este aproapeA parca atingi cerul cu 'ranteaRF
?raian n)a rmas 2nsa multa !reme 2n aceasta stare de e&taz. 2n nri i)a !enit
un miros de m;ncare. Enul dintre sanitari pusese pe scaun, l;ng pat, o ta!a. ?raian
edea cu spatele, n)o !edea. Car tia ce se a<a pe ea. 7rile lui au descoperit @nt;i
mirosul de cartof pra"i"i 2n unt. Apoi mirosul de ca'ea. /ercepea bucatele de pe ta!a
ca i cum le)ar f !zut i gustat. Sim"ul ol'ac)ti! i se ascu"ise. @nainte n)ar f putut
distinge at;t de precis un miros de altul.
/e ta!a era i o cana cu lapte ferbinte. Aburii de lapte miroseau la 'el de
intens ca cei de ca'ea, i tot aa carnea 'ripta, a carei striden"a ?raian o sim"ea ca pe
o culoare prea !iolenta @ntr)o pictura. :irosul untului i al crnii arse cretea e'ectul
pro!ocator al bucatelor de pe ta!a. Se impregna -n ptura, -n pere"i, -n cma i -n
parul lui.
?raian sim"ea ca mirosul de 'riptura pu"in prea arsa, de unt, de lapte 0 de
ca'ea se lipete de el ca o alife. 22 sim"ea ptrunz;ndu)i cu fecare respira"ie -n
plm;ni i chiar -n stomac. Asta ii ddea senza"ia ca mn;nc, ca nu postete aa
cum !oia, cu toat austeritatea. A -ncercat sa elimine mirosul de m;ncare din aerul
pe care)0 inspira. Car nu era cu putin"a. (u cat trecea tim)pul, cu at;t par'umul
bucatelor de!enea mai insistent.
?raian 6oruga a -nceput s)l analizeze contient, cum analizezi lumina,
descompun;nd)o -n cele apte culori ale spectrului., . un mod de a)mi !eri)fca
posibilit"ile sim"ului ol'acti!F 9 i)a zis el, ls;ndu)se antrenat de aceasta opera"ie,
care)i ddea impresia ca se domina i ca a reus.it sa trateze m;ncarea doar ca
obiect de studiu.
2ntre primele descoperiri a 'ost ca 'riptura nu era nici de !aca, nici de pore.
Cei carnea 'usese conser!ata i preparata cu multe ingrediente, ?raian a putut
stabili ca era carne de pasare, probabil de curcan. Ar f !rut sa !eri)fce, dar s)a
stp;nit, rm;n;nd cu 'a"a la perete.
=aptele era !ag a'umat. /robabil, lapte pra' i 'oarte concentratQ de aceea se
i a'umase. /e ta!a se gsea i o cutie de compot. :irosul lui era mai palid dec;t
celelalte. 7rile lui ?raian abia il percepeau, ca pe o culoare 'oarte tearsa. Laptul ca
descoperise e&isten"a compotului ii ddea o satis'ac"ie int)electuala pro'unda, ca i
cum ar f 'cut o descoperire -n laborator ori ar f btut un record.
Singura -ntrebare la care nu putea raspune era daca pe ta!a se a<a sau nu
paine. 2n cazul ca da, trebuie sa fe paine alba i 'oarte !eche, 'cut din 'aina
americana, care e aproape numai amidon.
Z Ar trebui sa mn;nci acumU A zis sanitarul, apropiindu)se de pat. Cup ce
se rcete, nu mai e bunaU
?raian n)a rspuns. Voia sa continue analizarea bucatelor de pe ta!a 'ara sa le
pri!easc, dar nu mai putea. (oncentrarea ii 'usese tulburata i el nu)i mai regsea
calmul necesar. Acum toate mirosurile se amestecau i preau unul singur, cum se
aduna cele apte culori ale specti)ului -ntr)o lumina unica, alba. (u!intele sanitarului
amestecaser mirosurile unul cu altul, ca o piatra aruncata -ntr)un bazin, care strica
ondula"ia armonioasa a undelor.
?raian 6oruga s)a -ntristat ca n)a mai putut prinde i sa!ura mirosurile. Apoi a
adormit.
A doua zi de dimineaDa, ta!a era tot acolo. :irosul insa se sim"ea ters, de
parca bucatele n)ar mai f 'ost !ii. @nghe"aser sau muriser.
?raian era obosit. 7ici nu s)a -ntors, nici n)a deschis ochii. Gi)a umezit de
c;te!a ori buzele cu limba i s)a -ntristat ca buzele lui a!eau gust amar i se
-nspriser.
Sanitarul a adus alta ta!a cu m;ncare i a aezat)o l;ng pat, lu;nd)o pe cea
!eche. Ce data asta erau oua pra"ite -n unt. :irosul lor era ppator i !iolent, cum
sunt culorile afelor. Alturi de oua, marmelada de portocale. :ai erau lapte, ca'ea
i unt. Acum, ?raian 6oruga sim"ea cum mirosul bucatelor il rnete. .le il dureau ca
nite sagep care i s)ar f implantat -n carne. ?raian a str;ns pleoapele de durere.
Z Coamne, aut)mi sa termin mai repedeU A optit el rugtor. . at;t de greu
sa te -nal"i deasupra ispitei c;nd eti -nchis -ntr)un trup omenescR
S)a consolat insa la g;ndul ca, -n dou)trei zile, -nchisoarea de carne se !a
nrui., /este doua sau trei zile, !oi f mortUF 9 i)a zis el i a adormit din nou.
?raian 6oruga s)a ridicat spriinit -n perna i a pri!it pe 'ereastra. .ra amiaza.
/rizonierii 'useser aduna"i pe trei r;nduri. Gi, to"i, -n pielea goala. (at !edeai cu
ochii -n curtea lagrului, erau numai brba"i goi.
(hiar sub 'ereastra infrmeriei, oprise un eep. =;ng el, un grup de sol)da"i cu
bastoane de cauciuc, care mestecau chewing)gum. /rizonierii !eneau, cate unul, -n
'a"a solda"ilor. Se apropiau cu pas nesigurA oamenii -n pielea goala pesc cu teama.
?raian cunotea senza"ia.
, 2ar 'ac perchezi"ieVO 9 s)a -ntrebat el -n g;nd., (e !or sa mai gseascVF
/erchezi"iile se repetau de c;te!a ori pe luna.
@naintea solda"ilor !enea acum un btr;n.
Z :itropolitul /alade al Varo!ieiU A zis ?raian.
:itropolitul era -nalt. A!ea mersul pu"in -nco!oiat. .ra 'oarte slabA i)ai f putut
numra coastele de la distan"a. En schelet acoperit cu piele. 3arba mi)tropolitului
era alba 9 singurul lucru alb din toat curtea lagruluiU (;nd o !edeai, "i se luminau
ochii de un alb dulce, heraldicR
/ri!indu)0 cum !enea spre ei, solda"ii au -nceput sa rada. :itropolitul parca
nici nu i)ar f !zutA se uita, pe deasupra catilor lor, la cer, care era -n ziua aceea
albastru, cum sunt cupolele bisericilor bizantine.
Solda"ii au cercetat degetele mitropolitului.
Z Ces')leU A orponat interpretul.
3tr;nulV 2)a rsfrat degetele de la m;ini i solda"ii le)au e&aminat cu aten"ie.
/rizonierul nu a!ea inele.
Z :;inile susU A ordonat interpretul.
3tr;nul a ridicat m;inile, -nt;i -n 'a"a, deasupra pieptului, ca la gestul
binecu!;ntrii, apoi deasupra capului. 7u se uita nici la interpret, nici la sol)dap, dar
ei s)au uitat atent daca nu are biuterii ascunse la subDioara. 2)au con)trolat pe urma
parul la cea'aA pletele lungi i albe ale mitropolitului ar f putut ascunde inele.
Solda"ii i le)au dat deoparte -nt;i cu bastonul, apoi cu degetele. 2)au pipit parul -n
cretet i pe gat, i)au luat barba -n mana, ca sa !ad daca nu are inele -n ea.
Z @ntoarce)teU A zis interpretul. :itropolitul s)a inters cu spatele la solda"i.
Z Apleac)teU
.l s)a aplecat. Gi)a curbat ira spinrii, ca atunci c;nd 'cea mtnii. Car nu
era destul.
Z (rcneaz)teU A ordonat interpretul.
:itropolitul i)a deprtat picioarele sub"iri i albe. 2nterpretul i solda"ii s)au
aplecat i au cercetat daca nu are obiecte de aur ascunse -n ezut. /rizonierii -i
ascundeau uneori !erighetele i inelele intre picioare. Car mi)tropolitul nu a!ea
nimic ascuns. Enul dintre solda"i a spus ce!a camarazilor lui. 3tr;nul mai sttea
inca aplecat, cu picioarele deprtate i cu spatele la ei.
Z /leacU A zis interpretul.
Solda"ii au trecut la urmtorul. :itropolitul s)a -ndeprtat de ei, cu acelai pas
sfelnic. 3atea !;ntul. /arul i barba ii <uturau ca 'aldurile de mtase ale unui steag
alb. ?raian a a!ut impresia ca mitropolitul nu este gol, cum erau ceilalDi prizonieriA el
prea -mbrcat.
?raian 6oruga l)a urmrit cu pri!irea pana c;nd btr;nul a intrat -n coloana de
brba"i goi. Acum se a<a intre ceilal"i, dar nu era amestecat cu eiA ochii i"i rm;neau
a"inti"i asupra lui. A!ea ce!a -n urul capului. /oate albul pletelor te 'cea sa te ui"i la
el. Sau poate albul brbii. /oate 'elul -n care "inea capulR (e!a te 'cea insa sa te
uiDi la el ca la icoane.
Z Acum tiu ce !adU A zis ?raian tresrind.
Sanitarii s)au uitat la el. Car ?raian pri!ea pe 'ereastraA
Z :itropolitul are -n urul capului un cere de luminaU En nimbU 2n dosul 'nm"ii
lui este o lumina tare, mai tare dec;t becurile de neon, care impra"tie raze
-mpreurul capuluiU O lumina ca aurulR
Cup ce intrase -napoi -n coloana, btr;nul ridicase pri!irile spre 'ereastra
infrmeriei. (ercul de raze d;mpreurul capului lui strlucea i mai cu putere.
Z 7imbul nu este o in!en"ie a zugra!ilor de icoane, a zis ?raian.
2)a e&aminat, curios, i pe ceilal"i prizonieri. :ai a!eau i al"ii nimburi. 7u)i
cunotea pe to"i. :agnifcien"a Sa rectorul Academiei din Viena a!ea i el nimb. Gi,
inca, un ziarist t;nr din 3erlin, un ministru grec, ambasadorul Rom;niei -n
GermaniaR .rau i alpi cu nimbA din 'runte le iz!orau raze, ca dintr)un 'oc puternic
sau dintr)un re<ector electric. Car razele acestea erau mai 'rumoase dec;t cele ale
'ocului ori ale luminii electriceU S)ar f putut lumina -ntreg pm;ntul cu luminile care
iz!orau din 'run"ile lor. G i n)ar mai f 'ost noapte pe pm;nt.
Z Ce ce nu mn;nciV A -ntrebat locotenentul Pacobson. .l !enise -n camera
lui ?raian, la infrmerie. 2i dduse a'ara pe 3iirgermeister i pe medic i rmsese
singur cu ?raian.
Z (e doreti de 'apt dumneataV A continual locotenentul. Ce ce 'aci tot
b;lciul asta -n lagrV
Z 7u mn;nc findc nu mai am apetitU A zis ?raian. :i)a disprut po'ta de
m;ncare. SubitU Gi mi)e grea"a, teribil de grea"a. :i se -ntorc ma"ele pe dosU
Cumitale nu Mi)e grea"a, domnule locotenentV
Pacobson tcea. Regreta ca rmsese singur cu ?raian 6oruga. /rizonierul
prea nebunA ii ardeau ochii., S)ar putea sa se repead la mine i sa ma str;ng de
gatUF 9 s)a g;ndit of"erul i a pri!it spre ua. /e urma a z;mbit.
Z =initete)te, domnule 6orugaU A zis el. Cumneata eti surescitat. . de
-n"elesA azi e a asea zi de c;nd nu mn;nci i nu bei nimicU
Z 7u pleca, domnule locotenent, ca nu sunt nebunU 7u)"i fe 'ricaU 2ntre)barea
mea cu grea"a a 'ost stupida. Cumitale nu poate s)p fe grea"aU Caca -nchizi ochii
i)"i -n'unzi nrile de la -nceput, nu mai e nici un pericol. Omul se obinuiete i cu
grea"aU . doar o chestie de !oin"a. .u n)arn !oin"aU Ce)aia s)a declanat -n mine
criza de grea"a. .&ista lucrtori care -i iau micul deun i pr;nzul i cina la gurile de
canal sau -n latrine, i nu le e grea"a. Sunt obinuipU 2)am !zut cum m;ncau salam
i unt cu paine, inghipnd cu po'ta, i)i mai i lingeau buzele. .rau !eseli, 'ceau
glumeU (hiar a!;nd nasul fn, te obinuieti. 7em"ii ardeau cada!rele prizonierilor, -n
lagre de concentrare, i pe urma -nchideau capacul crematoriului i se duceau la
masa. Gi nu le era grea"aU .&ista aici oameni care au umplut saltelele cu parul
'emeilor moarte -n lagrele de concentrare, i pe aceste saltele au 'cut dragoste cu
amantele lorU /e aceste saltele au 'cut copii cu ne!estele lor. /e saltele umplute cu
parul unor 'emei asasinate i arseU Gi nu le)a 'ost grea"aR 7u 2i s)au -ntors ma"ele
pe dosR =e)a 'ost bine. G i erau !eseliU .u am stat -n aceeai -nchisoare cu o 'emeie
care a!usese -n dormitor i -n budoar abaururi 'cute din piele de om. Cdeau o
lumina glbuie i lasci!a. =a lumina fltrata de abaururile din piele de om, ea a 'cut
dragoste, a m;ncat, a but, s)a lsat str;ns -n bra"e i srutat. A dansat. Gi nu i)a
'ost grea"aU .ra chiar 'ericitaU Oamenii se -n!a" cu grea"a, cum !a spunU . numai o
chestiune de obinuinD. A ,0 de !oin"a. Ruii au !iolat 'emei de $5 de ani.
7enumrateU =e)au !iolat unul dup altulA cite zece, aceeas" 'emeie. Gi nu le)a 'ost
grea"aQ au but !odcaU Cumnea!oastr nu 'ace"i ca ei, tiuU Cumnea!oastr nu
!iolap, Coamne 'ereteU Cumnea!oastr da"i 'emeilor ciocolata i utilizaDi
prezer!ati!e, c;nd 'ace"i dragoste cu eleU 7ici ce)au 'cut nem"ii nu 'ace"iU Liecare
popor are alte obiceiuri. Gi sa nu !a fe teama ca are sa !a apuce grea"a, orice)ap
'aceA sunt sigur ca suntep -n a'ara pericoluluiU Grea"a, sa ti"i, este cumplitaU Vad ce
su'r euU Liecare ma" mi se -ntoarce pe dos, ca o mnu, i ?l simt -n gura. Gi ferea
mi se)ntoarce pe dos, i stomaculR Gi mi)e mild de oameni. ?eribil de milaU (um !rei
dum)neata sa mai mn;nc -n aceste condipiV (um !rei sa mai am apetitV Recunoti
ca nu se mai poateV
=ocotenentul Pacobson se apropiase pe nesim"ite de ua. 3urgermeister)ul i
medicul ii spuseser ca prizonierul nu e nebun, ca e per'ect lucid. Laptele artau ca
minpsera.
Z Ai dreptate, domnule 6orugaU A zis comandantul lagrului. .ste imposi)bil
sa mai ai apetit -n aceste condi"iiU
Z 7u plecaU A zis ?raian. :ie mi)e greu sa ma mic. Eit)te dumneata pe
'ereastra i spune)mi daca s)a terminat percheziNa -n curteU
Z 2nca nu s)a terminat, a rspuns Pacobson.
?raian s)a minunat din nou cum putea un om, dup ce !zuse ce se petre)cea
a'ara, sa nu)i piard po'ta de m;ncareA Pacobson se !a duce direct la masa. . ora
0+RF
Z Hici ca -nc nu s)a terminatV 7ici nu se !a termina aa cur;ndA de)abia a
-nceput. @nt;i a"i cutat aur -n geamantane, -n case, -n boar'e, -n buzunare, -n
bocanci, -n custurile hainelor, -n izmene. Acum cuta"i -n gurile oame)nilor, -n
ezuturi st la subpori. Car i cu asta nu suntep dec;t la -nceput. :aine o sa "upui"i
pielea, ca sa cuta"i sub ea aur. /e urma !e"i smulge muchii de pe oase i !e"i
s'r;ma oasele, ca sa !ede"i daca nu cum!a ascund monede de aur. Ve"i stoarce
creierii oamenilor, le !e"i rscoli mruntaiel.. =i !e"i des'ace bucata cu bucata, ca sa
gsi"i aurulA bani de aur, inele de aur, !erighete de aur. Vep tia inimileR Aur, aur,
aurU Acum nu suntem dec;t la -nceputA abia a"i auns la piele. Car ea !a f "upuitaU
/erchezi"ia continual
=ocotenentul Pacobson nu mai era -n camera. ?raian s)a inters cu 'a"a la
perete.
/eti"ia nr. >. SubiectA .conomic "Valori a<ate asupra prizonierilor8.
@n cursul perchezifilor care li se 'ac prizonierilor, au 'ost confscate inelele,
!erighetele, brd'drile, ceasurile, stilourile, banii "Q toate obiectele de pre". Car
perchezifa, dei se 'ace pdnd la piele, nu este desa!ar"ita. Am obser!at astdzi ca
unit prizonieri mai au -n urul capetelor o coroana, aa cum au sfnlii din icoane.
.u tiu ca la s'm"i coroana este de aur. A prizonierilor nu e nici de aur, nici din
alt metal. Caca ar f 'ost aa, coroanele 9 sau nimburile, cum li se mai spune 9 ar f
'ost, desigur, confscate pdna acum. .le sunt, totu"i, 'oarte pre bioase, dei nu con"in
metal nobil.
.u nu sunt om de "tiin'd, dar cred ca aceste coroane, rezultate din anu)mite
radia"iuni pe care le emana spiritul prizonierilor posesori, au o !aloare 'oarte mare. .
interesant de obser!at ca -n societatea tehnica occidentala nu constatam ast'el de
'enomene la indi!iziSe pare ca ele sunt apana"ul socie)ta"ilor neci!ilizate. Car asta
nu are nici o importan"a i 9 de !reme ce repre)zintd o !aloare 9 coroanele nu
trebuie lsate -n posesia prizonierilor. Ordinul este strictA prizonierii nu trebuie sa
posede obiecte de pre". @mi amintesc ca, -n cursul istoriei, s)au mai confscat ast'el
de coroane sau nim)buri. /dna i un cuceritor barbar ca Ghinghis Kan i)a dat seama
de !a)loarea acestor podoabe descoperite la unii dintre prizonieri i. MBle)a -nsuit. /e
atunci insa miloaceele de transport erau primiti!e. (a sa nu se strice'or)matulQ i sa
nu se piard luminozitatea nimhurilor, Ghinghis Kan a poruncit ca ele safe luate cu
cap cu tot. (apetele cu nimb, tdiate de la prizonierii din (hina i din Arabia, au 'ost
-nirate pe s'ori "i legate de geile cailor, apoi duse -n :ongolia. /e drum insa 9
probabil din cauza condi"iilor atmos'erice i a schimbdrilor brute de temperatura 9
nimburile au disprut din urul capetelor, care a trebuit safe aruncate. @ncepuser,
de alt'el, sa f miroas. Spre a e!ita o ast'el de pierdere, ar f bine ca dumnea!oastr
sa nu tia"i capetele prizonierilor, cum a 'cut Ghinghis Kan. /rizonierii dota"i cu
aceste !aloroase coroane safe pu"i -n etu!e cu aer condi"ional i temperatura con)
stanta i transportaf -n patria dumnea!oastr.
:area 'ericire a societdfi noastre contemporane este ca ea dispune de
miloaceele tehnice necesare i nu suntem obligaf sa su'erim pierderi, ca Ghinghis
Kan. (ronicarul spune ca el a pierdut nimburi pre"ioase de la o umtate de milion
de capete de prizonieri tdiateU
(u !echea admira"ie 9 6eep smilingU 0
:AR?ORE=
Z /este cinci minute, te transportam la spital, a spus 3iirgermeister)ul,
plimb;ndu)se c"u m;inile la spate prin camera lui ?raian 6oruga. Acolo !ei f
0 fn#te tareU Mertgl.8Q literalA (ontinua"i sa z;mbi"iUF hrnit cu 'or"aU @mi pare
rau, noi am -ncercat tot ce ne)a stat -n putere. Gi locotenentul Pacobson la 'ell Car
dumneata n)ai -n"eles. 7oi i"i !rem binele, i dumneata ne ?ntorci spateleU
?raian tcea, ?ntins pe pat, cu 'ata la perete.
Z (e 'aci dumneata este lipsa de camaraderieU A continual 3iirgermeister)ul
m;nios. Rpeti timpul meu, al medicilor i al locotenentu)lui cu chestiuni personale
ale dumitale. 7oi trebuie sa ne ocupam de +5 555 de prizonieri, nu sa ne pierdem
timpul cu unul singurA ac"ionezi -mpotri!a intereselor camarazilor dumitale i asta nu
e permisU Cumneata eti unul, i ei sunt douzeci de miiU (hestiunile indi!iduale
trebuie lsate deoparte. Liecare dintre noi are 'amilie, sotie, copii i necazuri. (e s)ar
-nt;mpla daca to"i am ac"iona ca dumneataV 7)ai deloc sim"ul colecti!itapiU .ti
egoistU .u m)am luat dup locotenentul Pacobson, care este romantic i crede -n
democratic 9 ca to"i americanii 9 i am pierdut, -n ultimele zile, cinci ore ocup;ndu)
m de un singur om i negli"andu)i pe ceilalt" 0% %%% din lagrU .ste curata nebunie
ce)am 'cutU
Z Cumneata nu te ocupi de nici un om din lagrU A zis ?raian. Cumneata te
ocupi de o maina administrati!a, care e ce!a impersonal. 7u con'unda oamenii din
lagr cu mainria asta 'cut din registre, maini de scris i ci'reU Cumneata de
astea te ocupi, domnule 3iirgermeister, nu de cei +5 555 de oameni din lagr.
/rizonierii sunt carne, s;nge i spirit. Sunt su'erin"e, credin"e, doruri, 'oame,
speran"e, disperare i iluzii. =ar dumneata nu te ocupi nici de carnea i s;ngele lor,
care sunt ce!a indi!idual, nici de speran"ele sau disperrile lor, care sunt i mai
indi!idualeU Cumneata, cu ci'rele i cu har)tiaU 7u cunoti nici un prizonierA po"i
pretinde ca te ocupi de +5 555 de oameni, c;nd nu te ocupi nici mcar de unulV
Cumneata te ocupi de no"iuni, ca i Pacobson, nu de oameni. 7ici pe mine nu ma
!ezi omA ma !ezi numai ca parte din cei +5 555. Ce aceea e"ti suprat ca Di)ai
pierdut timpul. /e mine ca indi!id nu m)ai !zut i nici n)ai sa ma po"i !edea
!reodat. 7ici pe ne)!asta dumitale n)ai !zut)o ca omA ai !zut)o ca so"ie, ca mama
de copii i ca mena"era, dar niciodat -n -ntregul ei. =ar ea e&ista numai -n -ntregul
ei, ca un totU Cumneata n)ai !zut dec;t par"i din ea. 7ici pe mama dumitale n)ai
cunoscut)o, nici pe dumneata insupU 7)ai cunoscut nici un om pe 'ata paman)tuluiU
(aci ast'el nu "i s)ar prea niciodat ca "ert'eti prea mult timp pentru el. Cumneata
ai cunoscut numai oameni redu"i la o singura dimensiuneQ dar acetia nu mai sunt
oameni, dup cum cuburile cu o singura 'ata nu mai pot f cuburiU
Sanitarul a !enit sa anun"e ca ambulan"a era -n curte.
Z A !rea s)mi iau rmas bun de la un prieten, Pohann :oritzU A zis ?raian.
Z .ste interzis sa !orbeti cu ceilalt" prizonieriU
?raian s)a -ntors, -n pat, cu spatele spre 3iirgermeister. Sanitarii l)au in!e)lit -n
ptura i l)au luat pe sus, ca pe un pachet, ducandu)0 aa pana la ambulan"a.
Lereastra ambulan"ei era oblonita. ?raian 6oruga tia insa ca Pohann :oritz se
a<a la poarta infrmeriei i se uita la ambulan"a care pleac. 2)a z;mbit -n g;nd lui
:oritz i i)a spusA AdioUF
Z Coi americani ne)au adus un prizonier nebun din lagrU
Ge'ul spitalului)inchisoare din 6arlsruhe s)a ridicat din pat, a 'cut lumina i s)
a uitat la ceas. .ra ora unu noaptea. 2nfrmierul care)0 trezise l)a autat sa se
-mbrace. :edicul a ies.it din camera indispus.
/rizonierii erau adui la spital numai -n grupuri. 2n lagre, se atepta pana
c;nd numrul bolna!ilor se ridica la o suta, i numai dup aceea erau trimii la
spital. (hiar bolna!ii gra! ateptau -n lagr cSte trei sau patru sptm;ni, pana se
completa suta i se e'ectua transportul. @ntr)un an, nu 'useser dec;t doua e&cept"i.
Acum era a treia.
Z (e 'el de nebun e asta, de l)au trimis indi!idual i la miezul nop"iiV A
-ntrebat medicul, intr;nd -n cancelarie.
Z (red ca e 'oarte gra!, a zis infrmierul. 7u l)am !zut findc dormea -n
ambulan"a. Car daca au !enit americanii cu el la ora asta -nseamn ca e 'oarte gra!U
A'ara era rece i medicul ieise din patul caldA tremura c;nd a isclit har)tia de
luare -n primire a prizonierului. Americanii cu ambulan"a au plecat. :edicul s)a -ntors
sa se culce, renun";nd s)l mai !ad pe bolna!. 2i era 'rig. A dat insa dispoziNi sa fe
-nchis imediat -n sec"ia cu!enita.
?raian 6oruga nu tie ca a auns. 7u tie nici ca pe drum au a!ut o pana de
cauciuc, care i)a -nt;rziat pana la miezul nop"ii. 7ici mcar nu tie ce ora este. .l a
deschis ochii c;nd il duceau pe targa prin curtea spitalului i a !zut cerul albastru,
plin de stele.
Z (alea =acteeU A zis el i a zSmbit drumului alb de pe cer.
Cup aceea, i)au !enit -n minte cu!intele 3iirgermeister)u"mA ?e trans)portam
la un spital unde ai sa fi hrnit cu 'or"aUO ?raian s)a hotr;t sa se -mpotri!easc
oricrui tratament medical., (at timp !oi f contient, !oi re'uza sa mn;nc i sa
beauUF
2nfrmierii, care il auziser spun;nd O(alea =acteeF, au lsat os targa. Enul s)a
aplecat asupra lui ?raian i a zis ironicA
Z Am a""ms pe (alea =acteeU
?raian n)a gustat gluma S. 2 a -nchis ochii. Apoi a sim"it cum e luat ?n bra"e f
a"ezat -n pat.
?raian 6oruga pri!egte camera -n care se afa. =ampa din ta!an este acoperita
cu o plasS de sarma. /ereastra are gratii groase de fer. 2n earners sunt patru paturi.
Coi bolna!i stau de !orba, unul 2ng+ altul. /oart, haine militare germane.
(Snd a 'ost adus ?raian, ei n)au -ntors capul i au eontinuat sa !or)beasca. AmSndoi
sunt tineri. Al treilea sta -n pat, acoperit cu ptura peste cap. 7u i se !ad dec;t
bocancii, care ii ies de sub ptur. ?raian se -ntreab de ce doarme -ncl"at.
Eng, uG, un infrmier -n halat alb ade pe scaun. (apul lui e ca al
3tirgermeister#tilui SchmidtA masi!, pStrat (ap de piatrS. :us, chii 'e"ei par mor"i.
7ici pri!irile nu)i sunt !iiA parc)ar f de sticla. Car infrmierul are nu un cap de mort, ci
unul care n)a 'ost niciodatS !iu.
2nfrmierul s)a apropiat de ?raianA
Z (e po!este !rei sS ne spuiV A -ntrebat el i l)a prins pe ?raian de barbie, ca
pe copii c;nd ii do"eneti.
?raian 6oruga i)a 'erit capul i n)a rspuns.
Z ?u nu !rei sa ne spui nici o po!este, a zis infrmierul. ?u eti dintre cei care
tacU
Gi a luat mSna de pe bSrbia lui ?raian, ca s4)l bat, cu palma peste obrazA
Z /a cum i"i e meteahna i cum i"i cantS p,s,ricaU A zis. Apoi s)a aezat la
loc, pe scaunul de l;ng ua.
Z :)au -nchis -n casa de nebuni, findc am 'Scut gre!a 'oameiU
?raian i)a mucat buzele. ?oat oboseala ii dispruseA rSmSsese pomirea de a
se lupta., Sunt -n casa de nebuniO 9 i)a zis el., /lanul le e bunA nu l)am intflnit nici -n
romanele care descriu torturile din -nchisorile ruseti. /rizonierii medici, prizonierii
uni!ersitari din lagr au semnat certifcatul ca sunt nebun, ca sa arate cS gre!a mea
e un act de nebunie. Car sunt -n !ia", lucruri care nu se rezol!a at;t de repede, i
mai ales atSt de simpluU 7ici lupta mea n)o sa se termine a"aUF ?raian i)a -ncletat
pumnii., ?rebuie sa do!edesc c, sunt lucidF 9 i)a zis, i s)a sculat, !enind ctre
infrmier. Car se cltin. A trebuit sa se spri"ine de perete.
Z Vii s)mi spui po!estea taV A -ntrebat infrmierul. Gtiam eu ca ai s)mi spui
o po!esteU R;dea.
Z Aici n)aunge unul care sa n)aib o po!este de spus. Car acum n)am timp
sa te ascult, puiuleU =as c)ai s)mi po!esteti maine, poim;ine, peste o luna sau
peste un anU Ai s)mi spui mereu po!estea ta. A!em tot timpulU
2nfrmierul a!ea -n mana un ziarA !oia sa citeasc mai departe.
Z Ala din 'und e patul tau, a mai zis el. Cu)te i stai liniDtit acoloU Sa nu te
duci -n altulU AuziV
Z As, !rea sa te -ntreb ce!a, a zis ?raian.
Z Gtiu ca !rei sa ma -ntrebi ce!a, a rspuns infrmierul plictisit. Acum insa n)
am timp. Cu)te i te)aaza pe patU Aici trebuie sa fi biat cuminte, cuminteR Alt'el
iei btaie cu cra!aaU
A scos din sertaml mesei o cra!aa de clrie i i)a artat)o, apoi a pus)o la
loc. ?raian 6oruga a -n"eles ca once cu!;nt era inutil. Gi s)a -ntors la patul lui.
, 7u era de auns -nchisoarea. Acum stau -n ospiciul unei -nchisoriUF ?raian a
-nchis ochii. Ar f !rut s)i f&eze un plan pentru a doua zi. Car nu mai puteaA a
adormit cu pumnii str;ni.
Z Ridic)teU
?raian a tresrit. Ce)abia a"ipise. =;ng el se a<a unul din infrmierii care)0
aduseser cu targa, cel care)i spusese c a auns pe (alea =actee. ?raian i)a
recunoscut !ocea.
Z Scoate tot ce ai -n buzunareU
?raian s)a ridicat, cltin;ndu)se. A bgat -n buzunar manaQ ii tremura. A scos
batista i a -ntins)o gardianului. Apoi a scos din alt buzunar pipa i i)a -ntins)o i pe
ea. 2n buzunarul de la piept a!ea o iconi"aA s';ntul Anton. S)a uitat la ea, pe urma i)a
pus)o -n mana infrmierului.
Z 7u mai ai nimic -n buzunareV
Z 7u, a rspuns ?raian. Asta)i tot ce amU
Z :;inile susU A poruncit infrmierul.
?raian a ridicat bra"ele, dar numai pana -n dreptul pieptuluiA ochii i se
impaien"enisera i mai sus nu le putea urea.
Z :;inile susU A repetat gardianul.
Z 7u pot, a rspuns ?raian. :i)e 'oarte rau. Ame"escR
2nfrmierul i)a apucat bra"ele i i le)a aezat deasupra capului. ?raian a sim"it
-n tretet ap4sarea propriilor lui palme ca de piatrd= 7u)i imaginase pana atunci ca
palmele ii puteai f at;t de grele. StSteau "epene pe cap.
2nfrmierul l)a caulat -n buzunare. =ui ?raian i se prea ca m;inile strine ii
umblau nu -n buzunare, ci de)a dreptul -n carne i pe sub piele.
Z =as m;inile osU
2nfrmierul i)a descletat m;inile de pe cap i i le)a lasal sa cada de)a lun)gul
trupului.
Z Scoate ireturileU
Z =as)l -n paceU A spus gardianul din camera lui ?raian. 7u)l !ezi ca e galben
ca cearaV
=)au -ntins pe pat i i)au scos ireturile de la ghete. /e urma i)au tras -n os
pantalonii, i)au des'cut iretul de la izmenele militare pe care le purta i i l)au luat.
=a s'ars.il, i)au smuls ochelarii de pe nas.
Z 7u)mi lua"i ochelariiU 2)a rugat ?raian, care era 'oarte miop.
Z Vrei sa)"i tai !enele cu sticla ochelarilorV
Z 7u !ad nimic 'ara ochelariU
Z 7ici n)ai ce !edea aiciU
2nfrmierul a 'cut un pachet cu ochelarii, batista, pipa i iconi"a lui ?raian
6oruga. .ra tot ce mai poseda el pe pm;nt. Apoi infrmierul a plecat cu pachetul.
Z Scoal)te i mn;ncU
.ra prima diminea"a -n ospiciu. ?raian s)a uitat la castronul cu supa din mana
infrmierului.
Z 7u mn;ncU
Z Aici nu merge cum !rei tuU A zis infrmierul.
.l a asezal castronul la capul patului, pe duumea, apoi s)a indreptal spre
patul urmtor.
Z .u sunt -n gre!a 'oamei i a setei de apte zileU A zis ?raian.
Z Aici to"i sunt -n gre!a 'oamei, ppuU 7u eti singurulU
2nfrmierul s)a apropiat de patul bolna!ului care dormea cu capul acoperit i
cu bocancii -n picioare, i a dat ptura deoparte. Sub ea era un btr;n cu barba alba,
care s)a uitat speriat la gardian, apoi s)a -ntors cu 'a"a -n os.
Z (e !re"i de la mineV A -ntrebat el, -n'und;ndu)i capul -n perna.
(ei doi nebuni tineri au !enit i ei la patul btr;nului. Stteau unul l;ng altul,
lipi"i, ca i cum le)ar f 'ost teama sa nu fe despr"i"i. 2nfrmierul ii numea, CuliiF.
Z /e el, CulilorU A poruncit gardianul, cum ai asmu"i c;inii. Enul dintre Culi
l)a prins pe btr;n de sub"iori, pe la spate, celalalt i)a m'acat capul i l)au ridicat pe
ezut.
Z @ncet, c)i rupe"i oaseleU A zis infrmierul r;z;nd. 3tr;nul pl;ngea.U Gi
proptise brbia -n piept i pri!ea -n os.
Z Ceschide gura, tatuculeU A !enit ddaca cu biberonulU A zis infrmierul.
3tr;nul aps brbia -n piept cu toat puterea i str;ngea ma&ilarele.
Z Ceschide"i)i bolisprul, dar -ncetU
Culii s)au urcat cu genunchii pe pat. Gi)au bgat degetele -n gura btr;nului
i i)au descletat 'lcile. 2nfrmierul l)a apucat de nas i i)a astupat nrile, apoi, cu
cealalt mana, i)a turnat -n gura supa.
3olna!ul a pu'nit,U :procand supa pe pieptul Culilor. .i au ras. 2nfrmierul a
turnat a doua lingura -n gura btr;nului, care, de data asta, n)a mai putut)o
-mproca. :;ncarea i se oprise -n gat i el trebuia s)o -nghit, alt)'el se su'oca. /e
nas nu putea respiraA mana infrmierului ii astupa nrile.
Z :a su'ocU A bolborosit bolna!ul.
Opera"ia a continual. Cin c;nd -n c;nd, btr;nul mgaima ca se su'oca i se
zbtea -n str;nsoarea Culilor, dar ei il "ineau cu putere.
Z Vezi ca merge, tatuculeV A zis gardianul.
Obrazul btr;nului era galben ca cearaQ 'runtea i se acoperise de broboane de
sudoare. ?raian a -nchis ochii, ca sa nu mai !ad spectacolul.
Z Mi)e 'ricaV A -ntrebat infrmierul. Acum i"i !ine i "ie randulU
Z 22 hrnim i pe elV Au -ntrebat am;ndoi Culii -n acelai timp.
Z Caca nu)i biat cuminte, il hrnimU
Culii nu s)au mai uitat la btr;nA pri!eau ma&ilarele i gatul lui ?raian. ?raian
6oruga s)a aplecat, a luat talerul cu supa i a -nceput sa mn;nce. A m;ncat repede,
pe nemestecate. (;nd a terminal, a spusA
Z Cumneata, domnule infrmier, ai dreplateU (ine re'uza sa mn;nce dup ce
a 'osl inlernat -n ospiciu e nebunU 7ebunii nu pot declara gre!a 'oamei, findc sunt
iresponsabili de 'aptele lor. .u nu sunl nebun, i am mancalU Car n)am incelal lupla.
, ?rebuie sa le do!edesc medicilor sa sunt sntosUF 9 i)a zis ?raian. 22 durea
capul. :;ncarea o simDea ca pe)un bolo!an -n stomac. Car s)a 'ortal sa stea dreplQ a
incercal sa z;mbeasc. Apoi s)a apropial de infrmierA
Z As. Vrea sa !orbesc cu medicul sec"ieiU A zis el.
Z Ateapt !izitaU A zis infrmierul. =a !izita ai sa pop !orbi cu mediculU
Z :ai -nainte nu se poateV
Z /acien"ii din sec"ia noaslra n)au !oie sa cheme mediculU
Z @n"eleg, a zis ?raian. (um sa !ina medicul de cale ori il cheama un nebunU D
"i spun insa ca eu nu sunl nebun.
Z Atunci de ce te)au trimis aici, daca nu eti nebunV
Z (a sa ?ncetez gre!a 'oameiU A zis ?raian. Mi)am po!estit cum a 'ost. Acum
am m;ncatA nu mai e nici un moti! sa fu socotit nebunU Caca nu man)cam, putea"i
considera gestul meu ca un act de nebunie i nu ca un act de protest. Acum insa !a
e clarU
?raian i)a dat seama ca infrmierul citise ziarul -n timp ce el !orbea. 7u)l
ascultase nici o clipa.
Z :a socoteti nebun i acum, dup ce am m;ncatV Vocea lui ?raian tremura.
Z Cu)te -n patul dumitale i las)m s)mi citesc ziarulU A poruncit infrmierul.
Z 2f spun, omule, ca nu sunt nebunU
Z ?e cred, a zis infrmierul. Acum du)te -n pat i stai linititU Aici trebuie sa fi
biat cuminteA cine nu)i cuminte ia btaie cu cra!aaU
Coctorul n)a !enit -n diminea"a aceea la !izita.
=a amiaza, unul dintre Culi a ieit din camera, -nso"it de un infrmier. Cup o
umtate de ora a 'ost adus -napoi pe targa i aezat -n milocul -ncperii. 7rile
Culului, astupate cu !ata, tresltau. Lruntea ii era palida. Cin gura i se scurgeau
spume alburii amestecate cu un !enin !erzui, ca la c;inii turbaf, i)i tremurau
buzele.
Z (e s)a -nt;mplatV A -ntrebat ?raian.
(elalalt Culu r;dea, pri!ind cum trupul Meapn al prietenului sau era agi)tat
de spasme. /ieptul i se ridica, ca nite 'oale automate. :u"chii de la m;ini i de la
picioare se cutremurau, detaa"i parca de restul corpului, i pielea cptase alta
culoare. 7u mai era piele de om !iu. Gira spinrii -n"epenise ca lucrurile moarte. 7ici
z!;rcolirile nu erau alt'el dec;t ale unei ppui meca)nice. Vie era doar spuma alb)
!erzuie care ii curgea din gura i i se re!rsa pe piept, iar de acolo pe panza trgii.
Z (e i s)a -nt;mplat CululuiV A -ntrebat din nou ?raian.
Z 7imic, a rspuns scurt infrmierul. 2n"ec"iiU
Z (e 'el de in"ec"ii sunt asteaV Ce ce se zbate aaV
Z 7u f curios, bobocule, a zis sanitarul, ca ai sa le)ncerci i tuU :aine i"i !ine
randul "ieU
Z :ieV
?raian a pri!it trupul Meapn, tra!ersal de spasme, de pe targa.
Z Ce ce te miriV A zis gardianul. 7u)"i !ine sa creziV Aici toat lumea trebuie
sa 'ac in"ectiiU
/e urma, a schimbat !ata din nasul Culului i l)a ciupit de obraz. Culul n)a
reac"ionat.
Z /o"i i s)l tai cu cu"itul, acum nu simte nimicU 7umai cat se zbateU
2n"ecpile astea trebuie sa le 'ace"i to"i, ca pun ner!ii -n micare. Eite ce gim)nastica
'rumoasa 'ac ner!ii dumnealuiU
?raian s)a lsat pe pat, cu 'a"a tngropata -n palme. Ea s)a deschisA dar nu era
doctoral. Venise alt infrmier, care l)a luat de bra" pe al doilea Culu i l)a scos a'ara.
Cup scurt timp, l)au adus i pe el, cu targa, i l)au aezat tot -n milocul
camerei, l;ng prietenul lui. A!ea, tot aa !ata -n nri, i din gura i se prelingeau
spume albe)!erzui, ca la cinii turba"i. ?rupul, cu 'a"a -n sus, -i z!;rcolea
-n"epeneal.
Cup aceea, a 'ost randul btr;nului, pe care l)au -ntors -napoi la 'el, pe targa.
?raian se uita la cele trei trupuri care se zbteau -n acelai ritm, dei nu apar"ineau
aceluiai organism.
Z (e in"ec"ii sunt asteaV
Z (ardiazolU A zis infrmierul. Gocuri pentru ner!iU Astea zg;l";ie creierii i
scutura de pe ei -ntunericul nebuniei.
2nfrmierul a rSs.
?raian a pri!it iar cele trei trupuri de pe targa, care se z!;rcoleau mecanic, ca
niDte robo"i. 7rile 2i se um<au i tremurau la inter!ale regulate, -n acelai ritm i cu
aceeai intensitate. /iepturile se ridicau i se goleau de aer tot -n aceeai cadenza
de ppui automate.
?oat !ia"a care rSmasese -n cele trei corpuri omeneti se redusese la
micrile re<e&e ale muchilor. Voin"a, instinctele, spiritul erau moarte. 7u mai
rmsese dec;t re<e&ul, amplifcat spasmotic.
?raian 6oruga a a!ut -n clipa aceea !iziunea condi"iei umane -n societatea
tehnica contemporana. (amera -n care se a<a el crescuse uriaa, -ntinz;ndu)se
peste toat .uropa, peste tot Occidentul Di peste tot pm;ntul. @naintea lui, acum, nu
trei oameni se zbteau -n spasme automatizate, cu !ia"a redusa la re<e&e, dup,
modelul robo"ilor. (i tot genul uman, pe -ntreaga supra'a"a a planeteiU
.ra o imagine stupida, e&agerata, dar ea il obseda. 2 se prea ca
3iirgermeister)ul Schmidt conduce lagrul din 6ornwestheim -n ritmul 'antastic al
spasmelor celor trei trupuri -ntinse la picioarele lui. Car nu numai 3urgermeister)ul,
ci i Pacobson, gu!ernatorul 3rown, doctoral Samuel Abramo!ici, to"i Mopiau -n
acelai ritm de "azz, de maina, de oc pro!ocat de in"ectiile cu (ardiazol. O
societate care pulsa, se zbtea, spasmoticU
?riaMi i)a acoperit ochii i a urlatA
Z .umu !reauU 7u !reauU
Z 2n 'oaia dumitale de internare nu scrie nimic despre gre!a 'oamei i a seteiU
:edicul l)a pri!it bnuitor pe ?raian.
Z Caca era !orba de !reo gre!a, ar f scris aiciU A zis el. 2n fa dumitale
gsescA gra!e tulburri mentale, obsesia sinuciderii, accese de !iolen"a, ideea
persecuteU A tatU 7imic despre gre!a, nici un cu!;ntU Gre!a e un act con)tient, ar f
'ost consemnata aici. Ciagnosticul este isclit de doi pro'esori uni)!ersitariQ doua
somit"i medicale ale GermanieiU /e cine !rei sa cred euV /e dumneata sau pe cei
doi pro'esoriV
:edicul era con!ins ca tot ce spunea ?raian e pura in!en"ie.
Z .ti sigur ca sopa dumitale este arestataV A -ntrebat el. .u cred ca nici nu
eti cstoritU Ende "i)e !erighetaV
Z :i)au confscat)o solda"ii, la perchezi"iiU A zis ?raian.
Z Se poate sa fe ade!rat, a spus medicul. Car eu n)am nici o do!adaU .u
trebuie sa iau de bun numai ce scrie -n fa medicala a dumitale. 7u te supra, dar
trebuie sa pornesc de la premisa ca sotia dumitale nu e arestata, ca poate nici nu
eti cstorit, ca tatl dumitale nu a murit -n lagr, ca dumneata -nsu"i n)ai 'ost
arestat 'ara nici un moti!, cum pretinziU .u sunt obligat sa 'ac abstrac"ie de tot ce
po!esteti dumneataU
?raian 6oruga se g;ndeaA .ste oare posibil sa do!edeti cui!a ca ai mintea
limpedeV Liecare cu!;nt i fecare gest al tau, pe care pana atunci le)ai socotit
normale, c;nd le analizezi, par acte tipice de nebunU Aceleagi cu!inte, aceleai
'raze, aceleas" opinii care pe strada au aerul fresc, aici, -n ospiciu, sunt luate drept
simptome de nebunie a!ansata. (um sa trasezi grani"a dintre nebunie i starea
normalaV 2mposibilU Car trebuie sa do!edesc ca nu sunt nebunUF
Z Coctore, te implor s)mi dai o mana de autorU A zis ?raian.
Z (e !rei sa 'acV
Z Sa ma creziU
Z Asta nu 'olosete la nimicU A zis medicul.
Z 2"i cer nu s)mi spui ca ma crezi, ci sa ma crezi cu ade!ratU A zis ?raian.
Apoi sa ma supui unui e&amen medical rigurosU
Z A doua dorin"a Mi)o -mplineam i 'ara sa mi)o ceriU /rima, nuU .u sunt om
de tiin"aA nu pot crede dec;t ceea ce constat. Lara do!ezi nu cred nimicU
Z (rede)m ca omU
Z .u sunt om de tiin"aU A repetat medicul, apsat. (ontiin"a pro'esionala
-mi interzice sa cred cu!inte nedo!edite prin 'apteU
?raian 6oruga a 'ost supus e&amenului medical. 0 s)a scos cu siringa s;nge
din !enele de la m;ini. 2)a 'ost luat s;nge din !at'ul degetelor, i din nou din !ene 9
de data asta mai mult. .l se ls, cu resemnare. Omul trebuie sa dea s;nge.
/retutindeni.
Car s;ngele n)a 'ost de)aunS. @n prima seara, l)au -n"epat cu siringa -n cap,
dup cea'aA i)au scos c;te!a picturi din lichidul care scalda creierul. .l a suportat
durerea. 2)a 'cut 'oarte rau. Opera"ia s)a repetat. ?raian nu se -mpotri!ea nicicum.
Gtia ca omul trebuie sa plteasc i cu creierul, nu numai cu s;ngeleA alt'el, nu are
dreptul sa triasc.
2)au 'ost zg;ndrite glandele, i stoarse de secre"iile intime, pe care i le)au
analizat pe sticla, la lumina tare a lmpilor electrice. Erina, sali!a, sucul di!er)selor
mruntaie din stomac, toate au 'ost cercetate la microscop, -n eprubete i -n retorte,
-n laboratorul inchisorii)spital.
:edicii i)au radiografat plm;nii. Apoi capul. 2)au pri!it scheletul, os cu os i
-ncheietura cu -ncheietura, prin lumina razelor *.
(utau rana care a pro!ocat strigatul lui disperat dup "ustice. .a era -n alta
parte, dar medicii se -ncp";nau s)o caute -n trupul lui ?raian, -n plm;nii, -n
oasele, -n creierii, -n s;ngele i -n mdularele lui. .l se lasa scormonit.
Cup aceea, i)au 'ost e&amina"i muchii i ner!ii pe rand, ca sa se !ad cum
reac"ioneaz -n fecare parte a trupuluiA la genunchi, la m;ini, la stomac.
2 s)a ascultat inima. Erechea medicului a controlat micrile tainice ale
s;ngelui. (orpul lui ?raian a 'ost c;ntrit. /e urma i)au msurat -nl"imea, grosimea,
pieptul, oasele m;inilor, ale picioarelor. 2)au deschis guraQ din"ii au 'ost pri!i"i,
numarap., ciocni"i. 2 s)a cercetat limba, cum cercetezi -n 'ar'urie o m;ncare care nu
pare prea proaspt.
?ot trupul i)a 'ost in!estigat pe 'a"a i pe dos, ca un articol -ndoielnic.
=a s';rit, a !enit interogatoriul psihiatric. :edicul a stat de !orba cu ?raian
diminea"a, la pr;nz i seara. Eneori, i noaptea. Rspunsurile lui la -ntrebri aparent
banale au 'ost -nregistrate -n scris i -n ele s)au cutat sem)nele nebuniei, cum caut
detecti!ii indicii ale crimei -n casa !ictimei. /sihiatrul l)a pro!ocat pe ?raian sa
!orbeasc despre copilrie, despre mama lui, despre surori, despre tatl lui, despre
'emeile pe care le)a cunoscut. ?raian cunotea bine crrile ascunse ale
subcontientului, pe care !oia sa le gseasc medicul, i l)a autat sa le ptrund
tainele.
Su<etul lui ?raian a 'ost des'cut ca un dulap cu haine !echi i len"erie
murdBara. :edicii nu s)au ingreos, at sa pri!easc i sa miroas fecare cuta a !ie"ii
ascunse.
(u asta, e&amenul s)a terminal.
Z .ti per'ect sntosU A zis medicul. 7umai comple&ele ine!itabile,
subalimenta"ie, a!itaminoza i greutate subnormalsU 2n rest, totul este -n ordine.
=ipsesc ce!a globule roiiQ @ncheieturi in<amate, din lipsa de hranaQ dantura
periclitata, din acelai moti!Q puls @ntr)o oarecare dezordine, din cauza slbirii
generale a organismuluiQ c;te!a pete ino'ensi!e pe plm;niQ -n fne, pu"in
reumatism. ?oate astea sunt lucruri curente, 'ara importan"aU
Z V)a"i con!ins, deci, ca nu sunt nebunV A -ntrebat ?raian. .ra obosit. ?ot at;t
de obosit ca lisus -n gradina Ghetsimani, la poalele muntelui :slinilor.
Z Va rog sa ma elibera"i imediat din spitalU A zis ?raian.
Z ?e internam -n sec"ia medicala. .ti e&trem de slbit fziceteU
Z .u !reau sa ma -ntorc -n lagrU
Z 7u este -n"elept ce ceri, a zis medicul.
Z Vreau sa fu trimis cat mai cur;nd -napoi -n lagrU A repetat ?raian.
Cup apte zile, ?raian 6oruga se a<a din nou -n lagr. Venise cu certi)fcatul
medical care arata ca nu 'usese niciodat nebun. Ochii ii ardeau de s)tis'ac"ia
!ictoriei. Car trupul i se cltin ca o umbra, de oboseala i de su'e)rin"a.
Z Arestarea automata este o metoda, nu un cap de acuzareU A zis ?raian
6oruga. (a sa arunci un om -n pucrie, ca s)l tratezi ca pe)un criminal i ca s)l
ucizi, mai mult sau mai pu"in lent, trebuie sa ai un moti!. ?rebuie ca acel om sa fe
!ino!at de ce!a. (e am 'cut euV (e !ina are so"ia meaV (e a 'cut tataV (u ce este
!ino!at Pohann :oritzV 2n clipa c;nd !)am -ntrebat asta 9 cu disperarea freasca,
dup cincisprezece luni de deten"ie 9 ap tratat strigatul ca pe)un acces de nebunie.
(;nd strigatul omului dup "ustice i libertate este etichetat drept nebunie, omul a
-ncetat sa mai e&isteU /oate sa aib cea mai des!;rit ci!ilizafe din istorie, ea nu)i
mai e de nici un 'olosU
=ocotenentul Pacobson i)a aprins o "igar. 22 chemase la el pe ?raian 6oruga
imediat dup -ntoarcerea sa din spital. Acum regreta.
Z Cumnea!oastr, europenii, lua"i toate problemele -n tragicU A zis locote)
nentul. Asta e specialitatea dumnea!oastr.
Z Ai dreptate, a zis ?raian. .ste un de'ect. Car a contempla cu z;mbetul pe
buze tragedia i z!;rcolirile omului este infnit mai gra!. Asta e cu totul altce!a
dec;t un simplu de'ect sau o greeala oarecare.
Z .u am -ncercat sa 'ac ce!a pentru dumneata, a zis Pacobson, dar n)am
putut ob"ine nimic. Am cerut eliberarea dumitaleR
Z Sunt sigur ca ai 'cut tot ce puteai, 'ara ca asta sa f 'olosit la ce!aU A zis
?raian. 7)a!eai cum reus", 7ici un om nu !a mai reui s)l elibereze pe altul, i nici
mcar pe sine. Omul este -n minoritate, nu mai poate 'ace nimic nici pentru el, nici
pentru semenii lui. Omul poarta lan"uri mecaniceU Gi dumneata le port"A toate
ctuele birocra"iei tehnice i"i imobilizeaz m;inile i picioareleU At;t ne mai poate
o'eri 9 noua, oamenilor 9 ra'mata ci!iliza"ie apuseana contemporanaA ctueleU
Z Cu)te -n lagrU A spus Pacobson. Odihnete)teU ?aTe it easNU Gi nu mai 'ace
prostiiU
Z 7u !oi 'ace dec;t ce ii mai sta -n putin"a unui om, la aceasta ora t;rzie a
istorieiU
Z =ar cazi -n melancolie, a zis locotenentul. 7u)mi place c;nd te !ad aa. =ei
o "igaraV
Z (u placereU
?raian i)a aprins Migara, apoi a -ntrebatA
Z Cumneata n)ai senza"ia, domnule locotenent, ca suntem nite spectatori
care se -ncp";neaz sa rm;n -n sala i dup ce spectacolul s)a terminalV
Obstina"ia asta nu 'olosete la nimicA tot !om f da"i a'ara. /ana la ultimulU Sala
trebuie aerisita, scaunele ridicate. (ontinentele trebuie aerisiteA cur;nd -ncepe alt
spectacolU 2storia -i continua reprezentapile. =eri au 'ost pe afs. /etifile, adic
implorrile omului ctre birourile societ"ii tehnice, spre a f lsat -n !ia"a. /eti"ia
care solicita gra"ierea omului de la pedeapsa cu moartea a 'ost respinsa. 7ici n)a
'ost cititaA spectacolul nu a plcut. 7)a!ea happN endU :aine !om a!ea premieraA
3aletul mecanic. En spectacol 'ara oameniA apar pe scena numai roboti, maini i
cet"eni mascap. .u nu !oi asista. /entru mine, acest spectacol -ncepe la o ora prea
t;rzie. Cumneata ai lo"a rezer!ataQ dar sa tii ca numai la primele reprezenta"ii. Cu)
te, i petrecere 'rumoasaU Gi nu uita, totui, ca nu ai lo"a dec;t pentru -nceputul
stagiuniiU
?raian 6oruga a lsat "igara aprinsa i neterminata -n scrumiera de pe biroul
locotenentului. Gi a plecat.
?raian l)a -nt;lnit pe Pohann :oritz la intrarea -n lagr, chiar l;ng poarta.
:oritz era trist. (;nd l)a !zut pe ?raian, i)au dat lacrimile.
Z Cumnea!oastr sunte"iV (redeam ca n)am sa !a mai !ad niciodatU
Z Mi)ar f prut rauV
M 9 /ana la moarte mi)ar f prut ranU A zis Pohann :oritz, str;ng;ndu)i m;inile
lui ?raian. 7ici n)am putut s)mi iau rmas bun de la dumnea!oastr, c;nd a"i
plecat. 7u m)au lsat sa intru -n infrmerieQ eu am -ncercat mereuU Ende a"i 'ostV
Z =a casa de nebuniU A zis ?raian.
Pohann :oritz i)a dus mana la gura, pri!indu)0 f& pe ?raian.
Z 7u credU A zis. =a casa de nebuniV
Z =a casa de nebuni, a repetat ?raian. Gi am adus ce!a de 'umatU ?raian a
des'cut batista, -n col"ul creia a!ea pu"in pra' de tutun.
Z Acolo !)au -nchisV Sracul domnul ?raianRU
S)au aezat am;ndoi pe pm;ntul -ncins, l;ng poarta lagrului, i au ?nceput
s)i rsuceasc "igri. :oritz nu era inca dumerit, dar nu -ndrznea sa -ntrebe
nimic.
Z Mie "i)a plcut -ntotdeauna pipa mea, nu)i aaV A zis ?raian.
Z (u pipa ai totdeauna ce!a de 'umat, a zis Pohann :oritz. /o"i sa pui -n ea
toate gunoaiele i toate resturile de tutun din care n)ai mai putea 'ace o MigaraU Ce)
aia -mi prea rau ca n)am pipa. 2n lagr, 'ara pipa, e greuU
Z 2"i druiesc pipa mea, a zis ?raian i i)a -ntins lui :oritz luleaua pe care o
Enuse, !reme de un an i umtate, aproape -n permanen"a intre din"i, mai mereu
goala.
Z 7u se poateU A zis :oritz. O pipa este o ade!rat a!ere -n lagr. Gi apoi
dumnea!oastr cu ce)o sa 'uma"iV
Z .u nu mai 'umez, a zis ?raian. Asia e ultima "igaraU
Z V)a spus doctorul sa nu mai 'uma"iV
Z 7u mi)a spusU Car nu !reau sa mai 'umezU
Pohann :oritz a luat pipa i a -nceput s)o umple cu tutun.
Z Va mul'umesc, a zis el. Car, daca nu !a pute"i lsa de 'umat, eu !)o dau
-napoi, sa ti"iU O primesc numai daca dumnea!oastr !a lsa"i de tutun.
Z :a las sigurU :oritz a z;mbitA
Z Gi eu am zis de multe ori ca nu mai 'umez, dar n)am putut. ?utunul se las
greuU
Z Gtiu, a zis ?raian. 2nsa, de data asta, eu am sa ma las de 'umat.
?raian 6oruga s")a aprins "igara. Pohann :oritz i)a aprins pipa.
Au 'umat am;ndoi -n tcere. ?raian i)a scos apoi ochelarii i s)a uitat la ei cu
luare aminte i cu dragoste. A!eau rame mari, negre. .l ii pri!ea de parca i)ar f luat
rmas bun de la ei. Cintre toate obiectele personale pe care le purta cu el de obicei,
nu)i rmseser dec;t ochelarii. ?abachera, ceasul, inelul, !erigheta, stiloul i
creionul ii 'useser confscate pe rand. 7u mai a!ea dec;t ochelariiR
(ruciuli"a, pe care o purtase la gat -n ultima !reme, o pusese pe pieptul
tatlui sau, dup ce murise, ca sa fe -ngropat cu ea. /reopi ortodoci sunt
inmormantaf -n oda"diile cu care au slu"it i cu icoana pe piept. ?atl lui nu 'usese
-nmorm;ntat -n oda"dii. .ra -mbrcat -ntr)o bluza americana cu ins)crip"ia /I, pe
spate i pe m;neci. 7u a!ea nici cmaaA cmaa tocmai se a<a la uscat. Pohann
:oritz o splase diminea"a i, dup ce a murit, preotul a 'ost luat at;t de repede din
cort, -nc;t ei n)au mai a!ut timp sa aduc camas. A i s)l -mbrace. ?raian i)a
strecurat insa, intre bluza i piele, cruciuli"a lui de la gat. ?atl lui a 'ost -ngropat cu
ea. Sau poate a 'ost ars cu ea la crematoriuR Acum, ?raian mai a!ea ochelarii.
Singurul lucru personal care mai era al lui, -n a'ara de trup. (orpul sau i ochelarii
erau singurele elemente materia)le pe care le mai sal!ase din !ia"a lui anterioara.
Acum se uita la ochelari, analiz;ndu)i cu triste"e i melancolie. /e urma i)a -ntins lui
Pohann :oritz.
Z Vrei sa mi)i pstrezi tuV
Z Acum !ede"i 'ara eiV A -ntrebat :oritz, care socotise -ntotdeauna ca e o
mare po!ara i o pedeapsa pentru cine!a sa poarte -n permanen"a ochelari. Se
bucura sincer ca ?raian nu mai a!ea ne!oie de ei.
Z 7u !ad 'ara eiU A zis ?raian. Car e mai odihnitor 'ara ochelari. 7)am s)i mai
port niciodatU
Z Gi eu ma miram cum putea"i s)i purta"i toat ziuaU A zis :oritz. 7u)i
scotea"i dec;t noaptea. 7u !)am !zut niciodat 'ara eiU
Z Cac)ai sa fi eliberat -naintea mea, am sa te rog s)i duci so"iei mele
ochelarii, a zis ?raian. /oate ca n)ai s)o -nt;lneti imediatA s)i pstrezi insa la tine
toat !remeaU 7u se tie unde o gase"ti. /oate !a -nt;lni"i mai t;rziu, -n Romania. Ai
gria sa nu)i spargiU
:oritz luase ochelarii i se uita la ei. Sim"ea ca ?raian ii ascunde ce!a. Laptul
ca -nt;i i)a druit pipa i acum ii ddea ochelarii a!ea un -n"elesR
Z 7u te speria, :oritzU A zis ?raian. Vreau doar s)i Dii tuU .u n)am s)i mai
pun la ochi. 7u !reau sa mai port niciodat ochelari, dar nu !reau nici ca ei sa
aung -n m;ini strineU At;tea lucruri am !zut cu ei -n !ia"aU :a -n"elegi de ce)mi
sunt aa de dragiV (u ochelarii tia am !zut)o -nt;ia oara pe so"ia mea. (u ei am
!zut o mie i una de 'ete 'rumoase. Am !zut tablo)uri, statui, muzee, orae, "ari.
Am pri!it cerul, marea, mun"ii. (u ochelarii tia am citit nenumrate cit. 2, noapte
de noapte. (u ei l)am !zut pe tata murind. (u ei te)am pri!it pe tine i mi)am pri!it
to"i prietenii.
(u ei am pri!it cum se prbuete .uropa. (u ei am !zut cum mor oamenii
de 'oame, cum sunt -nchii, schingiui"i, cum se topesc -n lagre. Am !zut sfn"i,
oameni i nebuni. (u ochelarii tia am !zut cum moare un continent, cu oameni
cu tot, cu legile, cu credin"ele i cu speran"ele lui, 'ara sa tie ca moare, -nchis -n
lagrele i -n canoanele tehnice ale unei societ"i -ntoarse la -n"epenirea barbara.
Ochelarii tia, draga :oritz, sunt ca i ochii meiQ uneori chiar ii con'und cu ei,
sunt inseparabili. (u ei am !zut tot ce era de !zut pana acum. Ce azi -nainte, nu
mai !reau sa !ad nimic. Sunt obositA spectacolul a durat prea multU
+1%Astazi, daca -mi pstrez ochelarii, n)a mai a!ea de !zut dec;t ruine de
orae, ruine de oameni, ruine de "ari, ruine de biserici i de credin"e. (u ei mi)a
!edea propria mea ruinaA ruina minelorU . e&asperant sa !ezi, unde te)ntorci i cat
cuprinzi cu ochii, numai ruine. Gi eu nu sunt un sadicA nu le pot pri!iU
/este aceste ruine !in 9 au i -nceput sa !ina 9 noi pionieri, cet"eni ai unei
lumi care se caDara -n istorie. .i construiesc, cu 'urie. .u nu pot construi -mpreun cu
ei. (onstruc"ia ci!iliza"iei lor -ncepe cu -nchisoril.. =i pri!eteU .u nu !reau sa
construiesc -mpreun cu eiU Ce aceea, ar trebui sa raman toat !ia"a un spectatorQ i
a trai ca spectator, ca martor, nu -nseamn a trail Societatea contemporana nu are
pentru oameni dec;t locuri de spectatori.
Amara ironicU Singurul lucru pe care nu mi l)au confscat la perchezi"ii pana
acum au 'ost ochelariiU :i)au indicat poruncitor singura atitudine pe care mai am
dreptul s)o pstrez de)a lungul !ie"ii. Am gash generos gestul solda"ilor de a)mi lsa
ochelarii. /e urma, am -n"elesA era nu din generozitate, ci din sadismU @mi f&au ast'el
nu numai pozi"ia de spectator, ci i spectacolulA lagrulU Altce!a nu mai am dreptul
sa !adA doar lagre, -nchisori, casa de neb)uni, solda"i, sarma ghimpata.
Ce aceea, eu renun" la ochelari. RenunM la singurul lucru care -mi mai era
-ngduit 2n !ia"a. Ochelarii sunt, ca i ochii, un lucru minunat, inegalabilQ dar numai
cata !reme eti -n !ia"a. (;nd nu mai ai !ia"a, sau c;nd mai ai c;te!a picturi din
ea, sau numai acces temporar i limitat la ce -nseamn !ia"a, ochelarii sunt o gluma
sinistra. Ai !zut tu mort cu ochelariV
Z Car dumnea!oastr nu sunte"i mortU
Z Asta e singura noastr speran"aA ca nu suntem mor"iU Car speran"a nu
poate ?nlocui !ia"a. Speran"a este o iarba care crete i pe morminteU
Z Car noi suntem -n !ia"a, domnule ?raianU A zis :oritz.
Z 7oi speram ca suntem -n !ia"aU
Pohann :oritz s)a uitat la ?raianA -i adusese aminte ca el !enea de la casa de
nebuni. Singur spusese ca a 'ost la casa de nebuniU
Z 7u te speria, draga :oritz, a zis ?raian. 7u sunt nebunU Caca i tu ai crede
asta, aS. Li 'oarte -ndurerat. ?u spui ca eu mai sunt -n !ia'a, findc, daca nu, m)ai
!edea mort. :)ai !edea cum mi se -nchid ochii, cum mi se oprete inima i cum ma
rcesc. Car, draga :oritz, e&ista morDi care nu lasa cada!reU (ontinentele morA i nu
le raman cada!rele. (i!iliza"iile morA i nu le !ezi cada!rele. 7ici legile nu)i las
cada!rele -n urma lor. ?arile mor i ele, tot 'ara cada!ru. Oamenii mor i ei uneori,
@nainte de a li se do!edi moartea prin e&isten"a cada!rului. Laptul ca tu nu)mi !ezi
cada!rul nu e o garan"ie ca eu sunt inca -n !ia"a. :a -n"elegiV
Pohann :oritz a -nceput sa pl;ng.
Z (e)ai p"it, draga :oritzV
Z Cumnea!oastr sunte"i bolna!, domnule ?raianU
Z Vrei sa spui ca aiurez i ca sunt nebun, nu)i aaV
Z 7u spun asta, domnule ?raianU (um a putea eu sa spun una ca astaV
Z ?u crezi ca sunt nebun, a zis ?raian. Cin cauza asta pl;ngiU Car plSngi
degeabaA nu sunt nebun, dragS :oritzU Sunt mai lucid decSt oricSnd.
Z Ca, domnule ?raianV
Z Sigur ca daU
Z .u n)am crezut ca sunte"i nebunQ credearn c !a doare capulU A zis :oritz.
At;tea zile n)a"i m;ncat i n)aDi but nirnic i, acolo unde aDi 'ost, poate !)au
chinuitR 7ici o clipS nu rni)a trecut prin minte ca a"i fR Pohann :oritz a e!itat sa
pronun"e cu!;ntul, nebunF. ?raian i)a rSsucit o noua "igara i s)a g;ndit ca oamenii
care su'er !z;nd prbuirea culturii europene se prbuesc i dispar o datS cu ea.
(ei care asista la aceasta prbuire, dar raman -n !ia"a, sunt strini de drama. .i fe
apartm unei ci!iliza"ii mecanizate, ca Pacobson, care il crede nebun, fe sunt 'r;nge
primiti!e, ca Pohann :oritz, care triete inca -n 'aza instinctelor S. 2 a supersti"iilor,
i care, la 'el, il ia drept nebun. Am;ndoi n)au nirnic de)a 'ace cu .uropa i am;ndoi
numesc nebunie momentul c;nd omul aunge la limita su'erin"ei spirituale.
Singura care ar f putut -n"elege ca este nu nebunie, ci su'erin"a dusa la
ultima ei granita, ar f 'ost 7ora. .a a!ea antrenamentul ereditar a mii de ani de
scla!ie i umilire. Rasa ei a -n!"at robia i su'erin"a -n .gipt, trudind la -nl"area
piramidelor, a trit persecu"iile religioase din Spania inchizi"iei, pogromurile din
Rusia, lagrele de concentrare din Germania. Rasa .leonorei Iest !a rezista i noii
ci!iliza"ii tehnice.
?raian 6oruga s)a bucurat pentru 7ora i a z;mbit. Apoi a zisA
Z :oritz, aprinde)Di pipa. Gi pe urma du)te i pui bine ochelarii -n cort, ca s,
nu cum!a sa se spargU Gtii ca trebuie s)i dai -ntregi so"iei meleU
Z =i duc, domnule ?raianU
Pohann :oritz a plecat cu pasul lui domol, cu umerii puDin apleca"i, pu'ind din
pipa. =ui ?raian 6oruga i s)a prut dintr)o data ca)0 !ede pe :oritz strbt;nd nu
cuttea lagrului, ci secolele istoriei, cu acelai pas egal, absent la ce se petrece -n
urul lui, la rdcinile -nfpte ad;nc -n pm;nt i cu ochii la miracolul albastru al
cerului, 'ara sa se -ntrebe !reodat de ce este albastruR
, Pohann :oritz i 7ora Iest !or supra!ietiai .uropeiUO 9 i)a zis ?raian., .i !or
trai i -n societatea tehnica occidentala. Car nu multa !reme. 7ici un om nu !a putea
rezista prea multU /oate ca nu !or asista dec;t la primele repr'ezenta"ii. Apoi !or
disprea i ultimii oameni, cei mai tari, i !or !eni roboDii din rsrit i din apus, de la
sud i de la nordUF
Pohann :oritz a disprut intre corturi. ?raian 6oruga s)a ridicat, a arun)cat
"igara i s)a -ndreptat spre poarta principals a lagrului.
/rizonierilor le era interzis sa ptrund -n curtea care ducea ctre intrarea
principals. ?raian 6oruga o tia, ca i ceilal"i, dar a continual sa mearg, cu paii
siguri, nici prea -ncet, nici prea grbitA caden"a -n care te)ai -ntoarce acas seara,
dup o zi de munca, contient c)"i poDi permite lu&ul de a nu te grbi, dar 9
totodat 9 hotr;t sa nu -nt;rzii prea mult.
/rizonierii care se a<au -n curte 9 i -ntotdeauna se a<au c;te!a mii -n curte 9
au obser!at ca un de"inut intrase pe aleea interzisa i s)au apropiat de sarma, s)l
!ad mai bine. (redeau ca e !reun 'urier de la comandamentul lagrului sau !reun
medicA numai acetia a!eau !oie sa treac pe alee. /rizonierii insa il pri!eau, findc
-n lagr nici un 'apt nu se petrece 'ara sa fe obser!at, cu a!iditate, de mii de ochi.
Ochii obliga"i sa !ad zilnic mereu aceleas. 2 lucruri caut cu sete noutatea,
cat de ne-nsemnatQ ce!a care sa ias din comun. Setea spiritului omenesc de a
e!ada din automatism i de a gsi elementul inedit i personal, 'aptul de !ia"a
caracteristic i singularR
En prizonier care tra!ersa teritoriul opritR .ra un e!eniment demn de aten"ie,
chiar daca 9 find medic ori 'urier 9 a!ea permisiunea de a trece prin curte. 22 pri!eau
cu interesul cu care sunt pri!i"i actorii pe scena, findc ei s!;resc un act care
mul"imii de spectatori ii este inaccesibil.
?raian 6oruga tia ca e urmrit de ochii miilor de prizonieriQ tia i ca san)
tinelele poloneze din turnurile de lemn de deasupra gardului de sarma ghimpata se
uita la el cu nedumerire, ne-n"eleg;nd ce !rea i -ncotro se ?ndreapta.
?raian n)a pri!it nici mapoi, ctre prizonierii aduna"i la gard, nici -n sus. (tre
santinelele din turnuri. .l mergea drept -nainte. :ergea nu doar cu pasul hotr;t i
canden"at al omului 'urios i decis sa treac peste orice obstacolA pasul lui a!ea i
elasticitate, ca atunci c;nd iDi place sa mergi pe os.
Car ?raian 6oruga nu gsea nici o placere sporti!a -n mersul luiA tia numai ca
el are un sens, adic ii satis'cea spiritul. Ce aceea, pasul nu)i era nici apsat, nici
monoton, ca micrile automatizate ale mainilor ori ale oamenilor m;na"i orbete
de pasiuni i "elwi. /asul lui ?raian nu era de 'anatic.
:ergea cu ochii larg deschiiA 'ara ochelari !edea prost. Car ochii inimii i cei
ai min"ii distingeau limpede totulA drumul, sensul drumului, bucuria i drama
drumului. (ine!a cu pri!irea ascufta ar f pulut citi -n mersul lui ?raian, -n paii lui pe
nisip, -nspre gardul de sarma ghimpata, o triste"e ad;nc, discreta i pudica.
?riste"ea oamenilor c;nd pleac de acas, departe de ea. ?riste"ea marinarilor, c;nd
prsesc portul. (ine!a care ar f tiut sa !ad ar f putut citi toate astea -n paii lui
?raian. /icioarele lui le -nscriau pe nisip. Car ochii care sa citeasc lipseau.
Ochii santinelelor poloneze i ochii prizonierilor !edeau numai ca ?raian se
apropiase de sarma ghimpata. 7imeni nu a!ea !oie sa se apropie de gard la mai
pu"in de un metru i umtate. ?raian 6oruga o 'cuse, insa.
/rizonierii au dus m;inile la ochi, spre a nu scpa !reo micare. Al"ii i)au dus
palma la gura, a"teptand urmarea, ca i cum ar f asistat la un meci palpitant, ar f
!zut un flm senza"ional ori ar f citit un roman poli"ist cu enigma. /olonezul din turn
a rmas i el uimit. /oate ca i)ar f dus m;na la ochi, ca sa !ad mai bine. Car
mana lui era pe armaA c;nd a !rut s)o ridice spre 'runte, a ridicat arma. Atunci i)a
amintit ca, daca un prizonier se apropie de gardul de sarma ghimpata, el are
consemn sa traga. Gi a apsat pe trgaci.
@n clipa c;nd arma a luat 'oc, polonezul i)a dat seama ca 'cuse o greealaA
nu ochise -nainte de a trage. Gi, c;nd tragi cu arma, -nt;i trebuie sa oche"ti. Asta e
regulamentul, tia, ii intrase -n subcontient. Ce aceea, automat, i)a reparat
greealaA a doua oara, pana sa apese pe trgaci, a ochit "inta, adic omul.
?raian 6oruga a auzit prima detuntur. /e urma, a auzit)o pe)a doua. A sim"it
un 'ulger trec;ndu)i prin 'a"a ochilor, o oboseala, care i)a ptruns calda -n trup, ca
oboseala care se -mprtie -n tine iarna, c;nd !ii de)a'ar, din ger, i bei ceai
ferbinte cu ro:. Gi m;inile i se udau de ce!a cald. Apoi trupul lui s)a -ndoit i a czut
pe pm;ntul -ncins de l;ng sarma ghimpata, cum cade i se mototolete un palton
alunecat din cuier.
?raian a resimt"t o mila imensa pentru corpul muiat i prbuit la pm;nt.
(orpul acesta era cel mai bun prieten al luiA de)abia acum -i ddea seama cat de
mult il iubete. /e urma s)a g;ndit la 7ora i la tatl lui, care)i erau la 'el de apropia"i
ca propriul lui trup. 2maginile 7orei, a preotului 6oruga, a mamei lui, a lui Pohann
:oritz, a procurorului George Camian i alte c;te!a inca au czut i ele din 'a"a
ochilor lui ?raian 6oruga, cum cad nite tablouri din perete, dup ce le sco"i cuiele -n
care au 'ost ag"ate.
?ablourile cu imagini dragi s)au pr!lit pe pm;nt, la 'el ca trupul lui ?raian
6oruga, -ngrmdindu)se unele peste altele. Spiritul nu le mai putea "ine -n 'a"a
ochilor. 7u mai a!ea putere. Eltimul lucru rmas neprabus.it era capulA 'runtea ii
sttea inca sus. Car, dup c;te!a clipe, a de!enit i ea prea agrea.
.l i)a lipit obrazul de pm;ntul cald i a -ncercat s)i aminteasc ce!a, dar
memoria ii era ca o panza de steag care i)ar f acoperit, cu 'aldurile ei unduitoare,
tablourile !echi, o data cu trupul -nmuiat, din care s;ngele se scurgea.
M ?raian 6oruga tia ce ar f !rut sa spun, i n)a mai spusU O rugciune care ii
plcuse. Car, ca at;tea lucruri -n !ia"a, ea a rmas doar -n g;nd. Gi nu era lunga.
Caca ar mai f trit c;te!a clipe numaiR
.rde, du =iebe, ich willR
7amenlos, bin ich zu dir entschlossen 9 !an weit her, #
Obrazul i buzele lui au sSrutat "arSna calda, tandru, prieteneDte, cu dragoste.
?otul era solemn, des!;rit. LiindcS totul se des'urase simplu, cu
-ncetineal maiestuoasS cu care se stinge 'ocul.
@n eurtea lagrului, Pohann :oritz, care !oia sS strige, i)a dus rnana la gur4 i
s)a stp;nit. =a ce sa f strigatV
:oritz i)a plecat pri!irile 'n pm;nt i i)a 'cut semnul crucii.
A patra zi dup moartea lui ?raian 6oruga, Pohann :oritz a primit scrisoare de
la Suzana.
Scrisoarea Suzanei ctre Pohann :oritzA
Cragd lani, /oate ca tu ma credeai moartd. Ce noua ani nu mai 'tim nimic
unul de altul. :intea mi)a spus f mie de multe ori ca tu nu mai trdie'ti. :)am
pregdtit sa'ac rugdciuni la biserica pentru tine, a'a cum se'ac pentru mor"i. Car, -n
ultima clipd, m)am opritA inima -mi spunea ca tu nu e'ti mart. Acum ma bucur ca nu
bi)am 'cut parastas, caci e mare pdcat sa'aci slu"bd ca la mor bi pentru cine!a !iu.
Adresa ta mi)a dat)o domnul /erusset, de la (rucea Rofe el!etiand. :i)a spus
ca e'ti -nchis de c;"i!a ani. Cup ce am mul"umit lui Cumnezeu ca ni te)a "inut -n !ia
bd, l)am rugat sa lumineze mintea celor care te "in -n pu'carie pe nedrept, findc ei
'tiu ca nu e'ti nici ho", nici uciga', f stai -nchis de)geaba.
Sunt multe lucruri pe care trebuie sa f le spun. 2n noua ani s)au petrecut
multe. Car nu e loc -ntr)o scrisoare pentru toate.
?u ai safi mdnios ca eu ma a<u acum -n Germania. (a am pardsit casa,
pm;ntul f toat gospodria noastr i i't fn copiii printre strini. Ce aceea, if !oi
scrie cum s)a petrecut totul.
?u ai plecat a doua zi de Sfnfi -mpra"i (onstantin f .lena. Oamenii din sat
spuneau caandarmii te)au dus cu pu'ca de la spate. .u n)am crezut, findc 'tiam ca
nu e'ti !ino!at cu nimic f nu a!eau de ce sa te duca cu pu'ca de la spate andarmii f
sa te tnchidd, ca pe hof.
# Glie, tu iubito, !reauR 7ecunoscut ,0 de departe, !in hotr;t spre tine.
MRainer :aria RilTe8
(;nd s)au -mplinit patru sptm;ni de la plecarea ta, eu am 'cut paine f te)
am a'teptat sa !ii. Gtiam c)ai sa te)ntorci -nsetat f <dmdnd. Car, dup ce p;inea s)a
uscat, am dat)o copiilor f)am 'cut alta, ca sa fe proaspdtd c;nd sose'ti tu, caci 9 nu
'tiu de ce 9 -mi spunea inima c)ai sa sose'ti cur;nd. ?e a'teptam -n fecare zi.
(redeam c)ai sa !ii seara, f 2dsam poarta deschi)sa, ca sa nu trebuiasc sa a'tepf
pdnd !in eu sa "i)o deschid. .u 'tiam c)ai sa !ii obosit f au sa te doard picioarele f
de aceea nu !oiam sa te las sa a'tepf la poarta. Car tu, dragd lani, n)ai !enit. .u n)
am mai 'cut paine pentru tine, ca nu mai a!eam'dind, dar, de a'teptat, te)am
a'teptat -n fecare zi. @ntr)o zi, aproape de S'dntul 7icolae, andarmul a !enit f mi)a
spus ca tu e'ti e!reu f trebuie s)f ia casa. (a sa ma lase sa mai stau cu copiii -n ea,
m)a pus sa semnez o h;rtie de di!or". Am semnat. .ra iarna, f n)a!eam unde ma
duce. Car, de despr"it, nu m)am despr"it de tine f te)am a'teptat ca f mai -nainte,
cu f mai multd nerdbdare.
(;nd au !enit rufi -n sat, i)au impu'cat pe printele 6orugd f pe cei mai de
'runte steni. .u f cu mama Aristi'a l)am luat noaptea pe printele, care inca nu
murise, din groapa primdriei f am !rut s)l ascundem -n pddure. /e drum, am
intdlnit o coloand de nem"i f li l)am dat lor pe printele, ca s)l duca la spital. 7u 'tiu
daca am 'cut bine. Car nici s)l lsm sa moard nu puteam. /entru 'apta asta,
mama Arist"a a 'ost a doua zi diminea'a impu'catd de :arcu Goldenberg. Voia sa
md)mpu'te f pe mine. Car eu am luat copiii f am'ugit din sat. Am muncit f am
pdtimit prin multe locuri. @mi era teamd ca rufi md)mpu'ca f pe mine, ca pe mama
Aristi"a, daca md prind. Gi am'ugit de ei cat am putut. Car rufi tot m)au prins, -n
Germania, dup ce s)a terminal rdzboiul. .i nu m)au impu'cat. Au 'ost 'oarte buni cu
mine. (opiilor tdi, rufi le)au dat paine, bomboane f haine, findc ei nu sunt copii de
neam'. .u am capdtat, la 'el, de la ruf, mdncare f imbrdcaminte. Acum -mi prea
rdu c)am'ugit din L;nt;na de 'rica lor.
Asta a durat patru zile. .u a'teptam sa md insndto'esc, findc 'usesem
bolna!a, f apoi sa plec -n ard. @ntr)o noapte, a bdtut cine!a la 'ereastrd. .rau
solda"i ruf. Au span E'a f au intrat -n casa. Au cutat peste tot, sa !add daca mai
sunt f alte 'etnei, f au adus)o pe 'ata proprietdresei, care a!ea paisprezece ani. 7e)
au dat apoi de bdut la amdndoud. Au scos pis)toalele f au spus ca, daca nu bem, ne
imputed. /e urmd ne)au spus sa ne dezbrdcam -n pielea goald. 2n camera erau f
copiii no'tri am;ndoi. .u am zis ca mai bine sa md omoare, dar de dezbrdcat -n
pielea goald nu md dezbrac. Soldalii mi)au rupt -n bucaf rochia f cama'a. /e urmd
f)au bdtut oc de mine f de nem'oaica. /ond la ziud, m)au bat"ocorit pe rand. :i)au
turnat rachiu pe gat, findc nu !oiam sa beau. /e urmd mi)au turnat rachiu iri urechi
f m)au bat"ocorit din nou. Sa md ier"i, dragd lani, dar nu !reau
:oritz nu s)a clintit.
Z Cu)te i 'a bagateleU A insistat e'ul de cort. /e urma n)o sa mai ai timpQ la
unu este adunareaU
Z 7)am bgateU A zis :oritz.
Z 7)ai nimic de luat cu tineV
Z 7imicU
Z 7ici pturaV
Z 7iciU
Ge'ul de cort s)a g;ndit o clipa ca, daca :oritz nu)i lua cu el ptura, atunci i)
ar f rmas lui doua i i)ar f 'cut culcu"ul mai moale. Car a alun)gat g;ndul din
minte i a zisA
Z /tura trebuie sa "i)o ieiU 2n -nchisoarea ?ribunalului 2nternational de la
7iirnberg e 'rig i umezeala. Ai ne!oie de pturaU
Z 7u)mi trebuie nimicU
Z Vezi sa nu -nt;rziiU A zis e'ul de cort, -nainte de a pleca. Ora unuU
:oritz a rmas pe loc. Sttea cu !;r'ul bocancilor pe linia alba care marca
grani"a de nedepas.it pentru prizonieri. V;r'ul bocancului drept al lui :oritz s)a
micat, -nclc;nd umtate din grosimea liniei albe. .l a -nl"at capul i s)a uitat la
polonezul din turn. Santinela era cu ochii a"intit" asupra lui :oritz i cu arma
pregtit de tragere. Car Pohann :oritz n)a trecut linia alba. A stat acolo, la limita,
ating;nd)o numai cu !;r'ul bocancului.
Cup o umtate de ceas a plecat spre 7iirnberg, -mpreun cu ceilal"i cri)
minali de rzboi din lagr.
Scrisoarea Suzanei a rmas i ea -n cort, -mpreun cu toate lucrurile lui
Pohann :oritz. (amarazii lui au ?ncercat s)o citeasc, dar era scrisa -n rom;nete i
n)au -n"eles nimic.
K;rtia pe care scrisese Suzana era sub"ire. /rizonierii au rupt)o -n buc"i mici
i au 'cut din ea 'oi"e de Migara, pe care i le)au irnpartit mtre ei.
/e urma au 'umat)o.
/etifa nr. J. Sub"ectA Mustice "/edepsirea criminalului de rzboi
Pohann :oritz8.
M/eti"ie primita la birou dup moartea :AR?ORE=E28 ?ribunalul 2nternational
din 7iirnberg a decis, -n numele a cincizeci f doua de nafuni, ca prietenul meu
Pohann :oritz este un criminal de rzboi. . 'oarte bine. @ncep;nd de la publicarea
deciziei de condamnare, eu nu ma mai plimb cu el prin curtea lagrului. .ste
nepldcut f riscant, totodat, sa te a<i -n compania criminalilor.
Pohann :oritz e insa indi'erent 'a'd de decizia ?ribunalului f de gra!i)tatea
'aptului. Acesta este subiectul petifei mele.
.l suspne ca n)a ucis -n !ia'a lui nici mdcar o mused, ' i deci nu poate f
criminal (eea ce e, bine-n"eles, BaB,, de !reme ce cincizeci ' i doua de na"iuni au
stabilit, -ntr)un ?ribunal 2nternational, ca este, :oritz pretinde apoi ca el nici nu
cunoa'te cele cincizeci ' i doua de na"i)uni, deci nu putea s!;ri crime 'a"d de ele.
Ra"ionamentul lui este nai!. .u i)am citit, totui, lista nafunilor acuzatoare. 7umele
celor mai multe dintre ele le auzea -nt;ia oard, de la mineA nici nu Sa de e&isten"a
lor peBa'a pm;ntului. Car asta nu constituie o scuta.
Pohann :oritz s)a suprat apoi ca printre "arilt care l)au condamnat fgu)reazd
Lran'a "" Grecia. S)a 'cut chiar !andt de'urie "i nu !oia sa creadd. .l pretinde ca a
cunoscut odatd ase'rancezi pe care i)a sal!at din -nchisoare. 2n a'ara de asta, nu a
mai a!ut nici un'el de rela"n cu Lranca. Greci nu a cunoscut deceit unul, care era
-nchis cu el -ntr)un lagr i cruia i)a dot o umtate din p;inea lui. 2n a'ara de asta,
nici cu Grecia nu a mai a!ut alte rela"ii. Car aici sunt amestecate cliestiuni personale
"z strict indi!iduate. .l este criminal i'a bd de aceste doud na biuni aliate. Cecizia e
clard i categorica.
/entru a se con!inge f el ca este criminalBaBa de toate na biunile aliate,
propun ca Pohann :oritz sa ispd'easca cate un an de -nchisoare -n fecare din cele
cincizeci f doua de bdri. Ast'el se !a con!inge ca este criminal "i f !a disprea
indi'eren'a.
Liind pu"in probabil ca Pohann :oritz sa mai trdiasca inca ,+ de ani, deoarece
e slab fzicete 9 cum sunt tof criminalii 9 f, -n consecin'd, daca el ar muri -nainte de
termen, unele dintre na"iunile !ictime ar putea f pdgu)bite, neapucand s)l bina
-nchis, propun ca el sa'aca numai cate ase luni de temni"d grea -n fecare "ara. 2n
total, +> de ani.
Caca nu moare dup aceti +> de ani "f ar f pdcat sa moard 'drd sa f ispdit
cel pu"in ase luni de -nchisoare la fecare na"iune8, sa fe trimis, cu lan'uri la mdini "i
la picioare, -ntr)un turneu de o lund prin -nchisorile celor cincizeci f doud de nafuni.
(;nd il termind, il ia de la)nceput.
Ast'el, toate nafunile !or a!ea parf egale. 7iciuna nu !a f lezata. 7oi trebuie
sa'acem dreptate. Mustifa este baza societdfi tehnice occidentale.
?otui, datfind ca unele "ari 9 cum ar f Rusia, /olonia f lugosla!ia )nu intrefn
prizonierii -n per'ectd stare de 'unclionare f uneori chiar ii uitd prin -nchisori, propun
ca, -nainte de a -ncepe turneul, Pohann :oritz sa fe cantdrit ' i sa se 'ac un in!entar
amdnunft al tuturor parflor corpului pe care le posedd. Liecare nafune s)l ia -n
primire pe Pohann :oritz de la ?ribunalul 2nternational ' i apoi s)l restitute
?ribunalului 2nternational dup cantor, cu, "6"eai greutate -n numdr de p'unzi f cu
membrele specifcate -n in!entar -n aceea' i stare -n care l)a preluat, 2n acest mod,
Pohann :oritz !af menfnut -n stare de'uncfune i !a putea f utilizat de toate
-nchisorile celor cincizeci i doud de nafuni. Societatea tehnica occidentals are ca
principiu e!itarea deteriorrii obiectelor.
.ste de datoria noastr sa cerem f nafunilor mai pufn ci!ilizate dec;t noi sa
nu se poarte cu lucrurile ca nite barbari. A!em misiunea de a ci!iliza -ntregul glob
pdmdntesc. Acesta este rolul nostril, f ne mdndrim cu el.
:AR?ORE=
27?.R:.HHO
Pohann :oritz a 'ost eliberat, pana la urma. =ipsise treisprezece ani. 2ntre
timp, a stat -n zeci de lagre. Acum e cu ne!asta i cu copiii.
.ste ora zece seara. /rima seara -mpreun.
Pohann :oritz a m;ncat. Gade cu 'runtea spriinita -n palme, cu coatele pe
masa i se uita la copiii lui.
/etru, biatul cel mare, are cincisprezece ani. :oritz il pri!ete, clipind din
ochi, ca sa se con!ing ca nu !iseaz. ?otui, nu)i !ine sa cread ca e biatul lui.
/etru poarta o canadiana americana !opsita albastru, 'umeaz i are ochii
tatlui sau. 7ici lui nu)i !ine a crede ca brbatul slab i cu t;mplele albe din 'a"a lui,
pe care nu l)a !zut niciodat, li este tata.
Acum, findc !or locui -n aceeai camera, caut sa se -mprieteneasc.
Z Am sa !orbesc cu e'ul, i poate c)"i da ,0 "ie de lucru -n atelierul unde
lucrez euU A spus /etru. Pohann :oritz a z;mbit.
Z Caca te recomand eu, te primeteU A continual /etru. Ce obicei, nu ia
lucrtori necalifca"i, i tu es. ?i necalifcat. Car o sa 'ac o e&cep"ie, c;nd am s)i
spun ca -mi eti tataU
Pohann :oritz s)a uitat la al doilea copil, la 7icolae. Semna cu SuzanaA era tot
at;t de blond i a!ea pri!irile moi, de cati'ea.
Pohann :oritz se uita acum la al treilea copil. Are patru ani. 7u e copilul luiA
Suzana l)a 'cut cu ruii. Car el a iertat)oU 7u era !ina eiR
Pohann :oritz a aprins alta "igar. /etru 00 o'erise de bun)!enit un pachet
@ntregR Se simDea obosit, dar nu)i !enea sa se culce.
@n camera sunt doua paturi. Suzana !a dormi cu copilul cel mic -ntr)unulQ el !a
dormi singur -n celalalt. 3aiepi se !or culca pe os, pe o ptur.
Z Asta deocamdat, a zis /etru. /e urma o sa mai gsim o camera sau mcar
inc)un patU
3ie"ii i)au -ntins ptur pe duumea s, i au -nceput sa se dezbrace.
Pohann :oritz sta tot la masa, cu capul spriinit -n palme. Se uita cum /etru i
cu 7icolae se dezbrca i se culca. =)au spus, noapte bunaF pe nemDeteR =ui i)ar f
plcut sa i)o f spus pe rom;neteA dar ei nu !orbesc bine romane'te.
Suzana i)a culcat copilul cel mic., (opilul ruilorRF 9 i)a zis :oritz. . 'mmos
i are parul blond i cre". =ui :oritz nu)i place s)l pri!easc. 2n scrisoarea pe care i)o
trimisese din lagr, el ii scrisese Suzanei ca acest al treilea copil !a f ca i al lui.
7ici Suzanei nu)i place c;nd :oritz se uita la el. Acum ea tl dezbrca i ?l
aaz -n aternut, ca i cum l)ar ascunde.
Suzana a rmas o clipa -n picioare, -n milocul camerei, netiind ce sa mai
'ac. /e urma a !enit i ea la masa, -n 'a"a brbatului ei. G "ie ca :oritz e obosit, dar
nu -ndrznete s)l in!ite sa se culce. Se simte !ino!ata de toate cate s)au
-nt;mplat. Gi de arestare, i de ederea lui -n lagre. . un sentiment prostesc, dar nu
S. 2)0 poate alunga. S? de 'aptul ca au !iolat)o ruiiR
/ri!irile ei nu se pot -nt;lni cu ale lui :oritz. Ce aceea nu -ndrznete s)i
spun sa se culce.
.a tia ca el a!ea sa !ina. 2)a pregtit patul, de m;ncareR .l era <amand ca
un lup. A m;ncat aproape tot ce era pe masaQ i din Migrile date de /etru a 'umat
aproape umtateR
Acum, dup ce copiii au adormit, Suzana a ridicat ochii spre brbatul ei.
/ri!irile li s)au mtalnit i au rmas o clipa una -ntr)alta. /arca s)ar f -ncletat. Gi nu
se mai puteau desprinde.
Z Asta)i tot rochia cu care erai -n noaptea aceeaV
:oritz pri!ea rochia albastra, decoltata, pe care Suzana o purtase -n noaptea
c;nd 2orgu Mordan descoperise 'uga eiQ cu rochia asta o dusese el -n braDe acas, la
prin"ii lui, c;nd Aristi"a nu)i primiseR (u ea dormise Suzana la printele 6oruga, -n
cmru" de l;ng buctrie. =a -nceput, n)a!ea dec;t rochia asta. 7ici cmaa n)
a!ea. (;te!a sptm;ni dup ce)a 'ugit de)acas, a purtat numai rochia albastra.
7oaptea o scotea i dormea numai cu pielea. /e urma, i)a 'cut i alte rochii. Car
asta rmsese, pentru ea, cea mai 'ru)moasa. G i brbatului ei ii plcea cel mai multA
amintirile lor cele mai dragi erau legate de rochia albastraR
Z Ce c;nd am plecat din L;nt;na, n)am -mbrcat)oU A zis Suzana. (;nd te)au
arestat, mi)am urat sa n)o mai pun dec;t c;nd te)oi !edea intr;nd pe poartaU
?reisprezece ani am a!ut)o mereu cu mineA mereu te a"teptam sa !iiU Car n)am mai
-mbrcat)o niciodat pana aziU
Suzana i)a aplecat ochii -n pm;nt, ca i cum ar f spus ce!a de ruine. (;nd
i)a ridicat pri!irea, a -nt;lnit)o pe a lui :oritz. .l ar f !rut s)o cheme pe genunchii
lui, s)i spun ca i)a 'ost dor de ea.
Car nu i)a spus nimic. Gi)a mai aprins o "igara i s)a uitat la copiiA dormeau. S)
a uitat din nou la Suzana. .a era ca -nainte. Coar obrazul 'cuse cute i pielea nu)i
mai era la 'el de -ntins. /arul i se decolorase, era ca 'uiorul. S;nii se mai lsaser.
Car era tot Suzana. =ui Pohann :oritz nu)i !enea sa cread ca ea poate sa fe tot
Suzana lui, cea pe care o lsase -n L;nt;n. 2n treisprezece ani se -nt;mplaser
at;tea.
Z A !rea sa ma plimb pu"inU A zis :oritz. Car nu s)a ridicat. Atepta sa se
scoale -nt;i ea.
Z Sa merg i euV A -ntrebat Suzana.
.l n)a rspunsA o atepta sa se -mbrace.
Au ieit am;ndoi -n strada. S)au strecurat -ncet pe ua, ca sa nu)i simt copiii
ca pleac. =e era am;ndurora un pic ruine.
(obor;nd scara, de doua ori li s)au atins umerii. O !reme, n)au scos un
cu!;nt. :oritz a !rut sa mearg pe strada principalaQ ea l)a condus.
@naintea unei !itrine luminate, ea l)a prins de mana, ca s)i arate o pereche
de pantof pe care ar f !rut s)i cumpere pentru el. Au mers mai departe, dar au
rmas m;n)n mana. S)au mai uitat i la alte !itrine.
7u !orbiser nimic despre lagr, nici despre casa lor din Romania. 7imic
despre trecut. Voiau sa aib o seara a lor, 'ara amintiri dureroase.
Z :a odihnesc doua zile i pe urma caut de lucruU A zis Pohann :oritz. /oate
gsesc acolo unde spunea /etruU
Z Ai sa te odihneti -nt;i c;te!a sptm;ni, a zis Suzana, i abia dup aia o
sa cau"i de lucruU Acum eti prea slab. /etru i cu mine c;tigm destul ca sa putem
trai cu to"iiU .u spl ru'e. Am clien"i buniU
Gi l)a str;ns mai tare de mana. =ui i)a plcut ca ea i)a spus ca trebuie sa se
mai odihneasc.
Aunseser la marginea oraului. 2n dreapta i -n st;nga drumului se -ntindeau
li!ezi. Gi era -ntuneric.
Z Aici parc)am f la L;nt;nU A zis Pohann :oritz.
Z (hiar ca la L;nt;na, a rspuns ea.
Au continual sa mearg. Se g;ndeau la nop"ile lor din L;nt;na. =a striga)tul
cucu!ii. Am;ndoi a!eau -n minte aceleai lucruri.
Z :a dor picioareleU A zis el. 7)ai !rea sa ne a"ezam pu"inV Au intrat -ntr)o
gradina i s)au lsat os, pe iarba.
Z . chiar ca la L;nt;nU A repetat el, -ntinz;ndu)se cu 'a)n sus i cu m;inile
sub cap. Apoi s)a inters i a mirosit iarba.
Z :iroase i tu, SuzanaU /arc)ar f iarba din gradina din spate, de la !oi de)
acasU Gtii, unde ne)ntalneam noiR
.a i)a plecat 'runtea i a mirosit iarba. 2nima ii batea tare. 7)a rspunsA i)ar f
tremurat !ocea, daca ar f zis ce!a.
Pohann :oritz a pus mSna pe umrul ei. .a a rmas aa, aplecata, cu mana lui
pe umr, multa !reme. .rau departe unul de altul. 7u -ndrzneau sa se apropie mai
mult.
Z Gtii ca mi)a 'ost tare dor de tine -n lagrV A zis :oritz.
Z 9 +>,
/e cer rsriser c;te!a stele. Suzana s)a uitat la luminile de sus i s)a
aplecat mai spre :oritz, dar 'ara ca el s)i dea seama ca ea s)a tras mai aproape. 2i
era rugine.
Z Sa ma ierp, Suzano, a mai zis el. 2n lagr te !isam totdeauna goala. Aa e
c;nd eti arestat. 2p spun dreptR ?e !isam cum erai goala, pe iarba, -n grad)ina din
spatele casei !oastreR A 'ost cea mai 'rumoasa !ar+ din !ia"a noastrU
Suzana s)a apropiat i mai mult de el, spri"inindu)i capul de umrul lui. .l i)a
m;ng;iat umerii i spatele. /e urma i)a bgat m;na)n san.
Z Ai s)"i bo"eti 'rumuse"ea de rochie pe care)ai pstrat)o atap#a aniU .a a
!rut sa spun ca nu i)o bo"ea, dar a tacu'.
Z Scoate)o, mai bine, i -ntinde)o pe iarba, cum 'ceai la L;nt;nU
.a i)a tras rochia peste cap, repede, parca ascunz;ndu)se de el. Rmsese
goala. ?rupul ei era alb ca marmura pe !erdele ierbii. Sttea tot departe. .l a
cuprins)o cu bra"ul i iar s)a miratA
Z ?u eti la 'el ca la L;nt;n. 7u te)ai schimbat delocU (a atunci c;nd ne
-nt;lneam -n gradinaR (um de nu te)ai schimbatV
Z 7u)i ade!ratU A zis ea. .u am ?mbatranit. Car tu eti la 'elU :oritz a
cuprins)o de milocQ ea s)a 'erit.
Z Gi te 'ere"ti ca atunciU A zis el. /arca n)ar f trecut treisprezece aniU .a
g;ndea tot aa despre elA la 'el o cuprinsese de milocR A tras)o spre el i i)a
astupat gura cu gura lui, de nu mai putea sa rsu<e. .a i)a simp#t pieptul ca o
plato"a. ?otul era ca atunciR
Z ?rupul tau miroase a iarba din L;nt;naU A zis ea. ?otdeauna "i)a mirosit
trupul a iarba i a 'an cosit. Gi eu numai la tine m)am g;ndit, sa tiiU Mi)o urU Hi i
noapte m)am g;ndit la tine, cu toate g;ndurile meleU 7umai tu ai 'ost soarele meu,
brbatul meu, cerul meuU 7umai al meuRU
Pohann :oritz sim"ea ca ea nu minte. Lusese numai a lui. O sim"ea din
dogoarea trupului ei, din btile inimii, din !orbele ei, care ii ardeau urechea. Pohann
:oritz tie ca el este soarele ei, cerul ei, i ca ea numai la el s)a g;ndit. (a numai pe
el l)a ateptat. (ei treisprezece ani scuri -n gol i toate -ncercrile s)au spulberatU .l
i ea sunt din nou -mpreun, ca atunci. .i, aman)doi, i)n 'a"a lor 9 !ia"aU
=ui Pohann :oritz nu)i mai este 'rica de !ia"a.
Spre ziua, s)au sculat de pe iarba. Se ruinau unul de altul.
Z Acum nu mai suntem tineri, a zis ea. Ar f trebuit sa ne ducem mai repede
acasU
.l a ras. Kotr;ser sa !ina aici i -n seara urmtoare.
Z Gi -n toate serileU A zis el. Aici o sa fe locul nostruU 7umai aici. . la 'el ca la
L;nt;n. :i se pare ca sunt acolo. Gi ca sunt atunci. Gi ca n)a 'ost nimic din ce)a
'ostU
@n drum spre casa, r;deau. .rau 'erici"i. 7u se mai sim"eau strini unul de
altul i nici nu le mai era ruine. .l a cuprins)o de c;te!a ori de miloc. .a s)a 04sat.
Z Gtii, a zis el, eu nu ma simt deloc obositU :aine diminea", ma duc cu /etru
i caut de lucru. Ce ce sS mai atept c;te!a zileV =uam o casa cu doua camere, O sa
c;tig bani i o sS fm 'erici"iU
.a i)a spus ca trebuie sa se odihneascS 'ntaiQ dar :oritz era hotSrat.
Z :aine diminea"a plec cu /etru. .u sunt 2n!aDat cu munca. 2n to"i anii astU A
am muncit din zori pana seara, ,0 nu m)am odihnit. Gi tot munci greleU AunseserS
la un magazin cu !itrina luminata.
Z Cin primii bani pe care)i c;tig tti cumpr un irag de mrgele, a zis el.
Astea ros"i 'ti placV
.a s)a uitat la pre", pe urma la el. Gi n)a tiut ce sa spun, dar era 'ericita.
Visurile ei, ca lani se !a 'ntoarce iU 2 !a drui mrgele, se -mplineau.
Z SS nu ne mai despr"im niciodatU A zis ea.
Z Cac4 tncep sa lucrez chiar de maine, a zis el, sSmbata tN cumpr
mrgeleleU (;nd s)au !zut pe strada casei lor, se 'cuse aproape ziua. :oritz a
str;ns)o pe Suzana la piept i a srutat)o.
Z 2n casa nu putem, c, ne !ad copiii i rad de noi, a zis el. .i ne cred oameni
btr;niU Car noi nu suntem btr;ni. 7u)i aa ca nu suntem batrlniV
@n 'a"a por"ii era oprit un camion cu 'arurile aprinse.
2nima lui Pohann :oritz a mceput sa bata repede. G i)a pipit buzunarul cu
acteleA le a!ea pe toate. ?otui, a simpt o nelini"te. (amionul era ca cele din lagr Di
'arurile luminau tot aa de tare. :oritz tia bine ca are h;rtiile de eli)berare ?n
regula i ca toate camioanele au 'arurile la 'el.
Z (e aiV A -ntrebat Suzana.
.l n)a rSspuns, -ns s)a grbit sa intre -n casa.
Ercnd scrile, s)au ?ncruciat cu doi poli"iti, care coborau !enind chiar de la
ua lor. .i ti sculaser pe baiepF i le spuseser cS la ora apte, 2n diminea"a aceea,
trebuie sa fe to"i gata de plecare, os, ?naintea por"ii, cu cate cel mult ,5 de
Tilograme de bgat de persoana.
Acum, findc tl intalniserS pe Pohann :oritz pe scan, politi#tii i)au spus i lui.
Z =a apte f& sa f"i -n stradaU
Z Ende ne duce"iV
Z ?op strinii din rsritul .uropei sunt internap#U A spus polip#stul. . o
internare politicaA "rile dumnea!oastr sunt -n rzboi cu aliap#i din OccidentU Car ?n
lagr e 'oarte bineA m;ncare americanaU 7u !a speriapU . numai o msur de
siguran", nu o arestareU
Pohann :oritz a !rut sa 'uga -n noaptea aceea.
.l mai 'usese o data in!itat sS)i po!esteasc comandantului oraului cum ii
sal!ase pe 'rancezi. Atunci crezuse. Ce aceea a stat atap#a ani -nchis. Acum, Pohann
:oritz nu mai crede. Gi)a luat sacul cu care !enise de la Cachau, cu optsprezece
ceasuri mai -nainte, i i)a sculat pe baiep, s)i ia rmas bun de la ei.
(;nd l)a deteptat din somn, /etru a tnceput sa rada de el, !azandu)0 gata de
plecare. /etru !orbea curent engleza i era un 'n'ocat prieten al americanilor.
Z Ende !rei sa 'ugi, tataV 7u f nai!U .u ii cunosc pe americani. Stint -n
fecare seara cu ei. (;nd spun americanii ca nu e arestare, sa tii ca nu eU Caca ne
interneaz politic -nseamn ca ne dau m;ncare americana, ca'ea !er)itabila,
ciocolata, "igriR Gi nici nu suntem obliga"i sa muncimU A& f o prostie sa 'ugi. ?u nu)
i cunoti pe americaniU
Pohann :oritz s)a g;ndit la tot ce tia el. =a cate ptimise. =a ce !zuse.
Apoi s)a uitat la /etru i a tcutA n)a !rut s)i spulbere iluziile.
S. 2)a scos sacul de pe umr i l)a pus pe masa. Se g;ndea ca tot n)a!ea unde
'ugi. Caca 'ugea de americani, ddea peste rui. Gi la rui e i mai rau. Car nici ca la
americani e bine nu crede. O tia prea bine. 2nsa acum era obosit. 7ici nu mai putea
sa 'uga. Ceci ramane. Ramane, ca sa fe arestat 9 inca o dataU
Z Ai dreptateU 2)a zis Pohann :oritz lui /etru. Ar f 'ost o prostie sa 'ugU /etru l)
a btut amical pe umrA
Z :ergem !oluntari, cu americaniiU A zis el. 2i batem pe rui, pe urma ne
'ntoarcem -n RomaniaU . rzboiul ci!iliza"iei contra barbariei. ?rebuie sa te -nscrii i
tu !oluntar, tataU
Pohann :oritz nu)l mai asculta. Se g;ndea la gardurile de sarma ghimpata de
la Cachau, de la Keilbronn, de la 6ornwestheim, de la Carmstadt, Ohrdru',
Hiegelheim, sarma ghimpata din toate cele 4$ de lagre americane prin care trecuse
-n ultimii ani i -n care se prpdiser preotul Ale&andra 6oruga i ?raian 6oraga, -n
care 'usese el chinuit, -n'ometatR :ormane de sarma ghimpata ii -n"epau -n clipa
asta inima.
, 7umai optsprezece ore am 'ost liberO 9 i)a zis el. OAcum intra din nou -n
lagr. Ce data asta, nu findc sunt e!reu, roman, ungur, german sau SS)ist. :a
aresteaz findc m)am nscut -n emis'era de rsritUF
Ochii lui :oritz s)au umplut de lacrimi.
Z 7u -mpachetezi, tataV A -ntrebat /etru, entuziasmat de plecare.
Z .u sunt gataU A zis Pohann :oritz. Ce treisprezece ani, nu 'ac dec;t un
singur lucruA sa ma mut dintr)un lagr -n altulU Sa <u gata de plecareU Ai sa in!ep i
tu asta. @mi pare rau, dar to"i oamenii au s)o in!eDeU 7umai astaA lagr, sarma
ghimpata, transportare. .u am stat -n 05, lagre. Asta o sa fe al 05>)leaU /cat ca
n)am 'ost liber dec;t optsprezece oreU (ine tie dac)o sa mai fu liber !reo ora pana
c;nd morU
Pohann :oritz s)a inters spre SuzanaA
Z Car a 'ost at;t de 'ramesR Acum a putea sa morU 7ici nu mi)am -nchipuit
ca !oi mai trai !reodat at;t de 'rumosU A 'ost ca la L;nt;n. 7u)i aa, SuzanaV
./2=OG
Z :rs. Iest, a dori sa)"i !orbesc despre o chestiune personalaU
.leonora Iest a lsat dosarul pe care)0 a!ea -n mana i s)a uitat la locote)
nentul =ewis, care edea la birou picior peste picior, rezemat de speteaza scaunului,
i 'uma.
=ewis era e'ul biroului de recrutri de !oluntari strini, unde 7ora Iest era
'uncponara i interprets. =ucra cu el de ase luni.
, Ce ce n)o f purt;nd "artiereVO 9 se -ntreba 7ora, pri!ind ciorapii lui =ewis,
'cu"i armonica pe glezne., i de ce se aaz -ntotdeauna calare pe scaun, ca
marinarii -n c;rciumiV =ewis e totui un t;nr de 'amilie buna, cu educate
uni!ersitara. Oric;t de emancipata ar f o societate, e urat sa)Mi ara"i picioarele unei
doamne, -ntr)un birouUF 7ora se sim"ea plmuita ori de cate ori el ti -ntindea miina,
ca intre camarazi, cu "igara -n gura, sau li arunca un dosar cu h;rtii peste masa, aa
cum arunci m;ncare unui caine.
=ocotenentul n)a!ea nici cea mai mica bnuiala de cele ce)i treceau prin cap
7orei. .ra con!ins ca ea il pri!ete cu admira"ie. Car ochii ei erau tot)deauna plini de
teamU
Z AscultU A zis ea.
Z :rs. Iest, accep"i sa fi so"ia meaV
=ocotenentul s)a -nfpt i mai tare -n speteaza, balans;ndu)se cu scaunul, care
acum se spri"inea numai pe doua picioare.
Z 7u accept, :r. =ewisU A spus 7ora.
Z Ai alte planuri de !iitorV
Z 7)am alte plauri de !iitor, a zis ea. 2nsa rspunsul meu este, 7uUO 7ora
Iest a deschis dosarul din 'ata ei. Car nu mai putea lucra. Sttea cu ochii apleca"i
asupra h;rtiilor i se g;ndea la trecut. Rmsese -n lagr doi ani, dup care a 'ost
eliberata din ofciu, tot aa cum 'usese i arestata. (;nd a ieit, nu mai a!ea nimicA
nici bani, nici biuterii, nici mcar o rochi.. =i con)fscasera pana i !erigheta. 3anii
depui -n strintate 'useser i ei confs)ca"i. .ra srac lipita pm;ntului. 2 s)a
comunicat ca ?raian a murit. Sinucis. At;t. :ai mult n)a putut a<a. =a rui nu se
putea -ntoarce, mai departe nu putea pleca. A rmas -n Germania i a lucrat la un
urnal, ca traductoare. /e urma a sosit ordinul de internare a cet"enilor strini,
!eni"i din rsrit. /ornise rzboiul. Gi din nou a 'ost internata. ?ot din ofciu. 7u mai
era insa ca prima data. Acum lucra ca 'unc"ionara la biroul de recrutare de !oluntari
pentru 'ront i uzine. A!ea locuin"a -n lagr, masa i lea'a. 2n a'ara orelor de birou,
scria. (ontinua romanul Ora +,, pe care ?raian il lsase neterminat. Reuise sa
sal!eze, -ntr)un cu'r prsit c;nd!a la Aue i regsit, primele trei capitole, pe care
ea le considera esen"iale. =a !iitor, nu se g;ndea. Singurul ei proiect era sa termine
cartea, dar acesta nu ?nsemna propriu)zis un plan de !iitorA ar f 'ost mai degrab
un mod de a se eschi!a de la, planuri de !iitorF. Se lasa absorbita de o munca care)i
'cea placere. Se silea sa imite stilul lui ?raian, sa scrie aa cum ar f scris el -nsui.
(u fecare pagina, ea era l;ng el i el continua sa triasc alturi de ea i prin ea.
/arca ar f scris -mpreun. .l ?i po!estise amanunft urmarea romanului i ea !oia
s)l duca la capt aa cum il plnuise el.
Z O. 6.U A zis :r. =ewis, dup o scurta pauza. /oDi s)rni spui i mie de ce
re'uziV
Z Caca "ine"i neaprat, !a spunA din cauza di'eren"ei de !;rstU
Z 7onsensU
=ocotenentul r;dea cu po'taA
Z Cumneata, :rs. Iest, eti cu un an mai t;nr dec;t mine 9 Di)am !zut
acteleU Ende !ezi dumneata di'eren"aV ?ocmai ca e potri!ire de !;rstU
Z ?e -neliU A zis 7ora.
Z Glumeti, a zis :r. =ewis. (a"i ani aiV
Z 7u !rei sa schimbam subiectulV
Z 7u schimbam subiectul, -nainte de a)mi spune ce !;rst aiU
Z . nedelicat sa -ntrebi o 'emeie cu at;ta insisten"a ce !;rst areU Car am sa)
"i spun. Am %>% de ani. Gi nu uita ca 'emeile se ?ntineresc tntotdeauna c;nd -i dau
!;rsta. Ce 'apt, sunt mult mai btr;nU
Z O. 6., :rs. :atusalemU A zis locotenentul, amuzat. 7ora Iest nu z;mbea.
=ewis crezuse ca 7ora a!ea sa accepte cererea lui -n cstorie. Car ea -i
-ntrea re'uzul.
Z 7u te sim"i o'ensat, a zis 7ora, dar n)a putea locui nici mcar +1 de ore -n
aceeas" casa cu dumneata, :r. =ewisU
Z Ce ceV
Z Mi)am spusA di'eren"a de !;rstU Cumneata eti un t;nr simpatic, drgu" i
egois?. Aa cum sunt to"i tinerii. =ar eu sunt o 'emeie de pe alta planetaU
Z 7u -n"elegU
Z Cin cauza asta am i re'uzat sa)Mi e&plic, a zis 7ora. . fresc sa nu -n"elegi.
.u am peste o mie de ani -n urma mea. O mie de ani de e&perience, de renun"ri, de
'rm;ntri, care m)au 'cut ceea ce sunt astzi. Cumneata ai prezentul i !iitorulU
/oate !iitorul. Spun, poateF nu findc a a!ea !reo ?ndoiala, ci findc despre !iitor
nu se poate niciodat !orbi cu siguran"a.
Z ?oo sofsticated. M a zis el, acum ner!os.
Z Ascult)m, :r. =ewis, dup ce am ascultat declaraDiile de iubire ale lui
/etrarca, Goethe, 3Nron, /uTin, dup ce l)am auzit pe ?raian 6oruga !orbindu)mi de
dragoste, dup ce am ascultat c;ntecele trubadurilor i i)am !zut mgenuncheap la
picioarele mele, dup ce am discutat despre iubire cu ValerN, RilTe, d#Annunzio, .liot,
cum a putea lua -n series propunerea dumitale de cstorie, pe care mi)ai aruncat)
o -n 'a"a o data cu 'umul de "igaraV
Z ?rebuie sa fu, deci, Goethe, 3Nron sau /etrarca, ca sa cer o 'emeie -n
cstorieV
Z 7u, :r. =ewisU A zis 7ora Iest. 7u trebuie sa fi nici mcar RilTe ori /uTin,
ca sa ceri o 'emeie -n cstorie. Car trebuie s)o iubetiU
Z Ce acord, a zis :r. =ewis. Car cine "i)a spus ca eu nu te iubescV .leonora
Iest a z;mbit.
Z Cragostea este o pasiune, :r. =ewis, a zis ea. =ucml asta l)ai auzit i
dumneata sau l)ai citit -n cr"iU
Z Cin nou suntem de acordU Cragostea este o pasiuneU
Z 2nsa dumneata nu eti capabil de pasiune, a zis 7ora. Ce nici un 'el de
pasiune. Gi nu numai dumneataA nici un om din ci!iliza"ia dumitale nu e capabil de
pasiune. =ubirea, aceasta pasiune mrea", nu poate e&ista dec;t -ntr)o societate
ale carei !alori decurg din sentimentul unicitapii fin"ei umane. Societatea creia ii
aparfi dumneata socotete insa omul ca ce!a -nlocuibil. Voi nu !ede"i -n om, deci
nici -n 'emeia pe care pretinde"i ca o iubi"i, un e&emplar unic, irepetabil, creat de
Cumnezeu sau de natura -ntr)o singura edi"ie. =a !oi, fecare om este un produs de
serie, i o 'emeie este 9 -n ochii !otri 9 egala cu alta. LieU 2nsa cu aceasta concepDie
nu mai e&ista iubire. @ndrgosti"ii din societatea mea tiu ca, daca nu dob;ndesc
inima 'emeii iubite, n)o !or putea -nlocui cu nici o alta 'emeie de pe lume. Cin cauza
asta s)au sinucis pentru 'emeile pe care le)au iubitA dragostea re'uzata nu putea f
schimbata cu alta. En brbat care ma iube"te cu ade!rat -mi !a da mie, 'emeie,
senza"ia ca eu sunt unica fin"a care il poate 'ace 'ericit. 7umai euU .l -mi !a
demonstra ca sunt o 'ptur unica, cum nu mai e&ista alta sub soare, i eu !oi f
con!insa ca aa esteU 3rbatul care nu)mi o' era sentimentul uni)cita"ii mele -n
Eni!ers, sentimentul ca sunt inegalabila, nu m iubete. Gi o 'emeie care nu
primete aceasta confrmare de la iubitul ei nu e iubita. =ar eu, daca nu sunt iubita
de un brbat, nu ma pot cstori cu el. @mi o'eri dumneata, :r. =ewis, acest
sentimentV Lii sincerU (rezi dumneata ca eu sunt 'emeia pe
/rea complicatU Mengl.8 care n)o egaleaz nici o alta 'emeie pe lumeV (rezi
dumneata ca, oric;t ai caut, nu m)ai putea -nlocuiV G tii bine ca eti con!ins ca,
daca eu te re'uz, ga)seti alta care sa)"i fe sotieU Gi daca i ea te re'uza, !ei gsi o a
treia. Aa eV
Z Aa eU A rspuns locotenentul. 2nsa mi)ar prea rSu sa ma re'uzi. /e
cu!;ntul meuU
Z Sa continuam mai bine munca sacra a biroului nostru, :r. =ewisU A zis 7ora
Iest.
.a a deschis dosarul i a spusA
Z 2n lagr n)a mai rmas nimeni care sa nu se f o'erit ca !oluntar. Gi copiii, i
btr;nii, i 'emeile, to"i au depus cereri sa fe primitiU ?o"i !or sa lupte alturi de
dumnea!oastrU
7ora a z;mbit amar, g;ndindu)se la zecile de mii de cet"eni a<ap -n
Occident, care 'ugiserS de teroarea ruseasca. (apStasera re'ugiu la americani, la
englezi, la 'rancezi. .i nu se uitau unde aungeau. Coar 'ugeau de rui. Ce barbaric.
Ce teroare. Ce moarte. Ce torturS. Au alergat cu ochii tnchi"i spre locul unde nu erau
rui. S, tiau numai ca -napoi nu trebuie sa se mai mtoarca. @napoia lor erau noaptea
i s;ngele, erau groaza i crima. Gi au srutat -n genunchi pm;ntul unde nu se
a<au rui, i l)au numit pm;ntul 'gduin"ei i al m;ntuirii. =)au srutat 'ara mcar
s)l pri!easc, 'ara sa se mtrebe cum este. 7umai findcS pe el nu erau rui. Oricare
ar f 'ost na"iunea -nt;lnit. .i !oiau sa nu mai !ad rui.
Americanii i)au arestat pe 'ugari, dar ei nu s)au suprat. .rau sal!a"i. .i nu
ceruser de la !ia"a dec;t sa scape de rui. Gi scpaser. Ce aceea, nu s)au suprat
ca americanii i)au arestat. 7)ar f protestat nici daca i)ar f ucis. Acum a !enit
rzboiul. Al treilea. Re'ugia"ii erau obosi"i, <amanzi, -nchii. Voiau m;ncare, odihna,
locuri de munca i libertate. 7u se re!oltaser ca nu le a!eau. Scpaser de rui i
asta era cel mai important.
Americanii le)au promis celor care se -nscriau !oluntari -n brigzile
Occidentului sS)i elibereze din lagr. Oamenii s)au -nscris. 7u ca sa lupte, ci ca sa nu
mai stea -nchii. (a sa nu mai rabde de 'oame.
Z . un entuziasm colosalU A zis :r. =ewis. (auza pentru care lupta Occidentul
-mpotri!a barbariei din Orient a 'ost -mbr"iat de toat lumea. ?o"i oamenii sunt
contien"i ca a btut ceasul c;nd trebuie sa moara sau sa -n!ing. Rzboiul acesta e
epocalU (um n)a mai 'ost niciunul -n istorie. Occidentul ci!ilizat contra Orientului
barbarU En rzboi -ntr)ade!r mondial. /rimul rzboi mondial din istorieU
:r. =ewis i)a 'recat m;inile.
Z . o onoare i o 'ericire sa participi la elU Victoria e a noastr. @ntregul
pm;nt !a f ci!ilizat. 7u !or mai e&ista rzboaie. @ncepe o era de progres, de
prosperitate i de con'ortU
.leonora Iest a z;mbit.
Z Cumneata nu pari entuziasmata, a zis :r. =ewis. Obser! ca nu te
pasioneaz cauza OccidentuluiU .ti cum!a flobole!icaV 7umai dumneata ai
rezer!eA eti singura persoana pe care n)o atinge elanul general.
Z 7ici un om nu e entuziasmat, a zis 7ora Iest. 7umai dumneata ii !ezi aaU
Z 7u sunt to"i !oluntarii notri antibole!ici trap i su<etV
Z Sunt, a zis 7ora. Car at;tA antibole!iciU Asta -nseamn ca !or sa tra)iasca
liberi. Sa nu mai fe ucii, -n'ometa"i, deporta"i, chinui"i. Atitudinea lor nu e pozi"ie
politicaA e reac"ia omului contra crimei, a terorii, a scla!iei.
Z (e !rei mai multV A -ntrebat :r. =ewis. Asta -nseamn ca sunt total de
partea Occidentului. 7oi pentru asta luptamA sa o'erim oamenilor libertate,
siguran"S, protec"ie, democratic.
Z 7u te amgi cu !orbele, :r. =ewisU A zis .leonora Iest. Acest rzboi 9 aa)
numitul al treilea rzboi mondial 9 nu este un rzboi al Occidentului contra
Orientului. 7ici mcar nu este un rzboi propriu)zis, dei 'rontul se -ntinde de la un
pol la celalalt, pe -ntreaga supra'a"a a planetei., RzboiulF asta nu e dec;t o
re!olu"ie interna -n cadrul societ"ii occidentale. O simpla re!olu"ie interna, e&clusi!
occidentalsU
Z Car luptam contra OrientuluiU (ontra -ntregii .urope de rsritU A zis
:r. =ewis.
Z LalsU A zis .leonora Iest. Cumnea!oastr, Occidentul, lupta"i contra unei
ramuri a societ"ii dumnea!oastrU
Z 7oi luptam contra RusieiU
Z Rusia, dup re!olu"ia economics, a de!enit cea mai a!ansata ramura a
ci!iliza"iei tehnice apusene. A luat totul din Occident i l)a pus -n practica. A redus
omul la zero, aa cum a -n!"at de la Occident. A trans'ormat societatea -ntr)o
maina, aa cum a -n!"at de la Occident. Rusia a copiat Occidentul -n 'elul -n care
numai un barbar i un slbatic puteau s)o 'ac. Ce la ea, n)a pus -n societatea
comunista dec;t 'anatismul i cruzimea. At;tU Cincolo de setea de s;nge i de
habotnicia ideologica, totul este occidental -n Rusia. (ontra acestei par"i a ci!iliza"iei
occidentale lupta"i dumnea!oastr acumU (ontra ramurii comuniste a societ"ii
tehnice apuseneU Ramurile atlantica i euro)peana ale societ"ii occidentale lupta
contra grupei comuniste occidentale. . o lupta interna, intre doua categorii, intre
doua clase ale aceleiai societ"iQ este, daca !rei, o re!olu"ie de clasa, aa cum a
'ost re!olu"ia burgheza de la 0$1$. Orientul nu participa la aceasta re!olu"ie interna
occidentals. 7imeni, -n a'ara de societatea occidentals, nu participa la aceasta
re!olu"ie. Gi findcS este tipic occidentals, :r. =ewis, ea nu se 'ace -n interesul
oamenilor. Societatea occidentals nu are oameniU
Z 7u -n"elegU
Z Loarte simpluU A zis 7ora Iest. 2nteresele societStii occidentale nu sunt i
interesele oamenilor. Cimpotri!U 2n societatea tehnica apuseana, oamenii triesc
cum triau primii cretiniA -n catacombe, -n -nchisori, -n biserici, -n ghetouri 9 la
marginea !ie"ii. Stau ascuniU Oamenii nu au dreptul sa apar -n publicQ nu au
dreptul sa de"in 'unct"i, nicieri, dar mai ales -n birouri, caci ci!iliza"ia
dumnea!oastr a -nlocuit altarele cu birourile. Oamenii trebuie sa se ascund,
findc sunt oameni, sau sa se con'ormeze legilor tehnice, ca ma"inile. Omul a 'ost
redus la o singura dimensiune, cea sociala. S)a trans)'ormat -n cet"ean, care nu e
sinonim cu no"iunea de om. Societatea tehnica nu recunoa"te omul dec;t ca
abstrac"iune, ca cet"ean. Gi daca nici nu)l cunoate, nici nu)l recunoate, cum sa
'ac o re!olu"ie pentru elV Re!olutm actuala, find specifc occidentals, e strin de
toate interesele ornului ca indi)!idA omul e de multa !reme o minoritate proletara a
societ"ii dumnea!oastr. Gi, oricare tabra ar ca"tiga lupta de acum, omul tot
proletar !a ramane -n aceasta societate. (iocnirea actuala este intre doua categorii
de roboti, care atrag dup ei scla!i !ii, -n carne i oase. Oamenii participa la acest
con<ict cum participau scla!ii de pe galerele romane la rzboaiele imperiuluiA -n
lanuri. Gi, c;nd por"i lanuri, nu po"i lua parte la lupta.
Z 2nternatn din lagr se -nscriu !oluntar sau nuV A -ntrebat :r. =ewis.
Afrma"ia dumitale e riscanta. 7u te amenin", dar te contrazic cu toat ener)gia. ?oi
!oluntarii !in de bun!oieV Sus"ii ca l)am 'ormat pe !reunulV .ti martora la scenele
de disperare pe care ni le o'er cei pe care suntem obligap s)i re'uzamA ne
amenin"a cu sinuciderea, daca nu)i primim. Asta nu e o ac"i)une !oluntaraV 7u e
entuziasmV Sunt ei mai porni"i dec;t noiU Gi se considera pedepsi"i, daca li se
respinge cerereaU . ade!rat ce spunV
Z Oamenii n)au alta poarta de sal!areU A zis 7ora Iest. .i se a<a acum ca
-ntr)o celula de -nchisoare cuprinsa de <cri, din care n)ar putea iei dec;t printr)o
singura ua. Asta sunt cererile de -nscriere ca !oluntari -n brigzile Occidentului, pe
care le primim noi la birou. Liecare e un strigat de disperare, la singura us. A
e&istenta. ?o"i trimit cereriA nu numai cei 'ugi"i din .st, ci toat .uropaU
Z .roare, a zis :r. =ewis. (ererea asta nu e singura ua de sal!are. Oamenii
ar putea trece i de partea ruilor. Ce ce nu o 'ac i !in la noiV
Z 7uU A spus 7ora. A le arata oamenilor calea care i)ar duce spre rui
-nseamn a le arata peretele distrus dea de <cri, prin care sa sara a'ara din
celula. /rin el s)ar arunca direct -n <cri i -n moarte. G i nici un om nu !rea sa sara
-n <cri, cel putin at;ta timp cat e&ista o ua. Ea asta suntem noi. .i nu tiu
-ncotro duce ua i nici nu)i intereseazA trebuie sa ias, findc se su'ocaU O ua e
mai buna dec;t <crileU (hiar daca ar ti ca, dincolo de ea sunt tot <cri, tot ar
!rea s)o treac. Liindc nu !ad 'ocul dindrtul ei, mai au o iluzie. .ste e&trem de
important sa mai ai o speran"a, cat ar f de absurdaU
Z Vezi totul -n tragicU A zis :r. =ewis. Voluntarii nu g;ndesc ca dum)neata. .i
sunt entuziasmat"i c;nd le acceptam cererile i se simt 'erici"i c)i primim. .i lupta
pe !ia"a i pe moarte pentru cauza noastrA sunt cei mai buni solda"i pe care ii
a!emU Ceschide ua i pri!ete)i cum ateapt -n 'ata biroului nostruU Sunt suteU :iiU
?o"i !or sa fe !oluntari i sa lupte pentru ci!iliza"ie. ?o"i !or s)i dea !ia"a pentru
marea noastr !ictorie de maine, care le !a aduce oamenilor 'ericirea, ci!iliza"ia,
pacea, p;inea, libertatea, democra"ia. 7u creziV
Z 7uU A zis 7ora Iest. Oamenii nu cred -n aceasta lupta. /oate ca ei nu
g;ndesc ca mine, findc sunt prea -ndurera"i ca sa mai g;ndeasc ce!a. Car simt ca
mine i su'er ca mine, sunt disperap ca mine. .&act ca mineU /este tot, -n .uropa,
oamenii simt ca mineU
Z Sa lsm 'aptele sa !orbeasc, :rs. IestU 2t8 !oi demonstra cu ce
entuziasm !in oamenii sa se mscrie. 7umai un singur e&emplu, luat la -nt;mplareU
=ocotenentul =ewis s)a ridicat de pe scaun i a deschis larg ua.
Z /ri!eteU A zis el. Astzi sunt iar peste cinci sute de candida"iU
Gi i)a artat 7orei irul de barbat" i de 'emei care ateptau la ua biroului.
Z S)l luam pe primulU
:r. =ewis l)a in!itat -nuntru pe brbatul din capul randului. .l nu era singurA il
-nso"eau ne!asta i trei copii. En om cu parul negru, t;mple putin crunte, obrai
supN. Car ochii ii erau mari, 'rumoi i triti.
7ora s)a uitat la ochii lui. OBN a une melancolie Yui tient a la grandeur de
2#espritF0 9 i)a zis ea. Omul din 'ata ei prea un muncitor. Car ochii ii strluceau de
o lumina a spiritului. Gi spiritul are mre"ie. ?riste"ea care se sim"ea -n el era nu a
crnii, ci a su<etului.
Lemeia de l;ng el purta o rochie albastra, prea larga. A!ea fre albite -n parul
blond, insa era deosebit de 'rumoasa. 7u numai trupul ii era 'rumosA emana din ea,
prin toDi porii, o 'eminitate des!;rit.
7ora Iest ar f !rut s)i z;mbeasc, ca unei surori. Car 'emeia pri!ea -n
pm;nt. 7u cu triste"e. (u spaima.
Enul dintre bie"i a!ea ochii negri ai tatlui. Ai lui nu erau triti. Ardeau de
-ndrzneal. ?;nrul o cerceta pe 7ora cu curiozitate. (elalalt copil, i el, se uita -n
os. .ra blond i prea absent. Visa, cu g;ndul -n alta parte. (ei mai mic trebuia sa
aib cam patru ani. /ar blond, c;rlion"at, i ochi albatri. 7ora nu)i ddea seama
daca e 'ata sau biatA era 'rumos ca -ngerii lui Ra'ael.
Z =ata o -ntreag 'amilie care !rea sa se -nscrie ca !oluntariU A zis locote)
nentul =ewis. @ntreab)i i)ai sa !ezi daca g;ndesc ca dumneataU Ai sa te con!ingi ca
nu din disperare au !enit -n r;ndurile noastreU Au !enit findc sunt -nseta"i de
libertate i de dreptate. Sunt contien"i ca cer sa lupte pentru pace i pentru
ci!iliza"ie. @ntreab)i tot ce !rei i con!inge)teU
0 .&ista o melancolie care "ine de marepa spiritului. M'ranc.8
Z 7u e ne!oieU A zis 7ora. 7u !reau sa ma con!ing de ce au aceti oameni -n
su<et. GtiuU =ar durerea mea -mi aungeA nu ma 'or"a sa rscolesc i dis)perarea
altoraU La dumneata interogatoriul obinuitU .u nu pn sa a<u nimic.
Z ?e rog s)i -ntrebi orice !reiU Sunt sigur ca ai s)p schimbi prerileU
Z 3ine, a zis 7ora Iest.
Eltimele cu!inte ale lui =ewis erau un ordin. .a a ridicat ochii spre bar)batul
care sttea 2Snga ua, cu plria -n mana, i i)a -nt;lnit pri!irea.
Z (um te numetiV
Z Pohann :oritz, a rspuns el. Vreau sa ma -nscriu !oluntar cu toat 'amilia.
Va rog sa ne primipU :ie -mi trebuie o dispensa de !;rstaA sunt prea btr;n, am
depit limita -nscris pe afe. Car ma simt t;nr. 3aiepi sunt prea tineri, n)au inca
!;rsta ceruta, ca sa fe !oluntari. Car sunt baiep muncitori i cinstip. Suntem top
antibole!ici, aa cum scrie pe afe. (redem -n !ictoria ci!ilizapei, cum scrie pe
af"ele lipite -n lagr. 7umai ca nu a!em !;rstele cerate. 7iciunulU Ce aceea, !a
rugam sa ne dap o dispensa. Caca nu ne primip, suntem pierdupU 7u mai putem
suportaR
3iatul cel cu ochii negri l)a -nghiontit pe taic)su cu cotul, 'c;ndu)i semn
ca !orbise prea mult. Pohann :oritz s)a oprit, rou la 'a"a.U Gi dduse seama ca nu
trebuia sa f spus ultimele cu!inte. Lcuse o greeala. /oate ca acum ii !or respinge
cerereaR S)a uitat rugtor la 7ora IestA
Z Va rog sa ne primipU A repetat el. Suntem oameni muncitori i curap la
su<etR
/etru il -n!"ase pe Pohann :oritz sa spun i altele, dar el nu !oia. 7u putea
sa !orbeasc despre credin"a lui -n ci!ilizape, -n Occident i -n tot restulR 7u)i !enea
la -ndem;n i gura lui nu putea scoate cu!intele lui /etru. 3iatul are sa se supere,
are s)l certe c;nd !or iei. Car el nu poateQ se uita doar rugtor la 'emeia cu parul
rou care ade la birou. Gi ea se uita la el. Gi am;ndoi tac, ochi -n ochi. Ai doamnei
de la birou sunt calzi, sclipitoriR
7e!asta lui Pohann :oritz a ridicat i ea pri!irile spre 'emeia de la birou. Gi
copiii ii p;ndeau gesturile, se uitau -n ochii ei. .a rmsese cu ochii -n ochii lui. Gi
tcea.
=ocotenentul =ewis a ieit din birou. .leonora Iest continua sa tac i s)l
pri!easc pe omul din 'aDa ei.
Z 22 cunoti pe ?raian 6orugaV A -ntrebat ea, -ntr)un t;rziu. Pohann :oritz a
tresrit.
Z Am 'ost -mpreunU A zis el.
7u !oia sa pomeneasc lagrul. Aa il -n!"ase /etra acas.
Z Am 'ost pana -n ultima clipa -mpreun. Gi cu printele Ale&andriaU (u
domnul ?raian am 'ost pana s)a)nt;mplat nenorocireaR :oritz s)a oprit. Apoi a
continualA
Z .ra cel mai bun om pe care l)am intSlnit !reodatA un s';nt, nu un omR =)
ap cunoscut i dumnea!oastr pe domnul ?raianV
Z .u sunt sop a luiU
Pohann :oritz s)a spriinit de ua. A de!enit palid. A !rut s)i scoat batista
din buzunar, dar n)a dat de ea. Cegetele lui au atins ce!a de sticla. .rau ochelarii lui
?raian 6oruga. 2i luase de diminea"a -n buzunar, ca sa le 'ac un toe de pieleA -n
cu'r se puteau sparge.
:oritz a scos ochelarii i i)a "inut o clipa -n mana, g;ndindu)se ca nu mai era
ne!oie sa le 'ac tocul. 7u !or mai sta -n cu'rul luiR Gi i)a pus pe birou, -n 'a"a
7orei Iest.
Z .rau ai domnului ?raianU
A tus.it, dreg;ndu)i glasul. Rguise.
Z A lsat cu limba de moarte sa !i)i dau dumnea!oastr. (hiar -nainte de a
se -nt;mplaR (u limba de moarteR
Vocea lui Pohann :oritz tremura. 7)a mai putut !orbi. Gi)a cutat iar batista i
a gsit bucata de piele din care !oise sa 'ac tocul pentru ochelari. A scos)o din
buzunar, netiind ce sa 'ac. Gi, ca sa 'ac ce!a, a pus i bucata de piele pe birou,
l;ng ochelari.
Z Am !rut sa le 'ac o cutie de piele, a zis el. (a sa nu se spargR A luat
-napoi pielea de pe masa i a rmas cu ea -n mana.
Z Am sa !a 'ac i un toe de pieleU Am timp destul -n lagr. O s)i p#nep -n toe.
. mai bine. 7u se sparg.
Z .i, te)ai con!ins ca sunt ade!ra"i !oluntari i ca !in cu entuziasm sa se
anga"ezeV A -ntrebat :r. =ewis, -ntorc;ndu)se -n birou.
7ora Iest i)a inghipt nodul din gat, a tuit i a spus hotr;tA
Z Acum sunt con!insaU Cumneata a!eai dreptateU Oamenii ma implora sa le
acord dispensa de !;rstaA !or sa se -nroleze top. O 'amilie -ntreagU =ewis a ras,
satis'cut.
Z Acord)le dispensa i ')le actele necesareU A zis el. Am s)i 'otografez
pentru urnale, toat 'amiliaU
=ocotenentul s)a uitat la copilul cel mic i l)a m;ng;iat pe cap. Apoi a
-ntrebat)o pe SuzanaA
Z Gi el este contra ruilor, nu)i aaV
Suzana i)a plecat pri!irea -n pm;nt, dar s)a g;ndit ca trebuie sa rspund
ce!aA
Z Ca, i el este contra rus"lorU A zis ea, cu glas cobor;t.
Spera sa n)o f auzit :oritz. 2nsa el auzise. .a s")a mucat limba.
.leonora Iest -ncepuse sa scrie 'ormularul.
Z Venip disear la mineU =e)a zis ea. Gi eu locuiesc tot -n lagr. Vom bea un
ceai -mpreun i !om sta de !orba. Ai s)mi po!esteti cum a 'ost cu ?raianU
.leonora Iest a tuit. Se -nec.
Z Acum, spune)mi, ca sa completez 'ormularul, unde)ai 'ost din 0%4$ pana
aziU =a)le pe randU (ererea se aproba, sa n)ai nici o griaU
3iatul cel mare a z;mbit. 3iruise i era 'ericit.
Gi cel mic era 'ericitA manca bomboanele o'erite de locotenentul =ewis i
r;dea cu toat gura.
Suzana rmsese cu ochii -n pm;nt.
:r. =ewis i)a pregtit aparatul. Voia sa 'otografeze 'amilia chiar -n clipa c;nd
Pohann :oritz semna 'ormularul. ?otul trebuia sa fe cat mai autentic.
:oritz ii dicta .leonorei IestA
Z 2n 0%4$, am 'ost -n lagrul de e!rei din Romania. 2n 0%15, -n lagrul de
romani din Engaria. 2n 0%10, -n Germania, -ntr)un lagr de unguriR 2n 0%1,, -n
lagrul american. Alaltieri, am 'ost eliberat de la Cachau. ?reisprezece ani de
lagrR Am 'ost optsprezece ore liber. /e urma, m)au adus aici.
Z 6eep smilingU A zis :r. =ewis.
Obiecti!ul aparatului de 'otografat era -ndreptat spre Pohann :oritz i 'amilia
lui.
:oritz se g;ndea la sutele i miile de Tilometri de sarma ghimpata pe care ?i
!zuse. Gi pe toat o sim"ea m'aurata -n urul trupului. 7)a ridicat capul c;nd a
!orbit locotenentul. 7u m"elegea engleza.
Z Asta a 'ost din 0%4$ i pana aziU A terminat :oritz. =agr, lagr, lagrU
?reisprezece ani numai lagrU
Z 6eep smilingU A repetat locotenentul =ewis.
Pohann :oritz a -n"eles acum ca lui i se adreseaz i a -ntrebat)o pe 7oraA
Z (e spune americanulV
Z A ordonat sa raziU
:oritz s)a uitat la ochelarii lui ?raian 6oruga, de pe masa. 22 !edea pe ?raian -n
ultimele lui clipe, czut l;ng gard. Gi iari Tilometri nes';ri"i de sarma ghimpata
care -nconurau lagrele. /icioarele tiate ale preotului 6oruga i toate cate 'useser
-n cei treisprezece ani ii 'ulgerau prin minte.
S)a -ntors spre Suzana. S)a uitat la copilul cel mic i s)a -ncruntat. 2)au dat
lacrimile. Acum, c;nd i se poruncise sa rada, nu mai putea. Acum sim"ea ca
izbucne"te -n hohote, ca o 'emeie. :ai mult nu putea. 7ici un om n)ar f putut mai
mult.
Z 6eep smilingU A ordonat of"erul, f&andu)0 pe :oritz. SmilingU SmilingU
6eep smilingU
SL_RG2?
0. 2storia ieroglifca 9 Cimitrie (antemir
+)4. :anoil .lena 9 C. 3olintineanu
1. (iocoii !echi i noi 9 7icolae Lilimon
,. Geniu pusliu 9 :ihai .minescu
>. Ersita 9 3ogdan /etriceicu Kasaeu
J. Amintiri din copilrie 9 2on (reanga
$. :ara 9 loan Sla!ici
%. Romanul (omanestenilor 9 Cuiliu Hamfrescu
05. ?halassa 9 Al. :acedonsTi
00. Arhanghelii 9 2on Ag;rbiceanu
0+. 2on 9 =i!iu Rebreanu
04. /durea spdnzuraflor 9 =i!iu Rebreanu
01. Rou, galben i albastru 2on :inulescu
0,. (hira (hiralina 9 /anait 2strati
0>. Adam i .!a 9 =i!iu Rebreanu
0J. Venea o moara pe Siret 9 :ihail Sado!eanu
0$. =a :edeleni "4 !ol8 9 lonel ?eodoreanu
0%. Lecioarele despletite 9 Kortensia /apadat)3engescu
+5. (oncert din muzica de 3ach
Z Kortensia /apadat)3engescu
+0. @ntunecare 9 (ezar /etrescu
++. (iuleandra 9 =i!iu Rebreanu
+4. (iulinii 3rganului 9 /anait 2strati
+1. (raii de (urtea)Veche 9 :ateiu 2. (aragiale
+,. Hodia cancerului sau Vremea Cucai)Voda
Z :ihail Sado!eanu
+>. (alea Victoriei 9 (ezar /etrescu
+J. 3altagul 9 :ihail Sado!eanu
+$. Eltima noapte de dragoste, -nt;ia noapte de rzboi
Z (mil /etrescu
+%. Cragomirna 9 Victor .'timiu
Z 40. O moarte care nu do!edete nimic loana
Z Anton Kolban
4+. Alegere de slare"a 9 Camian Stanoiu
44. Rscoal 9 =i!iu Rebreanu
41. Crumul ascuns 9 Kortensia /apadat)3engescu
4,. /apucii lui :ahmud 9 Gala Galaction
4>. Adela 9 G. 2brileanu
4J. (reanga de aur 9 :ihail Sado!eanu
4$. (artea nunfi 9 G. (linescu
4%. /atul lui /roaist 9 (mil /etrescu
15. :aitreNi 9 :ircea .liade
10. Rusoaica 9 Gib. 2. :ihaescu
1+. :aidamtl cu dragoste 9 George :ihail)Hamfrescu
14. .uropolis 9 Mean 3art
11. (alea Vacaresli )0. /eltz
1,. :oartea'ratelui meu 9 G. :. Vldescu
1>. Cuminica orbului (ezar /etrescu
1J. Hilele i nopfle unuistudent intdrziat 9 Gib 2. :ihaescu 1$)1%. :ite 3luca
9 .. =o!inescu ,5. Conna Alba 9 Gib 2. :ihaescu
,0. (imitirul 3una Vestire 9 ?udor Arghezi
,+. S';nta mare neruinare 9 George :ihail)Hamfrescu ,4),1. 2nimi
cicatrizate @nt;mplri -n irealitatea imediata
Z :. 3lecher
,,. .nigma Otiliei 9 G. (linescu
,>. Rdcini 9 Kortensia /apadat)3engescu ,J),$. (oncina pradala # /opi 9
?eodor Scortescu
,%. ?udor (eaur Alcaz "+ !ol.8 9 lonel ?eodoreanu
>5. En port la rsrit 9 Radu ?udoran
>0. Lrafi Mderi 9 :ihail Sado!eami
>+. K;re zi 't noapte 9 K. [!onne Stahl
>4. S';rit de !eac -n 3ucureti 9 2on :arin Sado!eanu
>1. /rin'til 9 ?udor ?eodorescu)3raniste
>,. (arlton 9 (ezar /etrescu
>>. 3ogdan infdelul 9 Victor /apilian
>J. 3iuterii de'amilie 9 /etru Cumitriu
>$. Hahei urbul 9 V. Voiculescu
>%. 3ietul loanide 9 G. (linescu
J5. ?oate p;nzele sus 9 Radu ?udoran
J0. :oromelii "+ !ol.8 9 :arin /reda
J+. Groapa 9 .ugen 3arbu
J4. Scrinul negru 9 G. (linescu
J1. Mocul cu moartea 9 Haharia Stancu
J,. /lecarea Vlasinilor 9 loana /ostelnicu
J>. 7emuritorii de la Agapia 9 Virgil Gheorghiu
JJ. (e mult le)am iubit 9 Haharia Stancu
J$. Animals bolna!e 9 7. 3reban
J%. @ngerul a strigat 9 Lnu 7eagu
$5. 2nter!al 9 Ale&andra 2!asiuc
$0. Gatra 9 Haharia Stancu
$+. L)C. R/opescu
$4. /rins 9 /etru /opescu
$1. /rincepele 9 .ugen 3arbu
$,. Culce ca mierea e glon'ul patriei 9 /etru /opescu
$>. Le'ele tcerii 9 Augustin 3uzura
$J. =umea -n doua zile 9 George 3alSita
$$. 3una!estire 9 7icolae 3reban
$%. Via'a ca o prada 9 :arin /reda
%5. (lipa cea repede 9 Sorin ?itel
%0. ?ache de cati'ea 9 Ste'an Agopian
%+. Sptm;na nebunilor 9 .ugen 3arbu
%4. Ciminea'a pierduta 9 Gabriela Adameteanu
%1. Hmeura de cample 9 :ircea 7edelciu
%,. 2ntermezzo 9 :arin :incu
%>. Crumul cenuii 9 Augustin 3uzura
%J. Saludos 9 Al. .co!oiu
%$. /aolo i Lrancesca i al treisprezecelea apostol
Z C. R. /opescu
%%. Kotel .uropa 9 C. ?epeneag
055. Apocalips am;nat Can Stanca