1

Conferina Naional, Bucureti, Noiembrie 2011

Sesiunea 2.1, Tema 1
Opiunile de tratare a nmolului,
abordri n cadrul strategiei
Elaborarea politicii naionale de
gestionare a nmolului de epurare
2
N
a
m
o
l

Epurarea conventionala a apei uzate
Apa uzata Gratare Dezn-Sep. G
Sedimentare
Bazin namol
activat
Sedimentare
Ingrosare
Digestie
anaeroba
Deshidratare
Dezinfectie
Utilizare /
Depozitare
Utilizare /
Depozitare
Surplus
N
a
m
o
l

Depozitare
3
Ce este namolul de epurare?
Un produs secundar inevitabil generat n urma epurrii
apelor uzate:
Creterea populaiei, furnizarea serviciului de tratare a
nmolului, valori standard privind tratarea nmolului
genereaz creterea cantitii de nmol
Namolul cuprinde materii fecale si biomasa reziduala
Contine o varietate de substanta:
naturale (nutrienti, materii organice)
potential toxice (metale grele, micropoluanti organici,
microorganisme patogene)
Volumul de namol produs este <1% din volumul de apa
uzata epurat dar poate insemna >50% din costurile de
operare ale SEAU in ceea ce priveste costurile de
tratare, transport si valorificare/ depozitare.
4
Caracteristici fizice
Umiditatea

Caracteristici de calitate a namolului
G
a
greutatea apei din namol (kgf)
G
n
greutatea totala anamolului (kgf)
Caracteristici chimice
Raportul substanta minerala /
substanta volatila (M/V)
pH
Nutrienti
(N, P, Ca, Mg, K)
Metale grele
(Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Cr, Hg, Co, As)
Micopoluanti organici
(PCB, PAH, dioxine)

Continutul de substanta uscata
Greutatea specifica
Culoarea si mirosul
Filtrabilitatea
Rezistenta specifica la filtrare
Coeficientul de compresibilitate
Puterea calorica

5
De ce trebuie tratat namolul?
Stabilizare pentru reducerea:
Mirosului
Continutului de microorganisme patogene
Reducerea volumului si a
costurilor de transport
Cerinta a reglementarilor
Generare energie
Obtinerea calitatii necesare pentru
utilizare/ depozitare
6
Optiuni de tratare
7
Costurile nete ale opiunilor de tratare / eliminare
a nmolului ( / t SU)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Aplicare pe
teren a turtelor
de nmol brut
Aplicare pe
teren a turtelor
de nmol
fermentat
Aplicare pe
teren a
nmolului uscat
termic
Aplicarea pe
teren a
nmolului
compostat
Socarea n
depozite de
deeuri
Co-incinerare Mono-incinerare
8
Prioritati privind calitatea si optiunea
de valorificare a namolului
Parametri de calitate
a namolului
Transfer
namol
Agricultura
Alte
terenuri
Recuperar
e energie
Depozite
de deseuri
Umiditate
Materii volatile
Putere calorica
Materii minerale
Nisi psi pietris
Alte materiale ?
Metale grele ? ?
Nutrienti ?
Poluanti organici ?
Microorganisme
patogene
?

9
Tehnici de stabilizare si calitatea namolului
Clasa A tratare avansata permite utilizarea fara restrictii
Clasa B tratare conventionala utilizare cu restrictii
Tratare Metoda Tehnologie Calitata namol
Paturi de uscare deschise Clasa B
Uscare uscata Clasa A/B Deshidratare Uscare
Uscare termica Clasa A
Ridicare pH Clasa B
Stabilizare chimica Ados de var
Ridicare pH si temperatura Clasa A
Lagune de namol Clasa A/B
Paturi cu stuf Clasa A Fermentare rece
Stocare prelungita Clasa A/B
Mezofila Clasa B
Fermentare
anaeroba
Termofila Clasa A
Fractionare celule Clasa A
Hidroliza biologica Clasa A
Fermentare
anaeroba avansata
cu pre-tratare
Pasteurizare Clasa A
Hidroliza termica Clasa A
Fermentare aeroba
La temperature ambianta Clasa B
Windrows Clasa A
Fermentare
(distrugere materii
volatile)
Compostare
Sistemul cu recipienti Clasa A

10
Fermentarea aerob
Nmol pentru
deshidratare
Adaos de
nmol activat
Timpul total de retenie ~ 10 20 zile
sau 250 la 300 grade x zile
Aer
Supernatant
11
Fermentarea aeroba
Avantaje
Aceeai reducere a solidelor
ca la fermentarea anaerob
Mai puine CBO i amoniac n
soluii dect la fermentarea
anaerob
Fr miros, nmolul arat
precum humusul
Recupereaz o valoare mare
de fertilizare
Simpl din puncte de vedere
operaional
Cheltuieli de investitie mici
Dezavantaje
Adecvat mai ales nmolului
activat i mai ales pentru SEAU
mici
Timpi mari de aerare daca nu
se utilizeaza operarea termofila
Cost mare al energiei pentru
aerare prelungita
Nu se recupereaza energia sub
forma de gaz
Namolul nu are caracteristicile
necesare deshidratarii
mecanice
Puternic inflentata de
temperatura
12
Dezvoltarea tehnologiei de fermentare
anaeroba mezofila
bazine cu inaltime
redusa
amestec hidraulic
defectuos
schimb termic intern
redus
timp de retentie 30 zile
alimentare intermitenta
bazine cu inaltime mare
amestecare eficienta cu gaz
schimb termic extern
eficient
timp de retentie 15 zile
alimentare continua
amestecare
eficienta cu jet
timp de retentie
12 zile
tehnologii de pre-
tratare
Pre-tratare
Dupa 1990 Inainte de 1980 Dupa 2000
13
Fermentarea anaeroba
Avantaje
Reduce masa de solide
Stabilizeaza namolul,
reduce mirosul
Produce biogaz utilizat
pentru incalzire si energie
Imbunatateste
caracteristicile de
deshidratare a namolului
Imbunatateste
acceptabilitatea namolului
la reciclare
Dezavantaje
Proces complex
Cost de investitie mare
Supernatantul de la
deshidratare poate duce la
cresterea incarcarii SEAU
Pot aprea probleme legate
de depunerile din RFN
Proces lent, 12 - 15 zile
n funcie de utilizri, s-ar
putea s fie nevoie de
eliminarea H
2
S, siloxanului i
CO
2
14
Pre-tratare pentru fermentarea anaeroba
Avantaje
Distrugere avansata a
microorganismelor patogene
Conformare cu standardele de
tratare avansata (cateva tari)
Sigur pentru utilizarea in agricultura
Namolul se poate apliga pentru o
gama larga de culturi (in cateva tari)
Sigur pentru ruta de valorificare in
agricultura
Distrugere avansata a solidelor
Mai mult biogaz mareste cantitatea
de energie generata
Reduce cantitatea de namol care
necesita evacuare

Dezavantaje
Costuri de investitie
suplimentare
Creste complexitatea
procesului de tratare
15
Metode de pre-tratare
Metode
Biologica (Monsal)
Termica (Cambi)
Fizica
mecanica
(macinare)
Gaz sub presiune (CO
2
)
ultrasunete

Cele mai eficiente
Biologica (Monsal)
mezofila, 42
o
C urmata de
pasteurizare la 55
o
C
termofila, 55
o
C to 60
o
C
Termica (Cambi)
165
o
C, 6-8 bari
Aceste metode:
imbunatatesc substantial
distrugerea patogenilor
imbunatatesc substantial
reducerea solidelor

16
Uscarea (cilindru)
Namol uscat
90%SU
Caldura
Vapori de apa
(necesar pentru
controlul
mirosului)
Turta de namol
25% SU
17
Uscare termica
Avantaje
Produsul este stabil pentru
o lunga perioada de timp
Miros redus chiar daca se
utilizeaza namol brut
Necesita spatiu de stocare
relativ redus
Foarte bine acceptat de
catre fermieri
Poate fi utilizat ca si
combustibil in furnale/
cuptoare de ciment etc.
Dezavantaje
Costuri de investitie mari
Costuri de operare foarte
mari
Complex din punct de
vedere tehnic
Risc de incendiu, explozie
Necesita controlul
mirosului
18
Stabilizare cu var
Turta de namol
pH 12
Temperatura >50
o
C
Turta de
namol
Var
19
Stabilizare cu var
Avantaje
Operare simpla
Cost relativ scazut
Reactia exoterma cu var
nestins conduce la
pasteurizare
Foarte bun pentru solurile
acide
Dezavantaje
Cresterea masei namolului
Poate sa nu fie potrivit pentru
utilizarea pe soluri alcaline
Este necesara stocarea
varului
Dificultati in asigurarea unui
amestec bun intre namol si var
Daca se supradozeaza se
poate ajunge la o consistenta
asemanatoare cu cea a pastei
de dinti
20
Compostarea
Turta de
namol
Material de
adaos
Temperatura >55
o
C
Compost
21
Compostarea
Avantaje
Rezulta un produs
pasteurizat
Poate fi ambalat si vandut
Produs complet stabilizat,
miros redus
Exist oportunitatea de
compostare cu deeurile
municipale

Dezavantaje
Necesita suprafata mare
Disponibilitate si costuri
pentru stocarea materialului
de umplutura
Cresterea masei solidelor
care trebuie eliminate
Procesul este urt mirositor
dac nu sunt folosite
recipiente performante
Necesita multa munca
22
Distrugere termica Incinerare
23
Incinerare
Avantaje
Calitatea nmolului nu
este important (cu
excepia umiditii)
Distrugere semnificativa
a solidelor
Energia rezultat din
ardere poate fi
recuperat

Dezavantaje
Cheltuieli de capital mari, mai ales
pentru mono-incineratoare
Cost de operare ridicat
Tehnologie foarte complex, care
necesita operatori de nalt calificare
Probleme de emisii n atmosfer
control i monitorizare scumpe
Recuperarea de energie depinde de
umiditate
Cenua rezultat trebuie depozitat
n locuri speciale dac nu este
reciclat
Poate exista opoziie local
puternic la instalarea incineratorului
24
Distrugere termica Energie din deseuri
Combustibil suplimentar pentru industriile mari consumatoare
de energie :
Fabrici de ciment
Centrale termice
Incinerare deseuri solide
Reducere a emisiilor de CO
2

si credite de carbon
Importanta umiditatea
namolului
Reducere cost de
transport
Reduce sarcina fabricilor
de ciment
Poate fi necesara
uscarea aditionala
25
Avantaje
Operata de o terta parte
Economii din combinarea
namolului cu alte deseuri
cu valoare energetica
mare
Operare la scara larga
procese complexe foarte
accesibile
Recuperare energie
Nu este necesara
depozitarea cenusii de
catre producatorul de
namol

Distrugere termica Energie din deseuri
Dezavantaje
Cost de capital foarte mare
Proces foarte complex
Necesar controlul performant
al emisiilor
Poate exista o opozitie locala
Umiditatea namolului reduce
valoarea puterii calorifice
Taxa pentru producatorul de
namol

26
Optiuni pentru tratarea namolului in SEAU mici
Transport namol la un centru de tratarea a namolului
(SEAU mare)
Paturi de namol cu stuf
Perioada de retentie mare (8-10 ani)
Namol bine stabilizat
Uscare solara
Amprenta mai mica decat a paturilor
de uscare deschise
Poate realiza continut mare de
substanta uscata pe toata perioada
anului
Ambele optiuni implica costuri
de investitie ridicate dar costuri
de operare reduse

27
Tendinte de dezvoltare la
nivel european
State membre vechi:
Utilizare namol in agricultura si cresterea
incinerarii
Diferente intre tari
Reducerea depozitarii la depozite de
deseuri
State membre noi:
Pe termen scurt cresterea depozitarii la
depozite de deseuri
Dezvoltarea valorificarii in agricultura si
incinerarea de la o baza foarte joasa
Cresterea productiei de namol de la SEAU
noi si reabilitate
Fermentarea anaeroba cel mai comun
proces de tratare
Depozit de deseuri
Incinerare
Agricultura
28
Tendinte europene in tratarea namolului
Cantitatile de namol continua sa creasca si calitatea sa se
imbunatateasca
Utilizarea namolului brut pe terenuri este interzisa
Procesul de stabilizare este adoptat pe scara larga
Dezvoltarea centrelor de tratare a namolurilor
Cresterea tendintei de recuperare a energiei
Cresterea constrangerilor in ceea ce priveste calitatea namolului
la utilizarea in agricultura
Cresterea ponderii fermentarii anaerobe si a pre-tratarii
Renuntarea la uscarea termica
Incinerarea / co-incinerarea cu recuperarea energiei este
principala alternativa la fermentarea anaeroba si utilizarea in
agricultura
29
Asigurarea calitatii (QA) si controlul calitatii (QC) asigura ca
namolul final indeplineste obiectivele de calitate cerute
Controlul efluentilor industriali descarcati in sistemul de
canalizare
Masuri de control in procesul de tratare:
Analiza riscului in punctele critice de control (Hazard Analysis
Critical Control Point - HACCP)
Controlul intern al procesului
Controlul calitatii in tratarea namolului
30
Proceduri si tehnici de prelevare adecvate
Laboratoare de analiza acreditate si care aplica QA/QC
Proceduri de lucru pentru namolul "fara specificatii"
Toate procedurile sunt scrise si total intelese de catre personal
Personalul este instruit si calificat pentru indeplinirea sarcinilor
atribuite
Raportarea conditiilor de operare a statiei si notificarea
imediata a situatiilor de urgenta
Pastrarea adecvata a inregistrarilor
Controlul calitatii in tratarea namolului