IUSTINIANA PRIMA SI IUSTINIAN

Scurta biografe a lmparatului lustinian l

Imparatul Iustinian s-a nascut in anul 482 intr-o familie de
traco-romani s-au illyro-romani din satul Tauresium situat langa
Iustiniana Prima (Serbia de astai!care facea parte din prefectura
romana Illyricum"Intregul sau nume era# $la%ius Petrus Sabbatius
Iustinianus si era nepotul %iitorului imparat Iustin I"In anul 518
este desemnat succesorul imparatului Iustin"In 523 se insoara cu
o fosta dansatoare pe nume Teodora& dand nastere la o serie de
barfe si scandaluri din caua acestei relatii"'ar sotia sa Teodora&
s-a do%edit a fi un spri(in real lui Iustinian in momentele
difcile&mai ales in timpul rascoalei Ni)a"*a moartea unc+iului sau
din 527&Iustinian de%ine imparat biantin"Reusind sa recucereasca
fostul lmperiu Roman de Apus capata titlu de &&cel Mare,,&insa cea
mai mare realiare a sa a fost codifcarea dreptului
roman"*ucrarea sa& &&-ode. Iustinianus,, sta si astai la baa
sistemelor de drept din ma(oritatea tarilor din /uropa"lustinian
pune in aplicare un plan ambitios de a recuceri toate teritoriile
pierdute in fata in%adatorilor si refacerea fostului Imperiu Roman
in 0loria sa de odinioara"ltalia&Spania si pro%inciile din Nordul
Africii care apartinusera Romei&se a1au sub stapanirea triburilor
de 0oti si 2andali&in timp ce scla%ii se apropiau din nord &iar Persia
e.ercita presiuni din est"Imparatul Iustinian a a%ut inspiratia de al
numi in fruntea armatelor sale pe 0eneralul 3elisarie&acesta
do%edind ca este omul potri%it pentru planurile ambitioase ale
imparatului"ln 532 3elisarie inabusa sangeros asa numita rascoala
Ni)a&re%olta ce a pornit din ri%alitatea a doua ec+ipe de lupta
Albastrii si 2erii si care s-a transformat intr-o mare rascoala"ln
533 recucereste Africa de Nord din mainile %andalilor"ln 534 ia
nastere dupa o munca de mai bine de ece ani lucrarea &&-ode.
lustinianus,,publicat in patru fascicole separate"Aceasta lucrare
care cuprindea si un manual pentru cei care studiau dreptul&a
reusit pentru prima data sa sistematiee logic dreptul roman&asa
incat orice cetatean putea gasi cu usurinta o lege ce trata un
anume subiect"ln 536 a debarcat in sudul ltaliei si a recucerit
Roma de la ostrogoti"ln 540 aproape intreaga italie se a1a din nou
sub stapanire romana"ln 552 cucereste ultimile fortarete
gotice"Moare in 565 lasand o mostenire de o %aloare
inestimabila&desi urmasii sai nu au putut pastra cuceririle
sale&reunifcarea lmperiului Roman s-a do%edit a f de scurta
durata&lustinian a a%ut o contributie foarte mare in codifcarea
normelor de drept si perfectionarea ar+itecturii biantine"lustinian
a fost un constructor de e.ceptie"A ridicat monumente superbe pe
tot cuprinsul lmperiului&de la Ra%enna si pana la
'amasc&monumente dintre care se remarca 3iserica Maicii
'omnului din lerusalim (in preent&Mosc+eea Al-4sa! si 3iserica
Sf"Sofa (5agia Sofa! din -onstantinopol"Un stralucitor portret in
moaic al lmparatului lustinian infasurat in toga si incon(urat de
membrii curtii se regaseste in 3iserica San 2itale din Ra%enna"
AR5I/PIS-6PIA IUSTINIANA PRIMA
In perioada de relati%a pace religioasa inaugurata de imparatul
Iustinian a a%ut loc un e%eniment important in %iata crestina din
prefectura Illyricului "/ste %orba de reorganiarea bisericeasca a
acestei prefecturi"'in dorinta de a da o faima deosebita satului
sau natal Tauresium&imparatul Iustinian construieste pe locul
acestuia un oras numit &&Iustiniana Prima,,"Prin No%ela 7I din 89
aprilie :;:&imparatul dispunea sa se infintee o Ar+iepiscopie
autocefala in acest nou oras unde era acum si resedinta
prefecturii Illyricului"Pana atunci prefectura Illyricului fusese la
Tesalonic&mutata aici de la Sirmium din caua na%alirii +unilor"In
urma acestei mutari&episcopul din Tesalonic a dobandit anumite
prerogati%e asupra celorlalti episcopi ai Illyricului"Peste 8<
ani&Iustinian a reluat dispoitiile cu pri%ire la Ar+iepiscopia
Iustiniana Prima&in partea intai din No%ela -777I&emisa la 8=
martie :9:"
>urisdictia Ar+iepiscopiei Iustiniana Prima
'in te.tul No%elei 7I reulta ca ea se intindea peste mitropoliile si
episcopiile urmatoarelor pro%incii ale prefecturii Illyricului# 'acia
Mediterranea& 'acia Ripensis& Moesia Superior(Prima!& 'ardania&
Pre%alitania& Macedonia Secunda(Salutaris!si o parte din Panonia
Inferior(Secunda!in care se a1a cetatea 3aciana
(3assiana?!"Pro%inciile Moesia Inferior si Scytia Minor&neamintite in
No%ela raman in continuare sub (urisdictia Patriar+ului de
-onstantinopol">urisdictia Ar+iepiscopiei Iustiniana Prima se
intindea si asupra unor regiuni si cetati construite sau reno%ate de
Iustinian in nordul 'unarii&caci in No%ela 7I se relata ca +otarele
imperiului s-a intins si in nordul 'unarii&amintim aici cetatile
Recida%a si *itterata"Istoricul Procopius de -eareea -in
lucrarea &&'e Aedifciis,,- spune ca Iustinian a ridicat &&o multime
de cetati,,in stanga 'unarii&lucru confrmat si de unele descoperiri
ar+eologice mai noi"Puterea politica a imperiului romano-biantin
s-a e.tins peste 'unare&in 3anat si 6ltenia si odata cu ea
(urisdictia Ar+iepiscopiei Iustiniana Prima"
Politica Imparatului Iustinian si Iustiniana Prima
Tulburarile cauate de marile ereii di secolul al 2-lea&
nestorianismul si monofismul&au continuat si in secolul al 2I-lea&
mai ales in prima sa (umatate& anga(and in discutii si cati%a
episcopi din pro%iciile romano-biantine dunarene"
In timpul sc+ismei acachiene numita dupa patriar+ul Acac+ie al
-onstantinopolului&care a durat 35 de ani&din 484 pana in
519&scaunul Romei a incercat in mai multe randuri o imi.tiune in
problemele 3isericii din Illyricum"'in aceasta perioada se cunosc
si numele cator%a episcopi de aici&unii find impotri%a
5enoticonului"
Politica religioasa din Imperiul Roman de Rasarit&de%enit apoi
3iantin&s-a sc+imbat sub noul imparat Iustin(518-527!&care %a
asocia la tron si pe nepotul sau %iitorul imparat Iustinian(527-
565!"Iustinian %-a da o serie de dispoitii si prerogati%e legate de
Ar+iepiscopia Iustiniana Prima&atat din dorinta de a da o putere
(urisdictionala si o faima deosebita acestei Ar+iepiscopii&cat si din
dorinta de a impiedica amestecul scaunului Romei in 3isericile din
Illyricum&fapt care reiese si din cele doua No%ele" No%ela a 7I-a
arata si in ce consta (urisdictia canonica a ar+iepiscopului de
Iustiniana Prima"Acesta nu era numai &&mitropolit ci si
ar+iepiscop,,&a%and stapanire suprema si ar+ierie desa%arsita"
/l +irotonea mitropolitii si episcopii pentru scaunele %acante&dupa
randuiala canonica&fara %reun amestec din partea ar+iepiscopului
din Tesalonic"In caul %acantarii scaunului ar+iepiscopal&noul
titular urma sa fe ales& +irotonit& in%estit si inscaunat dupa
randuiala obisnuita& prin sinodul tuturor mitropolitilor si episcopilor
din Ar+iepiscopie& fara amestecul ar+iepiscopului din
Tesalonic(dispoitie repetata si in No%ela -777I!"Aceasta ultima
pre%edere era desigur o ignorare pretentiilor papilor de a
considera scaunul din Tesalonic drept un %icariat al lor"Imparatul
dorea sa asigure o si mai mare independenta bisericeasca
Ar+iepiscopiei Iustiniana Prima"No%ela se inc+eie cu pre%ederea ca
in caul caderii in ereie sau sc+isma al ar+iepiscopului de
Iustiniana Prima&acesta sa fe (udecat si condamnat de Patriar+ul
-onstantinopolului"In felul acesta Iustinian punea inca o piedica in
calea pretentiilor papale in Illyricum"
Tot pentru e%itarea amestecului Romei in Illyricum& dar si pentru
cresterea prestigiului ar+iepiscopiei sale& imparatul a cerut papei
Agapet I(535-536! sa-i acorde titlu de loctiitoare a Patriar+iei
romane&insa nu ca %icariat& ci ca &&inlocuire,,&in cauri la (udecati si
rang onorifc"Papa i-a dat insa un raspuns e%ai%&cea ce do%edeste
ca nu era dispus sa acorde titlul cerut"Iustinian n-a obtinut ceea ce
%oia nici cu ocaia unei calatorii a papei Agapet la
-onstantinopol"Recunoasterea acestei demnitati a facut-o abia
2igilius (537-555!&ales papa cu concursul imparatesei
Teodora"No%ela -777I& din 18 martie 545& este e.presia legala a
acestei recunoasteri"/a acorda titularului scaunului de Iustiniana
Prima drepturi depline in 3isericile puse sub (urisdictia lui& precum
si titlu de loctiitor al scaunului Romei"Trebuie subliniat ca
dispoitiile celor doua No%ele nu au adus pre(udicii Patriar+iei
-onstantinopolului"Autocefalia Ar+iepiscopiei de Iustiniana
Prima&precum si marea ei putere (uridictionala& nu au scos din
%igoare nici legea din 421, nici canoanele Sinoadelor
ecumenice(can"3 al sinodului II si can"28 al sinodului I2!&ci
reduceau numai drepturile e.ar+ului din Tesalonic"Noua
Ar+iepiscopie&desi autocefala& pastra totusi legaturi dogmatice si
canonice cu Patriar+ia din -onstantinopol"
Primul ar+iepiscop de Iustiniana Prima a fost
-atelian(-atellianus!"'intre urmasii sai cunoastem pe
3enenatus&implicat in 553 in discutiile celor &&Trei
-apitole,,&condamnate ofcial de Sinodul 2 ecumenic&unde a
semnat si el edictul impotri%a celor &&Trei -apitole,,dat in 554"Actul
sau a nemultumit pe episcopii illyrieni& care&dupa un i%or
contemporan&s-au intrunit in sinod in anul 549& +otarand
depunerea lui 3enenatus"Sentinta a ramas fara urmari&iar
Iustinian l-a e.ilat in /gipt pe dusmanul acestuia&$rontinus"In 553
3enenatus era inca in scaun&find repreentat la Sinodul 2 de catre
mitropolitul $ocas din Stobi"*a sfarsitul secolului 2I&se cunosc
cate%a scrisori adresate de Sfantul 0rigorie cel Mare sau
'ialogul&papa Romei(590-604!&unui ar+iepiscop de Iustiniana
Prima&cu numele Ioan"'in octombrie si noiembrie 594&dateaa
alte doua scrisori ale Sf" 0rigorie&una catre episcopii din Illyricum
si alta catre ar+iepiscopul Ioan&in care se %orbea de alegerea sa ca
ar+iepiscop"'in aceiasi perioada este consemnat un mitropolit din
'acia Mediterranea& $eli. din Sardica"Papa ii scria& prin 594&
cerandu-i sa recunoasca drepturile ar+iepiscopului de Iustiniana
Prima&dar toate incercarile de imi.tiune ale papei 0rigorie in
Illyricum au fost adarnice"'upa 602 se pierd urmele
Ar+iepiscopiei de Iustiniana Prima&precum si ale mitropoliilor si
episcopiilor subordonate ei& din caua incursiunilor in Peninsula
3alcanica a sla%ilor si a%arilor&urmati de 3ulgari in 679-680"In
anul 731, imparatul *eon III Isaurul o desfinteaa ofcial& iar
epar+iile ei sufragane au fost trecute sub (urisdictia Patriar+iei de
-onstantinopol"
*egaturile Ar+iepiscopiei de Iustiniana Prima cu
teritoriile din nordul 'unarii
*egaturile Ar+iepiscopiei Iustiniana Prima cu teritoriile din nordul
'unarii este clar e.plicata de insusi te.tul No%elei a 7I-a& de unde
reiese ca anumite cetati de pe malul stang al 'unarii& intre care
Recida%a si *itterata& au a(uns din nou in stapanirea imperiului
biantin& lucru confrmat si de istoricul Procopius din -eareea"
Aceste i%oare literare& sunt intregite si de o serie de descoperiri
ar+eologice" Iustinian a refacut o mare parte din fortifcatiile de pe
linia 'unarii si din interiorul 'obrogei& impotri%a atacurilor
&&barbare,," 'acia s-a refacut sub Iustinian& in locul capetelor de
pod mai %ec+i de pe malul stang al 'unarii&s-au construit altele
noi# *itterata& situata in fata cetatii 2iminacium& probabil 'ierna-
6rso%a& 'robeta Turnu Se%erin si Sucida%a--elei& Turris-probabil
Turnu Magurele& -onstantiniana 'ap+ne si altele"'escoperiri
biantine iolate& di secolul al 2I-lea s-au facut nu numai pe malul
'unarii ('robeta sau Sucida%a!& ci si in interiorul tarii noastre
(3ucuresti& Transil%ania si Moldo%a de nord!"Toate acestea
do%edesc ca populatia daco-romana din asearile rurale
respecti%e a trait in continua legatura cu imperiul din dreapta
'unarii" /ra fresc atunci ca (urisdictia Ar+iepiscopiei de Iustiniana
Prima sa se intinda si asupra teritoriilor din nordul 'unarii& cel
putin asupra celor stapanite efecti% de Imperiul biantin sub
Iustinian" 'o%ada cea mai concludenta a acestor legaturi
bisericesti ne-o ofera cetatea Sucida%a& ai -elei& pe 'unare&
inglobat in orasul -orabia"
*ocaliarea Iustinianei Prima
6 problema care trebuie clarifcata& este aceea de localiare
e.acta a aseamantului Ar+iepiscopiei de Iustiniana Prima&ea nu s-
a putut solutiona pana in preent intr-un mod satisfacator &din
caua informatiilor ine.acte& relatate de i%oarele %remii"Istoricul
contemporan din -eareea Palestinei& scria ca satul in care s-a
nascut Iustinian& se numea Ta%rision(Tauresium!si ca era situat in
apropiere de 3ederiana(2ederiana!&unde s-a nascut unc+iul sau
Iustin& in pro%incia 'ardania"Unii cercetatori au considerat ca s-a
ridicat acolo unde au fost %ec+ile cetati Tauresium sau 3ederiana&
altii au indentifcat-o cu orasul Scupi&( ai Scopl(e!& altii cu %ec+iul
*yc+nidus&de%enit mai tariu A+rida s-au 6+rida& in pro%incia
/pirus No%a" Ar+eologii sarbi au a(uns la concluia ca Iustiniana
Prima(implicit si fostul Tauresium! se gasea pe locul actualului
Tsaricin 0rad&situat la circa 9< )m de sud-%est de Naisus(ai
Nis!&de fapt& Ioan din Antio+ia scrie ca 3ederiana se a1a in
apropiere de Naisus" 'upa parerea mai multor specialisti& aceasta
este ipotea cea mai plauibila" In felul acesta& Iustiniana Prima
apare situata mult mai aproape de 'unare&decat se credea mai
inainte"