Curs 2

Tipul de productie

Un concept economic care sta la baza activitatii de organizare intr-o unitate economica.
Tipul de productie este o stare ORGANIZATIONALA influentata de urmatorii factori:
1. Volumul productiei executate
2. Nomenclatorul de produse
3. Gradul de specializare al locurilor de munca
4. 4. Modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul
SB.EX. Definitia fara cuvantul cheie (organizational)
SB.EX. 2 factori de influenta a tipului de productie

Exista 3 tipuri de productie:
1. De masa
2. De serie
3. Individuala sau de unitate
Seria de fabricatie este reprezentata de lotul de produse care se deplaseaza o singura data intre 2 locuri de munca. In
functie de marimea lotului, tipul de productie de serie poate fi: mare, mijlocie sau mica.
In orice intreprindere la un moment dat pot sa existe simultan 1 sau mai multe tipuri de productie, dar organizarea
activitatii se face in functie de tipul care are ponderea cea mai mare in activitatea intreprinderii.
Astfel, pentru intreprinderile cu tip de productie de masa, activitatea se organizeaza pe baza de linii tehnologice de
prelucrare, iar intreprinderile cu tip de productie de unitate folosesc ca metoda de organizare metoda pe grupe
omogene de masini.
Tipul de productie de serie mare foloseste metodele caracteristici tipului de productie de masa.
Tipul de productie de serie mica folosestemetodele caracteristici tipului de productie de unitate.
Tipul de productie de serie mijlocie foloseste metode de organizare pe comenzi.

Caracteristici ale tipurilor de productie:
a) De masa:
1. Volumul de produse executat din acelasi tip de produs este foarte mare si are o foarte mare stabilitate in timp.
2. Nomenclatorul de produse este foarte redus.
3. Gradul de specializare a locurilor de munca este foarte ridicat (aceste locuri de munca executa un numar foarte
redus de operatii, uneori chia tuna singura), lucratorii de pe aceste locuri de munca au un nivel redus de
calificare:
- O specializare doar pentru locuri de munca
- Calificarea doar pentru lucratori
Acestea conduc la randamente crescute a locurilor de munca si productivitatea scazuta a liniei tehnologice.
4. Produsele se deplaseaza in cadrul liniei tehnologice, unul cate unul cu ajutorul unor mijloace de transport de
tipul benzilor rulante.
5. Metoda de amplasare a locurilor de munca e metoda gamelor fictive, care amplaseaza locurile de munca sub
forma de linii tehnologice intr-o succesiune impusa de ascensiunea operatiilor de tehnologie a produselor
executate pe linie (linii de productie in flux).
b) Individuala sau de unitate:
1. Volumul productiei este foarte redus , iar in cazul de productiei de unitate se executa doar cateva produse, nu
are stabbilitate in timp.
2. Nomenclatorul este foarte redus
3. Gradul de specializare: locurile de munca sunt clar specializate deoarece executa o unitate mare de operatii
tehnologice, se numesc locuri de munca universal.
Sunt locuri de munca cu randamente foarte scazute desi sunt utilizate de lucratori cu calificare inalta.
4. Produsele se deplaseaza intre locurile de munca sub forma de loturi cu ajutorul unor mijloace de transport cu
deplasare discontinua (carucioare, motostivuitoare etc.)
5. Metoda de amplasare a locurilor de munca are la baza principiul grupelor omogene de masini si este metoda
verigilor.
Curs 3
1. Pregatirea fabricatiei noilor produs:
A. Pregatirea tehnica a fabricarii noilor produse
B. Metode de asimilare in fabricatie a noilor produse
C. Pregatirea material organizatorica

A. Pregatirea tehnica presupune:
- proiectarea produselor;
- pregatirea tehnologica a activitatii
- executarea, incercarea si omologarea prototipului si a seriai zero
-
Instrumente specifice de masurare a timpului de lucru
a) Balante ale timpului de lucru
b) Balante ale unui utilaj
c) Balante ale unui muncitor
Masoara timpul de lucru al utilajelor si muncitorilor cu ajutorul unor indicatori care din punct de vedere al continutului
sunt foarte asemanatori.

Balanta timpului de lucru a unui utilaj (ore/utilaj)
1. fondul de timp calendaristic (Tc) exprimat in zile (365) cu h schimburi (8, 16, 24)
Tc = 365 zile * 8 h
2. Timp nominal de lucru (Tn) se scad din Tc sambetele(52), duminicile(52) si sarbatorile legale(6)
Tn = [Tc-(S+D+Sl)]*8
3. Intreruperi pentru reparatii planificate (IR) marimea acestui indicator depinde de fiecare utilaj, de gradul de
uzura si de complexitatea utilajului.
Intreruperi pentru concedii (odihna, boala, maternitate, studii)
4. Timp de lucru disponibil (Td)
Td(h)=Tn(h)-IR(h)
5. Intreruperi accidentale (h)
Absente nemotivate
6. Timp efectiv de lucru (Te)
Te(h)= Td(h)-Ia(h)
Te(h)=Td(h)-An(h)
B. Metode de asimilare in fabricarea noilor produse
Orice intreprindere moderna trebuie sa fie capabila sa isi adapteze activitatea pentru executarea unor produse cat mai
competitive. Gradul de competitivitate al acestui a se masoara indeosebi printr-o evaluare de diversificare a
nomenclatorului de produse.
De aceea, la perioade scurte de timp portofoliul de produse existent se modifica prin asimilarea in fabricatie a unor
produse noi corespunzatoare cerintelor consumatorilor.

Se cunosc 3 metode de asimilare in fabricatie a noilor produse:
1. Asimilarea in fabricatie pe baza de conceptie proprie
2. Asimilarea pe baza unor licente de fabricatie
3. Asimilarea pe baza unui produs de referinta

1. Intreprinderile mari au in structura lor organizatorica un department specializat de cercetare-proiectare. In
cadrul acestuia va fi elaborate proiectul noului produs care urmeaza a fi asimilat de companie.
Avantaje:
- Se valorifica potentialul propriu de cercetare al firmei; cheltuielile mai reduse ce cercetare-proiectare decat
in cazul externalizarii acestei activitati
- Durata scurta de asimilare in fabricatie


Dezavantaje:
- Produsul obtinut trebuie sa fie puternic promovat pe piata fiind total necunoscut; cheltuielile de promovare
incalca costul unitary al produsului
2. Cumpararea de licente de fabricatie de la firme consecrate in domeniu si producatoare a unor produse similare
celor care urmeaza a fi executate
Avantaje:
- Perioada de asimilare in fabricatie este foarte mult scurtata, practice eliminate
- Cheltuielile de promovare a produsului sunt mult diminuate pentru ca produsul este deja cunoscut pe piata
- De regula, achizitionarea licentei presupune obligatia vanzatorului de licenta de a asigura o perioada de timp
asistenta tehnica
Dezavantaje:
- Licentele de fabricatie sunt foarte scumpe
3. In acest caz, in urma unor cercetari de piata se convine asupra unui produs ca este reprezentativ in cererea
consumatorilor. Dupa aceea se vor aduce imbunatatiri functionale acestui produs prin interventii asupra
proiectului initial al acestuia. In acest fel, perioada de asimilare este mult redusa fata de prima metoda si
cheltuielile ocazionate de reproiectarea produsului.

C. Pregatirea tehnologica a activitatii in vederea executarii unor produse
Dupa decizia de asimilare in fabricatie urmeaza pentru conducerea companiei sa ia decizia legata de tehnologia care
urmeaza a fi utilizata pentru executarea acestor produse. Problema este complexa pentru ca pe piata tehnologiilor
exista o varietate mare de tehnologii care rezolva aceeasi problema. De aceea, intreprinderea care doreste achizitia unei
noi tehnologii trebuie sa ia decizia in conformitate cu anumite criterii.

Cele mai utilizate criterii sunt:
1. Criterii pe baza untitatilor natural conventionale
2. Criterii pe baza indicatorilor valorici de cost

1. Unitatile natural-conventionale
- Tehnologii care executa produse cu norme de timp cat mai mici
- Tehnologii care executa intr-o varietate mare de retete de fabricatie
- Tehnologii cu norme de consum, cu materii prime si material cat mai reduse
- Tehnologii cu un grad ridicat de mecanizare si automatizare
2. Folosirea acestui criteriu ia in consideratie analiza a 2 indicatori de cost tehnologic:
- Costul tehnologic unitar
- Costul total

Costul tehnologic este o categorie economica deosebita de costul produsului deoarece in alcatuirea acestui cost sunt
cuprinse doar acele elemente de cheltuieli care au legatura directa cu tehnologia folosita.
Exemple:
- Cheltuieli cu materii prime si material
- Cheltuilei cu salariile muncitorilor, CAS-ul si protectia sociala aferente
- Cheltuieli cu energia folosita pentru punerea in functiune a tehnologiei
- Cheltuieli de amortizare a tehnologiei
- Cheltuieli cu exploatarea, intretinerea si repararea tehnologiilor
- Alte cheltuieli care au legatura cu tehnologia utilizata

Totalitatea acestui ansamblu de cheltuieli grupeaza cheltuielile in 2 categorii:
a) Cheltuilei variabile - sunt acele cheltuieli al caror nivel este direct proportional cu volumul productiei executate (
Ex: materii prime si material directe salariului personalului muncitor)
b) Cheltuieli conventional-constante marimea lor nu este influentata in mod direct de volumul productiei
executate ( Ex: cheltuieli de reparatii, amortizare etc.)


Curs 5
Alegerea variantei tehnologice optime

Exista 2 indicatori de baza carora se poate alege cea mai buna varianta tehnologica din 2 posibile. Acestia sunt:
- Costul tehnologic unitar
- Costul tehnologic total


SB.EX. Scrieti relatia costului tehnologic unitar (total) si faceti reprezentarea grafica corespunzatoare (20 sutimi)
V cheltuilei variabile
Cc cheltuieli conventionale constante
N cantitatea de produse
Ctu = v + Cc/N
y = a = b/x
Ctu








N



SB.EX. Aratati variatia Ctu in functie de variatia cantitatii de produse

Ctu





Ctu1
Ctu2


N
N1 N2


Pentru o variatie mica a cantitatii de produse (N1) exista o variatie mare a Ctu1; este situatia intalnita pentru tipul de
serie mica sau individuala.
Pentru o variatie mare a cantitatii de produse (N2) exista o variatie foarte redusa a Ctu2; situatie intalnita pentru tipul
de productie de serie mare sau de masa.






SB.EX. Scrieti relatia si faceti graficul pentru Ctt.
Ctt = V*N+Cc
y = Ax+b
Ctt






a


b N



SB.EX. Aratati variatia Ctt in functie de N

Ctt



Ctt1


Ctt2



N
N1 N2

Pentru Ctt la orice fel de variatie a N exista o variant proportional a Ctt.

SB.EX. Definiti cantitatea critica si aratati care este metodologia de fundamentare a acesteia.

Def: Cantitatea critica reprezinta acel numar de produse pentru are costurile tehnologice si totale sunt egale. In
concluzie, daca se ia deciza de catre o companie pentru fabricarea unei cantitati critice din 2 variante tehnologice
poate fi aleasa oricare deoarece costurile lor tehnologice sunt egale.

Consideram 2 variante tehnologice: VI si VII.

VI | VII
Ctu1 = Ctu2
V1+Cc1/N = V2+Cc2/N
N(V1-V2) = Cc2-Cc1
Ncr = (Cc2-Cc1)/(V1-V2)






SB.EX. Prezentati metoda analitica de alegere a variantei tehnologice optime in functie de Ctu.





V.O.=VI


Poate fi aleasa oricare dintre cele 2 var ca
fiind V.O
V.O.=VII


SB.EX. Prezentati metoda grafica de alegere a variantei tehnologice optime.

Ctu
VII

VI




Ctu1<Ctu2
V.O.=VI
Ctu2<Ctu1 V.O.=VII



N<Ncr Ncr N>Ncr N


SB.EX. Prezentati metoda analitica de alegere a variantei tehnologice optime in functie de Ctt.




V.O.=VI




Oricare este V.O.
V.O.=VII







N VI VII
V1 CC1/N Ctu1 V2 Cc2/N Ctu2
N1 N<Ncr
N2
Ctu1<Ctu2

Ncr Ctu1=Ctu2
N>Ncr
Nn Ctu1>Ctu2
N VI VII
V1*N CC1 Ctt1 V2*N Cc2 Ctt2
N1 N<Ncr
N2
Ctt1<Ctt2

Ncr Ctt1=Ctt2
N>Ncr
Nn Ctt1>Ctt2
SB.EX. Prezentati metoda grafica de alegere a variantei tehnologice optime in functie de Ctt.
Ctu





VI


VII Ctt2<Ctt1
Ctt1<Ctt2 V.O.=VII
V.O.=VI
N


Organizarea activitatii unei firme cu tip de productie de masa sau de serie mare
Cunoastem deja ca tipul de productie de masa si de serie mare se aplica metodei de organizare ale produselor pe baza
liniilor tehnologice (linii tehnologice in flux).
Pentru a avea asigurate conditiile de organizare in acest mod a activitatii trebuie sa fie realizata permanentizarea
executarii operatiilor pe locurile de munca.
Qnt>=Ft
Q reprezinta cantitatea de produse executate pe linia tehnologica
t repezinta norma de timp pe produs la o anumita operatie
Ft reprezinta fondul de timo discontinuu al locurilor de munca de pe linia in curs
SB.EX. Scrieti relatia care exprima conditia de permanentizare a operatiilor.
SB.EX. Scrieti 2 dintre trasaturile de baza ale unei linii de productie in flux.

Curs 7

Fundamentarea parametrilor de functionare a unei linii de productie in flux

Functionarea eficienta aliniilor de productie in flux depinde de fundamentarea corecta a parametrilor de functiunare ai
acestora.
Principalii parametrii de functionare sunt:
1. Tactul de productie (T)
2. Ritmul de lucru (R)
3. Numarul locurilor de munca pe fiecare operatie in parte (Nlni) sip e total linie in flux (Nlnt).
4. Numarul de lucratori la fiecare operatie a liniei in flux (Nli)
5. Viteza de deplasare a produselor intre 2 locuri de munca (V)
6. Lungimea liniilor in flux (L)

1. Tactul de productie

SB.EX. Definitia tactului de productie
Tactul de productie reprezinta perioada de timp intre iesirile a 2 produse consecutive de pe linia in flux.

SB.EX. Scrieti relatiile de fundamentare pentru:
a) Liniile in flux monovalente
b) Liniile in flux polivalente



O linie in fluxul monovalenta executa o cantitate mare de produse dintr-un singur tip de produs.
Exemplu: linie in flux pentru un produs alimentar

Liniile in flux polivalente executa cantitati de produse din produse de tipuri diferite dar foarte asemanatoare din punct
de vedere constructive si tehnologic.
a) Linia in flux monovalenta
T=(Td*60)/Q (Relatia generala de calcul a tactului de productie)
Td (min) timpul disponibil de lucru al liniei in flux
Q cantitatea de produse executate pe linie
T=(Td*60-i)/Q (Relatie folosita pentru liniile in flux pentru care exista perioade de timp reglementate de
intreprinderi in cadrul schimbului de lucru.
Ex: intreprinderile pot fi reglementate pentru pauza de masa a lucratorilor
T=(Td*60*k)/Q Se foloseste aceasta relatie pentru aceste linii in flux pentru care e posibila determinarea
gradului de incarcare al locurilor de munca de pe linia in flux.
K reprezinta coeficientul de utilizare al timpului de lucru.

b) Linia in flux polivalenta
T=(Td*60*k)/(A+B+C+)
A,B,C - cantitatile de produse ABC executate pe linia in flux care au aceeasi norma de timp (produse identice)
T=(Td*60*k)/(A+B*b+C*c+)
ABC reprezinta catitatile de produse ABC cu norme diferite de timp pe linie intr-un produs considerat reprezentativ
si acest lucru se poate obtine prin inmultirea cantitatilor de produse B,C cu coeficientii de echivalenta B,C,..
A este considerat produs reprezentativ pentru ca dintre toate produsele de pe linie are cea mai mare norma de
timp
Ex: A reprezentativ ntA=max int norma de timp
b= ntB/ntA
c=ntC/ntA
B*b, C*c A (conduc la transformarea lor in produse A)

2. Ritmul de lucru

SB.EX. Definiti si scrieti relatia pentru ritmul de lucru (R)
Ritmul de lucru reprezinta numarul de produse executate in unitatea de timp
R=1/T

3. Numarul locurilor de munca la operatia i

Nlni=ti/T
Ti durata operatiei
T durata tactului de productie
Daca Ti nu este multiplu sau egal cu marimea tactului, rezultatul se aproximeaza prin adaos pana la intreg.
Ntnt =

N - numarul operatiilor executate pe linia in flux

SB.EX. Aratati cum se fundamenteaza numarul de lucratori pentru fiecare operatie in parte
Doua situatii:
1. Daca lucratorii isi desfasoara activitatea pe locurile de munca manual sau mecanice care solicita prezenta lor in
permanenta, vorbim de o norma de servire la operatia i=1 (Nsi=1)
2. Daca timpul de executie al operatiei presupune existent unor timpi de lucru automati cand nu mai este necesara
prezenta lucratorului, acesta poate executa aceeasi operatie pe un alt loc de munca.

Spunem ca exista o poliservire a lucrtorului sau este organizat lucrul la mai multe masini, In acest caz norma de servire
este mai mare decat 1.
Nsi=(tai+toi)/tai
tai timp de lucru automat la operatia i
toi timp de ocupare al muncitorului la operatia i
Ex: Operatia de 3 min durata ti=3 min, din care toi=3 min, cat este timpul de ocupare a lucratorului. Toi=6 min
Nsi=(3+6)/3 =3 inseamna ca la aceasta operatie un muncitor poate sa serveasca concomitant 3 masini.

SB.EX. Definiti si scrieti relatia pentru norma de servire
Nli, Ns=1
Nli=Nlmi (numar de locuri la operatia i)
Nli, Nsi >1
Nli=Nlmi/Nsi

SB.EX. Fundamentati viteza de deplasare a produselor intre 2 locuri de munca alaturate
V=d(mediu)/T
d mediu distanta medie intre 2 locuri de munca alaturate
T marimea tactului de productie

SB.EX. Scrieti relatiile pentru fundamentarea lungimii unei linii de productie in flux
L=Nlmt*d(mediu) numar locuri munca pe total linie
L=(Nlmt*dmediu)/2
Capacitatea de productie este un anumit numar maxim de produse.

Managementul capacitatii de productie

SB.EX. Definiti capacitatea de productie
Def: Capacitatea de productie reprezinta productia maxima ce poate fi realizata intr-o anumita perioada de timp de o
anumita calitate si structura sortimentala obtinuta in conditiile folosirii intensive si extensive a mijloacelor de productie
si a celui mai efficient regim de lucru.
Regim de schimburi este egal cu 3 schimburi.

SB.EX. Enumerati factorii de influenta ai capacitatii de productie.
1. Numarul utilajelor si marimea suprafetelor de productie.
2. Marimea normelor de utilizare intensive si extensive.
3. Sortimentul optim de fabricatie.

Continutul acestor factori:
1. Numarul de utilaje si marimea suprafetelor de productie determina marimea capacitatii de productie.
2. Normele de utilizare:
a) Norme de utilizare intensiva
Norma de utilizare intensive reprezinta cantitatea de produse obtinuta in unitatea de timp sip e unitatea
caracteristica dimensionala a utilajelor.
Ex: norma de utilizare intensive a unui furnal poate fi de 50 de tone in 24 h sip e metro cub volum de furnal.
Normele de utilizare intensive din cauza uzurii utilajului in timp se actualizeaza dupa urmatoarele metodologii:

Etapele metodologiei:
1. Se alege luna cu realizarile de varf (productia maxima) din anul precedent
2. Din aceasta luna se aleg 10 zile consecutive cu cele mai bune realizari.
3. Se face media aritmetica, rezultatul reprezentand noul nivel al normei de utilizare intensiva.

b) Norme de utilizare extensiva
Norma de utilizare extensive reprezinta timpul desponibil de lucru al utilajului pentru o anumita perioada de
timp.

SB.EX. Prezentati continutul conceptului de sortiment optim de fabricatie.
In cazul executarii unei diversitati de produse, acestea au norme de timp diferite.
Produsul care asigura cea mai buna utilizare a timpului de lucru este considerat sortiment optim de fabricatie.
nai - Norma de utilizare intensive
nt norma de timp
np norma de productie

nt timpul necesar pentru executarea unei unitati de produs
np numarul de produse executate in unitatea de timp
nt=1/np

Curs 8

Norma de servire a unui muncitor reprezinta numarul locurilor de munca ce pot si servite concomitant pe durata
programului de lucru.
Norma de servire=1, daca locul de munca presupune ca muncitorul sa-l supravegheze in permanenta
Norma de servire>1, daca in durata operatiei exista timp automati
Nsi=(tai+toi)/tai
tai timpul de lucru automat la operatia i
toi timpul de ocupare a locului de munca de catre un muncitor

Fundamentarea marimii capacitatii de productie
A. Metodologia generala de fundamentare a capacitatii de productie:
- Intreprinderi cu specializare pe produs
- Intreprinderi cu specializare tehnologica
B. Metodologia de fundamentare a capacitatii de productie pe un loc de muna:
a) Locul de munca cu specializare pe produs
- Sarje
- Indice de utilizare intensive
- Norma de productie
b) Locul de munca cu specializare tehnologica
- Pe baza produsului reprezentativ
- Capacitatea de productie pe baza P0 (Prodcutia obtinuta in anul de baza)
c) Locul de munca, suprafete de productie
d) Locul de munca, linii in flux

SB.EX. Prezentati in detaliu metodologia generala de calcul a capacitatii de productie.
Raspunsul in acest caz se refera la fundamentarea capacitatii de productie la nivel de intreprindere.
Metodologia generala: sunt 2 situatii: exista intreprinderi cu specializare pe produs: executa o perioada mare de timp,
un numar redus de timpuri de produse. In acest caz Cp a intreprinderii este suma Cp a verigilor organizatorice care o
compun.
In acelasi mod se fundamenteaza Cp pentru sectiile de productie si atelierele de productie.
In concluzie, capacitatea la nivel de I se fundamenteaza pornind de la nivelul locurilor de munca, apoi ateliere, sectii,
ultimul nivel al i.
i cu specializare tehnologica executa o diversitate mare de produse in cantitati foarte mici, i are tip de productie de serie
mica/ individuala. Caqpacitatea acestor I este data de Cp a verigii conducatoare.

Veriga conducatoare=veriga organizatorica care defineste cel putin una din urmatoarele conditii:
a) Are cel mai mare numar de lucratori fata de celelalte verigi organizatorice
b) Are cea mai mare pondere pe total a valorii mijloacelor de productie



Cum se calculeaza timpul maxim disponibil pentru diferite categorii de intreprinderi:
- Care lucreaza continuu
Td=365 zile*24h IR
- Care lucreaza cu saptamana de lucru intrerupta
Td=365-(D+S+Sl+IR)*np*ds*(100+p)/100

Cp=Gm*K*Td/dp Lm pentru care se poate identifica onorma de utilizare intensive
Cp=K*i*Td Lm: norma prudoctiei (np), nt np=1/nt
Cp= Td*np=Td/nt

Cp pe baza produsului reprezentativ
Deoarece locurile de munca cu specializare tehnologica executa o diversitate mare de produse se alege dintre toate un
singur produs considerat reprezentativ, pentru a fi produs reprezentativ care trebuie sa aiba timpul necesar cel mai
mare (Tnec=max)
Tnec=Q*nt

Etapele metodologiei:
1. Se alege produsul reprezentativ in conformitate cu criteriile prezentate
2. Se calculeaza coeficientul de echivalenta al produselor reale in produse representative
Kei=nti/ntmax
Kei coeficientul de echivalenta al produsului I cu produsul reprezentativ
nti norma de timp produs real i
3. Se tranforma produsele reale in produse representative prin inmultirea produselor reale cu coeficientul de
echivalenta
4. Se determina structura productiei representative
5. Se determina Cp a Lm exprimata in produse reprezentative (r) reale (R)
Cpr=(Tmax)/ntr
6. Se reprezinta pe structura de la ?
7. Se transforma produsele representative in produse reale
CPRi=Cpri/Kei

Cp pe baza Po
Cp=Po*(100**8)/100*(

)/(

)*

Curs 9
Fundamentarea capacitatii de productie a locurilor de munca

Cp:
1. Specializare/produs
2. Specializare tehnologica
3. Suprafata de productie
4. Productie in flux


3. Fundamentarea Cp la locurile de munca suprafete de productie
Pentru aceste Lm avem:
Cp=S*I*Td
S marimea suprafetei de productie
I indicele de utilizare intensive (norma de utilizare intensive)
Td timpul disponibil de lucru al suprafetei de productie
Td=Tn=Tr
Tn timp nominal

I se determina ca orice norma de utilizare intensiva in functie de productia realizata in perioada de varf.
I=Pv/(Cs*N*S)
Pv productia realizata in perioada de varf, in perioada precedent
Cs coeficientul de schimburi
Cs=Nb/Nt
Nb numarul de muncitori care lucreaza in schimbul de baza (schimbul de baza este schimbul cu cel mai mare numar de
muncitori, de regula schimbul 1)
Nt numarul total de muncitori care lucreaza pe suprafata respective
H numarul orelor lucrate pe suprafata de productie in perioada de varf.
Se obtine ca produs intre durata schimbului in perioada de varf(ore) si numarul zilelor in perioada de varf
S marimea suprafetei de productie

4. Cp pentru liniile de productie in flux
Cp/schimb=(ds*60*ir)/T
T marimea tactului de productie
ds durata schimbului in ore
ir intreruperi aparute pe durata schimbului de lucru

Gradul de utilizare al Cp

Gradul de utilizare este un indicator pe baza caruia se programeaza cei mai importanti endicatori economici ai unei firme
cum ar fi nivelul cifrei de afaceri, nivelul profitului, nivelul productiei executate etc.
Gtu=(P/Cpma)*100
P productia care urmeaza a fi executata
Cpma capacitatea de productie medie anuala
Cpma=Cex+(Cpi*nlfi)/12+(Cpm*nlm)/12-(Cps*nls)/12
Cex capacitatea existent la inceputul anului in cadrul firmei
Cpi Cp intrate in functiune in cursul anului
nlf numarul lunilor de functionare dupa intrarea in functiune
Cpm Cp modernizate in cursul anului
nlm numarul lunilor de functionare dupa modernizarea acestora
Cps Cp scoase din functiune in cursul anului
Nls numarul lunilor de nefunctionare dupa scoaterea din functiune
Impartim la 12 pentru ca e vorba de o capacitate medie anuala.

Indicatorul grad de utilizare al Cp aduce in discutie o serie de alti indicatori de baza ai Cp.
Cei mai importanti suntL indicatorul capacitatii de productie, productia posibila, deficit de capacitate, reverza de
capacitate.
Capacitatea de productie a intreprinderii este data de Cp a verigii conducatoare.
Productia posibila reprezinta Cp a verigii cu cea mai mica Cp. (loc ingust)
Deficitul de capacitate=Producita posibila-Cp
Dli=Pp-Cp
Dli deficitul locului ingust

Veriga conducatoare (Vc) este cea cu ponderea cea mai mare a personalului total al intreprinderii sau cu ponderea cea
mai mare al valorii activelor/locului de munca.
In concluzie corelatia care trebuie sa fie indeplinita este urmatoarea:
Cp>=Pp>=P, iar productia pe care trebuie sa o execute trebuie sa fie mai mica decat ambele.
Rezervele de capacitate sunt indicatorii care reflecta masurile care trebuiesc luate de intreprindere pentru eliminarea
situatiilor ce pot aparea din cauza unor avarii, a unor durate mari de intrerupere si reparare etc.



Rezervele de capacitate sunt: rezerva totala de capacitate, rezerva potential extensive, rezerva potential intensive.
Rt=Rpe+Rpi
Rt rezerva totala de capacitate
Rpe rezerva potential executiva
Rpi rezerva potential intensiva
Rt=Cp-P
P productia care urmeaza a fi executata
Rpe=P[(Td/Te)*-1]
Td timp disponibil de lucru al utilajului in perioada curenta
Te timpul efectiv de lucru al acestora in perioada precedent
- coeficiantul de simultaneitate al utilajelor
Rpi = Rt-Rpe
Rpi rezerva potential intensive

Balantele capacitatii de productie

Pentru intreprindere este important sa aiba posibilitatea sa determine la anumite momente de timp ale perioadei
indicatori cum ar fi:
1. Existentul de capacitate la inceputul anului
2. Necesarul de capacitate pe parcursul unei perioade de timo
3. Excedentul sau deficitul de capacitate
4. Necesarul de masini sau locuri de munca
5. Excedentul sau deficitul locurilor de munca
6. Capacitatea medie anuala
7. Intrarile/ iesirile de capacitate in cursul unei perioade

Pentru aceasta intreprinderea foloseste un set de instrumente specifice de masurare a acestor indicatori numite balante
de capacitate. Cele mai utilizate balante sunt:
1. Balanta capacitatii de productie la inceputul anului
2. Planul de incarcare al utilajelor
3. Balanta dinamicii capacitatii de productie

1. Balanta capacitatii de productie la inceputul anului stabileste capacitatea de productie existenta la inceputul
anului, Cp necesara pe parcurul unei perioade si deficitul de capacitate.

2. Gradul de incarcare a utilajelor cu aceasta balanta de capacitate se evidentiaza excedentele sau deficitele de
timp si excedentele sau deficitele locurilor de munca.
Aceasta balannta se intocmeste intr-un table structurat in 2 zone si anume: o zona in care se regaseste intocmita
despre produsele care vor fi executate, cantitatile de produse si normele unitare de timp; tot aici vor fi inscrise
informatii despre numarul utilajelor existente si indicele planificat de indeplinirea a normelor; si a 2-a zona:
indicatorii care se fundamenteaza pe baza informatiilor din prima zona, cum ar fi timp necesar pentru realizarea
productiei, timp disponibil al tuturor utilajelor existente, excedentul, deficitul de timp si de utilaje.
Produse: A,B,C
Cantitatile produselor: QA, QB, QC
Norma de timp a produselor: ntA, ntB, ntC
1. Numarul utilajelor existente: Nue
2. Indice planificat de indeplinire a normelor: iCn
3. Timp necesar: Tnec=(

)/icn
4. Timp total disponibil: Ttd=

5. E/D timp=Tnec-Ttd +Deficit de timp
-Excedent de timp
E excedente
D deficit
6. E/D utilaje = (E/D timp)/Td utilaje nr zecimal
E(minus); D(plus)

3. Balanta dinamicii capacitatii de productie: instrument care urmareste in permanenta toate schimbarile care
intervin in nivelul capacitatii de productie pe parcursul unei perioade de timp. Determina necesarul de
capacitate, gradul de utilizare al productiei posibile si al capacitatii de productie.
Indicatori grupati in 3:
a) Indicatori de necesar de capacitate din care fac parte rezervele de capacitate, necesarul total de capacitate si
productia ce urmeaza a fi executata
b) Indicatori de capacitate medie anuala care cuprind capacitate existenta la inceputul anului, intrari in cursul
anului si iesiri in cursul anului
c) Indicatori care cuprind gradul de utilizare al productiei posibile si al capacitatii de productie medii anuala.