Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOB ANA-MARIA
2013
prevenire social, datorit implicrii n diferite afaceri a unor persoane cu funcii de decizie
din domeniul ploiticului, legislativului, executivului, justiiei i administraiei.
Din punct de vedere sociologic, fenomenul de corupie include ansamblul de activiti
imorale, ilicite i ilegale realizate de diverse grupuri i organizaii (publice i private) i de
diveri indivizi cu funcii de conducere sau care exercit un rol public, n scopul obinerii
unor avantaje materiale sau morale sau a unui status social superior, prin utilizarea unor
forme de constrngere, antaj, nelciune, mituire, cumprare, intimidare etc. Corupia nu
nseamn doar darea i luarea de mit sau traficul de influen, ci ea nglobeaz acea reea
(formal i informal) de indivizi, grupuri i organizaii ntre care exist relaii de
complicitate, tinuire i acoperire reciproc n scopul satisfacerii unor interese materiale i
morale, pucblice i private.
Referindu-se la corupia din societatea romneasc, reputatul sociolog D.Cressey, a
identificat o serie de organizatii criminale, formale i informale, alctuite din profesioniti
ai crimei i corupiei. Organizaiile informale (neoficiale) reprezint modele stabile de
interaciune bazat pe asemnarea de interese, scopuri i atitudini ale membrilor ce o
compun. n aceste organizaii modelele de interaciune au devenit att de obinuite nct
fiecare membru ndeplinete un numr de roluri , are o serie de drepturi i obligaii reciproce,
dar nu realizeaz c structura organizaiei servete unor scopuri colective, asemenea
organizaiilor formale. Ca exemple de organizaii informale pot fi enumerate: grupurile de
vagabonzi, bandele de delincveni tineri, asociaiile de ceretori etc. n schimb, structura
organiyaiilor formale este bine definit i raional, avnd o serie de caracteristici, cum ar fi:
specializarea profesional, interdependena dintre membrii organizaiei, funcionarea pe baza
unor reguli, norme, practici, nelegeri i coduri i finalitatea, n sensul c ntreaga activitate
este destinat realizrii unor scopuri anunate n prealabil 1. Dac structura unei organizaii
criminale informale ar fi acceptat raionalitatea, ca element esenial pentru crearea unei
diviziuni i specializri infracionale (ceea ce n dreptul penal se numete conspiraie
criminal continu), ea ar fi devenit o organizaie oficial. Totui, arat D. Cressey, ntre cele
dou tipuri de organizaii criminale nu exist o delimitare absolut i precis, ntruct nu toate
organizaiile oficiale sunt ntemeiate pe o structur ierarhic de autoritate i putere. n schimb,
gradul de raionalitate al unei organizaii criminale influeneaz natura i gravitatea delictelor
comise. Noiunile de grup, band, sindicate, carteluri, confederaii etc., care au
drept obiectiv crima i corupia desemneaz organizaii criminale. Dup opinia lui D.
Cressey, exist mai multe tiprui sau variante de organizaii criminale. n centrul acestora se
afl o organizaie comunitar (denumit Cosa Nostra, Sindicatul, Fria, Familia
etc.) care reprezint, n acelai timp, o alian ilegal, de afaceri monopoliste i o alian
ilegal, neoficial, a unor organisme de conducere.
n concluzie, apreciaz D. Cressey, dintre organizaiile criminale cele mai raionale i
necinstite sunt acelea n care exist cel puin patru funcii: a) o funcie care sa fie ocupat
permanent sau temporar de persoane a cror datorie este s apere organizaia fa de lege,
prin mituire, corupie sau cumprare ori orice alt cale ilegal de influenare a funcionarilor
1
Corupia politic, carei nclude acele comportamente care deviaz (moral i legal) de
la ndatoririle oficiale ale unui rol public (politic) sau care transgreseaz normele
privind interdicia exercitrii anumitor forme i tipuri de influen (material sau
moral) n scopuri personale. In cadrul coruptiei politice pot fi incluse, de plida,
activitatile de finantare (directa sau indirecta) a campaniilor electorale sau a unor
partide si grupari politice, subventionarea unor grupari si partide politice clientelare,
manipularea consilierilor si functionarilor politici sau administrativi, politizarea
5
implicand stabilirea unor relatii multiple intre fenomenul coruptiei (privi ca variabila
dependenta sau efect) si o serie diversificata de fapte, fenomene, procese, situatii sau
actiuni care se manifesta la nivel macrosocial si individual (privite ca variabile
independente, cauze sau conditii). Stabilind o combinatie complexa a tipurilor de
legaturi de dependenta, care unesc delictul de coruptie cu diferite situatii, fapte si fenomene
care-l preced, sociologii trebuie sa acorde o atentie primordiala acelor factori ce sunt uniti
printr-o relatie cat mai stransa si cat mai generala cu fapta comisa, fara a ignora, insa,
dependentele directe, partiale sau intermediare. In acest sens, asa cum rezulta din analizele
statistice si din studiile de caz intreprinse de colectivul de sociologia deviantei si delicventei
din Institutul de Sociologie, in primetrul antecedntelor comise prin frauda si coruptie pot
aparea si actiona o serie de factori intermediari cu caracter mai putin general care, fara a avea
o relatie directa cu fapta comisa, reprezinta un gen de cauze ale cauzei principale, devenind
conditii favorizante ale acesteia.
Alteori, identificarea si explicarea manifestarilor de coruptie din societatea
romaneasca apare viciata de semnificatiile care sunt acordate insasi notiunii de coruptie, in
masura in care aceasta notiune este investita cu evaluari care sunt tributare unor clisee,
prejudecati si stereotipuri deja depasite. Din acest punct de vedere, valorizarea morala a
coruptiei, ca reprezentand o actiune ilicta, imorala si incorecta sau caracterizarea individului
corupator sau corupt ca fiind imoral, vicios, pus pe imbogatire, furnizeaza in
continuare explicatii vagi si neconcluzive care, in loc sa introduca cauze determinat, nu fac
altceva decat sa produca principii nedeterminate. Aceste explicatii, vehiculate si mediatizate,
de cele mai multe ori, prin diferitele mijloace de informare, nu sunt capabile sa opereze
disjunctia intre o categorie morala si una juridica, facand apel la un principiu universal de
moralitate pe care il ofera ca explicatie si pe care, din nefericire, opinia publica il accepta.
Notiunea de coruptie este ea insasi o categorie juridica si sociologica, care apare asociata cu o
multitudine de conditii socio-economice, politice si culturale si cu legea (legislatia) ca atare,
aceasta din urma putand desemna care acte si fapte produse in societate pot fi sau nu
considerate drept manifestari de coruptie.
Complexitatea cauzalitatii in domeniul delictelor comis prin coruptie nu permite,
astefl, identificarea unei anumite trasaturi sau a unei anumite propietati sau caracteristici
concrete, valabile pentru toate categoriile de fapte ce presupun complicitatea, frauda si
coruptia. De aceea, interpretarea cauzalitatii in acest domeniu trebuie orientata, prioritar, pe
evidentierea cauzelor si conditiilor generale si particulare, principale si secundare, directe si
indirecte, prin stabilirea liniei legice de aparitie si dezvoltare a diferitelor evenimente si
procese cu rol determinant in producerea faptelor care impiedica desfasurarea adecvata a
relatiilor dintre sfera publica si sfera privata. Din acest punct de vedere, statistica situatiei si
dinamicii actelor de coruptie, studiul cazuistic si tipologiile diferitelor forme si maniestari de
coruptie in principalele sectoare de activitate ofera multiple posibilitati metodologice de
depistare a legaturilor cauzale si a raporturilor de dependenta stabilite intre fenmenul de
coruptie si pluralitatea antecedentelor sale. In acelasi timp, stabilirea interdependentelor
existente intre diferitii factori care genereaza acte de coruptie nu trebuie sa se rezume doar la
descifrarea legaturilor cu caracter statistic, iar corelatiile surprinse trebuie circumscrise unui
7
model explicativ cu caracter general. Daca, asa cum subliniaza mai multi autori, niciuna
dintre observatiile statistice derivate din date cantitative nu ofera raspunsuri la probleme
etiologice, in viitor, analiza etiologica a actelor de coruptie din societatea romaneasca
implica integrarea coerenta a unor perspective multiple de abordare (juridice, sociologice
etc), capabile sa evidentieze serii cat mai ample de legaturi, corelatii si dependente intre
diferite fapte sau fenomene macrosociale si individuale care genereaza sau conditioneaza
fenomenul de coruptie.
Bibliografie:
Dr. Dan Banciu, Dr. Sorin M. Radulescu, Coruptia si crima organizata in Romania
evaluari sociologice, Editura Continent XXI, Bucuresti, 1994.