CAPITOLUL 4

Aprarea n jocul de
baschet
Dac cu mai muli ani n urm specialitii domeniului oscilau ntre
acordarea unor calitti prioritare uneia sau alteia dintre cele dou faze
fundamentale ale jocului,respective atacului sau aprrii,n ultimii ani,pe
plan international,aprarea primete prioriti,marcate,n special ,n plan
strategic.
Astfel,au aprut o serie de consideraii privitoare la aprare faza
fundamental a jocului de baschet considerate drept baz ideal n vederea
lansrii oricrei operaiuni! ofensive.
"intetiz#nd scopul aprrii,trebuie s spunem c aceasta i
propune, pe c#t posibil i cu mijloace regulamentare ,limitarea numrului de
puncte primite n joc din partea echipei adverse.$estr#ng#nd ideea la jocul
din cadrul relaiei de % contra %,aprtorul are sarcina mpiedicrii prin
marcaj vis&'&vis&ului sau de a aciona liber in joc,fie c este sau nu n posesia
mingii.(iecare juctor poate s&i mbunteasc tehnica defensiv printr&un
lucru asiduu de pregtire desfurat n cadrul antrenamentului, condiionat
ns de o participare activ i voit fa de aceast pregtire defensiva care,n
paralel cu cea efectuat pentru atac,nu ofer satisfaciile celei din urma.
FACTORI (A)*$+,A-.+ N JOCUL DEFENSIV
/regtirea juctorului de baschet trebuie s se bazeze pe formarea
unui concept despre aprare,concept care se va ntemeia pe o serie de factori
care s&i dea acestuia posibilitatea de a se integra n ansamblul jocului
preconizat de antrenor pentru echipa sa.
0onsiderm c aceti factori,fie ei individuali,fie
colectivi,generalizeaz activitatea pragmatic desfurat de jucator i echip
n jocul defensiv,indiferent de sistemul sau forma de aprare adoptat n
jocul competiional.
LUPTA PENTRU RECTIGAREA MINGII I
FILOSOFIA APRRII
Din punctul de vedere al echipei ,aprarea se poate organiza n
chip diferit,aceasta fiind determinate de conceptia asupra modului in
care trebuie recastigata mingea de la adversar1 cat mai repede posibil
sau de a&l provoca pe acesta sa greseasca .
(iecare dintre aceste doua strategii defensive prezinta atat unele
avantaje,cat si dezavantaje.
/rima1 are unele efecte psihologice puternica,mai ales cand apararea
reuseste sa surclaseze atacul advers.
De e2emplu,o echipa poate ca, in mod voit ,sa se apere,folosind un
sistem defensive mai putin adaptat spre a contra atacul advers,dar care
,printr&un angajament deosebit de intens al jucatorilor sai in disputa
defensive,in cazul preluarii conducerii,atacul advers va fi complet
dezorientat.
0ea de&a doua1 presupune baze commune de cunostinte tactice intre
jucatori,intrucat ea se bazeaza pe o pregatire anterioara a actiunilor
defensive,raportate la reactiile previzibile ale atacului advers.3a se
organizeaza mai ales in functie de un eveniment ce va urma 4de unde
si forta sa 5,mai degraba decat in raport cu ceea ce este imediat
reperabil.3a se bazeaza,deci,mai ales pe adaptabilitatea jucatorilor.
32emplificand,putem arata1
6 determinarea pasarii mingii,urmata imediat de o incercare de
interceptare a mingii,sau
6 o aparare mai putin active pentru a simula un moment de neatentie
din partea aparatorului.
A/7$78*$++ 9:+ 3;/$+<7 A=$3"+)+8A83A :+
0*<>A8+)+8A83A /$+- (*$<3 03 ?3 "@-8
/3$"*-A?3
Desi filosofia jocului defensive este determinanta,nu trebuie insa
uitat ca jucatorii pot e2cela in actiuni defensive foarte diferite.
rechipa adversa trebuie sa fie unul dintre cei mai redutabili
aparatori.De mare incarcatura emotionala lupta! desfasurata in cadrul
relatiei de % contra %! de solicita o atentie deosebit de
sustinuta.+maginea pe care si&o face fiecare jucator despre sine,precum
si statutul fiecaruia in cadrul echipei pot fi modificate pe parcurs.
@n altul poate e2cela in actiunile de intrajutorare sau prin
siretlicurile! utilizate pentri a&si domina adversarul.
/rimul jucator isi va organiza actiunile ,bazandu&se pe o reducere
a distantei de marcaj si va e2ploata la ma2imum reactiile sale
defensive desfasurate impotriva actiunilor offensive ale atacantului pe
care&l marcheaza.0el de&al doilea isi va organiza actiunile pentru a
evolua la o distanta mai mare de marcaj fata de adversarul sau
direct.Aceasta asumare de riscuri va fi luata in functie de ambianta
generala a raportului de forte ce opun cele doua echipe si&+ va solicita
atentia jucatorului asupra respectivelor repere,determinandu&l la o
analiza anticipative a actiunilor ce vor urma.
IMPORTANA VEDERII I A VORBIRII N
APRARE
+n scopul desfasurarii unui joc defensive eficace,jucatorii trebuie
sa dispuna permanent de o serie de informatii asupra evolutiei
jocului,informatii raportate la actiunile partenerilor lor,precum si la
cele ale adversarilor.Aceasta,intrucat un aparator,ca urmare a
pozitionarii sale in teren,nu poate vedea simultan1
& cosul pe care&l apara4atacantul,in general5A
& pe toti coechipierii saiA
& pe toti adversarii sai.
*btinerea informatiilor va trebui sa se faca fara ca aparatorul sa
fie nevoit sa se intoarca fiind preocupat de e2ecutia marcajului
asupra propriului sau adversar.+n acest sens,vederea periferica,dar mai
ales folosirea permanenta a dialogului purtat intre jucatorii aflati in
aparare,reprezinta un factor definitoriu al ajutorului informational pe
care trebuie sa se bazeze jocul,atat individual,cat sic el
colectiv,practicat in aparare de o echipa de baschet.
ASPECTE CE CARACTERIZEAZ CALITILE DE
BUN APRTOR

9n baschet ,juctorii sunt in acelasi timp atacanti si
jucatori,intrucat atat pregatirea individuala,cat si cea colectiva pentru
jocul ofensiv si defensive trebuie sa se desfasoare intr&un raport
corespunzator si echilibrat ,procesul de pregatire trebuind sa fie
condus cu acelasi angajament si cu aceeasi inteligenta.
Dupa ce am e2pus conceptele generale care contribuie la
fundamentarea asa&zisei filozofii a jocului defensive practicat la
nivelul marei performante baschetbalistice,consideram util
ca,sintetic,sa prezentam unele aspect ce caracterizeaza calitatile tipice
ce trebuie sa le prezinte un jucator de baschet,pentru a deazvol un joc
defensive eficient.3ste vorba de calitati sau caracteristici de natura
fizica,tehnica si psihologica.
/$3=78+$3A (+,+07
0a aspect general,pregatirea fizica reprezinta partea indispensabila
practicii oricarui sport,si a baschetului de performanta,in
particular.Aceasta pregatire trebuie efectuata atat in partea
pregatitoare a ciclului annual de pregatire,precum si in perioada
competitionala.
83B-+0A :+ 8A08+0A +-D+)+D@A?7 D3(3-"+)7
+n vederea rezolvarii cu succes a diferitelor forme de aparare4zona,om
la om,zona pressing sau pressingul om la om5,dar si pentru
eficientizarea acestora ,tehnica individuala a aparatorului trebuie sa fie
insusita cat mai bine de toti componentii echipei.+n parallel cu
perfectionarea tehnicii,intreg spectrul tacticii individuale defensive
trebuie abordat in pregatire,astfel ca proprii jucatori sa poata sa se
adapteze , pe de o parte,diferitelor sisteme de atac pe care,in jocul
competitional,adversarii lor le folosesc si,pe de alta parte,spre a putea
raspunde la specificul individual al jucatorilor adversi.
BAZELE TACTICII N APRARE
A.(azele aprrii1
&echilibrul defensiveA
&pierderea posesiei mingiiA
&oprirea lansarii contraatacului adversA
&aparare impotriva contraatacului adversA
&retragerea in aparareA
&apararea in dispozitivA
&recuperarea defensive.
>. /rincipiile aprrii1
&apararea cosuluiA
&lupta pentru intrarea in posesia mingiiA
&intrajutorareaA
&adaptarea apararii la specificul ataculuiA
&provocarea greselilor adversarilor si valorificarea lor.
0. (actorii aprrii1
&actiuni individualeA
&plasamentulA
&anticiparea actiunilorA
&circulatiaA
&actiuni collective.
D. 8ipurile de aprare1
&integrale si temporaleA
&normala,agresiva si pressing.
FORMELE DE APRARE
A/7$A$3A -*$<A?7 *< ?A *<
-u vom analiza aceasta forma de aparare,a carei tratare a fost facuta
in cadrul altor prezentari.8otusi ,cateva precizari se impun.
Apararea normal om la om consta din e2ecutia unui marcaj
individual materializat prin interpunerea aparatorului intre atacant si
cos,avand drept principal scop inchiderea culoarului de patrundere al
acestuia cu directive de cos.
$eprezinta o forma cu multiple implicatii educative prin care
fiecarui aparator i se da posibilitatea asumarii unor responsabilitati
si,in paralel,de a descoperi cele mai optime plasamente in urma carora
sa&si realizeze sarcinile defensive,ingreunand misiunea ofensiva a
adversarului sau direct.
(?*8A$3A
/rin aceasta notiune se intelege e2ecutia unui marcaj strans la
jucatorul cu minge,ceilalti aparatori urmarind intarirea apararii intr&o
anumita suprafata din teren,de obicei,in apropierea cosului.Aparatorii
atacantilor fara minge se vor indeparta de proprii adversari,distanta
fata de acestia fiind direct proportionala cu distanta fata de minge.

PRESSINGUL
Aceste forme de aparare trebuie intelese ca un mijloc de hartuire a
adversarilor,e2tinsa pe tot terenul sau pe jumatate de teren."e
deosebesc1
Aparare !r"#!a$"%a$aa&'" (#)a"#a*$in care marcajul atacantului se
face printr&un plasament intre atacant si cos.Aceasta forma poate servi
pentru ca incepatorii sa desopere! dificultatile pe care le ridica o
aparare1necesitatea de a se retrage o data cu adversarul care
dribleaza,modul in care trebuie sa se deplaseze,precum si toate micile
elemente care fac dintr&un aparator un individ periculos pentru atacul
advers.
I%#er#area +e a ,-#a "% .-%#!"e +e )/#-) 0"%1"" " a) a+2erar-)-"$
ca urmare a efectuarii unor marcaje differentiate 4la interceptive sau
lateral51
A/7$7$+?3 9- ,*-3?3 A:A&,+" 0?A"+03!
+n mod traditional,zonele sunt clasificate prin modul in care
jucatorii sunt asezati intre linia de centru si panou .0a urmare
,variantele apararilor in zonele asa&zis clasice! sunt1 zina C&%&C, C&D,
D&C, C&C&%, %&C&C si %&D&%.
Apararea in zona presupune organizarea acesteia pe mai multe
linii! sau planuri! defensive , prima linie de aparare fiind constituita
din amplasamentul cel mai indepartat de cosul ce trebuie aparat.0a
urmare,in cadrul acestor linii evolueaza unul sau mai multi jucatori ale
caror posture,prin sarcinile pe care le incumba,nu beneficiaza de
aceleasi atributii ce le sunt conferite prin similitudinea denumirii
posturilor in jocul ofensiv.
0a urmare ,prima linie de aparare poate fi ocupata de un singur
jucator ,in acest caz denumirea postului este cea de varf!Ain situatia
e2istentei a doi jucatori in aceasta linie ,denumirea postului lor este
cea de e2trema!.
Aparatorul care actioneaza in mijlocul blocului defensive si in linia
a doua de aparare este jucatorul centru!,in timp ce cei al caror
plasament este situate in ultima linie sunt jucatorii fundasi!.
Aceste denumiri nu respecta pe cele din cadrul sistemelor
offensive.Astfel un jucator varf in aparare poate fi fundas in atac,un
fundas din aparare poate fi plasat ca jucator e2trema in atac.
"i nu trebuie uitat ca oricare ar fi variant de aparare in zona
,aici,mai mult circulatiilor de acoperire sau intrajutorare a aparatorilor
trebuie sa revina unuia dintre jucatorii din formatia din teren ,care sa&
si conduca verbal si prin gestica intregul grupaj defensive de jucatori
a5Z/%a 3&4&3
$eprezinta varianta de aparare in zona care este puternica sub
panou,fapt ce da posibilitatea unui bun control asupra recuperarilor
defensive ,in paralel cu o buna supraveghere atat a jucatorului pivot
,cat si a centurlui advers./rin plasamentul jucatorilor in cadrul zonei
distingem posturile de jucatori e2trema,jucator centru si jucator
fundas.
$eprezinta o aparare din care,intrand in posesia mingii,se poate
lansa cu usurinta contraatacul,unul dintre cei doi jucatori din prima
linie de aparare putand anticipa plecarea pe contraatac inca din
momentul in care adversarul incearca finalizarea .
/rincipalele suprafete vulnerabile se gasesc la nivelul cercului
e2terior zonei de restrictive 4caciula!5,de&a lungul liniei de fund a
terenului,precum si in intervalele dintre fundasi si e2treme.

56Z/%a 3&7
+n cadrul acestei zone,plasamantul jucatorilor ,dispusi pe doua linii
de aparare ,presupune amplasarea a doi jucatori e2trema in prima linie
de aparare,iar in linia a doua,intre cei doi fundasi
actioneaza,apro2imativ pe acelasi plasament cu acestia si jucatorul
centru
Aceata zona este sufficient de impenetrabila patrunderilor ,ea
putand capata un character active!,atunci cand jucatorii din prima
linie de aparare primesc sarcina asigurarii unui marcaj dublu! ori de
cate ori mingea ajunge a fi jucata catre linia de fund a terenului.
#6Z/%a 4&3&3
$eprezinta zona asa&zis la moda e2tinsa prin practicarea ei de
catre cele mai bune echipe.$ecomandata echipelor cu o medie mare
de inaltime,ea presupune ca pe postul de varf! sa evolueze un foarte
bun aparator cu o usurinta deosebita si bine coordonata in deplasarile
sale care,practice ,se desfasoara in toate directiile din jurul cercului
suprafetei de restrictive.
d5Z/%a 7&3

Amplaseaza apro2imativ in aceiasi prima linie de aparare trei
jucatori1doua e2treme si un varf! ,a caror sarcina determinate de
pozitia avansata a lor,precum si un mai mare grad de agresivitate
consta in a&i provoca pe adversari sa greseasca.
e6Z/%a 3&3&4
$eprezinta o e2celenta variant de aparare zona,care favorizeaza
folosirea pe partile laterale ale terenului a combinatiei de dublu marcaj
4capcana!5
3a presupune trei planuri de aparare.+n primul plan actioneaza doi
jucatori e2trema,in cel de&al doilea,doi fundasi iar in ultimul plan
jucatorul centru.
$eprezinta o zona in care circulatiile de intrajutorare ale
aparatorilor trebuie sa se desfasoare bine coordonat impunand
acestora o mobilitate si viteza deosebite.
+6Z/%a 4&7&4
$eprezinta variant de aparare in zona,care are o e2tindere din
ce in ce mai mare in baschetul contemporan prin modernitatea ei,desi
0lair >ee marele teoretician american al anilor EFG a fost cel care a
ridicat&o la rang de glorie.
3a beneficiaza de puternicul avantaj determinat prin
posibilitatea pastrarii aproape permanente a D aparatori intre minge si
cos,indifferent de locul unde s&ar afla mingea in teren.
,*-A /$3""+-= 4%&C&%&%5
Desi e2ista conceptii diferite privind desfasurarea si modul de
actionare in cadrul acestei variante de zona&press,consideram ca
intreaga activitate defensive trebuie sa urmareasca determinarea
adversarului ca acesta sa intre in cursa! apararii./entru aceasta se va
cere varfului! aparariica sa actioneze in asa fel ca sa&l orienteze pe
dribleur spre una din tusele laterale si lina de centru ale terenului unde
se afla plasat initial un alt aparator .
Asezarea initiala 1