Tactica jocului de fotbal

Student:

Facultatea de Educatie fizica si Sport

Anul I
CUPRINS:

Introducere

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
 Tactica jocului de fotbal
1.1 Definitie

Prin tactica jocului de fotbal înţelegem totalitatea acţiunilor individuale şi colective, ale
jucătorilor unei echipe desfăşurate atât în atac cât şi în apărare, concepute şi organizate
eficient, respectând legile jocului (regulamentul de joc) şi trăsăturile conduitei sportive, în
scopul obţinerii unui rezultat favorabil.

Rezolvarea eficientă a situaţiilor tactice în atac şi în apărare presupune, în primul rând, o

pregătire fizică şi tehnică optimă a jucătorilor, valorificarea potenţialului şi specificului pregătirii
echipei proprii, dar şi a carenţelor sesizate în pregătirea adversarilor.

Prin pregătire tactică se însuşesc modalităţi de organizare, pregătire şi desfăşurare a acţiunilor

de atac şi apărare specifice conţinutului ramurilor de sport, potrivit unei anumite concepţii de
participare în concursuri şi în vederea obţinerii performanţei.

Având în vedere complexitatea deosebită a tacticii şi a pregătirii acesteia, definirea impune

inventarierea componentelor, evidenţierea relaţiilor dintre ele şi finalitatea ce o solicită.

În sfera noţiunii de tactică se include deci întreaga activitate raţională a jucătorilor, desfăşurată
într-o succesiune impusă de jocul în sine (faze de joc), prin anumite forme de manifestare,
variante de aşezări în teren (sisteme de joc), cu ajutorul mijloacelor de realizare, şi anume:
acţiunile tactice individuale şi colective, specifice atacului şi apărării

1.2.Caracteristicile tacticii

Tactica este raţională, determinată de gândirea tactică. Pregătirea fiecărei acţiuni, prin
anticiparea acesteia, duce la executarea celor mai eficiente procedee tehnice sau acţiuni
tactice. Eficienţa acţiunilor individuale şi colective este determinată de aportul selectiv şi
creator al raţiunii.

Tactica este intercondiţionată multiplu, fiind dependentă de valoarea capacităţii motrice

generale şi specifice, de nivelul de însuşire a tehnicii, de cunoştinţele teoretice şi de profilul
psihologic.

Tactica este elastică. Deşi pentru fiecare joc se adoptă un anumit plan tactic, acesta se poate
schimba în funcţie de diferite situaţii care pot interveni pe parcursul desfăşurării competiţiei
(condiţii meteo, valoarea adversarului, scor etc.).
Tactica este evolutivă, determinată de noi tendinţe în plan teoretic şi metodic, de apariţia unor
noi procedee tehnice (stiluri personale), de modificări ale regulamentului de joc, toate acestea
contribuind la evoluţia tacticii.

Sistematizarea tacticii cuprinde, atât pentru atac, cât şi pentru apărare, toate elementele
componente, pe faze, forme, sisteme şi mijloace individuale şi colective de realizare, bazate pe
respectarea principiilor generale şi specifice (speciale). Astfel, prin aşezarea judicioasă a tuturor
elementelor componente, putem obţine o imagine clară a întregului conţinut al tacticii jocului
de fotbal.

3.1.Sistematizarea tacticii jocului de fotbal

3.2.Principiile tacticii jocului de fotbal

Principiile care stau la baza tacticii jocului de fotbal sunt grupate în două categorii :

-principii generale şi principii specifice atacului şi apărării.

Principiile generale sunt următoarele:

♦ trecerea rapidă din apărare în atac şi din atac în apărare;

♦ concentrarea atenţiei tuturor jucătorilor la toate acţiunile din teren, pe toată durata
jocului;

♦ reducerea numărului de greşeli tehnico-tactice pe toată durata jocului;

80

♦ efectuarea tuturor acţiunilor în timp util;

♦ anticiparea acţiunilor proprii, ale coechipierilor şi ale adver-sarilor;

♦ acordarea sprijinului reciproc în atac şi în apărare;

♦ preocuparea permanentă pentru realizarea superiorităţii numerice atât în atac, cât şi în

apărare;
♦ colaborarea permanentă între compartimente;

♦ toată echipa atacă, toată echipa se apără.

Principii specifice (speciale) pentru atac:

♦ preocuparea permanentă pentru păstrarea mingii în vederea pregătirii finalizării,

înscrierii golului sau pentru temporizare;

♦ alternarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice pentru derutarea adversarului;

♦ acoperirea permanentă a direcţiilor principale de atac (poziţii, culoare sau zone

favorabile pregătirii finalizării);

♦ executarea în viteză cu adresă şi eficienţă a acţiunilor tehnico- tactice;

♦ evitarea conducerii excesive a mingii (folosirea doar în scop tactic ofensiv);

♦ schimbarea tempoului în desfăşurarea acţiunilor tactice în special în zona de finalizare.

Principii specifice (speciale) pentru apărare:

♦ preocuparea continuă pentru îndepărtarea pericolului şi intrarea în posesia mingii;

♦ asigurarea permanentă a echilibrului defensiv;

♦ realizarea unei apărări „elastice” prin adaptarea permanentă a formelor şi sistemelor de

apărare la intenţiile atacului advers.