Arsenul

Numele grec "arsenicon" n traducere "brbat",era atribuit n antichitate unor sulfuri de

arsen si acidului arsenios. Pentru prima dat Platon si Strabon amintesc de existenta si
exploatarea arsenicului din muntele Sandaracurgium - provincia Pont.Ca elemnt se pare
c a fost preparat pentru prima dat de lbertus !agnus n anul "#$% din auri-pigment si
spun, si apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu co&i de ou.lchimisti
foloseau arsenicul pentru albirea metalelor colorate ca fierul si cuprul.cestea frecate cu
arsenic primeau un luciu alb.
'ate certe despre propagarea arsenicului metalic provin de la ()mer* care n "+,$
tratea- sulfurile de arsen cu dro&die de vin si spun moale, de la alchimistii secolelor
urmtoare ce fac studii sistematice asu-pra obtinerii si propriettilor acestui
element.'intre acestia amintim. /.Scroeder0"+123, 4.5randt0",663 si /. (iebig0"72#3.
8n paralel cu descoperirea propriettilor fi-ico-chimice ale arse- nicului,alchimistii au
descoperit si propriettile biomedicale.'in arsenicul alb s-au preparat puternice otrvuri
care au fcut multe victime dea lungul anilor.Se spune c Papa Pius al 999-lea si Clement
al :9;-lea au fost otrviti cu " a<ua =offana di Napoli" preparat din arsenic, iar
Napoleon c ar fi fost asasinat pe insula Sf.>lena prin adaos regulat de arsenic n hran de
ctre un trimis al regelui (udovic al :;99-lea.!ult mai t?r-iu la sf?rsitul sec. al :9:-lea
si nceputul sec. trecut s-a descoperit si efectul benefic al arsenicului.>ra anul "1%1 c?nd
P.>rlich descoper salvarsanul si prorietatea lui de a vindeca sifilisul.
rsenul pe-int dou forme alotropice. arsenul cenusiu sau metalic stabil n stare
solid la orice temperatur si arsenul galben instabil. rsenul cenusiu sau metalic
formea- cristale hexagonale, argintii, lucioase, usor casabile, insolubile n ap, CS# sau
alti tipi de solventi.8ncl--it n absenta aerului, la presiune normal sublimea- la +66oC
iar sub presiune de ,+ at, se topeste la 7",oC.vaporii de arsen au o culoare galbe-n,
miros de usturoi, sunt foarte toxici si alctuiti din molecule tetratomice s2, cu structur
tetraedric ca si P2.Peste "6#$oC s2 disocia- n s# iar peste ",%%oC n atomi.
rsenul galben se obtine prin condensarea brusc, n aer lichid, a vaporilor@ este solubil
n CS#, dA",1, ,putin stabil, transform?ndu-se ireversibil n arseniul cenusiu.
rseniul formea- cu metalele alcaline si alcalino-pm?ntoase arseniuri ionice si nu
reactionea- deloc cu hidrogenul ntruct n seria elecrochimic se situea- ntre acesta si
cupru si are potential normal po-itiv. Structura elctronic s#p6 a stratului de valent
dictea- comporta-mentul chimic al arsenului. Conform acestei structri acesta poate
forma ioni B-6,B$ dar si alti ioni cu stri de oxidare intermediar n unele ca-uri. Cat de
srurile aurului, cuprului si platinei, arseniul metalic actionea- ca un reductor
aduc?ndu-le n stare elementar, pentru ca n fa-a a doua a reactiei s forme-e arseniuri
0Cu#s, u#s, Pts#3.
Se cunosc compusi ai arseniului si cu unle elmente din grupa a9;-a 0Sis, Sis#,
Des, Des#3 si din grupa a 999-a pricipal 0ls, Das3. Cu carbonul si cu borul nu se
combin. 8n schimb cu metalele alcalino- pm?ntoase si alcaline, elemente puternic
electropo-itive, arsenul reactionea- cu usurint form?nd arsenuri.rseniurile se pot
obtine prin topirea componentilor, prin trecerea topituri sau vaporilor de arsen peste
metale, dar toate se pot obtine si prin aluminotermie sau prin reducerea trioxidului de
arsen si a clorurii metalului cu hiposofit de sodiu 0Na4#PE#3.Cu meta-lele grele si din
grupele secundare arsenul formea- combinatii intermeta-lice ce mprumut structura
spatial a sulfurilor. arseniura de Ni este similar cu CeS,Pts# ,CeS#,iar CeS# are
reteaua ortorombic a marcasitei CeS# rsenul intr n structura unor minerale si alturi
de sulf ca n ca-ul mis-pichelului CesS, a cobaltinei CosS etc.
rsenul folosit ca element de aliere mreste duritatea alia&elor.>ste suficient ca n aur,
argint si ,metalele platinice s se gseac arsen n proportie de " la "%%% pentru ca acestea
s-si piard complet maleabilita-tea si s devin casante. Plumbul folosit la alicele de
v?ntoare contine p?n la #F s, dar datorit rm?nerii acestora n natur, arsenul se
trans-form n trioxid de arsen a crui toxicitate pentru organismele vii este
binecunoscut.dugat n cupru n proportie de %,#$F, i ridic tempera-tura de nmuiere
si i mreste re-istenta anticoro-iv.rsenil este folosit cu mare succes si n electronic
datorit propriettilor semiconductoare si fotoconductoare similare siliciului si
germaniului.8n pirotehnie se folo-seste pentru producerea focurilor albe 0cel
indian3.=risulfura de arsen este pigmentul vopselei de ulei numite galben regal.ceasta se
mai foloseste n tbcrie, pentru ignifugarea lemnului.E solutie ben-eni a arsenatului
de plumb a fost prima substant chimic utili-at n terapia cancerului.
Nici un -cm?nt de minereuri metalice nu a fost sau nu este exploatat exclusiv
pentru arsen@ de regul arsenul se obtine ca subprodus, cresc?nd valoarea economic a
diferitelor tipuri de minerali-ati n care se g-seste.'e altfel toxicitatea sa mare a candus
n nenumrate situati,la nece- sitatea folosirii de nlocuitori, fapt ce a condus la scderea
cererii sale pe piata mondial.