Cod curs MkMk 2- 3207

Denumire curs: Marketingul serviciilor-2

Tip curs : Obligatoriu
Durata
cursului/nr.credite
23.02.09-16.05.09/ 8 credite
Perioada de
accesare a cursului
23.02.09-29.09.09
Manualul
recomandat
Marketingul serviciillor-note de curs,vol.1 si vol. 2, Viorica Jelev,Ed.Fundatia Romania
de Maine,Bucuresti, 2008
Obiectivul
principal al
cursului
Disciplina trateaz probleme specifice teoriei i practicii marketingului serviciilor
cu particularizarea sectoarelor turismului, transportului ,finantelor, educatiei si
domeniului cultural-sportiv, contribuind la desvrirea pregtirii economice a
studenilor. Ea urmrete, totodat, s lrgeasc orizontul conceptual i aplicativ al
viitorului specialist, n condiiile profundei transformri suferite de peisajul politico
economic contemporan, contribuind la formarea unei perspective globale asupra
serviciilor practicate in tara nostra..
Marketingul serviciilor 2 se sprijin pe cunotinele deja acumulate n cadrul
disciplinei Marketingul serviciilor 1, asigurnd clarificarea i adncirea sistemului
categorial cu care opereaz marketingul n sfera turismului, transportului ,finantelor,
educatiei, culturii si sportului. Totodat, familiarizeaz studenii cu particularitatile
investigaiei de marketing pe piaa serviciilor, n vederea asigurrii fondului de informaii
destinate fundamentrii strategiilor de marketing in servicii.
Cursul se bazeaz pe cazuistica unor societi naionale, prezente n arena
schimburilor nationale de servicii, care ofer alternative strategice posibile pentru agenii
economici din Romnia, ce abordeaz problematica marketingului serviciilor
subliniat specificitatea activitilor de marketing al serviciilor in sectoarele amintite, din
cadrul firmelor mici i mijlocii, preponderente n economia romneasc contemporan.

Modul de stabilire
a notei finale
un punct in plus la nota finala pentru activitate la seminar (proiect) sau participare cu
lucrare la sesiunea de comunicari stiintifice
Consultatii pentru
studenti
On-line, oricand doriti
Adrese e-mail pt.
contactare cu
studentii
jelevviorica@yahoo.com
Titularul cursului Conf.univ.dr.Jelev Viorica, tel.mobil: 072-698-6743, interval orar: 8-20
Continutul tematic
al cursului
(programa)
-Serviciile n Marketingul Internaional (vol. 1)
1.Serviciile si marketingul international
2.Clasificarea serviciilor
3. Modaliti de intrare pe piaa externa a serviciilor
4. Restrictii asupra dezvoltarii firmei de servicii internationale
5. Internationalizarea in cateva sectoare de servicii
5.1. Serviciile de publicitate pe pietele internationale
5.2 Serviciile financiare pe pietele internationale
5.3 Internationalizarea serviciilor de contabilitate
-Comportamentul consumatorului de servicii (vol.2)
.1. Notiuni,continut, dimensiune, factori de influenta ai comportamentului
consumatorului de servicii
.2.Procesul decisional de cumparare si etapele lui
.3.Evaluarea atitudinii consumatorului si protectia asigurata de ANPC
-Comportamentul personalului firmelor prestatoare de servicii
.1.Cultura organizationala a companiilor de servicii
.2.Rolul personalului in marketingul intern
.3. Strategii de personal pentru firma de servicii
-Marketingul financiar bancar
.1.Marketing financiar-bancar, caracterizare generala
.2. Serviciile financiar - bancare
.3. Piata serviciilor financiar bancare
.4. Particularitati ale comportamentului consumatorului
.4.1 Caracteristici ale comportamentului consumatorului persoana fizica
.4.2 Comportamentul consumatorului persoana juridica
.5. Politica de marketing a serviciilor financiar-bancare
.5.1. Politica de produs
. 5.2 Politica de pretul
. 5.3 Politica de distributia
. 5.4 Politica de promovarea
- Marketingul educational
.1.Locul serviciilor educationale in clasificarile de specialitate
.2. Factorii de mediu, piata educationala si de e-larning
. 3 Comportamentul in consum
. 4.Mixul de marketing educational:
.4.1 Politica de produs
.4.2 politica de pret
.4.3.Politica de distributie
.4.4 Politica de comunicare
- Marketingul cultural si marketingul sportiv
51. Marketingul cultural: produse si servicii culturale, principii,concepte,functii
.2.Piata culturala si de e-learning; comportamentul consumatorului de cultura
.3.Mixul de marketing cultural
.3.1 Politica de produs cultural
.3.2 Politica de pret
.3.3 Politica de distributie
.3.4 Politica promotionala
54.Marketing sportiv
- Marketingul turistic
.1. Continutul si particularitatile marketingului turistic
.2.Mediul de marketing al firmei turistice
.3.Comportamentul consumatorului
.4. Piaa firmei de turism
.5.Mixul de marketing
.5.1 produsul turistic
.5.2 preurile produselor turistice
.5.3 distributia in turism
.5.4 promovarea turistic
- Marketingul in transporturi
.1. Rolul si importanta serviciilor de transport
.2. Piata firmei de transport
.3. Mixul de marketing in transporturi
.3.1. Produsul
.3.2. Pretul
.3.3. Plasarea
.3.4. Promovarea
-Planul de marketing in servicii

1. Planificarea de marketing in servicii- concept si necesitate
2. Planul de marketing.Importanta si componente
3. Programul de marketing


Bibliografie
minima obligatorie
Jelev Viorica Marketingul serviciilor vol.1 si vol.2 note de curs
Editura Fundatia Romania de maine, Bucureti, 2008
Olteanu V. Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucureti 2005



Bibliografie
facultativa
-Cetin I., Brandabur R., Constantinescu M.-Marketingul serviciilor teorie i
aplicaii, Editura Uranus , Bucureti, 2006
- Ph. Kotler,Gary Armstrong Principiile Marketingului-editia a III-a,Ed. Teora, 200
- Ph. Kotler-Managementul marketingului,editia a IV-a,Ed.Teora 2006
Prezentarea
capitolului 1





























Serviciile n Marketingul Internaional
1.Serviciile si marketingul international
2.Clasificarea serviciilor
3. Modaliti de intrare pe piaa externa a serviciilor
4. Restrictii asupra dezvoltarii firmei de servicii internationale
5. Internationalizarea in cateva sectoare de servicii
5.1. Serviciile de publicitate pe pietele internationale
5.2 Serviciile financiare pe pietele internationale
5.3 Internationalizarea serviciilor de contabilitate
Obiectivul lectiei: particularitatile serviciilor internationale

Conceptele-cheie tratate in lectie:
internaionalizarea firmei de servicii
natura serviciilor internaionale
fenomenul dezvoltrii serviciilor internaionale
marketingul serviciilor internaionale
standardizarea i adaptarea serviciilor internaionale
efecte de scara i efecte culturale
exportul serviciilor
Rezumatul temei tratate:
Statutul unic al marketingului de servicii ofer un vast potenial pentru noi abordri i
analize creatoare. Interesul fa de marketingul serviciilor a atins culmi apreciabile. Dar, n
cazul n care managerii nu vor considera c marketingul serviciilor este cel puin tot att de
important ca marketingul produselor, ocaziile favorabile din spaiul pieei internaionale vor
continua s fie ratate. Caracteristicile eseniale ale serviciilor sunt, dup cum urmeaz:
intangibilitate;
contact direct intre furnizor i client;
clientul participa la producerea serviciului;
producia i consumul au loc simultan.
Problema care apare frecvent n marketingul serviciilor se datoreaz urmtoarelor
aspecte:


















































aspecte:
este imposibil expunerea fizic;
este imposibil protecia prin brevetare;
prin demonstraie se divulg serviciul;
este dificil s se ofere garanii;
ambalajul are o importan marginal.
n anii din urm, a avut loc o cretere considerabil n marketingul internaional al
serviciilor. Multe dintre motivele care determin marketingul internaional al produselor pot
fi regsite n marketingul serviciilor. Cea mai mare parte a dezvoltrii n domeniul serviciilor
internaionale a fost concentrat n cteva sectoare-cheie, cum ar fi publicitatea, contabilitatea
i serviciile financiare.
Serviciile se deosebesc de produse prin aceea c tranzaciile de marketing
internaional impun frecvent ca prestatorii i clienii s se afle n acelai loc, ntr-un acelai
moment. Deoarece serviciile tind s fie intangibile i nedepozitabile atunci cnd fac obiectul
unui schimb comercial, ele trebuie materializate sub form de produse, fluxuri de informaii
sau de persoane transportate dintr-o ar n alta. Printre multele raiuni care determin firmele
de servicii s devin internaionale se numr: pia intern n stagnare, creterea nregistrat
de pieele strine, dorina de a rmne n pas cu concurenii indigeni care se
internaionalizeaz, oportunismul, contracararea aciunilor ntreprinse de firmele strine care
amenin piaa intern i exploatarea avantajului concurenial.
Dezvoltarea internaional a serviciilor poate fi atribuit unui numr de doi factori
principali: transformarea stilurilor de via sub influena bunstrii materiale, a timpului liber
i a numrului de femei salariate i transformarea ntregii lumi sub influena complexitii
sporite a vieii, a preocuprilor de ordin ecologic i a varietii i complexitii produselor
disponibile pe pia.
Serviciile presupun aciuni sociale i o considerabil interaciune cu clienii. Ambele
sunt guvernate n foarte mare msur de normele sociale i culturale. Serviciile sunt furnizate
de firme private i publice care utilizeaz for de munc att nalt calificat, ct i slab
calificat. Serviciile furnizate sunt vndute consumatorilor finali i pieei industriale.
Serviciile sunt proiectate n jurul cerinelor specifice ale clientului individual. Gradul de
standardizare posibil n cazul unui serviciu este bazat pe oameni sau bazat pe dotri.
Standardizarea i adaptarea pot fi realizate simultan n cazul serviciilor.
Cnd se trece la diversificarea pe piee internaionale trebuie luate n considerare
anumite efecte de scar i culturale care se produc n marketingul internaional al serviciilor.
Unele activiti de servicii au o evoluie pozitiv cnd operaiunile sunt extinse la scar mare,
pe cnd altele nu.
n marketingul serviciilor apare i problema ncrederii, n toat amploarea ei, dar nu
este dect rareori menionat.
n privina strategiilor de intrare pe pia, opiunile de care dispune firma de servicii
sunt similare celor aflate la dispoziia firmei cu marketing al produselor. Despre export s
artat deja c e dificil pentru firmele de servicii, deoarece serviciul trebuie nsoit de sistemul
de livrare. Prin materializarea serviciilor ntr-un produs, accesul pe piee strine se poate
dovedi mai uor.
Teste pentru autoevaluare
1. Serviciile se deosebesc de produse prin aceea c tranzaciile de marketing
internaional impun frecvent ca prestatorii i clienii s se afle n acelai loc, ntr-un acelai
moment.
a. adevrat
b. fals
2. De regul, serviciile sunt proiectate n jurul cerinelor specifice ale clientului

















Prezentarea temei
2





individual. Gradul de standardizare posibil n cazul unui serviciu este bazat pe oameni sau
bazat pe dotri.
a. adevrat
b. fals
3. Principalele variante de export n servicii sunt urmtoarele:
vnzarea direct, utilizndu-se un reprezentant cu sediul n ara de destinaie;
vnzare indirect, utilizndu-se un agent local de pe piaa local
a. adevrat
b. fals

3. Concentrarea de fore ale firmelor care i fac publicitate, alturi de dezvoltarea
marilor grupuri media, oblig multe agenii de publicitate mici i mijlocii s se
internaionalizeze prin ncheierea unor aliane concureniale locale.
a. adevrat
b. fals


Comportamentul consumatorului de servicii
1.1. Notiuni,continut, dimensiune, factori de influenta ai comportamentului
consumatorului de servicii
1.2.Procesul decisional de cumparare si etapele lui
1.3.Evaluarea atitudinii consumatorului si protectia asigurata de ANPC

Obiectivul lectiei: studierea comportamentului consumatorului de servicii in
marketingul serviciilor


Conceptele-cheie tratate in lectie:
initiatori, influentatori, decidenti, proprietati curative

Rezumatul temei tratate:

1.Comportamentul consumatorului este influentat de patru tipuri de factori:
culturali (cultura, subsistemul cultural si clasa sociala),
sociali (grupurile de referinta, familia, rolurile si statuturile sociale),
personali (varsta, etapa din viata, ocupatia, situatia materiala, stilul de viata,
personalitatea si imaginea despre sine),
psihologici (motivatia, perceptia, invatarea, convingerile si atitudinile).
Cercetarea tuturor acestor factori poate furniza informatii utile pentru o abordare
si o servire eficacienta a consumatorilor.
Pentru a intelege cum procedeaza efectiv consumatorii atunci cand iau deciziile de
cumparare, marketerii trebuie sa determine cine ia decizia si cine contribuie la aceasta
decizie. Oamenii pot fi:
initiatori,
influentatori,
decidenti,
cumparatori sau utilizatori
si fiecare categorie trebuie abordata cu campanii de marketing diferite. Specialistii firmei
de servicii trebuie sa analizeze si nivelurile de implicare psihica si afectiva a
cumparatorului in servicii, acestea fiind mult mai activate decat la bunurile materiale,
cunoscandu-se gradul de dependenta ce se creeaza fata de prestator. Este important de
cunoscut numarul de marci disponibile, pentru a se determina tipul comportamentului de
cumparare adoptat de consumatori:
comportament complex,
comportamentul orientat spre reducerea disonantei cognitive,
comportament de cumparare uzual,
sau comportament orientat spre varietate.
Procesul tipic de cumparare consta din urmatoarea succesiune de evenimente:
recunoasterea problemei,
cautarea informatiilor,
evaluarea variantelor,
decizia de cumparare,
comportamentul post cumparare.

Este important sa se inteleaga comportamentul adoptat de cumparator in fiecare etapa.
Atitudinile celorlalti, factorii conjuncturali neprevazuti si riscul perceput, pot sa
influenteze decizia de cumparare, la fel cum nivelurile de satisfactie post -cumparare ale
consumatorilor si demersurile post-cumparare, pot avea efecte asupra firmei de servicii.
Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC)
protejeaza prin legea 363/2007 pe toti consumatorii, amendand prestatorii care inseala
clientii cu produse sau servicii, care au alt pret decat cel afisat, prezinta alte proprietati
curative, false, decat cele reale si apeleaza la practici incorecte, pentru a-si vinde
marfurile si serviciile.
Comportamentul consumatorului este rezultatul interactiunii a mai multor factori,
incluzand:
impresia,
perceptia,
imboldul,
mediul inconjurator
si comportamentul propriu-zis.
Consumatorii sunt total diferiti, iar marketingul se refera la determinarea nevoilor
acestora si satisfacerea lor, urmarind obtinerea unui profit.
Consumatorii pot fi grupati dupa criteriul similaritatii nevoilor, aceste grupuri fiind
denumite segmente.
Oamenii cumpara numai ce doresc sa cumpere, iar daca compania de servicii nu le
satisface dorintele si asteptarile, atunci vor cumpara de la altii, mai capabili.
Comportamentul consumatorului se modifica in timp, astfel incat companiile trebuie sa
monitorizeze continuu clientii, pentru a fi sigure ca nevoile acestora au fost corect
percepute. Daca clientii sunt ignorati cand le sunt prestate serviciile, acestia, la randul lor,
vor ignora serviciile firmei respective.

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale

Notiuni,continut, dimensiune, factori de influenta ai comportamentului consumatorului
de servicii
Procesul decisional de cumparare si etapele lui
.Evaluarea atitudinii consumatorului si protectia asigurata de ANPC



Aplicatii la tema 2 Teste pentru autoevaluare

Faptul ca serviciul nu este platit, de regula, decat dupa furnizarea si consumarea
lui, ofera consumatorului un grad considerabil de :

siguranta
risc
nici o varianta

2.Serviciile pot fi testate.

a.adevarat
b.fals

3.In general, plata serviciului se face:

a. inaintea prestatiei
b.dupa prestatie

Comportamentul consumatorului este dinamic, in continua schimbare si evolutie.

a.adevarat
b.fals

Comportamentul de consum se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor
cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de
servicii

a.adevarat
b.fals


Precizari privind lectia urmatoare:
Cultura organizationala a companiilor de servicii
Rolul personalului in marketingul intern
Strategii de personal pentru firma de servicii

Prezentarea
capitolului 3
.Comportamentul personalului firmelor prestatoare de servicii
2.1.Cultura organizationala a companiilor de servicii
2.2.Rolul personalului in marketingul intern
2.3. Strategii de personal pentru firma de servicii

Obiectivele lectiei:

Prezentarea culturii organizationale a companiilor de servicii, a rolul personalului in
marketingul intern si a strategiilor de personal pentru firma de servicii


Concepte cheie : resurse umane, strategia de personal, cultura organizatiei

Rezumatul temei tratate:

Acest capitol trateaza problema personalului in marketingul serviciilor, aratand ca
succesul organizatiei, gradul de competitivitate al acesteia pornesc de la premisa ca
angajatii sunt bunul cel mai de prt al firmei.Sunt aratate motivele pentru care personalul
este important, pasii esentiali in gestiunea resurselor umane .partea a doua a capitolului
trateaza strategiile de personal si sunt aratate functiile managementului resurselor umane
si etapele sistemului resurselor umane.In final, sunt abordate strategiile firmei de servicii
Intr-o companie de servicii personalul este cel care creeaza valoare, iar conducerea
trebuie sa asigure un climat care sa modeleze comportamentul angajatilor in directia
dorita si, in acelasi timp, sa asigure acestora conditii necesare prestarii unor servicii de
calitate.
Marketingul intern in care este implicat personalul are cele mai largi implicatii in
companiile de servicii, aici prestatorul neputand fi separat de serviciul pe care il
presteaza. Din acesta cauza succesul companiei depinde intre altele de:
calitatea personalului angajat, care influenteaza si eficienta demersului de marketing
intern.
Pasi esentiali in gestiunea resurselor umane sunt:
O politica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului.
Aplicarea principiului formarii continue a personalului pentru asigurarea
satisfactiei maxime a clientilor si adaptarea din mers la schimparile impuse de piata in
domeniul serviciilor.
Formarea unor echipe de lucru potrivit principiilor de munca in grup duce la
comunicare si la impartirea de responsabilitati

Dezvoltarea initiativei si creativitatii personalului angajat ce va duce la
competitivitate si performanta.
Asigurarea unui climat favorabil comunicarii in si in afara companiei
Subscrierea activitatilor desfasurate de personal sub egida culturii organizatiei
Strategia managementului resurselor umane stabileste directia orientarii managementului
firmei in fundamentarea ansamblului de activitati legate de planificarea, recrutarea,
perfectionarea, evaluarea si remunerarea personalului precum si de protectia si sanatatea
acestuia
Strategiile utilizrii personalului presupun activiti ce duc la asigurarea cu resurse umane
pentru firm cu mijloace de marketing. Ele sunt:
1. recrutarea de personal cu nalt calificare
2. perfecionarea personalului n livrarea unor servicii de calitate ridicat
3. asigurarea suportului necesar tehnologic
4. reinerea celui mai bun personal n cadrul firmei

In functie de gradul de dependenta fata de strategia firmei se deosebesc trei tipuri
principale de strategii de personal:
a) strategia de personal orientata spre investitii
b) strategia de personal orientata valoric
c) strategia de personal orientata spre resurse
Managementul resurselor umane este un proces care const n exercitarea a patru funcii:
asigurarea, dezvoltarea, motivarea i meninerea resurselor umane.
Planul de resurse umane este creat n acord cu planul strategic al organizaiei. Pe msur
ce organizaia identific oportunitile de dezvoltare disponibile, este necesar corelarea
lor cu abilitile de care va fi nevoie pentru acoperirea lor. Recrutarea, instruirea i
programele de recompensare sunt create n vederea atragerii, dezvoltrii i pstrrii
oamenilor cu abilitile necesare.


Aplicatii tema 3 INTREBARI DE AUTOEVALUARE:


Conceptul de cultura organizationala se refera la:

formarea unor echipe de lucru potrivit principiilor de munca in grup
o politica atent definita in recrutarea , selectia si angajarea personalului
standarde colective de gandire , atitudini, valori, convingeri, norme si obiceiuri care
exista intr-o organizatie

Care sunt factorii modelatori ai culturii organizationale:

stilul de conducere, nivelul de formalism, structura de organizare
instruirea, recunoasterea si recompensarea personalului
standardele si obiectivle angajatilor

3.In domeniul serviciilor, oamenii sunt brand-ul, fiecare angajat reprezentand:

a imaginea serviciului
b.imaginea companiei
c niciuna

4.Brand-ul unei companii se manifesta prin:

a.nivelul produsului sau serviciului apartinand companiei
b.ambientul si comunicare
c.comportamentul angajatilor si reprezentantilor companiei/produsului/serviciului cu
clientii, subalternii sau sefii
d toate

5.Intr-o companie de servicii cine creeaza valoarea?

produsul
personalul
mediul de lucru
toate


Precizari privind lectia urmatoare:

Marketingul financiar bancar

Prezentarea
capitolului 4
Marketingul financiar bancar
3.1.Marketing financiar-bancar, caracterizare generala
3.2. Serviciile financiar - bancare
3.3. Piata serviciilor financiar bancare
3.4. Particularitati ale comportamentului consumatorului
3.4.1 Caracteristici ale comportamentului consumatorului persoana fizica
3.4.2 Comportamentul consumatorului persoana juridica
3.5. Politica de marketing a serviciilor financiar-bancare
3.5.1. Politica de produs
3. 5.2 Politica de pretul
3. 5.3 Politica de distributia
3. 5.4 Politica de promovarea

Obiectivul lectiei:
Prezentarea particularitatilor marketingului financiar bancar

CUVINTE CHEIE: oligatiuni, asigurari, credite, dobanda, prima

Rezumatul temei:
Capitolul trateaza problelele marketingului financiar-bancar, facand o caracterizare
generala a acestiua. Specificul marketingului serviciilor financiar - bancare este reflectat
in cel mai inalt grad de continutul marketingului interactiv si a celui intern.
Marketingul interactiv priveste doar livrarea produselor si serviciilor bancare, la
intalnirea prestatorului cu clientul avand loc o prestatie de servicii care presupune
ambianta, echipamente, personal de contact, client (produsul), un pret (comisionul
operatiunii), promovare la locul de prestatie si actiuni legate de livrarea produselor.
Marketingul intern firmei implica un proces de comunicare intre unitatile de prestatie
(filiale bancare) si managementul superior aflat la sediul central unde se desfasoara
numeroase alte activitati (invizibile) care prelungesc si intregesc actul de prestatie.
Comunicatia are un caracter complex deoarece implica numeroase unitati operative aflate,
de regula, la distante mari de sediul central.
Spre deosebire de alte servicii, in domeniul financiar-bancar, la nivelul
managementului superior pot fi create compartimente de marketing, servicii cu clientii,
ori relatii preferentiale, care sunt incluse in marketingul extern firmei. Apoi este
prezentata problematica serviciilor financiar - bancare. Acestea prezinta urmatoarele
caracteristici:
- Serviciile financiar - bancare proceseaza informatii, prestatia avand caracter intangibil;
- Sunt servicii cu livrare continua, relatia prestator - client fiind una ferma (formalizata);
- Atat sistemul de prestatie cat si contactul prestator - client asigura un grad scazut de
personalizare;
- Gradul de fluctuatie a cererii este scazut, varful putand fi satisfacut fara intarzieri
majore;
- Clientul se deplaseaza (de regula) la mai multe locuri de prestatie;
- Gradul de influenta a echipamentelor este inalt in timp ce gradul de influenta a
personalului de contact este mai redus.
Urmeaza un studiu amanuntit al pietei serviciilor financiar bancare. In cazul pietei
bancare, oferta este alcatuita din urmatoarele prestatii:
- depozite, imprumuturi;
-plati, incasari si garantii;
- intermedieri de titluri de valoare (actiuni si obligatiuni);
- emitere de obligatiuni;
- investitii si plasamente;
- evaluari etc.
In mod similar, oferta societatilor de asigurare este constituita din:
-asigurari de bunuri si servicii,
- asigurari de persoane,
-asigurari auto,
-asigurari de credite,
- reasigurari,
- plasamente in investitii si titluri de valoare etc.
Crererea de servicii financiare expreima nevoia care se manifesta in cadrul acestei piete.
Ea apare, de obicei, ca o consecinta a desfasurarii unor acte de vanzare - cumparare de
marfuri si servicii, avand insa o serie de caracteristici specifice. Obiectivul operatiunilor
financiare plaseaza, atat purtatorii cererii cat si ofertantii, in cadrul unor piete
caracteristice si anume:
1. piata bancara,
2. piata capitalurilor
3. piata bursiera.
Urmeaza particularitatile comportamentului consumatorului de servicii financiar-
bancare, fiind abordate cele doua ipostaze ale consumatorului- persoana fizica si persoana
juridica. n ntelegerea comportamentului consumatorului de servicii bancare, trebuie
sa avem n considerare cteva aspecte importante, care pot sa reduca o parte dintre
dificultatile pe care le implica evaluarea acestuia n toata complexitatea sa:
serviciile bancare presupun o serie de relatii de vnzare-cumparare
desfasurate la diverse intervale de timp, nu se refera la o singura tranzactie de
vnzare ca n cazul bunurilor;
interactiunea care are loc ntre client si functionarul bancar are o
influenta decisiva asupra consumatorului;
apar diferente notabile ntre informatiile utilizate naintea deciziei de
cumparare, n timpul cumpararii si post-cumparare;
informatiile obtinute de consumator din surse interne sau pe parcursul
experimentarii serviciului bancar au o importanta majora;
aprecierea serviciului bancar dupa achizitie este decisiva ntruct
permite cumparatorului sa decida continuarea sau ntreruperea relatiei cu institutia
bancara respectiva.Principalii factori care influenteaza comportamentul cumparatorilor
persoane fizice sunt: factorii culturali ( cultura si clasa sociala ),factorii sociali se refera la
influentele exercitate de grupul de referinta,
familie, statut social, factorii personali se refera la influente precum vrsta, ocupatia,
situatia
materiala, stilul de viata, personalitatea asupra comportamentului de achizitie a serviciilor
bancare, factorii psihologici fac referire la motivatie, perceptie, nvatare,conceptii si
atitudini.
n analiza comportamentului consumatorului persoana juridica este important
sa tinem seama de doua aspecte particulare pentru Romnia:
- o pondere nsemnata din piata comerciala - respectiv din totalul
consumatorilor persoanelor juridice - o reprezinta micii ntreprinzatori;
multe dintre aceste firme sunt detinute de o singura persoana, iar deciziile
pe care le iau cu privire la serviciile bancare se bazeaza preponderent pe
perceptiile personale (si mai putin pe cifre de afaceri);
- pot exista diferente majore ntre comportamentul de cumparare si
procesul de luare a deciziei de achizitie a produselor bancare la diverse
organizatii, aceste diferente datorndu-se n special dimensiunii
organizatiei.Principalii factori de influenta, rationali,
care determina alegerea unui operator bancar n favoarea altuia, de catre o firma de
afaceri, dupa un proces de evaluare a alternativelor considerate, pot fi grupati pe
urmatoarele categorii:
Factori individuali - dorinta de a obtine cele mai bune profituri din
resursele inactive, dorinta de un statut mai nalt;
Factori interpersonali (sociali) - ntlniri interne pentru a discuta
alternativele bancii, ntlniri cu functionarii bancari n afara orelor de serviciu;
Factori formali (organizationali) - politica firmei de maximizare a
veniturilor din dobnzi, politica firmei de favorizare a bancilor locale;
Factori de mediu - previziunile asteptate n ratele dobnzilor pe
termen scurt, factori politici n ani electorali.
Politica de marketing trateaza cei 4 P, adica politica de produs, politica de pret,
distributia serviciilor financiare si promovarea serviciilor financiare.
Firma ofera o serie de produse si servicii care sunt livrate in momentul intalnirii clientului
cu prestatorul de servicii.
Spre deosebire de celelalte servicii, unde ambianta si participarea clientului la realizarea
prestantei ocupa un loc prioritar, in cadrul serviciilor financiare acest loc este detinut de
continutul prestatiilor, de elementele materiale ale prestatiei (echipament de prestatie), de
personalul de contact si nu in ultimul rand de comunicatiile referitoare la produs.
In domeniul serviciilor financiar - bancare politica de pret defineste comportamentul
firmei fata de client prin utilizarea unor instrumente specifice diferitelor categorii de
servicii prestate:
-dobanda,
- comision,
- prima,
- tarif, etc.
Variantele strategice utilizate sunt cele de baza:
-orientarea dupa costuri,
-dupa concurenta
- si dupa cerere.
Distributia serviciilor financiare presupune, in esenta, asigurarea accesului clientilor la
serviciile prestate.
Traditional aceasta se ralizeaza prin deplasarea clientului la unitatile operative si
efectuarea unor formalitati care preced ori insotesc prestarea serviciului propriu-zisa
(completarea unor formulare, semnarea unor documente, etc.). Totalitatea acestor
activitati, inclusiv conditiile organizatorice ale realizarii contractului cu clientul
(ambianta) sunt incluse in cadrul distributiei.Inteprinderea financiara utilizeaza doua
variante strategice de baza:
a) distributia directa, in cadrul careia contactul cu clientul se realizeaza prin
intermediul unui sistem propriu.Este o varianta costisitoare, utilizabila in conditiile in
care beneficiarii dintr-o zona apeleaza in numar mare la serviciile bancii, volumul
operatiunilor este ridicat, etc.
b) distributia prin intermediari, legatura cu beneficiarii realizandu-se fie prin banci, fie
prin prestatorii de servicii organizati special pentru aceste scopuri. Strategia este utilizata
in cazul unor piete in care banca are o cerere redusa ca dimensiuni, frecventa, etc.
Comunicarea in cadrul bancii, reprezenta procesul prin care are loc schimbul de mesaje,
informatii, idei, in vederea realizarii obiectivelor individuale si comune ale membrilor
bancii.
Comunicarea urmareste:
- sa fim receptati (auziti sau cititi );
- sa fim intelesi;
- sa fim acceptati;
- sa provocam o reactie.
Prin politica sa de imagine, o banca incearca sa-si creeze o identitate care sa o
diferentieze de concurentii sai. Imaginea bancii rezulta, de obicei, din urmatoarea
combinatie:
- imaginea interna (cultura bancii);
- imaginea de marca (se refera la notorietate, pozitia fata de concurenta);
- imaginea sociala (rolul bancii in societate).

Lista subiectelor pentru pregatirea evaluarii finale:
Marketing financiar-bancar, caracterizare generala
Serviciile financiar - bancare
Piata serviciilor financiar bancare
Particularitati ale comportamentului consumatorului
Caracteristici ale comportamentului consumatorului persoana fizica
Comportamentul consumatorului persoana juridica
Politica de marketing a serviciilor financiar-bancare
Politica de produs
Politica de pretul
Politica de distributia
Politica de promovarea



Aplicatii INTREBRI DE AUTOEVALUARE:

1.Institutia financiara utilizeaza ca instrumente cheie ale politicii sale

a. dobanda si calitatea serviciilor prestate
b. adaugarea unor noi servicii la cele existente
c. Stilul de management adoptat n cadrul firmei
d.niciuna

2. Imaginea bancii rezulta din:

a.imaginea interna (cultura bancii);
b.imaginea de marca (se refera la notorietate, pozitia fata de concurenta);
c.imaginea sociala (rolul bancii in societate).
d.toate

3. Majoritatea specialistilor aprecieaza ca, in domeniul financiar, locul central in cadrul
politicii promotionale il detine:
a. promovarea personala
b.publicitatea
c.relatiile publice
d.toate

4.Canalul de distributie folosit in sectorul financiar bancar, in varianta moderna, este de
tipul:
a. P-C
b. P-I-C
c. P-I-I-C
d.P

5. Variantele strategice ale politicii financiar-bancare ,de baza, sunt:
a. orientarea dupa costuri, dupa concurenta si dupa cerere.
b. dobanda,comision,prima, tariff
c.toate
d.niciuna

PRECIZARI PRIVIND LECTIA URMATOARE:

Marketingul educational

Prezentarea
capitolului 5

.Marketingul educational
4.1.Locul serviciilor educationale in clasificarile de specialitate
4.2. Factorii de mediu, piata educationala si de e-larning
4. 3 Comportamentul in consum
4. 4.Mixul de marketing educational:
4.4.1 Politica de produs
4.4.2 politica de pret
4.4.3.Politica de distributie
4.4.4 Politica de comunicare

Obiectivul lectiei:

Prezentarea particularitatilor marketingului educational

Concepte cheie : nsuiri intelectuale, morale, fizice , educatie, social-cultural
Rezumatul temei:

Educaia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de msuri, aplicate n mod
sistematic n vederea formrii i dezvoltrii nsuirilor intelectuale, morale sau fizice ale
tinerilor (oamenilor).
Marketingul educaional implic o activitate uman sau un sistem de activiti, orientate
spre satisfacerea cerinelor consumatorilor actuali i poteniali
Serviciile educaionale sunt activiti prestate n beneficiul consumatorilor de educaie, cu
sau fr participarea lor direct, cu scopul de a le mplini anumite nevoi i a le produce
satisfacii intelectuale.
Serviciile educaionale ce pot fi oferite ntr-o instituie colar sunt:cursuri,seminarii
,conferine ,se siuni de comunicri ,spectacole, activiti culturale n biblioteci, activiti
extracolare i n afar de clas etc.
Piaa educaional reprezint spaiul de ntlnire al cererii cu oferta educaional i cu
serviciile specifice ale acestui domeniu.
Factorii de mediu influenteaza activitatea serviciilor educationale
n calitate de ofertante, colile, universitile trebuie s in relaii strnse cu publicul, c
exponenii colectivitii umane i consumatorii poteniali. Ali clieni preferai sunt i
difuzorii de produse educaionale. Organismele publice, organizaiile neguvernamentale,
mediile de informare n mas reprezint un partener privilegiat al serviciilor
educaionale.
Piata potentiala face obiectul marketingului extern, institutia oferind anumite
specializari,planuri de invatamant, corp profesoral,etc. si mai ales un anumit numar de
locuri.Pe aceasta piata actele de vanzare cumparare se incheie practice cu ocuparea
locurilor incluse in oferta educationala.
Celelalte componente ale ofertei, apar in acest moment ca produse promise si sunt
constituite in principal din servicii educationale (de invatamant ) servicii suplimentare si
servicii social culturale. Ele sunt create si livrate ulterior in cadrul procesului de
invatamant prin desfasurarea unor activitati specifice.
Privite din punct de vedere al ofertei, aceste activitati alcatuiesc grupa serviciilor de
baza, denumite servicii de invatamant.
Segmentarea pieei educaionale poate fi:
1. segmentul intelectual caracterizat prin nivel educaional ridicat i venituri mijlocii;
2. segmentul burgheziei format din indivizi cu profesii liberale, venituri medii i nivel
ridicat de educaie;
3. segmentul aspirantilor format din grupuri eterogene cu venituri si nivel educational de
nivel mediu;
Investigarea cererii de educaie necesit evaluarea structurii i dimensiunilor ei, a
reprezentrii spaiale i a ealonrii n timp, a sesizrii unor tendine nregistrate.

Cercetarea stiintifica (fundamentala si aplicativa ), activitati de microproductie si
comerciale, prestarea unor servicii in cadrul practicii studentilor, sunt activitatii derivate
din cele de baza avand rol secundar.Ele alcatuiesc grupa serviciilor suplimentare avand
un pronuntat character comecial.
Activitatile destinate satisfacerii unor nevoi de cazare, masa, petrecere a timpului liber,
activitati care au un pronuntat character social cultural. formeaza grupa prestatiilor
social cultural.
Definirea produsului porneste de la sensul cel mai larg atribuit acestuia, exprimat de
absolventii livrati pe piata fortei de munca.
Proiectarea produsului se realizeaza pe baza urmatoarelor etape: definirea profilului
si a specializarilor,stabilirea continutului planului de invatamant, elaborarea programelor
analitice,a modalitatilor de desfasurare a activitatilor didactice si de sustinere a
examenelor. In cazul invatamantului public ,costurile sunt suportate in cea mai mare
de la bugetul statului si partial prin taxele suportate de catre o parte a studentilor, cei
admisi la forma de invatamant cu plata .
In cazul universitatilor particulare plata prestatiilor se efectueaza de catre studenti si
din alte surse .
In numeroase situatii taxele sunt suportate de catre diferiti agenti economici ai caror
angajati sunt sau vor fi persoanele alfate la studii. Ele imbraca forma burselorde studii.
Varianta strategica uzuala in universitati, dupa nivelul taxelor practicate, va fi o strategie
a tarifelor medii si scazute, orientate dupa costuri si dupa concurenta .
Insa exista si variant strategica a taxelor inalte ,orientate dupa cerere.
Gradul de mobilitate a taxelor este anual sau semestrial, dar modificarea taxelor are loc si
in timpul semestrelor.
In cadrul segmentului de piata elevi,studenti, specificul distributiei este exprimat de
legatura directa, simpla care se stabileste intre unitatea de invatamant si clientii sai . In
forma cea mai avansata , distributia se reduce la constituirea unor birouri de informare,
care au mai mult rol promotional. In prezent, acest rol este asumat in tara noastra, in mod
total ineficient, de catre secretariatele institutelor si facultatilor
Numarul intermediarilor diferentiaza alternativele strategice astfel:
distributie directa ,
prin intermediari
si mixta.
. Fata de ansamblul actiunilor care alcatuiesc continutul distributiei, unitatea de
invatamant poate adopta un comportament activ, initiind contacte si alternative de
cooperare cu agentii economici, sau un comportament pasiv, raspunzand solicitarilor in
comformitate cu propiile interese.
Activitatea promotionala se adreseaza, deopotriva, elevilor si agentilor economici
Un rol important l au trgurile educaionale organizate de instituiile de nvmnt,
contactul direct al virtualilor consumatori de educaie cu instituia, contactul direct cu
viitorii elevi, studeni.
In structura activitatilor promotionale un loc preponderant il ocupa publicitatea prin
tiparituri, publicitatea gratuita, relatiile publice si utilizarea marcilor.
Consumatorul de educaie are un anumit comportament definit ca totalitatea actelor i
deciziilor privind valorificarea oportunitilor n vederea obinerii i utilizrii bunurilor i
serviciilor educative


Aplicatii INTREBARI DE AUTOEVALUARE:

1. .In educatie se pune accent pe
a.informarea continu
b. bunuri educationale
c. servicii institutionale

2.Serviciile educaionale sunt activiti prestate n beneficiul
a. consumatorilor de servicii
b. consumatorilor de educaie
c. consumatorilor potentiali

3. Serviciile educaionale ce pot fi oferite ntr-o instituie colar sunt:
a. cursuri, seminarii , conferine activiti extracolare
b. sesiuni de comunicri stiintifice, spectacole , activiti culturale n biblioteci ;
c. a
d.toate

4.Serviciile educationale ofer informaii, cunotine, valori, simboluri, modele i idealuri
menite s satisfac o diversitate de nevoi umane ca:
a. nevoia de cunoatere i informare, de aciune i participare,
b. de relevare a propriei identiti, de afirmare i prestigiu n societate,
c. nevoia de justiie, nevoia de imaginar
d.toate
r:d
5.Marketingul educaional are unele funcii:
a. investigarea pieei, a consumului de educaie i a mediului;
b. adaptarea politicilor de marketing la cerinele mediului;
c.dimensionarea serviciilor educaionale n consens cu nevoile, preferinele, gusturile,
ateptrile, exigenele calitative ale consumatorilor, dar i cu dezideratele politicii
educaionale;
d. toate


Precizari privind lectia urmatoare:
Marketingul cultural si sportiv

Prezentarea
capitolului 6
Marketingul cultural si marketing sportiv
5.1. Marketingul cultural: produse si servicii culturale, principii,concepte,functii
5.2.Piata culturala si comportamentul consumatorului de cultura
5.3.Mixul de marketing cultural
5.3.1 Politica de produs cultural
5.3.2 Politica de pret
5.3.3 Politica de distributie
5.3.4 Politica promotionala
5.4.Marketing sportiv

Obiectivul lectiei:

Prezentarea particularitatilor marketingului cultural-sportiv

CUVINTE CHEIE: cultura, arta, spectacol, campionat

Rezumatul temei:

Aplicabilitatea marketingului si sfera culturalului apare in urma faptului ca si cultura
se vinde si, ca urmare,serviciile culturale trebuie sa fie rentabile, punand in valoare ceea
ce au de oferit.
Ca bun colectiv,cultura ii implica in egala masura pe creatorii si pe cumparatorii de
cultura.Publicul culturii nu este un consumator in sensul comercial al termenului, el este
un receptor si un interpret al ei.Receptarea culturii este selectiva,in functie de cunostintele
trebuintele,interesele,opiniile,atitudiniile si comportamentul consumatorilor.
Specificitatea produselor culturale in raport cu bunurile de consum, consta in aceea ca,
dupa instrainare, ele continua sa apartina creatorului,in sensul ca acesta continua sa
posede capacitatea creativa.Si cum domeniul creatiei originale este cel mai lipsit de critic
de apreciere, celebritatea ramane una din cele mai bune asigurari asupra valorilor.
Indicatori ai calitatii ce pot fi folositi in acest domeniu sunt:
-cererea ce poate contribui la notorietatea sau celebritatea serviciilor
-longevitatea prestatiilor
-aprecierea pozitiva a criticii de specialitate
Tipologia serviciilor culturale dupa continutul prestatiilor si a mijloacelor utilizate ar fi:
1. Domeniul spectacolelor:teatru, film, muzica, dans,formatii artistice-festival, targ de
muzica
2.Domeniul artelor politice: galerii si expozitii de arta,colectii particulare,arta populara
si mestesuguri artistice
3.Domeniul creatiilor culturale oferite pe suporturi specifice si servicii de difuzare
specializate:
-film, studiouri de film,cinematografe
-carte, revista ilustrata,edituri,saloane si targuri de carte,servicii de lectura publica
-fotografie artistica
-casete audio-video
-discuri cd
4.Sistemul institutional de promovare a culturii la nivelul colectivitatilor umane:
-biblioteca, mezeu, institutie teatrala,filarmonica sau opera,universitate populara, camin
cultural, casa de cultura, agentii specializate in turism
5. Domeniul comunicatiilor de masa, impreuna cu mijloacele de receptare, redactare
si difuzare a mesajelor: presa scrisa, radiodifuziune,televiziune,agentii de presa, studiouri,
redactii, retele de difuzare.
Indiferent de domeniul si de scara aplicarii lui,marketingul are o serie de functii generale,
care la nivelul marketingului cultural, constau in:
1.Investigarea pietei, a consumului de cultura si a mediului economic si social;
2.Adaptarea continua a politicilor de marketing la cerintele mediului;
3.Dimensionarea serviciilor culturale in consens cu nevoiule, gusturile, asteptarile,
exigentele calitative ale consumatorilor, dar si cu dezideratele politicii culturale;
4.Promovarea unui management eficient al resurselor umane care, impreuna cu resursele
materiale si informationale, sa stimuleze efectele sinergice
ale valorilor si servicilor culturale si sa asigure realizarea obiectivelor prestabilite.

Cercetatorii au distins in masa publicului trei mari segmente de consumatori:
1) consumatori neconditionali, care frecventeaza activitatea culturala indiferent de lo
structura ofertei
2) consumatori potentiali, care adopta un comportament activ numai daca sunt
indeplinite anumite conditii
3) nonconsumatorii
Pentru absenteismul populatiei din institutiile culturale s-a lansat termenul de
"nonpublic"
De subliniat caracteristicile diferite ale ofertei n cadrul fiecrei categorii de servicii.
Astfel, n cazul teatrelor i similare, produsul este nereproductibil, irepetabil i mai ales
netransmisibil, n timp ce n situaia muzeelor, expoziiilor de art, cinema, editare de
carte, muzic, serviciile sunt reproductibile i transmisibile pe o scar mai redus ori mai
larg.
n ansamblu, cererea este divers, fiind exprimat de majoritatea populaiei. n particular,
ns, aceasta se difereniaz de la un segment la altul, n funcie de produsele oferite:
muzica, teatru, cinema, expoziii etc
Adesea cererea se formeaz n mod spontan. De regul, criteriul de segmentare cel mai
puternic este vrsta, cu private la participarea la aciuni culturale .
Cererea are un pronunat caracter local determinat de modul de manifestare a nevoii
Strategiile de piata se diferentiaza in functie de
pozitia ofertantului fata de structurile pietei: diferentiata,
nediferentiata, concentrate
dinamica pietei:- pe o piata cu tendinta de dezvoltare,
ofertantii adopta o strategie de crestere; o strategie ca aceasta s-a aplicat cu majoritatea
editurilor din tara noastra, dupa 1990
.
Produsul, inclusiv cel cultural, trebuie considerat cu o sinteza a componentelor ce-l
definesc:
-Componente corporale, determinate de substanta materiala si de dimensiunile lui
calitative (forma,continut.structura etc)
-Componentele acorporale, cuprinzand elementele ce tin de functionalitatea sociala si
psihologica a produsului/serviciului (nume, marca etc);
-Comunicatiile despre produs, realizate prin intermediul informatiilor care pun in
evidenta avantajele competitive in raport cu celalalte oferte de pe piata culturala;
-Imaginea produsului/serviciului, ca expresie a modului cum este el perceput de
consumatori, imagine ce influenteaza succesul de piata al bunurilor si serviciilor
culturale.
In domeniul cultural, tarifele sunt difereniate n funcie de poziia locului n sala de
spectacol, perioada din zi, saptamn sau an n care are loc reprezentaia, de notorietatea
artiilor i nu n ultimul rnd, de cerere.
Politica de difuzare se elaboreaza tinand seama de urmatoarele variabile:
-natura produsului/serviciului oferit
-structura consumului
-numarul si structura competitorilor
-costurile difuzarii.
Marketingul extern firmei include activiti promoionale desfurate att la locul
de prestaie (n reeaua de uniti) ct i n afara acestuia, ambele situaii presupunnd
absena produsului, obiectivul central al politicii de promovare fiind indisolubil legat d
tangibilizarea sa. Din acest motiv, activitile promoionale nu pot fi desfurate eficient
fr o raportare la produsul promis (oferit).
Unii specialisti considera ca specific zonei europene ca metode de comunicare ar fi:
Publicitatea prin reclama, marketingul direct, sponsorizarea, relatiile publice si
publicitatea prin obiect.
Cercetarile in domeniul consumului cultural se refera la nevoile de consum, la structura
si volumul consumului, la motivatia optiunilor, la modalitatile de achizitionare a
bunurilor si serviciilor culturale, ca si la comportamentul post-consum, la estimarea
gradului de satisfactie a consumatorilor.
Consumul este definit ca un proces de utilizare a bunurilor si serviciilor pentru
satisfacerea unor nevoi materiale si spirituale.
Cu ajutorul informatiilor cuprinse in diverse statistici, se pot evalua volumul si
tendintele consumuli pe arii geografice, pe medii sociale, pe tipuri de servicii culturale.
Un indicator semnificativ pentru domeniul cultural este si numarul consumato
(spectatori,cititori,vizitatori,etc) la 1000 de locuitori.
Marketing sportiv se practic att la nivelul unor organisme specifice (comitete olimpice,
federaii) deci la nivel macro, ct i la nivel de cluburi i asociaii sportive, deci la
micro. Realizarea unei entiti omogene ntre management i marketing a determinat
apariia sintagmei de - managementul marketingului sportiv. Aceast corelaie
management - marketing i-a fcut simit prezena n teoria economic unde s
constituit ca nou disciplin, avnd ca obiect de studiu planificarea, conducerea i
controlul activitilor de marketing ale unei firme pentru nfptuirea i meninerea unor
schimbri profitabile . Sportul reprezint o pia puternic dar divizat n raport cu
nivelul de performan. Astfel, avem sport de mas i sport de performan.
n cadrul sportului de mas avem de-a face cu persoane ce i declar apartenena la un
club, asociaie sportiv, orice alt tip de organizaie ce are ca obiect de activitate sportul
sau la o ramur sportiv, unde practic exerciii fizice cel puin o dat pe sptmn
cadrul sportului de performan identificm dou categorii:
- sport la nivel de amatori
- sport profesionist.
Aceasta ar putea fi considerat compoziia de baz a pieei, dar trebuie corelat cu
opiunile sau preferinele consumatorilor care sunt ntr-o continu schimbare.
n categoria factorilor de mediu ce influeneaz comportamentul consumatorului de sport
includem aspecte:
- sociale (familia, prietenii, relaiile inter-umane, sexul i relaia dintre sexe, rasa i
religia),
-culturale (coala, tradiia i nivelul intelectual),
-condiii climaterice i fizice,
-comportamentul de pia al firmelor ce ofer servicii sportive sau care fac parte din
industria sportului,
- structura oportunitilor oferite n sport,
-condiii geografice.

n categoria factorilor ce in de individ putem include elementele care influeneaz
procesul decizional i care au un puternic caracter psihologic, volitiv i formativ
(atitudini, percepii i motivaii):
-concepia despre sine,
-caracteristicile fizice,
-viaa personal (sentimente, stare civil).
Dup un alt tip de clasificare consumatorii de sport pot fi:
a) direci (sau activi) - cei ce practic exerciii fizice;
b) indireci (sau inactivi) - cei ce iubesc sportul n general urmrind activitile sporti
(live sau prin mass-media) dar care nu practic exerciiul fizic.
n marketingul sportului exist un paradox i acela este c sportul nsui este un
produs. Aceast unicitate a marketingului sportiv creeaz nenumrate avantaje att pentru
sport n sine ct i pentru extensiile sale. Sportul, ca produs, prezint extrem de multe
elemente (practicarea disciplinei, competiia, vedetele, organizarea, biletele, baza
sportiv, echipamentele i aparatura, personalul care deservete i interaciunea acestora
cu consumatorii).
Tarifele sunt difereniate n funcie de poziia locului n sala de spectacol, perioada din zi,
saptamn sau an n care are loc reprezentaia, de notorietatea sportivilor, gradul de
atractivitate a "jocurilor", n funcie de modul in care se deruleaza competiia
("campionatul") si de cerere



Aplicatii Teste pentru autoevaluare:

1.Evaluarea calitatii serviciilor culturale se face numai de catre consumatori si numai
inainte de realizarea prestatiilor
a. adevarat
b.fals

2.Indicatorii calitatii ce pot fi folositi in cultura sunt:
a.cererea ce poate contribui la notorietatea sau celebritatea serviciilor
b.longevitatea prestatiilor
c.aprecierea pozitiva a criticii de specialitate
d.toti

3.servicii care creeaza ele insele cultura sunt
a. teatrul TV, productia de film, spectacole muzicale.
b. servicii editoriale, servicii de lectura publica, servicii muzeistice

4. Consumatorii neconditionali sunt cei care:
a. frecventeaza activitatea culturala indiferent de locul si structura ofertei
b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii
c. nonconsumatorii

5. Consumatorii potentiali
a. frecventeaza activitatea culturala indiferent de locul si structura ofertei
b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii
c. sunt nonconsumatorii



Prezentarea
capitolului 7
Marketing.turistic
6.1. Continutul si particularitatile marketingului turistic
6.2.Mediul de marketing al firmei turistice
6.3.Comportamentul consumatorului
6.4. Piaa firmei de turism
6.5.Mixul de marketing
6.5.1 produsul turistic
6.5.2 preurile produselor turistice
6.5.3 distributia in turism
6.5.4 promovarea turistica
Obiectivul lectiei:
Prezentarea patricularitatilor marketingului serviciilor cultural-sportive

CUVINTE CHEIE: excursii, turism, antropic, agrement, rural, sejur

Rezumatul temei:
Complexitatea mediului economico-social actual, mobilitatea cu totul deosebit a pieei
impun agenilor economici din domeniul turismului modaliti noi de implicare n
mecanismul de pia, o capacitate sporit de reacie, de rspuns fa de cerinele pieei. n
aceste condiii, ntreprinderile de turism au fost nevoite s recurg la metodele i tehnicile
marketingului clasic, n principal s adopte o nou viziune fa de pia i s foloseasc n
activitatea desfurat metode i tehnici de investigare, de adaptare sau de influenare a
pieei.
Complexitatea fenomenului turistic plaseaz prestatorul de servicii turistice ntr-o poziie
central, acesta fiind obligat s se implice, ntr-un fel sau altul, n toate celelalte activiti
care au atingere cu turismul (transporturi, comer, cultur, sntate etc.), el nu poate face
n nici un fel abstracie de faptul c orice nemulumire a clientului turist provocat de
sectoarele adiacente se va rsfrnge negativ asupra activitii sale.Pentru a obine
eficiena dorit n activitatea desfurat, agenii economici ce-i desfoar activitatea n
turism trebuie s-i sincronizeze aciunile de-a lungul ntregului proces de realizare a
prestaiei. n caz contrar, efortul fcut de una sau mai multe verigi ale lanului de prestaii
turistice va fi anulat de celelalte. Aceiai importan o are i sincronizarea deciziilor
adoptate la nivel macroeconomic cu cele de la nivel microeconomic, specificul activitii
turistice impunnd ca deciziile luate de ctre agenii economici s fie susinute de cele
adoptate de organele aflate la niveluri superioareAplicarea marketingului n turism nu
este posibil fr luarea n considerare a sezonalitii, aceasta reprezentnd o component
esenial a eficienei activitii turistice, practic toate deciziile fiind afectate de
sezonalitate. n acest context, trebuie avui n vedere factori precum clima, programarea
pe tot cursul anului a concediilor i vacanelor, dimensiunile timpului liber, anumite
condiii de venit.
Privite ntr-un context mai larg, relaiile prestator de servicii turistice
(turist), specifice serviciilor de turism, se plaseaz n cadrul relaiilor de ansamblu ce iau
natere ntre o serie de componente interne ale firmei, acestea alctuind mediul intern, i
altele exterioare, ce se includ n mediul extern. Cele dou componente, abordate
mpreun, pot fi reunite n cadrul conceptului de mediu de marketing al ntreprinderii
(firmei) turistice.
Comportamentul consumatorului trebuie privit prin prisma componentelor sale de baz,
respectiv comportamentul de cumprare i comportamentul de consum.
Comportamentul de cumprare al consumatorului de servicii turistice reprezint
elementul determinant al marketingului extern firmei, fiind definit de totalitatea actelor,
atitudinilor i deciziilor cumprtorului privind utilizarea unei pri din veniturile sale
pentru achiziionarea de servicii turistice.
n esen, comportamentul de consum nseamn acele acte, atitudini i decizii luate de
client n timpul consumului, ele putndu-se sintetiza n exprimarea, sub form de cerere, a
unor nevoi generate de consumul serviciului turistic, solicitarea, dac este cazul, d
informaii suplimentare legate de alegerea impus de derularea procesului de prestaie i a
consumului propriu-zis, evaluarea mental a variantelor oferite, stabilirea unor reguli de
decizie strict determinate de fiecare situaie n parte, evaluarea permanent a fiecrui
proces, precum i evaluarea postachiziionare a serviciului turistic.
Totalitatea tranzaciilor turistice (acte de vnzare-cumprare) privite n unitate organic
cu relaiile pe care le genereaz i n conexiune cu spaiul n care se desfoar, formeaz
piaa ntreprinderii (firmei) de turism, aceasta fiind plasat n poziia de component
esenial a mediului de marketing. O asemenea pia, ca, de altfel, piaa serviciilor, n
general, prezint o serie de particulariti legate de specificul actelor de vnzare-
cumprare i de spaiul n care acestea se realizeaz.
Se poate vorbi de:
- o pia real sau efectiv, potenial i teoretic;
- de o pia local, naional, regional, internaional i mondial;
- de o pia difereniat pe produse (tipuri de vacane i forme de turism), pe
segmente de consumatori, pe tipuri de ofertani etc., fiecare dintre acestea prezentnd
trsturi distinctive.
Principalul factor care determin dinamica cererii turistice rmne creterea economic,
aceasta fiind condiia esenial a sporirii disponibilitilor bneti i a timpului liber,
factor la care se adaug i alii, cei mai nsemnai fiind oferta turistic, preurile i tarifele
produselor turistice, gradul de instruire a individului, factori sociali i demografici, i, nu
n ultimul rnd, factori psihologici i educativi.
Oferta turistic poate fi definit ca reprezentnd fie ansamblul atraciilor care
pot motiva vizitarea lor de ctre turiti, fie totalitatea bunurilor i serviciilor care satisfac
la un moment dat cererea turistic. Dac oferta turistic are o existen de sine stttoare,
este ferm i cu o structur bine definit, producia turistic nu poate exista n afara
ofertei, este efemer i se realizeaz numai pe msura afirmrii i manifestrii cererii.
Elementele ofertei sunt:
potenialul turistic (natural i antropic), situat ntr-un anumit spaiu geografic,
dependent deci de teritoriu, cu o anumit structur, valoare i capacitate, acest potenial
avnd un rol determinant n dezvoltarea turismului;
baza material specific de cazare, alimentaie, agrement etc.
infrastructura general, o asemenea component fiind cea care permite exploatarea
potenialului;
fora de munc, ce determin valoarea produciei;
serviciile (sectorul teriar), forma sub care se exteriorizeaz de fapt produsele
turistice.
Ca i cererea, i oferta turistic prezint o serie de particulariti
Modificri sensibile ale consumurilor turistice, ale pieei turistice sunt generate i
de tendinele unor factori determinani, precum fenomenul de mbtrnire a populaiei,
creterea duratei timpului liber, accesiunea factorilor socio-culturali i emoionali asupra
celor materiali, obiectivi n formarea cererii. Asemenea aspecte se reflect n tendinele
de fragmentare a vacanelor i efectuarea mai multor cltorii de mai scurt durat, de
cretere a perioadelor de desfurare a deplasrilor i, n acest fel, atenuarea sezonalitii
i diversificarea motivaiilor. Evoluia de pn n prezent a turismului, tendinele ac
genereaz o serie de mutaii specifice turismului.
n ceea ce privete o serie de pachete de produse turistice, trebuie avute n vedere,
mai ales urmtoarele tendine:
creterea interesului pentru vacanele tematice culturale, sportive mai ales
n rndul clientelei cu experien, exigente, care efectueaz mai multe cltorii pe an;
n ceea ce privete prestaiile individuale, o atracie deosebit o cunoate
fenomenul de cazare dispersat, n locul hotelurilor fiind preferate locuinele individual
chiar cazarea la ceteni. Astfel, turismul rural cunoate o anumit ascensiune, care
rspunde n plus unor nevoi social-culturale, de cunoatere a populaiei locale;creterea
ponderii vacanelor la mare distan.
. Mixul de marketing presupune imbinarea a patru politici, fiecare dintre acestea avand o
importanta deosebita pentru firma, si aflate in stransa interdependenta una cu cealalta.
Obiectivele strategice ale politicii de produs turistic sunt asemntoare cu cele
specifice n general serviciilor, ele reunind elemente care caracterizeaz procesul i
asigur livrarea unui produs turistic n concordan cu cererea turitilor. Ele sunt
exprimate de caracteristici de baz ale produsului turistic, respective:creterea calitii
serviciilor turistice prestate, creterea productivitii, diferenierea serviciilor turistice i
echilibrarea aciunilor orientate spre prestaie i spre pia.
In cadrul mix-ului, pretul apare in relatii multiple si complexe, deoarece in
ultima instanta in pret se vor regasi deopotriva continutul si componentele produsului si
distributiei, inclusiv procesul de creere si livrare. politica de pret a firmei turistice va fi
adoptata, stabilita in functie de o serie de elemente de fundamentare, cele mai importante
referindu-se la:oferta,cerere, concurenta, costuri, perceptia pe care o au consumatorii
(viitorii turisti) despre pretul (tariful) produsului oferit.
Strategiile de pret in turism sunt fundamentate si alese prin luarea in considerare,
atat a conditiilor comune cu cele intalnite in cazul bunurilor (nivelul, diversitatea si
credibilitatea preturilor), dar si a criteriilor specifice, precum oferta de servicii turistice,
variatia temporala a cererii si nivelul pretului practicat.
In turism, prin distributie trebuie inteles transferul prestatiilor catre turisti, avand
drept principala caracteristica faptul ca, in acest caz, distributia se realizeaza prin
transportul cumparatorului (turistului) la locul unde se realizeaza prestatia.
In turism, functiile de distributie poarta amprenta caracteristicilor produsului
turistic, fiind deosebite de cele ale distributiei bunurilor materiale.
In turism, canalele de distributie, se refera la lantul de intreprinderi turistice
(agentii de turism) independente, prin care produsul turistic ajunge la turist (ultimul
cumparator), prin procesul de vanzare-cumparare.
In turism, formele de distributie cele mai frecvent utilizate sunt distributia
selectiva, distributia exclusiva si distributia intensiva.
firmele turistice apeleaza la o serie de alternative strategice, ce vizeaza reteaua de
distributie,canalele si sistemele de livrare a serviciilor turistice.
Promovarea in turism consta in transmiterea de mesaje si informatii menite sa
informeze atat pe operatorii de turism, cat, mai ales, clientela potentiala asupra produsului
turistic ce urmeaza a fi pus in vanzare, respectiv asupra caracteristicilor acestuia si a
elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare. In acelasi
timp, promovarea are in vedere sa dezvolte o atitudine pozitiva fata de produsul turistic
si de prestatorii de servicii turistice, astfel incat sa se provoace modificari favorabile in
mentalitatea si obiceiurilor turistilor
In turism se apeleaza la intreaga gama a instrumentelor ce alcatuiesc mixul
promotional, cele mai utilizate fiind insa promovarea vanzarilor, relatiile publice si
publicitatea. Combinarea acestora intr-un mod cat mai eficient trebuie sa aiba in vedere,
in principal, trei aspecte, respectiv sezonalitatea activitatii turistice, natura produsului
turistic, caracteriticile pietei de ansamblu si ale segmentelor de populatie avute in vedere.
Promovarea vanzarilor are in vedere stimularea cererii turistice prin actiuni care
urmaresc mai ales sporirea posibilitatilor turistilor potentiali de achizitionare a produsului
turistic. Relatiile publice sunt reprezentate de un ansamblu de masuri luate de firma de
turism pentru a intretine un climat adecvat in relatia cu publicul sau cu o parte a acestuia.
Publicitatea actioneaza asupra turistilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare,
al caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de achizitionare
(cumparare).
Obiectivul central al activitatii promotionale in turism, acesta se refera la prestarea
serviciului turistic la nivelul promis prin publicitatea realizata sau chiar la un nivel mai
ridicat fata de acesta, in timp ce obiectivele partiale au in vedere conducerea serviciilor
promise, recastigarea increderii clientilotr, educarea acestora si perfectionarea activitatii
in cadrul firmei.
De obicei, dintre mijloacele promoionale consacrate sunt utilizate frecvent afiele,
spoturile publicitare.
Aciunile de distribuie trebuie programate i desfurate de la un "spectacol" la altul.
Nu trebuie neglijate n acest caz nici canalele de distribuie mai lungi, antrennduse n
acest scop organizaii de turism, de tineret, sindicate,etc

Lista subiectelor pentru pregatirea examenului:
Marketingul cultural: produse si servicii culturale, principii,concepte,functii
Piata culturala si comportamentul consumatorului de cultura
.Mixul de marketing cultural
Politica de produs cultural
Politica de pret
Politica de distributie
Politica promotionala
.Marketing sportiv

Aplicatii Teste de autoevaluare:

1.Evaluarea calitatii serviciilor culturale se face numai de catre consumatori si numai
inainte de realizarea prestatiilor
a. adevarat
b.fals

2.Indicatorii calitatii ce pot fi folositi in cultura sunt:
a.cererea ce poate contribui la notorietatea sau celebritatea serviciilor
b.longevitatea prestatiilor
c.aprecierea pozitiva a criticii de specialitate
d.toti

3.servicii care creeaza ele insele cultura sunt
a. teatrul TV, productia de film, spectacole muzicale.
b. servicii editoriale, servicii de lectura publica, servicii muzeistice

4. Consumatorii neconditionali sunt cei care:
a. frecventeaza activitatea culturala indiferent de locul si structura ofertei
b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii
c. nonconsumatorii

5. Consumatorii potentiali
a. frecventeaza activitatea culturala indiferent de locul si structura ofertei
b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii
c. sunt nonconsumatorii

Precizari privind lectia urmatoare:

Capitolul urmator abordeaza subiectul Marketingul in transporturi


Prezentarea
capitolului 8

Marketingul in transporturi

7. Rolul si importanta serviciilor de transport
7. Piata firmei de transport
7. Mixul de marketing in transporturi
Produsul
Pretul
Plasarea
Promovarea

Obiectivul lectiei:
Prezentarea particularitatilor marketingului in transportul de marfuri si calatori

CUVINTE CHEIE: navlu, infrastuctura, maritim, fluvial, feroviar, aerian, multimodal

Rezumatul temei:

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale
pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor
in scopul satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de
transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu
intreaga economie nationala.
De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de
productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele
industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica,
in componenta carora intra: caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si
transportul de calatori. Acesta din urma deserveste procesul de productie prin deplasarea
oamenilor la si de la locul de munca.
Piata intreprinderii de transport este definita prin ansamblul relatiilor de vanzare
cumparare care au loc in domeniul transporturilor, ca sfera a confruntarii cererii de
servicii cu oferta de capacitati de transport.
Oferta de servicii este alcatuita din ansamblul prestatiilor prin intermediul carora se
realizeaza deplasarea marfurilor sau calatorilor dintr-un loc in altul. . Ea include:
Transportul propriu-zis al marfurilor si calatorilor, avand drept suport mijloacele de
transport si activitatile auxiliare (incarcare, descarcare, aranjare, protectie etc(
Infrastructura corespunzatoare fara de care nu este posibila realizarea
prestatiei
Cererea de capacitati de transport exprima nevoile de transport, in cadrul pietei.
Nevoia de transport face parte din randul nevoilor primare , curente, avand o intensitate
ridicata si un caracter presant, creat de nevoia de deplasare dintr-un loc in altul pentu a
munci sau pentru deplasarea marfurilor. De asemeni, are un pronuntat caracter local.
Nevoia de transport de marfuri este dependenta de productie.
Nevoia de transport de calatori este larga si anonima, de mari dimensiuni, neexistand
persoane care sa nu participe la acesta activitate.
Segmentarea pieei reprezint procesul de divizare a consumatorilor poteniali ai unui
produs (serviciu) n grupuri de consumatori, sau segmente de pia.
Fiecare tip de serviciu de transport si-a identificat propria piata tinta.Astfel, la
transporturile de curierat apeleaza societile cu activiti de comer exterior, bncile,
ministerele, diferite organizaii i persoane fizice pentru a beneficia de un timp redus de
transport.
In domeniul transporturilor rolul macromarketingului este mai amplu, decat in alte
sectoare ale economiei nationale. Aplicarea marketingului la nivel macroeconomic in
domeniul transportului apare ca urmare a implicarii statului la realizarea produsului din
transporturi.Acesta detine un loc central in realizarea infrastructurii si in realizarea
transportului pe calea ferata , alaturi de agentii economici care asigura serviciile propriu
zise. Astfel, Ministerul Transporturilor este organul de specialitate al administraiei
publice centrale care stabilete politica n domeniul transporturilor la nivel naional,
elaboreaza strategia i reglementarile specifice de dezvoltare i armonizare a activitailor
de transport n cadrul politicii generale a Guvernului i ndeplinete rolul de autoritate de
stat n domeniul transporturilor.
Aplicarea marketingului la nivelul intreprinderilor de transport, adica a
micromarketingului, presupune desfasurarea unor cercetari vizand cunoasterea mediului
economico-social, adaptarea ofertei de servicii de transport la modul de existenta si
manifestare a cererii pentru transportul auto, pe calea ferata, aerian si naval.De aceea se
apreciaza ca in serviciile de transporturi , marketingul poate fi specializat pe aceste
componente. Firma aplica diverse strategii care sa o ajute la realizarea politicii de
marketing in transporturi.
Stabilirea obiectivelor, alegerea strategiilor de piata si alcatuirea mixului firmei de
transport definsc atitudinea ei fata de mediul economico-social la care se conecteaza.
Firma va alege variantele sale strategice luand in considerare dinamica,
structura,schimbarile, exigentele pietei,nivelul competitiei
Particularitatile apar in alcatuirea mixului, acestea fiind determinate de continutul specific
al celor patru componente si in special al produsului si distributiei.

In transporturi, produsul apare ca produs global, alcatuit din componente aflate in
interconditionare si chiar in posesia unor agenti economici diferiti.Astfel, aici intra
elemente generale si elemente calitative de tipul:
Elemente materiale necesare prestatiei:infrastructura, mijloacele de transport,dotarile din
statii, gari,aeroporturi,porturi
Personalul in contact si elementele sale materiale: conducatorii auto, controlorii de bilete,
stewardesele etc
Locul de contact cu clientul: statiile, aerogarile etc
Durata transportului
Confortul
Respectarea orarului
Serviciile suplimentare prestate pe durata transportului (in special in transportul aerian)

Strategiile de produs, la nivel microeconomic, au o sfera mai larga de cuprindere.Astfel,
Dupa dimensiunile gamei de servicii se intalnesc strategiile de:
-diversificare
-stabilitate
-selectie
Dupa nivelul calitativ al serviciilor intalnim strategii:
-adaptare calitativa
-diferentiere calitativa
-stabilitate calitativa
.... Procesul distributiei difera pe cele doua tipuri de transport, demarfuri si de persoane.
Ea cuprinde ansamblul activitatilor prin care sunt vandute prestatiile.
n cazul transporturilor de marfuri, distributia serviciilor se realizeaza fie direct,
prin canale de tipul P-C, fie indirect, cu ajutorul intermediarilor, de tipul P -In-C.
Intermediari sunt societatile specializate ca Romtrans sau Navrom.
In transportul de calatori, distributia se realizeaza fie direct, in statii, de catre personalul
insotitor, prin case special amenajate, fie indirect prin intermediul unor agentii . De regula
intermediarii sunt folositi in transportul urban (unitati comerciale ca tutungeriile sau
papetariile) si cel aerian. Distributia prestatiilor se efectueaza anticipat, clientul primind
un tichet de calatorie care are valoare de contract si pe baza caruia se efectueaza prestatia.
In cazul transporturilor se intalnesc urmatoarele particularitati ale preturilor:

tarifele si navlurile (in transport maritim) sunt relativ stabile in timp, reflectand
modul de confruntare a cererii cu oferta , amploarea distributiei, specificul cererii etc
tarifele si navlurile practicate sunt oferite clientilor prin intermediul unor
cataloage in care sunt precizate conditiile in care acestea sunt practicate
tarifele si navlurile au un grad ridicat de diversitate.

In transporturi, activitatea promotionala are drept obiectivpromovarea imaginii de
marca si asigurarea informatiilor necesare pentru utilizarea in cele mai bune conditii a
mijloacelor de transport.
Dintre mijloacele utilizate se detaseaza cele incluse in cadrul promovarii la locul vanzarii
si a promovarii vanzarilor





Aplicatii Teste pentru autoevaluare
In transporturile de utilitate publica intra:
a. caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si transportul de calatori.
b.transportul corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice
c.toate
d. niciuna

2. Obiectul activitatii de transport il constituie:
a. deplasarea in spatiu informatiilor
b. deplasarea in spatiu a calatorilor si marfurilor.
c. toate

3. Transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte
activitati asemanatoare pot forma obiectul contractului de transport
. a. Adevarat
b.fals

4. Transportul postal se integreaza in contractul de transport
a.adevarat
b.fals


Precizari privind lectia urmatoare:

. . Planul de marketing in servicii



Prezentarea
capitolului 9
. Planul de marketing in servicii

1. Planificarea de marketing in servicii- concept si necesitate
2. Planul de marketing.Importanta si componente
3. Programul de marketing

Obiectivul lectiei:
Prezentarea importantei planificarii activitatii firmei de servicii cu ajutorul planului de
marketing si al programului de marketing

CUVINTE CHEIE:
planificare
-plan de marketing
-program de marketing


Rezumat

Planificarea de marketing in general, reprezinta un proces complex ce cupinde etape
operationale succesive, valori si ipoteze, in care, pe baza analizei situatiei existente a unei
intreprinderi, se identifica si se stabilesc obiectivele de marketing ale acesteia, caile si
mijloacele prin care se pot atinge (strategii de marketing), posibilitatile de evaluare a
stadiului de realizare a lor precum si eventualele corectii in cazul nerealizarii standardelor
de performanta propuse.
Procesul planificarii de marketing se desfasoara in timp in mai multe etape dupa unii
autori, sau in doi pasi dupa alti autori. In aceste etape se realizeaza componentele
structurale ale planului de marketing. In general se poate aprecia ca sunt cinci etape sau
11 pasi si anume :
1) stabilirea obiectivelor generale de marketing;
2) analiza situatiei existente;
3) stabilirea obiectivelor si a strategiilor de marketing
4) stabilirea bugetului de marketing;
5) elaborarea programului de marketing, controlul, evaluarea si eventuale corectii.
Programul de marketing este un document care reda intr-o forma scrisa , strategia de
marketing a unei intreprinderi pentru o perioada viitoare, cuprinzand in cele mai mici
detalii activitatile ce trebuie efectuate, momentele de decizie importante care sa
contribuie la realizarea obiectivelor propuse" precum si graficul de desfasurare in timp,
persoanele responsabile, bugetul alocat si mijloacele de control adecvate.

Teste pentru autoevaluare

1.Intr-un plan de marketing, programul se elaboreaza :
a.la inceputul planificarii
b. la mijloc
c. la sfarsit

2.Cota de piata este un indicator:
a. cantitativ
b. calitativ

3. In cazul in care se intocmeste un singur program de marketing, acesta va trebui sa
contina toate actiunile necesare atingerii obiectivelor din planul de marketing, iar in cazul
elaborarii mai multor programe de marketing, acestea se intocmesc pentru fiecare piata si
element al mixului de marketing.
a.adevarat
b.fals