SUBIECTIV - OBIECTIV - concepii contrare ce se ntlnesc n

epistemologie, teoria moralei. SUBIECTIV - este aceea ce aparine

subiectului, formeaa lumea interna a lui, senaiile, retr!irile, emoiile
"i gn#urile subiectului. $BIECTIV - este ceea ce e%ist! real,
in#epen#ent #e &oina "i con"tiina omului.
SUBIECTIVISM - concepie ce absoluti'ea'! subiecti&ul. Consi#er! c!
noiunea #e frumos "i urt, a#e&!r "i fals, bine "i r!u sunt subiecti&e,
#epin# #e p!rerea in#i&i#ului.
SUFLET - (lat. anima) noiune, care e%prim! &i'iunile istorice n
sc*imbare asupra psi*icului "i a lumii interioare a omului. +n religie "i
,loso,a i#ealist! - noiune #espre o substan! imaterial! #eosebit!,
in#epen#ent! #e corp. Concentrn# i#eile la aceast! tem! ncepn# cu
cele mai ar*aice pn! n pre'ent SU-.ETU. poate , #eterminat ca
principiu #e &ia!, se#iu al i#eilor "i sentimentelor. noiunea #e SU-.ET
se ntlne"te n repre'ent!rile animiste, metempsi*o'ei (c!l!toria
su/etelor). +n ,loso,a in#ian! religioas! n concepiile or,cilor,
pitagorienilor, mitul 0almo%es. 1atur,loso,a antic! greac! este
p!truns! #e repre'ent!rile #espre nsu/eirea uni&ersal! a cosmosului
(*ilo'oism). 2laton "i neoplatonismul #e'&olt! n&!!tura #espre
SU-.ET uni&ersal ca unul #in principiile uni&ersale ale e%istenei.
SU-.ETU. la 3ristotel - este un nceput acti& raional (forma -
entele*ia) al corpului &iu, inalienabil #e el (tratatul 45espre su/et4). n
concepiile #eiste orto#o%ale ale E&ului me#iu "i ,loso,a musulman!
SU-.ETU. omului - este un nceput spiritual irepetabil "i etern creat #e
5umne'eu. +n ,loso,a epocii mo#erne termenul #e SU-.ET n sens
propriu a nceput s! se utili'e'e pentru marcarea lumii interioare a
omului. 6eta,'ica #ualist! a lui 5escartes #i&i#e SU-.ETU. "i corpul n
#ou! substane #eosebite. .eibnit' abor#ea'! SU-.ETU. ca o
substan! nc*is!, mona#!. 7ant #e#uce noiunea #e SU-.ET n afara
e%perienei, n #omeniul i#eilor transcen#entale, care con#iionea'!
posibilitatea cunoa"terii umane. +n psi*ologia e%perimental! #in a #oua
8um!tate a secolului 9I9, noiunea #e SU-.ET este limitat! ntr-o mare
m!sur! #e noiunea #e psi*ic!.
SUBSTAN - (#in lat. substantia - esen!, ceea ce st! la ba'!, ce&a) -
termen ,loso,c ce marc*ea'! (la general) temelia a tot ce e%ist!, care
con#iionea'! apariia "i #ispariia lucrurilor "i fenomenelor, iar ea este
in#epen#en!, ,in# ns!"i cau'a sa. 1oiunea SUBST31:; a suferit
sc*imb!ri n cursul timpului #up! #iferite sisteme #e cugetare,
c!p!tn# #i&erse nelesuri. iniial e conceput! ca o SUBST31:;
corporal! #in care sunt constituite toate lucrurile. apoi SUBST31:3 e
consi#erat! ca o #esemnare #eosebit! a lui 5umne'eu (n scolastic!),
ceea ce #uce la #ualismul su/etului "i corpului. 5escartes "i Spino'a
ntrebuinea'! mai mult aceast! noiune n ,loso,a lor. 7ant "i <egel
#e,nesc mai concret aceast! noiune= 4ce&a... n raport cu care se
#e,ne"te toate fenomenele 4temporale4 (7ant) "i 4ba'! a oric!rei
a#e&arate #e'&olt!ri ulterioare4. 6ar%ismul concepe substana ca
materie "i ca cau'! acti&! a apariiei tuturor fenomenelor proprii, ca o
categorie fun#amental! a monismului materialist. SUBST31:3 #in
punct #e &e#ere al i#ealismului este spiritul, 5umne'eu, i#eea,
raiunea uni&ersal!. 5ualismul (n ca'ul #at 5escartes) reiese #in
recunoa"terea a #ou! substane= materiale "i spirituale. 2luralismul
recunoa"te e%istena a mai multor SUBST31:E. 2anteismul socoate
SUBST31:; pe 5umne'eu i#entic cu natura (1icolaus $usanus, Bruno).
6aterialismul meta,'ic concepe prin SUBST31:; materia i#entic! cu
atomii &e"nici, in&ariabili, impenetrabili "i in#i&i'ibili. unele "coli
,loso,ce neleg prin SUBST31:; esena lucrurilor "i fenomenelor.
SUBST31:3 e mai conceput! n "tiina contemporan! "i n sens #e
parte compornent! a materiei, ca form! #e e%isten! a ei (al!turi #e
cmp, lumin! "i plasm!).
SPIRIT - (#in lat. spiritus - su/et, minte, intelectualitate) - principiu
i#eal al e%istenei, con"tiin!, gn#ire. n ,loso,a i#ealist! S2I>ITU.
este factorul primor#ial opus materiei. la <egel #e'&oltarea spiritului
ce se reali'ea'! prin spiritul subiecti&, spiritul obiecti& "i spiritul
absolut. S2I>ITU. SUBIECTIV re/ect! esena omului, lumii lui spirituale,
#e'&oltarea con"tiinei lui. S2I>ITU. $BIECTIV cuprin#e sfera &ieii
sociale, se manifest! ca o integritate suprain#i&i#ual! "i se reali'ea'!
prin #rept, moral! "i stat. S2I>ITU. 3BS$.UT este acti&itatea spiritual!
comun! a mai multor generaii "i se reali'ea'! prin art!, religie,
,loso,e. n ,loso,e S2I>ITU. se cunoa"te pe sine ns!"i "i cu aceasta
procesul #e'&olt!rii se termin!. n sistemele ,loso,ce religioase
noiunea #e S2I>IT se nelege n #ou! sensuri. S2I>IT #i&in, #i&initatea
"i S2I>ITU. ,ec!rui om, tot #e creatur! #i&in!. tot S2I>ITU. se poate
consi#era .ogosul n ,loso,a antic! greac!.
MATERIE - este multitu#inea in,nit! #e obiecte "i sisteme care e%ist!
n lume, real "i in#epen#ent #e contiina omului? materialul primar #in
care sunt compuse #i&ersele elemente ale lumii. nc! #in anc*ititate
,loso,i se staruiau sa #ea #e,niia 63TE>IEI pentru a e%plica lumea
ncon8ur!toare, ns! acest! noiune a&ea #iferit coninut n #iferite
perioa#e istorice. n @recia 3ntic! 63TE>I3 era ca temelia, substratul,
nceputul tuturor lucrurilor "i se nelegea ca ce&a omogen,
nesc*imb!tor, necreabil "i in#istructibil. gn#irea ,loso,c! se #e'&olt!
n #irecia abstracti'!rii #e la nsu"irile "i calit!ile e%terioare,
neeseniale ale lucrurilor spre e&i#enierea unui obiect comun pentru
toata realitatea, ori unui substrat, substan! uni&ersal!. 3ristotel
nelegea 63TE>I3 ca ce&a pasi&, amorf, necalitati&, ca material pentru
obiecte "i fenomene. n epoca mo#ern! 63TE>I3 se nelegea ca o
totalitate #e nsu"iri a corpurilor (ntin#ere, form!, greutate, mi"care)
care acionea'! asupra organelor #e sim. n aceast! noiune rolul
principal i re&ine corporalit!ii ce se ba'ea'! pe categoriile "tiinei #in
acel timp - atom, substan!, mas!. materiali"tii france'i 5i#erot,
<olbac*, <el&eius ".a. neag! concepia #espre 63TE>IE ca o
substan! omogen! "i inert!. 5up! p!rerea lor 63TE>I3 n general este
tot aceia ce corespun#e realit!ii obiecti&e "i afectea'! simurile
noastre ntr-un mo# oarecare. aceast! i#ee o #e'&olt! mai #eparte -.
Engels, care arat! c! 63TE>IE ca atare este o pur! creaie a gn#irii "i
o abstracie, noi nu inem seama #e #eosebirile calitati&e ale lucrurilor,
atunci cn# le unim n noiunea #e 63TE>IE ca atare nu e%ist! ca ce&a
n mo# sensibil. conform #e,niiei lui V.I..enin este o categorie
,loso,c! pentru #esemnarea realit!ii obiecti&e, care i ese #at! omului
n sen'aiile lui, care este copiat!, fotogra,at!, re/ectat! #e sen'aiile
noastre, e%istn# in#epen#ent #e ele. noiunea "tiini,c! #e 63TE>IE
a fost formulat! a&n# n &e#ere critica materialismului mecanicist "i
meta,'ic "i noile ten#ine n #e'&oltarea "tiinei. la sfr"itul secolului
9I9 n ,'ic! au loc un ir #e #escoperiri (electronul, ra#ioacti&itatea,
ra'ele >oentgen) care au re&oluionat "tiina, au #us la sc*imbarea
ra#ical! a concepiilor #espre lume. o#at! cu re&oluia n ,'ic!, apare
"i o cri'!, #atorit! unor conclu'ii eronate ce reies #in aceste
#escoperiri. noile #escoperiri au ar!tat c! n natur! nu e%ist! ultimul
ni&el, c! cuno"tinele #espre 63TE>IE nu-s #epline "i #e,niti&e.
conform #atelor "tiinei nea8unsul principal al noiunii #e 63TE>IE, care
a e%istat n istoria ,loso,ei, const! n aceia c! aceast! noiune se
confun#! cu caracteristica unui ni&el speci,c a materiei, cu
repre'ent!rile concrete #espre structura ei, care se sc*imb! cu
#e'&oltarea cuno"tinelor. 63TE>I3 este obiecti&!, uni&ersal!, se
g!se"te n mi"care, timp "i spaiu. ea e%ist! ca substan! "i cmp.
63TE>I3 ca substan! e%ist! ca #iferite tipuri #e sisteme materiale cu
anumite ni&eluri structurale= particulele elementare, atomii,
moleculele, corpurile macroscopice, organismele &ii, bioceno'ele,
societatea uman!, sistemele geologice, 2!mntul "i alte planete, a"trii,
gala%ia, sistemul #e gala%ii, metagala%ia ".a. 63TE>I3 ca realitate
obiecti&! este caracteri'at! prin #iferite forme #e e%isten!, nsu"iri "i
leg!turi uni&ersale= timp, spaiu, mi"care, cau'alitate, legitate,
structuralitate ".a.
FENOMEN -