Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Facultatea de

Ingineria Materialelor si a Mediului

LEGILE DEFORMARII
PLASTICE

Studenti : Bololoi Carmen

Copp Rudolf

Legile Deformarii
Plastice

I.Legea volumului constant

II.Legea rezistentei minime

V.Legea similitudinii

IV.Legea tensiunilor suplimentare

remanente

III.Legea prezentei deformatiilor elastice la deformarea plastica

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

I.Legea volumului constant

Fcnd abstracie de unele pierderi de

material prin ardere i prin ndesarea
materialului cu goluri interioare, se poate
considera c volumul se pstreaz constant
n timpul deformrii.
Semifabricatul iniial I, de volum
V o = a o bo h o
sub aciunea forei P, capt forma II

(fig. 1)de volum V =a b h, respectndu-se

egalitatea aoboho=abh=constant.

V.Legea
similitudinii

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

n ipoteza unor pierderi minime de tehnologice de material prin

ardere(cazul deformrii plastice la cald) sau prin ndesarea materialului cu goluri
interioare, se poate considera c volumul materialului rmne constant n orice
etap a procesului de deformare, deci:
V0=V1=V2=...=Vi=...Vn
Unde i=1,2,3,...,n sunt etapele procesului de deformare plastic.
n cazul deformrii plastice a semifabricatului iniial 1, de volum iniial
V0=l0b0h0, cu fora P, a rezultat dup prima etap a deformrii un corp 2, de
volum
V1=l1b1h9.
Aplicnd legea volumului constant, n acest caz se obine:
loboho=l1b1h1 sau **=1 unde :
=l1/lo-coeficientul de alungire,
=b1/bo-coeficinetul de lire,
=h1/ho-coeficientul de reducere.
Aceast lege prezint importan practic deosebit, deoarece permite
calculul dimensiunilor semifabricatului iniial pe baza dimensiunilor piesei finite(la
aplicarea ei trebuie inut cont ns de starea materialului precum i de condiiile
de deformare).

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

Pentru un semifabricat de forma paralelipipedica supus deformarii legea

constantei volumului se exprima sub forma : V=h0b0l0=h1b1l1=constant unde :
h0,b0,l0 sunt dimensiunile semifabricatului inainte de deformare
h1,b1,l1 sunt dimensiunile semifabricatului dupa deformare
Relatia poate fi scrisa sub forma h1b1l1/h0b0l0=1 care dupa logaritmare
devine ln h1/h0 + ln b1/b0 + ln l1/l0 = 0
Facand notatiile :
ln h1/h0= h

ln b1/b0= b
ln l1/l0= l
Pe baza relatiei anterioare se poate
scrie : h+ b+ l=0 unde :
- h, b, l sunt gradele de
deformare logaritmice pe cele trei
directii de deformare.

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

II.Legea rezistentei minime

V.Legea
similitudinii

Principalele formulari ale acestei legi sunt urmatoarele :

- Orice forma a sectiunii transversale a unui corp supus deformarii prin refulare
, in prezenta frecarii pe suprafata de contact,tinde sa ia oforma care are perimetrul
minim la suprafata data , adica la limita tinde catre un cerc (Soobe S.). Deplasarea
punctelor corpului pe o suprafata perpendiculara pe directia fortei de deformare
are loc dupa normala cea mai scurta dusa la contur (Golovin A.F.)
- In cazul posibilitatii deplasarii punctelor dintr-un corp supus deformarii ,
fiecare punct se va deplasa in directia rezistentei minime (Gubkin S.I.)

Deformarea maxima a unui corp supus deformariii va avea loc in acea directie in
care se va deplasa un numar mai mare de puncte deci o cantitate mai mare de
material.
Impartirea sectiunii de baza a
corpurilor in zone cu aceeasi
directie de deplasare a
punctelor materiale se
realizeaza prin trasarea
bisectoarelor unghiurilor
sectiunii conform figurii 3.13

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

In ceea ce priveste intensitatea cu care se deplaseaza particulele materiale in

diferitele zone si chiar in aceeasi zona se cunosc urmatoarele:
-intensitatea curgerii materialului metalic intr-un anumit sens este
proportionala cu lungimea normalei la conturul sectiunii , rezulta ca pe masura ce ne
deplartam de colturile sectiunii,deformatia va fi mai mare,deoarece si normalele la
contur din fiecare zona vor creste. Spre centrul laturilor se obtin anumite
convexialitati (fig 3.14) care conduc in final spre o sectiune circulara in cazul prismei
patrate si triunghiulare sau spre o sectiune eliptica si apoi circulara (pe masura ce
gradul de deformare creste ) in cazul prismei dreptunghiulare.
- intensitatea curgerii materialului metalic este diferita si in cazul in care
suprafetele zonelor in care s-a impartit sectiunea bazei corpului sunt diferite. Astfel cu
cat sectiunea zonei este mai mica , deformatia in directia corespunzatoare acestei
zone va fi mai mica decat cea corespunzatoare unei zone cu suprafata mai mare . De
aceea in cazul sectiunii dreptunghiulare deformatia din zona I este mai mica decat
cea din zona II (fig 3.14)dar la sectiunea patrata zonele fiind egale intre ele si
deformatiile vor fi aceleasi ca marime.

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

Deplasarea oricrui punct de material al corpului deformat, situat pe o

suprafa perpendicular pe direcia forelor de deformare, se face dup distana cea
mai mic la perimetrul seciunii. Deoarece distana cea mai mic este perpendicular
la perimetrul seciunii, nseamn c dintre diferitele posibiliti de deplasarem
punctele respective vor alege pe acela pe care rezstena intmpinat este minim.
Dac se consider un corp de forma unei
prisme ptrate drepte(fig 9. 3) supus
deformrii cu fora P, punctele Ai aflate pe
direcie perpendicular pe directia de
acionare a forei P, se vor deplasa pe
direcie perpendicular pe laturile
seciunii(cele aflate pe diagonala Bi, se vor
deplasa n acelai mod, spre una din laturile
vecine dar n nici un caz n lungul
diagonalei).
n majoritatea cazurilor , din
considerente de rezistena materialului
,deformarea plastic trebuie fcut n mai
multe etape(treceri). Determinarea
numrului de treceri n se face pornind de la
definirae gradului de reducere i, dat de
relaia: i=Si/Si-1; t=1*2* 3*.
..n=Sn/S0.

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

III.Legea prezentei deformatiilor elastice la

deformarea plastica
Aceasta lege poate fi enuntata sub forma :
- deformarea plastica a metalelor este insotita de o deformare elastica ,
deformarea plasitca incepand numai dupa depasirea unei limite de marime a
deformarii elastice

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea
similitudinii

IV.Legea tensiunilor suplimentare remanente

Home

I. Legea volumului
constant

II. Legea rezistentei

minime

III.Legea deformatiei elastice la

deformarea plastica

IV.Legea tensiunilor
suplimentare remanente

V.Legea similitudinii

V.Legea
similitudinii

Home

Intrebarea 1

I. Introducere

II. Geografia U.E

III.Istoria U.E

Intrebarea 3

greit
corect

Intrebarea 5

Consiliul U.E

Intrebarea 7

Parlamentul European

Intrebarea 8

Banca Central
European
Consiliul European

Intrebarea 6

Intrebarea 9

V.Test de verificare a
cunostintelor

Care institutie din cele sapte ale Uniunii Europene are emblema din
imaginea alaturata ?

Intrebarea 2

Intrebarea 4

IV.Guvernarea

Intrebarea 10

RESETARE