,,Enigma Otiliei

de George Clinescu
-EseuGeorge Clinescu este tipul scriitorului total, critic i istoric literar, eseist i estetician,
prozator i poet, dramaturg i publicist. Opera sa este extrem de variat, de la poezie, la
cea mai complet i mai complex istorie a literaturii romne. Prin romanele sale, George
Clinescu se nscrie n literatura realist a secolului al XIX lea,cu influene balzaciene.
,,ENIGMA OTILIEI a aprut in martie 1938. Romanul prezint viata burgheziei
bucuretene din prima jumtate a secolului nostru. Titlul original al romanului a fost
Prinii Otiliei scriitorul avnd in vedere ideea paternitii. Romanul devine o satira
vehementa la adresa burgheziei in care relaiile copii-prini s-au degradat datorita
banului. n roman se mpletesc elemente balzaciene, clasice, romantice i realiste .
Perspectiva narativa . Romanul este o specie a genului epic n proz, cu aciune
complex i de mare ntindere, desfurat pe mai multe planuri, cu personaje numeroase
i intrig complicat. Este roman realist prin: tem, structura nchis, specificul
secvenelor descriptive, realizarea personajelor, dar depete modelul realismului clasic,
al balzacianismului, prin spiritul critic i polemic, prin elemente ale modernitii.
Proza realist-obiectiv se realizeaz prin naraiunea la persoana a III-a. Viziunea
dindrt presupune un narator obiectiv, detaat, care nu se implic n faptele prezentate.
Naratorul omniscient tie mai multe dect personajele sale i, fiind omniprezent, el
controleaz evoluia lor ca un regizor universal. Romanul urmeaz arta narativ
balzacian i prin folosirea tehnicii detaliului care ofer o protecie realist a scenelor de
via i a personajelor principale la evenimentele epice. Tipologia personajelor este de
esen clasic. Acestea sunt conturate realist ,dominate de o singur trstur
fundamental:sunt tipuri general umane de circulaie universal (avarul, arivistul, baba
absolut) . Se folosete antiteza n prezentarea personajelor . Romanul sintetizeaz mai
multe elemente literare i formule narative: clasicism,romantism, realism de tip
balzacian, tehnici de caracterizare a personajelor.
Romanul are ca tem viaa burgheziei bucuretene de la nceputul sec. al XX-lea
surprins n cteva din aspectele ei tipice, relaiile de familie, dezumanizate de goana
dup bani. Autorul nfieaz lumea deintorilor de capital i pe aceea a arivitilor, cu o
ascuit ironie critic.
Semnificaia titlului . Aceast enigm a Otiliei se nate mai ales n mintea lui Felix,
care nu poate da explicaii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce rmne pn la
sfritul romanului o tulburtoare ntruchipare a naturii contradictorii a sufletului
feminin. ndrgostit de Otilia, Pascalopol o admir i o nelege, dar nici el nu poate
descifra n profunzime reaciile i gndurile fetei, confirmndu-i lui Felix n finalul
romanului: A fost o fat delicioas, dar ciudat. Pentru mine e o enigm.
Construcia si momentele subiectului
Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul temporal ("intr-o seara de la nceputul
lui iulie 1909") si spaial (descrierea strzii Antim, a arhitecturii casei ), prezint
principalele personaje, sugereaz conflictul si traseaz principalele planuri epice.
Expoziiunea este realizata in metoda realist -balzaciana: situarea exacta a aciunii in
timp si spaiu, veridicitatea susinuta prin detalii topografice, descrierea strzii in maniera
realista, fineea observaiei si notarea detaliului semnificativ. Arhitectura sugereaz

imaginea unei lumi in declin, care a avut cndva energia necesara pentru a dobndi avere,
dar nu si fondul cultural.
Romanul ncepe in cea mai pura metoda balzaciana. Intr-o seara de iulie a anului 1909 ,
Felix Sima, venea la Bucureti sa locuiasc la tutorele sau mo Costache Giurgiuveanu .
Ii deschide ua chiar btrnul care se blbie si este pe punctul sa nu-l primeasc, dar
spre norocul lui, Felix este ntmpinat cu bucurie de Otilia fiica celei de-a doua soii a
btrnului si cunoate familia.
Autorul ii prezint pe rnd cititorului, pe fiecare cu trstura de caracter dominanta si ii
atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor .Sunt realizate portretele fizice ale
personajelor,cu detalii vestimentare si fiziologice care sugereaz,in maniera clasica,
trasaturi de familie,elemente de biografie. Toate acestea configureaz atmosfera
neprimitoare si prefigureaz cele doua planuri narative si conflictul.
Gazda ,mo Costache este un avar, Aglae, sora lui mai mica, este o baba rea . Aurica este
fiica Aglaiei, este nemritata, rea ca si mama ei si reprezint tipul femei btrne. Ii
cunoate pe Simion Tulea, soul Aglaiei care da dovada de o nebunie incipienta si pe Titi
Tulea fiul Aglaiei ,un ins fara prea multa minte. In zilele urmtoare Felix face cunotina
si cu ali membrii ai clanului Tulea, Olimpia, fiica cea mare a Aglaiei si Stanica Raiu
soul acesteia . Replicile maliioase ale Aglaiei anticipeaz conflictul succesoral, iar
atitudinea protectoare a Otiliei, motiveaz ataamentul lui Felix.
Desfurarea aciunii
Dup o vreme mo Costache sufer un atac cerebral si paralizeaz, clanul Tulea ii ocupa
casa militareste ca sa pun mana pe averea btrnului. Mo Costache este ngrijit doar de
Felix, Otilia si Pascalopol. Spre dezamgirea celor din clanul Tulea mo Costache isi
revine. Pascalopol ncearc cu multa delicatee sa-l conving pe mo Costache sa ii
asigure viitorul Otiliei . Intriga se dezvolta pe doua planuri care se ntreptrund: istoria
motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima.
Competiia pentru motenirea btrnului avar este un prilej pentru observarea
efectelor,in plan moral,ale obsesiei banului. Btrnul avar,proprietar de imobile ,
restaurante,aciuni , nu pune in practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului
Otiliei,pentru a nu cheltui bani. Personajul susine in fond intriga romanului,pana la
rezolvarea in deznodmnt .Strnge o mare suma de bani cu gndul sa ii depun la banca
pe numele Otiliei,dar cnd se vede insa banii, in mod tipic pentru un avar ,ii ascunde sub
saltea. Pe neateptate paralizeaz din nou si clanul Tulea se reinstaleaz in casa.
Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre cele doua familii nrudite, care descriu
universul social din Bucurestiul de nceput de secol XX, prin tipurile umane realizate.
Deznodmntul
Stanica Raiu pndete fiecare micare a btrnului si descoper ascunztoarea banilor, ii
smulge chiar in fata btrnului si provoac moartea acestuia. Cum se vede cu banii
Stanica divoreaz de Olimpia si se nsoar cu o alta femeie. Aglae isi vede nruite
speranele de a o mrita pe Aurica. Cu multa rutate Aglae si Aurica o alunga pe Otilia
din casa Dei l iubea pe Felix, Otilia este nevoita sa se mrite cu Leonida Pascalopol.
Dup mai muli ani, Felix devenit un medic celebru, l intalneste intr-un tren care mergea
la Constanta pe Pascalopol. Acesta ii povestete ca dup cativa ani, el ii redase Otiliei
libertatea si ea se mritase cu un tanar bogat din America de Sud. Pascalopol i-a mai
artat lui Felix o poza cu Otilia,si spre dezamgirea lui, Felix a vzut o femeie frumoasa
dar care nu mai avea nimic din farmecul si misterul Otiliei de alta data.

Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria
incipitului cu finalul se realizeaz prin descrierea strzii si a casei lui Mo Costache, din
perspectiva lui Felix, intrusul/strinul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale
existentei sale (adolescenta si aproximativ zece ani mai trziu:"dup rzboi"). Felix
renvie n memorie cuvintele acestuia: Aici nu st nimeni - ce sun dezolant i lugubru.
Caracterizarea personajelor:
Personajele sunt concepute potrivit gndirii estetice a scriitorului, care pledeaz pentru
cutarea permanenelor n scopul de a atinge universalul. Tipologia personajelor este de
esen clasicist; conturate realist, sunt caractere dominate de o singur trstur
fundamental, tipuri general-umane de circulaie universal .
Otilia Mrculescu
Lumea romanului graviteaz n jurul singurului personaj viu cu adevrat: Otilia.
Alturat altor personaje feminine ale literaturii noastre, Otilia impresioneaz prin
complexitatea sufletului, imprevizibilul care o nvluie, prin farmec i delicatee.Ca
personaj, Otilia nu are o schem fix, ea se ntregete parc din micarea romanului, n
fiecare pagin e alta, dar nu labilitatea o nvluie ci ntinsele registre pe care evolueaz.
Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatic pentru toate personajele romanului.
romneasca Otilia este fascinanta, mereu imprevizibila, dilematica prin comportament;
iubita de printele nesigur, de Felix care-i nfiora corzile inimii, ocrotita de un strin,
Pascalopol, ale crui sentimente paterne sunt sub semnul ntrebrii, Otilia este totui fara
cuib. Otilia traieste drama singuratatii, viitorul ei este ambiguu departe de mult visata
fericire. Comportamentul fetei este derutant: capabila de emoii puternice trece brusc de
la o stare la alta. Acest copil neastmprat devine fata noncomformista, venic mistuita de
neastmpr, de dorina de a face ceva, este copilroasa si in acelai timp matura .
Prin Otilia, romanul capt modernitate. Ea sparge tiparele clasice care unesc un avar,
un arivist, o fat btrn i nenumrai ali interesai doar de partea material a oricrei
relaii, ea aduce n prim plan o problematic existenialist.
Ca personaj, Otilia cea zglobie st sub semnul dramei feminine, ea aducnd n aceeai
albie gnduri furtunoase , nempliniri nemrturisite, singurtate, zmbete frnte . Fata e
venic nconjurat de admiratori i iubit de papa Giurgiuveanu apoi de tnrul Felix,
de Pascalopol, ale crui sentimente nu sunt deloc lmurite. Otilia e admirat de bieii
de la Universitate, invidiat de rude, curtat vulgar de Stanic, agasat de Titi si strnete
oricui dorina de a o stpni. Nimeni nu va reui cu adevrat. Fiecare va cunoate mai
mult sau mai puin din ea, dar Otilia va rmne, cu toat evoluia ei o enigm.
Otilia se mic ntr-o lume fixat, pentru totdeauna n tipare ..Mo Costache i
pecetluiete definitiv destinul. Nu o nfiaz i Otilia va fi sacrificat de familia care i
dorete att de mult motenirea.
Felix Sima este de multe ori vocea autorului, fiind mai tot timpul martor al
evenimentelor i actor , cnd e nevoie de micare de deplasare pentru a crea cmp de
aciune celorlalte personaje. Felix umbl mult, cltorete la ar, cunoate i ne
determin astfel s cunoatem o ntreag lume, oameni din medii diferite ce alctuiesc
armata personajelor din roman. Aadar Felix e martor i actor n acelai timp.
G. Clinescu ii fixeaz de la nceput, lui Felix, o fi biografic: Se numea Felix Sima
i sosise n Bucureti venind de la Iai, () la tutorele su, Costache Giurgiuveanu.
Tnrul e studios, s-a dedicat crilor i lumea lui adevrat e lumea tiinei.

Autorul fixeaz imediat statutul lui Felix fa de celelalte personaje, iar schema evoluiei
odat fixat, personajul nu face dect s o urmreasc, mbogind-o cu noi fapte.
Felix pstreaz n amintire o iubire romantic, nltoare, care-i d putere, fiind un
corolar al muncii sale. Lucid i raional, el nelege c ntr-o societate degradat moral,
dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, cstoria devenind o afacere pentru
supravieuire i nu o mplinire a iubirii. Felix nsui se cstorete cu fata unei
personaliti politice a vremii, care-i asigur un statut social superior.
Ferm i feroce, muncete cu seriozitate , public un studiu de specialitate ntr-o revist
francez i, devine profesor universitar, o autoritate medical, cstorindu-se potrivit
ambiiei sale.
Costache Giurgiuveanu este personajul central al romanului pentru c, direct sau
indirect, el hotrte destinele celorlalte personaje care se contureaz n jurul averii sale
n goana dup motenire.
E tipul avarului, nscriindu-se n descendena lui Hagi-Tudose al lui Delavrancea sau
Harpagon al lui Mollire, dar se distaneaz de acestea prin ncercarea de ai depi
condiia. George Clinescu i apr personajul, negnd nscrierea lui n irul avarilor,
aducnd ca argument faptul c Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincer
pentru Otilia, chiar dac nu reuete s i-o materializeze.
Costache are o vrst naintat, dar sper s poat tri mult. Este un nsetat de bani, i de
via. Are mult afeciune pentru Otilia, dar nu ntreprinde nimic pentru a-i asigura
viitorul i nici pentru a o nfia.
Btrnul Costache se deplaseaz n cmpul su de aciune pe spaii largi. Avariia lui se
manifest ncepnd de la privaiuni personale (mbrcminte, hran, interdicia de a fi
chemat doctorul pentru consult, chiar i n caz de boal) pn la gesturi doar aparent
generoase, cum ar fi cel de a-i construi Otiliei o cas, dup un plan arhitectural ntocmit
de el. Pentru mo Costache banul reprezint un scop n sine, el fiind reprezentativ ca
personaj, pentru tipul burghezului avar. Banii, rvniii bani de toi membrii familiei
Tulea, stau sub salteaua din sufragerie, nvelii n jurnale vechi i legai cu sfoar.
Moartea i va veni tot de la bani.
Leonida Pascalopol .Moierul bogat i manierat e ntr-o neconcordan prea izbitoare
cu Costache i rudele sale. Se trgea dintr-o familie cu puin snge grecesc, fusese
student la Bonn, apoi n Frana, dar abandonase studiile trebuind, dup moartea tatlui si ngrijeasc mama i s administreze moia. Este pasionat de muzic, tie s cnte la
flaut i apreciaz cu ureche de cunosctor interpretarea bucilor muzicale ale Otiliei.
Personajul se definete singur: sunt un fel de boem.
Discret i delicat, Pascalopol este pentru Otilia nu numai un sprijin material, ci i unul
moral, simind din plin ocrotirea pe care acesta o revars asupra ei cu noblee i elegan.
Cu aceeai noblee sufleteasc, atunci cnd i d seama, dup civa ani de cstorie, c
nu mai este potrivit pentru Otilia, i red acesteia libertatea .
Stnic Raiu este personaj care se agit mult, care vorbete mult i care, prin faptele
sale, prin gndurile exprimate se nscrie n lungul ir al arivitilor. Parvenitismul lui este
de o factur nou, aa cum i societatea n care evolueaz este cu totul diferit de cea din
secolul trecut, trind ntr-o lume unde Zeul la care se nchin toi este banul (Balzac).
Aglae Tulea , baba absolut, fr cusur n ru, aa cum o caracterizeaz Weissman ,
este sora lui mo Costache, soia lui Simion Tulea i mam a trei copii.

Ea este convins c numai banii pot aduce stabilitatea unei familii i-i dorete cu atta
putere nct tot restul se estompeaz, cu excepia copiilor! Aglae ncarneaz chipul
mamei devorate de rutate i invidie fa de copiii altora, deformat n chip grotesc de un
sentiment care ar fi trebuit s o fac s devin nobil.
Personajul alunec nu o dat spre comic .Zgrcit i rapace, invidioas i plin de ur,
ea sfrete prin a moteni o cas ruinat i drpnat, fiind nelat de Stnic i de
Costache, cznd ea nsi n estura propriilor intrigi.
Aurica Tulea este imaginea Aglaei n tineree, e obsedat de nemplinirea ei n plan
sentimental, cci consider drept unic scop al existenei cstoria .
Personajul penduleaz constant ntre comic i grotesc . n final Aurica nu-i va vedea
realizat unicul ei vis. Urenia sufletului se convertete mereu n urenia trupului.
Simion Tulea este soul Aglaiei si tatl celor trei copii, Olimpia, Aurica si Titi. Fost
mecanic, acum pensionar, devine senil si apatic, evolund treptat spre nebunie. Starea lui
se manifesta prin crize de melancolie sau, dimpotriv, de agitaie, devine obsedat de
mncare, se crede Iisus Hristos, lucreaz la gherghef , picteaz tablouri
Titi Tulea - tipul retardatului, este mezinul familiei Tulea, un neputincios, incapabil de a
gndi creativ. Este dominat de automatisme , abandoneaz coala. Este ncurajat de mama
sa, Aglae, in manifestri psihice. l motenete ereditar pe tatl sau, Simion Tulea,
devenind treptat la fel de apatic si dezinteresat de tot ce se petrece in jurul lui.
Repere critice
,,Trecnd de la tip la caz, Clinescu nu analizeaz direct arhetipul uman, ci mai intai
creeaz personajul cu o trstura definitorie, puternic evideniata, de care depinde
ntregul sau joc, pentru ca mai apoi sa isi pun la ncercare abilitatile critice in descrierea
reaciilor cat mai excesive determinate de tipologia caracterologica a personajului.
(Nicolae Manolescu)
,, Romanul induce cititorului un anumit sentiment, considerat, poate, de muli, firesc:
n tot timpul lecturii persist impresia de joc epic, de mecanic i nu de organic, de
mainrie perfect, uluitoare n precizie, imitnd viaa pn la iluzia formal.( Ion
Negoiescu)
STEFANESCU MIHAI
a X-a C
LICEUL TEORETIC COSTESTI