Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lobulii emisferelor
T tuber
PC paleocerebel
NC neocerebel
AC arhicerebel
FS fisura superioara
FO fisura orizontala
FPL fisura posterolaterala
FL fraul lingulei
ALC aripioara lobului central
P patrulater
S simplex
SS semilunar superior
Si semilunar inferior
BV biventer
T tonsila
F floculus
6. Scoarta cerebeloasa
Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la
orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.
1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate,
celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii.
Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor
granulare din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine
fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).
Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.
Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.
Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza
membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.
2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje
(aproximativ 15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si
sunt asezate cu baza spre stratul granular.
Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele,
cu fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.
3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.
Componenta celulara este alcatuita din:
A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung
in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu
fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.
B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt
aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se
ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu
cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor
Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase.
Componenta fibrilara este alcatuita din :
A. Fibre agatatoare
B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra
muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele
celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este
lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul
cerebelos.
Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale
Bergman si nevroglii multipenate Fananas.
Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii
de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului
ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.
8. Nucleii cerebelosi
Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care
intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.
Acesti nuclei se impart in 3 grupe:
1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4,
si apartin arhicerebelului.
2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita
dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.
3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat posteromedial, si apartine neocerebelului.
Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei
pleaca toate eferentele.
9. Aferentele cerebelului
Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre
agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.
Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre
stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.
Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand
efect inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor
Purkinje.
Aferentele sunt de 2 tipuri:
1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin
pedunculii cerebelosi inferiori)
-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre
paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)
Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateralcortex, sau cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex
are rol in initierea si organizarea miscarilor
c) Nucleul ventral posterior
Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti
3 nuclei:
i) Nucleul ventral postero-lateral
aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la
cortex (cortico-talamice)
ii) Nucleul ventral postero-medial
aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative (de la nucleul tractului solitar),
fibre descendente cortico-talamice
Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3,1,2)
iii) Nucleul ventral postero-intermediar
aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare)
proiectie: postcentral de lobul parietal
a) amigdalo-fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea corticomediala a corpului sau nucleului amigdalian
b) amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau
nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta
diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial
al creierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotalamus.
3) Palido hipotalamice
4) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal
prin pediculul talamic inferior
5) Subtalamo hipotalamice : - sunt directe si incrucisate
6) Cerebelo hipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara a
trunchiului
7) Reticulo hipotalamice : - vin de la formatia reticulara pe 2 cai :
a) prin pediculul mamilo-tegmentar
b) prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD) sau al lui Schultz, care are originea in
substanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasciculului medial
al creierului anterior (fibre mezencefalo-septale), spre arii septale, de unde prin fibre
septo-hipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus.
8) Retino hipotalamice : - care sunt :
a) directe : retinanucleu suprachiasmatic
b) indirecte - cu 3 circuite :
- circuit hormonal : epifizahipofiza
- circuit cortical : arie vizualaarie entorinala
(olfactiva)hipocamphipotalamus
- circuit polisinaptic : corp geniculat lateralhipotalamus
9) Olfactive : - sunt pe 2 cai :
a) de la gir piriform la hipocamp si apoi la hipotalamus
b) de la corp amigdalian la hipotalamus