Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2 S2 Briciu
Curs 2 S2 Briciu
2 - 12 februarie 2014
Profesor Traian Briciu
Exceptiile procesuale
Notiune : art 245 NCPC
Apararile lato sensu (totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru respingerea pretentiilor reclamantului) sunt:
Aparari de fond raspunsul pe care P1 il ofera pretentiilor R2 si tind la respingerea cererii ca
1.
neintemeiata (cand problema R decurge din nedovedirea faptelor pe care le pretinde) sau nefondatat (R dovedeste
faptele, dar legea nu conduece la solutia pe care el le pretinde) tinde la paralizarea pretentiilor R, fie prin aratarea ca
legea nu e cea incidenta, fie ca interpretarea data e alta decat cea data de R, fie ca faptele nu sunt reale sau nu sunt
prezentate in maniera reala.
a)
Aparari in fapt raspunsul pe care P il ofera pretentiilor R si tind la respingerea cererii ca neintemeiata
sau nefondata
b)
Aparari in drept atunci cand P invoca aplicarea altor reguli de drept sau sustine o alta interpretare a
Exceptio non adimplenti contractus (R solicta P executarea unei prestatii, iar P sustine ca R nu e
indreptatit sa ii ceara pt ca el insusi nu si-a executat contractul se transeaza problema pe fond. Daca R
isi executa prestatia, avem o alta cauza).
ii.
Exceptio mali procesus (daca va dovedi ca avea mijloace suficiente astfel incat rezultatul sa fie altul,
vanzatorul se va putea exonera de obligatia de evictiune, se angajeaza aici o problema de fond- arata ca
soarta procesului ar fi fost alta daca prin apararile lui s-ar fi ajuns la alta solutie).
Parat
Reclamant
3
Autortate de lucru judecat
2
iii.
iv.
v.
exceptia de neconstitutionalitate,
de nelegalitate a actului administrativ (se judeca chiar de instanta care judeca fondul),
sesizarea ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in dezlegarea unei probleme de drept.
Exceptiile sunt forme de manifestare a actiunii civile, deci trebuie sa se indeplineasca toate conditiile de
exercitiu prevazute pentru aceasta ( interes, capacitate).
Exceptiile se invoca in anumite termene dupa cum sunt de ordine publica sau privata, in timp ce apararile se
pot invoca in tot cursul procesului.
Momentul solutinonarii: daca exceptia trebuie solutionata in cazul cercetarii procesului, in timp ce apararile se
dezleaga prin hotararea finala.
Clasificare:
Dupa obiect:
a. De procedura vizeaza incalcarea normelor de procedura, de organizare, de competenta de
necompetenta, de incompatibilitate, de perimare, de compunere a instantei, nulitatea cererii de chemare
in judecata
b. De fond - vizeaza lipsuri ale dreptului la actiune lispei de interes, lipsei calitatii procesuale,
capacitatii, prematuritatii, prescriptiei, sau ALJ. De asemenea exceptia de inadminisbilitatea a actiunii
in constatare pentru neindeplinirea conditiei subsidiaritatii, exceptiile decurgand din inadmisibilitatea
pentru inexistenta unei cai de atac cand nu se poate face apel/recurs
Exceptia netimbrarii e una de procedura (Briciu), desi unii (Tabarca) o vad ca exceptie de fond. Instanta
nu te poate scuti de o conditie de exercitiu.
Importanta exceptiile de fond sunt exceptii de ordine publica de regula. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu nu
este insa de ordine publica, nici exceptia prescriptiei (situatia e mixta aici dupa cum e pe noul cod sau pe vechiul), dar
exceptiile sunt rarisime.
Exceptiil de fond genereaza un efect peremtoriu, in timp ce cele de procedura genereaza in general o amanare.
ii.
lipsa capacitatii de exercitiu se acorda un termen pentru ratificarea sau confirmarea actului de catre
reprezentantul legal si nulitatea intervine doar daca acest lucru nu se intampla,
iii.
Netimbrarea cererii intai se pune in vedere partii sa achite taxa de timbru si daca nu se achita,
intervine apoi amanarea.
iv.
Cine
Cand
In orice stare a procesului
Parti, instanta,
Procuror
Absolute
inscrisuri devin inadmisibile prin imposibilitatea dovedirii
Relative
Partea care
justifica un
interes
Art 247 daca stii de o nergularitate care e de ordine publica si nu o invoci de indata, ci astepti sa o invoci intro faza superioara pentru a anterena o amanare, nu esti decazut, dar vei suporta consecintele.
ii.
Aceste dovezi sa fie comune cu cele necesare pentru finalizarea cercetarii sau pentru solutionarea
procesului
5
Uneori unirea dureaza cat dureaza administrarea de probe. Alteori juudecatorul uneste exceptiile chiar cu dezbaterea in
fond asupra pricinii, dand cuvantul si asupra fondului si asupra exceptiei, dar va solutiona mai intai exceptia si apoi
fondul daca mai e cazul (in general la exceptiile de fond si mai ales daca e vorba de o calitate procesuala activa
invocata intr-o actiune in revendicare).
Daca se invoca mai multe exceptii simultan (in sensul ca juudecatorul are de solutionat mai multe exceptii la un
moment dat, desi ele poate au fost invocate pe rand) instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele
pe care le produce eventuala admitere a unora din exceptii asupra celorlalte. Aceasta e singura conditie. In genere
solutionez mai intai exceptiile care ar face inutila solutionarea celor din urma. Unii autori spun ca se solutioneaza intai
exceptiile de procedura si apoi cele de fond, concluzie extrasa din art. 248 alin 1. Alin 2 se refera insa la succesivitatea
intre exceptii.
Exemple:
Lipsa calitatii procesuale active si exceptia nesemnarii pe cea din urma o vom solutiona mai intai, daca e nula
cererea nu ne mai intereseaza lipsa calitatii
1. Necompetenta 2. Incompatibilitatea 3. Lipsa calitatii procesuale active ordinea de solutionare: 2,1,3 intai
trebuie sa vad daca judecatorul are dreptul sa se pronunte, intrucat daca nu are dreptul, nu poate face acte
procedurale in cauza apoi sa vad daca instanta e competenta
1.Netrimbrare, 2. Necompetenta 3. Conexitate 1,2,3 trebuie sa vad daca cererea e timbrata ca sa fac acte de
procedura. Daca instanta e necompetenta poate cadea si probleme conexitatii. Necompetenta nu poate fi invocata
in procedura de regularizare, in timp ce netimbrarea se poate, un judecator necompetent ar putea sa anuleze
cererea pentru netimbrare.
Solutia
asupra
Exceptia
Masura dispusa
Calea de atac
Peremptorie
Dilatorie
exceptiei
Admite
Odata cu
unita cu fondul
Fondul
Admisibilitatea, obiectul si sarcina probei norme dispozitive in principiu, pot face obiectul unei
conventii a partilor art 256. Admisibilitatea- daca pentru anumite probe trebuie administrate numai
proba cu inscrisuri vezi art 309. Obiectul probei partile convin de exemplu sa nu dovedeasca faptul
generator de drepturi si obligatii, ci convin ca dovada altui fapt constituie dovada insasi a faptului
generator (de exemplu daca o parte nu a facut un anumit fapt insemana ca nu a stiut). Sarcina probei
paratul sa dovedeasca in locul reclamantului
Norma nu genereaza o permisibilitate totala. Nu vor fi permise cand situatiile privesc situatii cu privire la care partile nu
pot dispune, a celor care fac imposibila ori dificila dovada actelor juridice (se cere un dcument imposibil de produs
provenit de la NASA) sau care contravin ordinii publicii de exemplu nu pot fi martori cei care au fost condamnati
pentru marturie mincinoasa.
Partile nu pot formula conventii prin care sa spuna ca o proba e mai puternica decat alta marturia e mai puternica decat
inscrisul. Daca martorul a spus ca are un act juridic cu valoare de peste 250 lei pentru care proba cu martori de
inadmisibila, dar se face o conventie sa nu se asteptre ca e valabila si conventia ca va prevala inscrisul, aprecierea
probelor se face de catre judecator, o proba pe care el o considera necesara poate fi administrata chiar daca partile au
exclus-o. Daca o proba e nelegala, nu poate fi administrata de judecator.
Administrarea dovezilor se poate deroga in mod exceptional (administrarea probelor prin avocati art
261 alin 2)
Nu pot face obiectul probei: ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu art 251 : dreptul in
vigoare nu trebuie sa faci dovada legii, e prezumata ca fiind cunoscura. Vorbim de legea lato sensu.
Obs: numai ce este publicat in M. Of. sau alta modalitate prevazuta de lege. In ccp conventiile, tratatele internationale
neintegrate intr-o lege, sarcina probei revine partilor, judecatorul nu e prezumat ca le cunoaste. La fel si dreptul
international cutumiar, dreptul strain (art 2562 NCPC), jurisprudenta, regulamentele locale (regulementul de urbanism
se afla la Primarie), reguli deontologice, practici. Cine invoca uzantele trebuie sa le dovedeasca art 5 alin 1.
Faptele necontestate de parti, faptele notorii, negative nedeterminate (ar fi o proba neverosimila). In
cccp faptele necontestate judecatorul e absolvit de dreptul de a le proba, insa daca are suspiciuni
poate cere sa se administreze probe pentru ca partile sa nu incerce sa eludeze legea.
Sarcina probei
o Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile prevazute de
lege. Nu e vorba neaparat de R, ci si de parat, in cazul cererii reconventionale. In cazul invocarii exceptiei,
cel ce a invocat-o trebuie sa o demonstreze.
o Exceptii:
Existenta unei prezumtii legale = legatura pe care legea o face intre faptul generator de drepturi si
obligatii si un fapt vecin si conex, astfel incat prin simpla dovedire a faptului conex este dovedit si
faptul generator (regimul bunurilor comune art. 339, remiterea voluntara a inscrisului constatator al
creantei art 1503 NCC).
Art 420 NCC - contatarea recunosterii de filiatie
Art 35 din Legea 202/2001 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
In materia litigiilor de munca sarcina e inversata, angajatorul trebuie sa faca dovada, chiar daca
figureaza ca parat.
In legea privind protectia consumatorului
o Parat intmpinare
Daca intervine incuviintarea pentru motivele mentionate, apare o serie de reguli impuse pentru accelerarea
judecatii:
Art 254 alin 4
a) s depun lista martorilor n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei, cnd se cere proba cu martori;
b) s depun copii certificate de pe nscrisurile invocate cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat,
dac s-a ncuviinat proba cu nscrisuri;
c) s depun interogatoriul n termen de 5 zile de la ncuviinarea acestei probe, n cazurile n care interogatoriul
trebuie comunicat, potrivit legii;
d) s depun dovada plii cheltuielilor necesare efecturii expertizei, n termen de 5 zile de la numirea expertului sau
n termenul stabilit de instan potrivit dispoziiilor art. 331 alin. (2), dac s-a ncuviinat proba expertizei.
OBS: Lit a- e valabila mai putin pentru ipoteza pct 4. Se admite termenul de 5 zile pentru ca se presupune ca in acest
caz nu era pregatita partea ca i se va admite proba
Lit b - daca e vorba de proba cu inscrisuri, mai putin pct. 4
Incuviintarea probelor prin incheiere motivata care mentioneaza faptele ce trebuie dovedite,
mijloacele de proba incuviinttate, precum si obligatile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora.
Incheierea are caracter preparatoriu, insa numai sub caraterul utilitatii, nu al legalitatii.
Locul administrarii probelor - in fata instantei de judecata sesizate, in camera de consiliu, daca legea
nu dispune altfel din ian 2016
Observatii:
Exceptie comisia rogatorie derogare si de la principiul nemijlocirii probelor prevazut de art 16. NCPC
(audierea unui martor netransportabil), asigurarea dovezilor administrate inainte de inceperea procesului, fiind
conditionata de existenta unei urgente (si aici e o derogare de la principiul nemijlocirii), problele administrate
de o instanta necompetenta raman valabile chiar si in ipoteza in care celelalte acte se refac, probele
administrare, in cazul in care ulterior a intervenit perimarea daca se perima cauza, o noua cerere e posibila,
insa se vor putea administra si probele administrate in cauza perimata, daca mai pot fi folosite .
Cheltuielile necesare administrarii probele art. 262
10