Sunteți pe pagina 1din 39

NUMAR DE PA$TI 40 PAGINI

ANUL IV. - Nr. 168. - 17 APRILIE 1930 .

APARE JOI

liattatArtlitTlEit

imusihrdara

PRETUL 12 LEI

Reverie de

Pafti

www.digibuc.ro

(Photo Manassé")

17 Aprilie 1930

ott

L

REALITATEA 1LUSTRATA

THOU?

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

E inlreg cuprinsul globalui, sunti clopotele, iii clanged melodios; veis-

duhul e plin de ciinteiri vesele !

CHRISTOS A INVIAT DIN MORTI !

Din basilica somptuoasei a Sfeintului Petru, ptinei sub cupola cu

din indantelatele catedrale gotice, cu

arcadele patinate de vrerne, Mai in mcinetstirele orientate cu sfinIi bizan-

dela sobrele temple pro-

testante ale Americei, la ,schiturile seirdcilcioase, ale misionarilor din Africa

sapte altare a Srantului Mormeint,

tini si altare sceildate in aur si pietre pretioase

dela bisericufele de lemn ale Laponilor, la locasurile sfinte, supradeco-

Spectatoare la procesiunea pas-

tilor.

rate, ale mexicanilof

din stepe,

dirt

soarele

peinei in veigeiunile muntilor,

f jorduri si ghelfiri,

tropicelor

sub

din haosul oraselor

se inallat cu a-

ta-

imense, la sate

celas elan de adorafie, fumul

medei

i flactira simbolicei a lumd-

netrilor de Inviere! In turnul Ba-

bel" al omenirii, se regeiseste, pen-

tru o noapte, un cuvant comun :

numele Mântuitorului, care rcisu-

nei

buze

pretutindeni, in inimi

legdtura spiritualti

si pe

intre

unicei,

cei despeirliti de mad, de Umbel

rassei. E noaptea

si de

noaptea rninunei de acum 2000 de

ani, ciind s'a dat la oparte lespe-

dea mormeintului si Cel RAstignit,

a esit Iii vestmeint orbitor de lu-

Fiindcei originea Pastelui

cre-

lin e in legeiturei cu Pastele" e-

vreesc, set deschidem biblia si sei

asculteim:

Domnul a vorbit lui Moise

Aaron in fora Egiptului:

In seara zilei a patruspreze-

cea, a primei luni din an, toatá

adunarea lui Israel sä injunghie

un miel, frà cusur, de parte

bàr-

häteasc

SA ia din sângele lui, sA un-

i pra-

gA amândoui stAlpii u5ei

gul de sus al caselor uncle 11 vor

fript la foc

cu azimi

verdeturi amare

SA nu lAsati ni-

mic din el, panA a doua zi dimi-

neata 5i dacA va rAmânea sA-1 ar-

deti in foc

Si când 11 yeti mânca, sA aveti

mijlocul incins, incAltdmintele in

picioare 5i toiagul In mânA

i sd-1

mâncati In grabA. cAci este Pa-

5te1e Domnului

In noaptea aceea, eu voi trece tara Egiptului 5i voi lovi pe toti

Intaii nascuti, dela oameni pang

la dobitoace

www.digibuc.ro

17 Aprilie 1930

Madonii dintr'un templu spaniol.

Sângele vd va sluji ca semn, pe

casele unde veti fi, a5a cA nu vA

va nimici

nici o

când voiu lovi tam Egiptului

urgie,

atunci

Timp de 5apte zile, Teti mânca

zi, veti

scoate aluatul din casele voastre

cAci oricine va mânca pane dos-

azimi.

Din cea

dintâi

pitA din ziva IntAia pAnA In ziva

a ,5aptea, va fi nimicit.

SA tineti sarbAtoarea azimelor

cAci

chiar In

ziva

ceia,

voiu

scoate o5ti1e voastre din tara E-

giptului; sà

o lege

vo5tri!"

ineti ziva aceea ea

urfna5ii

vecinicd pentru

,,,Cina" la care Isus a areitat a-

postolilor taina sfintei Cuminicei-

turi, n'a fost dealt ospedul pascal

al Metntuitorului, care respecta, ca

caret, aceastei mare stir-

beitoare a poporului lui

Duceindu-se apoi, la Ierusalim, sei

celebreze Pastele, a fast prins, ju-

decat si rtistignit. Pe vremea sa,

ceind exista incti templul lui So-

lomon,

ceremonia aceasta lua

proportii grandioase. In ziva de

14 Nissan (prima hind a anului)

toti fii lui Israel isi curafau cor-

put; ardeau in aer liber, resturile

de aluat dospit din casti

i coceau

azimele. La preinz, sunau trompe-

tele, vestind

familie, ducea un

rei. Capul de

Intel, ales dinainte, la templu, in pridvorul cdruia preolit Il injun-

inceputul seirbeitoa-

Fhlau, retsptindindu-i stingele pe al-

tar.

In urmei, fiecare se intorcea a-

casti cu jertfa si o frigea.

CAM preparativele erau termi-

nate, la masa impodobitei pentru

ospedul pascal", tated se

rostea o rugeiciune

sei bea dinteo cupei cu vin. Expli- ceind copiilor, insemntitatea zilei,

ridica,

i da tuturor

el umplea din nou cupa, care se

17 Apri lie 1930

golia a doua oarti si a treia: cupa

binecuvântArii, ccind se ccinta in .

cor psalmul 113:

LAudati pe Domnul,

Robii Domnului lAudati,

Laud* numele Domnului,

Fie numele Domnului

vântat de acum

etc.

binecu-

i pAnA'n veac

0 41 patra si a cincea caper pli-

na, intovartisia alfi psalmil

La orele 12 noaptea, ternplul lu-

minat

lemn de mäslin stilbatec,

isi deschidea

porfile de

cu scrap-

turi de flori

i heruvinti aurifi ;

poporul sosia in locasul sfârzt

In ziva de 16 Nissan se forma

o procesiune, care

plu.

se ducea th

al anu-

late primul srzop de greru

lui, depus cu solemnitate, in tem-

Dupti invierea liii lisus,

evreii

depli ai nouei religii, continuara sii serbeze Pastele vechi, dar in-

trodusera si comemorarea patimi-

lor Invalatului lor, care murise la

14 Nissan, Mild se fercea sacrifi-

ciul mieilor (duper evanghelia SI.

loan) $i inviase

in prima

zi a

seiptaincinii israelite, sau Dumici-

ca noastra.

Cam pe

la 200 de

ani, duper'

Christos, biserica

gäsia in

occidentalä se

cu

conflict permanent

cea oriental& fiincica aceasta, res-

pectand

tradifia, celebra

sarbei-

loarea

cuviint cti o finuse ateit lisus, cdt si

evreeascei a Pastelui, sub

apostolii loan si Filip. Membrii

ei, postiau sAptAmAna mare

dar

considerau ziva Pastelui, aceia in

care Meintuitorul asistase la osper-

ful pascal, zi ce se nimeria tocinat

in timpul

patimilor si astfel, Il intrerupea.

postului

sAptAmânei

Duper trei zile, serbau Invierea $i

cum aceasta

cursul

lexandria

convinsi cer

cadea

uneori,

cei

in

saptameinii,

din A-

i din Apus se indignau Invierea Domnului

trebuie neapetrat sá corespundei zi-

lei de Duminicii. Ultimii preiznu-

in amin-

ian Pastele sau

Preot ratolic in odeddii, o

iciind la altar.

tirea celei din urma cine a lui h-

dinaintea In-

asa cum se

pro-

a-

care lumea se setruta pe buze, in noaptea Invierei, ca in rornanele

lui Tolstoi

rostincl tradifiona-

Ade-

lul Christos a 1nIviat !"

vArat a inviat !"

Altul e Pastele la lerusalim, in at-

real, intr'ateit imaginalla, il estom-

peaza in nori de poezie

Pretutindeni dangeitul

mofie si

sonor al

clopotelor der o nota specialer de e-

rosii,

ra-

conti-

induiosarel Ouede

mai ales la farei çi mielul,

mailer a mielului pascal

nuer o tradifie milenaret.

mosfera de exaltare religioaset, in

a decorul ce cu greu ni-1 inchipuim

Origina ouedor rosii de Paste, se

pierde in negura timpurilor pi-wa-

ne. Romani!, obisnuiau ser si le W-

inner, lithe

alte daring, de

anul-

note Matte dintre popoarele vechi,

serbau anul non la echinoctiul de

primetvard, cdnd imptirtiau oud co-

borate, ca un simbol de prietenie $i

fecunditate, cdci din eel mai hide- ptirtat trecut, oul a avut o semnif

calie important& in legedurei cu in-

ceputurile viefii, cu

deosebire in

theogonia indiana. Mai tdrziu, cre-

$tinii, cari celebrau anul-nou iar- na, dar Paytele in epoca echinoc-

flului, adoptard datina

vazernd in

strdvecite,

din

fenamenul esirei

gdoace, o analogie eu Invierea lui ¡sus. Unele nafiuni, de ex.: engle-

zii, nu curzose acest obiceiu, petstrat

inset cu

sfinfertie, de

cre$tinilor.

majoritatea

In vremea monarehiei franceze,

duper liturgia mare de Duminicti di-

mine*, se aduceau co§uri cu oat

pictate, aurite sau argintate, in ca-

mera regelui, care, le oferia fami-

liei $i curtentlor, venifi sd-I feli-

cite.

Fantezia delicater a tutor Watteau,

Lancret pi alfi pictori de seam& le migália cu mici compozifii ferme- ciitoare, de o execufie, ciireia nu i

sus

vierei

in noaptea

Se:embed&

obisnueste acum.

Cuveintul Paste,

dertvat la po-

roman

poarele latine din termenul

pascha" a caret origine e pesahh

san phase, in limba ebraicer,

lamas sei indice,- cea mai insem-

natez aniversare crestiner, cu

las nume, ca al serbarii israelite, din cauza confuziei de date,

care crestinii primitivi, o feiceau

intre moartea Iui ¡sus si

pascalei, a poporului juden,

ace-

pe

nia

ceremo-

ambele inteimplate in acelas limp.

Episcopii Romei vesnic in

Infelegeri

i

certuri, cu cei din

ne-

Asia-Mica pe tema deosebirii de

a serba Pastele, cerutara zadarnic,

ser-si impunei punctul lor de vede-

re, miner in secolul al IV-lea, ceind

se intruni conciliul de la Niceea

si fixer o singurei data pentru in-

treaga crestinatate: IntAia Dumi- nick urmAtoare primelor 14 zile,

din prima lunA, dupA echinoctiul de pritnAvari.

Diferenfele intre bisericile ea-

tolled, ortodoxei si mai tdrziu

testant& adusera modificerri in meinunte, accentuate cu

de inevitabile deosebiri de tern-

vremea,

perament

stine

i Wei a popoarelor cre-

dar in linii generate

Pastele e acelas pretutindeni.

Particularitafile caracteristiee fieceirei nafii, nu sunt deceit mici

varial.ii, care rup monotonia uni-

formitalii, cu

obiceiuri curionse

pentru cine nu e deprins

Alt& e Pastele in austera si

cu ele.

pu-

ritana Anglie, altul in Spania fa-

natica

i dornica de sensafii vio-

pra-

lente, altul in mistica Rusie

voslavnica

cea de alteidater

fara mujicilor extatici, patria mii-

tor de biserici cu turle aurite, in

ITECIALITAII ALE ACELla CAg

EAU DE COLOGNE

TOUT ES LES FLEURS

CHER AMOUR

TAIFUN

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

s'ar fi putut impute deceit perfec- lia, nefolositoare pentru un mate-

rial ateit de fragil.

earor

simf artistic e adeseori uimitor, fac

$i ferrancele

noastre, al

odd Incondeiate" sau

scrise",

cum le numesc, in afaret de cele

vopsite in galben, verde aprins, al-

bastru ea sineala fi negru.

Dar tot

cele rosii

In I3ucovina mai

piafer, astepteind sa-si vdnclei

predomina,

fiincica de ele se leager insái amin-

tirea Mântuitorului, duper' credinfo

popular&

ales, exister o

mulftme de legende asupra lor. Una

din ele spune, ca in timpul Invie-

rei, o negnstoreasti evreica, sta in

un Cof

cu ouez. Intre alfi camptirettori, veni

Maria Magdalena vestindu-i mi-

nunect cer: Christos a Inviat!" la

care,

neincrezeitoare,

veinzettoarea

retse disprefuitor:

are sA invie ChristOs, cAnd se vor

,Ei asi! Atunci

cosul meu".

Inrosi mine din

N'apucei bine set termine pi

ca prin

farmec, loate devenird de caloareä

sdngelui.

Povestea, spune ca Maria Mag-

dalena atinse cu unul din ele pleoa-

pele unei impartitese

îi recaptiter imediat vederea.

oarbe, care

0 a doua legend& tot din Buco-

hi

vina, e urmatoarea:

Odatei,

ser-1 prirzdá

ceind lisus predtca

i

teniplu, dusmanii

ser-1 omoare. El le

eunoscu gândurile si pleca, ¡main-

sat se sfeituirii,

le ca salt prat planul in aplicare.

urmetrirti, aruncand 'ea

pietre duper (Jamul, lisus se intoar-

Acestia

Il

se, rermase locului, pronunfei cdteva

cuvinte tainice si deodater pietrele

se preflicurei in otter

mântafi, evreii o

rosii. Inspect-

luarti la goanal

De atunci dateazer obiceint ouedor

rosii."

Marian, care q eules datinele ro-

mânilor din toate finuturile, rela-

teaza ea in wide judefe

de ex.:

Suceava, cei ce ciocnesc ouli

1st inchipuese ea se vor Inteilni pe

lumea cealalta. Mitt

cred ca per-

(Continua= In pag. 6)

FIECARE

CUTIE MARE

CONTIKE UN

rut to HAS

DE PARNM

RR4L11

P:"

:411%,1fi4

Unul din cei mai inversunafi dl1fnwli ai lumii

Nt.

Sf. Gheorghe, s'a infiinfat si el, odatii cu primele sernrie ale pri-

milverii. Dar until acesta, in lac set vina pe culu-i inaripat, s'u in-

stalat comod la volannl uiwi autocarnion de muttiri, finiind ît

Tama dreapter, ira loc de sulila-i arigriloare de balauri, lanful une4

macarate moderne.

Aceeas avalansti de bilete de inchiriat,

ceua mai amplift-

acelas trist pelerinagiu al mobilelor

cutei decát In anii trecufi,

intincate de carii, in aceleasi camioane hodorogite, trase de leasi schelete cavaline, lungi si obtuze, aceleasi chivufe puse pe

ace-

locmeale la piafei, aceleasi

boarfe

.reivtisite prin

curfi si pe

acelas spectacol ridicol, in autarea de mai bine"

Doar ciintarele inveiluite in verdeafei, au displirul in majort-

tate, inlocuite fiind de cântarele automate.

www.digibuc.ro

17 Aprilie 1930

PA$TELE

(Urmare din pag, 4-a)-

souna ceireia i s'a sparrintdi, moare

inaintea celeilalte.

In dimineafa

Pastelui fade §i

bdefii, se spald cu apti neinceputd

in care se pun mid rosii pi doi bani:

unul de aur, anal de argint, ca sd

i ca-

rafi ca aural, Dupd aceia, pornesc

fie rumeni la fat& sdndlopi

la Invierea a II-a de unde se intorc

acasd sec mtintince 'rased, cozonac

ciocneascd, ca rudele sau pri-

elenii. Cine sparge oul altukt, il ia,

$i

da dacli se intiimpld sa- nimereas-

sgtircit, care nu e dispus sd

dea, se rilzbund, asigurtindu-I ea'

are sti-1 matinee ea Meant pe lu-

mea cadaltd. Femeile ce vor silícicO

farmece de dracoste strông cu gri-

je amide rosii de pichere, mai tari

ca cele de gàinà. Se mai zice cO

sunt neintrecute contra mupcdturei

de parpe.

In Transilvania, in munfii Apa-

seni, istorisesc oamenii, cti existii

undeva departe

se ptie,

proape

uncle anume nu

un orn numit Antichrist

gata

Mali _in

preajma

sortil sti roadd en

dinfii, un tan!

gros. Ctind it va termina, va veni

potopul. In fiecare an, el it dti a-

Paptelui. Atunci vede copii cu mid

ropii

si, neputtindu-se

sttiptini

sii

priveascd ipi uità de lucru. In

limpul acesta, lanfut se reface la

loc pi lumea e scant& fried pentra

an an, de urgia potopului.

In Polonia, o datinO strtimopeas-

cd, cere, ca in Lunia Pastelui,

¡)âiilil casei sd ofere un ou, onicâ-

rai

impreund: Cdnd pri-

lame, duce nu-

i sd-I imparld eu el,

meste prea multd

slä-

ru-

eare-1 vizileazd,

pd in nitind,

indnctindu-1

mai la aura jumdtatea sa in limp

ce musafirul e dator sd-si consume

partea lui.

De la ei, si din Ungaria, ne-a ve-

nit si novel

un obiceiu:

acel al

stropitului, in ziva a II-a de Papte.

11.11-.1. 414-41.m.rnma 4.41-a -ms

a*

Iepura;1

Copiii pi tinerii se adund diminea-

pe strdzile satului pi e o Mae

duper garduri,

aaamarnmmrn--41.414+41+

generald cu apd, in genul celor de

flori sau confetti, la orase. Isvoare

subtle, fdpnesc de

Nu trebule

sa mat aveit

SbarcIturt

E foarte ueor de a Imploded formers& sbarciturilor, deed ball

la timp mkurile necesare.

Curiltall dimineati ;I seam obruul Dvs., en nn tampon de

yeti tmbibat cu TAIT INNOXA.

Pielea Drs., iritati din cauza vintului, a prefului, va fi mai

apol curdled pind in fundui porlior, va putea

cahnati

dar si respire in libertate, conditie esentialli pentru a asigura al-

!Melee epidermel.

Veti fi uluiti de a constata progresele de inbundtiltire a tann-

in' Dvs., dup

un tratament de citeva alle, care este in acela;

timp foarte simplu si economic. Cu ajutorni pudrei tenul Dvs. va

cpta strillucirea pielei unui copil. Pielea Dvs., devenind alnL-

toasä nu va mal avea rhArcituri si nu veti mat cunoaste grom de

supune pielea maul reglm lactal

Depozit la toate Farmaciile, Drogherille çl Parfumerlile

6

de po4elan

din dreptul copacilor, a ferestrelor:

uneori, cafe un bdiat, e tdrit pe sus

de prieteni, la Maui sau la lac pi

silit sd facii o bae fOnO voe. Oricine

ese pe drum, primeste dusul obli-

gator, in hazul celor ce-I provoacil

pi cdrora nu le merge mai bine.

In Bucovina, se petrece la sate o

scent"( identicd, explicatd de legen- da urmtiloare:

In zina de Inviere, o fald de cre-

$tin, care ducea mid de vcinzare la

tiirg, se frildlni cu o Marti pligtind

$i aceasta se invoi set i le cumpere,

cum n'avea destui bani cn sine, o

rugd s'o

insofeascd

pemei

acasii.

Mergtind, creptina ii pooesti invdfd-

turile legii ei si Invierea lui

Cealaltti, mai scepticd declard: Nu-

mai atunci vai crede ce-mi spui,

când se vor preface ouäle albe din

cosul tfiu, in ouà rosi". Minune I

Oudle se inropirei pe data' pi fetele

cuprinse de spaimä, lepinarei,

Câtiva Heft cari treeeu pe acolo,

alergard la o fiintand pi le stropirei

cu apa, ca stz se trezeascr.

De-atunci se

obipnuepte sO

doua

ude" lumea, in ziva a

se

de

si

Paste. Ca sit* impace totdeauna

cu parfum

datina ii gusturile mai rafinale, ti-

nerii de la orae,T umplu o sticluld

i intrO dimineafa in ca-

sele unde simpalizeazd domnipoa-

rele, ca sti le stropeascii I

Pentru ea e vorba de polonezi,

sti descrim cdteva din obiceiurile lor populare : Saptimâna mare, la

farcl, nu se deosebepte de a noasträt:

aceleapi lucruri

curcifite,

aerisite

aceiapi

scoase in curie,

i frecate cu in-

set im-

deiruire, aceleasi ceisule vdruite pi

ambifie a tuturor,

brace haine noui. Preparativele cu-

linare, nu diferei p.m mult: aluat

de cozonac cu

eolaci -cu unt pi lapte, mid coloru-

stafide, un fel de

te, altele incondeiate, diferite bu-

nOttifi din carne de pore, etc

Sdin-

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATI

plrengarii, pornese la margi-

nea satului sti

Stiptlimânei Patimilor: oala cu supa

inaroape mancdrile

de post pi o scrambie cioplitä in

lemn pi trasti de o sfoard

lunci,

Tot a-

locuitorii aduc farfurii cu

swiencone"-u/ lor, in casele celor

mai bogafi, uncle le binecuvanteazd.

vine preotul

Dimineata,

si

se

stinge focal in toate vetrelef Dup.('

slajba religioasd, ctind se binecu-

adnteazd focal pi apa, ferneile se

intone dela bisericti, cv aghiazmd

$i larnántiri aprinse, cu cari fac fo-

cul nou!

In amid, tali beau aghiazrna, care

apere contra durerilor de got

apoi pomii,

$i stropesc vitele,

ca sd dea roade bane.

In

noaptea

sunt ornate

Invierii,

bisericile

brad.

cu ramuri de

Luni, pe Itingd distracfia de a se

stropi unii pe alfii, cu tulumbele

de incendia sau cu o simpld stro-

pitoare, mai existli aceia de a se

lua la intrecere, care

ajunge cel

dela

ii

dinttiin

acasd, la inapoerea

obiceini nu-

mit dyngus. Copiii pregälesc un co-

slujba de dimineald

Co

de lemn, invelit in cocci, im-

brdcald deasupra cu pene pi ca sa

aibti o aparentd cdt mai :Told

leagii en o stirmd, canal unei pdsdri

adevarate.

Ei it apeazd pe o saindurti,

in-

Nana! la an cdrucior minuscul ci

gralie unei

oistea, cocopul execuld miscdri, cari

fac

sfori, cOnd se mipcd

spectatorilor. Se for-

deliciul

meazit un cortegiu: unul duce co-

cosul, alfii li imitO glasul sau 11 in-

sofesc cu

viorile si lofi ctintd

iii

cor, Nand in tact pdmeintul, cu pi- ciorul. Ultimele versuri se termind

ca la colindele noastre de Crticiun,

cu rugdmintea sO li se dea bani. La

fiecare casd, uncle se opresc

gus-istii, captild prdjituri si mone-

de mdrunte.

dyn-

In Franfa, in Germania fi in Spa-

datinele

populare, nu

in-

din

nia, unde

sant mai pafin numeroase, e

riídOcinalá

convingerea,

cd

Joia mare pant', Duminick clopo-

tele aildloresc la Roma, sd cearii

binecuvtintarea Papei pi perrnisiu-

nea sO ma:mince de frupt.

Nu se sapti pdmântul, nici nu se

urea nimeni in clopotnifä, in tim-

pill absenfei lor

seara cdnd

pOnd Stimbdtd

prin

revin, sburdnd

Copiii es in drum fi cerce-

vtizat

vreodateil?

teazd nerdbddlori zarea sd le vadd

intorctindu-sel Cine ar putea sti se

laude,

Cel mull, le-a mail, Stimbtild noap-

lea, Mud, mullumite

sand mai plin, mai vesel lii Flandra francezii, ctind se irt-

tore dela Roma, Sdmbiltd seara, la-

de cdleitorie,

sd set cad mid de zahdr sau de p-

colatil, in grtidinile caselor,

sunt copii. Aceptia

unde

abia

apteaptd

Duminica dimineafa, set le descope-

re, sub tufipuri. In Alsacia, in noap-

tea Invierei, un epure fantastic a-

learget in grabei peste mufti pi vtii

pi ascunde in

sub copaci

gustoasti, a

iarba din boschete,

outi de pocolatti pen-

binecuvtiniatului

ani-

tru copiii cuminli. America, l-a a-

doptat; cel mai prefuit dar al anui

mic yankeu e un epurap de zahdr, de pocolatti, sau de carton presat,

ca o cutie; efigie dulce pi mai ales

mal care nu vita pe cei in vdrstet

f raged&

In Bohemia, indreigostifii se fu-

ripeazti pe sub ferestrele iubitei, pi

bat timid la upd. Dacti Matra ese sureizeindd, if love* ea a nuia de

salcie pi-i dti un ou,

inseamnd cii

prime* sd-i fie nevastti. Bawd insii

upa reuntine

inchisd, pretendentul

nenorocos, se inapoiazd cu capul

plecat

i aerul mai pufin victorios,

decdt ca la venire.

4

REA LITATEA ILUSTRATÁ

Tot in

superstilloasa Bretagne

fetele care au fost cerute in distill;

rie

rtispnnvul defirdtiv in La-

mars;

nea Pastelni prilejaind astfel noui

ocazii de petrecere. Tot (lento nu

se face lesie, in sAptämâna

altfel moare cineva din familie san

o spdltitoreasd din cele ce-si

ptiinea, la rân

lasti apd in nici

Y men seara nu se

un vas,

fiindcd

curge inteinsa o picciturii din scin-

gele Domnului, de pe cruce, si a-

duce nenorocire. In ziva aceia, dacd

sapi ptimtintul inseamnti cà pregd-

testi mormtintul lui lisus

i

dacti

intrebuinfezi lesie, it speli giulgiul.

In schimb e bine sti se cur* stu-

purilel In prima noapte a Pa$telui,

toate pietrele se transformli In piii-

ne ll apa se preface in cidru. Un

breton, inctipdftinat ca tofi bretonii,

nevoind sti creadd miracolul ace-

sta, hottiri sti se convingd singur

in loc stf se culce, o piatrd

un

aburitoare si apa

i

veghie lân-

pahar cu apd,

cidru parfu-

pregtaite dinainte. La miezul nop-

fii piatra deveni inteadevtir, o One

mat. Impins de Mcomie, el mdncò

si Ulu cu poftd dar indatd ce ter-

mind, fu apucat de dureri groaz-

nice si muri:

piatra

revenise lo

forma ei d'intâi, in stonuical nele-

giuituluil

In ziva

de Paste, sttincile

din

Crokelien, se dart la oparte, pentru

cdteua clipe, $i lasd descoperitd, o

comoarti cu bani de argint.

La noi" circuld o and versiune a

aceleias legende: romdnii cred cd in noaptea Invierii, se add

como-

rile arztind si cine se duce sit in-

semne local, poate sd le descopere

a doua zi.

.

si trenrurd grozav, cdnd sand clo-

potele, vestind cd s'a sculat din morp !

lisas

Princrpesa Bibescu a descris im-

presionant scena aceasta, in Isvor

pays des saules".

In Basarabia, mai

ales, satenn

stau de veghe pánti 'n zori, in ja-

rul unui for aprins in curtea bise-

Hell sau a locuinfelor lor, in amin-

Urea aceluia, la care s'au inctilzil

ostenii, ce ptiziau

Mormtintul.

ti

fine trezi speranfa, sà zeireascti fla-

cdra tainicd a comoarei san th va-

dli cum se deschide

Cine are

norocul sà prindti clipa aceasta, e

intrebat de o voce cereascd sd-si

exprime o dorinfd, pi oricare ar ft.

i se implineste.

Credinfa etc se deschide cerul de

la Inviere Mild la Duminica To-

mei sau chiar Ingllare e confirma-

tcl de datina veche, de a se scoate

Peisagin @fiscal

i

0 fdrancti frumoasil

goaicd

inexplicabild cluddlenie

Mart:,

de care stitenii vorbiou cd e stri-

ardta in toate, printeo

intocmai

ca in rtindurile de mai sus

In Moldova

la bisericti up

raiului (cea

din

pane

i Bucovina, nu exi-

mijloc a altarului), care se

std Paste fdrli pascä din aluat de

cozonac en umpluturd

de oi sau vaci

de brdnzd

$( pe margine cu

Se

coed impletitd, ca un chenar.

zice cti lisus ar fi spus apostolilor:

pânä acum ali mâncat arime

Pasite, de-acum yeti mânca

dospit

pima !"

i

marital Lai, fie

scutecele in

cd e

cari

a

la

aluat

&drat care se va numi

Fie al e dreptunglzikat, ca Mar-

rotundil ca

fost

infdsat,

pasca Pastelut adird aecia ce va fi

sfinfitd Duminicá

dimineafa, tre-

bue sà aibil in mijloc o cruce din

impletitura aluatului. Odatet cu ddn-

sa, Jàranii duc la

bisericd inteo

strachind: hrean, usturoi, cuifoare,

sldnind, oud roïl, cozonac, miel $1

mind se intorc maser, le pdstreazd

impreund cu lunalnarea de Invie-

re. Cuiparele

pentru

slujite sunt

bane

darer( de

dinfi, usturoiul

$i

strigoaicelor

contra strigoilor

care turd mana vacilor; dar dace-,

ungi uprul u$ei casei

lui, le alungi! Sldnina e leac sigur

i al grajdu-

pentru ráni, iar cdt privefte alba-

$ul oului sfinfit, pisat

ochi, vindecá albeafa.

i suflat in

In Transilvania, fated, duper ce a

imptirfit la tofi ai casei pasca a-

dusd dela biseriat, ia un ou slujit,

tl sparge pi id mite o buctificti fie-

cdrui

membru al

familiei

incre-

deoparte. Cine se naste in rtistimpul

acesta, va fi norocos, iar cine moa-

re, se urcti drept la cer farà sti se

find seamti de pticatele sale. Cdnd

pronunfd preotul Christos a

in-

viat", fetele bdtrtine adaugti repe-

de in gtind: eu sä joc inainte!"

a-

dicti sti fie cdutate la hord si sd se

mdrite mai curdnd

in cartea lui MaHan,

obiceiuri

interesante:

munfii Apnseni ai

gdsim

Astfel

i alte

in

Transilvaniei,

ci o duc la

se fac cloud cete de Paced: o parte

iau toaca din cloptnifti

cimitir, unde petrec noaptea Pet,ste-

lui plizind-o; a doua, se incearca sal

le-o fare $i sd o asoundil. De isbu-

tesc, primii surd datori, a doua zi, sti dea pe cheltuiala lor, un

la care iau parte cu tolii. in

contrar, trebue set pldleascd cei

n'au reu$it

caz

ce

insweasai toaccd

Fetele

din Bucovina, spalti

in

noaptea invierei; limba clopotului,

cu apà neinceputti cu careli

Mitt in dimineafa urmdtoare, sä

fie frmnoase si sä alerge feciorii la

ele, cum aleargä

sunä clopotele!"

la Inviere când

Cine prinde un parpe, inainte de

un ban de ar-

Pa$te, Ii tae capul au

poate sa

gint, Ii pane trei fire de usturoi

guff)" pi Il fine in seta; la Inviere,

In

deosebeasal strigoaicele.

Au ochii ro$ii, surd palide

terg

la fafaclinfat cti dacti unul din ei s'ar rti-

17 Aprilie 1930

tdci, in cursul anului, e deafuns sd

se gdudeascd la eel cu care a !ruin-

cat oul de Page ea sd i se lumi-

neze mintea $i stilt regilseasal dru-

mull In ziva intdia, nu se mtitaincti ova

In Bucovina, Mee dornice de

nairiti$ (acelea desigur la cari nu

se inghesuesc pelitorii) lipesc gàoo-

ce de oud rosii pe uth,sau fac far- mece cu un fus tors de o fetifti de

7 ani! (Prima refetti std la hide-

mina oricui s'o utilizeze

loarel)

fiind mai pulin

clopotele de

nesc,

sfiltuim

cititoarele s'o prefere anunfului la

ziar, ca

costisi-

Toate trei zilele, se trag intr'una

cdtre

btiefi,

uneori

in

chiar de fete $i atunci se zice

Banat, cd inul fi ainepa frumoase

vor crege !

Scrânciobul sau dulapul munte-

aMt de caracteristic in Ro-

me:mkt, singurul care amefeste fete-

le mai u.sor deceit vorbele dulci,

se face in amintirea lui Iada Iseo-

Nevrednicul

discipol, chi-

nuit de remwdri, se spOnzurase de

o creangii

coace

$i vantul it

incolo

in-

in porlelan

in Moldova fi Banat; altiel es bube

pe corp! In alle ptirfi se mclmincti nesdrate, cá sil nu se roteasai

+044-11-0-144-1-w-s-1144,1+

11-11f+011+-114-11-0-1111-

In Bucovina, din Duminica To-

mei, penal

Marfea sau Joia armd-

toare, se serbeazd Pastele Blajini-

lor sau Rocmanilor. Unii cred cil

sunt oameni panel la centurd, restul

corpului pe$ti,

trtiesc in ptirae fi

fetele lor ctintti nespus de dulce.

Nu s'ar pdrea oare, cti a reinviat

in creerul

Carpatilor

sirenelor

vantli?

antice, au voce

mitul

capti-

Aceste Wale se hrtInesc cu coji-

le de oat% pe care le arunrci gospo-

dinele pe Mari

i ape curgdtoare,

ctind pregtitesc cozonacii. Dinteo

gdoace se saturti 40 de blajini!

In zilele ccInd fin ei Pastele, sd-

terdi es en merinde, in creingurile

din apropiere

si petrec

veselin-

du-se ctici e Meal set luarezi. Pied-

turile de yin ce cad jos si fardmd-

turile sau resturile mtincdrilor, ser-

vesc

de

hranti

sufletelor

celOr

morfi in imprejurdri tragice: sptin-

zurafi, impascali,

rifi- de tálhari, etc

innecali,

omo-

Allii

isi inchipuesc, cá bldadul

rocmanilor

trtie$te sub

lumea cealaltd

popor al

pcimcint, pe

le

Si cd

umblá goi. Ei stiu cci a venit Paste-

prtiznuesc ca tofi crestinii,

când ajung oudle pe apa Stimbelei

ce inconjoard de 3 ori ptimantal, si

in care se varsii toate Marne din

lame. Ecr curge prin faro lor!

4+11-11+11444 0+114-0-1144411-11-1-14-W44.4-01-114-11.11-11+0.144.4

Knoll. sunt cel mai

Tabletele Bromural

naspändit calmant al

din lume. Preparatul s'a dovedit eficace in

nervilor

si

si

somnifer

milioane de casuri

se prescrie zilnic

,de mii de medici. lsi manifestá efectut sau

miraculos cigar numai dupá 20 minute.

pe limp mai

Complect inofensiv, luat

i

indelungat. Se gSseste in Farmacii in tu-

burl cu ate 20 si 10

KNOLL A

G.,

tablete. Fittbricatia

Ludwigshafen pe Rin (Germania)

7

www.digibuc.ro

REALII A LA ILUSTRATA

17 Aprate

0 altti versiune, pretinde ea in-

spre Hisdrit, foarte

departe, sunt

aisle inchisori wince, uncle stau in-

lemnifafi rocmanii loatd viala pi

cum n'au de unde sá afle

Paste le, femeile

cûnd e

aruncd cojile de

outi pe ape ca blajinii prin gratiile

ferestrelar Sà le vadd plutind

serbeze Invierea Domnului.

La 13ranv eristä tin nhieei ine- xistent in restul finuturilor ram&

nepti: Senbarea junilor! De Florii,

poporul se adund la Scheiu § u junii

îi aleg 3 conductitori: vätaful, ar-

masul mare si armasul mic. Primul

poartd 3 cocarde tricolore la ptild-

rie si o panglicti later rosie, al doi-

lea, cloud' cocarde §i panglicti alba-

slid, al treilea o singurd cocardd si

panglicti galbend. Ceilalfi juni au

numai panglici inguste, nafionale.

Tali trei §efii, au ctite un buzdugon

invelit in piele, cu nuiciuca de a-

ram& Duminica Pastelui se duc la

curlea caselor

bisericd,

apoi, in

protopopului unde Multi Christos

a Inviat" çi joacti hora junilor. Preo

tul citeste o listä cu numele tutu-

ror ci intreabti mullimea dacii mai

este cineva care area sä se punä

cu

cu alle cuvinte sd se in-

isi in-

in sus

cearcet puterea, arunciind

buzduganul $i prinztindu-I cu mai

scrie in asociafie. Vitaful

multti sau mai pufind dibticie. O.

perafia aceasta e

repekttii de ar-

masi,- si in urind de restul junilor,

pe rdnd, cum sunt trecufi in list&

Dupd o scurtti cuveintare a pro-

topopului, pornesc

Crucea dela

Prund

cu

ltiutarii la

unde

Matti

Christos a inviat", §i aruncti buz-

duganul, ;And seara; a doua zi, co-

Rudd cii muzicti,

marsul junilor",

care

intoneazii

casele

pe la

§ i

eu fete mari, sa adune ouá rosii si

bani pentru masa junilor! Pe la 1,

grädina lui

Cincu unde petrec ptind seara, in-

se duc, cu vdtaful la

te

hilaritatea

tinzlind masd mare. Atunci, au voe

sd arunce buzduganul

mnth cu plaid. Cum lucrul nu e u- for, neindenuinarea unora stárnes-

alfil

intregei

asistenfe.

Programul ;Pei a treia de Paste, e

cam acelas. Miercuri inset, e partea

cea mai interesantti a

serbdrilor.

De diminecifii, se adund toll Intre

Pietre" un tel de Dumbravti incon-

hiraM de stduci si se distreazti

nd la ora 4, cdnd formeazd con-

ductul", avdnd in frunte

ltiri, ldutarii, surlasul $i junii cart

poartti brazi Impodobifi cu betealti.

Acestia se Wig inaintea casei con-

duccitorilor si Himtin acolo ptind

vestejesc. Urmeazti restal

trdgtind focuri de revolver si cow-

junilor,

pannte junilor

oameni insurafi sou mai in várstd.

Fiecare companie are

armasii ei.

coat.

bdtrdni"

vtitaful

(ilea se plimbte, cumpdrilnd progra-

mele cofradiilor, in cari sunt des-

crise amanunfit istoricul madone- lor pi ora procesiunelor. Deodatd,

isbucnesc muzicile: ¡aid primal cor

legiul In frunte merg, cu lumeindri

ea niste

aprinse penitenhii negri,

fantome intunecate sinistrd

niscenyi a Inchizifiei de acum cd-

leva sate de ani.

due pustile cu kayo îiz jos in

semn de doliu iar crucile surd in-

remi-

Soldafii

Itisurate in crêpe". Urmeazd

lic-

la

tori cu fasciile de aramd pe umeri, personagii biblice. Caiafa ci copiii

de cor cu ciorapi albi-, pantofi

fel colereld gudronatti in jurul gti-

Mai, cum purta Carol V si Filip

al II § i costumuLde paji din epoca

lor glorioasti.

Fiecare

Trec pe rind, soldafi romani cu

seuturi sau cuiruse si pene la coif.

poartti, pe piept, attirnatti

si

in-

e

Cdrufele cu femei si copii.

vtitafului

chee cortegiul.

Surlasul,

ajutorul

surlil

cdnttireful din

fluer cu 6 gduri,

un fel de

cu care nu an-

là decdt la Florii. la Blagovestenie

si la Paste. Conductul se indreaptti spre un

deal din apusul orasului, unde pe-

trece ptinti seara. lnainte vreme,

spun

bàtr4nii,

atunci

si

cänd

pu-

se intorcea prin Groaveri, sub poa-

lele Tämpei, pe lângä porfile eel&

fii, sasii inchideau porfile

neau osteni stt le ptizeascd, era e-

xista credinfa, cti de vor inconju-

ra junii de trei ori casa Sfatului,

cetatea an ctidea in mtiinile romii-

nrlor.

La not ea pretutindeni,

plin

rata siirbdloare originalti a Paste-

lui, nu se poate vedea decdt la sa-

te, unde reese din

farmecul

specific al poporului, pecetea men-

talilàJii lui.

Intr'o singurd lard o gtisim la o-

rase; in Spania petnitintul voluptd-

fei religioase, a orgiilor de culori,

de pietate pi de boat:We. Patria gi-

tanelor din Granada,

cu

pantofi

rosii, fuste verzi ,iaiuri galbene

incrucipate pe piept,

Madona fi amantul, cu aceiási stil-

batecd pasiune; patria seno-i/or cu

sombreros de catifea neagrti, dra-

pall elegant in capas de postav in-

aids, cu mdird nervoase, deprinse

sd find lumtindri la procesiune

cari

adord

ci

sii mdnuiascti stiletul tot alert afar

La Sevilla, stipttinitina mare, e o

desfdtare a ochilor, o surprindere neincetatti pentru strtiinul, ce are

norocul sti se afle acolo. De Milli

mind Vineri, sunt peste 50 de pro-

cesiuni a diferitelor cofradia (aso-

ciafii religioase) fiecare ea' Mado-

de lux,

nna proprie, in rivalitale

cu celelaltel Noaptea de foi

spre

Vineri, localurile

de

consumafie

luminat

si

sunt deschise, orasul

cortegiile se succed, dealungul str.;

zilor, ca pe o scend de teatru.

Sa incerciim só

ne

spectacolul

inceptind

chiatd

imagintim

de

dupti

prdnz: pe balcoanele verzi ale ca-

ne de Las Sierpes", stradd intorto-

plind de animafie, se in-

grtin4desc senoritas (doamne) in

mantile de danteld neagrti § i piep-

teni de baga inchisà,

pentru

ca

poartti doliul stipttimemei

Patimi-

tor. Pe cerul albastru, suav, se pro-

fileazti portocalii

flori pretutindenil Lu-

per s

i casele cu aco-

adevti- de o panglicti, insigna cotradei din

care face parte;

trec penitenfi

in

siruri nesfdrsite; in alb, in violet,

in negrd, albastru sau rose, tofi cu

un tel de domino lung, mind la

pá-

môtit, ale cdrui metneci largi, flu-

turti ca niste aripi iar pe cap poor-

tat o glugó extrem de asculitd, cloud

gduri in dreptul ochilor

restal pare o aparifie de bal mas-

si

atilt;

cat.

Copiii din car tdmdiazd, ranfare-

altarele sfin-

le Muhl

paso"

te defileazti, pánti a doua zi dimi-

neafa

brodate sau piclate, ale fiectirei aso-

precedate

de

banierele

cialie.

Sub baldachinele de catifea, bra-

date cu aur § i mdrgtiritare, ornate

cu ciucuri, pietre prefioase, dante-

le si sustinute pe colonade sub firi

de argint, e asezatd statuia lui lisus

sau a Madonei, uneori scena cru-

pietatil in culori natu-

cificarui

rule, peste sculptura de un realism

inestetic, ea stingele

i

llicrdmile

fidel, chiar prea fidel redate.

Alte cofradii au cdte cloud "Pa-

so" unul cu lisus, anal cu La Dolo-

rosa, ated de inedrcate de amintiri,

format ale

scuipturi, lumánciri in

flori colorate, attit de indanfelate si

excesiv de decorate cd abia se mai

disting chipurile sfinte, patetice si

teatrale, in imbrticdmintea tor mi-

nufioasii, in care mIró

o

avere.

Brocart-uri somptuoase, cusute cu

pietre scumpe, siraguri de perle la inele pônà in várful degetelor

centuri cu caddrtimi ajurale, cercei,

brtifdri, batiste si fisiuri de dante-

lti, de o finefe incomparabild, Ma-

dona pare mai curtind o vitrind de

bijulier dectit o imagine Mint& Pe

din

cap, cdte o coroand

imensti,

smaragde, safire, rubine pi diaman-

cdt bobul de porumb, räsfrdn- ge luminele lunninärilor in fajete-

le-i samteetoare. Sant Madone ca-

te

re au rnantii de catifea, brodate ca

fir pi cu märgäritare, in valoare de

sute de mil de lei. Se zice cd

un

grande d'Espana ca sti intovardsea-

sett procesiunea Madonei din Mon-

serrat, una din cele mai luxoase

potcovit

cu aur.

Corte-

guile trec prin fafa Ayuntamiento-

ului (palatal municipal) uncle

as-

teaptd autorittifile in costum de ce-

remonie. Toatti Sevilla e afar& sd

priveascii spectacolul, care pe ma-

surd ce se insereazti

ia din ce

in ce aspecte mai feerice, ca dintr'a

mie si una de nopfi. In noaptea in-

Mad clopotele intoarse de

la Roma anunfil stirbeitoarea, in su-

netele muzicelor pi a orgelor splen-

didei catedrale sevillane, e un ade-

vieHi

värat delir.

In prima zi a Paptelui, regele

regina

Spaniei, spald

aitorva cerpetori

ti

picioarele

i cerpetoare, ca-

re primese fiecare (Ate o manta, (1

paleirie si bani.

A doua zi, cursele de taunt con-

locale.

A-

tinuer seria regalelor"

cestea, mai pufin gustate de vizi-

taloH, surd aclamate sgomotos

de

frumoasele din loji, cu mantile al-

be, de seirbeitoare, piepfeni de bag()

deschisei,

i o floare ca focul,

colful urechei.

in

cata deosebire in faro luminei.

in Anglia moravurilor rigide t In-

vierea de la 12 rzoaptea, e

necu-

noscutel. Vineri panel la 3 dupd a-

miazd, lumea postepte-apoi se duce

la serviciul religios, special pentru

cornemorarea crucificdrei". Atun-

ci se obisnueste un tel de präjitu

rd, in genul cozonacului cu o cru-

ce

de-asupra,

care

se

cheamti.

Du-

cross-bun! (prajitura crucei)

del

minied dimineafa, se face serviciut

de Paste § i se

imptirteipante,

templele surd impodobite cu flori

çi plante Londra se golepte; toot()

lumea pleacii la aer carat, cursii iar cei seiraci se

la bálciul de Papte, din

in ex-

imbulzesr

suburbia

Hampstead Heath.

Acestea ar fi cdteva din multele

aspecte ale Paptelui, in diferite ja-

aspecte in cari misticismul se

cine

privepte

in

seirbei-

expresive.

impletepte cu o culoare localà, is-

bitoare pentru

perspectivd. Una pi aceiap

toare, sub zeci de feje

mai despärfite prin granifele daft-

nelor streivechi, deceit prin crestele

munfilor si intinderile

RYANA

***4-11+ seil+,

s-t-tmilmr-we'rem-m-14-4.4++.444-14H-m-1144.**-1.-11-#1Hvil

'GO 444-11- -- 6+64444444-14-11-41-114 41-11-1-1-H1-11+14 444114444-14+14-1-1+1+14. N-11414444+W-044-1444-WW-M-110-1444.9+0

UN APARAT FOTOGRAF1C

BUN SI EFTIN VI0L PUTETI

PROCURA LA NOUL MAGAZIN

uNNERSAL_FOTO

N. SPIRESCU & Co.

Str. Acadelnisi

** BUCURESTI **

211,

(colt Strada Regalli)

asortat cu tot

fehtl

accesorii

tofografice,

de aparate

binocluri,

etc.,

din cele mai renumite fabrici germane

americane. Laborator pentru deve-

lopat,

copiat-

i mirit

PRETURI SUB CONCURENTA!

Coarat

hampooing cIllanueure-N:

znagaQe electric de Obray

Vtrlaf/age electric de eap

pIice cu tinctur,

ori ee

nuantei

Beteali A voile p.minA

6,rricoie

de toalela

Parfurnerie rip&

fuerikri de par

r Quaid.

COAFORUL MISS ROMANIEI 1980

TELEFON 366129

www.digibuc.ro

RE.40? 4T1A 11.7 Hl rA

URINDU-1 gaina

sapte

si lasandu-1

cub. orfane, Piticul

pletele

din scorbura

din Muntele Pietricica, un

gospadar batran, eu

barba albe, a iesit

tufanului, unde se

afla intrarea o-

ei plhn-

spate, Inso-

s'a

dallor lui de sub pamânt

bându-se cu mainile la

tit de caralueul lui cu coarne,

0miit ce s

flack' el cu ouale din

ceibar.

PaPagalul i-a spus :

mill de vale si lasa-le s

da-le

dru-

Gaita

umble pa-

ele. Piti-

plescaind cu

nA ce vor da oamenii de

cul a raspuns Tci I

liniba ;

adica : nid Volta I

i-a spus : d

cu ele dupg, veveritä

i-a

niciodatä de asa

i s'a strämbat

nu i s'a po-

ei vezi ce se Intampla. lepurela

spus : n'am auzit

ceva, adica de oua ;

tul niciuneia din ele

de rts and i-a povesttt Piticul cum

fac ouale de gain& A vorbit cu

toate dobitoacele mai mici si mai

mari, care au trecut pe la el si sfa-

trivit.

Am sä fac altceva, tsi zise PI-

tieul : o sä le clocesc eu.

Piticul din muntele Pietricica a

tost eel dintai din neamul lui, ta-

re s'a gândit sa eloceasca. La

vars-

ta lui, nici nu e de mirare, cad

dupá- hrisoave

i Insemnari gasite

pe Ia biserici, el avea 872 de ani,

fi suferit tutependrea nici

unei Incheieturi

hranindu-se

numai cu cat radea, cu lingurita

din pojghia lunii de pe frunze si

zmintinind

izvoarele

argintiul ei, Piticul putea sa mai

tritiasca hica pe atâta

i poate c.

va träi cad traieste si azi. L-am

vitzut eu.

Asa eA Pitieul s'a pus pe cinch Inteo Marti, cu Mgare de seamit,

ea sa nu sparga ourtle ei sä se um-

ple de galbenus pe dulama lui de

catifea, Piticul fiind tmbracat nu-

mai In strafe scumpe, ca

si ea judecatorii si curet ca o po-

rumbitti.

Dupit zece zile, sa eojit un ou

a iesit dintrInsul un inal cu trei

margaritare

i cu o boaba, de safir

tntre ele. Piticul s'a mirat ei 1-a

pus deoparte.

Al doilea

mai naz-

dravan, cad din el a ieeit o vioartt,

ou fusese

fitra &retie, care cauta singura ei

schimba cântecele Indata ce o In-

torceai cu strunele tn jos. Piticul

fil+4444-4-ma-asa,

:44-

IN IN

'NE

(y,

otiii

n Aprite !Ott

eta:

ArlsAez

puse vioara Intr'un cui

cald

1 o Asa sa

ante, clocind Inainte. Auzind-o, I

se Ifacea Piticului In spate o data

i o data rece, atat era de mie-

aptt

cat ei de uns pe ininiä la graiul

ei, jumätate murmur de vent In

frunze si jumatate fugá de

prin Mee Inmugurite, de sälcii, sco-

barite In ptrtu. Coaja oului astuta,

t6ne, la care s'a attãogat un barcan

cu pomada de mustati.

Doarane I. zise Piticul,

unin-

du-si

mainile pe and sedea pe

ma, tu ai ghicit tot ce-mi lipsea,

caci de

328 de

ani

mi-e barba

naclaitä si nu mi-am mai räsu-

cit mustatIle, ea un flacau. Dar ai

uitat sa-mi trimiti si un saptin.

4.11tIfitItiM

se weed sa cloceasea

din care venise unealta de cântat,

era pe dinauntru ca scoica de ma- re, cu lumini oglindite trandafiriu

In

zuri.

pätura ei sticlitoare din mie-

Sapunul se gasea Intrai cincilea

ou. Inteadevar, din. acest ou ielrä

12 sapunuri cu 12 miroase dense-

bite, capeuni, ismä creata, Cate altele. Piticul unchiae a

Un ou Mtea ca o inima fugarita

a iesit din el un ceasornic. Cum

s'a fäcut nu stiu, degeaba ma tn-

trebati; atâta pot sä spui, ca a fost

ceas adevarat cu doult capace

eapte rubine. Piticul 1-a dus

atarnat 1âng. vioara, repede, ea sa nu i se räceasca, ouale celelalte.

i 1-a

Dintr'al patrulea ou au venit un

dat fuga la dulapul cu rufarie ei a

vIrlt sapunurile printre stive, ea

trabete cearceafurile ei camaeile de

nairodenii.

.

-

Al saselea ou era tne-tipator cat o

ladä mare. Din el au iesit pahare

de cristal,

cesti, borcane, din cele mai cattle-

late ei mai sonore materiale. Casa

farfurii

'de

porcelan,

---1 ---44,,

IM"-'

MN

geam argintat, o perie ei un piep-

******

*******

-

MN EN MN

Piticului se umplu ca Inaintea u-

ON

11N1

EN UN MI

nui ()spat de toate sculele unei gos-

poditrii Imbelsugate. Din al ease-

lea ou se mai ivi un stol de vise,

toate frumoase, pe care nu le-as putea numara, incaperile Piticu-

lui singuratec miscanclu-se pe ne-

asteptate ca un cer de nori lumi-

Toate visriie, dorintele si Inchi-

puirtle

crurt

Piticului se facuserti

lu-

i, Mcdpute intr"un singur

ca

ou de Oink luau acum

si cum fusesera de totdeauna. Insä

Uinta lor, mai adevarata ca In vis,

era mai putin adevarata ca in fi-

Trupurile erau strävezii

dedesuptul

unui

si

aceasta lume suferind de plamada

inchipuirii, se Imbulzea ca un fum

' licarit,

parete

de sticla ei atingându-le unchiasul,

lui trecea prin ele ea prin-

tr'un vazduh cu ceata colindatoa-

mama

re. Iata, un cal alb, pe care Piticul

Il dorise acum vreo 400 de ani, pe

când era mai putin cocoeat, nea-

vând 430 Impliniti. El se aräta ca un abur, plutind ca o scam/ ma/ e

In aer

aveau ceva din luciul nalucitor al

naarginilor lunii. Schivnic

i potcoavele lui licaritoare

i

ne-

Piticul visase odatA

Imperachiat,

sa se tnsoare cu o fata, frumoasa

si acum toate fetele frumoase, do-

rite de evlavia lui irecutd, veneau

In hore usoare in casa lui din pa-

mânt

i treceau prin fata fostei lui

tinereti, ramasa tot atat de tinara

ca

ceasul cand se aratau

pasunele muntelui Pietricica si zi

ceau Mina dirnineata" lute() lim-

M

mai veche de cat se vorbeste

azi.

Dacit ma tnsuram cu toate

traiam tot pana acum, tara asta

ar 'fi roit de pitici mici

din

basme

ar

fi

trait

i piticii

aevea,

la Sinaia, la Bueteni, la Poiana Ta-

pului ei la Predeal, cu piticutele

lor, In vile de melci cu pridvoarele

de scrumiere

îi zicea Piticul.

Al saptelea ou sta neclocit si nu

ieeea din el nirnic

buna

seama,

&tea era de

lemn. Mâncase gAina, In ziva când

1-a ouat prea multe surcele? Nu se

stie. Dar tot o sä slujeasca ei el la ceva. Piticul si-a pus de gaud sa-1

roeeascii de Pasti cu bacan ei sit se

duel

satele dintre munti cu el.

sa pacaleascit jucatorii si truntasil

NE IN

DintValbi: Chlorodont

Admirabila Pastá de Dinti Chlorodont cu gustul racoritor de piperment, da" dintilor o culoare

da dintilor stralucirea

fildesului, ajuld prin compozilia ei cu oxigen curätirea naturald a gurei

albd stralucitoare, proteiând

in

acelas timp dentinul

lor pretios;

ea

i inl5tura" mirosul urat.

Nu cereti decál Chlorodont veritabil

.

ferili-va" de olce cfp alt .produs similar,

0

a

Laboratorium Leo Ing Theodor de Stipek, Brasov, Ciocrac,2

MN

NI

IN

MN

MI EN

In NO MN

IINI

www.digibuc.ro

IN1

IN NE IN

IN1

47 Aprilie 1930

REALITATEA ILUSTRATA

OATIVA

luati

nowte

PRIZONIERI

printr'un

atac

sunt

de

i adusi In lania a

doua. De aci vor fi transportati la

divizie.

Prizonierii sunt intre

cioulzeci

dou'azeci

i cinci de ani, cu fe-

i cu priviri de o re-

tale slabite

semnare blajina. Ceuta sa, par/

dar In ochli lor se Intreve-

de un amestec de teama, si de ne

dumerire.

Vreo doi vorbesc binisor romd-

neste. Povestesc Intâmplärile prin

cars au trecut. Ai nostri Ii asculta

cu simplitate, pufAind din tigari,

i ei spun cum de patru ani au

luptat, /And pe rand, pe fronturile

intregii lumi. Au suferit din plin

greutätile

räzlyoiului,

au

trscut

de

prin priraejdii si-au fost raniti. Acum au scapat.

La noi au

fost adusi Inca

prin Nomnbrie.

Ne-au nrmarit in retragare, 'A-

na lânga Siret, au stat cdteva sap-

Omani

acolo,

si-apoi

au

fost

schimbati. In urrna au primit or-

din de reluare a luptei, In vara a-

ceasta, la Märäsesti.

rsfacere au stat in tara nos-

stra.

Soldatii asculta cu interes cres-

când. Pot dar sa afle ce mai e

dincolo, in tara cucerita. Fat par-

te dintr'un regiment din

Oltenia.

-- Uncle ai stat in refacere, In

odihria, la noi ?

In Oltenia tocmai, Inteun ju-

det, Gorj

In judet la domnu'ssrgent,

murmura un soldat.

Acesta 11 intreabA

Cum, thiar In Gorj ati. stat ?

Da, chiar acolo. Sergentul e un flactiu vânjos, cu

o cautatur a. plink' de energie,

adevarat oltean. El stätuse la In-

ceput retras, cu tigara in gura, as-

cultând

fárä prea mult

interes

cele ce povestiau strainii.

Acura, auzind pomenindu-i-ss ju-

detul, devine mai atent. Prizonie-

rii istorisesc. Spun ca. unitatea lor a fost cantonata in cloud sate si ca

au stat acolo tot timpul, impreuna

eta locuitorii.

Cs fäceau ei ?

Ce-aveau 81 facA ? TrAiau Ii-

asteptau pe-ai lor.

Dar In ce sate ati stat ?

In Vartope si in Stroeni.

Cum? In Stroeni? Da, dar de ce?

Sergentul Isi musca buza:

444441144*.

Nimic. Intreb.

Eu am stat acolo, reia unul

dintrs prizonieri. Mitralierele nba-

stre au stat toate acolo. Cestialalti

tovaräsi au fost In

cantonament

la Vâxtope.

Aha, la Vârtope. $i tu stat In Stroeni?

tu ai

prIzonierul boo Da, in Stroeni.

Cel care vorbeste nu arata a a-

vea mai mult de

doutizeci f$i doi

de ani. Abla i-a, dat mustata. Ars

obrajii trasi, dar privirile-t tradea-

za oarecare vioiciune.

Sergentul trage inciudat din ti-

gall. Cat& sa-si ascunda smotia

care II stapAneste. Cele ce urmea-

za au un ton linistit, nepasator a-

proape, Insä doar In aparentä

$i unds ziti c'ai stat?

spus. In

Nu. $tiu. Dar la ce casa anu- rue ai fost In cantonment ? $i, pe

urma, cunosti pe cineva

Pe oameni adick li rstiai ?

acolo ?

14f ft*I1-11114+0

.011111111111111.11.

Un Tratament complet

pentru Piele

este intrebuintarea unita a Cremei, a Pucirei

0 a S,Ipunului Simon, care fixeazi tinere/ea

pe fata femeilor.

CRÉME SIMON

PARIS

Cum nu. Pe toti aproaps. Da-

el ant suat o jumatate de an

$i In cantonament am stat la

clOui batrâni. Pe babä nu stiu bine

cum o cherna, dar pe mosneag 11

stiu. Umbla cam schiopatând

Ah, la

pu s

povesteascii

La mos Costache

cunosti pe batrâni?

Nu. Adicä

da. Ii

Dar Ca, li

tiu ca eu

am stat

Aruncit tigara, apoi isi face al-

una. Isi

ta. D.

i

prizonierului

muscä un crâmpei de mustata. A- bia se stapaneste.

Stamm), spune te rog. Bätrânii

aveau o fata, nu este asa?

Da, una care spunea tit a fos'

märitata, doar Je un an si ca i

ruurit bärbatul in rasbot

0 cherna Lixandrina

Da, dar de unde stiti?

0 stiu de mult. Am vazut-o o-

data,. Dar

ia spurts.

Ce sit mai spui?

Cum o dtfceau batrânii? Sta-

teal bine la ei? $i fata aia a

lor,

Lixandrina, ce mai facea?

pe mains

Ei, ce sä faca? Traiau de azi

Batränii tam

Rosati; se

tartan toata, ziva. Dar fata, adica

femeea cea tânärä, era altiel.

Hm, altfel

Ea. nu era posaca. Vsclea de

Intreaga cask cä era foarte voini- i umbla tot veselä. Ce vesela

ca,

era

vrearn sä spul ? De barbat

Da, da, se poate. Dar,

ce

nu mai

pomenia niciodatä?

Ba, da. Foarte putin. Zicea cä

este mort de =it, din Valea Jiu-

lui, mi se pare, si ca n'a trait de-

cat un an cu el. Incolo,

ce sä

zica? Hm

Sergentul

in piept.

Zici c

i mused mustata ii

mai Mtn o figara. Simtia un nod

ai stat acolo? Spune-

mi, te rog, cum o duceai la ei? CE

mat spuneau bAtrânii? $i fata aia

a lor

Dar mai na o tigara!

Prizonierul istoriseste simplu:

De, ce sä zic? Traiam bine la

si. Mai ales in vremea din urnaä.

Ca, la inceput,

veau cu ochi dusmanosi. Ascun-

deau toate. Intelegi dumneata,

ea in tor& straina.

batrânii ma pri-

Sergentul It asculta incordat:

Da, da, intelsg.

Mai

titrziu, insa,

schimbat,

s'au mai

i acuna, la urma, o du-

team Marta bine. Fenaeea cea tâ-

närá era altfsl. Ea era mai prie-

tenbasa, umbla tot veselä, una, =dine alta

si

azi

Mda

Am ajuns sä stau bine In ca-

sa lor. Sedeam toti la un loc. Ea

m'a invätat românests,

mi

Spune

Ce ä mai spun? Traiam cu

ea, la urma. De barbat nici nu mai pomenia. Zicea ca sä ne cununam

la bisericA si

Vorba i sa Inneca, deodata. Ser-

asuprä-i. Un

g itul s'a

repezit

,n greu II izbeste In piept si-1

ooarä.Simtecä un genunchi II

puä grsoiu

i cä pumni puter-

nici II isbesc pretutindeni.

0 privire ib tinteste cu urá

glas sugrumat li

i un

uerA 'n urechi:

Caine, ts-ai tinut cu nevastä-

meal

11-1,114.1114,M

H-11-114444+4411.4444114 Hi fa* 44-1+44 4

CITITI

44 14 4+f-I-1444-104-11-911444+1144-11-14f if+11-144

ALMANACHUL REALITATEA

ILUSTRATA"

44+44+14+114141144 41+4-1+0+1-11-11+11-144+111-04 I++11+144-#11-11-114.11-11+114+#4.44-11-11+11-11-11-114-11444-114 04 411+6.44+41411+.44+1144

IAcosta este adevaratul

au renume mondial

Icare stirpe§te definitiv

rFieätfiturile

ANTICOR PARFAIT

care tub are inscriptia Fabricant HENRY COHRS

IIIMMII1111MMIEN111111111111M1111111111111111111114NIPIEZIIIIIIMMI

www.digibuc.ro

REAL1TATEA 1LUSTRATA

J

/

IN

ctind iii

ctind, ceite un

pusti-

incendiu

este

groa.znic,

g.

Fr

teirgurile

rnoldovene-

sti, care se refac apoi din

-Pria lor cenu,se.

0 recentei nenorocire de acest

fel ne aminteste o intarnplare

petrecutei la Bacciu, in limpid

uriaului incendiu, care a distrus

o parte din oras.

*

*

FARA, o ciudatä lumind rozd,

se insinua in toiul noptii

Usa se

deschise.

Hei, doctore 1

Toatä, lumea din cafenea intoarse

capul spre uo. Individul care in-

trase, era un bdiat lung si slab, ca o

präjind de sperietoare, in jurul cdreia

flutura un impermeabil rupt. De pe

capul

microcef al

îi

scoase

ca decoloratä, de apas; pe varful na-

sului avea ochelari de sârmä, cu stic-

printre mese,

i nesigur, calcând ca din

pod, de pare& nu vedea pe unde cal-

fantomatic

ca.

lele murdare. Inainta

sap-

Porecla de Doctorul", pe care cli-

entii din berärie o atribuiau acestui

vagabond, i se trdgea nu atât dela in-

fätisarea

lui de savant caricatural,

cat dela anumite insusiri, in care era

neintrecut: era doctor" in trisarea

la jocurile de noroc, cu care colinda

berdriile bäcduane. La gar& doctorul

vinde täranilor brice cu zimti

junge chiar OM, la

ceasornice

i

i ine-

lui

le de plumb, iar când afacerile

trec prin crize fatale comertului, a-

subtilizäri de

portofele. In sterpelit,

de-asemeni era doctor".

Doctorul a venit de astä, data cu un

loto ambulant, un sistem

complicat

de acoperire a unor täblite cu siruri de cifre. Momeala constä in câteva

cutii de bombaa,ne,

scoate dintr'o valia veche. Cu gestu-

pe care

le

rile

lui

incete, de mold,u,

Doctorul

pare atât de bleg, incdt adoarme ori-

ce instinct de supraveghere a buzu-

narelor. Dar, in pauzele scurte

ale

reflexelor jucduse, de pe lentilele lui,

se iveste o strälucire de

priviri re-

pezi, ce pândesc clipd cu clipá, situa-

tia prielnicd, unui gest de prestidigi-

tatie delictuoasä.

In timp ce joacd la noroc cu doui

domni dela o masd, Doctorul studia-

zd, publicul, ocheste victima, desi pare

atent numai la numerele, pe care le

scoate din punga de call:a. In acelas timp, prin privirea circulard, cu care

räscolise toate ungherele de

umbrä,

inregisträ lipsa familiei Httran, marele

le industrias cu moard mecanica in

Ocolul Vechi: berdria

aceasta

din

centru, e localul de intâlnire a elitei

din Bacdu.

Familia Huran nu-1

interesa

Doctorul din punct de vedere prof e-

sional. Socotea ins& cá mândria dom-

pe

nisoarei Florica Huran este insupor-

tabilh. Inteadevär,

intreaga berdrie,

Il primea cu un aaa" de admiratie,

numai domnisoara Florica

capul cu dispret.

vorbiau, glumiau cu el, pontau la lo-

D. injurau si se läsau excrocati

intorcea

Toti

bdcduanii Ii

numai dom-

buzele

ton,

cu zâmbetul pe buze,

nisoara Florica

strânse.

râmânea cu

Prima ()era, and s'a apropiat de

masa. familiei Huran ochii marelui

industrias, care pierdea la clubul mo-

rarilor regulat, incepurá sá

prie!

Mademoiselle?

bourgeois!

torul

papal

Je

Mais

strOlu-

ciascd, vdzând zarurile vagabondului.

Dar domnisoara Florica 11 opri cu un

gest: Ah, non,

vous en

pourguoi,

Je ne mange pas le

räspunse prompt Doc-

Ar mal fi vrut el si adaoage o o-

brasnicie n frantuzeste, dar privind

In °chit domnisoarei

Priories,

se o-

pri, intimidat

lor, poate de prezenta la masa fami-

liei Huran, a noului procuror, un tâ-

nâr

poate de

limpezimea

ureit

si sever, care se uita

la el.

Revelatia câ Doctorul stie frantu-

in cafe-

Lumea dela mese se ridicase

zeste, provocase insä delir

neal

in picioare

i ovationa pe excroc, pe

când domnisoara Florica Huran là-

sase nasul in farfurie, si se Meuse ro-

ca salata de sfeclä din fata sa.

De atunci, in fiecare seat* de câte

ori intra in berärie, Doctorul cduta

cu ochii pe frageda burghezd. Simtia

un amestec vag de inciudare si de

jumdtate de cer se rosi. Flacari isbuc-

nird spre marginea orasului. Vdpäile

se inältau, pâlpâind printre coloane-

le groase de fum: un templu de foe;

näruit

i ridicat mereu de vântul vi-

jelios.

Forfoteala se inteti. BArbatii eseaua

din case, incheindu-se la haine. Au-

tomobile si träsuri cu persoane ofici-

ale, se gräbiau care sd, ajungg,

mai

intai la fata locului", record ce va

fi inregistrat in ziarele de a doua zi.

Arde spre Ocolul Vechi!

Arde moara lui Huran

Arde orasul I

In panica generala, paloarea pro-

doctorul inted in cafenea,

dorintä de a o vedea. Ar fi vrut poa-

te sà-i spund,, cà el nu e un excroc

oarecare. Ar fi vrut poate

teascA din viata lui agitata.

Suferise de mania ambulatorie, de

un vagabondaj perpetuu, pânä când

incidentul cu fate, lui Huran, il fixd

la Bacdu. Crildtorise mult, cu atribu-

tii grele pe bord, la Constantinopol,

poves-

la Atena, Cairo, vazuse Viena, Sofia,

Varsovia, iar dupä, rdzboi a stat un an

prizonier

la

bolsevici,

in

porturile

Crimeei, de unde a remit sa evade-

ze.

ceste

Stia bulgäreste,

italieneste,

i frantuzeste. In clipele libere

gre-

citia; citia orice carte ii cddea in mä-

nA, Paul si Virginia, Cei trei musche-

tart Cyrano de Bergerac, Viata albi-

Il chinuia dorinta sA, in-

nelor

Uneori,

ceapä, o viatä noud. Dar la BacAu se

tà, bucura incât de cei o cdrora reputatie le ceru atât de de proas- lucru,

raserd in nas. De altá parte insà,

nici el nu stdrui prea mult, pentru

li

gasirea unei ocupatiuni mai

corecte,

cad se obicinuise sà villa in fiecare

seara la berdrie, cu jocuri de noroc.

mare, ar fi

vrut sá facd o faptä de erou" ,care

Alteori, visa

o fapta

sà-1 reabiliteze. Dar in potolitul tärg

moldovenesc,

phrea

cd,

eroismul

e

ceva cu totul ireal.

Nu era un excroc de rand

i ar fi

fapt5, mare, sà arate

vrut, printr'o

domnisoarei Huran, cd nu are dece

sa-1 priveascd cu atâta dispret

*

*

Esi din berdrie tärziu. Familia Hu- ran nu venise. Au stat desigur acasà,

in

palatul de länga moara

dinspre

Ocolul Vechi, färä o tintä bine defi-

nitá. In strada incepu sA, se lOmureascA,

tot mai clard, o luminä rozà, vie

Doctorul privi cerul de jur impre-

jur:

Bacdu, orasul incendiii,'

rumoare.

'

Grupuri se

Pe

o-

bulevard,

preau In mijlocul stradei, privind ce-

niL Alfli alergau in eanstui muse. 0

cu sacu-i cu minuni

fesionala a Doctorului spori.

Arde

poate casa in care, in clipa aceasta

domnisoara Florica e in

primejdie.

Incepu sa alerge spre foc fäcându-si

drum eu coatele prin multimea pomi-

td,

vânt

pared, inteo procesiune mormäi-

toare. Flacdrile vaste, se indoiau de

i apdreau in puncte foarte de-

partate unul de altul. Cu cAt se a-

propia de incendiu cu atât torentul

uman se imgrma, facându-i inainta-

rea aproape imposibild. Se strecurä

penibil inghiontit,

fluerat,

injurat,

pând lângd, podul de pe Negel.

Dinspre coltul bulevardului Carol,

pe strada Ocolul Vechi, focul s'a pro-

pagat cu o iuteald ametitoare dea-

lungul intregii sträzi, pand

la räs-

pântia unde e podul. In dogoarea de

furnal diabolic, lumea s'a strâns in

aceastä rdspântie, iar masa de oa-

meni se ingrosa mereu cu cei goniti

i cu cei cari vin din oras.

i tdrani,

fumul ineacios, exala o duhoare ca

de oameni cari

de fräcdri

Multimea aceasta de evrei

de peste stricat.

ColcAirea aceasta

se strivesc inteo legdnare de valuri

par lIpii !Met) mass& compactd, avea pentru Doctorul ceva din groa-

za impunatoare a abundentii mon-

struoase de viatd, animalá, din apele

Crimeei. In räspântia aceasta, furni-

ca dezgustätor de multà mizerie u-

mana, ma cum golful Balaklavei se

astuprt uneori de bancuri

urmäriti de delfini urial, cari Inchid

de pesti,

largul

atunci

gura golf ului.

Negasind nici o esire spre

supra apelor.

Pe coaste

se aglomereaza

märii, bancul viu se ingroasä cu alte

grämezi de pesti, cari vin mereu,

in par roci cd se enorme contopesc, ce ies solidificându-se pe alocuri dea-

milioane de pestisori morti, iar bazi-

nul se infuncid, de cadavre. Mii de oa-

meni lucreaza dupd, aceea ca sti cure-

te coastele de materiile putride

timp de luni de rile atmosfera e o-

trävitil de mlasmele ce nu au asemii-

www.digibuc.ro

17 AprUe 'am

nare decal cu exhalatiile

multimei

mizerabile de evrei

satä in fata acestui

i

äränime, ma-

incendiu

fan-

tastic.

ln golful pietrificat de bancul mili-

ardelor de pesti, se trage uneori cu

tunul, sau se aruncO, bombe din aero-

plan, ca sä se poatd produce o dis-

!Deere a materiei vii sau a cadavreior

cimentate impreund,

i apa sä poatá

intra astfel in golf, ca sa-1 spele. A-

semeni bancului viu, multimea bäcä-

uanä nu mai poate fi spartd, ca BA,

se deschiciä prin ea drum pompieri-

lor.

Soldatii si-au scos centuroanele

lovesc, in multime gdfaind de zaduful

artificial, ca sä curete piata de fur-

nicarul ornenesc

cioare, pe loc.

oast], ;