Sunteți pe pagina 1din 21

Proteine

Cuprins:
Obiective educationale
1. Istoric
2. Definitie
3. Biosinteza proteinelor
4. Structura
5. Albumina
6. Test de evaluare
Bibliografie

Obiective educaionale:
utilizrii
tehnologiei
informaiei
i
comunicrii (TIC) n formarea personalului didactic i
perfecionarea cunotinelor acestuia n domeniu prin
intermediul unor instrumente moderne inovative de
instruire (tehnologii de tip e-teaching, e-learning);
Familiarizarea profesorilor de chimie cu tehnicile de
nvare on-line, ca instrument de promovare, elaborare,
monitorizare i diseminare a informaiei didactice;
Crearea unei reele virtuale colaborative ntre membrii
grupului int.
Introducerea

1.Istoric
Prima menionare a cuvntului protein a fost
fcut de ctre Jakob Berzelius, descoperitorul
acestora, n scrisoarea sa ctre Gerhardus
Johannes Mulder din 10 iulie 1838, scrisoare n care
menioneaz: Numele de protein pe care l propun
pentru denumirea compusului organic rezultat prin
oxidarea fibrinei sau albuminei, l-am derivat din
grecescul proteios (n traducere, primul, cel mai
important), deoarece pare a fi substana primitiv
sau principal din nutriia animalelor.

2.Definiie
Proteinele
sunt
substane
organice
macromoleculare formate din lanuri simple sau
complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n
celulele tuturor organismelor vii n proporie de
peste 50% din greutatea uscat. Toate proteinele
sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secvena
acestora este codificat de ctre o gen. Fiecare
protein are secvena ei unic de aminoacizi,
determinat de secvena nucleotidic a genei.

3.Biosinteza proteinelor
Este un proces complex la care participa cu
rol esential-nucleoproteidele si cu rol de
biocatalizator-enzimele.
Plantele
utlizeaza
pentru
biosinteza
proteinelor substante anorganice cu azot, care
sunt extrase din sol. Unele bacterii din sol
folosesc azotul din atmosfera pentru a sintetiza
proteinele.

Omul si animalele nu au capacitatea de a


sintetiza proteine din substante anorganice si, de
aceea, se hranesc cu proteine de origine vegetala
sau animala, pe care le hidrolizeaza in timpul
digestiei cu ajutorul enzimelor, pana la aminoacizi.
Acestia sunt utilizati in biosinteza proteinelor de care
organismul respectiv are nevoie.Sinteza proteinelor
are loc permanent in organismele vii. Cele existente
sufera continuu transformari biochimice si trebuie
inlocuite.

4.Structura proteinelor
Complexitatea
structurii
moleculare
a
proteinelor este determinata de existenta a patru
nivele de organizare, respectiv structurile primara,
secundara, tertiara si cuaternara. Aceasta
delimitare pe nivele de organizare structurala are
numai valoare metodologica, in realitate existand o
interconditionare si o intrepatrundere permanenta
in cadrul structuri globale a macromoloculelor
proteice

A.Structura primara
Structura primar este dat de natura, numarul si
ordinea de secventare a aminoacizilor care intr n
lantul proteic prin formarea legturilor pepetidice. n
structura primar se observ lanul de aminoacizi.
B.Structura secundara
Structura secundar se refer la forma i la
lungimea lanurilor polipeptidice, proprieti induse de
legturile de hidrogen. Cele mai ntlnite tipuri de
structura secundar sunt alpha helixul i lanurile beta.

C.Structura tertiara
Structura tertiara se refera la forma particulelor
proteice. Se realizeaza prin intermediul legaturilor
intracatenare.
D.Structura cuaternar
Structura cuaternar se refer la modul n care
se unesc subunitile proteice pentru a forma
macromolecule. Proteinecare au structura cuaternar:
hemoglobina, ADN polimeraza, canalele ionice, dar i
nucleozomi i nanotubuli, care sunt complexe
multiproteice

5.Albumina
Albumina este numele generic al oricrei
proteine care este solubil n ap, este partial
solubil n solutii saline concentrate, si se
denaturareaz la cldur. Acestea au o mas
molar de aproximativ 65 000 g/mol, avnd n
structura lor 580-610 de resturi de aminoacizi.
Substantele care conin albumin, cum ar fi
albusul de ou, sunt numite albuminoizi. Mai pot fi
gsite n muschi, lapte, precum si in cereale. La
mamifere este sintetizat de ficat.

Lactablumina-proteina din
lapte

6.Test de evaluare
Scriei termenul din parantez care
completeaz corect fiecare dintre afirmaiile
urmtoare:
1. Proteinele au fost mentionate pentru prima data
in anul .......... (1938/1838).
2. Toate proteinele sunt .................. ai
aminoacizilor (polimeri/monomeri).

Pentru fiecare item al acestui subiect, incercuiti


numai litera corespunztoare rspunsului corect.
Fiecare item are un singur rspuns corect.
3.Albuminele au masa moleculara aproximativ:
a) 6500g/mol
b)65000g/mol
c)650g/mol
4. Prima mentionare despre proteine ii apartine lui:
a)Mendelev
b)Lavoisier
c)Berzelius

Completati spatiile punctate astfel incat


urmatoarele afirmatii sa fie adevarate:
5.Fiecare proteina are secventa ei unica de
.
determinat
de
secvena
nucleotidic a genei.
6. Plantele utlizeaza pentru biosinteza proteinelor
., care sunt extrase
din sol.
7. Sinteza proteinelor are loc .. in
organismele vii. Cele existente sufera continuu
.. si trebuie inlocuite.

8.Uniti prin sageti, termenii din coloana I cu cei


care le corespund din coloana A:
I
1) Structura primara
2) Structura tertiara
A
a)se refer la forma i la lungimea lanurilor polipeptidice,
proprieti induse de legturile de hidrogen
b) se refera la forma particulelor proteice
c) este dat de natura, numarul si ordinea de secventare a
aminoacizilor care intr n lantul proteic

9. Calculeaza masa de proteine din sange,


stiind ca un adult are 5.6L sange (=1.09g/mL), iar
proteinele se gasesc in sange in procent de 20%.

Barem
1. 1838
2. polimeri
3. 65000g/mol
4. Berzelius
5. aminoacizi
6. substante anorganice cu azot
7. permanent, transformari biochimice
8. 1-c
2-b

0.5p
0.5p
0.5p
0.5p
0.5p
0.75p
0.75p
0.5p
0.5p

9.
=m/V m= *V
0.75p
5.6L=5600 mLsange
m=1.09*5600=6104g sange
1.25p
100 g sange .20g proteine 1.25p
6104g sange .. x g
x=1220 g proteine= 1,22kg proteine
0.75p

Se acorda 1 punct din oficiu!

Bibliografie
1. Baciu I., Bogdan D., Tomas S., Chimie-Manual

pentru clasa a XI-a, filiera teoretica, profil real,


Editura Ministral Info Media, Bucuresti, 2006.
2. Ftu S., Didactica chimiei, Editura Corint,
Editia a II-a, Bucureti, 2008;
3. https://www.youtube.com/watch?v=qBRFIMcx
ZNM
4. http://www.scribd.com/doc/191139519/Protein
e

S-ar putea să vă placă și