Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
antecedente penale.
c) Factorii individuali suntextrem de diversi,spre exemplu:
- Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele
individului,gospodariei pentru atingerea acestora prin mijloace legitime.
- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de
munca in strainatate si lipsa de informare privind riscurile asociate.
- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului.
- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta
adolescentei,precum si o posibila istorie de agresiuni sexuale.
- Labilitate psihica,alienare.
- Lipsa de incredere in proprile forte si/sau un complex de inferioritate .
- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutile care ar putea oferi asistenta
si suport.
Traficantii de persoane
Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale
organizate in retele transfrontaliere ,cu ramificatii in tarile de origine
,tranzit si destinatie. Profiturile mari fac din traficul de persoane o afacere
tentanta in multe tari ale lumii.
Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general recrutorii sunt persoane
tinere,inbracate ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele
exterioare ale bunastarii lor cum ar fi vestimentatia,masina,telefon
celular,etc,cat si prin povestile de succes pe care le vehiculeaza privind
propria reusita ori a altor persoane care au plecat la munca in
strainatate,fiind cu atat mai convingatori cu cat prezinta a fiind foarte
atractivae conditiile de lucru:posturi in tari vest europene,foarte bine
platite si care nu necesita o calificare deosebita.Femeile sunt de cele mai
multe ori prima veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor
Tendinte
cu agresorul
Pentru a face fata situatiei,victima preia atributele
agresorului,comportamentele acestuia ,se identifica cu agresorul si cu
cauza acestuia si astfel femeile traficate nu se cosidera victime,neaga ca
ar fi fost tinute in captivitate si abuzate,astfel victimele devenind
racolatori sau traficanti lucrand pentru grupurile criminale.O manifestare a
atasamentului traumatic fata de traficant este si atunci cand victima
poate avea o relatie intima cu cineva din reteaua de trafic sau cu cineva
care are legaturi cu aceasta retea sau poate sa dea dovada de loialitate
,recunostinta sau dependenta de o persoana corelata starii sale de
captivitate.
O alta situatie este acea cand unele femei nu se percep cafiind traficate si
din acest motiv nu doresc sa fie tratate ca victime,ele isi pot considera
experienta drept consecinta aunei decizii proaste pentru care au fost
obligate sa intretina relatii sexuale cu diferite persoane fara anu primii
nimic in schimb sau au primit sume de bani foarte mici in schimb,alte
victime pot considera situatia ca fiind doar temporara si spera ca pe
parcursul acestei situatii vor castiga suficienti bani pentru a-si platii
datoria fata de traficanti.
Unele femei pot sa nu considere situatia in care acestea sunt obligate sa
intretina relatii sexuale cu diferite persoane aduse de traficant,sau
situatia in care angajata ca menajera sa fie abuzata sexual si emotional
zilnic de catre proprietarul casei ca fiind un cadru de munca abuziv sau
similar sclaviei si ar putea sa nu fie deranjate de natura muncii lor,dar mai
mult sa obiecteze in privinta relatilor exploatatoare.
Datorita sindromului de stres post traumatic si a simptomelir
asociate cu acesta cum ar fi depresie,anxietate si si disociere,care este
prezent la majoritatea victimelor traficului de persoane ,acestea pot
adopta reactii cum ar fi distorsiuni in perceperea timpului si spatiului
,amnezii temporare care constau in incapacitatea de asi amintii anumite
evenimente,acestea pot avea un comportament ce le expune la
numeroase riscuri deoarece aceste tind sa subestimeze riscul pe care-l
implica o actiune,stari de surzenie ,anestezie
emotionala,somnolenta,pierderea sirului
conversatiei,neatentie,lapsusuri,tremurat sau frisoane,victima plange
necontrolat,are dureri de cap puternice,greata,dificultati de respiratie ,ii
apare brusc o eruptie sau se inroseste etc.
Aspecte ale primei intalniri pentru audierea victimei.
Prima intalnire dintre anchetator si victima precum si primele impresii
lasate victimeicu ocazia acestei intalniri sunt determinante pentru
succesul sau esecul investigatiei,fiind inportant ca aceasta interventie sa
se desfasoare in conditii optime.
Obiectivul primei intalniri este acele de acastiga increderea victimei
,urmatorul pas este acela de ai explica victimei metodologia interviului,ca
interviul presupune mai multe intalniri si ca este posibil ca acesta sa se
intinda pe o perioada mai lunga de timp.Victima va fi informata ca in
timpul audierilor se urmareste sa se obtina cat mai multe informatii cu
cu mai putin respect decat ceilalti cetateni pentru ca afost victima unei
exploatari sexuale;
este util sa se foloseasca ascultarea activa cu privire l raspunsurile
victimei in special in partea in care aceasta relateza faptele.Limbajul
nonverbal,al corpului,al anchetatorului trebuie sa reflecteatentie siinteres
pentru ce spune victima,el trebuie sa mentina contactul vizual fara sa dea
impresia ca o fixeaza,este de preferat ca acesta sa priveasca in lateral la
intervale regulate pentru a nu crea senzatia de neincredere sau ostilitate;
anchetatorul va oferi mereu confirmari si incurajariverbale victime;
anchetatorul trebuie sa aiba rabdare si sa ofere victimei timp suficient
pentru ca aceasta sa raspunda la intrebari,deoarece in timpul anchetei se
vor aborda subiecte delicate care sunt dificil de amintit ,fiind posibil ca
victimele sa nu raspunda repede la unele intrebari;
relatarea victimei nu trebuie intrerupta ,in special cand povesteste prin ce
a trecut,deoarece intreruperile blocheaza coerentasi trebuiesc evitate.Este
posibil sa apara pauze,moment in care victima isi aduna gandurile si
puterea pentru aputea vorbii despre ce i s-a intamplat,aceste pauze
trebuind sa fie permise si intelese decatre anchetator.
Etapele audierii
Se recomanda ca audierea sa se desfasoare in patru etape,prima dintre
aceste este acea a construirii relatiei.
A doua etapa este acea a povestirii libere a evenimentelor,a istoriei de
trafic.Aceasta este cea mai importanta faza aanchetei,cand victima
trebuie sa relateze cu proprile cuvinte,intr-o maniera libera si spontana a
cea ce I s-a intamplat,neintrerupta de intrebarile
anchetatorului.Cercetarile au demonstrat ca in aceasta etapa vor fi
obtinute cele mai veridice informatii cu privire la obiectul audierii.In timpul
relatarii cu siguranta vor fi si pauze pe masura ce victima incearca sa-ai
aminteasca evenimentele care sunt dureroase sau care s-au petrecut cu
mult timp in urma,in aceste pauze anchetatorul trebuie sa dea dovada de
abilitate si sa administreze aceste pauze astfel incat acesttea sa nu
devina stanjenitoare,folosind incurajari verbale pentru depasirea acestor
momente.
Incazul altor infractiuni este posibil ca victima sa-si aminteasca
evenimentele principale la o singura sesiune,insa nu e cazul la
infractiunea de trafic de persoane,unde evenimentele s-au petrecut pe o
perioada lunga de timp de acea fiind necesare mai multe sesiuni de
povestire liberapana ce victima va reusi sa redea evenimentele
importante.Mai mult trecerea timpului,dificultatea rememorarii si prezenta
unor traume pot inpiedica victima sa redea coerent si clar
evenimentele,cazand in sarcina anchetatorului sa capteze fiecare dovada
importanta pentru fiecare etapa a relatarii.
Schita initiala aistoriei de trafic se poate obtine de la prima intalnire cu
victima fara ca aceasta sa intre in detalii,schita treebuind sa cuprinda
plasarea in timp a perioadei de trafic,cum a fost recrutata si unde,prin
cate tari a trecut si cu ce a fost transportata,prin ce tip de exploatare a
Bibliografie
1. Abric, J.-C., Psihologia comunicrii.Teorii i metode. Editura Polirom,
Iai, 2002.
2. Atkinson, L.,R., Atkinson, C.,R., Smith, E.,E., Bem, D.,J., Introducere
n psihologie, Editura Tehnic, Bucureti, 2002.
3. Biceanu, L., Dicionar ilustrat de psihologie englez-romn, Editura
Tehnic, Bucureti, 2004.
4. Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zrnescu,C.,
Butoi,I.,T., Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.
5. Bu, I., Miclea, M., David, D., Opre, A., Psihologie judiciar, Curs
postuniversitar, Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea
de Psihologie i tiine ale Educaiei, 2005.
6. Buneci,P., Butoi, T.I., Martorul pe trmul justiiei. Perspectiv procesual
penal i psihologic. Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004.
7. Butoi,T.B., Butoi, T.I., Psihologia interogatoriului judiciar, Editura
Enmar, Bucureti, 2002.
8. Butoi, T., Voinea, D., Butoi, A., Prodan, M.C., Nicolae, L.G., Iftenie, V.,
Zrnescu, C., Butoi, I.T., Victimologie. Curs Universitar. Perspectiva
psihologiei victimale asupra cuplului penal victim-agresor, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.
9. Ciccotti, S., 150 de experimente n psihologie pentru1. Convenia Consiliului
Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine
umane.
10. Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere
organizate.
11. Council of Europe Treaty Series no.197 Action against Trafficking in
Human Beings, 16.V.2005.
12. Declaraia Naiunilor Unite a principiilor fundamentale de justiie
pentru victimele infraciunii i abuzului de putere.
13. nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia Penal, Decizia nr. 1396 din
24 februarie 2005, publicat pe http://www.juris.ro/jurisprudentadetaliu/
Decizia-nr-13962005--SEC354IA-PENAL---/ accesat la data de
12.09.2008.
14. nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia penal, decizia nr. 593 din
30 ianuarie 2004, publicat pe http://www.scj.ro/SP%20rezumate%20
2004/SP%20r%20593%202004.htm , accesat la 11.09.2008.
15. Mateu, Gh., Dublea, A., tefroi, N., Petrescu, V.E., Prun, A.R.,
Trniceriu, R., Luca, S., Gafta, L.G., Luca, C., Iovu, D., Onu, E., Traficul
de fiine umane. Infractor. Victim. Infraciune, Asociaia Alternative
Sociale, 2005.
16. Pactul de stabilitate pentru sud-estul Europei, Manual provizoriu de
instructaj, Dezvoltarea unui modul de instructaj anti-trafic pentru
judectori i procurori, http://www.icmpd.org/, accesat la data de
08.09.2008.
18. Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului
de persoane, n special al femeilor i copiilor, adiional la Convenia
Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate