Carne si lactate?

alcalinizare
Carnea si lactatele se numara printre alimentele principale ale omului modern. D
e fapt, majoritatea oamenilor consuma la masa carne si/sau lactate. Mai mult, in
ceea ce priveste lactatele, chiar si medicii recomanda consumul de lactate. Vom
vedea mai jos cum stau de fapt lucrurile, si veti decide singuri daca avem sau
nu dreptate.
Mai intai trebuie sa facem niste precizari de ordin biologic, anatomic. Mai exac
t, trebuie sa intelegem cum este format tractul nostru gastrointestinal, si astf
el vom sti cu ce alimente trebuie sa ne hranim, in conformitate cu modul cum a f
ost creat organismul nostru.
Ca sa intelegeti mai bine, voi face o comparatie intre organismul uman si o masi
na. Intr-o masina, in functie de ce motor are, trebuie sa punem combustibil fie
motorina, fie benzina, sau gaz. Daca intr-o masina care are motor pe benzina noi
punem motorina, motorul se va gripa si nu va mai functiona, pentru ca acel moto
r asa a fost creat, sa functioneze optim cu benzina. Ei bine, la fel este si cu
organismul uman, trebuie sa stim foarte clar ce "motor" avem, ca sa stim ce alim
ente sa consumam ca nu nu gripam "motorul".
Asadar, din punct de vedere anatomic, biologic, organismul uman are lungimea tra
ctului gastrointestinal de 20 de ori mai lung decat lungimea coloanei vertebrale
. Animalele carnivore au lungimea tractului gastrointestinal de doar 3 ori mai m
are decat lungimea coloanei vertebrale, iar animalele ierbivore de 30 de ori mai
mare. De aici rezulta limpede si clar ca "motorul" nostru nu este facut sa mear
ga, sa functioneze optim cu carne. Avand in vedere configuratia anatomica a trac
tului gastrointestinal la oameni, alimentele pe care omul ar trebui sa le consum
e ca sa functioneze optim ar trebui sa fie: fructele, legumele, ierburile, semin
tele si nucile.
Acum ca stim ce fel de "motor" avem si ce fel de "combustibil" trebuie sa punem
in motorul nostru ca sa functioneze optim, va mai mirati ca spitalele sunt pline
, ca obezitatea, diabetul sunt in crestere, ca apar atatea boli si ca atatia oam
eni mor prematur? Uitati-va in jurul dvs. si vedeti cu ce alimente isi alimentea
za oamenii organismul, si veti intelege de ce oamenii sunt bolnavi. Incetati sa
mai puneti in organism alt combustibil decat cel optim pentru specia umana, si s
tarea voastra de sanatate se va schimba uimitor!. Din pacate majoritatea oamenil
or consuma alimente care nu sunt destinate consumului uman pentru ca organismul
sa functioneze optim, si atunci e si normal ca organismul, fiindca a primit un c
ombustibil care nu e bun pentru el, sa se gripeze si la un moment dat sa incetez
e sa mai functioneze, cu toate vizitele la "mecanic" (doctor).
Laptele si produsele lactate
Foarte multa lume consuma extrem de mult lapte si produse lactate. Medicii recom
anda laptele pentru aportul de calciu. Dar nu e ciudat ca incidenta osteoporozei
este mai ridicata tocmai in tarile cele mai mari consumatoare de lapte? Daca la
ptele ar aduce atata calciu, atunci suferinzii de osteoporoza ar trebui sa fie m
ai putin in tarile unde se consuma mult lapte, dar statisticile oferite chiar de
Organizatia Mondiala a Sanatatii releva faptul ca tocmai in aceste tari sunt ce
i mai multi bolnavi de osteoporoza. De fapt, laptele consuma mai mult calciu dec
at aduce in organism, pentru ca produce foarte mult mucus care la randul lui pro
duce acidoza in organism, iar organismul lupta impotriva acidozei tocmai secatui
nd organismul de calciu.
Dar sa vedem ce spune dr. Robert Morse despre lapte si lactate:
Laptele de vaca este pentru vaci. Nu este nimic rau n a bea lapte de la nastere,
de cnd deschidem pentru prima oara ochii si pna la vrsta de doi ani. Cu singura con
ditie ca laptele sa fie lapte matern, adica proaspat, neprelucrat si natural. n s
ituatia ideala, viitoarea mama ar trebui sa adopte o dieta compusa din alimente
crude, bogate n substante nutritive si cu valoare energetica ridicata, naintea per
ioadei de sarcina si pe toata durata acesteia. Cu toate acestea, n civilizatia mo

derna se manifesta tendinta de a nu mai alapta sugarii. Multi dintre copii sunt
trecuti pe lapte de vaca sau pe formule artificiale, care sunt de aproape douaze
ci de ori mai concentrate dect laptele de vaca.
Laptele de vaca este bogat n proteine, minerale si grasimi, o conditie necesara p
entru ca viteii sa creasca n greutate ntr-un an ntre 136 si 226 de kilograme. Este
inutil sa spunem ca bebelusii nu cresc n acelasi ritm. Laptele de vaca are un con
tinut de proteine de cel putin patru ori mai mare si o concentratie de minerale
de peste sase ori mai mare dect laptele uman. Un lapte att de concentrat este foar
te greu de digerat de nou-nascuti. Cantitatea de enzime produse de organismul um
an pentru digerarea produselor lactate este mult mai mica dect cea produsa de org
anismul vacii. n lipsa enzimelor necesare si a cantitatii corespunzatoare, nou-na
scutii umani vor avea probleme digestive si secretii excesive de mucus la nivelu
l cavitatilor sinusurilor, plamnilor, creierului si urechilor. Numeroase forme de
alergie sunt rezultatul congestionarii excesive care si are originea n consumul d
e lapte de vaca.
Adultii nu pot digera deloc laptele, astfel nct vor dezvolta probleme inflamatorii
pe masura ce vor nainta n vrsta. Laptele de vaca este foarte sarac n acizi grasi es
entiali, care sunt vitali pentru organismul uman n procesul de producere a colest
erolului, steroizilor, tesuturilor nervos si cerebral si altele. Laptele crud de
vaca este mai adecvat pentru cresterea si dezvoltarea scheletului osos / muscul
aturii, n timp ce laptele uman stimuleaza dezvoltarea sistemelor cerebral si nerv
os. Aceasta este una dintre deosebirile principale dintre frugivore si erbivore.
Cam ntre trei si patru ani, majoritatea copiilor pierd enzimele care digera lapte
le, n special lactaza, care descompune lactoza
zaharul principal prezent n lapte.
Explicatia este aceea ca, din punct de vedere biologic, copilul trebuie sa nu ma
i bea lapte dupa aceasta vrsta. Deoarece organismul uman nu dispune de enzimele n
ecesare descompunerii laptelui, se intensifica producerea de mucus. Din acest mo
ment, laptele devine un produs extrem de iritant pentru mucoasa tractului gastro
intestinal, ceea ce va provoca formarea unei cantitati si mai mari de mucus. n am
estec cu amidonul, acest mucus poate genera formarea unor placi mucoide consiste
nte, care se va fixa pe peretii intestinali.
l mai tineti minte pe John Wayne? n raportul de deces, medicii au mentionat ca act
orul a murit avnd o cantitate de aproape 22 kg de materii fecale n intestine. Asem
enea aglomerari provoaca inflamatii grave, formarea de pungi (diverticuli) si de
gradarea peretelui intestinal. Aceasta situatie conduce la retinerea materiilor
fecale, la ulceratii, leziuni si forme de cancer. Cu ctiva ani n urma, fostul sef
al Departamentului pentru Sanatate Publica al Statelor Unite, chirurgul C. Evere
tt Koop, lansa urmatoarea afirmatie: Produsele lactate nu sunt bune pentru oameni
.
DE LA ALCALII LA ACIZI
Ei bine, acum mai si preparam (pasteurizam) laptele de vaca. Sub actiunea caldur
ii, structura chimica a laptelui se modifica, iar dintr-un produs care genereaza
alcalinitate, laptele ajunge sa provoace aciditate. n chimie, daca vrem sa modif
icam un compus chimic, l tratam termic. Interventia caldurii sau gatitul hranei d
istruge toate vitaminele solubile n apa, cu precadere vitamina C si complexul B.
Satureaza grasimile si stabileste legaturi ntre anumite proteine si minerale, si
leaga minerale de alte minerale. Ce se ntmpla cu un vitel daca va fi hranit cu lap
te pasteurizat n loc de lapte matern crud si proaspat? Moare.
CONGESTIILE FAC SA SCADA ASIMILAREA
Racelile, gripa, oreionul, ca si orice inflamatie limfatica sau respiratorie, po
t fi atribuite congestionarilor provocate de consumul de produse lactate. Produs
ele lactate stimuleaza producerea excesiva de mucozitati si duc la constipatie.

Daca aveti o raceala sau o afectiune respiratorie, de unde credeti ca provin muc
ozitatile incolore, sau de culoare galbena, verde, maronie sau neagra? Care cred
eti ca este originea tumorilor? Sau umflarea ganglionilor limfatici, n special a
amigdalelor?
Glandele tiroida si paratiroida sunt localizate n gt. Si ele se inflameaza din cau
za mucozitatilor formate de produsele lactate, crend hiper- sau, mai ales, hipoac
tivitatea acestor tesuturi. Glanda tiroida / paratiroida este responsabila de ut
ilizarea corecta a calciului de catre organism. Cnd aceste glande functioneaza de
ficitar din cauza aglomerarii de mucus, toxine si a inflamatiilor pe care le pro
duc produsele lactate, descreste si capacitatea de utilizare a calciului
care es
te rezultatul contrar motivului pentru care consumati produse lactate. Cnd apare
o carenta de calciu la nivel celular, se poate instala o serie de tulburari prin
tre care se numara depresii, epuizare osoasa si tisulara, slabire a sistemelor n
ervos si muscular si a tesutului conjunctiv. Toate aceste tulburari sunt efecte
secundare ale acumularii excesive de mucus n tesuturi din cauza consumului de pro
duse lactate.
Calciul este o substanta minerala care se gaseste din abundenta n natura. Cea mai
mare concentratie de calciu utilizabil se gaseste n semintele de susan si n plant
e marine, cum este varecul. Utilizarea corecta a calciului se produce n prezenta
magneziului. Calciul si magneziul din fructe, dar mai ales din legume, sunt comp
atibile. Legumele cu frunze de culoare verde nchis abunda n calciu, magneziu si fl
avonoide, combinatie absolut necesara pentru utilizarea corecta a fiecaruia dint
re elemente. Laptele de vaca are mai mult calciu dect magneziu. Acest aspect se a
dauga la lipsa utilizarii calciului din lapte. Se estimeaza ca organismul asimil
eaza sub 20% din calciul prezent n lapte. Asimilam mai mult calciu preluat din su
curile de fructe, dect din lapte.
Prin pasteurizarea laptelui, mineralele sunt ionizate, modificndu-si efectul din
alcalin n acid. Acest fapt favorizeaza aparitia calculozei, epuizare musculara, i
nflamatia tractului gastrointestinal si alte afectiuni. Adevarul acestei afirmat
ii este sustinut de faptul ca persoanele care beau lapte n cantitati mari si cons
uma doze suplimentare de calciu provenind din alte surse ajung totusi sa sufere
de osteoporoza. Trebuie sa ne concentram asupra utilizarii calciului de catre or
ganism si nu a suplimentarii calciului. Solutia nu este suplimentarea dozelor de
calciu, ci asimilarea corecta a calciului.
Glandele tiroida / paratiroida si suprarenale sunt direct responsabile de utiliz
area calciului de catre organism. Am constatat ca daca aceste glande sunt sanato
ase, organismul este mai rezistent fata de afectiunile legate de asimilarea de c
alciu. Daca veti curata si regenera aceste glande, va creste semnificativ si cap
acitatea de utilizare a calciului. Recurgeti la analiza temperaturii bazale (de
la Capitolul 10) pentru a analiza si verifica felul n care functioneaza tiroida.
Verificati-va tensiunea arteriala pentru a determina starea de sanatate sau slab
iciunea glandelor suprarenale. Nu uitati, daca sistolele sunt sub 118, nseamna ca
aveti o problema de functionare a glandelor suprarenale.
PARAZITI
Parazitii sunt un alt efect legat de consumului de lapte. Conform estimarilor pe
ste 60% din vacile crescute n America prezinta unul sau mai multi din urmatorii p
araziti: virusul leucemiei, salmonella si bacilul tuberculozei. Daca dintre toat
e alimentele pe care le consumam, laptele si produsele lactate sunt cele care st
imuleaza cel mai mult formarea de mucozitati, pe locul urmator se nscrie zaharul
rafinat; aceste doua tipuri de alimente vor genera formarea de inflamatii excesi
ve la nivelul tuturor tesuturilor. Drojdia, micozele si viermii sunt favorizate,
fiindca se hranesc si se dezvolta n aceste medii congestive. Aceasta situatie pr
ovoaca aparitia ciupercii Candida Albicans si a altor stari infectioase. Dupa ce
am tinut sub observatie mii de pacienti suferind de cancer, sunt convins ca lap

tele si produsele lactate (chiar si colostrul) produc si stimuleaza aparitia for

matiunilor tumorale si a inflamatiilor limfatice. Dupa parerea mea, numeroase fo
rme de cancer (tumori) congestiv sunt initiate de consumul acestor tipuri de ali
mente.
FORME DE DIABET
Numeroase studii au asociat consumul de lapte pasteurizat cu formele de diabet.
Anticorpii produsi cu scopul de a combate aceste proteine lactate modificate, no
cive, ataca, n acelasi timp, celulele beta din pancreas. Celulele beta se afla n i
nsulele Langerhans din pancreas, iar sarcina lor este de a secreta insulina.
HORMONUL BOVIN DE CRESTERE
O alta problema majora legata de consumul de lapte o constituie efectele hormonu
lui bovin de crestere recombinat (rBGH). Corporatia Monsanto a dezvoltat acest h
ormon bovin de crestere din bacteriile E. coli. Hormonul de crestere a fost dezv
oltat initial cu scopul de a mari productia de lapte. Unele studii demonstreaza
ca acest hormon de crestere (rBGH) este cancerigen. Numeroase studii demonstreaz
a ca acest hormon prolifereaza (intensifica) dezvoltarea cancerului. Sentimentul
meu este ca el stimuleaza functionarea sistemului endocrin, n special tiroida si
suprarenalele. Acest lucru influenteaza cresterea, alti factori de dezvoltare s
i echilibrul hormonal. Societatea contemporana se confrunta cu masive dezechilib
re hormonale care ne distrug sanatatea si economia.
Descoperiti adevarul despre alimentele pe care le consumati. Nu va lasati amagit
i de mediile de informare sau de alte surse ale societatii noastre capitaliste, n
care banul a devenit mai important dect sanatatea si bunastarea omului. Este ese
ntial sa detoxificati organismul de congestiile acumulate de-a lungul attor ani d
e consum alimentar de produse care formeaza mucozitati.
FLORA INTESTINALA
n prezent, sunt tot mai multi oameni preocupati de propria sanatate, care iau aci
dophilus sau lactobacillus si altele de acest gen. Care este motivul? Daca nu co
nsumi produse lactate, ce rost are sa suplimentezi alimentatia cu aceste produse
? Acestea sunt bacterii implicate n descompunerea proteinelor din lapte si a zaha
rurilor din lapte. Ele se mai regasesc n organisme n care se formeaza toxemia (acu
mularea de toxine) datorata consumului de produse lactate, de pilda n saliva, sis
temul limfatic, vagin si altele. Pentru sanatatea dumneavoastra, este mai import
ant sa curatati complet organismul de aceste toxine si de bacteriile care se hra
nesc de pe urma lor. Este ndoielnic ca aceste suplimente cu bacterii pot supravie
tui acizilor gastrici.
Nu este greu de stabilizat flora intestinala. Si nu puteti tine bacteriile depar
te de organism. Fiindca asa functioneaza natura. Bacteriile sunt devoratoare, cu
rata si se hranesc cu deseurile organice, adica cu produsii secundari rezultati
din digestie si metabolism. Nu uitati! Flora intestinala se modifica odata cu sc
himbarea dietei!
CARNEA SI PRODUSELE DIN CARNE
Am vazut la inceputul acestui articol ca tractul gastrointestinal al carnivorelo
r este de 3 ori mai lung decat lungimea coloanei vertebrale, iar al omului este
de 20 de ori mai lung decat lungimea coloanei vertebrale. Nu trebuie sa fii sava
nt sau sa termini o facultate ca sa intelegi ca organismul nostru este de asa na
tura conceput incat nu poate functiona optim cu carne. Este ca si cum am pune in
tr-o masina diesel, benzina. Motorul va merge catva timp, dar in cele din urma v
a incepe sa dea rateuri, si in cele din urma se va defecta iremediabil. Nu vedet
i ca exact acelasi lucru se intampla si cu oamenii? Se hranesc preponderent cu c
arne si lapte, si incep sa dea rateuri, iar in cele din urma sfarsesc prematur s

au stau prin spitale o viata intreaga.

Dar iata si parerea specialistilor despre consumul de carne si proteina animala:
Se spune despre carne ca ncarca organismul cu energie. Cum aceasta energie este f
urnizata n special de adrenalina prezenta n tesuturile organice, este vorba doar d
e o energie simulata, nu de o energie dinamica. Daca ati merge vreodata la un ab
ator, ati vedea si ati simti groaza prin care trec aceste biete fiinte nainte de
a fi sacrificate. Din punct de vedere fiziologic, frica exercita presiune asupra
zonei medulare a glandelor suprarenale, declansnd producerea de epinefrina, sau
ceea ce este cunoscut sub denumirea populara de adrenalina . Epinefrina este un neu
ro-transmitator care stimuleaza trecerea energiei prin sistemul nervos catre tes
uturile din organism. Aceasta este cea care le creeaza consumatorilor de carne s
enzatia de surplus de energie. Totusi, dupa ce ani de zile ati consumat carne nca
rcata de adrenalina, glandele suprarenale se vor uza, devenind lenese n producere
a de neuro-transmitatori proprii. Primul efect este scaderea tensiunii arteriale
(tensiunea sistolica sub 118 este o tensiune scazuta). Pe masura ce vom transmi
te ereditar aceasta epuizare a glandelor suprarenale, generatiile care vor urma
pot suferi de scleroza multipla, boala Parkinson, boala Addison si alte afectiun
i neurologice care se instaleaza n organism ca urmare a unei lipse cronice de neu
ro-transmitatori.
Hipertensiunea poate fi efectul unei epuizari functionale a suprarenalelor. Daca
glandele suprarenale sunt slabite, organismul nu mai reuseste sa produca steroi
zi (antiinflamatoarele de care avem nevoie), deoarece carnea genereaza o mare ac
iditate (ceea ce va amplifica si mai mult procesele inflamatorii). Organismul va
ncepe sa utilizeze colesterolul n locul steroizilor acolo unde este prezenta infl
amatia. Aceasta devine o problema extrem de grava, deoarece n conditii de acidoza
, lipidele se lipesc si formeaza placi n si pe tesuturi.
Energia provenind din consumul de carne se poate datora si hormonilor de crester
e cu care sunt hranite vitele (sau alte animale), cu scopul de a stimula crester
ea rapida. Energia trebuie ntotdeauna sa fie dinamica sau celulara, nu indusa de
stimulente. O sursa de energie dinamica o reprezinta alimentele n stare cruda, ca
re se caracterizeaza prin alcalinitate, continut adecvat de electroliti, electri
citate, aminoacizi, compusi sinergici adecvati si complexe (vitamine, minerale,
flavone si altele).
CHEMARE LA ACTIUNE
Este momentul ca oamenii sa renunte la consumul toxic de produse de provenienta
animala, care, n prezent, au concentratii att de mari de hormoni toxici, antibioti
ce, compusi chimici industriali si altele, nct au devenit adevarate bombe cu ceas
pe punctul sa explodeze n interiorul organismului. Suntem capabili sa depasim deg
radarea si toxicitatea si sa ne ridicam cu bucurie spre vitalitatea si curatenia
interioara pe care numai o alimentatie bazata pe fructe si legume crude ni le p
oate oferi. O astfel de dieta va rupe lanturile furiei si deprimarii, eliberndu-n
e si permitndu-ne sa traim liberi n lumina sanatatii vibrante.
ncercati timp de sase saptamni un regim fara carne si produse din carne si veti co
nstata diferenta pe propria piele. Una este sa citesti despre un subiect si sa ti
formezi o opinie pornind de la o anumita conditionare n gndire, si alta este sa t
reci tu nsuti prin experienta respectiva.
Orice forma de viata transmuta compusi si elemente n alti compusi si n alte elemen
te. Acest proces nu este nca pe deplin nteles de oamenii de stiinta contemporani.
Organismul poate sa creeze si creeaza, ntr-adevar, aminoacizi din carbohidrati si
grasimi. Organismul utilizeaza elementele constitutive ale alimentelor, n specia
l cele adecvate pentru utilizare biologica, n scopul de a si mentine starea de san
atate si a se regenera.

Natura are nenumarate enigme care asteapta sa fie descoperite. Mentalul care sup
ra-reactioneaza n permanenta, are capacitatea de a mentine treaza atentia si desc
hiderea sufletului pentru aceasta lume, pe termen nelimitat. Mintea este asemene
a omului care l cauta pe Dumnezeu, nadajduind sa descopere ntreg adevarul, desi ac
esta se afla chiar sub nasul lui. Mintea (intelectualismul) are tendinta de a de
monta lucrurile, ncercnd sa nteleaga cum sunt alcatuite. Sufletul stie deja cum sun
t facute lucrurile. Eliberati-va de pretentiile intelectualiste si bucurati-va d
e simplitatea naturii si a lui Dumnezeu. Si astfel nu veti mai risipi energie. T
ransformati-va ntr-un consumator de hrana cruda, hrana vie, si va veti bucura de
vitalitate si de o sanatate robusta. Din acest motiv veti fi mult mai fericiti.
DIETELE BOGATE N PROTEINE POT PROVOCA MOARTEA
Cercetarile ntreprinse de cteva dintre cele mai prestigioase institutii de nvatamnt
(printre care as aminti Simmons College si Harvard University, conform rapoartel
or publicate n New England Journal of Medicine si The Archives of Internal Medici
ne) au demonstrat, de attea ori, ca proteina provenind din carne este toxica pent
ru organismul uman daca se absoarbe prin peretii intestinali. Acest aspect va pr
ovoca acidoza, va afecta raspunsul imunitar si va favoriza dezvoltarea parazitil
or. Urmatoarea lista rezuma ideile abordate n sectiunea anterioara, referitoare l
a motivele principale pentru care trebuie sa evitam consumul de carne si dietele
bogate n proteine.
Structura proteinica nu poate fi utilizata ca atare de organism, ea trebuind sa
fie mai nti descompusa n elementele constitutive simple, care se numesc aminoacizi,
pentru ca organismul sa o poata utiliza. Acest proces consuma energie, n loc sa
o genereze.
Prin digestia si metabolismul proteinelor se formeaza numerosi acizi, inclusiv a
cidul uric (care provoaca guta), acidul fosforic si acidul sulfuric. Acesti aciz
i au o actiune iritanta si inflamatoare asupra tesuturilor. Ei stimuleaza si ras
punsul nervos, ceea ce conduce la hiper- activitatea tesuturilor.
Proteina este un compus de azot, cu continut bogat n fosfor, care, consumata n can
titati mari, va priva organismul de calciu si de alti electroliti.
Proteinele genereaza o mare aciditate, scaznd echilibrul pH-ului din organism. Ac
easta provoaca inflamatii ale tesuturilor si degradarea lor, conducnd la moartea
acestora.
Proteinele nu sunt utilizate de organism drept combustibil; ele sunt blocuri de
constructie si agenti de transport. Cnd proteinele sunt descompuse pna la aminoaci
zi prin digestie, functia principala pe care o ndeplinesc este cresterea si regen
erarea tesuturilor. n afara oxigenului, zaharurile simple reprezinta principalul
combustibil de care are nevoie organismul. Cnd ncercam sa slabim arznd proteine pe
post de combustibili, aceasta activitate va genera descompunerea grasimilor. Din
pacate, ea mai provoaca si degradarea tesuturilor. n acest fel, va puteti distru
ge tesuturile hepatic, pancreatic si renal, prin faptul ca veti arde blocurile d
e constructie, n loc ca organismul sa utilizeze combustibilul adecvat.
La persoanele suferind de o slabiciune a glandelor suprarenale, o alimentatie bo
gata n proteine va obliga ficatul sa produca mari cantitati de colesterol, care v
a ncepe sa formeze placi n ntregul organism, dar mai ales la nivelul sistemului vas
cular, al ficatului si rinichilor. De asemenea, va fi initiat procesul de formar
e a calculozei la nivelul ficatului si al colecistului.
Proteinele animale putrezesc n interiorul organismului, imprimnd corpului un miros
specific. Acesti produsi de putrefactie formeaza o adevarata hazna ncarcata de t
oxine, care se acumuleaza n intestine si tesuturile organismului, att n interstitii

, ct si n celule. Aceasta nu numai ca formeaza un mediu de cultura propice pentru

paraziti, nsa aciditatea va produce inflamatie care blocheaza respiratia celulara
, conducnd, n final, la moartea celulei.
Consumul mare de proteine nu este adecvat speciei umane si nici sanatos din punc
t de vedere fiziologic.
Cresterea animalelor, ca resursa alimentara, a facut ravagii din punct de vedere
economic, ai mediului si spiritual. Noi distrugem practic padurile si zonele ve
rzi pentru a crea noi locuri de pasunat, ceea ce distruge planeta n multe privint
e. Cresterea animalelor afecteaza producerea oxigenului necesar vietii, diminuea
za protectia fata de fenomenul de ncalzire globala, distruge frumusetea planetei,
limiteaza protectia mpotriva erodarii solului, diminueaza recoltele de fructe si
legume, creste cantitatea de produsi secundari toxici de provenienta animala, r
educe suprafetele cultivabile si nivelurile de oxigen pentru cultura cerealelor
si distruge habitatul animalelor salbatice. Secatuim mii de hectare de teren pen
tru a cultiva tone de cereale cu care sunt hranite bovinele si alte animale de c
onsum.
Dietele pe baza de proteine contin cantitati excesive de epinefrina (adrenalina)
, care provoaca agresivitate, furie si esec functional la nivelul suprarenalelor
celor care le consuma.
S-a demonstrat ca provoaca aparitia cancerului de colon. Sunt suspectate si de p
roducerea cancerului hepatic si pancreatic. Acumularea de materii intrate n putre
factie din sistemul limfatic este cauza posibila care declanseaza formarea limfo
amelor.
S-a constatat ca n comunitatile unde se consuma multa carne, durata de viata este
mult mai redusa. Un exemplu n acest sens l constituie populatia Intuit din Alaska
de Nord si Canada, n rndul careia media de viata este de aproximativ cincizeci de
ani.
Carnea nu este altceva dect o concentrare de celule moarte sau agonizante, traind
ntr-o hazna de snge stricat, intrat n putrefactie. Iar oamenii numesc aceasta hazn
a alimentatie benefica.
Carnea stimuleaza, irita si inflameaza organele sexuale, n special glanda prostat
ei, ducnd astfel la aparitia prostatitei.
n prezent, carnea animalelor de consum este ncarcata cu hormoni de crestere, antib
iotice, pesticide, erbicide, deseuri nucleare, nivel crescut de adrenalina si al
te substante toxice preluate din poluarea atmosferica si a solului. Toate aceste
elemente sunt considerate cancerigene. La vaci, porci si gaini, incidenta forme
lor de cancer este mai mare ca niciodata. Iar oamenii se hranesc cu acestea. Uni
i producatori de carne (fermieri sau crescatori de animale) si-au pierdut orice
urma de integritate morala si de decenta si dau la tocat vacile, porcii si gaini
le bolnave si agonizante, amestecnd aceasta carne moarta , adeseori bolnava , n hrana ob
isnuita a animalelor. Toate aceste practici duc la aparitia unui maladii ca boala
vacii nebune sau boala copita si botul . Constatam cu totii acest lucru, mai ales n
Europa, unde crescatorii de animale si hranesc vitele cu carne provenind de la oi
moarte. Vacile sunt animale vegetariene. Nici porcii nu sunt, prin definitie, c
arnivori. Aceste practici creeaza acidoza si mbolnavesc animalele, asa cum i mbolna
vesc si pe oameni.
Dietele cu continut proteinic ridicat scad nivelul de mangan din organism, ceea
ce poate provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuro
nale (miastenie, S.O.B., aritmie cardiaca, inclusiv fibrilatii, si altele), prob
leme neuromusculare, boala Parkinson si boala Lou Gehrig.

Carnea abunda n celule rosii moarte (hemoglobina), cu continut mare de fier. Desi
fierul este un mineral, daca este consumat n cantitati excesive, va deveni nociv
pentru organism, mai ales fierul ionizat (nu fierul de provenienta vegetala). T
oxicitatea fierului va produce o multitudine de reactii organice, printre care s
e numara:
scaderea nivelului de crom (necesar n afectiunile legate de transferul de insulin
a);
scaderea nivelului de zinc (necesar n producerea insulinei si a energiei);
lezarea tesuturilor hepatice, pancreatice si renale;
scaderea nivelului de calciu si a absorbtiei si utilizarii calciului;
cresterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce edeme);
cresterea nivelului de azot si de fosfor (ceea ce va spori acidoza);
ameteli, tulburari de echilibru si stari spastice datorate scaderii nivelului de
mangan;
consumul de carne duce la cresterea tensiunii arteriale, prin retentie de apa si
coagularea lipidelor;
consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C intensifica asimi
larea fierului, conducnd astfel la cresterea toxicitatii fierului;
consumul de carne rosie este asociat cu cresterea compusilor de tip N-Nitroso di
n culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;
consumul de carne este recunoscut a fi cauza principala care conduce n mod direct
la degradarea danturii.
Acestea sunt doar cteva exemple ale cauzelor care duc la distrugerea rasei umane
ca urmare a consumului ridicat de proteine animale. Trezeste-te si bucura-te de
viata fara produse animale. Corpul ti va fi recunoscator pentru ceea faci pentru
el, fiindca va scapa de mirosul neplacut si va vibra de sanatate. Iubiti-va plan
eta si animalele alaturi de care convietuim.
PROTEINA COMPLETA SAU LEGENDA COMPLETA?
Ideea ca organismul uman ar avea nevoie de hrana bogata n aminoacizi completi sau
oteine complete este o mare poveste. De multi ani ne luptam cu aceste informatii
eronate. n principal, acestea ncearca sa va convinga ca daca nu consumati la fieca
re masa alimente care contin toti aminoacizii esentiali, nu veti dispune de elem
entele necesare crearii unei proteine complete si, prin urmare, organismul va sufe
ri de carenta de proteine. Acesta este principalul argument n sprijinul consumulu
i de carne si de produse lactate sau al consumului de produse din soia, fasole s
i faina alba. Gnditi-va totusi la urmatoarele aspecte:
n ce consta alimentatia unui cal, a unui elefant sau a unei vaci? Sunt animale er
bivore, iar forta lor este binecunoscuta. Regimul lor alimentar consta n exclusiv
itate din iarba si masa vegetala. Daca ar avea nevoie de att de promovata proteina
completa , probabil ca si-o procura din plante.
Iarba formeaza 70-80% din alimentatia ursilor grizzly. Ursii nu mannca multa carn
e. Daca totusi o fac, n general ei cauta structuri lipidice (si nu proteinice). U
rsii sunt omnivori.

pr

Oamenii sunt specia superioara de pe scara evolutiei, ncadrati n clasa frugivorelo

r, ceea ce nseamna ca organismul uman nu a fost conceput pentru a consuma carne.
Adeptii consumului de alimente crude, care au o dieta echilibrata constnd din fru
cte, legume si nuci, nu sufera niciodata de carente de aminoacizi necesari pentr
u mentinerea sanatatii. Dimpotriva, aminoacizii de provenienta vegetala sunt ncar
cati cu mai multa energie si mai usor de descompus si de utilizat de organismul
uman. Digerarea carnii, n vederea extragerii aminoacizilor din componenta sa, pre
supune declansarea unor procese mai radicale, care vor priva organismul de energ
ie. Celalalt aspect important este ca proteinele provenind din carne produc reac
tii acide n organism, marind si mai mult acidoza, n timp ce produsele vegetale pro
duc reactii alcaline, reducnd astfel acidoza.
Organismul uman are nevoie de hrana vie pentru a fi viu. Daca elementele nu prov
in din fructe, nuci si legume organice, proaspete, atunci nu aveti nevoie de ele
! n plus, obiceiul de a mnca tesuturi alterate, putrede si moarte
inclusiv celulel
e moarte ale sngelui intrat n descompunere nu este un obicei sanatos.
Prin nsasi constitutia sa, organismul uman nu a reusit sa se adapteze la noile co
nditii de viata, n noul mediu artificial care a nlocuit mediul natural. Rezultatul
este permanenta lupta dintre om si mediul n care traieste. Iar efectul acestui d
ezacord este degradarea generala a corpului uman, ale carei simptome au primit n
umele de boala.
Profesor Hilton Hotema, Man s Higher Consciousness (Constiinta Superioara a Omului
)
Sper acum va v-ati convins si ati invatat ca omul trebuie sa se hraneascu cu leg
ume, fructe, ierburi, seminte si nuci, si nu cu carne si lapte.
Parerile specialistilor expuse mai sus sunt regasite in cartea dr. Robert Young,
precum si in cartea "Sa traim sanatos fara toxine" scrisa de dr. Robert Morse.
Acesta din urma carte o avem disponibila in format electronic, o putem oferi cel
or interesati prin e-mail, va rog sa ne contactati daca doriti cartea.