UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" DIN GALATI

CATEDRA DE SISTEME TERMICE SI INGINERIA MEDIULUI

PROCESAREA DEEURILOR

ION V. ION

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Introducere
Managementul integrat al deeurilor
Cadrul legislativ n domeniul gestionarii deeurilor
Principalele probleme n domeniul gestiunii deeurilor
Sursele deeurilor solide. Tipuri de deeuri. Compoziia deeurilor solide
Caracteristicilor deseurilor
Colectarea si transferul deseurilor
Tehnologii pentru procesarea de baza a deseurilor solide
Reducerea deeurilor i recuperarea materialelor
Depozitarea controlata a deseurilor
Tehnologii de tratare i distrugere a deseurilor

Bibliografie
1. Antonescu N. N., .a, Gestiunea si tratarea deseurilor urbane. Gestiunea regionala, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2006.
2. Bold O.V., Maracineanu G.A., Managementul deseurilor solide urbane si industriale, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2004.
3. Capatina C., Racoceanu C., Deseuri, MatrixRom, Bucureti, 2006.
4. Ianculescu, O., Solid waste engineering, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.
5. Paunescu I., Atudorei A., Gestiunea deseurilor urbane, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.
6. Voicu Ghe., Paunescu I., Procese si utilaje pentru ecologizarea localitatilor, Ed. MatrixRom,
Bucureti, 2006.

1. Introducere
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele sedentare i ulterior
dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii deeurilor. Cele mai vechi forme de management al
deeurilor menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele continund s fie ntr-o
form mai rafint opiuni de management n sistemele moderne de management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin deeu (de la cuvntul
francez dchet) se nelege rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.

Deeuri municipale amestecate

Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne deeu pn cnd este recuperat n
totalitate sau nu mai posed un potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau sntatea uman.
Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deeurile:
(a) "deeuri" nseamn orice substan sau obiect pe care deintorul l elimin sau intenioneaz sau
are obligaia s se debaraseze;
2. "Deeuri periculoase" nseamn orice deeuri care prezint una sau mai multe dintre proprietile
periculoase enumerate n anexa III;
3. "Uleiuri uzate" nseamn orice lubrifiant mineral sau sintetic sau uleiurile industriale care au devenit
improprii pentru utilizarea pentru care au fost destinate iniial, cum ar fi uleiurile utilizate de la
motoarele cu combustie i uleiurile de cutie de viteze, uleiuri lubrifiante, uleiuri pentru turbine i
uleiurile hidraulice;
4. "Deeuri biologice" nseamn deeurile biodegradabile din grdini i din parcuri, produse alimentare
i deeuri de buctrie din gospodrii, restaurante, catering i spaii de vnzare cu amnuntul i
deeurile
provenite
din
fabricile
de
prelucrare
a
produselor
alimentare;
5. "Productor de deeuri" nseamn orice persoan ale crei activiti produc deeuri (productor
iniial de deeuri) sau orice persoan care efectueaz operaiuni de pre-tratare, amestecare sau alte
operaiuni care au ca rezultat schimbarea naturii sau a compoziiei acestor deeuri;
6. "Deintor de deeuri" nseamn productorul deeurilor sau persoana fizic sau juridic care este n
posesia deeurilor;
7. "Comerciant" nseamn orice ntreprindere care are un rol principal pentru cumprarea i pentru
vnzarea ulterioar a deeurilor, inclusiv acei comerciani care nu intr fizic n posesia deeurilor;
8. "Broker" nseamn orice ntreprindere care se ocup de recuperarea sau eliminarea deeurilor n
numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intr fizic n posesia deeurilor;
9. "Gestionarea deeurilor" nseamn colectarea, transportul, recuperarea i eliminarea deeurilor,
inclusiv supravegherea acestor operaiuni i ntreinerea ulterioar a amplasamentelor de eliminare,
inclusiv aciunile ntreprinse de un comerciant sau un broker;
4

10. "Colectare" nseamn strngerea deeurilor, inclusiv sortarea preliminar i stocarea preliminar a
deeurilor n vederea transportrii la o instalaie de tratare;
11. "Colectare separat" nseamn colectarea n cazul n care un flux de deeuri este pstrat separat n
funcie de tipul i natura, astfel nct s faciliteze un tratament specific;
12. "Prevenire" nseamn msurile luate nainte ca o substan, un material sau un produs s devin
deeu, care reduc:
(a) cantitatea de deeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de via a
produselor;
(b) impactul negativ al deeurilor asupra mediului i sntii umane; sau
(c) coninutul de substane nocive n materiale i produse;
13. "Reutilizare" nseamn orice operaiune prin care produsele sau componentele care nu sunt deeuri
sunt utilizate din nou n acelai scop pentru care au fost concepute;
14. "Tratare" nseamn operaiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregtirea prealabil
valorificrii sau eliminrii;
15. "Recuperare" nseamn orice operaiune al crui rezultat principal este: deeurile servesc unui scop
util prin nlocuirea altor materiale care altfel ar fi fost folosite pentru a ndeplini o anumit funcie, sau
deeurile sunt pregtite pentru a ndeplini aceast funcie n economie n general. Anexa II stabilete o
list ne-exhaustiv a operaiunilor de recuperare;
16. "Pregtirea pentru reutilizare" nseamn operaiunile de verificare, curare sau valorificare prin
reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deeuri sunt pregtite astfel
nct s poat fi refolosite, fr nici o alt operaiune de pre-procesare;
17. "Reciclare" nseamn orice operaiune de recuperare prin care deeurile sunt transformate n
produse, materiale sau substane pentru scopul iniial sau pentru alte scopuri. Aceasta include
retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energiei i conversia n materiale care vor
fi utilizate drept combustibil sau pentru operaiunile de rambleiere;
18. "Regenerarea uleiurilor uzate" nseamn orice operaiune de reciclare prin care uleiurile de baz
pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, n special prin ndeprtarea contaminanilor, a produselor
de
oxidare
i
a
aditivilor
coninui
n
astfel
de
uleiuri;
19. "Eliminare" nseamn orice operaiune care nu este de valorificare, chiar n cazul n care
operaiunea are ca o consecin secundar recuperarea de substane sau de energie. Anexa I stabilete o
list
ne-exhaustiv
a
operaiunilor
de
eliminare;
20. "Cele mai bune tehnici disponibile" nseamn cele mai bune tehnici disponibile astfel cum sunt
definite la articolul 2 alineatul (11) din Directiva 96/61/CE.

2. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEEURILOR

Exist diferite moduri de gestionare a deeurilor n scopul minimizrii riscului pentru sntatea
public i mediu. Mult timp, managementul deeurilor s-a realizat ntr-un mod fracionat i relativ
neplanificat. Experiena a artat c o abordare mai durabil a utilizrii resurselor i a managementului
deeurilor este necesar. Dezvoltarea durabil este un echilibru ntre nevoile economiei, societii i
mediului.
Pasul spre abordarea integrat a managementului deeurilor a fost fcut n 1962, cnd aceast
abordare a fost descris ca tratnd problema n totalitatea ei ca un sistem interconectat de operaii i
funcii. Recunoaterea complexitii practicilor de management a deeurilor i acceptarea c analiza i
modelarea matematic a sistemelor sunt necesare optimizrii operaiilor de management a reprezentat
pasul fundamental spre conceptul de management integrat al deeurilor.
Recunoaterea faptului c implementarea sistemelor de management integrat trebuie s se fac
diferit de la caz la caz s-a produs n 1978, cnd Agenia de Protecia Mediului din SUA a declarat c
metodele de management a deeurilor, echipamentul i practicile nu trebuie s fie aceleai pe tot
teritoriul rii atta timp ct condiiile difer i este vital ca procedurile s difere pentru a le satisface.
Aceasta a fost trecerea de la o abordare ierarhic a managementului deeurilor la o abordare ce este
mai flexibil n aplicare.
5

n 1991, un grup de lucru al Comunitii Economice Europene a publicat un proiect de strategie

regional pentru managementul integrat al deeurilor care definete managementul integrat al
deeurilor ca un proces al schimbrii, n care conceptul de management al deeurilor este lrgit gradual
pentru a include eventuala necesitate de control al fluxurilor de gaze, lichide i materiale solide din
mediul omului. Astfel, conceptul de management integrat al deeurilor include toate tipurile de
deeuri, opiunea utilizrii unei game de tehnologii de tratare depinznd de situaie. Tot n aceeai
perioad s-a dezvoltat i conceptul de dezvoltare durabil ca dezvoltarea care urmrete nevoile
prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.
Raportul Brundtland al Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare (World Commission for
Environment and Development - WCED) intitulat "Viitorul nostru comun (Our Common Future)
subliniaz clar c dezvoltarea durabil poate fi realizat numai dac societatea n general i industria n
particular au nvat s produc mai mult din mai puin (more from less); mai multe bunuri i servicii
cu mai puine resurse (inclusiv energie) i mai puin poluare i deeuri.
Sistemele de management integrat al deeurilor combin fluxurile de deeuri, colectarea
deeurilor, metodele de de tratare i eliminare ntr-un sistem de management al deeurilor care are
drept obiectiv dezvoltarea durabil, eforturi economice i sociale acceptabile pentru orice regiune
specific. Aceasta este realizat prin combinarea unor opiuni de tratare a deeurilor incluznd
reducerea deeurilor, refolosirea, reciclarea, compostarea, fermentaia anaerob (biogazificarea),
tratamentul termic i depozitarea controlat pe sol. (fig.1).
Esenial este nu cte opiuni de management al deeurilor sunt folosite, nici dac ele sunt
folosite n acelai timp ci cum sunt ele combinate ntr-un mod optim ca parte a unei abordri integrale.
Managementul integrat al deeurilor ia n considerare ntregul sistem i caut cea mai bun combinaie
a metodelor pentru a minimiza costurile i a maximiza protecia mediului i beneficiul social.

Principiile managementului integrat al deeurilor sunt:

managementul integrat al deeurilor face posibil ca deciziile s se bazeze pe cele mai bune practici
i costuri transparente. Cu ct este mai mic cantitatea de deeuri produse cu att costurile ce revin
generatorului de deeuri sunt mai mici. Aceasta ofer stimulente pentru utilizator s reduc
cantitatea de deeuri pe care le genereaz;
managementul integrat al deeurilor ia n considerare toate opiunile (colectare, reciclare,
compostare, fermentarea anaerob, tratarea termic cu recuperarea cldurii i depozitarea
controlat pe sol) pentru ntregul flux al deeurilor solide municipale;
mprirea responsabilitilor. Productorii, distribuitorii, negustorii cu bucata si consumatorii au
responsabilitatea de a susine managementul integrat al deeurilor. Fiecare grup este responsabil
pentru managementul corect al deeurilor pe care le produc;
sunt considerate trei criterii: aciunea asupra mediului, eficiena economic i acceptabilitatea
social;
aplicarea flexibil la diferite comuniti i regiuni;
costuri transparente pentru managementul deeurilor;
recuperarea i reciclarea orientate spre pia;
evaluarea continu pentru acomodarea la schimbrile n cantitate i calitate a fluxului de deeuri.

Managementul integrat al deeurilor este un concept ce are aplicatii locale diferite i care
depinde de multe variabile cum ar fi compoziia fluxului de deeuri, infrastructura, pieele pentru
materialele reciclabile, buget, legislaia local i disponibilitatea terenului pentru depozitare.
Managementul integrat al deeurilor caut cele mai bune opiuni pentru managementul deeurilor cu
accent pe evaluarea tuturor strategiilor disponibile de a oferi sisteme mai durabile.

Dep
o
z
i
tar
ea

Incin
era
ta
ol a
re
ntr
de far
co
I
n
c
i
n
e
rar ca
de
ec
az
de
are
ca
l
eg

re
bio
lo

e
F erme
erar
nta
p
u
re
c
e
ae
r
r
a ra
rare
e
u
p
Ferme
ld recu
nta
u
r
ra
du

Reducere si
refolosire

Uti
liz
la d ar
ep

Tr

ata
re

ic a
m

Re
ci

ba
aero
an

re
cla

Trata

a
ob

are)
post
m
o
(c

it
oz

ca
gi

producere de energie

te
r

Fig. 1. Elementele unui sistem de management integrat al deeurilor.

3. CADRUL LEGISLATIV IN DOMENIUL GESTIONARII DESEURILOR

Activitile n cadrul gospodririi deeurilor sunt reglementate n Romnia, ca i n toate rile
europene, prin lege. Nevoia de reglementare deriv din potenialul conflictual presupus de proprietile
amestecului de reziduuri. Deeul din locuine conine componente care pot fi descompuse biologic, ca
i chimic i/sau fizic reactive. De aceea exist pericolul vtmrii mediului nconjurtor i a zonei de
locuit n timpul transportului necorespunztor al deeurilor. Lezarea populaiei prin ageni patogeni din
materialul organic din deeurile menajere, de la abator i spital aflate n aer liber este la fel de
periculoas ca de exemplu efectele gazelor degajate din deeuri asupra climei.
Trebuie de aceea ca datele necesare pentru protejarea sntii i a mediului nconjurtor s fie
reglementate prin legi.
Iau natere astfel, prin activitile statului n cadrul preocuprii pentru asigurarea calitii vieii,
norme pentru manevrarea deeurilor n mod direct (prin Ordonana de Urgen a Guvernului Romniei
privind regimul deseurilor, alte ordonane i norme tehnice), respectiv indirect prin normele domeniilor
tangente.
Baza pentru contruirea cadrului juridic al managementului deeurilor este format de legislaia
pentru administraia public i preocuparea pentru asigurarea calitii vieii i a sntii.
Un alt sector important este constituit de legislaia proteciei mediului, n corelaie cu legile
pentru protecia apelor.
Pe lng protejarea mpotriva efectelor nocive ale deeurilor, trebuie luate n considerare o serie
de aspecte economice i de a organiza ca atare gospodrirea deeurilor.
Condiiile cadru pentru diversificarea activitilor economice, de exemplu reciclarea
materialelor, trebuie de asemenea s fie reglementate. Posibilele forme de aciune trebuie s se
concretizeze n spiritul unei gestiuni corespunztoare. i n ntreprinderile de producie trebuie
organizat colectarea separat a prii valorificabile, n spiritul unei economii n circuit.
Integrarea legislaiei europene privind gestionarea deeurilor
Pentru Romnia este necesar adaptarea dreptului naional la standardele europene.
Ordonana de Urgen 78/2000 privind regimul deseurilor, completata si aprobata prin Legea
426/2001, ia n considerare coninutul directivelor 75/442/CE despre deeuri i 91/689/CE despre
deeuri periculoase.
Legile naionale, ordonanele, normativele i standardele tehnice care vizeaz managementul
deeurilor sunt ordonante n cele ce urmeaz, dup domeniile de competen:
Legea protectiei mediului nr.137/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor
HG nr. 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor
OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata cu modificari prin
Legea nr. 465/2001 si modificata prin OUG 61/2003
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor
Ordinul nr.95/2004 privind stabilirea criteriilor si procedurilor de acceptare a deseurilor la
depozitare si lista nationala de deseuri acceptate de fiecare clasa de depozit de deseuri
Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului
national de gestionare a deseurilor
HG nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor
Ordinul nr. 756/2005 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor
HG nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, modificata si completata de HG nr.441/2002
HG nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase
8

 HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor
policlorurati si altor compusi similari
Ordinul nr.279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul
compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
HG nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
Ordinul 880/2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de
ambalaje
HG nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea
importului, exportului si tranzitului de deseuri
HG nr.228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea
importului, perfectionarii active si a tranzitului
Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
Ordinul nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor
pe teritoriul Romaniei
Ordinul nr.344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a
solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura
HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de
ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii
Ordinul 117/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de de aplicare a HG nr. 166/2004
pentru aprobarea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET
postconsum in vederea reciclarii
Ordinul 338/2004 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice
in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a
deseurilor de ambalaje
Ordonanta de Urgenta nr.99/10.11.2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii
Parcului national auto
Ordonanta de Urgenta nr.1/21.01.2005 pentru modificarea OUG nr.99/2004 privind instituirea
Programului de stimulare a innoirii Parcului national auto
Ordinul nr. 130/2005 pentru aprobarea Instructiunilor privind modalitatile de aplicare a OUG
nr.99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a noirii Parcului national auto, modificata si
completata prin OUG nr.1/2005
Hotararea nr. 2406/21.12.2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

3. PRINCIPALELE PROBLEME DIN DOMENIUL GESTIUNII DEEURILOR

Condiii de evacuare, transfer, recuperare i procesare a deeurilor solide
Manipularea i procesarea deeurilor solide implic dou tipuri de probleme:
- sntatea i sigurana publicului
- sigurana i sntatea lucrtorilor.
Deoarece activitile n staiile de transfer, recuperarea deeurilor i evacuarea acestora prezint
un pericol potenial, accesul publicului trebuie s fie controlat i foarte limitat. Staiile cele mai
convenabile pentru depozitarea articolelor reciclabile pentru public trebuie s fie la distane mari de
principalele ci de trafic public. Pentru sigurana publicului, acesta nu trebuie s fie lsat s arunce
deeurile direct n puul staiilor de colectare i transfer. Rampele de gunoi sau gropile de gunoi trebuie
s fie prevzute cu garduri care s mpiedice accesul publicului i cu indicatoare pe care s fie scris
Accesul interzis.
Principalele cerine cu privire la sigurana i sntatea muncitorilor sunt:
pulverizarea de ap peste deeuri pentru a mpiedica ridicarea prafului;
folosirea mtilor de praf pentru muncitori, care s previn inhalarea prafului;
folosirea mtilor cu aer condiionat i filtre de praf;
folosirea mbrcmintei de protecie, a nclmintei de siguran, a mnuilor impermeabile, a
ochelarilor de protecie i a dopurilor de urechi pentru protecia personal.
Compostarea este procesul de convertire a deeurilor organice n ngrmnt pentru sol.
Problemele de sntate public ce apar se datoreaz riscului ca organismele patogene s
supravieuiasc n urma proceselor. Este important ca produsul finit, dac este livrat pieii s fie lipsit
de organisme patogene. n general, cele mai multe organisme patogene ce se gsesc n deeuri sunt
distruse la temperaturile folosite n operaiile de compostare (55C pentru 2-3 sptmni).
Metalele grele pot constitui, de asemenea, o problem n procesele de compostare. Cnd
metalele din deeuri sunt mrunite, particulele de metal se pot ataa de materialul organic care, dup
compostare, este aplicat pe sol. Metale precum cadmiu, plumbul i mercurul sunt foarte toxice.
Poluarea apei i a aerului produs prin procesarea deeurilor solide
Una dintre problemele asociate depozitrii pe sol a deeurilor solide este producerea de gaz
metan de ctre microorganismele ce descompun anaerobic materia organic. Gazul se poate infiltra
prin gunoi i se poate acumula n depozite care dac nu sunt ventilate, prezint pericol de explozie.
O alt problem o constituie poluarea apei, dac deeurile nu sunt depozitate corespunztor pe
suprafaa pmntului. Dac nu se controleaz infiltraiile ce rezult din precipitaii, apa va curge
printre deeuri. Acest lichid (levigat) dizolv materiile organice i metalele grele i ptrunde n apele
freatice sau de suprafa din apropiere nrutind calitatea lor.
Incineratoarele produc o cantitate mare de cenu, care este depozitat n rampe de gunoi
speciale. Aceast cenu conine materiale toxice, cum ar fi: metale grele i dioxin i poate polua
apele subterane.
nlturarea necorespunztoare a deeurilor solide poate duce la poluarea aerului cu gaze ru
mirositoare, fum i produse ale arderii deschise 9necontrolate).
O alt problem ridicat de nlturarea deeurilor este cea a polurii aerului cu particule i gaze
provenite de la rampele de gunoi i incineratoare. Gazele poluante rezultate de la incineratoarele fr
echipamente de tratare a gazelor pot conine: CO, SO2, NOX, dioxin i acid clorhidric gazos. Aceste
gaze pot cauza probleme serioase de mediu i sntate, cum ar fi: probleme respiratorii, cancer, smogul
i ploile acide.
Aspecte privind sntatea public i protecia mediului
10

Protecia sntii publice, a mediului nconjurtor i estetica sunt principalele motive pentru
nlturarea i depozitarea deeurilor solide. O evacuare necorespunztoare a deeurilor atrage
obolanii, mutele, narii i multe alte tipuri de insecte.
Deeurile impropriu depozitate ofer hran i loc pentru nmulirea roztoarelor i insectelor i
polueaz solul, apele de suprafa ct i aerul. Alte componente ale deeurilor solide, cum ar fi cuiele,
obiectele metalice ascuite, cioburi de sticl, pesticidele provenite din gospodrii, solvenii i buteliile
de spray pot fi de asemenea periculoase. Reglementrile privind sntatea public trebuie s limiteze
accesul public n zonele de lucru i s impun folosirea echipamentelor de protecie pentru muncitori.
Surse de boli infecioase
Datorit umiditii i cldurii, cele mai multe deeuri organice i menajere devin surse de
infecie. Aa cum s-a menionat mai nainte evacuarea sau depozitarea improprie a deeurilor solide
atrage roztoarele, narii i mutele care sunt purttori primari de ageni patogeni. Deeurile precum
sunt anvelopele uzate i recipienii de orice fel rein apa, care ofer un loc propice pentru nmulirea
narilor. Principalele boli infecioase transmise de mute i nari sunt gastroenteritele, hepatitele,
dezinteria i encefalita. narii i mutele pot transmite de asemenea malaria, febra tifoid i
paratifoid, holera i febra galben. Aceste boli sunt ntlnite mai ales n rile subdezvoltate, datorit
condiiilor insalubre din aezrile urbane. Pot fi ntlnite i alte boli, precum ciuma bubonic i tifosul,
transmise de mutele i pduchii, care vin n contact cu roztoarele.
Riscuri fizice i chimice
Generarea organismelor patogene i transmiterea bolilor infecioase nu sunt singurele aspecte
ce in de sntatea public. Cteva componente ale deeurilor solide pot fi de asemenea surse de
pericole pentru sntatea public i pentru mediul nconjurtor.
n multe ri, mai ales n cele dezvoltate, sunt folosite n gospodrii chimicale precum:
insecticidele, erbicidele, pesticidele, fluidele pentru curare (mai ales cele bazate pe amoniac),
solveni, arsenic sau compui ce conin plumb. Recipienii acestor materiale nu sunt ntotdeauna golite
complet nainte de a fi aruncate i chiar n cantiti mici, chimicalele rmase prezint un pericol pentru
oameni i animale. Multe din aceste deeuri, inclusiv chimicale toxice, azbestul provenit din demolri
i deeuri medicale sunt prezente n deeurile solide municipale. Evacuarea acestor deeuri constituie
un mare potenial de contaminare a solului i a apei de suprafa, iar obiectele ascuite i ruginite din
metal i cioburile de sticl pot provoca rni serioase.
Cei care manipuleaz deeurile, ct i publicul sunt expui pericolului de explozie sau de
aprindere a solvenilor sau a gazolinei. Echipa ce colecteaz deeurile este expus pericolelor fizice i
chimice atunci cnd se manipuleaz containerele cu deeuri n vederea golirii lor n vehicole de
colectare.
Tot mai mult, managementul deeurilor se preocup de pregtirea i mbuntirea mecanizrii
operaiilor de colectare pentru reducerea riscului de rnire a muncitorilor i de cretere a eficienei
muncii.
Prevenirea bolilor infecioase i a altor pericole
Controlul mutelor necesit eliminarea locurilor de rspndire i ngrdirea ccesului acestora la
hran. Aceasta implic curenie, ordine, o bun gospodrire i aplicarea msurilor sanitare
recomandate: eliminarea hranei accesibile mutelor, a umiditii i a cldurii. Deeurile organice
trebuie puse n containere bine nchise i curate la exterior. Containerele trebuie pstrate n locuri
aerisite i rcoroase, iar scurgerile din acestea trebuie evitate. Containerele pentru deeurile solide
trebuie curate cu ap fierbinte i amestecuri de curire i prevzute cu garnitur interioar rezistent
la ap pentru evitarea murdririi prin scurgere. Mutele de cas, ce se dezvolt n pmnt, pot penetra
pe o adncime de 1,5 m pmntul necompactat i aproape 125 mm pmntul compactat. Aceasta arat
11

importana colectrii prompte, a nlturrii i compactrii pe msur ce se depoziteaz, urmat de

acoperirea zilnic cu pmnt a deeurilor.
Controlul narilor impune eliminarea locurilor de rspndire. Dac recipienii aflai printre
deeuri sunt sfrmai n buci pentru a nu reine apa, problemele narilor asociate cu deeurile
solide pot fi eliminate.
Populaia de obolani poate fi controlat prin pstrarea deeurilor organice n containere bine
nchise din metal sau plastic. n plus, frecvena colectrii i curirii spaiilor de colectare este
important. Acoperirea compact zilnic a deeurilor depozitate liber pe suprafaa pmntului (rampe
de gunoi) duce la nlturarea roztoarelor.

12

4. SURSELE DEEURILOR
DEEURILOR SOLIDE
a)
b)
c)
d)

SOLIDE.

TIPURI

DE

DEEURI.

COMPOZIIA

Dup natura i locul de producere, deeurile se clasific n :

Deeuri municipale
Deeuri industriale
Deeuri agricole
Deeuri periculoase.

a) Deeurile municipale includ: deeurile din gospodrii, din instituii, sectorul comercial, municipal
i cel industrial mai puin deeurile de proces.
Deeurile din gospodrii, numite i rezideniale include materiale solide evacuate din
locuinele singulare, multifamiliale i blocuri precum deeurile menajere, moloz, vechituri, rebuturi,
deeuri voluminoase i cenu.
Deeurile menajere rezult din activitile de preparare, mpachetare i consumul hranei.
Aceste deeuri sunt n mare parte putrescibile. Eliminarea rapid de la locul de generare, stocarea
atent i depozitarea sunt necesare deoarece aceste deeuri atrag obolanii i mutele i produc
mirosuri puternic neplcute.
Molozul, vechiturile i resturile constau din hrtie i produse din hrtie, ambalaje din sticl,
bidoane, cutii de conserve, articole din plastic, haine vechi, produse din piele, metal, sticl, ceramic,
praf, deeuri din grdini i altele.
Deeurile voluminoase cuprind deeurile grele i mari, cum ar fi: articole de mobil, jucrii,
electronice, cauciucuri, instrumente. Datorita mrimii, greutii si generrii lor neregulate sunt
necesare tehnici de manipulare si colectare speciale.
Cenua este rezultatul arderii lemnelor de foc, a crbunelui si a altor combustibili casnici
pentru nclzirea spaiilor de locuit si pentru prepararea hranei.
Deeurile solide municipale includ si reziduurile solide provenite din serviciile si funciile
municipale. Noroiul generat de instalaiile de tratare/epurare a apelor si a apelor uzate trebuie nlturat
corespunztor pentru a preveni contaminarea apelor de suprafa si de adncime. Aceste sisteme de
tratare funcioneaz fie sub autoritatea municipalitii, a companiilor de utiliti publice sau sub
autoritatea sanitara.
Gunoaiele stradale rezulta din colectarea sfrmaturilor si a ceea ce se matura de pe strzi si
sunt mai ales anorganice (nisip, pietri, murdrie). Calitatea si coninutul acestor deeuri depinde de
anotimp si de frecventa operaiilor de curire. In timpul toamnei principalul deeu l constituie
frunzele, iar in timpul iernii nisipul si cenua folosite pentru acoperirea zpezii, a gheii.
Parcurile si locurile publice sunt generatoare de gunoaie precum: ambalaje din hrtie, sticla,
plastic, cutii de conserve, produse alimentare, scrum si altele. La acestea se adaug deeurile rezultate
din intreinerea copacilor, spatiilor cu iarba, a tufiurilor si a czturilor datorate furtunilor.
Animalele moarte reprezint o problema majora in zonele apropiate de habitatul animalelor
slbatice sau in comunitile in care nu exista un control al animalelor.
Chiar daca este mpotriva legii, oamenii arunca ambalaje din sticla, hrtie, carton i plastic,
recipieni pe strzi, in canale de scurgere si in parcuri. Ocazional, utilaje uzate sunt abandonate in
locuri publice (automobile vechi pe strzi). Toate aceste deeuri formeaz categoria deeurile
abandonate.
Deeurile din sectorul comercial si instituional pot fi mprite in deeuri menajere si resturi
nefolositoare si sunt generate in magazine, restaurante, piee, birouri, hoteluri, magazine de reparaii,
instituii de nvmnt si cercetare, spitale, nchisori.
In spitale si laboratoarele de cercetare sunt generate deeuri care sunt solide sau semisolide si
ele pot include chimicale toxice, materiale radioactive, materiale patogene sau explozive. Aceste
deeuri, datorita pericolului pe care-l prezint, necesita colectare speciala, manipulare si depozitare in
funcie de caracteristicile materialului.
Deeurile provenite din construcii si demolri includ lemn, metal, crmizi, sticla, plastic,
evi, sarma, beton. Cantitatea si componenii acestor deeuri pot varia mult.
13

b) Deeurile industriale sunt produse in doua sectoare de activitate: sectorul comercial si

instituional si n procesele industriale. Deeurile comerciale si instituionale sunt generate in birouri,
cofetarii si alte activitati legate de personal. Aceste deeuri sunt incluse in categoria deeurilor
municipale. Deeurile de proces sunt generate in industrii ce includ instalaii chimice, rafinrii,
instalaii electrice, mecanice.
Unele dintre aceste deeuri pot fi periculoase si necesita o manipulare corespunztoare. Cele
mai multe dintre deeuri sunt controlate de industriile care le genereaz, dar sunt unele ce se
depoziteaz liber pe sol.
c) Deeurile agricole reprezint o problema in zonele rurale. Cantitati importante de
balegar/gunoi sunt generate n operaiile de hrnire a vitelor, cailor, oilor, caprelor, ginilor, gtelor si
ndeprtarea acestora este foarte costisitoare pentru gospodar.
Un volum mare de deeuri rezulta din tierea vitei de vie si a pomilor fructiferi, deeuri care
pot adposti insecte si boli ale plantelor. Golirea recipienilor si a sacilor de fertilizatori, insecticide sau
pesticide poate duce la contaminarea apei si a solului cu chimicale.
d) Deeurile periculoase sunt deeurile toxice, inflamabile, explozive si infecioase.
Multe produse folosite zilnic intr-o locuina precum: adezivi, cosmeticale, vopsele, produse
pentru ndeprtarea mutelor si a tantarilor, produse de curatat, baterii, becuri, degresani, filme foto,
paste de lustruit pantofi, mobila, produse pentru automobil (antigel, baterie auto, ulei de motor, ulei
uzat de motor, benzina, motorina), precum si produsele folosite la grdinrit (erbicide, insecticide,
fungicide) conin chimicale periculoase. Acestea pot fi gsite in garaje, in pivnie, sub chiuveta de la
buctrie si in bai. Substanele periculoase coninute de aceste materiale pot fi duntoare pentru
sntatea publica si pentru mediul nconjurtor daca ele sunt folosite sau nlturate in mod
necorespunzator.
O alta sursa de deeuri periculoase o constituie unitatile comerciale, cum ar fi: curatatoriile si
atelierele de reparaii auto care produc deeuri ce conin solveni, vopsitoriile care produc deeuri ce
conin vopsea si dizolvani, imprimeriile care produc deeuri ce conin cerneluri, atelierele pentru
reparaii electrocasnice ce produc deeuri ce conin materiale sintetice si magazinele ce vnd produse
pentru protecia plantelor si a culturilor, acestea producnd deeuri ce conin fungicide si erbicide.
Aceste deeuri ajunse in rampele de gunoi pot ptrunde in sol, in apa sau ajung in aer.
COMPOZITIA DESEURILOR SOLIDE
Termenul de compoziie este folosit pentru a descrie componenii individuali ai fluxurilor de
deeuri solide si distribuia lor relativa, exprimata in procente masice. Aceasta informaie este
importanta cnd se evalueaz echipamentul necesar si planurile de management.
Compoziia deeurilor solide in Romnia s-a modificat considerabil de-a lungul anilor. Pana nu
demult, deeurile solide municipale constau din cenua rezultata din arderea lemnului, crbunilor si
resturi de alimente; resturile naturale precum produsele din lemn si metal fiind recuperate de ctre
cautatorii prin gunoaie. De asemenea, resturile de alimente erau folosite ca hrana pentru vite si porcine
sau erau aruncate pe terenurile agricole ca ingrasamant.
Odat cu urbanizarea si industrializarea, stilul de viata al cetatenilor s-a schimbat si aceasta s-a
reflectat si in generarea si in compoziia deeurilor. Au aprut produse noi din abundenta si cu preturi
convenabile astfel ca articole precum cutiile de conserve, ambalajele din sticla si plastic, anvelope
uzate si altele. Se consider a fi mai economic aruncarea acestora dect recuperarea. Ambalajele
multor articole aruncate la gunoi au dus la formarea unor tipuri noi de deeuri naturale.
Principalele componente ale deeurilor solide municipale din zilele noastre sunt: hrtia si
cartonul, resturi de alimente, sticla, metale feroase si neferoase, materiale plastice, lemnul, cauciucul,
pilea, textile, deeuri de plante.
Compoziia deeurilor solide este puternic influenata de progresul tehnologic care produce
schimbri in stilul de viata si de legislaia ce reglementeaz controlul deeurilor.

14

5. CARACTERISTICILOR DESEURILOR
Proprietatile fizice, chimice si biologice ale deeurilor solide municipale
Multe dintre aceste proprietati pot fi cuantificate prin calcule si prin culegerea de date, ele
trebuind sa fie cunoscute in vederea proiectarii si dezvoltarii unui sistem de management. In trecut, cei
care se ocupau de controlul deseurilor nu trebuiau sa cunoasca prea multe despre proprietatile fizice,
chimice si biologice ale deseurilor solide deoarece cele mai multe dintre deseuri erau depozitate direct
pe sol. In zilele noastre tehnicile de management a deseurilor solide implica reducerea si reciclarea,
refolosirea i tratarea, ceea ce a impus cunoasterea proprietatilor deseurilor.
Proprietatile fizice importante sunt:
- greutatea specifica;
- continutul de umiditate;
- distributia dupa marimea particulelor;
- capacitatea de retinere a apei;
- conductivitatea hidraulica.
Deoarece deseurile solide reprezinta o masa eterogena cu o compozitie schimbatoare, aceste
caracteristici fizice trebuie raportate la un agregat sau la un component individual. In plus, diferite
operatii de procesare conduc la modificarea caracteristicilor fizice, ceea ce face necesar determinarea
caracteristicilor dupa fiecare oparetie de procesare.
Greutatea specifica este definita ca masa unui material raportata la unitatea de volum [kg/m3].
Aici trebuie mentionata si starea deseului compactat sau necompactat. Greutatea specifica trebuie
cunoscut pentru a evalua masa totala si volumul deseurilor ce vor fi procesate.
Componentii specifici ai deseurilor solide variaza cu locul, sezonul, timpul de stocare. Valorile
tipice ale greutatii specifice sunt:
- 180 480 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele cu compactare;
- 90 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele fara compactare.
Aceste valori sunt valabile in cazul in care fiecare camion este plin.
Greutatile specifice pentru cateva categorii tipice ale deseurilor sunt date in tabelul urmator.
Componenti
Hartie, carton, plastic
Resturi menajere
Sticla, metale neferoase, lemn, cauciuc, piele,
textile
Cenusa, caramizi, metale feroase
Plastic
Aluminiu
Cutii de conserve
Resturi vegetale

Greutatea specifica
[kg/m3]
81
300
162
480
65
162
90
100

Volumul ocupat de deseurile solide in anumite conditii determina numarul si marimea

containerelor de colectare, a vehiculelor de colectere, statiilor de transfer si terenul necesar depozitarii.
Coninutul de umiditatea face s creasc greutatea specifica pana cand deseul devine saturat cu
apa. Cum apa inlocuieste aerul din cavitati, greutatea specifica creste, dar apa poate reduce greutatea
specifica prin inlocuirea solidelor.
Reducerea volumului deseurilor solide este importanta in colectarea, transportul si depozitarea.
Aceasta poate fi exprimata prin raportul de compactare sau reducerea de volum:

V
R v = 1 f
Vi

100 = (1 R c )100

[%]

unde: - Vi volumul initial, inainte de compactare [m3];

15

Vf volumul final, dupa compactare [m3].

V
Rc - raportul de compactare: R c = f
Vi
Coninutul de umiditate
Coninutul de umiditate al deeurilor solide se poate exprima ca procente ale masei materialului
umed din deeu sau ca procente ale masei materialului uscat din deeu. Cea mai utilizata este
exprimarea ca procente ale materialului umed, conform relaiei:

md
100 [%]
m
unde: m-masa iniiala a probei de deeu, [kg];
d- masa probei dupa uscare la 105C, [kg];
w-continutul de umiditate, %.
Coninutul de umiditate depinde de compoziie, anotimp si condiiile climaterice. Cunoasterea
coninutului de umiditate este importanta la detrminarea puterii calorifice, a densitii i a materialului
dizolvat la depozitarea in rampele de gunoi.
w=

Distrbuia granulometric
Marimea particulelor precum i distribuia granulometric au un rol important in transformarile
biologice, recuperarea materialelor i incinerare. Marimea si forma deeurilor solide variaz cu
compoziia acestora. Domeniul de dimensiuni se intinde de la marimea unui grunte de nisip pn la
mrimea articolelor de mobil i a aparatelor, dispozitivelor de uz casnic. Mrimea particulelor este
relevant pentru reciclare, refolosire i pentru dimensionarea echipamentelor de procesare a deeurilor.
Componentele deeurilor sunt descrise de obicei prin lungime x laime x nalime.
Capacitatea de reinere a umiditaii
Aceasta este cantitatea total de umiditate pe care o prob de deeu o poate reine impotriva
forei gravitaionale .Capacitatea de reinere a umiditii are o mare importan in determinarea
formrii de scursuri la depozitarea liber pe sol. Apa aflat n exces (peste capacitatea de reinere ) va
strbate (percola) deeurile ncrcndu-se cu substane minerale i organice dnd natere la levigat
(lixiviat).
Capacitatea de reinere a umiditii se estimeaz cu urmtoarea relatie:
m1
CRW = 0,6 0,55
m2
10000 + m1
unde: m1-masa stratului de deeu inclusiv stratul protector de la baza i apa din precipitaii. Se
determin cu relaia:
1
m1 = m d + w p + m sp
2
in care: md -masa deeului
wp - masa apei din precipitaii;
msp - masa stratului protector;
m2 - masa deeului uscat.

Permeabilitatea hidraulic a deeului compactat

De permeabilitatea hidraulic a deeurilor compactate depinde rata de transport a levigatului i
a altor contaminaii (gaze, impuriti microbiologice) prin stratul de deeuri solide.
Cum deeurile solide nu sunt omogene, permeabilitatea hidraulic nu este izotrop. Ea depinde
de densitatea deeului i are valoarea aproximativ de 1m/s.
Debitul de levigat prin stratul de deeu solid se determina cu ajutorul legii lui Darcy:
QV=KIA [cm3/s] sau [m3/zi]
16

unde: K [m/zi] sau [cm/s] permeabilitate hidraulica;

I [m/m] sau [cm/cm]-gradientul hidraulic sau panta;
A [m2] sau [cm2]-aria seciunii prin care are loc curgerea.
PROPRIETI CHIMICE
Cunoaterea proprietilor chimice este important in luarea deciziei de procesare sau de
recuperare a deeului. De exemplu arderea deeului sau compostarea depinde de compoziia chimic a
acestuia. Deeurile pot fi separate in combustibile i necombustibile.
Pentru deeurile solide combustibile sunt importante urmatoarele proprieti:
- analiza imediat;
- analiza elementar;
- coninutul de energi (puterea calorific).
Analiza imediat este o caracteristic chimic care determin coninutul de umiditate, materii
volatile, carbon fix i de cenu. Asa cum se vede din tabelul de mai jos,analiza imediat este
important in determinarea proprietilor combustibile a unui combustibil.
Analiza imediat
% (procente masice)
Umiditate
15-40 (20)
Materii volatile
40-60 (53)
Carbon fix
5-10 (7)
Cenu

10-30 (20)

De exemplu cu ct coninutul de umiditate este mai mare cu att puterea calorific este mai
mic. La nclzirea deeului timp de o or pn la temperatura de 105C se elimin umiditatea.
Inclzirea in continuare pn la o temperatur de (600-950C) conduce la degajarea volatilelor i
aprinderea lor. Dup arderea volatilelor incepe arderea eterogen, la suprafat, a carbonului fix. Un
coninut mai mare de carbon fix necesit un timp mai mare de ardere a deeului pe grtar.
Prin analiza elementar se determin procentele fiecrui element coninut de deeul solid.
Rezultatele analizei elementare sunt folosite la caracterizarea compoziiei chimice a materiei organice
din deeu, la determinarea raportului C/N, care este esenial in procesele de conversie biologic
(degradare bacterian).
Carbonul, hidrogenul i oxigenul constituie elementele majoritare ale deeurilor, aa cum se
vede i in tabelul urmtor.
Analiza elementar
Elementul
%(procente masice)
Umiditate
20
Carbon
30
Hidrogen
4
Oxigen
25.5
Azot
0.37
Sulf
0.13
Cenu i metal
20
Sulful coninut de deeurile solide, chiar i n caniti foarte mici, provoac poluarea aerului
n timpul arderii deeurilor. La emisia de SO2 se poate aduga i emisia de compui halogenai. Cenua
rezultat in urma arderii poate fi intr-o cantitate considerabil i poate conine metale grele care
necesit o nlturare a lor, fiind considerate deeuri periculoase.
17

Coninutul de cldur
Puterea calorific a unui deeu poate fi determinat prin arderea unei cantiti determinate de
deeu uscat in bomba calorimetric i calcularea cantitii de cldur degajate. Puterea calorific este
numit superioar atunci cnd n gazele de ardere rezultate, apa lipsete (vaporii de ap s-au condensat
i au cedat cldura lor de vaporizare) i este numit inferioar atunci cnd apa din gazele de ardere se
gsete sub form de vapori. De obicei, puterea calorificeste raportat la starea iniial a deeului. Ea
poate fi calculat pentru starea anhidr (uscat) a deeului cu relaia:
Q ianh = Q ii

100
100 Wti

[kJ/kg]

unde: Q ii [kJ/kg]-cldura inferioar de ardere raportat la starea iniial;

Wi[%]-umiditatea deeului.
Cldura de ardere a deeului lipsit de cenu i umiditate se calculeaz cu relaia:

Q imc = Q ii

100
[kJ/kg]
100 A i Wti

n care: Q imc - cldura de ardere a deeului raportat la starea de mas combustibil (deeul lipsit de
umiditate i cenu);
Ai[%]-coninutul de cenu al deeului.
Proprietati biologice
Aceste propietati sunt importante deoarece descompunerea aerobica si anaerobica este folosita
pentru transformarea deseurilor in energie si produsi finali utili. Fractiile importante pentru
transformarea biologica includ proteine, lipide si carbohidrati. Proteinele sunt constituite din carbon,
hidrogen, oxigen, azot, sulf si intra in componenta protoplasmei celulelor animale si vegetale.
Resturile alimentare si cele vegetale costituie surse de proteine (si ofera o sursa de nutrienti) ce
determin degradarea deseurilor solide. Descompunerea incompleta a proteinelor duce la formarea de
aminoacizi, care au un miros puternic.
Grasimile, parafine si uleiurile sunt insolubile in apa dar sunt solubile in solventi chimici
organici si sunt greu biodegradabile. Sursele primare de lipide sunt resturile menajere, uleiuri de gatit
si grasimile. Multe dintre acestea sunt putin solubile in apa dar sunt biodegradabile. Ele au o putere
calorica mare (8000-9500)kJ/kg, astfel ele sunt foarte potrivite pentru procesele de recuperare a
energiei.
Carbohidratii contin exclusiv carbon, hidrogen si oxigen. Acestia includ celuloza, amidonul si
lignina (substanta organica complexa care se gaseste in tesuturile plantelor lemnoase dandu-le
impermiabilitate si rigiditate). Cu exceptia ligninei toate celelalte substante sunt biodegradabile.
Polimerii din amidon se transforma prin hidroliza in glucoza si zaharuri ce sunt solubile in apa si usor
biodegradabile. Acestia se gasesc in cartofi, orez, porumb si in toate plantele comestibile. Sursa
principala de hidrocarbonati in deseurile solide rezidentiale o constituie resturile alimentare si cele
vegetale.
Fibrele brute
In aceasta categorie intra fibrele naturale. Principalii polimeri sunt celuloza i lignina, ambii
gasindu-se in multe fibre. Se biodegradeaza cu greutate. Principalele surse de polimeri sunt fibrele
naturale din produsele din hartie, din resturile alimentare si vegetale. In aceasta categorie mai pot fi
incluse si textilele confectionate din fibre naturale, bumbac, lana si piele.
Materialele organice sintetice
In aceasta categoria intra intai materialele plastice care sunt constituite din compusi sintetici.
Materialele sintetice detin o pondere crescanda in compozitia deseurilor solide. Rezistenta acestora la
biodegradare face nedorita prezenta lor in mediul inconjurator. Se fac incercari de dezvoltare a
18

materialelor plastice biodegradabile prin folosirea amidonului ca polimer natural sau a fibrelor
lemnoase. Plasticul biodegradabil anuleaza scopul pentru care a fost realizat, chimicalele rezultate din
biodegradarea acestor prezinta un potential de toxicitate pentru mediul inconjurator.
Un factor ce prezinta interes la materialele plastice este continutul mare de energie (700010000) kJ/kg. Cu cat un deseu contine mai mult plastic cu atat este mai potrivit pentru procesele de
recuperare a energiei. Totusi arderea plasticului ridica o problema si anume aceea ca unele materiale
plastice contin clorura de polivinil care prin ardere formeaz clor si dioxina, ambele fiind deosebit de
poluante pentru aer.
Biodegradabilele
O caracteristica importanta a componentelor organice a deseurilor solide este acea ca ele pot fi
biodegradate in gaze si solide anorgonice inerte. Putrescibilitatea materialelor organice are potential de
a produce mirosuri si de a atrage mustele. Biodegradabilitatea resturilor alimentare din deseurile solide
este data de relatia:
FB = 0,83 0,028 CL
unde: FB fractia biodegradabila, exprimata pe baza solidelor volatile;
CL continutul de lignina a solidelor volatile
Mirosurile
Componenta organica a deseurilor solide (resturi alimentare si vegetale) este putrescibila.
Mirosurile pot aparea cand deseurile organice sunt depozitate timp mai indelungat, mai ales intr-un
climat cald, datorita descompunerii anaerobice a materialelor organice usor de descompus. In conditii
anaerobe, sulfatul poate fi redus la sulfit care se combina cu hidrogenul formand hidrogenul sulfurat
care este puternic mirositor si toxic.
Descompunerea anaeroba poate fi prezentata schematic astfel:

Materia organica + microorganisme CO2 + H2O + produsi instabili (H2S, NH3, CH4)
Acesti produsi finali sunt nedoriti pentru ca sunt instabili si pentru ca produc mirosuri neplcute.
Nebiodegradabile
In aceasta categorie intra materialele necombustibile din deseurile solide: sticla, ceramica,
praful, metalele. Aceasta reprezinta circa (12-20) % din deseurile solide uscate. Ele sunt constituite din
rezidul ramas dupa ardere.

19

6. COLECTAREA I TRANSFERUL DEEURILOR

6.1. Staii de transfer

Timpul de transport al deeurilor solide spre locul de procesare sau spre rampa de gunoi
afecteaz costul de colectare a deeurilor. Cu ct distana de la sistemul de colectare ctre locul de
procesare sau rampa de gunoi (denumite colectiv puncte de destinaie) este mai mare cu att costul de
transport este mai mare.
Prin managementul deeurilor solide trebuie s se decid dac este necesar construirea unei
staii de transfer, un loc unde deeurile colectate pot fi depozitate temporar sau transferate din vehicule
mici de colectare n altele mai mari pentru a le transporta la punctele de destinaie. Aceste staii sunt
construite de obicei aproape de ora. Staiile de transfer sunt percepute uneori de ctre public ca o
surs de zgomot, praf, mirosuri, roztoare, trafic intens, mute i mizerie. Cele mai multe dintre aceste
inconveniente pot fi eliminate printr-o alegere potrivit a locului, o bun proiectare i exploatare i
cultivarea unor bune relaii cu publicul.
Localizarea staiei de transfer este determinat de cteva criterii. Aceasta trebuie s fie ct mai
apropiat de zona de colectare pentru a minimiza timpul de transport spre staia de transfer, care este
un timp neproductiv. Pe lng nvecinarea cu traseele de colectare, accesul la rutele majore de
transport este de asemenea important in optimizarea productivitii vehiculelor de transport. Drumul de
acces trebuie s suporte traficul vehiculelor grele, iar traseele trebuie proiectate astfel nct impactul
acestor camioane grele asupra vecintilor s fie minim. Terenul pe care se construiete staia de
transfer trebuie s aib suprafaa adecvat pentru eventuale extinderi. Selecia plasamentului se va face
n funcie de disponibilitatea utilitilor cum ar fi: alimentarea cu ap, electricitate i combustibil
pentru nclzire i canalizare.
Costurile unei staii de transfer depind de o serie de factori, cum ar fi: mrimea i preul
terenului, costul construciei i ali factori tehnologici.
Cea mai simpl i ieftin staie cuprinde:
construcie cu platform subire din beton folosit pentru descrcarea deeurilor. Vehiculele
colectoare descarc deeurile pe aceast platform;
un ncrctor cu cup este folosit pentru a ncrca vehiculele de transfer;
staiile de transfer pot fi prevzute i cu plnii pentru transferul direct din vehiculele colectoare n
cele de transfer i cu instalaie de compactare.
n figura 2 este prezentat o staie simpl de transfer.

20

2
1

14

13

12

11

10

1. cntar
2. vehicul colector
3. platform de descrcare
4. pu de acumulare
5. ncrctor cu cup frontal
6. plnie de descrcare
7. band transportoare
8. plnie de alimentare
9. compactor
10 camion de transfer
11. toctoare
12. separator deeuri metalice
13. banda transportoare deeuri metalice
14. unitate de procesat deeuri metalice

Fig. 2. Staie de transfer cu stocare, procesare i faciliti de compactare.

Pentru transferul deeurilor sunt folosite dou tipuri de camioane: deschise i nchise.
Camioanele deschise transport deeuri necompactate i prin urmare sunt mai uoare dect cele care
transfer deeuri compactate. Greutatea specific a ncrcturii este de 95-140 kg/m3 pentru deeuri
solide municipale. Camioanele ce transport deeurile compacte sunt vehicule nchise, iar greutatea
specific realizat este de 175-120 kg/m. Camioanele sunt confecionate din oel i aluminiu i
capacitatea lor variaz ntre 50 i 75 m. Cu o greutate specific de 210 kg/m la un volum de 75 m
rezult masa de deeuri solide municipale ce poate fi transportat de 26000 kg. Daca se adaug i masa
vehiculului, rezult o mas mai mic dect masa limit permis pe drumurile publice de 39000 kg.
ncrctura camioanelor poate fi limitat de drumurile secundare de acces i rampele de gunoi, care nu
suport ncrctura camioanelor , mai ales pe vreme ploioasa.
Cele mai multe camioane sunt prevzute cu sistem hidraulic de descrcare.
Balotarea deeurilor solide municipale au cteva avantaje: cost de transport sczut, material de
acoperire redus. Baloii sunt ncrcai in camioane prevzute numai cu o platforma, iar baloii sunt
acoperii cu prelata pentru a preveni murdria. ncrcarea i descrcarea baloilor este fcut cu
ajutorul unui ncrctor elevator sau al unei macarale. Greutatea specifica a baloilor poate fi de 700
kg/m si un singur balot poate avea 5 tone. n unele cazuri sunt folosite containerele pentru transportul
deeurilor pe calea ferata sau pe apa.
Alegerea sistemului de transfer depinde de locul, tipul staiei, legturile de transport dintre
sursele de generare si rampa de gunoi sau locul de procesare/depozitare a deeurilor, cantitatea
deeurilor i limitele de greutate.
n urma comparaiei economice dintre costurile unitare asociate folosirii vehiculelor de
colectare ca vehicule de transport i costul construirii i exploatrii unei staii de transfer cu folosirea
vehiculelor de transfer, s-a ajuns la concluzia c transportul cu vehiculele colectoare este mult mai
ieftin dect transportul cu vehiculele de transfer. Rezult c staiile de transfer sunt rentabile atunci
cnd distanele dintre locul de colectare i cel de procesare/depozitare sunt suficient de mari.
Pentru a decide dac este necesar construirea unei staii de transfer, trebuie stabilit distana
dintre locul de colectare i cel de procesare/depozitare de la care sunt justificate costurile suplimentare
21

ale staiei de transfer. Acest lucru poate fi fcut cu uurin constituind grafice de variaie ale costului
pe tona de deeu transportat pentru cele dou cazuri (fig. 3).
Cost
[lei/ton]
Variaia costului pentru transportul direct

Variaia costului pentru staia de transfer

A distana peste care staia de
transfer este mai rentabil

Distana
[km]

Fig. 3. Determinarea pragului de rentabilitate a unei staii de transfer.

Examinnd variaiile costurilor se observ c peste o anumit distan, dat de intersecia celor
dou linii de variaie, transportul direct este nerentabil n comparaie cu costul aferent staiei de
transfer.
6.2. Colectarea i stocarea provizorie a deeurilor

Prima faz a procesului de evacuare a gunoaielor i anume colectarea i stocarea la locul de

producere, realizat in funcie de sistemul de transport, este in general o parte foarte neglijat,
insuficient dezvoltat i neunitar din punct de vedere tehnic al ntregului sistem de evacuare.
Esena sistemului nchis de evacuare const in faptul c n zonele de colectare gunoaiele sunt
colectate la locul de producere i depuse n recipieni de construcii unitare, adecvate dispozitivului de
ncrcare a autovehiculului de transport (n multe cazuri standardizate). Recipienii umplui treptat in
zonele de colectare dinainte proiectate sunt golii cu o periodicitate bine determinat n vehicule de
transport speciale, in sistem nchis dup care gunoaiele sunt transportate.
Recipienii de gunoaie - pot fi considerai ca anexe ale autovehiculelor de transport i, ca urmare,
sunt fabricai dup prescripii unitare (standarde). In funcie de mrimea stocrii gunoaielor i de
caracterul zonei de colectare (gradul de construcie, densitatea locuinelor) sunt fabricai recipieni cu
diferite volume.
Tipurile de recipieni de gunoaie utilizai n practic sunt: recipieni mici, cu volume de 35-50-60 l;
recipieni mijlocii, cu volume de 90-110 l i recipieni mari (containere cu rostogolire, cu descrcare
sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l. Recipienii trebuie s fie realizai astfel nct s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. Trebuie s fie confecionai din materiale rezistente la intemperii, durabili n timp, rezisteni
la eforturi mecanice (lovituri ndoiri), neutri fat de aciunile chimice (de coroziunea provocat de
produsele in descompunere), neinflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate).
b. S fie echipai cu capace de nchidere bune i uor manevrabile.
c. Din punct de vedere al formei, recipienii trebuie astfel concepui nct golirea lor s fie
uoar i rapid.
d. Trebuie soluionate manipularea, transportul i curirea lor de ctre un singur om. Greutatea
lor proprie trebuie s fie cat mai mic.
e. Partea lor superioar s corespund condiiilor impuse de dispozitivele de ridicare a
vehiculelor de transport (in cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb).
In unele ri (se fac ncercri i la noi), se caut introducerea sistemului de colectare a gunoiului in saci
de hrtie sau plastic.
Avantajele sistemului in saci sunt:
22

1. Manipularea si transportul sacilor nchii, bine legai, sunt uoare si simple, fr emanare de
miros urat, degajarea de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de
ncrcare nchis, se reduce numrul muncitorilor de manipulare si ncrcare.
2. Nu mai este necesar operaia greoaie de curare si ntreinere sistematic a recipienilor.
3. Se poate elimina suprastocarea nedorit a recipienilor n perioadele de vrf datorit cantitilor
de gunoaie variabile zilnic.
4. Realizarea spatiilor de stocare este mai simpl.
Dezavantajul cel mai mare este c procurarea sacilor este destul de scumpa. Sacii nu pot fi
utilizai pentru transportul zgurii si cenuii datorit pericolului de aprindere si, ca urmare, evacuarea
acestora trebuie asigurat separat.
Spatii de stocare a recipienilor
In incinta cldirilor trebuie asigurate ncperi speciale, corespunztoare pentru amplasarea si
depozitarea recipienilor de deeuri. Economicitatea transportului impune ca vehiculele s aib
posibilitatea apropierii ct mai mult de locurile de depozitare a recipienilor. Pregtirea recipienilor
pentru golire, respectiv scoaterea lor din spaiul de depozitare la marginea trotuarului, este fcut n
general manual. In scopul reducerii la minim a consumului de for de munc si de timp, distanta
dintre locul de depozitare a recipienilor si punctul de oprire a vehiculelor trebuie s fie pe ct mai
mic. Trebuie asigurat ca intre locul de depozitare a recipienilor si punctul de ncrcare a vehiculelor
de transport s nu fie pe ct posibil nici o diferen de nivel ntruct existenta unei astfel de diferene
ngreuneaz mult operaiile de evacuare.
Condiiile de realizare a ncperilor pentru stocarea gunoaielor la noile cldiri sunt urmtoarele:
- trebuie s fie amplasate in apropierea intrrii in cldire la parter (pe ct posibil, la nivelul
corespunztor nivelului trotuarului) si nchise cu ui corespunztoare;
- dimensiunile s fie in funcie de numrul si tipul recipienilor; ele trebuie determinate astfel nct
recipienii sa fie uor accesibili pe parcursul transportrii lor la vehicule.
Trebuie asigurat si spaiul necesar pentru aezarea recipienilor, curirii lor, ct si accesul la restul de
instalaie; pentru curarea recipienilor se poate realiza un loc de splare separat (eventual in afara
ncperii de stocare). In general, pentru amplasarea recipienilor cu capacitate de 110 l, este necesar o
suprafa de 0,3 - 0,5 m2/recipient.
- pereii si cptueala pardoselii trebuie s fie din materiale uor de curat si splat (n general din
beton sclivisit);
- trebuie asigurat ventilarea si iluminarea corespunztoare a ncperii;
- in ncpere trebuie asigurat ap curent, gur pentru deversarea apei murdare (sifon de pardoseal);
robinetul trebuie s fie echipat cu supap de ejector, iar captul lui trebuie s asigure racordarea
furtunului de splare.
Colectarea preselectat
Materialele refolosibile care rezult din gospodriile populaiei, ndeosebi cele de uz casnic si
personal deteriorate sau uzate, sunt aduse de ctre posesorii acestora sau de ctre colectorii specializai
la punctele de colectare si la centrele de recuperare.
Pentru o ct mai bun colectare a materialelor refolosibile de la populaie si uniti comerciale, au fost
luate si alte msuri si anume:
- instalarea la intrarea n blocuri a unor microcontainere pentru hrtie;
- amplasarea pe cartiere, la unitile comerciale, a unor containere pentru depozitarea sprturilor de
sticl etc.
- predarea pe familii a unor saci din material plastic pentru colectarea hrtiei;
- amplasarea, la punctele de recolectare a reziduurilor menajere de la blocuri, a unor containere
inscripionate pentru colectarea difereniata a materialelor refolosibile din gospodriile populaiei.
Cu toate aceste masuri, un procent nsemnat dintre acestea se regsesc n reziduurile menajere
evacuate si depozitate in afara localitilor pe terenuri degradate fr nici un fel de valorificare. Se
apreciaz c n reziduurile menajere colectate de la populaie din mediul urban exist si materiale
refolosibile in cantiti de circa 100.000 t/an maculatur, circa 30.000 t/an metal, circa 5.000 t/an
material plastic si altele.
23

Colectarea selectiv este determinat de dou raiuni:

a) recuperarea mai uoar a materialelor refolosibile, (M.R.) aceast recuperare putndu-se face
fie naintea colectrii deeurilor urbane, fie dup colectare, in aa numitele staii de tratare;
b) uureaz utilizarea agricol a deeurilor urbane, n cazul tratrii industriale prin fermentare
(compostare), separnd elementele nefermentabile sau vtmtoare. Totodat, trebuie subliniat faptul
c separarea materialelor refolosibile dup ce au fost amestecte cu deeuri urbane n bena
autospecialei, in afara faptului c este o operaiune grea, care necesit mult fora de munc si utilaje
specializate, este o separare doar parial, pentru c materialele sunt mult deteriorate (mai ales hrtia si
textilele).
c) Se recomand, astfel, ca, in mod ealonat, s se treac la aplicarea unui sistem complet de
precolectare pe sortimente a tuturor materialelor refolosibile (hrtie, cartoane, sprturi sticl, textile,
mase plastice, cauciuc, metale) si deci s se doteze fiecare tip de locuin cu saci de plastic,
minicontainere, containere recepionate pe tipuri de materiale etc.
In privina organizrii serviciului, frecventa colectrii va fi aleas n funcie de natura
deeurilor: pentru deeuri urbane putrescibile sa pstreaz sistemul stabilit prin serviciul de salubritate,
iar pentru MR ritmul de colectare poate fi mai rar.
Materialele refolosibile din containerele destinate acestora sunt preluate si transportate, prin grija
municipalitii, la puncte de selectare, unde se face trierea materialelor si livrarea la uzinele de
prelucrare.
Preselectarea MR direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu deeurile urbane, este cea
mai avantajoas metod, ce merit a fi organizat corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
- cheltuieli mici pentru colectare;
- aprovizionarea continu si echilibrat a punctelor de selectare;
- costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la incinerarea reziduurilor menajere.
Tehnici si metode de transport
Transportul se face cu autovehicule care sa asigure si uurarea muncii fizice la ncrcarea din
containere sau saci.
Cerinele principale sanitare impuse fa de construcia vehiculelor de tansportat deeuri care
trebuie ntreinute i pe perioada exploatrii lor sunt urmtoarele:
a. s asigure ncrcarea gunoaielor rapid si pe ct posibil fr mprtiere, degajare de praf i
zgomot;
b. s asigure transportarea gunoaielor complet nchise si o descrcare rapid;
c. corespunztor caracterului zonei de colectare, s asigure obinerea unui factor util de ncrcare
i a unui grad de completare care permite exploatarea vehiculului la parametrii cei mai economi
si folosirea la maximum a capacitii de ncrcare util in concordan cu raporturile densitii
volumetrice a gunoaielor din zona de colectare, respectiv cu volumul util al vehiculului;
d. s fie echipate cu dispozitive de avansare continu a gunoaielor ncrcate i de repartizarea lor
uniform;
e. construcia s fie simpl i fiabil, exploatarea sigur, fr deranjamente;
f. vehiculele s corespund prescripiilor valabile privind circulaia pe drumuri publice i
sigurana circulaiei, lund n considerare i condiiile de teren.
Pentru asigurarea unor maini care s satisfac integral cerinele i din acest domeniu, Uniunea
European a adoptat Directiva European 89-392 CEE. Aceast directiv introduce principiul
"responsabilitii productorului, indiferent de culp pentru modul in care maina i ndeplinete
funciile pentru care a fost conceput, asigurnd in acelai timp protecia vieii i a sntii oamenilor,
securitatea muncii operatorilor i protecia mediului ambiant. In acest scop fiecare productor este
obligat s fac, pentru fiecare tip de main, o analiz de funcionalitate, de risc i siguran i s ia
toate msurile pe care le consider necesare, pentru ca maina s corespund integral cerinelor
beneficiarilor. Pentru asigurarea beneficiarilor c maina oferit ndeplinete aceste exigente,
productorul remite acestora o Garanie de conformitate cu Directiva European 89-392 CEE si
inscripioneaz pe main sigla CE, urmat de anul de punere in fabricaie. De asemenea, productorul
va supune maina testrii i agrementrii din partea unui organism autorizat.
24

7. TEHNOLOGII PENTRU PROCESAREA DE BAZ A DEEURILOR SOLIDE

O separare i procesare mai avansat a deeurilor ce au fost selectate i procesate la locul de

generare, precum i separarea deeurilor amestecate se desfoar de obicei n centrele de recuperare a
materialelor sau n centrele ce combin recuperarea i transferul. Centrele ce combin recuperarea i
transferul pot realiza separarea, compostarea, bioconversia i producerea de combustibil.
Preprocesarea deeurilor solide se face n scopul obinerii unui flux de deeuri cu omogenitate
mai mare pentru a permite recuperarea materialelor ca aluminiu, sticl, metale feroase. Aceste
activiti, ce se desfoar de obicei n unitatea de recuperare, includ: cntrirea, primirea i stocarea,
sortarea, tocarea i sortarea cu ajutorul aerului.
Staiile de cntrire
Cntrirea deeurilor ofer o informaie clar asupra cantitii primite i permite stabilirea
costurilor de procesare. Staia const ntr-un cntar-platform potrivit mrimii camioanelor mari de
transport.
Cnd camioanele sunt cntrite, se nregistreaz urmtoarele date: ziua i ora, datele de
identificare a camionului, masa camionului (tara), masa brut i masa net. Aceste informaii sunt
folosite i pentru ntiinarea deintorului camionului privind cantitatea de deeu transportat. Pentru
depozitarea n rampe de gunoi, cantitatea de deeuri primit indic modul cu care capacitatea de
depozitare este folosita i ajut la determinarea produciei totale de deeuri a platformei. nregistrarea
camioanelor ofer informaii asupra produciei de deeuri de pe rutele folosite de camioane. Toate
aceste date sunt folosite la stabilirea unor rute de colectare mai eficiente.
Staiile de cntrire pot funciona normal, caz n care este necesar un operator, sau automatizat.
n acest ultim caz, oferii posed cartele magnetice ce sunt introduse ntr-un cititor de cartele i
informaiile sunt colectate i prelucrate n mod automat.
Suprafeele de recepie i stocare
Pe aceste suprafee se primesc camioanele, se descarc i se stocheaz deeurile materiale
nainte de a fi procesate. Aceste suprafee sunt folosite de asemeni ca tampon/amortizor al sistemului de
procesare la intrarea n salturi a deeurilor. Cele mai multe uniti de recuperare au o funcionare n
continu, chiar dac deeurile sunt colectate doar 5 zile pe sptmn, cu un singur schimb pe zi.
Unitile de procesare a deeurilor pot realiza rar o vitez de procesare egal cu viteza cu care
sunt primite deeurile. Deeurile nu sunt primite uniform pe durata unei zile de lucru. Exist perioade cu
rate mici de primire i perioade cu rate mari de primire. Cum alimentarea liniei de procesare se face cu
o rat constant apar timpi n care cantitatea primit este insuficient i timpi n care cantitatea este prea
mare. De aceea este necesar stocarea temporar a deeurilor. n plus, dac dac procesarea se
realizeaz 24 ore din 24 , trebuie s existe pe suprafaa de stocare o cantitate suficient de deeuri la
sfritul zilei de lucru pn cnd camioanele ncep s aduc din nou deeuri. Cele mai folosite metode
de stocare a deeurilor de ctre unitile de recuperare sunt:
- pu i macara;
- pu cu fund mobil;
- platform basculant;
- sistem de stocare tip ATLAS.
Sistemul cu pu i macara (fig. 4) este cel mai vechi i rmne cea mai utilizat metod de
stocare n unitile de incinerare a deeurilor.
Alimentarea grtarului de ardere trebuie fcut alternativ cu deeuri uscate i deeuri umede
pentru a obine o ncrcare termic constant a focarului.
Aceast metod are avantajul c necesit o suprafa redus. Dezavantajele constau n costuri de
ntreinere mari i dificultatea de control a focului n pu.
Stocarea n pu cu fund mobil const ntr-un pu larg cu transportoare cu band rulant la partea
inferioar. Avantajele metodei constau n automatizare i capacitate mare de stocare pe o suprafaa
redus. Dezavantajele constau n preuri mari ale construciei si dificultatea separrii articolelor ce nu
25

pot fi procesate. Acest sistem s-a extins mai puin datorit tendinei unor deeuri de a se lipi de banda
transportoare.
Sistemul de stocare cu podea basculant este o alternativ a sistemului cu pu cu fund mobil.
Acest sistem const ntr-o platform din beton pe care sunt descrcate deeurile din camion, nconjurat
de un perete din beton armat proiectat s opun rezisten forei cu care ncrctorul cu cupa frontal o
exercit la ncrcarea cupei. Avantajele metodei includ costuri mai mici dect sistemul cu pu de stocare
i posibilitatea de curare n mod regulat a platformei i de presortare a deeurilor.
Sistemul de stocare de tip Atlas (fig. 5) este folosit mult la stocarea talaului, scoarei de copac i
a rumeguului. Acest sistem const ntru-un bazin de form circular care este alimentat pe la partea
superioar cu deeuri, printr-o deschiztur. Deeurile formeaz o grmad n form de con. Adunarea
bucilor de material de pe suprafaa bazinului este realizat cu ajutorul a 3-6 lanuri mturtoare.
Fiecare lan mturtor este fixat la un capt de inelul rotitor care nconjoar suprafaa de stocare.
Cellalt capt este liber. Cum inelul se rotete la periferia grmezii, lanurile mturtoare car deeurile
spre centru, unde se gsete un transportor cu band, aflat sub podeaua bazinului. Deeurile crate de
lanuri cad pe banda rulant i sunt transportate ctre destinaia dorit. La acest sistem apare problema
deteriorrii podelei datorit aciunii abrazive a nisipului i a sticlei ce se gsesc n deeuri. Acest lucru
duce la creterea costului de ntreinere. O alt problem apare cnd rezervorul nu este golit complet de
deeuri i unele deeuri care rmn n el o perioad mai mare de timp, avnd un coninut de umiditate
ridicat, ncep s fie biodegradate cu producerea de mirosuri.
abur
generator electric
electricitate
cuptor
rotativ de
uscare

turbin
perei ecrane
cazan

scruber

macara

co de fum
filtru cu saci

pu de
stocare
piston de
alimentare
aer de ardere

colectare cenu

colectare
cenu

Fig. 4. Sistem de incinerare cu pu de stocare i macara pentru manipularea deeurilor.

26

deeu

lan mturtor

band
transportoare
inel trgtor

perete bazin

Fig. 5. Sistem de stocare tip Atlas.

27

8. PROCESAREA FIZIC A DEEURILOR SOLIDE MUNICIPALE

8.1. Reducerea dimensiunilor deeurilor solide neprocesate
Deeurile solide brute sunt un amestec de cutii, ziare, sacoe, cutii de conserve, cauciucuri etc., toate
avnd dimensiuni i forme diferite. De aceea, deeurile primite de ctre o unitate de procesare sunt verificate n
ceea ce privete starea lor. Primul pas al procesrii const n golirea cutiilor i a sacilor de deeuri prin
deschiderea acestor containere ce sunt trecute printr-o tob cu cuite sau printr-un concasor (frmitor).
Caracteristicile formei i a distribuiei dup mrime a deeurilor solide variaz mult cu compoziia lor.
Exist o varietate de forme, dar cele mai multe componente ale deeurilor sunt fie cilindrice, sferice sau plate.
Mrimea constituenilor deeurilor poate varia de le un bob de nisip pn la un articol de mobil. Aceast
diversitate de forme i mrimi poate influena procesarea. Deeurile solide comerciale au dimensiuni cuprinse n
domeniul (5-20)cm, iar deeurile solide rezideniale au dimensiuni cuprinse n domeniul (2-25)cm. Dup
sfrmare, mrimea particulelor amestecului format din cele dou tipuri de deeuri ajunge la (5-9)cm.
Reducerea mrimii deeurilor solide se realizeaz n scopul obinerii unui material relativ uniform ca
mrime. Termenul folosit pentru procesele mecanice folosite n reducerea dimensiunilor i omogenizarea
deeurilor este shredding. Exist mai multe sisteme de shredding ce prezint avantaje i dezavantaje.
Morile cu ciocane sunt echipamentele cele mai folosite. Elementul principal este rotorul i n funcie de
orientarea acestuia morile cu ciocane se clasific astfel:
mori cu ax vertical (fig. 6.a);
mori cu ax orizontal (fig. 6.b).
4

a)
b)
1-ciocane; 2-ax; 3-carcas metalic; 4-motor electric de antrenare a rotorului; 5-transportor cu band; 6-grtar.
Fig. 6. Moar cu ciocane.
La morile cu ax vertical, deeul este sfrmat prin lovirea lor de carcas n urma impactului cu ciocanele
aflate n micare de rotaie cu vitez mare. Reducerea mrimii deeului este controlat de spaiul dintre ciocane
i carcas. Carcasa are form tronconic, baza mic fiind la partea inferioar. Aciunea de ventilaie a ciocanelor
produce un curent de aer de sus n jos, care mpreun cu gravitaia trage materialul deeu n moar. Din moar
va iei numai materialul ce are dimensiuni sub o anumit valoare. El va rmne n moar pn la reducerea sub
dimensiunea cerut. Timpul de staionare n moar a deeului depinde de spaiul dintre ciocane i carcas.
Numrul de ciocane determin numrul de impacturi, adic mrimea particulelor. Mrimea dorit a particulei
poate fi obinut modificnd numrul i dispunerea ciocanelor n moar.
Morile cu ciocane cu ax orizontal sunt mai des ntlnite dect primele. La acest tip de moar, mrimea
deeurilor la ieire este controlat de grtarul aflat la ieire. Aceste mori sunt folosite mai mult pentru
sfrmarea minereului, a pietrelor i a crbunelui i ele nu funcioneaz bine la sfrmarea deeurilor solide.
Datorit grtarului, moara nu poate evacua deeul, aceasta suferind distrugeri din partea materialelor cu
dimensiuni mari sau mai dure.
Moara cu ciocane i nicoval este prevzut cu unul sau dou axe orizontale avnd sensuri opuse de
rotaie, pe care sunt montate ciocanele i o nicoval de care sunt izbite particulele lovite de ciocane (fig. 7).
Aceast moar necesit putere mic de antrenare i realizeaz o reducere accentuat a mrimii particulelor. Alte
avantaje ale acestei mori sunt:
cost de exploatare redus;
1

 permite unor constitueni ai deeurilor s-i pstreze mrimea original. De exemplu, recipienii din metal i
sticl nu sunt sfrmai n buci mai mici i ei se amestec cu materialele organice din deeuri i pot fi separai
mai uor dect dac ar fi sfrmai. n plus, fracia organic este mai uor de procesat i utilizat cnd nu este
amestecat cu material anorganic.
ciocan

rotor

nicoval

Fig. 7. Moara cu ciocane i nicoval.

Moara cu discuri tietoare const din dou rotoare pe care sunt montate discuri tietoare ce acioneaz
ca un foarfece, ele avnd sensuri opuse de rotaie (fig. 8). Materialul deeu este tiat cnd este captat ntre dinii
discurilor sau este crpat/rupt. Aceste mori au turaii reduse pentru rotoarele ce sunt acionate hidraulic, iar
costurile sunt de asemeni reduse. Cuitele i schimb automat sensul de rotaie pentru a elibera materialul blocat
ntre dini. Obiectele mari, cum ar fi anvelopele de cauciuc pot fi sfrmate cu uurin. Mrimea deeului care
iese poate fi reglat prin modificarea distanei dintre rotoare.

rotor

disc cuit
cu dini

Fig. 8. Moara cu discuri tietoare.

Morile sunt mari consumatoare de energie. De exemplu pentru reducerea dimensiunii la 12,5 cm puterea
consumat este de (3-4,5)kWh/tona de deeu uscat procesat.
Reducerea volumului
Deeurile reciclabile precum sunt: hrtia, cartonul, recipienii din aluminiu sunt balotate pentru a uura
manipularea i a reduce costurile de transport. Echipamentele de balotare comprim materialul pe una sau mai
multe direcii prin aplicarea unei presiuni de (14-25) MPa cu ajutorul unui piston hidraulic.

8.2. Separarea componentelor deeurilor

Dup ieirea deeurilor din moar acestea sunt supuse proceselor de recuperare. Prin fiecare proces se
recupereaz un anumit component. Interesul este s se recupereze toate componentele reciclabile.
2

Separarea dup mrimea particulelor se realizeaz prin trecerea deeurilor printr-o sit. Sitele se
clasific n funcie de plasarea lor n fluxul de procesare a deeurilor n primare, secundare i teriare. Sita cu
ochiurile cele mai mari este primar i este dispus naintea tuturor unitilor de recuperare. Pentru a determina
mrimea ochiurilor sitei, care trebuie s fie potrivit cu cea a particulelor este necesar o analiz a deeurilor n
ceea ce privete mrimea particulelor. O sit rotativ (sau trommel) este folosit pentru procesarea deeurilor
brute, nainte de sfrmarea lor, pentru ndeprtarea rocilor, a sticlei, obiectelor din metal, materialelor plastice
de dimensiuni mari, a hrtiei. Trommelul const dintr-un tub cilindric perforat aflat n micare de rotaie i care
are axa nclinat fa de orizontal (fig. 9). Alimentarea cu deeuri se face pe la partea superioar (captul aflat
mai sus) i materialul este cernut pe msur ce este antrenat de cilindru. Prin rotirea cilindrului, particulele aflate
n contact cu peretele cilindrului se mic odat cu acesta pn ating o anumit nlime, dup care cad ajungnd
la suprafaa deeului cu reluarea ciclului. n interiorul cilindrului pot fi prevzute protuberane ascuite pentru
tierea i spargerea sacilor din plastic n care se gsesc deeurile. Materialul din interiorul cilindrului tinde s
urmeze o traiectorie elicoidal n parcurgerea lungimii cilindrului. Dimensiunea orificiilor cilindrului (sitei)
depinde de tipul materialului care trebuie separat.
alimentare cu

deeuri

material de
dimensiuni
mari

vedere n interiorul unui trommel

material
mrunit

Fig. 9. Sit rotativ (trommel).

Sitele cu discuri constau din discuri n form de can sau stea montate pe axe rotitoare perpendiculare
pe direcia de deplasare a materialului deeu (fig. 10). Discurile se rotesc toate n aceeai direcie astfel c
particulele mai mari, ce nu cad printre discuri vor strbate lungimea sitei. Aceste site pot fi construite pentru a
separa particule cu dimensiuni de la 0,6 cm la 20 cm. Particulele mari, precum recipienii pot fi separate cu
uurin.
alimentare cu

deeuri
disc n
form de
stea

agitare

material de
dimensiuni mari

material
mrunit

Fig. 10. Sit cu discuri.

Separarea dup densitate a deeurilor
Cele mai cunoscute metode de separare dup densitate sunt flotaia cu lichid i clasificarea cu aer.
3

Flotaia cu lichid separ materialele ce compun deeurile n dou categorii: cele care au o densitate mai
mic dect cea a lichidului i cele ce au o densitate mai mare dect a lichidului folosit pentru separare.
Clasificarea cu aer este o metod des ntlnit n separarea uscat dup densitate a deeurilor solide
municipale. Aceast metod folosete gravitaia i curenii de aer pentru separarea deeului care este introdus
ntr-un flux de aer. Deeurile sfrmate sunt separate ntr-o fracie uoar cum ar fi: hrtia, plasticul i alte
materiale uoare i o fracie grea constnd din material organic i anorganic, cum ar fi: pietri, piese din metal,
etc. Procesul de separare ntr-un clasificator cu aer depinde de viteza i debitul de aer.
Factorii ce determin separarea particulelor ntr-un curent de aer sunt:
mrimea particulei;
forma particulei;
densitatea particulei.
Micarea ascensional a aerului creeaz o for de mpingere care se opune forei de gravitaie a
particulelor deeului. Aceast for este influenat de forma particulei i de numrul Reynolds, dar este foarte
greu s se realizeze o analiz teoretic a proiectrii unui clasificator. Fabricanii de astfel de aparate se bazeaz
n proiectare pe modele pilot. n fig. 11 este prezentat un clasificator cu aer ce separ particulele anorganice de
cele organice. Componentele cu densitate mic i rezisten la naintare mare formeaz fracia uoar, iar
componentele cu densitate mare i rezisten la naintare mic formeaz fracia grea. Fracia uoar este
constituit n cea mai mare parte din materiale combustibile reprezint circa (60-80)% din totalul deeului, n
timp ce fracia grea este constituit din materiale necombustibile. Principiul de baz al acestei metode const n
faptul c materialele cu densitate mic tind s se deplaseze n direcia jetului de aer, n timp ce cele cu densitate
mare se mic foarte puin pe direcia jetului de aer sau rmn nemicate.
aer

alimentare
cu deeuri

materiale
uoare

materiale
grele
Fig. 11. Clasificator cu aer.

jet de aer

Clasificarea cu aer a deeurilor prezint cteva probleme, cum ar fi:

particulele umede au tendina de aglomerare i de formare de particule mai mari;
hrtia umed are tendina de a se lipi de murdrie antrennd aceasta spre fracia uoar;
particulele mici de sticl se nfig n hrtie i n alte deeuri i astfel ajung la fracia uoar i nu la cea grea.
Pentru deeurile care au suferit un proces de separare se poate folosi procedeul de clasificare cu cuit
de aer. Deeurile sfrmate sunt introduse ntr-un curent nclinat de aer i componentele vor fi antrenate de
curentul de aer pe o distan ce depinde de greutatea i forma lor. Curentul de aer va transporta hrtia i
plasticul, iar materialele dense vor cdea mai repede. n funcie de construcia clasificatorului se poate face
clasificarea pe 2 pn la 5 fracii. Deoarece procesul de clasificare se face ntr-o incint nchis nu sunt
probleme cu praful. Clasificarea cu cuit de aer prezint un cost redus de investiie i de operare.
4

aer sub
presiune
materiale materiale
grele
uoare
Fig. 12. Clasificarea cu cuit de aer.
Separarea magnetic se bazeaz pe forele magnetice de atracie i de respingere a obiectelor feroase.
Exist mai multe tipuri de separatoare magnetice, cele mai multe dintre ele utiliznd un scripete magnetic la
captul unui transportor cu band. Datorit forei de inerie ce acioneaz asupra materialului (deeurilor) aflat
pe transportorul cu band, acesta tinde s se deplaseze n direcia de micare a benzii n timp ce este descrcat.
Magnetul aflat deasupra captului de descrcare al benzii prinde (datorit forei de atracie) materialele feroase
de suprafaa unei benzi ce acoper magnetul i care le transport ctre un recipient. n fig. 13, metalele feroase
din deeu sunt ridicate de primul magnet, sunt lipite de banda ce acoper magneii i transportate la al doilea
magnet, care are polaritate invers, cauznd astfel rotirea materialului. Aceasta duce la eliberarea (desprinderea)
materialului neferos (hrtie, plastic) ce a fost antrenat de ctre cel magnetic. Materialul feros este apoi atras de
un al treilea magnet i transportat la captul de descrcare al benzii.

1
2

materiale
neferoase

materiale
feroase

Fig. 13. Separator magnetic.

Eficiena de colectare a materialului feros din deeurile solide este de circa 80-85%. Deoarece valoarea
materialului feros recuperat este relativ mic, iar costurile de procesare (transport, recuperare-separare) sunt
mari, uneori mai mari dect valoarea de pia, este recomandabil ca recuperarea metalului s se fac pe
parcursul primelor faze de procesare.
n deeurile solide municipale, aluminiul este principalul metal neferos, el reprezint circa 80-85% din
coninutul total de metale neferoase. Prin recuperarea aluminiului se poate obine un venit de 20 de ori mai mare
pe ton dect prin recuperarea sticlei, recipienilor din oel sau hrtiei.
5

9. TRANSFORMAREA TERMOCHIMIC A DEEURILOR SOLIDE

Arderea (incinerarea) este un proces de descompunere termic prin oxidare exoterm la
temperatur ridicat (peste 1000C). Arderea este folosit pentru a transforma deeurile ntr-un material
cu volum redus, nepericulos sau n energie. Principalele elemente chimice constitutive ale deeurilor sunt:
carbonul, hidrogenul i oxigenul. Unele deeuri pot avea un coninut ridicat de sulf, iar altele de azot.
Cnd la ardere particip o cantitate adecvat de oxigen, carbonul se oxideaz la CO2, hidrogenul la ap
(H2O) i sulful la SO2. Arderea fiind o reacie chimic se supune legilor de echilibru chimic, cineticii
chimice i termodinamicii. Reaciile de ardere depind de masa de oxigen, timp, temperatur i turbulen.
Arderea deeurilor poate fi realizat:
n condiii stoechiometrice: cantitatea de oxigen folosit la ardere este egal cu cea necesar arderii
complete fr ca n gazele de ardere s se gseasc oxigen;
cu exces de aer;
cu deficit de aer, adic n condiii substoechiometrice: ardere parial, pentru generarea gazelor
combustibile ce conin CO, H2 i hidrocarburi. Aceast ardere este denumit gazificare.
Folosirea oxigenului este n exces n reacia de ardere se face n scopul obinerii unei arderi ct
mai complete. Pentru ca reacia de ardere s fie complet ea necesit un anumit timp. Multe componente
ale deeurilor au o temperatur de autoaprindere ce trebuie depit pentru a se iniia reacia de ardere. O
temperatur mai mare a reaciei de ardere duce la o vitez mai mare de ardere, dar i la o emisie crescut
de NO. Turbulena este la fel de important, deoarece ea produce amestecarea gazelor combustibile cu
oxigenul n focar, care este esenial pentru o ardere complet. Experiena n arderea deeurilor a
demonstrat c este nevoie de o temperatur ridicat pentru a distruge componentele toxice i a recupera
cldura produs.
Pentru a determina necesarul de aer pentru arderea stoechiometric trebuie cunoscut coninutul
procentual de carbon (c), hidrogen (h), oxigen (o) i sulf (s).
Deeurile trebuie s fie combustibile pentru a fi distruse. Prin arderea deeurilor organice rezult
cldur, gaze de ardere (CO2, H2O, SO2, NO) i produse solide ale arderii (cenua).
Reacia arderii stoechiometrice este:

9
1
9
C
H4
S + (O2 + 3,76 N 2 ) CO2 + H 2 O + 3,76 N 2
+2
+3
14
4244
3
4 14
combustibi l
1442442444443
aer
gaze

de

ardere

Pentru deeul cu compoziia elementar, exprimat masic

c + h + s + n + a + w = 100%
volumul/masa de aer necesar arderii stoechiometrice i volumele/masele gazelor de ardere sunt date n
tabelul 1.
Tab. 1. Volumele i masele de gaze de ardere i aer necesar arderii stoechiometrice.
Masa
Volumul
(kg/kg comb.)
(m3N/kg comb)
CO2
H2O
SO2
N2
A

44
c
12
18
h
2
64
s
32
c h s
3,76 + + 28
12 4 32

22,41
c
12
22,41
h
2
22,41
s
32
c h s
22 ,41 3,76 + +
12 4 32

Gaze de
ardere
Aer de
ardere

44
18
64
c h s
c + h + s + 3,76 + + 28 + n + a
12
2
32
12 4 32
o
c h s
32 + +

12 4 32 32

c h s
22 ,41 4 ,76 + +
12 4 32
o
c h s
22 ,41 + +

12 4 32 32

Incinerarea este o form fundamental a procesrii termochimice a deeurilor ce implic oxidarea

rapid a deeurilor.
Principalele procese ale arderii deeurilor solide sunt: uscarea pe msur ce deeurile sunt
nclzite la intrarea n focar (umiditatea se evapor la atingerea temperaturii de 105C); volatilizarea sau
piroliza (descompunerea termic n absena oxigenului), gazificarea carbonului fix i arderea n faza
gazoas. n fig. 14 sunt prezentate schematizat aceste procese. Cnd deeul solid intr n camera de
ardere, temperatura lui ncepe s creasc ceea ce duce la degajarea volatilelor. Dup degajarea complet i
arderea volatilelor rmne carbonul fix i cenua. Cnd temperatura din camera de ardere atinge valoarea
de autoaprindere a carbonului fix (>980C), pe seama arderii volatilelor, ncepe i arderea acestuia. Pentru
a realiza o distrugere complet (prin ardere) a ntregului material combustibil, temperatura trebuie s fie
mai mare de 980C n ntreg volumul camerei de ardere i oxigenul s fie n cantitate suficient.
aer

umiditate

volatile

H2O
O2, N2

C3H8, CO, O2

C3H8, CO, H2

CO, CO2

reaciile fazei
gazoase

O2

CO, CO2, H2O, O2

cenu liber

carbon i
cenu legat

Fig. 14. Prezentarea schematic a arderii deeurilor solide.

Coninutul de cldur
Principalele caracteristici ale deeurilor de care se ine seama n alegerea sau proiectarea unui
incinerator sunt:
- coninutul de cldur;
- coninutul de umiditate;
- coninutul de material combustibil i de material necombustibil.
Coninutul de cldur este dat de puterea calorific inferioar sau puterea calorific superioar.
Puterea calorific superioar se determin ca i la combustibilii solizi i lichizi (conform SR ISO
1928:1995 ce nlocuiete STAS 5269-82) prin arderea complet a unei cantiti cunoscute de deeu n
bomba calorimetric i calcularea cldurii eliberate prin msurarea variaiei de temperatur a apei din
vasul calorimetrului.
Deeurile cu putere calorific mare, coninut de umiditate mai mic de 50 %, coninut de cenu sub 60 %
pot fi arse far supliment de combustibil. Deeurile materiale cu putere calorific mic, coninut mare de
umiditate i cenu necesit un combustibil suplimentar pentru a putea fi arse.

Coninutul de cldur al deeurilor poate fi calculat dac se cunoate compoziia elementar a deeurilor.
Datorit preocuprilor privind emisia de compui cu clor, cnd se efectueaz analiza elementar se
determin i coninutul de halogeni al deeurilor.
Puterea calorific superioar a unui deeu a crui compoziie este cunoscut se calculeaz cu relaia:
Qsi = 339c + 1440 h 139 ,1o + 105 s [kJ/kg]
unde: c, h, o, s procentele masice de carbon, hidrogen, oxigen, respectiv sulf raportate la starea iniial a
deeului, (%).
Puterea calorific inferioar a deeurilor se poate calcula cu relaia:
Qii = Qsi 2500(w 9h ) [kJ/kg]
n tabelele 2, 3 i 4 sunt date puterea caloric superioar a componenilor deeurilor menajere, compoziia
deeurilor menajere i compoziia elementar a acestora.
Tab. 2. Puterea caloric superioar a componenilor deeurilor menajere
Nr.
Componeni
Puterea calorific (kJ/kg)
crt.
1
Resturi alimentare
15 000-20 500
2
Hrtie, cartoane
16 000-18 000
3
Textile
16 000-19 800
4
Deeuri de lemn
18 000-20 600
5
Plastice
29 200-37 600
6
Oase
16 000
7
Policlorur de vinil
40 500
8
Polietilen
45 000

Tab. 3. Compoziia deeurilor menajere - global i pentru Bucureti.

Tip deeu
Hrtie
Materiale plastice
Metale
Sticl
Textile
Diverse (resturi vegetale etc)
Umititate

Coninut procentual masic

Media pe ar
Bucureti
13,8
3,56
11,0
1,60
2,5
1,59
5,5
2,20
3,2
2,10
64
58,65
nespecificat
30,30

Tab. 4. Compoziia elementar a deeurilor.

Material
Deeuri amestecate
Hrtie de mpachetat
Ziare
Reviste
Alte hrtii
Plastic
Cauciuc/piele
Lemn
Textile
Deeuri de grdin
Resturi alimentare

Carbon
(%)
27,5
36,79
36,62
32,93
32,41
56,43
43,09
41,20
37,23
23,29
17,93

Hidrogen Oxigen
(%)
(%)
3,7
20,60
5,08
35,41
4,66
31,76
4,64
32,85
4,51
29,91
7,79
8,05
5,37
11,57
5,03
34,55
5,02
27,11
2,93
17,54
2,55
12,85

Azot
(%)
0,45
0,11
0,11
0,11
0,31
0,85
1,34
0,24
3,11
0,89
1,13

Clor
(%)
0,50
0,12
0,11
0,13
0,61
3,00
4,97
0,09
0,27
0,13
0,38

Sulf
(%)
0,83
0,23
0,19
0,21
0,19
0,29
1,17
0,07
0,28
0,15
0,06

Umiditate
(%)
23,20
20
25
16
23
15
10
16
25
45
60

Cenu
(%)
23,40
2,26
1,55
13,13
9,06
8,59
22,49
2,82
1,98
10,07
5,10

Gazele rezultate la arderea deeurilor solide municipale au aciune coroziv asupra componentelor
cazanului de abur, cum ar fi evile supranclzitorului de abur. Conversia deeurilor n electricitate se face
cu ajutorul cazanului ce produce abur pe seama cldurii degajate prin arderea deeurilor, abur ce se
destinde ntr-o turbin ce antreneaz un generator electric (fig. 15). Eficiena acestei conversii depinde
foarte mult de temperatura aburului. Din pcate, datorit coroziunii rapide ce are loc cnd temperatura
aburului este ridicat, eficiena instalaiilor actuale este de circa 20%. Coroziunea depinde att de
temperatura gazelor de ardere ct i de temperatura pereilor cazanului, aa cum se poate vedea n fig. 16.

Tipuri de incineratoare
Incineratoarele pot fi proiectate s lucreze cu deeuri solide municipale procesate sau cu deeuri
solide municipale neseparate (ardere n mas).
La incineratoarele cu ardere n mas, deeul solid suport o procesare minim nainte de a intra
n incinerator. Deeul este depozitat pe o platform unde are loc ndeprtarea obiectelor ce sunt
inacceptabile pentru incinerare. n ciuda verificrii efectuate de ctre operatorul de macara se ntmpl ca
articole necombustibile i chiar deseuri periculoase s ajung n mod deliberat sau accidental n
incinerator. Din acest motiv, sistemul trebuie proiectat pentru manipularea acestor deeuri fr a provoca
distrugeri.
Dup verificarea deeurilor, acestea sunt mpinse n puul de stocare sau pe banda transportoare
de alimentare al plniei. Alimentarea focarului se face cu vitez constant. Sistemele de ardere n mas
folosesc focare cu perei membran cu ap (fig. 17). Aceti perei primesc cldura prin radiaie i
convecie. Focarul lucreaz la un nivel de temperatur mai sczut dect focarele ce au pereii din
materiale refractare. Acestea din urm, n schimb, sunt mai mici, mai ieftine i mai eficiente n ceea ce
privete recuperarea cldurii.

Control ardere

Injecie
amoniac

Co de fum
Generare abur

Control emisii
poluante
Injecie Injecie carbon
calcar activ

Ialimentare
focar

Turbin cu abur
Filtre sac

Transformator
electric

Turn de
reacie
Pu

Colectare
cenu

Strat
Ieire mat.
incandescent metalice

Colectare
produi de
curire

Ieire zgur

Recepie i amestecare

Focarul cazanului

Cazan
recuperator

Tratare gaze de ardere

Turbin cu gaze

Generare electricitate Livrare n reea

Fig. 15. Schema centralei termoelectrice pe baz de deeuri menajere Biscaia-Spania.

peratura metalului, (C)

Combustibilul derivat din deeuri (CDD) este acea fracie combustibil a deeurilor solide municipale ce
sunt procesate pentru a se nltura metalele, sticla i alte materiale necombustibile, obinndu-se astfel un
produs mai omogen. Materialul combustibil astfel obinut poate fi procesat mai mult pentru a-i crete
densitatea prin comprimare, sau poate fi mrunit. Incineratoarele de CDD sunt prevzute cu grtar
circulant. Datorit coninutului de energie mai ridicat al CDD, aceste sisteme de ardere pot fi mai mici
dect sistemele de ardere n mas ce ard aceeai cantitate de deeuri.

700
600
500
400
300
200
100

Zona coroziunii
de viteza mare

4
Zona coroziunii
de viteza redus

Fig. 16. Coroziunea la incineratoare.

Incineratorul n strat fluidizat- const dintr-un cilindru vertical metalic, izolat la interior cu
crmid refractar, un strat de nisip sau calcar, o gril de susinere i de admisie a aerului de fluidizare i
de ardere i un orificiu de introducere a deeurilor (fig. 18). Aerul de fluidizare face ca stratul de deeu s
devin fluid i s se expandeze atingnd un volum de dou ori mai mare dect cel iniial. Acest tip de
incineratoare permite arderea unei varieti mari de combustibil incluzd i deeuri solide municipale,
biomas, nmoluri i deeuri chimice.
Folosirea calcarului ca material pentru stratul fluidizat permite arderea combustibililor cu coninut
ridicat de sulf. Calcarul (CaCO3) reacioneaza cu oxigenul i SO2 format prin arderea sulfului formnd
sulfat de calciu (CaSO4) i dioxid de carbon (CO2).
Incineratoarele cu camere multiple sunt compuse din dou sau trei compartimente: camera de
iniiere sau primar de ardere, camera de amestecare i camera secundar de ardere. Geometria acestor
camere este dictat de doi parametri: vitezele de curgere a gazelor de ardere si timpii de reziden a
acestora. Vitezele gazelor influenteaza amestecarea, iar timpii de rezidenta influenteaza viteza de ardere.
Pentru o ardere complet este necesar un timp de reziden adecvat. Normele privind poluarea aerului
sunt cele care fixeaz vitezele i timpii de reziden a gazelor de ardere. Construcia acestor incineratoare
se poate mbunti prin cercetare-dezvoltare. Aceste incineratoare folosesc gratare de ardere oscilante, cu
impingere inferioara, gratare in trepte si gratare plane fixe. Gratarele mictoare sunt folosite pentru
arderea RDF, dar si pentru arderea deeurilor neprocesate. Deeurile neprocesate au un coninut
neomogen i micarea grtarelor face posibil expunerea deeurilor la temperatur ridicat si permite
accesul aerului de ardere la acestea.

Aerul de ardere in incineratoare se introduce in cantitate mai mare de 2-4 ori decat cantitatea de
aer necesar arderii stoechiometrice.

evacuare gaze
de ardere
evi
vaporizatoare

injecie amoniac

alimentare
incinerator

distribuitor aer
de ardere

material
fluidizat

evi imersate
n strat

gril

aer de fluidizare

colector tuburi
imersate n strat

camer distribuie
aer de fluidizare

plnie de
colectare

conveier vibrator

Fig. 18. Incinerator n strat fluidizat.

n fig. 19 este prezentat un incinerator cu dou camere:
camera primar de ardere care realizeaz o cretere rapid a temperaturii n camer. Alimentarea
cu aer de ardere se face n mod continuu prin orificii multiple practicate n peretele cel mai de jos.
Forma oval a camerei provoac o curgere turbulent a aerului ce asigur o bun amestecare gazele
de ardere nainte de intrarea n camera de post-ardere. Temperatura este de 700C 900C;
camera secundar de ardere (camera de post-ardere) asigur ca i camera principal
descompunerea termic i oxidarea carbonului ars incomplet i a gazelor volatile. Aceast camer
este dotat cu prenclzitor de aer.
Poluarea aerului produs de inceneratoare
Incineratoarele produc urmtorii poluani:
particule solide;
SO2, NOx, HC, CO;
poluani periculoi ai aerului: metalele grele, dioxina, hidrocarburile aromatice i compui ai lor.
Particulele materiale sunt constituite din cenu, buci de sticl, metal, particule de carbon arse
incomplet i material inert (nisip). Aceste particule se acumuleaz la poarta inferioar a camerei de
ardere. Cenua zburtoare este format din material necombustibil- oxizi anorganici- incluzand metalele
grele. Particulele de metale grele sunt emise ntr-o gama larg de dimensiuni. Dac temperatura n camera
de ardere este ridicat, metalele se gsesc sub form de vapori. Unele sruri de metale au temperatura de
fierbere mai scazut. O problem deosebit o ridic mercurul, deoarece are temperatura de fierbere de
373C. Dac cei mai muli vapori ai metalelor se condenseaz la rcirea gazelor de ardere, mercurul
rmne n stare de vapori. Studiile efectuate au artat c particule foarte mici n fracia respirabil (0,115m) sunt emise de incineratoare. Mercurul poate fi reinut din gazele de ardere prin filtrarea umed a
acestora.

Gazele de ardere pot conine acid clorhidric (HCl) provenit din arderea policlorurii de vinil sau a
altor materiale plastice ce conin clor. O parte din acidul clorhidric este absorbit de particulele alcaline.
Concentraia medie a HCl n gazele de ardere provenite de la incineratoare este de 100 150 ppm.
Temperatura de ardere este in general sub 1100C, ceea ce limiteaz producerea de NOx.
Coninutul de sulf al deeurilor solide municipale este de apoximativ 0,1-0,2 %. Prin urmare,
emisia de SO2 este redus.
Producerea unui amestec de gaze acide creeaz probleme att de exploatare ct i de mediu.
Aceste gaze trebuie convertite n forma solid prin precipitare sau absorbite de ctre particule solide sau
lichide cu ndeprtarea particulelor rezultate ntr-o instalaie special. Reinerea gazului acid poate fi
fcut prin filtrare umed, filtrare semiumed i filtrare uscat.
Substanele foarte toxice (dioxinele i furanii) sunt produse n incineratoare, la procesarea
chimic, albirea hrtiei cu clor, arderea combustibililor diesel, instalaiile de ardere casnice, industria de
conservare a lemnului i la utilizarea pesticidelor. Dioxinele sunt toxice i cancerigene n general,
controlul dioxinelor i furanilor este dependent n mare msur de eficiena arderii. Exista o corelaie ntre
temperatura de ardere, timpul de reziden i emisiile de dioxin i furan. In SUA se recomand ca
temperatura minim n sistemele de procesare termic s fie de 1000C 105C cu un timp de reziden
de o secund sau mai mare. Condiiile care minimizeaz generarea de CO minimizeaz i generarea
dioxinelor i furanilor. Chiar dac incineratoarele sunt prevzute cu instalaii performante de curire a
gazelor de ardere, unele poluri sunt inevitabile.

capac co
de fum
port prelevare
probe
cap co de fum
co de fum

termocuplu
secundar

material refractar
termocuplu
primar

arztor
primar
ncrctor
semi-automat

manta
exterioar

u alimentare

ventilator
aer

arztor secundar

camera postardere

u
incinerator

panou comand
ardere

canal aer primar

camera primar de
ardere

conveior
cu raclei

evacuare cenu

Fig. 19. Incinerator cu dou camere.

10. TRANSFORMAREA BIOLOGIC A DEEURILOR

Materia organic din deeurile solide municipale ridic o problem serioas privind depozitarea,
dar are poate fi tansformat n chimicale utilizabile sau n combustibil. Microorganismele biodegradeaz
materia organic n gaze, solide i energie. Pentru ca acestea s lucreze i s se reproduc este necesar ca
ele s aib o surs de energie, un mediu cu pH i temperatur corespunztoare i un substrat netoxic. De
asemenea este important tipul de microorganisme folosite la biodegradare (ele pot realiza transformari
aerobe sau anaerobe). O aplicaie important a principiilor biologice se regsete n procesul de
compostare a deeurilor solide ( resturi vegetale, alimentare).
Compostarea devine o opiune tot mai popular de management al deeurilor pe msur ce
comunitile gsesc ci de a nu mai trimite deeurile la rampa de gunoi. Ea poate fi aplicat la
transformarea deeurilor vegetale i a fraciei organice a deeurilor solide municipale, iar co-compostarea
poate fi aplicat cu deeurile de noroi.
n condiiile n care nu se mai gsete teren pentru depozitarea deeurilor, legislaia privind
protecia mediului devine tot mai restrictiv, iar opoziia public fa de aceste faciliti crete, devine tot
mai evident c reducerea surselor i programele de reciclare a deeurilor trebuie impelementate.
Compostarea este procesul degradarea biochimic a deeurilor organice. Produsul final al
compostrii este un matarial asemntor humusului, care poate fi folosit ca ngrasamant natural al solului.
Cele mai multe procese de compostare sunt poiectate pentru operarea aerobic (n prezena
oxigenului). ntr-un proces de compostarea aerobic, microorganismele descompun deeurile organice
dup cum urmeaz:
Materie organic + O2 celule noi +CO2+H2O+NH3+SO4
bacterii

aerobe

Organismele aerobe de compostare sunt: bacterii, mucegaiuri i protozoare.

Procesul de compostare are este ifluienat de urmtorii parametrii: coninutul de umiditate,
temperatura, coninutul de oxigen, raportul C/N i pH.
Coninutul optim de umiditate este de 50-60%. Sub 50% umiditate, activitatea metabolic scade.
Peste 60% umiditate, accesul oxigenului este blocat prin umplerea golurilor dintre particule i aceasta
duce la scderea temperaturii.
Compostarea este un poces exoterm cu variaii ale temperaturii n timpul procesului de
descompunere dupa cum umeaz:
- faza psihrofilic
32,7C 37,7C
- faza mezofilic
42,7C C 52,7C
- faza termofilic
67,7C C 77,7C
Cel mai bun rezultat este obinut dac faza termofilic poate fi atins dup cteva sptmni i
apoi meninut. O temperatur mai mare dect cea din faza termofilic poate inhiba activitatea biologic
i n acelai timp bacteriile patogene pot fi distruse.
Oxigenul este esenial n descompunerea aerob. Cu un nivel mai mic de oxigen, procesul de
descompunere devine anaerob, care este mult mai lent i care genereaz mirosuri. Prin rscolirea i
ventilarea compostului se poate asigura o concentraie suficient de oxigen.
Raportul carbon/azot (C/N) este o masura a conditiilor biochimice optime ce sunt ntrunite la
valori cuprinse ntre 20/1 i 40/1. Dac raportul este mai mic dect 20/1 trebuie adugat material bogat n
carbon, iar dac este mai mare de 40/1 trebuie adaugai compui bogai n azot.
Valoarea optim a pH-ului se afl n domeniul 6-8. n pimele zile ale pocesului de biodegradare,
pH-ul este mai mic de 5, deoarece se formeaz acizi organici. Apoi, pH-ul crete pe msur ce aceti acizi
sunt descompui n faza termofilic.
Compoziia biochimic influeneaz n mare msur desfurarea procesului. Materiale precum
deeuri umane, plante, deeuri alimentare sunt uor degradabile, iar materialele cu coninut ridicat de
lignin, cum ar fi scoara de copaci, lemnul, deeuri vegetale i unele produse din hrtie sunt greu
biodegradate. naintea compostrii, deeurile trebuie preprocesate n vederea separrii prii compostabile
de cea necompostabil (sticl, plastic, metale).
Co-compostarea const n compostarea simultan a dou sau mai multor fluxuri de deeuri
diferite cu deeuri de nmol sau alt material bogat n azot. Deeurile de nmol ofer umiditate i nutrieni
pentru compostare.

Compostarea n gospodriile individuale este mult practicat pentru transformarea deeurilor din
curte i a celor menajere. Aceast operaie reprezint o activitate de reducere a sursei de deeuri ntruct
materialul compostat nu ajunge n fluxul deeurilor municipale. Cele mai utilizate metode sunt
compostarea n arcuri (fig. 20.a) i compostarea n stive (fig. 20.b).
Tehnici de compostare
Cele mai utilizate metode de compostare sunt: metoda irurilor de stive (fig. 21), metoda stivei
statice (fig. 22) i compostarea n vas nchis (fig. 23). n prima metod, cunoscuta i ca metod cu
agitaie, deeul de compostat este agitat periodic pentru a se asigura accesul aerului, pentru controlul
temperaturii i amestecarea deeului. n a doua metod (static), aerul este aspirat prin stiva statica i
refulat prin alt stiv cu deeu mrunit folosit drept filtru pentru reinerea mirosurilor. Stivele n iruri
sunt lungi, n form de trunchi de piramid cu nlimea de (2-2,5) m i limea de (4,5-5,20) m la baz.
material
de acoperire

amestec de
compostare

conduct pentru aerare

surcele de lemn

a)

b)

Fig. 20. Compostarea n arcuri (a) i compostarea n stive (b).

Fig. 21. Compostarea n iruri de stive.

aer

ventilator
compost mrunit
material deeu bine
amestecat
baz poroas (surcele de
lemn sau compost mrunit)

conduct
perforat
drenare condens

stiv filtru

Fig. 22. Compostarea n stiv static.

Stivele sunt rscolite o dat sau de dou ori pe sptmn pe perioada de compostare de
aproximativ 5-6 saptamani, pentru aerare i amestecare. nainte de formarea stivelor, materialul organic
este prepocesat. Compostarea n iruri de stive necesit suprafee mari de teren. La compostarea n stive

statice, aerarea este realizat prin suflarea sau aspirarea aerului printr-un sistem perforat i flexibil de evi
de drenare.
Sistemul stivelor statice aerate const dintr-o reea de evi de aerare sau ventilare, peste care este
dispus fracia organic procesat a deeului solid municipal. nlimea stivei este de 2-2,5 m i un strat
de compost fin este asezat deasupra stivei pentru a o izola termic i a mpiedica rspndirea mirosurilor.
Aerul este introdus pentru a oferi oxigenul necesar conversiei biologice i pentru reglarea temperaturii n
stiv. Folosind senzori pentru temperatur i oxigen, sistemul poate funciona n condiii optime pentru
activitatea de compostare cu meninerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru a distruge germenii
patogeni.
Compostarea nchis se desfoar ntr-un vas reactor nchis. Biologia acestui proces este aceeai
ca la procesul deschis. Compostarea nchis permite un control mai bun al mediului (temperatur,
umiditate, aerare) n timpul compostrii. Sistemul de compostare n vas are un timp de 14 zile pentru
compostare i 20 de zile pentru conservare, n timp ce sistemul deschis are un timp de minimum 21 de
zile pentru compostare i 30 de zile pentru conservare. Sistemul nchis necesit o suprafa de teren mai
mic. Sistemele mecanice ale vaselor de compostare sunt proiectate sa minimizeze rspndirea
mirosurilor i timpul de procesare prin controlul mediului din reactor. Costurile de capital i de exploatare
sunt mai mari.
deeu solid
pentru compostat

aer i gaze

material de compostat

aer
eav perforat

Fig. 23. Compostarea n vas nchis.

11. PIROLIZA
Piroliza reprezint descompunerea termic a compuilor organici n prezena redus a oxigenului.
Este un proces nrudit cu arderea, un proces termic n care materialele organice sunt nclzite pan la
temperaturi ridicate ntr-un mediu lipsit de oxigen.
Piroliza este un proces de distilare, este o reacie n care cldura trebuie oferit reaciei (reacie
endoterm) pentru ca aceasta s aib loc.
O reacie tipic de piroliz utiliznd celuloza este:

C 6 H10 O 5 CH 4 + 2CO + 3H 2 O + 3C
n care se produce un gaz ce conine metan (CH4), monoxid de carbon (CO) i umiditate.
Compoziia i cantitatea produilor pirolizei pot fi variate prin controlarea parametrilor de operare
(presiune, temperatur, timp, mrimea materiei prime, combustibili auxiliari). Temperatura mai mare de
760C favorizeaz producerea gazelor precum: hidrogen, metan, monoxid de carbon i CO2. Temperaturi
n domeniul (450-730)C conduc la formarea gudronului, mangalului i a lichidelor precum metanol, acid
acetic i uleiuri.
Deeul solid municipal este mrunit pn la dimensiunea de 10cm i apoi trecut printr-un
separator magnetic nainte de a fi introdus n reactorul de piroliz. n reactor (fig. 24), deeul trece prin

10

zona de uscare, zona de piroliz, zona de gazificare a mangalului i apoi se depune pe stratul de cenu
aflat la partea inferioar a reactorului. Amestecul de aer i abur injectat la partea inferioar a reactorului
reacioneaz cu resturile de mangal producnd cldura necesar pirolizei deeului intrat. O parte din abur
se descompune n timpul reaciei, iar restul nclzete deeul proaspt introdus. Gazele formate n reactor
sunt comprimate i transportate la o instalaie de producere a energiei electrice cu turbin cu gaze.
deeu solid

alimentator ermetic
gaze produse

zona de uscare
i prenclzire

200C

zona de piroliz

700C

zona de gazificare
a mangalului

100C

zona de cenu

plnie cenu
evacuare ermetic
cenu

aer+abur

Fig. 24. Reactor (Battelle) de piroliz.

12. DEPOZITAREA CONTROLAT A DESEURILOR (WASTE

LANDFILL)
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor
prin depozitare pe sol sau in subteran,.
In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica
dupa cum urmeaza:
depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);
depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);
depozite pentru deseuri inerte (clasa c).
Proiectarea depozitelor de deseuri
Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei
mai importanti sunt:
cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate se evalueaza in functie de
11

prognozele de dezvoltare a localitatilor;

caracteristicile amplasamentului in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata
de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de
protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate;
posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului se evalueaza in functie de
natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de
dezvoltarea pe termen lung etc.
Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei
analize pluricriteriale care cuprinde:
criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a
straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta
fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta
terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare;
criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte
obiective; regimul precipitatiilor;
criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani);
distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri
de acces, utilitati etc.);
criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj;
accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a
unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.

Construirea depozitelor de deseuri

Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si echipamente
fixe principale:
poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;
echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri;
facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator;
drumuri interioare;
zone pentru depozitarea deseurilor;
instalatii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea si evacuarea gazului de
depozit;
garaje, ateliere si spatii de parcare pentru utilaje;
echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor;
birouri administrative si constructii sociale.
Aceste facilitati trebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au si de caracteristicile
specifice fiecarui depozit (marimea si tipul, perioada de operare stabilita, cantitatea de deseuri,
frecventa de transport, cerintele legale si cele ale autoritatii competente), astfel incat sa asigure o
exploatare optima.
Calea de acces si sistemul de paza si supraveghere
Proiectarea si construirea portii si a drumului principal de acces se realizeaza in functie
de o serie de factori, cum ar fi:
numarul vehiculelor de transport deseuri si frecventa cu care acestea intra in depozit,
marimea si tipul vehiculelor,
caracteristicile drumului public din care se face accesul la depozit.
Sistemul de paza si supraveghere este destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor
neautorizate.
Sistemul de paza si supraveghere poate cuprinde:
porti si garduri confectionate din materiale corespunzatoare, prevazute cu mecanisme sigure
de inchidere si mentinute in stare buna de functionare; se recomanda o inaltime minima a
12

gardului de 2 m si o suprainaltare din sarma ghimpata; imprejmuirea perimetrala va fi

inspectata periodic de catre o persoana desemnata;
sistem video cu camere de supraveghere;
sistem de paza si securitate asigurat de persoane competente, special instruite in acest scop;
sistem de alarmare sonora si luminoasa in caz de patrunderi neautorizate.
Componentele sistemului de securitate se stabilesc pentru conditiile specifice ale fiecarui
amplasament.
Echipamentul de cantarire
Depozitul trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire atat pentru vehiculele
incarcate care intra in depozit, cat si pentru cele descarcate care parasesc depozitul. Acest lucru
se poate realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul platforma de cantarire, sau cu doua
echipamente montate in paralel, pe sensul de intrare, respectiv pe cel de iesire.
Platforma de cantarire trebuie sa aiba o capacitate acoperitoare pentru toate tipurile de
vehicule care pot fi utilizate pentru transportul deseurilor (50 tone greutate bruta). Se pot utiliza
fie platforme de cantarire la nivelul solului, incastrate in sosea, fie platforme suprainaltate la cca.
35 cm fata de nivelul solului, fixe sau mobile, acestea din urma avand avantajul ca pot fi mutate
daca este nevoie. Platformele de cantarire moderne pot fi racordate la un sistem computerizat de
inregistrare a caracteristicilor cantitative si calitative ale incarcaturii de deseuri. Pentru primirea
unor cantitati mai mici de deseuri se utilizeaza alte tipuri de echipamente specifice.
Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator
Echipamentele pentru verificarea deseurilor sunt amplasate intr-o zona special destinata
inspectiei, prelevarii de probe si laboratorului pentru analize.
Drumurile interioare
Drumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece caracteristicile lor
trebuie sa indeplineasca anumite standarde, construirea lor va fi bine planificata, astfel incat sa
poata fi utilizate timp cat mai indelungat, iar costurile necesare pentru noi investitii sa fie cat mai
reduse.
Drumurile interioare temporare au o durata scurta de utilizare, ele facand legatura intre
drumurile interioare principale si zona de depozitare. In general, aceste drumuri sunt construite
din deseuri de materiale de constructii aduse pentru depozitare pe amplasamentul respectiv.
Deoarece in aceste zone apar probleme de compactare si tasare diferentiata, drumurile temporare
vor fi desfiintate inainte de depunerea altor deseuri pe zonele respective.
Zonele pentru depozitarea deseurilor
Amenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua operatii de
baza:
impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului;
realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului.
Impermeabilizarea depozitelor de deseuri
Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz in parte,
tinand seama de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt:
natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;
conditiile hidrogeologice si natura suprafetei amplasamentului;
solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii;
natura si caracteristicile materialului utilizat.
Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseitatea intregului depozit, cat
si:
stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul de dedesubt (inclusiv
fata de umezeala si activitatea microorganismelor);
rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul exploatarii;
rezistenta la fenomenele meteorologice (inlcusiv la inghet, la temperaturi ridicate si la raze
ultraviolete);
13

stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura;

rezistenta la imbatranire, elasticitate suficienta si rezistenta la rupere.
Solutia de impermeabilizare trebuie sa tina seama de caracteristicile naturale ale
amplasamentului ales, si in mod special de conditiile geologice si hidrogeologice care formeaza
bariera geologica. Se considera ca bariera geologica indeplineste conditiile necesare pentru
impermeabilizare daca ea are urmatoarele caracteristici:
grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10-7 m/s pentru depozitele de deseuri
inerte;
grosime 1 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri nepericuloase;
grosime 5 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri periculoase.
In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera geologica va fi
completata cu un strat de argila sau alt material natural cu proprietati echivalente.
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din
geomembrana, geotextile si straturi de drenare, astfel incat impermeabilizarea cuvetei depozitului
va avea o structura de tipul celei prezentate in figura de mai jos.
In functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de gradul de etansare
dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin:
etansare simpla prin geomembrana;
etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans;
etansare combinata cu geomembrana si material argilos;
etansare dubla cu geomembrana;
etansare combinata, dubla sau tripla, cu geomembrana si material argilos.
La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod
corespunzator, pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a impiedica alunecarea
acesteia.
Materialele geosintetice (geomembrane si geotextile) utilizate pentru amenajarea
depozitelor de deseuri trebuie sa aiba anumite caracteristici de baza prin care sa se asigure
indeplinirea anumitor exigente specifice:
exigente functionale legate de indeplinirea functiilor pentru care sunt utilizate;
exigente constructive legate operatiile de constructie si de amplasare in teren, care trebuie
sa nu afecteze caracteristicile functionale;
exigente de durabilitate legate de faptul ca materialul trebuie sa-si pastreze caracteristicile
functionale pe toata durata de exploatare a depozitului.
Realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului
Sistemul de drenare si evacuare a levigatului este format din:
strat de pietris;
sistem de drenuri absorbante si colectoare.
Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (panta, distanta intre conducte etc.) va
fi stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in functie de conditiile specifice fiecarui
amplasament (relief, regimul precipitatiilor, tipul deseurilor depozitate). Zonele pentru
depozitarea deseurilor vor fi imprejmuite cu santuri de garda pentru colectarea apelor meteorice;
acestea vor fi epurate si / sau eliminate de pe amplasament impreuna cu levigatul.
Instalatiile pentru tratarea levigatului
Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in
limite admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata.
Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de natura si
cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa
tina cont de aceste aspecte.
Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a
levigatului facandu-se in functie de:
cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritatea
14

competenta;
caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;
alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii,
posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul
aplicarii diferitelor metode de tratare etc.
In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor
impurificatori:
compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;
compusi toxici organici sau anorganici;
amoniac si ioni nitrat;
sulfuri;
compusi volatili urat mirositori;
materii solide in suspensie.
Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:
tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului (nitrificare/
denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare
inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;
tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare, ultrafiltrare,
evaporare.
In anumite cazuri, in functie de scopul urmarit, pot fi aplicate si alte procedee fizico-chimice:
stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului;
adsorbtie pe carbune activ pentru indepartarea urmelor de compusi organici;
osmoza inversa pentru eliminarea particulelor in suspensie sau coloidale, a azotului
amoniacal, a metalelor grele si a materiilor dizolvate.
In functie de conditiile locale specifice si de caracteristicile levigatului (daca acestea se
incadreaza sau nu in limitele stabilite de normele legislative in vigoare), acesta poate fi deversat
direct sau colectat local si apoi transportat in influentul unei statii de epurare orasenesti.

Instalatiile pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit (gaz de dponie, landfill

gas)
Aceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a gazului de fermentare care
se formeaza, pentru o perioada lunga de timp, in toate depozitele ce contin deseuri
biodegradabile.
In urma descompunerii anaerobe a deseurilor se formeaza gazul de depozit (gaz de
fermentare), cu o compozitie in care predomina CH4 si CO2 si la care se adauga mici cantitati de
hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.
Cantitatile de gaz de depozit pot varia semnificativ atat in cazul aceluiasi depozit, in timp, in
functie de o serie de parametri (varsta depozitului, tipul deseurilor depozitate, modul de operare
etc.), cat si de la un depozit la altul. Procesul de migrare a gazului din masa de deseuri este
influentat de: concentratia gazelor din sol, distributia gradientilor de presiune, proprietatile
fizico-chimice ale straturilor de deseuri, ale materialului de acoperire si ale solului. In cazul in
care gazul format nu este evacuat controlat din depozit, migrarea si acumularea acestuia pot
prezenta o serie de riscuri, printre care: pericol de incendiu prin auto-aprindere; degajare de
mirosuri neplacute si de compusi toxici (hidrogen sulfurat, compusi organo-fosforici, alte
substante organice nesaturate); afectarea componentei biologice a solului, prin reducerea
concentratiei de oxigen; pericol de explozie, prin posibila aparitie a acumularilor de gaz in
vecinatatea zonelor rezidentiale; cresterea acumularilor de gaze ce contribuie la efectul de sera.
Evacuarea controlata a gazului de depozit este necesara atat pentru evitarea aparitiei riscurilor
mai sus mentionate, cat si pentru valorificarea metanului, in cazul in care aceasta este rentabila.
Modul de evacuare a gazului de depozit depinde de conditiile specifice fiecarui depozit si de
scopul urmarit (arderea controlata a gazului sau utilizarea acestuia). De obicei se utilizeaza
15

tehnici de ventilatie pasiva puturi de gaz, drenuri de gaz, transee de ventilatie, bazate pe
migrarea gazului catre punctele cu presiune scazuta. Ventilatia activa se realizeaza prin pomparea
gazului colectat prin puturi sau drenuri; aceste tehnici sunt recomandate in cazul depozitelor
mari, in care inaltimea depunerilor depaseste 8 m. Gazul colectat este valorificat in energie
electrica, surplusul este supus unui proces de ardere controlata.
Cantitatea de biogaz produs n timp depinde de muli parametri. Vechimea depozitului de
deeuri este un factor determinant, datorit nceperii descompunerii deeului dup aproximativ 3
luni de la depozitare i ntinderii acesteia pe o durat de 20-50 ani. n primii ani de la depozitarea
deeului, rata de generare crete rapid de la 0 la 11 m3/(tonan), dup care urmeaz o reducre
continuu a acesteia. Rata de generare a biogazului depinde de temperatura intern a stratului de
deeu i n mic msur de condiiile atmosferice. Temperatura optim de producere este de (3537)C. Schimbrile sezoniere de temperatur influeneaz puin rata de generare, deoarece
reaciile de descompunere a deeurilor organice asigur o temperatur aproape constant n
decursul anului de circa 50C. Un alt parametru important este coninutul de umiditate al
deeurilor. Ideal ar fi ca acesta s rmn ntre 50 i 60% (mas). Cu ct deeul depozitat este mai
umed cu att este mai mare rata de descompunere. O umiditate mai mare a deeului, de peste
65%, conduce la producerea de cantiti importante de levigat necesitnd colectarea i
ndeprtarea acestuia. Cnd deeurile au un coninut mai mic de 30% el se va degrada mult mai
ncet deoarece activitatea microbian este inhibat. Tipul de deeuri depuse poate influena att
compoziia ct i cantitatea de biogaz produs. Deeurile organice produc n principal gaz ce
conine CH4 and CO2, fa de deeurile sintetice care pot fi inerte, ca sticla, sau produc gaze
specifice ca H2S, n cazul degradrii unor materiale plastice. Caracteristicile fizice, ca adncimea
stratului i caracteristicile chimice ca pH-ul pot influena mult rata de producere a biogazului.
Pentru obinerea produciei maxime de biogaz, stratul trebuie s fie suficient de adnc pentru a
asigura descompunerea anaerob i ph-ul trebuie s aibe o valoare apropiat de cea neutr, adic
de 6,8-7,2.
Generarea biogazului de la depozitele de deeuri solide municipale
Imediat dup ce deeurile au fost depozitate, componenii organici sunt supui reaciilor
biochimice. Generarea gazelor are loc n 5 faze aa cum este ilustrat n fig. 2 [6].

Compoziie gaz, [% vol]

Faza

Fig. 2. Fazele de generare a biogazului de la depozitele de deeuri solide municipale [6].

Prima faz este faza de ajustare iniial, n care componenii organici biodegradabili ai
deeurilor sunt supui descompunerii de ctre bacterii n condiii aerobe (datorit nglobrii unei
16

anumite cantiti de aer n stratul de deeu). Aceast reacie este similar cu arderea pentru c
produii formai sunt CO2 i vapori de ap.
n cea de-a doua faz, denumit faza de tranziie, oxigenul este consumat n totalitate i
ncepe descompunerea anaerob.
n faza a III-a, faza acid, activitatea bacteriilor nceput n faza a doua se intensific
producnd o mare cantitate de acizi organici i o cantitate redus de H2. n prima etap, bacteriile
fermentative hidrolizeaz compuii cu mas molecular mare (celuloz, amidon, pectina, lipide,
polimeri, proteine) n compui cu molecule mai mici ce pot fi folosite de microorganisme ca
surs de energie. n a doua etap, etapa acidogenez, bacteriile convertesc compuii rezultai n
prima etap n compui cu mas molecular i mai mic, ca acidul acetic (CH3COOH), acidul
propionic, acidul butiric i etanolul. Gazele generate n aceast faz sunt: NH3, H2S, CO2. Reacia
reprezentativ este:

C6 H12O6 2C2 H 5OH + 2CO2

(glucoza)(etanol)
Faza a IV-a este faza metanogen, n care se formeaz metanul sub aciunea bacteriilor
metanogene, fie prin descompunerea acizilor n CH4 i CO2, fie prin reducerea CO2 cu H2. n
aceast faz pH-ul crete la valori cuprinse n domeniul 6,8-8. Principale reacii sunt:

CH 3COOH CH 4 + CO2
CO2 + 4 H 2 CH 4 + 2 H 2O
Faza a V-a este faza de maturare. Deoarece apa se infiltreaz prin stratul de deeu, o
parte a materialului biodegradabil ce nu era mai nainte disponibil va fi convertit.
Compoziia tipic a gazului de la depozitele de deeuri este dat n tabelul 1.
Tab. 1. Compoziia gazului generat de depozitele de deeuri solide municipale [6].
Component
Participaie volumic
(raportat la starea
anhidr)
Metan
45-60
Dioxid de carbon
40-60
Azot
2-5
Oxigen
0,1-1
Hidrogen
0-0,2
Amoniac
0,1-1
Monoxid de carbon
0-0,2
Mercaptani, hidrogen sulfurat, benzopirol,
0,01-1
Conversia anaerob a deeurilor dolide municipale poate fi descris la modul general de
reacia:

4a b 2c + 3d
Ca H bOc N d +

4a + b 2c + 3d
4 H 2O
CO2 + dNH 3
8

unde termenul CaHbOcNd reprezint compoziia molar a materiei prezente n deeu la nceptul
descompunerii.

17

Estimarea emisiei de metan de la depozitele de deeuri

De estimarea emisiilor de metan de la depozitele de deeuri solide municipale s-au ocupat
cercettori din diferite ri. Cele mai multe ncercri au fost ndreptate spre estimarea emisiei de
gaz de la depozitele de deeuri pentru extracia i utilizarea ca surs regenerabil de energie.
Aceste metodologii pot fi folosite i la estimarea emisiilor de gaze cu efect de ser de la
depozitele de deeuri.
Metodele folosite n literatura de specialitate includ pe cea mai simpl, bazat pe bilanul
masic, denumit i metodota implicit (dezvoltat de Bingemer i Crutzen [1]), metoda
stoechiometric, metoda triunghiular i metoda LandGEM.
Metodologia dezvoltat de Bingemer i Crutzen este folosit de ghidurile IPCC [9] ca
metodologia implicit pentru estimarea emisiilor de metan de la depozitele de deeuri solide
municipale. Formula de calcul este:
16
QCH 4 = MSWT MSWF MCF DOC DOC F F R (1 OX ) [tone/an]
12

unde:
MSWT = cantitatea total de deeuri solide municipale generat, tone/an;
MSWF = fracia de deeuri solide municipale generate ce se depune. Se consider c
numai 91% din deeurile generate se depoziteaz. Restul de 9% se recicleaz, se arde la locul de
generare i la locul de depunere sau nu ajunge la depozit datorit ineficienei sistemului de
management al deeurilor;
MCF factor de corecie a metanului. Depinde de metoda de depozitare i adncimea
depozitului. Pentru depunere neacoperit i adncime sub 5m, IPCC recomand valoarea 0,4;
DOC fracia de carbon organic degradabil. Depinde de compoziia deeurilor i variaza
de la un ora la altul. Se determin cu relaia:

DOC = 0,4 A + 0,17 B + 0,15C + 0,3D

n care A - coninutul de hrtie, carton i textile, %;
B coninutul de frunze, iarb, %;
C - coninutul de fructe i legume, %;
D - coninutul de lemn, %.
DOCF fracia de carbon organic degradabil ce este convertit n biogaz. Se calculeaz
cu relaia:
DOC F = 0,014t + 0,28

n care:
t este temperatura din zona anaerob a stratului de deeu, C. Se consider c n zona
anaerob a stratului de deeuri, temperatura are valoarea constant de 35C;
F fracia de metan n gazul de depozit. Se consider egal cu 0,5;
R fracia de metan recuperat;
OX factorul de oxidare a metanului. Se consider c la partea superioar a stratului de
deeuri, unde este prezent oxigenul are loc oxidarea metanului. Acest factor nu este acceptat n
mod unanim i prin urmare poate fi considerat egal cu zero.

18

Garajele, atelierele si spatiile de parcare pentru utilaje

Aceste dotari sunt necesare pentru a asigura buna functionare a echipamentelor mobile utilizate
pentru operarea depozitului de deseuri.
Echipamentele mobile cuprind in general:
- buldozere pot fi dotate cu diferite tipuri de lame si senile profilate pentru deplasarea,
omogenizarea si compactarea deseurilor; sunt utilizate atat pentru depozitarea efectiva a
deseurilor, cat si pentru alte activitati de mentinere a bunei functionari a depozitului;
- ncarctoare;
- compactoare cu role;
- screpere;
- excavatoare hidraulice.
n fig. 25 este prezentat o seciune printr-un depozit de deeuri.
conduct pentru extragerea gazuluide depozit
sol
geomembran

strat argil compactat

conduct colectare
ap de suprafa

strat transport gaze

membran
filtrant

deeu strat pietri

transport levigat

geomembran
conduct colectare levigat

strat argil compactat

Fig. 25. Seciune printr-un depozit de deeuri.

19

fundaie