Sita plana patrata

Student:Tudorache Alina Claudia

Grupa:736 IPA-ISB

Cuprins

Introducere
Moara este o instalaie industrial coMplex, care
are ca scop
transforMarea cerealelor, dar Mai ales a grului,
secarei i porumbului n
produse finite ca fin i Mlai. pentru ca o Moar s
rspund ntrutotul scopului, ea trebuie s
transforme prin mijloace tehnice i tehnologice bobul
de gru, secar i poruMb
n fin i Mlai de cea Mai bun calitate
Sita plana patrata prezinta un avantaj mare pentru productia de mare
capacitate.
Asigura o suprafata optima de cernere mare in spatii reduse, este
utilizata pentru cernerea diverselor produse fainoase si clasificarea
diverselor produse granulate.
Domeniu de aplicare

In Industria alimentara,

Morarit
Masina de cernut cea mai rspndit, care este utilizat n toate fazele
procesului de mcinis, n afar de curtirea grisurilor, este sita plan. Aceasta
este o sit multipl cu miscare plan-circular.
Sita plan este compus din mai multe suprafete de cernere suprapuse care se
misc
simultan. Fiecare valt este urmat de o sit plan formnd asa numitul "pasaj
tehnologic".
n figura urmatoare este reprezentat o sit plan pentru care se poate urmri

circulatia produselor si separarea lor pe grupe de granulatie ca efect al cernerii.

S-a considerat cernerea unui amestec de produse de la primul pasaj de
srotare, care
contine toate produsele rezultate din mcinare.

Schema de circulatie si separare pe grupe de fractiuni a produselor ntr-o sit

plan cu 12 rame suprapuse.
Sistemul de actionare al unei site plane este un mecanism liber oscilant. Sitele
sunt confectionate din metal sau din testur textil.
Sitele metalice se folosesc n special la cernerea produselor cu un continut mai
mare de nvelis (sroturi) si cu granulatie mare, care, datorit structurii lor, au un
coeficient mare de frecare uznd foarte repede materialul din mtase sau fibre
sintetice. Sitele metalice nu pot fi folosite pentru cernerea finii si a produselor
intermediare mici, deoarece produc forte electrostatice care mentin particula de
cernut dup trecerea prin sit, astfel nct exist pericolul obturrii orificiului.
Sitele
metalice sunt confectionate din fire de otel protejat (de exemplu otel zincat) sau
din
cupru. Testura se realizeaz prin ncrucisare simpl.
Sitele textile sunt confectionate din mtase sau fibre sintetice si sunt folosite la

cernerea produselor intermediare (grisuri, dunsturi) si cernerii finii.

Sitele de cernere se caracterizeaz printr-un numr care indic fie direct
numrul de ochiuri pe unitatea de lungime, fie indirect prin trimiterea la tabelele
de
fabricatie a acestor site, unde se indic toate caracteristicile.
De pe o sit rezult dou fractiuni de produse: cernutul (care trece prin sit) si
refuzul care nu poate trece prin ochiurile sitei.
Randamentul de separare al sitei se defineste ca raportul procentual dintre masa
cernutului si masa particulelor cu dimensiuni mai mici dect ale ochiului sitei.
Randamentul de separare al sitei variaz ntre 60% si 75%.
Pentru a se putea deosebi ntre ele, produsele rezultate din procesul tehnologic
de mcinis primesc diferite denumiri n functie de sitele de pe care rezult si de
granulozitate.
Granulozitatea produselor intermediare de mcinis se exprim printr-o fractie
n care la numrtor se trece numrul sitei prin care acestea trec n ntregime, iar
la
numitor numrul sitei de pe care sunt refuzate. Acest raport este numit coeficient
K.
Sitele sunt numerotate n functie de caracteristicile lor: dimensiunea ochiurilor,
diametrul firului, numarul de fire pe 1cm, suprafata activa de cernere.
Operatiile ce urmeaz mcinrii respectiv ambalarea si depozitarea nu sunt
obligatorii n procesul tehnologic. n functie de destinatie produsele obtinute la
mcinare, se poate realiza ambalarea n saci, pungi si depozitarea n ncperi
lipsite
de umiditate. Dup mcinare, depozitarea se poate face n buncre tampon.
Produsele
finite rezultate n urma mcinrii grului sunt prezentate n tabelul urmator.

4
6
a
2

1
5