Sindromul Asperger

Generalitati
Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare
a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in
intelegerea modalitatilor de interactiune sociala.Oamenii cu
sindrom
Asperger
au
unele
manifestari
de autism (concentrare anormala asupra propriei persoane,
caracterizata
prin
tulburari
grave
de
comunicare, dificultati de
concentrare
si
interactiune
sociala), in special abilitati sociale slabe si tendinta spre
rutina. Totusi, spre deosebire de cei cu autism, copiii cu
sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2
ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal).
Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior
normalului.
Ambele afectiuni apartin de un grup de boli numit "Tulburari
Globale de Dezvoltare". Un studiu recent realizat intr-o
comunitate de 76.000 de indivizi din SUA a detectat faptul ca
3 din 1000 de copii sunt afectati de sindromul Asperger.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament - Generalitati
6. Profilaxie
7. Tratament ambulatoriu
Cauze
Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul
Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica(tendinta ca boala sa
fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca
cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Multi
specialisti considera ca exista si alti factori ce tin de mediul
individului, care ar putea juca un rol in producerea bolii, cu toate ca

cercetatorii, studiind mai multi dintre acesti factori incriminati,

inclusiv vaccinurile, nu au descoperit o cauza clara
Simptome
Exista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asperger sa
se manifeste. Copilul poate avea simptome variate ca si intensitate,
de la usoare pana la severe si, de asemenea, se pot manifesta
cateva sau mai multe dintre acestea. Datorita varietatii largi a
simptomatologiei, nu exista doi copii cu sindrom Asperger care sa se
manifeste la fel.
Simptome in timpul copilariei
Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in
momentul in care copilul lor incepe sa mearga la gradinita si sa
interactioneze cu alti copii.
Acesti copii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in
urmatoarele moduri:
-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor
abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a "citi" limbajul
trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-si astepta
randul
pentru
a
vorbi
-ii
displace
orice
schimbare
in
rutina
zilnica
-lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la
cei
din
jur)
-incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul
conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel,
copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va
fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri,
accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles
-poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat
comparativ
varstei
sale
-poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur
-poate
avea
expresii
si
posturi
aparte
-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie
foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati
excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri,
proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau
pot
fi
pasionati
de
astronomie

-pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des

intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate
-este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate
invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a
merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod
ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar
-poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de
intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte
-poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in
matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si
numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste
detaliile.
Cu toate ca aceasta afectiune este in multe moduri asemanatoare cu
autismul, copilul cu sindromul Asperger are, in mod tipic, abilitati
normale spre avansate ale limbajului si intelectului. De asemenea, cei
cu sindrom Asperger, in mod tipic, intampina dificultati in a-si face
prieteni si in a se implica in activitati sociale.
Simptome in adolescenta si la adultul tanar
Majoritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca
bolnavul poate incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala,
dificultatile in comunicare raman. Probabil ca vor avea in continuare
dificultati in a intelege comportamentul anturajului.
Adolescentul cu sindrom Asperger, precum ceilalti adolescenti, va
dori sa-si faca prieteni, dar se poate simti timid sau intimidat la
abordarea celor de varsta lui. Se va simti diferit de ceilalti. Datorita
faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata "de
gasca", efortul de a se integra poate deveni frustrant si epuizant
emotional pentru adolescentii cu sindrom Asperger. Pot fi imaturi,
comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori,
ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate
aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspernger sa
devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere
de depresie si anxietate.
Totusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asperger, sunt
capabili sa-si creeze si intretina cateva prietenii de-a lungul anilor de
scoala. Unele dintre trasaturile clasice ale sindromului Asperger pot
functiona in beneficiul adolescentului. Adolescentii cu sindrom

Asperger sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale

si de a gandi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea
unei gandiri creative si urmarirea unor interese si scopuri originale.
Tendinta lor de a agrea regulile si, de asemenea, onestitatea lor
caracteristica, ii poate sprijini in a excela la scoala si pe plan civic.
Simptomele adultului
Sindromul Asperger este o afectiune prezenta pe toata durata vietii,
cu toate ca are tendinta de a se stabiliza cu timpul si, de asemenea,
uneori se remarca ameliorari. De obicei adultii reusesc sa atinga o
mai buna intelegere a propriilor defecte si calitati. Sunt capabili sa
acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in
societate, in functie de comportamentul anturajului. Multi oameni cu
sindromul Asperger se casatoresc si au copii.
Unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger, precum memoria
excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei
educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi oameni cu
sindrom Asperger par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai
frecventa in alegerea carierei este cea de inginer. Totusi, cariera in
domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in care acestia
exceleaza. Intr-adevar, multe personalitati istorice au avut simptome
ale sindromului Asperger, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart, Albert
Einstein, Marie Curie si Thomas Jefferson.
Boli asociate
Multi copii cu sindrom Asperger au boli asociate si pot avea si
simptomele acestora. Printre afectiunile asociate se numara:
-tulburarea caracterizata de deficitul de atentie si
hiperactivitate
-tulburare
anxioasa
-depresie (mai
ales
la
adolescenti)
-comportament
obsesiv-compulsiv
-tulburarea de anxietate sociala.
Investigatii
Sus
Sindromul Asperger este o tulburare a dezvoltarii, prin care individul
intampina dificultati in a intelege cum sa interactioneze din punct de
vedere social. Stabilirea diagnosticului se realizeaza cel mai bine prin
culegerea de informatii de la parinti, medici, profesori si alti indivizi

implicati in ingrijirea si supravegherea copilului, caci acestia sunt cei

care cunosc cel mai bine comportamentul copilului. Diagnosticul de
sindrom Asperger se stabileste atunci cand se intalnesc anumite
criterii. Acestea includ:
-interactiuni
sociale
defectuoase
-comportament,
interese
si
activitati
neobisnuite
-limbaj
dezvoltat
normal
-lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoingrijire si a
curiozitatii fata de mediul inconjurator.
Specialistii in domeniu vor analiza istoricul medical al copilului si vor
obtine informatii in ceea ce priveste dezvoltarea acestuia, inclusiv
date despre dezvoltarea motorie, a limbajului, despre domeniile de
interes ale copilului si a interactiunilor de natura sociala. De
asemenea, specialistul se va interesa despre sarcina si despre
istoricul medical in familie (ce alte boli au fost prezente la rudele
directe
ale
copilului
afectat).
Specialistul poate investiga copilul pentru a stabilii daca
simptomatologia se datoreaza sindromului Asperger.
Se pot indica urmatoarele forme de evaluare:
-test psihologic prin care se evalueaza intelectul si capacitatea de
invatare, IQ-ul (coeficient de inteligenta) si abilitatile motorii; se poate
realiza,
de
asemenea,
un test
de
personalitate
-evaluarea capacitatii de comunicare, prin care se testeaza gradul de
dezvoltare a limbajului; copiii se testeaza pentru a evidentia
capacitatea lor de intelegere si de utilizare a limbajului in comunicare;
de asemenea se testeaza si formele non-verbale de comunicare,
alaturi de limbajul non-literal, precum umorul sau metafora; se vor
urmarii tonul, intensitatea si accentele utilizate de copil
-examinare psihiatrica prin care specialistul va evalua relatiile
copilului cu familia si apropiatii, reactia la situatii noi si capacitatea
acestuia de a intelege sentimentele celorlalti, precum si comunicarea
indirecta, precum sarcasmul si cicalirea; medicul psihiatru va observa
copilul acasa si la scoala; de asemenea se vor investiga si alte
posibile afectiuni, precum anxietatea si depresia, tulburari care se
regasesc frecvent la cei cu sindromul Asperger.

La momentul stabilirii diagnosticului, medicul specialist va

concluziona daca copilul intruneste criteriile de diagnostic publicate in
Manualul de Diagnostic si Statistica a Bolilor Mentale (DSM-IV-TR),
publicatie ce apartine de Asociatia Americana de Psihiatrie.
Tratament - Generalitati
Intentia tratamentului in cazul sindromului Asperger, este de a
inbunatatii abilitatile copilului de a interactiona si de a deveni astfel,
eficient in societate si capabil sa se autointretina. Deoarece fiecare
pacient suferind de sindrom Asperger este unic in ceea ce priveste
numarul si severitatea simptomelor, tratamentul ar trebui sa fie
destinat nevoilor individuale ale pacientului si disponibile in functie de
resursele familiei. Tratamentul specific se bazeaza pe simptome.
Obtinerea serviciilor
Se poate incepe prin contactarea scolilor, in scopul de a afla ce fel de
servicii sunt disponibile pentru copil. Fiecare copil are dreptul la
educatie. Legile obliga scolile sa puna la dispozitie serviciu
educational pentru copiii cu inabilitati, copiii cuprinsi intre 3 si 21 de
ani.
Se poate discuta cu personalul scolii pentru a se stabilii programul
educational individual si scopurile acestuia. Programele educationale
individuale sunt create pentru a se potrivi la nevoile copilului,
bazandu-se pe gradul de dezvoltare al acestuia.
Programe scolare
Se vor analiza mai multe scoli pentru a se stabilii care dintre acestea
se potriveste cel mai bine cu nevoile copilului. Criterii pentru alegerea
scolii:
-se lucreaza cu grupuri de copii restranse ca numar
-exista un specialist in comunicare, specialist care poate ajuta la
dezvoltarea
abilitatilor
sociale
-exista oportunitatea de a interactiona social intr-o forma organizata
si
supravegheata
-se insista pe acumularea de deprinderi utile in viata reala si se
incurajeaza interesele si talentele speciale ale copilului
-se doreste individualizarea curriculei scolare (programa scolara)
-exista indrumatori care se isi pot concentra activitatea pe confortul

emotional al copilului si care pot constitui ca o legatura a acestuia cu

familia
-exista entuziasm si respect pentru diversitate si exista compasiune
pentru elevi.
Parintele ar trebui sa fie mereu informat despre cum decurg lucrurile
la scoala. Se poate scrie ca un fel de jurnal, in care parintii si
profesorii isi noteaza alternativ observatiile in ceea ce priveste copilul
afectat de sindromul Asperger si, astfel, se poate realiza o mai rapida
si eficienta evaluare a modului in care copilul evolueaza.
Strategii de tratament
Tratamentul se centreaza pe imbunatatirea modului de comunicare, a
abilitatilor sociale si a modului decomportament a copilului.
Programul de tratament poate fi ajustat frecvent, pentru a se optimiza
strategiile de abordare a copilului.
Se va insista pe calitatile copilului, prin incurajarea acestuia de a
explora domeniile de interes. Integrarea in grupuri de copii orientati
spre anumite activitati comune, precum si consilierea tintita pot fi de
ajutor. Copiii cu sindrom Asperger care sufera si de alte afectiuni
precum cele enumerate mai sus, pot fi mai solicitanti pentru parintii
care deja intampina dificultati cu un copil cu nevoi speciale. Aceste
boli auxiliare pot necesita tratament medicamentos specific, precum
si alte forme de terapie.
Profilaxie
Cercetatorii nu au descoperit inca, un mod de a preveni sindromul
Asperger. Unele grupuri sustin ca vaccinul rubeola-rujeolavaricela provoaca aparitia sindromului Asperger si autismul. Dar
numeroase studii nu au putut dovedi legatura dintre aceste afectiuni
si vaccinul mai sus amintit. Medicii recomanda imunizarea copilului,
deoarece lispa acestei masuri profilactice pune in pericol atat
individul, cat si restul comunitatii in a dezvolta boli grave si, uneori,
chiar letale.
Tratament ambulatoriu
Parintele trebuie informat in ceea ce priveste sindromul Asperger si
are obligatia sa ofere un ambient placut si afectuos pentru copil.
Parintele trebuie sa constientizeze ca, la fel ca si in cazul celorlalti,
copilul sau are atat calitati cat si defecte si ca acesta are nevoie de
sprijin, rabdare si intelegere pe cat de mult posibil.

Un element extrem de important este autoeducarea parintelui in ceea

ce priveste boala copilului si in a afla care sunt perspectivele de viitor,
pentru ca asa va putea sa-l ajute sa devina un individ independent.
De asemenea, parintele va cere sfaturi medicului de familie,
specialistilor si organizatiilor destinate celor bolnavi cu sindromul
Asperger.
Se recomanda flexibilitate, creativitate si dorinta de a invata
permanent din partea parintilor, in cazul cresterii unui copil
cu sindrom Asperger.
Strategii generale pentru a avea succes
Copiii cu sindrom Asperger beneficieaza de pe urma rutinei zilnice in
ceea ce priveste servirea mesei, facerea lectiilor si ora fixa de
culcare. De asemenea acestia agreaza regulile si cerintele constante,
care pentru ei semnifica mai putin stres si confuzie.Multi indivizi
suferinzi de sindrom Aspenger, se descurca mai bine cu stilul de
predare verbal (adica expunere in cuvinte, fara gestica). O expunere
directa, concisa si fara ocolisuri este de asemenea utila.
Bolnavii cu sindrom Asperger au frecvent dificultati in a
vedea lucrurile in ansamblu si au tendinta de a se concentra
pe elemente mai mici, componente ale intregii probleme. Din
acest motiv indivizii cu sindrom Asperger beneficieaza cel
mai bine de stilul de predare in care se prezinta separat
elementele unui intreg si astfel, treptat, copilul va percepe
imaginea de ansamblu (copiii neafectati inteleg mai bine
atunci cand li se preda mai intai imaginea de ansamblu, iar
apoi sunt studiate elementele acesteia separat). Pot fi de
ajutor si expunerile sub forma de imagini, scheme si material
scris.
Trebuie stiut ca zgomotele de fond, precum ticaitul ceasului
sau zumzetul neonului pot fi elemente ce distrag atentia
copilului. Copii cu sindrom Asperger se maturizeaza mai lent.
De aceea nu trebuie sa se solicite un comportament specific
varstei biologice.Se va incerca identificarea si evitarea

factorilor ce distrag atentia copilului. Copilul va fi pregatit

pentru situatii dificile si va fi invatat cum sa le manipuleze.
Strategii pentru dezvoltarea abilitatilor sociale
E posibil ca individul sa nu inteleaga normele si regulile de ordin
social pe care ceilalti copii le percep mult mai natural. Se vor da
explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de
comportament sunt solicitate si se vor impune reguli pentru
acestea.Se va incuraja copilul sa se uite in ochii celor din anturaj, in
momentul in care i se vorbeste si i se va explica motivul pentru care
acest lucru este necesar. Este indicat sa se ofere o mica recompensa
in momentul in care copilul foloseste o abilitate sociala, mai ales cand
aceasta nu i s-a solicitat.
Se vor practica activitati precum jocuri sau sedinte de
intrebari urmate de raspunsuri, caci astfel copilul este nevoit
sa astepte momentul cand sa vorbeasca si sa asculte ce zic
ceilalti.Prin jocuri in care cei implicati isi asuma diferite roluri
si prin studierea comportamentului uman vazut in filme sau
la televizor, copilul va intelege sentimentele
celorlalti.Parintele isi va invata copilul cum sa recunoasca si
cum sa raspunda la anumite situatii in cadru social. I se pot
oferi, ca ajutor, anumite replici pe care sa le poata da in
anumite situatii, ca atunci cand i se face cunostinta cu o
persoana noua. Tot prin joc cu personaje imaginare, copilul
poate fi invatat cum sa interactioneze.
In cazul in care copilul are tendinta de a fi singuratic, i se va
asigura un anturaj.Copilul va fi invatat notiuni precum cele
de loc privat si public, pentru a intelege, astfel, ce fel de
comportament sa abordeze in anumite situatii. De exemplu,
imbratisarea poate fi nepotrivita la scoala, dar este permisa
acasa.
Strategii in ceea ce priveste scolarizarea
Se vor utiliza sisteme vizuale, precum calendarele, listele si notitele,
pentru a se putea realiza o mai buna organizare a lectiilor. Copilul va

fi orientat se respecte programul de scoala. Inainte de a incepe anul

scolar va fi revizuit cu copilul programul zilnic.Copilul va fi protejat de
cicaliri si batjocura anturajului. Se poate vorbi cu profesorii si
consilierii scolari, despre invatarea celorlalti copii despre ce inseamna
sindromul Asperger.
E indicata asezarea copilului alaturi de copiii care inteleg
boala acestuia si nevoile speciale pe care acesta le necesita.
Tot acesti colegi mai intelegatori pot deveni prietenii
copilului si ii pot fi companioni in timpul pauzelor.
Profesorului i se va solicita integrarea copilului in activitati
care ar putea sa-i puna in valoare calitatile, precum cititul,
scrisul dupa dictare si orele de arta (ex: pictura).
Se va incerca realizarea unei rutine zilnice in ceea ce
priveste temele pentru acasa, prin stabilirea unei perioade
fixe din timpul zilei pentru aceasta activitate si prin folosirea
aceleiasi locatii (ex: biroul din camera copilului).
Se pot folosi recompense pentru motivarea copilului. I se
poate permite sa se uite la televizor sau sa se joace jocul
favorit la calculator, cand acesta se comporta bine.Unii copii
cu sindromul Asperger au dificultati la scrierea de mana.
Acest lucru poate fi remediat prin scrierea temei pentru
acasa la calculator.