COMUNICARE INTERCULURALA

Crash analiza de film

Filmul Crash este castigatorul Oscarului din 2004 si surprinde o impresionanta
poveste despre oameni,despre intoleranta,despre rasism. Regizorul filmului Paul Haggis a
imbinat in aceasta poveste din Los Angeles drama,thrillerul ,umorul negru,toate
reconstituind si recreand fidel o alta fata a vietii americanilor,pusa sub amprenta
discriminarii.
In scenariul filmului sunt concentrate sapte povesti de viata,toate oferind o
perspectiva provocatoare asupra complexitatilor intolerantei rasiale in America zilelor
noastre, o drama urbana emotionanta ,urmarind intersectarea volatila ale unor personaje
de diferite etnii, care se lupta sa-si depaseasca temerile si sa se integreze in societate,sa
fie acceptati.
Filmul descrie trecerea aproape insesizabila de la statutul de pradator la cea de
pradat, de la agresor la victima,de la asupritor si asuprit, respectiv de la vanzator la
marfa.Rezultatul: viata privita din ambele perspective devine tulburatoare. Nu exista
oameni buni sau rai, exista doar oameni si situatii in care interactioneaza si relationeaza
in functie de circumstante,in functie de mediu si in functie de sansele proprii si sistemul
lor de valori.
Numele filmului,Crash-este extrem de sugestiv,in sine referindu-se si acesta la
interactiune,la contact,la relatii interumane.Inca de la inceputul filmului,relevanta este
replica politistului de culoare Graham Winters,care vorbeste despre faptul ca in Los
Angeles,nimeni nu te atinge,si lumea ,oamenii se ciocnesc(din engleza to crash) unii
de altii intocmai pentru a simtii ceva,pentru a simti interactiunea.
Filmul are o structura circulara,debutand cu scena de la locul unei crime,unde este
gasit un baiat de culoare mort pe un camp deschis,despre care aflam doar in sfarsitul
filmului,in scena de final,ca este intocmai fratele lui Graham,un talhar care isi gaseste
sfarsitul tragic in masina unui tanar politist,aflat inca la inceputul carierei,care se credea
si se dorea a fi un luptator pentru dreptate,un idealist,o persoana lipsita de prejudecatile

de genul rasismului,insa care,fiind pus intr-o circumstanta mai delicata,nu a facut fata si a
cedat in favoarea autoapararii desi neintemeiate.Mai precis,tanarul politist l-a impuscat
pe negru,in incercarea acestuia de a scoate ceva din buzunar- o iconita -,din teama care la coplesit,teama ca negrul ar fi dorit sa-l raneasca. In acest caz putem deduce o idee de
baza:aceea ca nu exista dreptate absoluta si ca intre conceptul de dorinta de atingere a
idealului (in dreptate,dar nu numai ) si intre acela de atingere proriu-zisa a acestui ideal
este o diferenta enorma.
In film,avem prezentata povestea de viata a unei familii de persieni,care incearca
sa se integreze in societatea americana,insa care se va lovi de discriminare din partea
restului cetatenilor americani,cu atat mai mult cu cat aceasta familie avea un magazin ca
afacere proprie,urmand sa interactioneze implicit foarte frecvent cu diversi oameni.Din
constientizarea faptului ca sunt discriminati si din frica si dorinta de a se autoapara,capul
familiei,batranul persioan,ca ceer fiicei sale Dorry sa cumpere un pistol. Pana si actul de
vanzare-cumparare a armei se lasa cu incidente,cu jigniri si amenintari inca o data
dovezi clare a confictului inter-etnic.
Paralel cu aceasta poveste,intalnim si episoade de viata tumultoasa a doi talhari de
culoare,care se ocupau cu furtul automobilelor de lux si vanzarea acestora.Cei doi duc
numeroase discutii in care se face dovada clara a mentalitatii multora dintre negrii,care se
autodiscrimineaza,hiperbolizand ura si reticienta albilor,exagerand orice gest minor si
luandu-l ca pe o dovada clara de rasism : lipsa de promptitudine cu care au fost serviti la
restaurant(in comparatie cu clientii albi), felul in care sunt priviti pe strada.Acestia vor
comenta foarte aspru versurile muzicii pe care o asculta,facand referire la cuvintele care
predomina in melodiile ce rulau: cuvinte precum cioroi,gloante ,bataie- acestea parandule a fi devenit sinonime a ideii de om de culoare. Vor urma doua incidente : furtul
automobilului familiei procurorului districtual din Los Angeles si lovirea(de aceasta data
neintentionata) cu masina a unui cetatean chinez si abandonarea lui in mijlocul drumului
din teama sau pur si simplu din lipsa de constiinta de sine si spirit civic.
O alta poveste surprinsa in film accentueaza foarte bine ideea de discriminare,de
umilire si a ideii de superioritate,neintemeiate, pe care unele culturi le arata in fata
altora.Regizorul de culoare Cameron si sotia sa-o femeie alba- vor fi opriti (datorita
sesizarii unui comportament vulgar/indecent in spatiul publica-in masina) de catre un

echipaj al politiei format din doi ofiteri,tanarul despre care aminteam in inceputul analizei
si colegul sau,un politist experimentat(17 ani vechime).Cei doi soti vor fi umiliti de catre
ofiterul mai in varsta,perchezitionati in amanunt, iar femeia-extrem de revoltata- va fi
pipaita sub privirea spasita a regizorului ,care,de teama si din dorinta de a fi lasat in
pace,nu va reactiona,nu va sari in apararea sotiei si va fi insusi cel care isi va cere scuze
politistilor ,desi nu se faceau vinovati de nimic.Acesta ii va motiva ulterior nevestei
comportamentul manifestat in acea situatie prin pretextul referitor la culoare,la faptul ca
un negru in fata autoritatilor nu va avea niciodata un cuvant greu de spus,in cazul lor
dreptatea existand doar in functie de dreptatea albilor si modului in care o vad
acestia.Mai mult decat atat, Cameron ii va interzice sotiei sale sa depuna plangere
impotriva ofiterului,de teama repercursiunilor.
In continuare,avem prezentarea unui alt accident soldat cu moartea a unui ofiter
din Politia Hollywood-ului,in urma unui schimb de focuri de arma cu un coleg de la
Politia L.A. In spatele acestui incident se afla un conflict de interese financiare.Graham ,
impreuna cu Jack Flanagam si procurorul districtual vor musamaliza cazul,pentru a intra
in posesia a 300.000 de dolari,gasiti in portbagajul masinii lui Lewis.
O alta poveste prezentata in film este cea a unei tinere familii de imigranti,latini,al
carui cap al familiei este un lacatus ce se confrunta cu aceeasi problema:
discriminarea.Teama prezenta din familia lor e evidentiata cel mai bine in cadrul
emotionant ce o surprinde pe fetita celor doi tineri,in varsta de 5 ani,care doarme efectiv
sub pat,de teama de a nu fi impuscata. In primul rand,conjuncturile fac ca lacatusul sa fie
chemat pentru a schimba yalele casei procurorului din L.A. Nevasta procurorului isi va
arata reticienta si scepticismul in ceea ce priveste integritatea tanarului,pe care il vede ca
pe un potential pradator(subliniata ideea de pradator- prada aici nefondata).De
aceea,femeia va cere in mod expres o alta inlocuire a yalelor in ziua urmatoare,pentru ca
infatisarea tanarului nu ii ofera credibilitate femeii (tatuaj, varsta, vestimentatie,
fizionomie). In al doilea rand,acelasi tanar este trimis sa schimbe yala magazinului
familiei de persieni.La recomandarea ca usa ar trebui schimbata,deoarece inlocuirea yelii
nu ar mai fi fost suficienta pentru o buna protectie ,batranul ii va aduce injurii,il va numi
hot,escroc si va refuza sa faca ceea ce i-a fost recomandat,pentru a nu mai cheltui in
plus,acest fapt conducand ulterior la o spargere,o vandalizare a magazinului, ce putuse fi

insa evitata.In urma prezentarii acestor episoade ,blocajele comunicationale datorate

diferentelor dintre culturi si etnii este foarte bine evidentiata.Scepticismul,teama si lipsa
increderii intre astfel de persoane diferite este clar rezultanta a decalajelor culturale,a
sistemelor lor de valori diferite si a perceptiei distincte despre realitate.
In pragul disperarii,ramas fara magazin si implicit fara orice sursa de venit,
batranul persian va cauta sa isi faca singur dreptate in momentul in care politia ii spune ca
nu va fi despagubit si va incerca sa il omoare pe tanarul lacatus,salvatoare fiind doar
inspiratia fiicei persianului,care ii cumparase un pistol cu gloante oarbe.
Pe parcursul filmului,ne mai este prezentat si un alt tip de relatie interculturala,una amoroasa,intre Graham politistul de culoare si partenera sa,de origine
latina.Si in relatia celor doi,se intalnesc idei preconcepute si stereotipuri,prejudecati de
partea ambilor parteneri.
Pana si intre oamenii apartinand acelorasi culturi exista conflicte.Acest fapt
este prezentat si in film,iar conflictul fiind in acest caz unul de valori : tanarul politist
care a asistat la perchezitia dura si neintemeiata a colegului sau,precum si la umilirea
barbatului de culoare si a nevestei sale,va cere sa fie schimbat din echipa,datorita faptului
ca partenerul sau este un rasist idiot cerere insa respinsa,in mod surprinzator ,de catre
seful sau,un barbat de culoare care isi castigase cu greu pozitia in institutie.Aici putem
observa si lipsa de solidaritate existenta uneori intre minoritati lipsa de solidaritate
motivata prin diferenta de statut ,de ierarhie,de pozitie pe scara puterii si de teama de a
pierde din aceasta pozitie privilegiata din cauza unui simplu si stupid scop caritabil.
Pe parcursul desfasurarii actiunii,aflam de asemenea cazul unui tanar care lupta
pentru imbunatatirea starii sanatatii tatalui sau,care suferea cumplit in urma unor infectii
urinare mai complicate si care se lovea constant de piedicile datorate birocratiei,de
semnaturi,amanari,aprobari si in primul rand de o secretara de culoare pe care tanarul pur
si simplu o va umili si jigni,sub influenta suferintei si a frustarii,a disperarii datorate
incapacitatii de a-si ajuta tatal.Mai mult decat atat,pe parcursul dialogului aprins dintre
cei doi, bogat in replici acide preponderent din paartea barbatului, tanarul va preciza in
mod expres secretarei de culoare faptul ca tatal sau nu a fost rasist la viata lui,nu a fost
nicio clipa discriminator,ci ,din contra,a lucrat foarte bine timp indelungat intr-o echipa

numeroasa,majoritar formata din oameni de culoare.Toate eforturile barbatului se vor lovi

de orgoliul ranit al femeii ,astfel refuzul va fi implicit.
Putem observa cu usurinta faptul ca intregul scenariu se contureaza in jurul ideii
de antiteza,de conflict,de opozitie intre femei si barbati,negrii si albi,orientali si
occidentali,intre persoane sarace si persoane pe treptele cele mai inalte ale ierarhiei
sociale,intre bastinasi si straini,si extrapoland,la acel ying-yang,la cercul vicios si
interminabil,cu pozitiile intersanjabile ale oamenilor,ce se schimba in functie de
circumstante,de mediu si de timpul efectiv.Politistii buni devin politistii rai,o data in
momentul in care slujba unuia ii este pusa in joc,iar situatia devine de asa natura incat
este pus sa aleaga intre integritatea constiintei sale si beneficii materiale,materia
invingand in fata abstractului ca in majoritatea cazurilor,iar in al doilea caz,aparatorul
dreptatii si al egalitatii,idealistul, pus in fata unui aparent pericol, va ucide un om datorita
unui impuls de autoaparare, moment in care instinctele primeaza in fata constiintei si a
eticii.
Pe de alta parte,fratele cel mic si razvratit plateste cu viata pentru faptele
sale,talharul ajuns intr-un moment de luciditate al existentei va face o fapta
buna(eliberarea ostaticilor cambodgieni din dubita furata),insa isi va pastra stilul ostil si
reticienta privind oamenii din alta cultura decat a sa.
Filmul este ca un puzzle si are o structura circulara,vorbeste despre dreptate si
libertate: libertatea unei persoane inceteaza unde incepe libertatea celeilalte persoane.
Fiecare om are drama lui iar povestile se leaga pentru a explora cu succes terenul
umanitatii. Oricat de diferiti am fi ,suntem cu totii oameni. Fundatia este relativ
aceeasi,doar caramizile fiind cele care fac diferenta intre soliditatea intregii constructii
umane.Caramizile-aceasta metafora folosita- trebuie inteleasa ca un ansamblu de valori
dobandite intr-un context social in care omul se gaseste si se dezvolta o data cu el.
Oameni cu prejudecati, furiosi, neintelesi, singuri, complexati, frustrati, oameni care nu
au incredere unii in ceilalti.Conflictul intercultural a fost si va ramane prezent in vietile
noastre din motivul sistemelor de valori diferite,care ghideaza omul in realitatea de zi cu
zi.
Enescu Lorana, gr. 4