Istorie si utopie

Emil Cioran

Emil Cioran se naste pe data de 8 aprilie 1911, Rinari, si inceteaza din viata la 20 iunie
1995 la Paris. Intre acesti ani autorul a creat opere literare si filosofice cu o puternica
atitudine si dezinvoltura ce creaza si astazi conflicte la nivel ideologic. Este cunoscut pt
faptul ca in 1940 pleaca din Romania si se stabileste definitive la Paris, episod ce
marcheaza si influenteaza intreaga sa formare ca scriitor si filosof. Intretine totusi o
legatura cu unii din prietenii sai din Romania printer care fostul sau coleg, Constantin
Noica, tatorita caruia sa realizat ,prin publicarea corespondentei acestora, cartea despre
care urmeaza sa vorbesc, si in care sa identific relatiile ce le creaza la nivelul
mentalitatilor collective.
Cartea este impartita in VI capitole si addenda in care se gaseste raspunsul lui constantin
noica la scrisoarea lui Emil cioran.
Primul capitol incepe cu justificarea autorului pentru idea parasirii romaniei cat si a
limbii romane ce pare a fii o problem ace oscileaza intre acceptare si asumare.
Recunoaste o slabiciune pt neglijenta limbii romane ,, prospetime si putreziciune,
amestecul de soare si balegar p.6 in comparatie cu ,,eleganta vlaguita p.6 a limbii
franceze pe care o condamna. Vorbste in raport cu originea sa si despre ungaria si statutl
acesteia de . Asupra romaniei si a restul tarilor ce au fost sub dominatia ei,
amintind un epison din copilari in care fugea in directia opusa manat de frica si panica in
clipa in care vedea ,, jandarmul ungur. Identifica o excelenta a tiraniei in structura
etnica a ungariei, pe care continua autorul , a practicat-o cu o ,, competenta inegalabila
p.13. Statutul rusiei ,, marea noastra vecina p24 este un alt subiect care se abordeaza si
si pe care o identifica ca o suma de excese de bine si rau ,, sfintenie si crima ,
,,rugaciune si spaine p.23. doreste sa elogieze natiunea rusa dar se supune prin
recunostinta.
Capitolul II Rusia si virusul libertatii
In acest capitol se vorbeste despre prototipul sentimentului de delir tumultos si
iprevizibil, pe care il emana un personaj ca ivan cel groaznic, si pune intrebarea ,, nu par
ei intruchiparea geniului celui rau care ne bantuie.. p.29 referinduse la imparatii romani
si tatii rusi. Anvergura poporului rus este descries prin puterea de asimilare a unei
ideologii staine , pe care o denatureaza si o transforma in avantajul sau pana ,, o
integreaza in geniul propriu p.34, geniu ce a reusit sa gastige admiratia occidentului.
Putere rusiei pe care a exercitato asupra adverasarilor era de al ucide prin reducerea la
imaginea lor, in raport cu sentimental masivitatii pe care il inspira puterea rusiei. Un alt
aspect care merita mentionat este descrierea mentalitatii ruse care este conturata de
,,sarcasm cu care privesc dezastrele consummate sau iminente, acreala, trandavia de
insomniac ori de asasin p.43, tocmai acest tip de descriere cu trasaturi aspre, notifica
marca acestui autor contoversat.

Capitolul III La scoala Tiranilor

,,Ambitia este un drog: cel ce i-a dat de gust devine un dement potential p.48. acestui
capitol I revine sarcina de a identifica trasaturile omului ce a cunoscut ambitia : ,,fiarancoltirta, ,,trasaturi nelinistite, ,,extaz sordid. Pe de alta parte autorul se refera facand
o analiza sip e tipul de personalitate al carui character este lipsit de ambitie iar atributele
ce il insotesc sunt : ,,nimicul in persoana, vidul incarnate, ,,lipsirea mijlocului de a fii
cineva sau cevap.49 .urmeaza sa descrie, bazat pe cele doua tipuri de personalitate, un
episode utopic in care prim-planul este ocupat de un personaj ale carui trasaturi cuprinde
suma tuturor tiranilor istoriei ,,mai mici sau mai mari, un echivalent al Pastorului numit
de autor ,,un soi de monstru planetar. Daca nu gresesc imi permit sa zic ca E.Cioran
doreste sa puna intro singura identitate modelul autoritatii ce se caracterizezsa prin
frica ,,arta de a te face temut si respectatp.55, cu alte cuvinte modelul ,,tiranului. Iar
unul din aspectele cele mai tulburatoare despre care se vorbeste si care este una din
modalitatile morbide de a contura tipul tiranului absolut este idea ,,lichidarii prietenilor
si motivatia este aceea in care ei ne cunosc limitele si cusururile. Exemplul care vine sa
intareasca aceasta teorie este acela in care Hitle il omoara pe Roehm, acesta fiind
,,singurul om pe care il tutuia alaturi de acesta fiind ucisi si o parte din oamenii sai
dinatai.
Capitolul IV Odiseea ranchiunei
Acesta este capitolul in care se ridica problema personalitatii individului care traieste
intro societate civilizata care nu poate da drumul frustrafilo sale tiranice ci traieste cu ele
in minte si le inabuseste ,, incapabil sa isi nimereasca dusmanul altfel decat in vorbe,
sortit calomniei si parka disperat ca trebuie sa ucida fara sa verse sange, doar prin forta
cuvantului p.70. este evidenta slabiciunea autorului fata de cel ce domina ca si in
alineatul in care descrie un criminal ca cel ce reprezinta stereotipul care are curajul sa isi
satisfaca, pt un scurt timp desigur, dorintele de agresivitate in raport cu dusmanul sa duca
pana la capat ceea cei dicteaza instinctual, sa ajunga la o ,,nuditate launtrica p.92.
Cioran nu condamna atat de tare acest cest de satisfacere a instinctului care zace in omul
civilizat, cat faptul ca poate exesta o situatie si o conditie a omului mult mai grava in care
agresivitatea si marinimia se afla la acela grad fiind ,,sortite sa se anihileze una pe alta
Capitolul V mecanismul utopiei
Numele capitolului anunta tema propusa de autor, care se invarte in jurul valotii societatii
si limitele intre care ea se sesfasoara. Constat sa discursul are valente care se afla intre
liberalism , care trage spiritelela suprafata si de cominism care afunda in profunzime ,, un
accident istoric , e mostenitorul sistemelor utopice si beneficiarul unei indelungate lucrari
subteranep.114. de face referire la inceputurile literaturii utopica, care este identificata
cu razvratirea impotriva Evului Mediu si a ,,exageratei pretuiri pe care o arata infernului
si a gustului sau declarat pt viziunile de sfarsit de lume p.117. intrepatrundearea celor
doua genuri utopicul si apocalipticul are ca rezultat un al treilea gen si acesta este
descries ca fiind ,, felul nostrum de a fi incapabili in fata fatalitatii p.117.

CapitotlulVI Varsta de aur

Ultimul capitol incepe cu un pasaj din Heisiod , Munci si zile care descie o lume si un tip
de individ lipsit de complexe, care ,,nu cunosteau suferinta si treuda o viziune a unei
lumi paradisiace comparat cu edenul biblic. Cioran identifica vesnicia adevarata cea care
se intinde dincolo de timp, care o nominalizeaza ca fiind pozitiva si una negativa, falsa,
delimitate de timp care se caracterizeaza prin ,,toate bolile carnii si spirituluip.123 un
echivalent al vesniciei adevarate o particica pe care neam creato cu care ne amagim in
conditia noastra limitata de timp si spatiu. Iar ca incheiere citatul in care se vorbeste
despre viata si anume,, Mai presusu de viata sta constiita vietii vine ca sa intareasca
acea asumare a conditiei umane.