FiAULTATIL D2 LITIR2 I FILOSOFIS DIN BUCURWTI

CURS
DB

/
-

I STORIZ

UNIVERSALA

.04

e DIU Prof,

N.I

193

0 R G" A

3ditat de: A.Arapu *i M.Cr&ciuneanu

Adev4r gi eroare in scrierea istoriei.

Ami4tindu-v4 intdiu care este cursul care continua

anul acesta, voi trece la altceva in lectia de deschidere. Timp de doi ani an autat s4 fixez care este rolul Romanilor in Istoria Universa14. F4r4 s& exagerdm,

avem o parte pe care inVelegeki sa n'o (14m nim&nui. Aceasta este, am putut dovegi ca este gi 'And acum cred
ca a fest prea puVin Vinut4 in samd; prea mult ne-am
14sat cotropiti de cel.a. 6e au facut a1 ii in Vara noes-

tr4, cu noi.gi "mate net.

Lin

cauza aueaba plam.AotArit cal In puVinii ani

ce-i mai am aici, la Universitate, 84 intrebuinVez o
parte din ei, pentru a fixaacest loc. 0. 1-am fixat
pentru epoca,antic4 i pentru evul mediu. Apoi, anul
trecut, am facut tot aga pentru epoca modern4. Cursul
din acest an incepe cu p&trunderea ideilor celor noi.
ceia ce nu insealn4 ideile cele mai buns.
In materie de revoluVie trances& euam opiniile me
le, care se int:dresc din ce in ce mai mult, gi s nu

dau revoluVia americana, care a fost Mut& de oamenii

serioqi i omenegte, de oamenii cregtini, dac4 voiVi
pentru revoluVia frances& care de la un moment s'a in-

- 4 cliinz,:t zei ei Ratiunea pe care a purtat-o pe toate atra-

zile in persona unei fete din Paris, dar de fapt

i inceput cu zeita Ratiunea, care era in capul tuturos
i de la o bucata de vreme a inceput sd se plimbe i pe
stradd.

Lectia aceasta dintau are Ins& un alt scop. Ea se

leagd de o serie IntreagA de lectii anterioare, in care
am cautat sd infdtiaez unele luoruri de conceptie generala, 2xistd ai o brocurd de retipdrire, de culegere a
articolelor din deosebite timpuri *are se chiama "In.
troducere in studiile istorice, in care am Infatioat
lectiile_mele de deschidere, din deosebite epoci. S'a
gdsit cineva foarte amabil cars a cdutat s& pun& in
contrasicere pare/tile mole de acum ou cele ce aveaa cu
doudzect de rani in urmd, acum patruseci de au/ aveaa
pipette alto pdreri, dar numai un cap Intepenit nu-qi

schimbd niciodat& parerile pe care le-a lust une on

dela altii, dal o pirere pe care ti-ai-Yormat-o eingur,
lucrAnd, este supusa, natural, schimbdrilor, flindc4
intervin atatia factori nu numai de istorie, dar qi de
viati contemporana. Tot ce se intamplet In timpurile
noastre, momentele pare ni tree Inainte, aervesc ca ea
intregeaaca, qi ski schimbe une ori, i ocnceptiile nosstre despre istorie.
Credeti ca actuala oampanie in Africa nu Xnvatli pe
o multime de oameni istorie? Prin ce se petrece acolo,
prin faptul ca merg armatele italiene pe drumurile abi-

- 5 siniene, prin aceasta notiumea unei colonii, unui razboiu colonial, ca *i verificarea sufletulut Italian,

ca al vauirea a ceia ce se poate gasi in sufletul pri-

mitiv al Abisinienilor, toate lucrurile acestea raman

ele numai in momentul acesta? Saul din momentul acests4 cgnd aunt constatate, ele circula in domeniul Intregei istorii?

Noi intelegem mai bine pe Digurtha lui Sallustius

prim Haile-Selasie, cu deosebirea ca Iugurtha a Post
dus la Roma, pus Intro inchisoare subterana *i acolo, dupe ce sputese ca. Roma este un ora* conrupt ai
care va peri uaor daces va gasi un cumparator, a scos

acel strigat de Galgen-Humor, adeca de UMAZ de spAnzuratemres Doamne, dar reci mai aunt bane voastre ".
Sunt sigur ca, dace vre-odata i se va oferi Maiestatii
Sale Haile-Selasie ocasia de a vedea Roma altfel decgt
cum a vazut-o liber, odinioara, va fi gazduit int*r'un
loc mai putin subteran vi ceva mai cad decgt locul in
care a trebuit ea loeuiasca *i sa traiascg pAna la
moartea lui lugurtha.

Sunt luoruri de acestea care desigur ca schimba.

Bimeni nu poate fi criticat pentru faptul cg el se gaseqte dincolo de opinia lui, care era mai putin intreaga *I mai rea decgt opinia. format& pe urma dupe o mai
bun& informatie *i dupe o viata mai piing de experiente, GAnditi-va la cinava care, pang la patruzeci de
ani n'a votat niciodata gi. la acela*i care, dincolo

- 6 gaizeci ani, a guvernat oricum,fie gi numai un. an gi

o lung; credeVi ca in acelag fel i se infaViseazi aceleagi lucruri, far& vre -o deosebire 7 De aceia eu

mi- am format de foarte multi vreme o parere pe care

omenVin gi i-am spus-o gi unui coleg italian care mai
mai era si ma creadis ca nu e bine pi se dea unui tanar prea tartar si trateze in tesa de doctorat sau de
licen# subiecte care cer experienVa vieVii. Cine Judea, uneori pe un Napoleon. sau. un Cromwell oamenii

cei mai complexi gl.TabogAceste cei mai complicaVi ?

Se apuca s&-i judece un tanir care atunci antra
viaVa, se apuci sA-i Judea:Eh aritaad uncle le este gre-

is

gala gi ce trebuie Si faci. Este puViAtel foarte pretentios, gi pretenViile, cat de midi, preteazi la ridicol. Eu ziceam ca er fi mai bine pentru aceasta
veirsti publicArile de texte, interpret:Arne, iar psi-

hologia umani gi marile acte sociale, acelea el villa

ceva mai tarziu.
That& aceasta serie de lecVii vor.intra, daces va

fi vreodati o noua ediVie, in cartea aceasta a mea:

"Introducere in studiile istorice". Vreau s& adaug
un nou capitol astazi, anume unul: Despre adevar si
eroare in scrierea istoriei. Acest lucru trebuie l&-

eral, fiind4 nu nil se pare ea se inntiseazd dupes cuvin0 nicaeri, .i cu niciun prilej.
murit, in f,(

Intalu, na

a pro

noViunea de adeviir se poate lua

tii foute mici, si atunci, de sigur, adevd-

. 7 rul se poate fixa, cum rim e indoiala, pa fiecare -este

dator sa -1 fixeze. Dar ma opresc la aceasta afirmare

ca fiecare este dator EI-1 fixeze. Cu ce fix6m noi adevarn1 ? DeOcamdatX, adevaral In ceiace priveilte o

data, un nume, locul in care s'a petrecut un eVeniment,

sau cutare amanUnt esent,10. din evenimentul care s'a
petrecut, cu ce i3. fixam ? kvem noi aparate de precisie

care ea ni permit& a le vedea cum vedem inelele lui Saturn. ? Dispup.em aoi de minzace de siguranta ea mijloa
cele pentru rtiinVele naturale"; Aver noi ceia ce are
la ihdemana matematicul pentru a fate calculele sale ?
4i chier matematidianul ajunge la anumite Indoieli, si
considera ca posibile anumite relativitati.
Noi lucram cu mintea noastra, dar ce este mintea
aceasta a noastra ? Este ea un instrument de o siguraata absolute si totdeauna egala cu ea insagi ? Dar nu a veVi decat 84 va examinatil fiecare dintre noi are momente de inteligenta mai sigura *1 suntmomente in ca-

re aceasta Mat& inteligenfa omeneasca, resultat5

sau daeti voiti mai putin decat

atat,

condiVionata de
jocul tuturor organelor noastre este supusa, n'as nice

unei eclipse totale, dar unei Intunecari de lumina. Pe

atingd aceasta crede ca mintea omeneasca poate sA se c
prease& intr'un moment, on eat s'ar Incorda, asupra
unui singur obieet ? Se poate ea opri cu totul numai asupra acestui subieet'? intre mintea omeneasca ci o.

. 8 biectul pe care-1 are inainte este legatura ca dela o

unitate absoluta la alte unitate absolute? Dar nu este

adevarat: far& ad. ni dam seama, mintea noastra se Ondegte ci la alte lucruri. Se poate int&mpla ca subcon-

stientul s# lucreze In acela9i timp cind lucreaa constientul nostru, se poate in-tam:pia ca subconstientul ad

fie astimparat, se poate aa fie 9i tumultuos dintrlun

motiv eau alt motiv pe care nu ni 1 putem explica. Se
poate int&mpla ca un egomot din stradk o culoare care
atrage privirea, o raze de lumina electric& intrata pe
fereastra 91 oaziand inaintea dunitale o bataie la.usa
sd distraga atenVia, cand lucrelpentru a fixa un fapt

istoric, 9i resultatul? Resultatul de sigur cd se va

resimVi. Nu are deci cineva oricand toata mintea lui.
Stint oameni can n'o au niciodata, dar vorbim de aces
cars au 9i cari totu9i nu ot d's une de tot capitalul
]or intelectual in orice cliga:Suntom supu9i unei fata,

litai

organice foarte nepldcute care 8e va manta cu

owl mai neplicuta din fatalitatile organice, aceia care me face sa rupem pentru totdeauna contactul cu pamantul ps care am trait. Dar p&na atunci avem de atdtea oni un /A:not slabit in mintea noastr& care punctul
acerta face ea vedem rau. Ya aluceVi aminte de aqa de
fnusoseele versuri ale lui 2minescu: flauzul to minte
91 ()shim' tein9a1P.
Prin ;amaze, Doi St posedam , in ceia ye privegte

fixavea solui mai sic luerutitis.42___unnii-:

....

9_

sigur. In domeniul gtiinVelor fisice, avem aparate me-

canice care nu se ingean, in domeniul matematicei este o verificare de cifre gi de formula care nu Iroape
allocate; sotto to trage de mamma verificarea gi-Vi
spune 06 at gregit, pe c&nd aici, on de-ai nemerit,
on de-ai gregit, pOi face aga incat s&-Vi Jae& socoteala.
Nu este vorba ins& numai de aceatta: de algbiciunea instrumentului cu care lucreaz& cineva; mai este
altceva. Not, cfind atudiem un fapt istoric, ci do.rim s& avem siguranVa, cum fiecare dorim s'o avem de gi voiu spune indat& Ca totugi este o relativitate
de care trebuie sa Vinem sama ci, daces na tinem sama
de aceast& relativitate, atunci ne ingelam , ne ilualong= pe not ingine - in afar& de faptul c& organul
de cercetare nu este cel mai sigur, trebuie s& ne mai
gandim Inc& la un lucru. IntrebuinOm pentru a, cunoag-.
to faptul anumite marturit gi voiu ar&ta_tama_aste relativltatea acestor marturii, chiar atunci c&nd ale
..1.
par mai sigure.

lartUrtile acestea ins& pe care le avem nal Inaintea noastr& se leaga, atunci cand lucr5,m, gi cu altceva, care se face f&ril marturie dinaintea noastr6, anu,.

me so- leag& cu to gtim sau credem 06 ;Aim d'inainte.

Dar lucrurile pe care credem c le jtim de foerte multl on w1J.e stim on le ,tin r&u, sau intunecate

strAmbate. Memoria omeneesc5 este tot aga de nesipr4, ba rhiar molt mot nPsicu-.

rd decAt puterea

- 10 de care dispunem intr'un moment pen-

tru a studia o chestiune. Te-at ocupar cAnAva de ua.lueru pi prin urmare iti inchipui A lucrul acesta
gtii foarte bine; numai cat lat.& anume neajuasuris.imUlu faptul &A le ptiai in alt& stare sufleteaseitde.

cat stares sufleteasci in care to gAsepti. pentrucai

data to gandegtl. din..nou asupra aeestui lueru, petti a.

junge la alt resultat decat acela care ti se pAstrea

zA in memorie pi pe care-1 crezi desdvArsit oa.ci cuing
n'ar Avea nevoe de nicio verificare.
Cum luctAnd asupra isvoarelor nimeni nu poste BA
se inspire In verificarea faptelor numai din aceste is.
voare, ci in cea mai mare parte gi din luoruri de OAturn ceia ce e Inc. o cauza de gregeala (ainte de a
adnage sd vorbim de grepelile cele mars, de care.e0a
mai mare parte nici nu-gi dau abama pi, dacii gi-ar da
sama, multi din istorici nu s'ar mai apuca de istorit
pentru ca-i pAndesc aceste gregeli maxi din cauza insu,

f icientii for intr'o privintA sau intrialta). Deci me-

aorta aceasta a noastrd, care este adesea.aga de slabA, ni dd, intr'un anume moment, anumite date. Notati
ea datele acestea nu intl.& numai ca nipte constattri,

ci contribuie ci la judecata final4 nu este o cifra

care rdabine acolo, ci una care se aditioneasdA Adeca
ai o informatie care vine dela isvorul dinaintea dumitale, pi ai gi-o informatie din prejurt qi atecri,
o informatie care intrt in chiar esenta luerurtlor,
Iti vine din afarg. Iatii cum se poate ajiinge la o

- 11 conclusie falsa. Se gasegte apoi cineva care nu gtie

nici a suta parte din ce gtii dumneata, care nu s'a ocupat, niciodata de acea materie; el nu poate gandi
cu agiatirile lui, care nu exists, ci se ingeala atata nUmai, cat se poate grin isvoarele sale. Cum voiti
sa se Ingele, cand, afara de cercetarea pe care o facem to momentul acela, el nu gtie nimic ? Are astfel,
mult mai multe canse de a nu se ingela cleat acela care gtie. Acela care gtie intrebuinteaza lucrurile tiute, pe cand celalt numai lucrurile pe care le afla a-

tunci. Este adevarat ca nu le poate lega gi, nefiind

ale lui, se ingeala; se poate Intampla sa fie gi descoperit, dar sant gi casuri cand nu este descoperit.
Vedeti deci ca este un element de gregeala in dauna celui care ,tie gi un element de siguranta in dauna a celui care nu gtie gi care, cand va gti mai tar.

ziu, va intrebainti'gi el memoria lui gi va fi supus

sa se ingele mai mult decat cand gtia mai putin.

Dar sent, cum am spus, *i lucrurile de slaturi
asupra carora nu se proiecteaza aceiagi lumina ca asupra adevaratului obiect, gi in aceasta penumbra se gasesc deci erorile. Ele dau material apoi cuiva, fac
critica cartii gi, daces o critica ie face congtiincios
de un om bine crescut ii cu re3pectul ce se datoreTte
oricarai ont care a mi!Incit, 'bra Indoiala ca oricine

are dreptul s'o faces; a face chiar o erata pentru ori.

-12-

cine este o datorie. Eu am avut in viatamea prieteni

cu earl schimbam adevarate liste de erori, dar relatiile noastre ramaneau foarte bune; criticul gtie anumite
lucruri pe care eu nu le gtiam, cum ci eu cunogteam anumite lucruri pe care el nu le cunostea. Eft am avut

Intre multele cunogtinte pentru care ma felicit, cunogtinta acelui om erudit, de-o siguranta desavargita,care, totugi, fiind de-o siguranta desavargita, avea

obi-

ceiul de a-gi caligrafia scrisul, iar, dace se ducea

intr'o arhiva, taia hartia in proportille documenr
tului pe care avea sa-1 transcrie qi ticea nandurile
tot aga de lungi ca gi randurile de dincolo; nu Se poar
to merge mai departe in fanatism gi precizie decit cum
o facea Constantin Joseph Jirecek, istoricul_Mulgari-

lor gi al Sarbilor, celmalhun_quposcatora/ getTrefiei Peninsulei BaIcanice.

Jirecek obignuia,
langa aceatta, dupe ce se tiparea lucrarea - gi numele
proprii le scrisese de doll& ori: ()data in linie gi da-

ta de-asupra liniei ea trimeata articolele cu alte

indreptari manuscrise. In Jirccec am avut exemplul omu
lui persecutat de ideia ca nu se poate 86 nu face greow4110

1) V. lea cat de mare este valoarea informatiei cand

este maestrul ci cat ae putin valoreaza informatia
cand maestrul lipsegte! .11artille lui s' au vandut; no-

tele lui admirabile, le-a cumparat Statul bulgArount

vre-o treizeci de ani de atunci; ce a iegit ins& din
ele.Nimic, pe cand din cele mai mica lucruri ale lui
se puteau eulece informaVii de cea mai mare importantg pentru ci.Ae se ducea la acecte informatli.

- 13 _
goli qi, cu cat era mai persecutat de ideia aceasta,

cu atat facea gregeli.

VA dau alte cloud cazuri ca sa vedeti ce este bia-

ta ante omeneasca. Am avut la Paris un admirabll profesor care a tipArit extrem de putin din frica de-a nu
Vogl., de # ni facea cele mai frumoase cursuri. Eu
ap luat- ceva note pe care mu le pot tipAri , el Inca
n'a vrut sa tipAreasca; i se parea ca necontenit merge un demon al grecelii care o sa -1 faca s4 spun un
neadevAr. Cum se ocupa in special de institutii a vrut
sa dea o editie noun a unor texte constituponale.Dup6 ce ni-a vorbit de toate grecelile facute de predecesorii lui dar cu oarecare bunatate- ca un om care nu
lipsit de ironia Vietii, gi oricine este lipsit de ironia vietii este in fond un prost, oricat de ninteligent" ar fi, astfel fiindcA viaVa are ea insAgi un
lemezit de ironie care singura o face suportabil6 pe
tru sine ci agreabilA pentru altii
roarte multamit
a inceput sa ni ceteasca textul sAu. Intr'un anume moment el a rAmas pe loc; am crezut ca i-a venit ran;
scalpels() un rand intreg gi era iremediabil, caci cartea

se tipArise, se distrl.buise, era acum in mane tuturor.

Cu greu a avut curagiul BA duel 1pctia OW" la afarcit. IatA ce se poate intampla.
Daca nu-ti interzici legaturile - atunci ecti
foarte.Bigur, numai cat, dacA nu sant leg4turile, nu
e nici istoria - de indatA ce le fixezi, fiindca lucrurile omenecti se inteleg printr'insele, dar ci prin

- 14 foarte multe din celelalte as nice chiar prin tot,

lucrurile de alAturi se intiinteaza, vA uitati asupra unei suprafete mars din natures sau asupra unei

pArti intinse dintr'un oral; ochiul v merge spre o

anume parte. Vedeti partea aceia dar vedeti putintel
gi altA parte, gi, cand vA Intro:lab& cineva cud erau
pArtile celelalte o sa rdspundeti, dar nu cu aceiagi
precisie ca pentru lucrurile pe care 21.1....siutat sa le

vedeti.
Venim acum, la insAgi siguranta care e' to afarl

de tpate consideratiile acestea. Te-ai sprijinit pe

un document; documentul avea toatA Infatigarea autenticitAtii, dar natural dumneata nu ctii o anumita eategorie de lucruri.
Mai departe in desvoltarea acestei lectii e s# ve-

dem cansecintele unei polemici care s'a purtat odinioarig intre De

au, nume familiar acelora care s' au ocu-

patdeautichitatea clasica, cAai a adunat inscriptiile de pe monumente, acele inscriptii pe card foarte
multi Romani 1(

citeazA, dar fares sA se fi ultat tn-

tr'insale. In iitpul din urma a facut o constatare

foarte interesantA, cineva avea aerul cA citeazA un document din. Corpus inscriptioAiiqatinaru,levident far& sa se uite Is! vechiul Xen6k; ui om din 'alts keneratie,foarte departe. Dar iaitt Ce sta intaMplat: Xe-

nopol, c4nd a copiat din Corpus inscriptionuM latinarum, din gregeala a intervertit cloua pasagii gi la abet

- 15
care avea aierul ca a vlizut insugi Corpus, s'a intAmplat s5 fie, exact aceiagi intervertire, ceia ce se ex-

plied prin faptul ca noul invatat#a 1Lat-o dupe Xenopoi.. Dar o se, vedeti ce a insemnat o anume discutie
dintre Dessau gi Mommsen, gi aceasta o sd vd invete
mult in ceiace privegte concluzia care iese din aceastA lecO.e, cum iese gi din alte inv6Vaturi pe cari
mi6-m permis sa le dau elevilor mei.
Dar iatd gi ceia ce foarte recente Ciircetari ale
mele cu privire la istoria RomAnilor mi-au invederat.
Eu aveam, ca toatd lumea, un foarte mare respect pen
tru un invdtat francez pe care nu se poate'sknu-1 intalneasca cineva atunci and se gandeste la istoria po"-:
poarelor orientale,,Francois Lenormant, care este sub

mult raporturi un initiator, un deschizAtor de cale,

un creator. Nu va puteti inchipui ce catastrofd a sufe-

rit intr'uu moment Lenormaat. Un invaVat german afica'sit

ca un mare numir de'inscri ii ale lui Lenormant ermi_
fabricatta''de el insugi. In doud articole servite In

liOdIatina, in iimba.lui Tacit gi Cicerone se arata

crnEO;;;;TaFasificat unels inscriptii. VA puteti
iiicgipuilf4 dada se'gdsegte cineva in faVa unor inscrIVVii.piesintate de un om Cu o aga de mare reputatie "ee Lendimant, ce poate face decat sd creadd cdele
Bunt aderVarate. Trebuie dear cineva sd le cunoascli in

sA arltand'Igi supt anumo raporturi mai bine decdt dAn-

- 16 -

sal, pentru a dovedi CA inscriptia este falsg, Caci, lE

urma urmei, pe ce se sprijina cineva cat:4 vorbete de

documente scrisenat prive0e pe cele nescrise, In ca.

to feluri ni se pot talmaci? S'a dovedit, in ce priveste opera unui invatat foarte seribs ca intre piece.,
le arheologice intrebuinVate pentru anumite concluzii
una venia din nu Oiu ce aruncaturg a unei fabrici ci
presintata ca i cum ea ar fi venit dintrio epoca departata cu cateva mii de &pi de vremea noastra, De multa vreme umbla anecdota aceia ca, pe vremea cAnd nu erau prea multi orientaliti in Franta, pt.; prilejul, unei sabii aduse acolo, regele Ludovic al XIV,lea a cerut sa i se coteasca inscriptia; fiecare invaVat i-ar
fi dat o alts lectura, dar s'a Intamplat de s'a datointr'un rand i unui armurier turc sau armean, ci acela
a constatat ca acea sabie o facuse dine ctie ce Mustafa de pe la Adrianopol, pr in 1600 41 ceva, in be de o
epoca foarte 1ndepartata de tine ctie co mare artist.
Meqterul a cetit cum trebuia, iar Invatatii se incurcasera puVintel.
In ce Drivegte documentele chiar, ce represintg un
42cument? Actele,publice .nu suit (acute pentru a-Vi
spune adevarul ci pentru a susVine un interes si,chiar

card nu sant facute pentru a sustine un interes, ele

s'au scris intr'o anumita atmosfera de interese, de
02,me_nu poste sca a tine a
ce ca s'a

- 17 int&mplat anume lucre intro anumitd zi, dar poate ca

un motiv a fdcut pe scriitor s& pund alts data dealt

cea adevdrata. Documentul it iei cum este,iar in fundul lui st& vicleanul care a fabricat piesa gi face
haz pe socoteala dumitale. Ti se preinta o povestire,
dar ce este povestirea scrisd imediat dupes fapt ? Dar.
intaiu, tine cunoaote perfect un fapt?'Iar, al doilea
faptul acesta deed se consemneazd indata ce s'a intamplat, scriitorul, chiar dacd n'a fost actor, ci numai
martor, e grozav de emoVionat oi cele mai multe minciudi
le spun oamenii emationati. Daca este contemporan, e
influentat de ceiace s'a petrecut, de toata pasiunea
acelora cari au fost de fat& gi astfel dominii,natural,
interesele gi pasiunile pe care le represintA el.Dar
ciao& vine mai tdrziu ? Au trecut alte lucruri gi anumit
to amintiri s'au gters.
Chiar in ce privegte cronologia, credeti ca mintea
noastra o refine exact ? ySi azi dimineata am intrebat
ye cineva Cand am guvernat:in 1931 sau 1932 oi el,care
nu guvernase, o gtia mai bine ca mine. Am zabovit mutt
asupra acestor lucruri, nu fiindcd,sunt importante in
ele, dar pentru ca li se acordd importanO.FdrA grepeald e doar cine a scris o singurd carte qi in aceste
pagini de sigur e greu sti se gaseascd o greoealA.Gregelile se repartiseaz& gi pe intinderi; Baca ai avea o

Faze. 2

- 18 -

sea de pogoane ci ai strange toata buruiana de acolo

se Poate intampla ea fie mult mai multd ca in gradina
d -tale, chiar dacd in graidina d-tale nu ar cregte decat numai buruland, Eu cried ca in gtiinta a evita gregelile Aelucrand este un act de prudentd lagPs lar cu-

rajul core a infrunta greutdVile, a lua raspunderea ai

a suferi toate riscurile.
Dar pentru mine acestea aunt lucruri Mai curand indiferente. Ceiace nu este indiferent e altceva..J3ste
n_lstorie gi necesitatea unui adevar de mediu. ;i, anume, adevarul acesta de mediu indoit: adevar do mediu
moral gi adevar de mediu material. Multi igi inchipuie
ca s'a terminat tot lucrul din moment ce au datele isvoarelor ci intrebuinVeaza logica de care dispune fiecare pentru a scrie cateva pagini. NU este ace, orice
lucru, pentru a fi inVeles intrtadevar, trebuie situat,
CArVile nesituate n' au atata valoare , iar une on nu-

mai o valoare'extrunci cand aunt bine

andite gi scrises ce folos dacd 11 lipsesc proportiile care cunt cerute de istorle. Ca sa nu mai vorbim de
contemporani dintre cars unii nu se vox situa niciodatal nici ca valoare moraldi nici ca produs intelectual
dar ca sd v dau pe cineva extrem de inteligent, cu
o indemanare mare de condei , superioaxa gi care a
stat in tinere a ca gandire mult mai resus de II I

cu - in ce-1 privegte pe gtnescu s'a constatat ca aceia ce luam not drept gandire a lui erau ci caietele

-19de cursuri dela Viena si Berlin, resumate de cursuri

sau idei culese din cutare sau cutare carte. Pentru Xenopol nu era acelasi lucru; el, ce a gandit, a Randit
de la el si cu ce dragoste a scris el Istoria_Romanilox! Avea um fel de bucurie onesta de luorul lui. Expunea cursul far& talent oratoric, vorbind foarte marunt, abia auzit, samanandaume de care facea haz el in-susi cu acea figura facuta parca anume pentru gluma,favoritii surf desfacandu-se cand facea o glumA ci pe ur-

ma revenind cand gluma se terminase. Din cand in cand

se intrerupea pentru a zice: "ci sa-mi dati vole sa va
citez ce am sorts eu In cartea mean; scotea manuscrisul
lui si, dupa citire, cauta cu ochii buni aprobarea noastra. Avea ci evanturi literare, de si nu totdeauna cu
succes. "Istoria Romanilor"
a lui este o carte bunA ?
..m...seffif,ss

Este, de_ILERSallakaa01441111EWAXAAREilltlikkeici
_acuse studii de filosofie, de economist de dreptichiar
qi tesa lui latinA de la Berlin este in legatura Cu antichitatea romans; nu se prelatise pentru istoria evului mediu si pentru istoria modernA. Ajunsese profesor
de istorie a Rominilor dupa um vechiu vis, dar si dupa
ce dorise sa is catedra de filosofie pe care a luat-o
Constantin Dumitrescu Iasi care vorbia mai frumos. Xeno-

pol s'a Intors Intrun tarziu la filosofie prin teoriilo asupra istoriei si de fapt, nu Oa putut deslipi niciodatil dela chemarea lui adevarata. Nu va. puteVi Inchi-

pdi deci cat este de falai uneorilstoria lui din

causes

-20 celei lapse de

media., $it

totugi amanuntele sent bu,ma..3 Nu tot deaunADraalag, degi era un om de precisie

in munca. dand am publicat Intaia cercetare in "Arhiva
oocietatii din Iai" gi i-am cetit cu multi sfialA mam'a intrebat - erau nigte versuri dintr'un
p et satin - din ce carte sant gi ce vers, ci a tre..buit sa in due in biblioteca, sa -i aduc cartea gi versurile ci BA pun citatia, de gi nu era un studiu de e-

n crisul,

rudiVie. El nu era totdeauna precis, dar in Anglia un

mare istor\ic, Froude, care a scris foarte multe carti
frumoase gi o frumoasa sintesa "Oceania", avea neprecizia in cel mai inalt grad. Cineva a observat faptul
ca el facand o calatorie prin Australia ci alte pArVi
pe care a descris-o, spunea: cutare localitate este
agezata langa un munte i in apropiere 'este un lac,dar
in realitate nu exista nici muntele nici lacul. Era
un,proces de psihologie care nu-1 scotea din randul oa-

menilor normali gi foarte distinW.

Dar, daces nu cunoa9te cineva mediul, e cu atat mai
gIAY, .G1R cat lucrurile nu se proiecteaza humai pe me-

influentatealamediu. Daces

diui ci aunt
scrii despre rasboiul lui Traian cu Dacii, trebuie sa

ctii ce s'a petrecut in Roma pe vremea aceia. E vorbe

intai de mediul contemporan, dar pe urmA O. deb buns
parte din mediul anterior, ci se cere sa al gi putin-.

to de a arunca o privire asupra consecintelor, peitru

ea gi ele contribuie la explicarea faptulut. SA va daft

- 21 un exemplu: acum in urma, rdsfoind tot felul de reviste, eels ee c1a placerea unor descoperiri neagteptat,
pentru c& acela care gtie Ca are sd gliseasca ceva se
bucuri on ba, dar cine de ()data se gasegte inaintea
unui lucru neagteptat, acela are bucuria cea mai mare,
am gasit ceva important pentru epoca Dacilor, fart a
gAsi nimic precis cu privire la ei insigi. 4tivi al Dacii au monede imitate dupg monedele regilor macedoneni
dar de obiceiu noi ne mulVamim sa ne ocupam de monedele dacice insect. Vag se gtie ca erau *i monede celtice, galice, dar eu nu- gtiam piing in timpul din urma ca
aceste monede au absolut forma gi cuprind represin ail
c
le din monedele dace. Dan nu mai gtiam alt lucru
la Apusul Dacilor era_formaVia Suabilor gi ca acolo 7
s

gele Vannius a b4tut moneda in aceiagi vreme ca Q 1

bai gi sa-vi inchipui ca numai Decebal a'batut mon d
gi e alt a deetit card vezi cg a bgtut s,i Vannius

an

el. In ce privegte orgvniz5. ia romans in Dacia se .r

de adesea ca numai InL,Dacia la noi a fort o anume org

nisaVie, dar nu este ar evarat: retutinden era arc
Se_f_itc' ea socoteala ca numai In _Dacia au_fost_atateard
vinitati orientale. Dar. am luat Corpus inscriptionum

latinarum din alts provincii, gi am gasit *i acolo exac-t aceiar3. zei oriental

etc. , ea

Jupiteri Dolichenustbrit'ar,

in Dacia. AItfel se presinta un lucru a

find. caracteristic ci nu este aka, ci face parte di
generalitatea timpului. ri atunci dumneata-trebdJe e
=

- 22 sa cauDi aiurea ceia ce din aceasta generalitate poate fi considerat ca intrladevar important pentru Da-

cia constituitd originalitatea.el.

Gregelile cele marl care se fac slut mai ales .

atunci canese cunoagte medial sau cine crede c6.1

cunoagte 11 cunoagte superficial. Ceti nu gi-au stricat cartile prin aceea ca au vrut sa presinte ci me.
diul, dar 1 -au luat din manualele din liceu sau din
amintirile din bacalaureat?
Dar nu este numai a-tat: numai neCesitatea de-a
cunoagte acest mediu material, ci e edesea hotarator
cel moral.
,Traian a cucerit Dacia, de ce? 3e_ nice: a vrut

si rasbune pe DomiVian. Cea mai ridicules explicaVie,

pentru ea Domitian re res n a o po it ca opusa u
Traian. Traian era succeSorul lu Nerva care insemna

ruslutolz_la_44.1a5u1 Senatului, iar Traian a tinut sa.

'comunice tot ceia ce a Mout Senatului gi s6.0649.26

sfat de la Senat. Ce , el era sa rasbune pe DamittA

pentru cs lui DomiVian i s'a omorat o legune? Dar catellegiumi n'ellfost &orate? ,Dar cine nla'iaerdut
leGiumi? Aa fest gt impLreIl romaxli can au gazut in
calitIvit6tv as Talerian gi dupe el a venit flu' lui
oars a Tavernat em,acelavi prestigiu ca 4:nainte. Na
*ram iteratt/e ca astaZf, eL".nd mentalitatea este al-

ta. Ca sa se itteleacir tervanille

1121 Traian

tTebil-

telAA. fag i tea qe fate cu multE truda It gasse luni

dt olnd trIltsc 113 acest (30%81114 al intormatiei-pri--

z3
vitoare la epoca preistorica, protoistorica si romana.
.2ma
Trebue s- ti ce er in capul Romenilor d
o epoca romantica ca dorinta de aventura, cu o imagiAatie anrins6, cu seta& de-a cunoaste tinuturi noi,

1.,....,

de-a strabate regiuni necunoscute. Cava asemenea cu CE

a foot cand in istoria contemporana a legit lumea din

nisipul rationalist aLfilosofillor" si s'a aruncat

turbata cu NapoleOn I-iu, continuand cu romantismul
pan& in
lui Ludovic Filip, cand Fr ants burghesa
s'a strans la tejghea si si-a inceput afacerile. T10Tantismul romqn era de multe feluri: 4adrian n'a facXLI:6112olu, dar,cum observa cu multi dreptate cineva
.care a scris acum In urmit despre Hadrian, Ql a facut.,
grin calgtorii ceia ce a facut Traian luptand. 14111cz
Hadrian a foot intreadevgr imparatul cal6tor. Uncle n'a

foot, si pretutindeni s'au batut monattru drnsil

Marele curios vole. necontenit's6 afle lucruri noi, lui
IDS1141, si in cuprinsul lumii intregi._nU se inVelel
mult din rasboaiele lui Traian dace. nu se reconstitui,
starea de spirit a Romei in momentul acela. ri inchi-

puim ca Traian a avut in vedere doer Dacia. Apoi se va

fi intor8 la Roma, pe cind el s'a duo tot mai departe,
urmand pe Alexandru-cel-Lare pans in reginnile pustii
ale Arabiei si el a murit multamit ca a vazut locurile
acestea: a preferat sa moara tanar, dar sA le vada,d
cat s tralasca pang la adanci batraneti Inchis intr.
cerc mai inoist.

- 24Gregeli enorme se pot face care condamng o opere in acest domeniu al necunoagterii mediului. Dar gregeli se fac in istorie si dacg nu se cunoagte fenomenul
istoric in el insusi la care se raporteaza pentru momentul casul x sau y, care este o manifes.tare a fenomenului dar igi are qi o viat& a lui, care evoluiazg de la.
sine. Si fenomenul acesta de istorie nu este aga de u-

gor de pries cum s'ar crede. Cutare scrie despre un rgs-

boiu, dar ce gtie el ce este rgsboiul. Poate Ala nu

1-a vezut in epoca lui. Sunt oameni care -ui traiesc poate viata in linigte absolute. Dupe rgsboiul din 1E7728
a fost o lunge. pace, aproape generale.; nimeni n'a gtiut

ce inseamne starea de spirit a cuiva care face rgsboiu

sau care trace printr'un rgsboiu. Toti aces cari au rgbdat supt stepomirea nemteascii aici sau la Iasi on can
punendu-se la adepost In strgingitate, au ajuns prin Norvegia sau America, au despre rsgboiu cu total alte cunogtinti dealt ceilalti.
Prin urmare, fenomenele acestea mari din care se
combing istoria trebuie cunoscute In ele insggi pentru
ca localisarea sau personificarea for sg fie intelease
in cutare cas particular. Aceasta inseamng 6A cercetezi

fenomenul pretutindeni pentru a vedea care sunt necesitfitile i

rente ale lui.
41 nu eqte numai atat: se cunogti fenomenul national ..ore al politic militar, ci trebuie se mai po-

- 25 -

sezi gi altceva, fiindca in istorie nu este vorba numai de notiuni gi de jocul tragic sau comic al unor anumite grupe umane ci, in fiecare data., ai a face cu

oameni. Dec& nu egti capabil sa recreezi un cm/ sa-1

faci la loc dupa lamuririle pe care le ai gi cu ceia
ce poti adaogi din fondul d-tale, atunci sa nu scrii
istorie. Trebuie sa intelegeti un popor ca un popor,
un Stat ea un Stat, dar gi omul ca om in toate rosturile lui. Daca nu vezi omul, fa fisica, matematica,ori
ce vrei, dar nu to amesteca intr'un domeniu in care se
cere sa fii capabil de a face omul la loc cum a fost.

Este un fel de vis politick,care este necesara in tot

ce privegte pe om, ci poate chiar in ce privegte teoriile cele mars ale gtiinti. Un Darwin, un Humboldt, pe
laugh ce au toti oamenii de specialitate, au avut acea vis poetica, ci din causa aceasta au facut carti
adevarate, singurele care nu mor nieiodata. Cand luam
Istoria Imparatilor Romani de Schiller, totul este
adevarat resultat al unei munci de atitia ani, dar nu
se intelege nimic din fondul lucrurilor. Luati in
schimb cartea unui om care a facut gi arheologie, Istoria Imparatilor Romani de Domaszewski, carte admirabila, plina gi de gregeli de fapt, dar ee4are adevar de
total este acolo inauntrui Dincolo se nice: Imparatul
eutart dar eu nu ctiu ce este Imparatul cutare; el a

mers in cutare regiune, dar nu mi se spun ce este a-

- 26 ceasta reEiune; sia dat o lupt6 cu cutare popor dar

nu se spune ce este acest popor. Ca valoreazr, atunci,

tot acest ansamblu de lucruri disparate? 1ste un repertoriu pentru cineva care face istorie. E bine sa se
feta gi repertorii, dar atunci nu to obr6znicii 96
spui ca fad

istorie cared egti incapabil de aceasta.

Nu vreau s6 uit ce am Mgaduit cu privire la

polemica dintre Dessau gi llommsen cu privire la Vietile Cesarilor de pe Vremea lui Diocletian. Se credea
ca ele mint autentice, dar o cercetare mai atenta le-a
artat aca de pline de gregeli, unele grosonale, /neat
a trebuit s& se admit& scrierea for , poate de unul
singer, in secolul al IV-lea, tdrziu, ba chiar dumergtad gi pan& in epoca lui Justinian.
pi unit
Cutare chiar 4i7a pus in minte sA recunostituie un
.test pe care sai-1 fi intrebuintat compilatorul. Ibmmset tufa a protestat: institutille ar ap6rea in aceasta Aistoria Auguste ca pe vremea lui Diocletian.
lo

star fi Intamplat ca Desaaupatiut ceia cc ctia Momaen atunci ffir6 indoitli ca ar fi ajuns gi la alt resultat decat acela la care a ajuns. Dar gi contra.lui
lanamsent.slaU adus argunente decisive pentru falsificatie. Ceia ce inseamna c6 gi resultatele cbtinute cu
cea mai mare truda de inteligentele cele mai stralucitoare, Inc. sunt capabile de-a fi vilzute gi din altA
lature.

Ceia ce este ins& datoria oric6rui care estm

- 27 adevarat istoric este sa caute a-i Insuci atatea cunogtinte cats s'a-i permit& a vedea acela*i lucru din

toate iaturile *1 potrivit cu toate psichologiile de

massy sau individuale can au contribuit la alcatui
rea acestui fapt.
Cred qa dupg aceast& lectie In materie de eroare si de lipsa de eroare ca si in materie de dato-

ria pe care 0 are istoricul cu adevarat, Orerea

d-yoastra se va fi schimbat esential.

relegerea I-a

7/11/1935
Iata de as este vorba in aceast& dYintliu
lectie, care poate fi putinte14mai Brea pentru mine,
fiindca trebuie facuta leg6tura cu materia de anul
trecut. Materia este de EL7s.natura, Incat nu se 18,-,
sa impartita foarte neted in doua, aa incest contra

eliceiului mieu - care de alttanteri nu are atata important& pentru dvs.- fiindca multi nu ati ascultat
anul trecut, aga incest partea aceasta pe care o repet
nu face altoeva decat sa va dea e/emente not In aceasta d'intaiu lectie trebuie s& v& ar&t in ce const&
cursul pe care-1 fac anul acesta 1 sa-1 leg de cel

de anul trnut.

-28Trebuie sa va spun acelora care nu aVi ascultat anul trecut ca acest curs s'a oprit in momentul
cand se fixa rolul Romanilor Intro anume politic& de
caracter general european, grin urmare, apart/nand
istoriei universale, cum, de altfel, tot cursul aces,
to este de istorie universals, In care este vorba Insa, sa legam ce se petrece in lume cu ce se petrece
aici la noi.
Era vorba de momentul tend o anume tare ex,
terns de caracter mecanic ne prinde qi pe noi. Pentru
aceasta am mers poate mai departe decat data la care
altfel ar fi trebuit sa ma opresc, aqa Incat se poate
intampla ea fie qi o privire in urma In cursul acestui an. Limitele acestea cronblogice sant ceva cu desavarqire relativ qi ele insele n'au nici-urn fel de
valoare.
i astfel, cum in Europa din a doua jumatate
a secolului al XVIII-lea s'a Incercat a se face State
pe o bazii noun, aceasta noi presupune o imediata schimbare de hotare; ele pot ramanea aceleaqi. Evident,ca
este de dorit ca, in aceasta concepVie, inseqi hotarele sa se schimbe qi, cum aceasta nu se putea face pe
cale paqmica, anume incersari de a schimba hotarele
au intampinat opositie, au fost tot felul de simula-ore de rasboiu, ca aqa-numitul rasboiu al "cartofilor
- Kartoffelkrieg

fiindca se faceau tranqee qi sapa

pamantul qi aceasta samana cu cultivarea pamantulu.:

- 29 -

in care stg sa se azunce un numgr oarecare de cartofi

de stimanVa. Dar, cind

fost vorba 'de schimbarea hota-

relor, dorita de cineva care avea interes la aceasta,

imediat a intervenit un interes de aiurea. Adecg nu era vorba, Inca de schimbarea hotarelor, ci de legitimarea hotarelor. Daces un hotar exists, acesta, nu trebuie

sa fie, fiindat a resultat dintr'o cucerire, ci pentru

cg acest hotar este drept.
qi aici mg opresc. Este o mare deosebire intre conceptia noastra. de dreptate a unui hotar gi In-

tre conceptia de pe vremea aceia. In vremea noastra se

Vine samg de o mulVime de termini, cari nu erau Vinuti
in sem& pe vremea aceia. Se gandegte cineva la necesitiVile geografice, la dreptatea nationals, se gandegte
qi la interesele economice qi la feltl cum un teritoriu

se leagg de un alt teritoriu, conceptii care au legit

din desvoltarea ctiintii de Stet in timpurile noastre,
pe cand atunci card nu putea-fi vorba de.aga ceva.Un
sentiment naVionalo congtinVgt naVionalg existau,dar cu
alte limits gi prin alte greut&Vi cleat astgzi. In ceia ce privegte necesitatile economice, vg gandiVi cat
de grea qi de rest/ibis& era producVia, pe and astAzi
avem o producVie enormg, care igi cautg drumurile, gi

starea unei Vgri in ceia ce privegte satisfacerea nevoilor materiale, in ceia ce privegte multamirea moral& ce iese de acolo e in legatura cu circulatia marfuri

-30_
for ci leggtura dintre o Mara ci alta, Yonentan

ea

se i)resinta foarte prost din cauza autarchiilor, boala de care este bantuit6 lumea, dar nos toVi sinatim

ca acesto autarchii sunt piedici, sunt un lucru nenatural, gi dorim, in ciuda economigtilor de Stat ci
a color cars inVeleg sa conduct, acum lumea dupg anume
idei, sg se ajung10, la altceva. Dar pe vremea aceia

nu era vorba:de aca ceva; trebuia numai sg arati cg

ai dre ',7u1 la stg bairea unui teritoriu din cauza loculuf pe "care -1 ocupi In domeniul civilizatlei. De ex.

Turcilor li se zicea:ibeti prea mult pgmAnt dupg

cite merits aveVi ci dupg usul pe care-1 facett de
stgpanirda wastrel sunteti nigte barbari-:nu pagani,
pentrucg "pagan" ci "cregtin" in epoca "filosofilor"
nu are iraportantg, ci din potrivg Turcii puteiau fi

favorisati de "filosofi" tocmai: pentru cg nu erau

cregtini. Dar Ecaterinei a II-a Ii permiteau a cuesreascg toatg Impgrgtia otoman6 pentru cg era socotita ca o Ouverang luminatg, capabil6 sg introduces ci1, car:id era
vilisa-gia in toatg regiunea cuceritg.
vorba ca Moldova gi Muntenia, care represintau, cu
toate acestea, o naViune cu un'trecut pe caree drept,
nu-1 cunoctea toatg lumea gi cu o viaVg actualli pe
care nu o aprecia mai nimeni, cdnd era vorba ca Loldova yi Auntenia sg ajungg in stapanirea L'caterinel,
4

din punctul de vedere al civilise:0.d. "filosofice",

- 31 lumea zicea ca este foarte bite, ea ar fi un mare avantaju. (3e poate intampla ca boierii nogtri cars au
facut drumul pang la Ecaterina a II-a - a fort o misiune moldoveneasca gi una munteneascg,cu boieri de
frunte - se poate intampla ca acegtia sg se fi dus la
licaterina ci sa fi cerut anexarea la Statele Imp5rgtegti gi din causa sentinentului cregtin ca gi din
causa unei anumite obignuinti cu Rusla, a legaturilor
din trecut, dar se poate intampla, ca boerii acectia,
cari erau mult mai -"filosofin decat credem, mult mai

in legatura cu curentele apusene (Brancoveanu a nsat

o biblioteca odinioara foarte bogatd gi cu carts bine
alese, care era l&nga biserica greoeasca din Bragov)
sg se fi gandit din punct de vedere gi al givilisatiei la supunerea tarilor noastrew3upunere .lesdvar*
gitg, anexare, cu Domnul in frunte, cu legi rusegti s au tradus ale tsrinei pe vremea aceasta, toomai in
vederea unei anexari.
Iata problemele care se pun la sfargitul secolului al XVIII-lea gi iat6 cum ne atinge pe not aceste probleme prin deosebitele propuneri care se fac
pentru a le resolvi. Vom vedea c5 va fi vorba 0 se
feed un Stat deosebit, in rasboiul urm6tor, care s'a
terminat prin paci3a dela Iagi, ()and a Post ca cef al
armatei de ocupatie fostul arrant al Ecaterinei a II-a,
Potemchin, sd se creieze un regat al Daciei ru Potemchin ea rege4 ideie care a revenit pe firma gi a Post

- 32 vorba ge vremea lui Napoleon I-iu de un arhiduce austriac, care era sa ieie in c6s6torie pe o mare duces4
ruseascA. Dar gi in ce privegte ideia Daciei este tot
conceptia aceasta rationalista, logic ar fi fost sA
existe tn Stat al Daciei fiinded a existat candva o
astfel de Dacie. Aceasta era partea asupra careia apasa judecata timpului; 86 nu se lase ceiace este acum,
pentru ca nu este rational gi nu poate gasi nicio explicatie logicti; gi Turcii, on Domnii nogtri, nu puteau zice: "avem stApdnirea aceasta pentru cutare motive".
Aceasta ne duce la o alt.& lature a acestei
conceptii rationaliste, care este in leg&turii cu viata interns a Statului. Fiindca rationalismul cere dzyuA
lucruri: intdiu stt nu existe Stat ca atare in legatura cu alte State de pe harta Europei gi in cuprinsul
Statelor lumii decelt (1304 are dreptul, un drept care
se poate dovedi rational, de a exista.Statul iegit
dintr'o desvoltare intamplatoare, cu o multime de accidente personale, cu triumfuri de caste neagteptate,
cu adesiuni din partea acelora cari vor trebui ane7

xati, nu are valoare,ci trebuie ca ratiunea prin luminile ei sti vie gi sgt consfinteasca aceste hotare,sA
le lumineze, gi aceasta luminare insaci sd fie o contatul, in interiorul
sfintire. Dar, in acelag timp,
lui, trebuie sa se sprijine tot pe basele ratiunii.

- 33 Trpbuie

spuse cateva cuvinte in ce *pr4.vegte aceasta

conceptie insasivartintind color sari cunos.c cursul de

anul treout ceia ce am spus atunci, ci apoi o ea cautam sa vedem in aceasta conceptie a Statilui rational.
in deosebire de Statul istoric intamplator, ce s-a do.
rit Vii, ce s'a voit la noi, preaum

i cari slut facto -

rii, cars. ar fi putut sa 'se amestece in resolvarea pro-

blemelor Statului rational.

In secolul al XVII-lea s'a petrecut acea mare revolutie in mintea omeneasca pe care a adus-o filoso.
fia cartesiana a lui Descartes cu "cogito ergo sum"

ceia ce inseamn6 inraturarea a tot ceiace este organic in viata unei societati, neintelegerea.desaW,Tsita pentru tot ceiace este organic O. inlaturarea unor
motive de ordin transcendental de care se Linea sama
pans atunci. Conceptia pan".5, in momentul cand s'au

Irn-

pus idelle lui Descartes, in 19ga-tura cu desvoltarea

stiintilor fisice cu introducerea conceptiei mecanicis.

te care inca de laa doua jumatate a secolului al

1V11-lea se impune era aceasta: Statul mieu vine din
voia lui. Dumnezeu. Ludovic 1 kIV Zen
atea sa spuna
aceasta; rolul pe care, el Ludovic al CI'. -lea it joa.

ea In margenile Statului acesta.vine din Ece eta voie

a lui Dumnezeu. Conceptia a foot expziLata de Dossuet:
"lthomme s'agite, Dieu le mane" - nomul se agita dar
Dumnezeu it conduce". Acum nu poate fi vorba de ass

ceva; nu ca lumea ar fi peste sentimentul relijios,ce- -

Faso. 3

-34
re. era foarte serios si adanc si iare, intrEo-privin
se adancia, - gAnditivd la crestinismni: iui Fag",
cal - ; ramaneau oamenii intriaceiasi dredinva, legatl

VA,

Rio dansa, dar acum

era si motivul celalt si pen'tru une

le minti era -greu sa goncilieze amandoua purictele

vedere;

oamenii

nu se puteau uesparVi Noe.

che, dar ei se incliinau, cu toti. " llosofilnligia cea nada a ratiunii.

de

ve

la re

La inceput a ost o manife tat e numai in aomeniul.

ideologiei, al filosofiein , iar. dace este toarte
greu sa impiedeci o realitate de a trace in fpiosorie-,
este mutt mai greu sa ,impieuew o filosofie de a trece

in realitate, de i-poate ca in vimpurile noastre,

111

crul Ba fie mai usor, +Tact, poi am inlocuit ei Litera

tura r.-7i cugetarea prin lecture. in flee are dimineatti a
gaZetei, in care, din toate acest ea, se scurge-ceva,,
dar, in loc sa luam din -isvorul limpece, venim
un
pselhar4 i culegem ce curge ,in margenea trovu.aruluii
e a cugetare gi literatura ad tlOtliar seela care se
intalneste in gazetele din tarile undo nu gazeta.
za publicult al publicul creiaza gazeta. Franuesa..i. az
putea sa alba gazete cu multk mai.. buns decat ale nob.

stre, si le au adesea mai proaste; s'a Great 1113 tip

de gazeta care a ajuns ea fie imitat si la not: cat-e77
va figuri, cateva explluatii dedesupt, eateva telegra

me, ceva anunturi, si sla ispravit. _Dar De vr-emet j.Cf4la se cetia gi nu- de cei de doe, earl .cetiau mai
,

-35-pu-Ox decat cei de acum, ci de cei de sus, cars aveau

putinVa de a impune pe urmA in viata practicg ideile culose din lectura lor.
In aceasta privinVa no este nimic mai interesant
decdt sa observe cineva ce s'a petrecut in dinastia
francesg, care era cea d'intilu dinastie din Europa,
in fruntea unui Stat de mare prestigiu, supt influents
inceputurilor acestei filosofii, care deocamdata nu
este a secolului al XVIII-lea, ci este numai prefata
celei din a doua ju,latate a secolului. Dv. cunoagteVi
cdrt,ile cari se intrebuinteaza in invalamAnt gi acum,
gi care se intrebuintau odinioara cu malt mai mult,sprijinindu-se cineva pe o ideie cu totul falsa, ca sint
limpezi gi ugoare, potrivite pentru mintea copiilor.
Sint cloud gregeli cari se fac in alegerea carVilor francese care se cred potrivite pentru o anume class de liceu: una este La Fontaine, a cgrui limbs medievala este
mutt mai greu decdt se pare, a carui inspiratie cere un
anume sons istoric, care cuprinde o filosofie foarte
nalta, care desigur nu e pentru liceu. Florian, da, La
Fontaine nu - este in aceasta o complioatie nu numai
stiliatica der gi in ce privecte versificatia.
Cealalta carte este uT414maque" a lui Fenelon. A-

ceasta de fapt este o carte de propaganda revolutionarg, propaganda peste mAsT6 de indrasneata, publicatg
de oameni cari erau destul de inteligenti ca sa vada

-36ce este inauntru gi destul de dibaci, ca sac se faca ca

nu inteleg nimic din ce este Inauntru. Fiindca blandul

Fenelon nu spune altceva, decat ca toate Statele contimporane, toate societatile de atunci sunt role. El conda4na tot aga de molt societatea francesa contimporana,
cat condamnau societatea contimporana latina soriitorii
cregtini din epoca lui Tertulian gi Salvian, sau a Sfantului Augustin care recomanda parasirea cetatii Imparatului pentruncetatea lui Dumnezau"; iar Salvian scria
aga cum scrie in societatea burghesa un bolgevic din
timpurile noastre.ln pasagiul cel mai interesant din opera lui el spune ca barbarii sint modelul tuturor virtuVilor, ea Vandalii sint oameni de merit, ca in ceiace
privegte pe GoVi ei au sentimentul pudoarei, ca Romanii
refugi4i la GoVi sint nigte oameni corupVi, iar GoVii
represinta idealul purtarilor frumoase.:Romanii nu erau
aba, dar scriitorii crectini cautau sa compromita cu
desavargire ideia societaVii contimporane pe care o Infatiga Imperiul Roman.
Tot aga face gi Fenelon, numai cat nu pune nunele

gi nu trage o liniuta supt num. El zicea: sac facem o

societate noua. Societatea din Salente a xegelui Idome-.
neu este cu desavargire altfel decat societatea francesa; este o societate rationalists. Ala nu este vorba
de un lucru de inchipuire ca pe vremea lui Thomas Worus
cu "Utopia" lui sau de tine gtie ce alta ilusie cu privire la o viata noua a omenirii; aici este vorba de un

- 37 -

plogram intreg_le'refacere al unei societati. Deci scopul lui "Telgmaque" era de a fi intrebuintat ca un indreptar de conduit& de titre printul care era sti mogtec& intrladevar acesta
neasc& el coroana Franciei.
este sensul o arata ci aflame instruatii pentru ducele
de Burgundia, care au fost tiparite; ele sant absolut

in aaelag sans.
Inca un lucru. Cu privire la Ludovic al XVI-

lea sant o multime de pareri false, bietul Ludovic al

XVI -lea,- care nu era o mare inteligenta ci mai ales nu
era o vointd, dar un om foarte de treaba, tot atat de
"filosof" ea toatO nobilimea, gi nobilimea era cu malt
mai "filosoafa" decat cum erau multe alts catecorii din
societatea francesO, care nu $t /au ce este "filosofia"
s'a apucat de a atras unele part/ din Nolemaque si le-a
tiparit, i le-a tiparit el inousi, care era mecter de
fierOrie.
Drumul dela "Telenaque" pang la Ludovic al XVIlea,care in tinereta aduna pagini de acestea e scurt
pi drept. In cei dlintaiu ani de domnie ai noului rege
se vede cum el vrea s& fag& o societate noud gi sic) te-

a. pe aceste base.
Iota ce trebuie ca sal se inteleag& de undo vine

acest rationalism, pe ce drum a apucat gi la ce resultate a ajuns intr'un anume moment.

Dupti ce fenomenul de istorie universalA a fost inv&tigat, voiu cOuta sO arat ce rasunet a putut 96 aibti

- 38 aceasta mipcare in parVile noastre, asupra cdror categorii se putea intinde aceasta propaganda, pentru ca sa
se iveascd oamenii care 86 ceard, dacd au puterea in mane , sa se incerce a Indeplini prefacerea Statului vechiu In Statul cel nou.
Sd vedem care sent categoriile, care puteau fi
impresionate de propaganda pentru crearea Statului acesta nou in regiunile noastre. V' am vorbit intdiu de Lu..
dovic al XVI-lea, care era rege suveran, represintantul
unei foarts vechi dinastii, un om care la inceputul domniei sale a fost aplaudat de toatd lumea, care ipi punea
nAdejdile tale mai maxi in el, care trebuia ad fie Idoimeneu I-iu al Franciei.
Idealul acesta pi la not exista el pe vremea ace fa? Pentru ideia realisdrii noului Statose afla in
lumea stiipAnitorilor ceva de care sgi se poatd prinde o

astfel de ideie? Intrebarea aceasta nu s'a pus niciodata in lam intaanit nioderi nici mdcar un inceput de
curiositate in aceasta privinVa.

La not nu era o dinastie pi, nefiind o dinastie

pi nici legatura intre dinastie si o anumitd nobilime,
Domnil fanario4 se ldudau une on cu un caracter care
nu era de !apt al stapanilor. Iatd acum in urea am O.sit ca Alo:andru Constantin higvrocordat, Domn al libidovei, - intloo corespondenV6 cu Viena citata acum in urea
intr'un tudiu asupra revolutiei lui Heals in relaVii
cu CL c,ea din Viena de un tartar sas din Ardeal care se

- 39 .
gaseste acum la Fontenay aux B,oses, d. Gainer, dare a
eercetat arhiVa vienesty.a fost ameatecat putintel In
turburArile din Amdeal prilltriun tip al carui nume a fo
cunosout dar nui deslu.7ia toata lumea rostul - nu ofi-.
terul ',Sails, care era Elvetian , ci un PopescU, care ple

case de aici si guvernul din Viena s'a supArat; eind

atras atentia Domnului moldovean, el a rgtepuns ca este

un print liber qi nu supus Vienel, a represint& o 9di

nastie care domneste de douP sate de ani". Termenul ani

e foarte interesantl-pentru ca evident ca Mavrocordatii
nu sguvernau de doua sute de ani, di numai de la o datA

oarecare dela ineeputul secolului al XVIIIlea

asa da
acest Mavrocordat se gAsia Boar la o distant& eeva mai
mult de o jumatate de veao dela inatalarea primului din
familia sa Mavrocordat; dar e adefarat cg. ffieolae pairro.
,

cordate incepAtorul dinastiei, stet pus in leg6turA

ct,

vechea dinastie Moldoveneaseg, si genealogia fseett& din

adunAtura de eroniet, aleatultIt suet influents lust
lae-Voda incepe cu AlexandxucelBun si aceasta face o
socoteala ci mai intinsA decat atSta. Dar aceasta era o
NicelaeVoda

simplA laudarocie a aoestui Doran. Cu toat& leg&tura eceasta istoricA, Fanariotii nu iepresintau o dinastie.
Nu poate exista nici un fel de asemanare Intro lucrul

acela foarte mare, foarte solid, foarte impunAtor care

era dinastia francesA si intre un Fanariot dela Iasi s*,
Buouresti.

- 40 Deci, daca regale din Paris putea trece peste

tot ceia ce impuneau legaturile lui cu o glorioasa dinastie, cu cea mai veclie, consac4ata prin veacuri, dinastie
a lunii, cu atat mai ucor.putea sJo faca prinVul fanariot. 41 prinVii fanarioVi au Post dela inceput castigai de propaganda "filosofica". In ceia ce-1 privegte
pe Nicolae lavrocordat, fusese mai. mult clasic. Dar fiul
lui, Constantin, tatal acelui Xlexandru Constantin Vavrocordat, a mult mai nfilosof". Nic4P4-Mavrocordat n'a
avut legituri cu "filosofii" din Paris; Constantin le-a
avut, aceste legaturi, el li scria gi primia ecrisori
de la danii, el cumpara gazetele lor, dupa care dadea
la Constantinopol informa4ii. Daca s'ar uita cineva cu
atenVie la catalogul bibliotecii NavrocordaVilor, pe care 1-am tiparit in Agalele AcadenieiRomane, este posibil sa gaseasca i ppere de -ales acestor nfilosofi". 11.
ceasta se vede gi din anumite masuri luate de Constantin.

Mavrocordat. El a adunat boierimea, clerul monahal, cu

Nitropolitul in frunte , gi intr'o Vara gi intryalta,gi
a declarat ca nu mai suet Varani gerbi, ca toVi oamenii
sunt liberi gi ca sateanului nu trebuie ea i se zica de-

oat "locuitor" sau Varam", ca Varanul acesta cel mult

trebuie sa daruidica o anumita cantitate de munca, atar
nand nu de voialia boierului, ci de regulamentarea domneasc4, de aga-uumitele "ponturi" (puncte) cum se 21cea
pe vremes acenstne
Ideia Roosfita este fara indoiala o ideia "Motto.

- 41 flea" iecita din nonce/41a ca un Stat este un meoanism,

care sta la dispositia mecterului care 1-a f6cut ci care ctie sa umble cu dansul, ca. Suveranul ci cei insarci-

naVi de Suveran sa administreze, pot umbla la acest ceasornic ci sa-i dea o direcVie intrtun sans gau in altul.
Aca gindia ci Alexandru fiul lui Ion Mavrocordat, acel
care a fugit in Rusia si a neat o carte de versuri, imitaVie a vechii poesli elenice, in care daca star uita
cineva cu luare aminte, ar putea sa vad6 ci lucruri moderne HBosforul in Boristensl
Sa ne gandim ci la alts dinastie decat a Mavrocordatilori la Ipsilantecti, Alexandru ci Constantin Ipsilanti, al carui fiu Alexandru va fi revolutionarul dela
1821. ToVi sant oameni in sensul "filosofilor". Alexandru.
Yoder Ipsilanti a chemat Italieni la Curtea lui ci pe un

Ragusan Raicevich, devenit apoi consul austriaa in VArile noastre, care a lasat o carte foarte preWita, plina
de lamuriri statistice, in ce privecte Moldova ci Muntenia. A chemat ci pe un 21veVian in serviciul armatei imperiale, Franz Joseph Sulzer, care a scris o carte celebra, foarte interesanta, din care ultima parte nu este

editata nici pans acum . Sulzer a vrut sa facer o kcademie de Drept la Bucurecti, unde exista numai o ccoala de
erudiVie filologica, dar nu o alts instituiie superioara de invalamant. Alexandri Ipsilanti este un adevarat
tip d..-3 revolutionar in sensul lui Josif al II-lea, aus-

triacul, asupra cgruia se vor spune ceteva cuvinte Ind--

-42 to in sensul regelui din Neapole, viitorul Carol, al III-

lea, rege al Spaniel, in sensul aceluiagi Carol, cAnd a

ajuns rege in Madrid, in sensul Suveranului care pe vremea aceia a intrebuintat pe vestitul marchis de Pombal ,
care a secularisat averile mAnAstirecti; aga incAt tine
se duce la Lisabona ramane indignat de halul in care se
gAsesc cele mai frumoase portelane din mangstirile de o-.
dinioarA, portelanele acelea albastre asa de frumoase,care se numesonarulejosnaga de ingrijite pe vremea calugarilor, tar acum zgAriate de top colarii rau stApAniti,
instalati acolo. Cum Pombal a curatat teat& cAluggrimea
din Portugalia, tot aga Alexandru Ipsilantt s'a amestecat in rosturile cAlugArilor de la'noi.Eete un decret al
lui care din punctul nostru de vedere, cart intelegem ad
acordAm religiei tot respectul gi s'o lasam BA use guvernew ea insAgi, e intr'adevar scandalos. Dommul hotartigte ce au sa faca in manastirtle for calugArii. Aceasta
este inset filosofismul in forma cea mai cuteattoare.

Va sa zied in tarn noastre propaganda de felul

acesta nu trebuia sa intalneasca sus nicium fel de resistentA, ci mai curand o incurajare. Ni dam same deci
cat de departs erau dispugi sa mearg6 Domnii fanarioti
in ce privegte introducerea prim ei a acestor idei noi,
pe care is cunoscusera la Constantinopol, Cu o foarte mare deosebire, care face din Bucuregti gi din Iasi orage
de un foarte mare folos pentru rAspAndirea ideilor celor
noi. Iatil care este aceasta deosebire. La Constantinopo-.

-43le era sultanul gi un regim de o foarte stricta monarhie

absolutes; se intalneau acolo destui spioni ca sa se gtie

ce fel de carVi vin in Turcia gi aga a continuat lucrul

pan& pe vremea lui Abdul Hamid, care, cum gtiVi, cand se

int&mpla ca era asasinat un ministru sau un monarh in
Europa, facea sa se spuie ca a sucombat in urma unui atac de apoplexie. Acolo nu putea merge propaganda "filosoficau.
Dar pentru aceasta propaganda mai era Viena, un
adevarat centru al ideilor noi. Acolo ins& era politia
austriaca gi se etie soarta pe care a avut-o unul dintre principalii represintanti al acestor idei, un om'care voia sa creeze un Stat "filosofic", nu numai pentru
Grecii lui, dar gi pentru Romani, Sarbi, Bulgari, pentru toti cregtinii de suet poruncile Sultanului, acel*
Rigas, pe care 1-a arestat politia austriaca gi a carui

comemorare s'a facut daupazi de catre Greci ca un sentiment de adanca recunogtinta. 31 a fost dat Pagii din
Belgrad gi acesta 1-a executat in inchisoare. La noi
ins& nimeni n'a fost aruncat in inchisoare pentru idei
de felul acesta. Domnul fanariot, cind i se parea ca se
prea intrec umii prin cafenele cu idei de acestea inaintate, &Idea o proclametie , ca. Maria Sa nu mai este
dispus sa permits astfel de indrasneli. Pedepse grele
nu se dadeau, caci acectia erau oameni cu Erica lui Dum.

nezeu, gtiind ca orice hotarare prea aspra lust& 1n #ama se raporteaza la Constantinopol gi poate aduce pei-

-44rea lor. Se ctie ce a fost atunci card Constantin Moruzi a pus sa se execute doi boieri, un Bogdan ci un Cuza,
ceia ce nu se intimplase de foarte multa vreme, ce a fost
cind Grigord Ghica, acela care a murit asasinat de Turoi,
a incercat sa faca oarecare rinduiala in randurile boierilor. Imediat 1' au pirit cei din curentul francmasonic
ci aceasta a adus

sfirgitlil tragic al acestui Domn.

Avem deci la noi un element care e insupi patruns

de ideile noi, neavind niciu fel de rezervA dinastica,
niciun fel do interes de familiei el nu caut6 s6 puie
niciun fel de piedeca acestor idei. ci, pe ling aceasta, fiindcA acegti Fanarioii- aint foarte dor.Ltori de reclama In strAingtate, chiar data nu slut sinceri, ei spri
jinn aceste curente pentru benefl.ciul de a ciptiga reputatia de reformatori, care se decerna in Paris sau in
alt centru al "filosofismuluiu secolului al XVIII-lea.
Vin pe urmA boierii, cars pe atunci nu cAlAtoriau, sau calatoriile lor erau foarte rare, pentruca trebuia voe dela Domn ci voia aceasta dela Domn se capAta
cu foarte mare greutate, caci se temea Domnul ca nu cumva ei sa devie vestitorii Apusului pentru anumite idei,
protrivnice starii de lucruri. Doi fii ai lui Alexandru
Ipsilanti, viitorul Doran Constantin gi fratele sau, ple-

cind in strainatate ti aaume chiar cu aceasta legitimare:sA vada lumea ci sa" traiasnA in libertate , aceasta
a adus o mare tulburare la Bucurecti. IenAcAital VdcArescr

45
a Post trimes in Ardeal tocmai in momentul cand venise
Iosif al II-lea ca sa cutreiere tarn vorbind romaneste
cu Varanii 1)
Au fugit cei doi fii ai Ltd Alexandri Ipsilanti
gi-Voda a trimia, cum am spins, pe Vacarescu sa-i aduca
inapoi. Eli au venit, insa Domnul a trebuit sa-ci trimeata demisia.
Daces fiii Zonnului nu aveau putinVa de a da o rai-

4m

ta papa la Viana, va puteti inchipui Goa era cu boierii.

Cel d'intiiu student in medicina-sta ales cu intoarcerea

inapok silnica gi cu 'bataia 1,a falanga, la picioare. E
sal dtintaiu caz in ceia ce privegte studlile de medicima in-strainatate.
Boierii acegtia cetiaL insa foarte mult; bibliotecile for sint admirabile, biblioteci cars eau risipit

111
1)

In numarul recent al Revistei Istorice se (la ci cite

o conversaVie in rominestrFriaTagrrWr II-lea: el mai

Intreba pe int& un sas Baca a zis bine rorminegte, gi sasul it indrepta, de ci prost. Se. intrebau Varani, cars,
erau mult mal 1st/4i decit ctun credea Iosif al II-lea.
Era unul care Nola sa-gi scoata copilul dela militia
sin ce regiment?"- In
- "Baiatul meu este la caste"
regimentul lui Nacskassi" - "Foarte bine dices este in
regimentul acesta". El doregte sa-1 scoata de acolo "Mai ai copii" ? - "Acesta este cel mai mi0". Nu voia
sa spuna cati erau. Pe urnEi eva pus intrebarea care
simt bopiii.acestia gi a aratat ca Unul se gindevte sa
se faces pops, ca altul este nu gtiu unde, ca V14,4 ;amen'
sa-1 ajute la lucrul lui. i atunci imparatul i-a Aout
propaganda gi propaganda i-a tradus-o Saaul care' 11 intovaragia: "Baiatul poate sa ajunga down mare sau sa se
ceia ce
faces ofiVer", dar taspunsul Varanului a Lost

- 46 -

in timpurile din urma. Eu le-am urmarit totdeauna cu

cea mai mare atentie ci am avut norocul de a apata roar
to multe din cartile acestor boieri, cu insemnari rominegti. Nu va puteti inchipui ce carti rare si bune se
gasiau in minile lor, ceia ce arata un deosebit discern
nAmant; aveau o orientare care nu poate fi laudata in
deajuns. 91 incercari de dictionar pentru a intelege mai
bine. Este gregita parerea ca pan& la generatia dela 48
era o lume orientala fara niciun contact cu Apusul.
Ai primiau gazete. Gazetele-i veniau Domnului
prin Agentii austrieci, cari faceau convert cu ziaregitot
prin ei boerii puteau sa-gi aiba deosebite carti. Mai era
gi altceva care ajuta Inca mai mult raspandirea ideilor
celor noi. Unele persoane luau gazetele gi traduceau in
6receste partile ce puteau interesa pe ai nogtri, aga-numitele "pericopii" ceia ce nu inseamna decat Hcoupureu.
Insfargit, - odinioara se exagera de Xenopol foar_

te mult aceasta influent& - a fost influents occidentalilor cari veniau sa se ageze la noi si s'a vorbit de,
ofiterii ruci, in ce priveste influenta ofiterilor ruci,
in calitate de occidentali, ea e aproape nula. Si acei
cari stiau frantuzegte erau oameni cari nu faceau altce-

va dealt sa joace carti gi sa se tin& de intrip

se la Iagi gi la Bucuregti .

amoToa-

arata cat de zadarnica era toata "filosofia" aceasta

filantropica - "Lultamesc, Imparatul este un am aca de
bun, numai ca tot sa-mi aduca baiatul inapoi acasau.

-47 Influenta consulilor ruti era foarte restrAns6;

ei nu erau intelectuali, ci de multe on spioni pi agenti de comert. re ling& aceasta, in general relatiile
dintre consulate ci boieri nu erau aa de Intinse.
Jai rdman secretarii domnepti gi preceptorii.
Secretarii domnepti apartineau Domnului, pi, tocmai fiindca apartineau Domnului, acesta nu era bucuros
ca ei sa intre in legdturd cu aitfel de lume. In ceia ce
privepte pe preceptoni gi cunoaptem pe c"itiva dintre clan.

gii- ,aceptia erau oameni foarte simpli, cars ptiau

cdteva lucluri din invdtamantul rudimentar al tern lor.
Nu se intindea cine Ole cat de mult influenta lor. RdmAnftdeci mai numai lecture cdrtilor din biblioteci, a
gazetelor pi revistelor din aceasta vreme.
Dar numai cu aceasta impdrt6gire a ideilor revolutionare de cdtre boieri 9a putea ajunge doer la su
tinerea mdsurilor liberale ale Domnilor. lstfAl atunci
cind se hotdri ca taranii sa lucreze numai doi9pre ece
sau doudzeci pi oatru de zile pe an i Xenopol observes
ca mai tdrziu, pe vremea Regulamentului Orga is se a,
junsese a face un fel de zi sinteticd, evald du mai m 1te zile; nu ctiu daces e vorbe de un cas general gi in
Luntenia pi in Moldova sau numai do o cir tenie a citorva oameni dibaci. Dar din secolul al XVIII-lea nu vein
nicio dovadd ca ear fi :'.ncercat a se preface zilele de
lucru, prefacand in zile imaginers, care ar echivala cu
mai multe.

- 48 ar, cind Domnul a luat aceasta masura nefavorabiboierilor, depringi sa alba oricind pe reran la inaemina pentru orice, pe teranul care se vinduse gi pe
teranul care nu se vinduse, dar se amestecase de la o
bucata e vreme cu ceilalti
era , de sigur, o ingustare a rostului gospodariei boieregti- n'a fost niciun
;

fel de protestare. Acosta este un lucru foarte favorabil

pentru reputatia acestor boieri ai nogtri de odinioara
gi i,3. gasegte parechea, de alminteri,

in ce s'a facut

in urva la noi. Nobilimea francesa care era represintata in Aounarea Nationale gi-a parasit drepturile fats
de terani , gi se spune; ce sacrificii enorme!
Dar re-

forma conqista in aceia ca de foarte multa vreme teranii

aveau pam:Inturile for gi erau indatorati Boar la nicte

ramagite ale vechilor servicii feudale, care insemnasL

foarte putip lucru. 113. putem inchipui ca acele citeva

gaini daruite sau cine gtie ce alte pegcheguri represintau prey putin in minus in bugetul nobililor; aceptia
nu saraciau parasind ultima ram5gita din ce fusese odinioara o mare reallUate. Dar nu se subliniaza, la noi,
faptul ca farce o impotrivire reala ?i continua boierii

din secolul al MII-lea s'au gasit despoiati de cea

iai mare parte din munca teraneasca gi aceasta, fiindca
ei erau "filosofi" ca gi nobilii din Franta pe vremea
lui Ludovic al XVI-lea. Cum nu se tine sena ca, la ,1848,
toti

oierii tineri au fost pentru ideile cele noi, ce-

ia ce inaamna Inca un sacrificiu, gi nu se tine same de

-49-.
un lucru, la care am fost martor ;1 actor la Iagi:cinL

s'a hotArIt expropierea, in afarg de d. Argetoianu, care cerea sa fie platit In our gi de upii teoreticiani
can

declarau ca exproprierea este un pacat- ea nu a

fost un pAcat, ci un act do dreptate, dar lipsa (I.- -ducatie a tAranilor, lipsa de pc:alit-la economics a GuyerDolor, aceasta a (fost marele gi greul pAcat, pe care-1
plAim gi pilnA arum, cind vedem ca nu este lucrat cimpul- p'a fAcut sacrificiul acesta din partea clasei dominante urmind exemplul boierilor din epoca fanaiotA.
Iar boterii traind, impreuna cu teraniii cintind in stra-

nitla bisericA, facindu-li educaVia, cAct belatul gi mai

alep rata cApdtase o educaVie la Carte, aga ca gospod6ries. pe care o gtiau Verancele din Eordul-MoldOvei,%se
invAtase IA case: cinstita a boierului ci, cind se faces
testamentul dose ori, se ;Asia ceva gt pentru aceia oDri

lucrasera odinioara supt acelag acoperamint impreunA Cu

doamna, cu cocoana, cum 9e zLcea atunct, gi cu fetele
fanilie!

.rau insA doug categorii, despre care va trebui

sA va varbeso in leovia,viitoare, care nu puteau fi in-

trebuinVat3 la Doi pentru cr;erea Ztatului caul. nou.

G cateGorle care n'a putut fi intrebuintath nici
in Apus dealt numai, intrfun sens; este vorba de terani.
Teranul nostru nu,.epa ce-gi inc4ipuie cineva: o btatA
filpturti umilitA, calcata in picioaie, pus& de acentii

Pasc, 4

- 50

fiscali ai carmuirii cu ochii la fum, ca sa plateas,

ca impolite a caror socoteala nu o fAcea nimeni.Noi
avem registre fanariote, care sint de o precisa con-

tabilitate. Este adevarat ca bietul Domn, trebuind

sa plateasca mai malt Turcilor, era sa-gi schimbe
budgetul necontenit. Astl!el constringi, ei aveau

dreptul sa spuie la fiecare doua luni de zile: "adevarat ca ati platit, dar avem nevoile noastre gi
va rog sa mai platiVi odata, in sama viitoruluin.
Domnul nu 1putea raspunde Sultanulai ca nu-i dispua
a-i plati. Aga inc at Fanariotul era, intrtadevar,o
victima a uneT situaVii teribile. Eu tiparesc har-

tii fanariote din epoca lui Nicolae Mavrogheni; nu

va puteti inchipui ce suflete bone erau intro acegti

FanarioVi, cars cautau ea mite popvlatia, pe care o

iubiau, dar cars erau strangi necontenit de Turd.,
earl igi pierdeau rasbOaiele gi, natural, trebuia sa
fie cineva care sa plateasca; nu platia invinsul,
trebuia sa plateasca supusul. i strigatal acesta
de durere al lui Mavrogheni, care spunea necontenit
Turcilor, chiar in turcegte, era intampinat cu rats.
punsul: "Voda va plati, pentruca este eredincios".
Era pamant mult gi bun gi o cregtere de vite care
astazi nu mai exista; era gi o vanzare cu pre relativ tupoentru ca piata ConStantinopolului era hranita cu produsele noastre. Teranil acegtia traiau

-51Intrtun sat aparte, un fel de sat autonom, care nu era

la ordinul prefectului de judeV sau al ministrului dela
Bucureiti. i oamenii se sustineau unul pe altul; se
considera ca un sat are atatea linde, atatea unitati
umane fiscale; unul avea mai mult, altul mai puVin,dar
oamenii se InVelegeau Intre dAnqii, aga inc &t teranul
care

era prea

Impovritrat de familia, se vedea impus de

ceilalti la mai puVin decat'altul, care putea plati.Soooteli gospodiiregti la faVa locului, a caror noViune
s'a pierdut cu deasvargire.

Dar teranul nu era factor politic; el nu putea

fi cdstigat pentru revoluVie. Teranul francea a ara registrele la 1789; nu se pomenestt la noi, atunci, de un
singur cas de ridicare impotriva Curtii boieregti pen-

tru a arde catastifurile . Este o mare deosebire.

Ins& In FranVa migcarea aceasta s'a sprijinit
pe burghesie.
Aveam noi sau nu o burghesie de ce calitate era
aceasta burghesie gi nu cumva burgesia aceasta, in loc
sa fie la noi, era in cea mai mare parte, de sigur, in
leggturgi cu noi, dar nu In Bucuresti gi'n Iasi? Aceste&
sunt intreb&rile care vor trebui resolvate in lectia
viitoare.

.--000.

-52Ptelegerea II-a
II. Burghetlat.

Spusesem la sfar0.tul let iei precedents c5entru a face 6 hi care de earacter revolutionaripen-

tru aceasta trebuie de oblceiu o bUrghesiet.sunt unele eazuri, cand burghesia nu -este precisatg, trebuie
sa se ggseascg a altg clasg bine pregatitg, Agar& de
sine, strabgtutg de oarecare eulturg gi_mai ales, solidarg, care sa pot tine rolul burghesiel. Csg. vedeti Dvs. eand o sg vorbim iargqi de terani cg rolul
jucat in Pranta do burghesie a fort jucat astel, in
America de fermieri O. de avocati, cars avocati fgrg
indoiala ca intrg in randul intelectualilor, de le-

gi4tii din America de Nord. Iar, In ce priveqte pe fermieri, ei nu face altceva decat reprezintg o clasg rural& pe care, din nenorocire, Franca n'a avut-o.
Revolu#a frances6 s'ar fi desvoltat altfel
daces Franta ar fi avut terani oameni, caci teranii pe
cars i-a avut Framta,,dacg pot fi acezati supt raportul
antropoloGic intre oameni, politicEwte nu erau oameni,

nejucand niciuu rol in viata politica a tgrii. O. nu

aveau influentg asupra afacerilor public *i foriteriul
for de judecata a avenimentelor era cu totul inferior,

- 53 credirta religioasa in forma superstitioas6 a evului medj.ule oarecare iubire pentru seniori cand seniorul, ca in retania sau Vendeia, resida in sat,
ura impotriva unor anumite brutalitati alenalbag,
.-

trilor" cum li se zicea revolutionarilor, ceia ce-i

facea pe tera.ni sa intre in randul albilor,
Dar _In America de Nord este altceva: acolo Ve-

ranul sairac nu exist61,`teianul far& participare in

rosturile publice gi care sa nu simta themarea de-a
interveni ca uft factor hotarator, 0 s6 vedeti ugor
cat de mult trebUie sgr. li se acorde un rol acestor
"terani" din America Segbentrionala, daz de ,obiceiu
rola sustinator al. unei 1111CaTi revolutionare nu
este al ter6.nimei, Ci al. burghesiei, Jar casul- american este un cas cu totul extraordinar pe care nu-1
poate ntgl.ni cineva dealt in America, unde teranul
nu este altceva detest continuatorul Vechiulu3 colo-

nist, care a venit pe sama lui, care a treat Cara,

eaci el este' intemeetorul -aria.
In Europa insa, de sigur ca aces cars fac sa."
se xidice spuma sus, cari fac sa "museze" societal-

tile, sunt intelectualii gi ecei aristocrati cars

consider& propaganda filosoficb.", nu numal ca o modes
care trebuie yrinzit 5. oi Ca o datorie de la cqxe ti.

neva nu se poate sustrage. Rhoda aceasta Ora o4a de

puternic& in ,Fraxtta inaintea I,Z evolutiat, incat t.

54. -

meni nu avea curajul 8a aparil ea om demodat; mai

tarziu s'a ivit o impotrivire impoiriva oamenilor

revolutiei Dar la .inceptit nu poate fi vorba de aga
ceya. Bimeni tau credea ca se putea Vinea'In afar& de
aceastili migcarernfilosofilfttransmiteau ideile for
itristocratiei st&panite de mods, Bata sa primeasca

idei al caror rezultat it va vedea prea tarziu ci

ea se va cai atunci cand nu mai era nimio de indreptat. Aga e la Inceputul unei-revolt tii, dar, pentru
ca revolutia sit alb& un curs normal nu poate conta
nici pe favoarea unui suVeran pentru ideile cele noi,

gi nici pe legaturile de mods ale clasei aristocratics, ci cu experientele care supun ideile la multi modificari.

Dar class cea de sprijin, solid, estCa bur-

ghesiei, gi lipsa unei burghesii in intelesul mai

mare al cuviintuluS, el unei burghesii agezate, alcd-

tuite a cutare' bucat& de `pam'ant, cu oamenii de. acol

lo, lipsa acestel, burghesii explia, de ce Itevolirtia

trances& sta oprit la un a:aumit meridian din Europa
gi no,a mars Tariff n locurile noastre decat prin eine 04-ae
ape rcari de pamflet-e -Vara efect, prin
crone 411p 9e llorbe imrtate prin pa.fenele, prin eine
gtie ce, tenomerte.aersonale .pe care- le pot inf4iga
1-toatA-viaVa,

apart,

lin

ci mumai iu anu.mite moment',

xegluuile acestea ale-iwastre.

- 55 Dar, ea sa InVelegem de ce In aceste pfirVi a

lipsit o burghesie, pentru aceasta trebue sa vedem

doua lucruri: Intaiu ce a insemnat burghesia bizantina gi al doilea prin ce a Post Inlocuita la noi,
lipsa de burghesie indigena.
fats pentru partea de la Inceput. Imperiul bizantin Inseamna in randul intal capitala acestui
periu. Capitala aceasta strange toate puterile, ea
hotaragte In toate Inprejurarile: in luptele dintre
un Imparat ci un candidat la coroana imperials, hotaragte faptul daca are cineva, say nu poate sa alba, stapanirea capitalei. S'ar putea zice ca Impara tul acesta bizantin pe care ar gregi cineva data
1-ar numi imfArat "green este Inainte de toate, cu
tot caracterul 1

de universalitate un Imparat con-

stantincoolitan.
aici In Oonstantinopol
dela invierea vechiului BizanV gi de la prefacerea
Ce stet intamplat Ins

acestui BizanV care era o mina gi o amintire, in

cetatea lui Constantin-cel-Mare? Un crag grecesc avand industrii, facand comerV, stapanind viata economiod a acestei.regiuni nu era atunci land Constantin a avut ideia de a muta Imparatia pe malulBosfo
rului, pentru ca el a trebuit sa creeze totul in
Constantinopolul sau. A treat pang gi pertea mow'

- 56 .
mentalg, fiindca zonumentele din Roma au That stramutate la Constantinopol gi unele din ele Bunt $i

papa acum, intro forma sau altg forma. Dar, in afa.

ra de aceste opere de arts gi 5n afar& de bisericile pe care evident ca imparaVii bizantini le-au
creat gi dintre care cea mai stralucita este a Sfintei Sofia, In afara de palate - vechiul valat- din
vremea lui Justinian, palatul uel nou adaus pe vre-mea dinastiei macedonene4 Constantinopolul a That
mai mult sau mai putin in vremurile cele vechi cam
ceiace a fast supt atapanirea turceasca, un foarte
mare orag alcatuit din nigte case extraordinar de
modest*. In general casa greceasca, cea elenica, nu
inseamna mare luoru feta de monumentele publice,
fiindol lumea traiegte in pieta; casa este un adapost pentru noapte, o retragere pentru a dormi. Aga
este pe vremea Turcilor,gi acelagi lucru trebuie
sa-1 admttem pentru epoca bizantina, mergand pfina
la Constantin-cel-tMare. Casele acestea sunt extra,

ordinar de simple, multe din ele din lematgi

pe'

vremea veobe, Bizantul se qmnoia necontenit prin aceia ca iT)cendiile ardeau casele cele vechi de lemn
gi dupes -0eia as faceau altele cu caracter tot ags-

provizoriu, pentru disparitia carora plangoa cineva

tot e7a de 114111.

nonstantin-oel-Mare a adus acolo, la Constan-

57 -

tinopol, locuitori; de alt minter/ cum a fgcut gi Mohammed al 1I-lea care a treat un ziou-Constantinopol
Cu oameni luati-de pretutindeni. Constantinopolul dap& 1453 a avut In cUtate parte gi o suburbia mai must
moldoveneascg,fiindcg, la luarea, In 1848, a Chiliei
giOetatii Albe, o parte din prisoniert au fost agezati acolo undo se'agezaserg multi Armeni, tired. ci
Bvrei tot aca prin colonisarea Sultanului cuceritor.
Tot aria a trebuit sa facg gi uonstantin-cel-Mare. 0

parte din marile familit senatoriale au rgmas bineJn

Voles la Roma, gi pang tArziu acestea au format Insggi elemental de bads al cerpului acestui roman, ski

Tboddrica avut a face ea represintentii acestor veChi familii. Dar multi dintre dAngii stall dus la Con st antinopol.

In afarg de adeasta a venit lame de pretutindeni,

dar, odnd zice cinetra: de pretutindeni, trebuie sa

se gindeascg gi la faptul ca In jurul constantinopolulu/ ntz erau centre de mare activitate economicg de
undo loouitorii sa alerge imediat acolo. Se poate zice O. Roma tea veche, care a fost la incepat un sat
de mogneni gi pe urmg o cetate de adevgra# cetgteni
mai malt sau mai putin de aceiagi ragsg - mai malt

sau mai putin, fiindog era gi plebea - cg Roma a avat o bucata de vreme o populatie de acestea de tometu, care populatie de temeiu a putut mai tArziu sit

- 58 se striae, sa se ameatece cu tot folul de elements

straine, ci, in atmosfera aceasta neprielnica pentru
o adevarata viaVa morala, s'a putut intampla ca Roma-

nii ea devina o plebe care sa coax& dela Imparat distributii de aliment. qi care sit agtepte ca o datorie
din partea ImparatuIui ea li des speatacole. Dar Constantinopolul a fost altfels el a inceput cu o plebe din care niciodata nu s'a desvoltat o lume intr'adevar cetateneasca, o lume care sa aiba valoare morals.

Negustorii din Roma meta venit din imprejurimiou

aveau de unde ea vine, printrtun fenomen asamanator
cu cel din apus, care a facut ca in orage sa se age ze o populatie venita dela sate ci sa se alcatueasca
astfel o viaVa cetaVaneasca, din deosebite comune ,
care a dat civilis a#ia morale, material& qi artisti-

ca.
Dar uonstantinopolul era aga de bine agezat qi
Imperiul o realitate aca de puternica, atdteta drumuri de comert veniau aici, &tate& ocasii de cagtig as
put eau presinta, incAt totugila trebuit sa exiite alai o buighesie.
Ins& burghesia a venit de aiurea gi a ramas necontenit strains. Poste in Tesalonica, in Salonicul
de mai tArziu al TUrallor, situatia a fost intru ctt-

va deosebita, fiindca aici ceva din vista antics se

- 59 pastreaza gi in jur era o populatie sanatoasa care

a putut da ceva acestui mare orag &f Imperiului.Dar,
in ce privegte Constantinopolul insugi, negustorii,
represintantii vietii economic., au venit de aiurea.
Au venit din Amalfi, din Geneva, din Venetia, din Pisa. Apuseni de credinta Inca de la Inceput gi Apuseni de credinta au ramas. Strangi Imprejurul Bisericii lor, ei s'au putut pastra cu atat mai mutt cu
cat
venirea lor chiar capatasera de la Imparatul
bizantin un privilegiu foarte precis in ceia ce pri.
vegte toate punctele. Ei igi aveau nu numai biseri.
ca lor, loggia% consiliul undo se Judea= toate pro.
casele, dar un Intreg cartier era la dispozitia lor.
41. ages
Gcntinuat in tot lungtzl desivargirii Imperiului bizartin, evu o burghesie strata,. i Bizantul considers chiar, daces nu Geneva, Pisa, Amalfi ma..
car Venetia ca un fel de prelt.zaire In alts tars, pe
alt taram, In alte Imprejurarir a acestei burghesii
constantinopolitane care aducea aca de mare folcs

la

Impe riului.

ve la o bucata de vreme va puteti Ipchipui cai

burghesia aceasta strain& a deyonit tnsolenta. B1 ayeau tot comertul, tar lumea aceasta bizantina era
de regal& saraca. Imparatii dela un tlmp n'au avut
sistieria piing, ci au trebuit sa recurga la tot felul de Ir2rumuturi, gi, aga fiind, Intro populatia

_ 60 -

greceasca, care se agezase, gi intre populatia aceasta strains, spre care vedea toata luinea ca toate bo-

gatlile so indreapta, !Pau produs conflicte. Aceste

conflicte au dus gi la un rasboiu intre imperiu gi
Venetteni, de gi pe urma s'a produs impoarea. i a
venit un moment cAnd legaturile Imperinlui cu Venetienii au Post inlocuite prim acelea cu Uenovesil
sand a venit Impertul latin de Vonstantinopol, la in-

ceputul secolului Al XIII-lea cu ajutorul Vanetienilor. S'au retras Bizantinii in Asia mica , la Trapemint,
Meets. ca ci in anume aolturi din Europa.
Evident ea Venetienil au Lost considerati cu
cea mai mare antipatie, gi, cand s'a restabilit Zmr
periul ortodox in Constantinopol prin Paleologi, acegtia au venit contra Venetien1lor. A urmat o perioada
cAnd vechile relatil cu Venetia au Lost reluate mai
mult sau mai pupil , Vara ca rivalli for ea plaid&

la

mares situaVie pe care o c4plitaseril.

Intriun moment insa st&pAnirea aceasta a stralnilor, a catolicil0r, a oameniIor din Apus, a Lost
Rica de apasatoare, Inca Uonstantinopola se putea
considera mai mult ca un crag de burghesie occidental: dominat de o dinastie care era sillM. *i ea Ea
primeasca o multims de obiceiuri din Apus, iar adevarata Viata bizantina , aceia se gala numai In domeniul intelectual, in cercurile eruditilor, care

- 61 s'au pastrat pan& la caderea Constantinopolului supt

Turci ci aoectia , pe urma, trecAnd in alte parti,

au dus, de ci nu in masura in care se credo, cuno*tinta 13.mbii grecegti i initierea in ce privegte

stralucita literature a antichitatii.
Dar au venit Turcii, cari n' au adzes negustori
our dangii. Viata economic& de acolo din Constantinopoi. a lust alto forme, ci lucrul s'a resimtit nu nu,
mai in vecinatate, dar in -boat& aceasta regiune a
Sud listului mai mult sau mai putin influentata de
viata capitalei Imperiului. Viata aceasta economics
n'a avut niciodata nici coesiunea, nici soliditatea,
nici valoarea politica, a vietei economics, create
gi determinate de burghesia din Apus. In secolul a].
IVI -lea, atunci tend lucrurile se lamuresc ceva mai
mult, cind Grecii demoraligati, de ci, iaragi, nu
aga mult cum credem not, cand urecii, zic, incep a
lace un rol in rosturile lmparatiei , tine facea oomen?, In afara de o multime de Bviei, cari faceau
un anum1,t comert, dar nu ()rice comert, in afar& de
Armeni, earl nu fac aca de mult comert, ci sipt financiari, Grecii cunt amestecati, ci ea negustori gi
In afacerile de bani, catre sfargitul secolului al
XV1-lea,
Dar oamenii dintre ei ceri rerresint6 ci conduc

viata economics sunt descemdentii marilor familii bizantina. Dar aceste marl familii bi-

-62zantine inainte de aceasta faceau comerV? EV avem

nimic care sa ni arate ca acegti oantacuzini, Paleo_
logi, Ralii, ar fi jucat un astfel de rol Inc& de pe
vremea cregtina bizantina. Dar ei nu mai putout sl
joace, acum, un rol politic, nu mai aveau nici un rol

militar, participarea for la viaVapolitica era, dar

intrto masura destul de mica ci oamenii acegtia main,
drio-carora li mai ramasese ceva, au intrat imediat
in afaceri. In felul acesta principalul represintant
al grecitatii in secolul al XVI-lea, Mihaiul Uantacu,
zino, paitanoglu - "flu' Satanei" - a Lost marele
arendag al Imparatiei. Daca era vorba de salinele
de la Anchial, de minele din Asia Mica, daca era vorba de aducerea din Rusia a unor amumite articole de
comert care au venit totdeauna la Uonstantinopol din
aceste parti, !.hail paitanoglu era acela care se
infatiga, gi, intrebuivOnd aceasta situaVie economica, el ajunse sal joace un rol foarte mare gi supt
raportul politic, prin aceia ca el numia episcopi ,
mitropoliti, el influenta numirea gi caderea Domnilor noctri.
Data se lilt& cineva mai departe in secolul al

XV1-lea, va vedea cum aceasta "burghesie aristocratied" a marilor familii, se stinge incetul cu incetul. Se atImge acolo, ceia ce nu inseamna ca familile acelea au disparut, e i numai faptul ca ele ni' se

- 63 gases In locurile unde fuseserK. De ce? Flindcg, dap& ce acegti oameni au avut legaturi cu erile noastre, ei au gasit avantagios sa nu mai Aba legaturi
de la distant& cu els, casul lui Andronic Cantacuzino, fiul lui Mihail, care sprijina pe mihai Viteazul,

fiindunul din factoril esentiali pentru numirea aceluia, care n'ar fi capatat tronul Nanteniei Vara sprijinul agadeputernicului descendent al unei mars fami.
lii bizantina. in loc sa aiba legaturile acestea din.
Constantinopol, ei au preferat Ea se mate la noi.Sste
marea mutare bizantina in Muntenia, mai putin in Moldova, unde au mars totugi alti doi Cantacuzini Toma
gi lordache, dar de la jumAtatea secolului al XVIIlea qtste gi in Moldova o intreaga lume care vine din
Constantinopol gi ajunge sa dea doi Domni Moldovei,
mat inainte de epoca fanariota.
NOi ni inchipuim ca atunci, In epoca fanariota,
a inceput influents greceasca pe care o calificam gi
criticam far& nici o cunostinta reala a lucrurilor,
tot felul de reminiscente dupa vremea luptelor generatiei dela 1848, cu o boierime pe care avea tot &van.
tagiul s'o prezinte ca fiind strains, pentru a fi urata mai malt.
Dar, malt inainte de epoca fanariota, Moldova
a avut, cum am sputa, doi Domni constantinopol*tani,
461200i, in masura in care elementul gm) intra gi in

- 64fermentul vieVii constantinopolitane: Dumitraccu Cantacuzino, Doran care nu avuse niciodatg. o boierte in

Moldova gi care a rgmas Urea pana la sfArgitul zilelor sale ci Antonid Ruset, a carui familia s'a amestecat pe urine cu boierimea noastra, dart In momentul
cdnd aceasta nu se petreouse, cAnd Rusetectii nu de-

venisera, cum li s'a zis in Moldova, CupAregti,atunci

a fost Antonie-Vodd , urec gi Constantinopolitan, fare nisi un contact pAnii atunci cu 'Vara; gi coptt lui
au fost crescuti tot aca; pang la sfargit ei pastrear.
zA caracterul unor celebii de Stathul,..al unor tineri
din capitala turceascA a Imperiului Qtornan, cu toata
sburdAclunea gi pacatele acestei clase,

Vechea burghesie bizantinan'es'o mai gasim acolo. In ee privegte burghesia strains din Constantinopol, aceasta, dup6 caderea Oonstantinopolului supt
Turoi, dupg. inchiderea MIrii Negre , a Mar11 de Azov,
dup6 schimbarea condiViilor de viag economicA In basinul rasaritean al Writ mediterana, a disparut, ramdnAnd doer ceva elemente ,care se IttAlnesc gi astazi
de alt minters, in Constantinopol, aga,,numitii Levantini, cars suet catolici, vorbesc italienegte, Oar
ci frantuzegte , - toatA lumea abeia dedragomani,
de interpreti a ambasadelor se culeg In aceasta.lume.
Levantinii, in loc sa face vechiul for comerV ci -au
1Lsit un adapost pe langA ambasade. Asfal a fost

- 65

lipsit Constantinopolu1 de o negustorime, de o adevdrat6

negustorimo, in afar& de profitorii aceirtia kici si sam-

narii ace*tia nu insemnau o burghezie.Dar Conatantinopolul era punetul cittre care mergea un comerV foarte important din Apus. Lamea apuseang avea din ce in ce mai mult
interese in Orient. A venit o vrame tend a disparut marele convert sexes() care trecea pe la not ci care a prefacut
satele germane din Ardeal in puternicele orao din timpurile noastre. Basil ar fi r6mas
rani sir pan& acum clack
nix star fi intemeiat Frincipatul kuttean ci acel al Moldovei, dace n'ar fo fost Domnii noqtri ca s asigure aceete
drukuri. AceastA activitate a Sailor
puVini la puma!,
far& multa initiative, medievali ;And la maduva oaselor,
se ispravesc. Mare decat sA is cineva socotelile oraqe,

lor sisegti de la 1600 inainte ca sa vada aceasta deeadenVii. In secolul al XVII-lea mai era ate ceva, redactarn in nemtegte foarte scurte: in secolul al XVIII-lea
n'ai ce culege, in cdteva pagini fiind tot ce putea s
priveasca legaturile in strainatate ale acestui crag.
Dar, pentruca fusese candva o legaturi intre industria
germane. , occidenta16, postavarii, fierarii cars mergeau
spre Orient pe aceasta cale a tarilor noastre, ramasese
ceva chiar dupe ce energia aceasta a unei populaVii ass
de restrasd ca numr era a4a de repede, obosita.
Data care este pe la 1700, situatia la Constantinopol,
n'are tine face comer in proportii mai marl, caci in ceFast. 5

66 -

lace privegte Ardealul, elementul care Muse odinioara un convert foarte important, cu totul slgbit. 86 adaugam un lucru. AdmiVandu-se chiar c& Sagilor li-ar fi lamas energia gi dorinVa de-a ctigtiga in chip indrasnet
a strimogilor Tor, Ardealul nu mai era un principat Tiber. De la sfargitul secolului al XVII-lea el fusese anexat de Casa de Austria, care prefacuse aceste rage
libere in targuri oarecare, in care igi plasa militia
in spinarea locuitorilor indignaVi de moravurile acestei mlliVii, gl, far& Indoialii cum Sagii erau materialigti gi egoigti, ca orice lume orageneased, nu peste
mAsurd de bogata, la indignarea aceasta pentru moravurile soldatilor se adauga gi durerea c6 an trebui sa
cheltuiasc4 ceva mai mult, gi pentru strains. Pe de alts parte, Imperiul venia culmpozite grele: trebulau
susVinute marile armate care luptau pe Rin gi la Dunarea-de-Sus, trebuia s& se infrunte din cand in &sand un
nou rilzboiu cu Turcii; era apoi o administraVie complioat& in care autonomia saseasca de odinioar& s'a fgramitat incetul cu Incetul.
Dar comertul era acolo, comerVul trebuia s-1 acs cineva, gi, atunci factorii au venit nu din Constantinopol, ci din regiunile macedonene mai ales, care erau fericite, caci acolo nu fusese razboiu, p&trunderea Imperialilor austrieci in Peninsula Balcanica mer&Ind numai pan& la oarecare linie din Serbia, nu mai

- 67 -

departa. Macedonid,a rates neatins& gi acolo era multa

lume, era o burghezie intrladevar, ale c&rii origini is
poate cauta cineva in vechile cetati grecegti dela 11.4
driatica gi in formatille romane care au succedat acestor cetati. Dace is cineva "Corpus insoriptionumLlatinarumuseu--"Corpuslinscriptienum graecorum", Vede care
e proportia inscriptiilor, pentru Macedonia, pentru Dalmatia gi proportia pentru alto tinuturi; romane aimit
cat de multe aunt insemmarile care viii din aceste parti.

ci atunci de acolo mai ales, din Macedonia a por-

at o initiative care nu este dela Austrieci, dela Imci ea, initiative, vine catre dingii, gi ei
Igi dau same imediat ca aici poate ea fie un c&gtig,
aga a sprijina aceasta mitcare care, de alkinteri, incepuse Inca Inainte'de agezarea AUstriecilor a Ardeal,
pe vremea cand Ardealul avea printi maghiari; cols mai
vechi insemnari pe care le-am visit la Bragov sent Indata dupe anul 1600 eland s'a alatuit Compania de comers,
care -Inseamna un lucru extraordinar in ceia ce privegte relatiile economice dintre Basarit gi Apus.
/storia Companiei de convert n'a foot Inca scrisa,
dar a foot atinsa din multe puncte de vedere - atinsa
de not din punct de vedere romaneed atinsa de un profesor Barb, 81. Popovici intro carte despre "Culovlahi
cum zice el, nume pe care not nuA. admitem.

periali,

- 68 -

PopulaVia de acolo era Alcatuita din &red., din

multi blavi: cred ca am Inca la mine uncle insemnari
in bulbaregte de pe la 1600 care sent foarte importante, date fiind puVinele urme de limba bulgareasca in
aceasta vreme, gi chiar din Romanii din Macedonia.
Aceasta Companie avea privile0A foarte largilgi,
indatal 3a a creiat anumite colonii. Coloniile acestea reprezinta tocmai lumea pe care se putea sprijini pe la 1790 - 1800 propaganda revolutionary de la
noi gi din Ardeal, pe langa mai tarziu, alta lame rasariteana, pe langa care este gi o lure apuseana, care
ci ea merit& sa fie insemnata pentru ca sal ni dam sama ce burghesie era pe vremea aceasta la noi.

VedeVi cum, punand lucrurile in legatura, ceia ce

pare fara insemnatate data este considerat In el insugi, ce sons ajunge sa capete.
Colonii de acestea &au intemeiat pretutindeni,
la Bragov. 8xista i astazi biserica din Cetate, ocrotita de urmagii lui Constantin Brancoveanu, mai ales
de Banul Grigore Brancoveanu, gi care, azi, din gratia

stapanirii ungureti este a urecilor - noi a trebuit

a recunoactem aceasta situatie, cu atilt mai mult, cu
cut noi avers acum alts biserica in fats . Se aduc preoti, dascali, din Grecia pentru numai vreo trei, patru
familii, insa o anumita ambiVie face sa se pastreze acast cuib de elanism in strainatate. La Sibieni creatga bisericeasca a lui caguna se sprijina pe ramagite-

- 69 le Companiei. Iar, deed to dual. la Beiug, marea bi-

serica de piatra este biserica acestei colonii, la Oradea hare exact acelag lucre. De altminteri, nu numai acolo se intalnesc represiutanti al acestei Compenii
ci pans la beghedin, pang la Pesta, pan& la
,

Ilene, p4na la Trieste. Trieste la inceput era un

tare far& nicio importanta, dam acolo au venit Greei

foarte multi, gi ag recomanda unuia dintre elevii miei

sa caute in arhivele bisericii grecegti dela Trieste,
arhive care exista, cum mi-a spus consulul roman care este el insugi unul din Grecii de odinioara. Din
Trieste au mers urecii pans la Livorno, care pe xremea aceia in secolul al XVIII-lea, capatase up mare
avant, avand legaturi cu Anglia, legaturi aga de stranse, incat Englezii au un nume deosebit pentru Livorno,
Leighorn, Au mers la Paris, la Londra, ba au trecut
in America, la Filadelfia. Ii intalnegte cineva azi in
toata America, ci in America-de-Nord, unde au bisericile cele mai frumoase. Cea mai puternica din coloniile de convert in Nubia la Cartum, este cea greceasca,
car, cand Italienii au ocupat anume orate din Abisinia, au fueit negustorii greci din ele.
Urecii nu se pricep sa scrie istoria natiei lor.
Ei vorbesc de Grecia veche gi de Bizant, care nu formeaza un izvor pentru istoria for de mai tarziu. Ceia
cc ar trebui sa faca Inainte de toate, an fi sa cerceteze viaVa aceasta a lot ci cu negustorii raspand4i

- 70 In'toatA lumea, Atunci ar ieqi o carte minunata, care"

ar da despre trecutul poporului greceso o ideie cu mult
mai bunA decAt aceia, cu totul fele& qi caricaturala,
pe care, din cause unor anumite legaturi in timpul din
urmA, multe popoare o au despre Greci.
In Bucureqti Compania nu era reprezentata, dar e-

vident multe legaturi se ficeau prin Bucureqti cu ArddalUl. Dace vre-odatii un Domn de al nostru ar fi acordat privilegii acestei Companii, ea s'ar fi intemeiat
ci aici qi ar ft rezultat oarecare avantagii pentru
viata economic:A a tirii. Dar niciodata Grecii n'au cerut ci niciodat6 ei n'au cdp6tat aqa ceva. Veniau individual foarte multi pe vremea lui Brancoveanu; tot
comertul din Bucureqti se gasia in mAnile lor, ci Grecii acectia aveau legaturi qi cu centrele venetiene.
Aqa era acel Nicolae Caragianis care traia and in Bucureqti qi care,a lasat un testament foarte interesant
per care 1-am copiat acum treizeci ani acolo. Dar fireste ca era qi o negustorime strains, de elemente individuale care nu erau strAnse, aqa ca In Brasov, Sibiu
q.a.m.d. , In jurul unei biserici, nu avea ca basA un
Privilegiu, qi In mijlocul unor; astfel de oameni se pu.
tea face mai uqor o agitatie in sens revolutionar.
Alaturi de acest element grecesc, exists deci un
comer.; represintat prin caViva negustori pripaqitioca-1 veniau din alto naViuni qi din alte regiuni ale REL-

- 71 saritului european gi asiatic, cu totul altul este olagul Grecilor din Bragov, de ex., cari au avut gcolile
lor, a caror desvoltare o cunoagtem foarte bine; cu totul altceva a insemnat viata companigtilor de la Viena
gi de la Pasta, a caror gcoala a fost in acelagi timp
una gi pentru Romanii Macedoneni, un Roja ci un Boio1
se gases in legatura cu aceste centre.
Dar multe elemente de accstea de negot din Bucureg-

ti sau sin Iagi nu erau libere sa faca o anumita politica sau sa arate simpatie pentru ea; grija for cea
mare era sa nu li se faca o nedreptate de catre o administratie abusiva de multe ori, sa nu cads sarcini
prea grele din partea Statului, gi atunci ei se ducewa,
in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, la consulate, unde deveniau suditi (in Moldova 11 se zicea ,
nemtegte, fiindca mai multi meroau la Aghentje, la
consulatul austriac Unterthanen de unde TOrtani). Una
din Evrei mergeau gi la Consulatul trances ca "Rifca
Judoafca supusa frantozeasca". Vom reveni asupra acestui consulat francez care a avut o istorie foarte incurcata. De sigur ca oamenii ridicati la Paris de pe o
zi pe alta, earl au ajuns sal fie staptinii Statului nu

avoau o ideie noted& despre asemenea lucruri gi au orbocait, aga cum a fost cu actualii represintanti ai Sovietelor in strainatate; la Inceput, to miri ce oameni
au ajuns , - de ex. bietul doctor Rackovschi dela noi,
care a ajuns ambasador al Sovietelor la Paris.

- 72 Cam in felul acesta erau gi represintantii Ragablicii francese. Daces se is Suplimentul lui Odobescu
lid al lui Tocilescu la colectia Hurmuzaki ( Splimentul I) se va vedea istoria acestui consulat. De alminteri dl. Otetea, in timpul din urinal, in Revista istoric& a schitat istoria acestui comert, dar mai mult
pe din afar& cleat ca via-0 interioara.
Acegtia erau prin urmare ne,gustorii.
Pe Ling& acestia erau Romani din Ardeal, aga numitii Brasoveni, cars daces erau toti Brasoveni, nu erau toti Romani; ici gi colo se putea prinde gicats
un Sas. Era o organisatie de convert foarte serioasa
in leg&tur& cu aga-numita c&rdugie a Piahovenilor cars,

on de erau din Frahoya on nu, meroau prin codrii

Sinaii, nestrabfituti gi plini de hoti, undo abia se

auzeau din cand in cand clopotele de manastire, sattand ca este un loc uncle cineva la nevoie se poate a-

aposti. Bragovenii erau oameni cu orizont foarte inchis- am tipgrit multe din socotelile gi scrisorile
lon- earl_ nu aveau nicio intelegere pentru politici.
Exau gi altii, acegtia ins& cu orizont, dar foarte putini gi mai totdauna pe drumuri, earl gi ei aveau un
foarte mare intones s4 se fereasca de tot ce poate ea
Insemne politica, Lipscanii, al canon nume exist& gi
astral pentru una din principalele strazi ale Capitalei Romaniei, Lipscanii 6reci, la Lipsca lor, antra
in leglturA cu o lume influentatE de Revolutia franca-

-73In sfargit, dela un timp, dar aceasta ceva mai tarziu, au venit gi Ionienii. Insulele Ionice, dupe multe
peripetii in timpul RevoluViei, au ajuns, mai t4rziu,
in stapanirea Andliei, dar a That un timp cand ele aparVineau Francesilor gi, ocrotiti de consulatul respectiv, ei veneau aici, ca elemente foarte turburatoc
re. In general Ionienii au jucat in viata contemporana
a Europei, mai ales in cele dintaiu decenii, un rol
foarte mare. Abatele Pisani a scris candva o bun& carte despre Dalmatia gi pe alaturi a pomenit gi de Insulele Ionice. Insemnatatea internationals a Insulelor Ionice s'ar putea trata mai pe lard. Acegtia erau
oameni apringi, Bata de cearta, elemente revolutionare care se ofeTiau dela sine; dar erau peste masura do
puVini.
Dar a mai That un lucru care a mai impiedicat prefacerea capitalelor romanegti, agezate de alminteri
foarte bine pentru a primi influente gi pentru ca de
aici sa piece in centre de propaganda, pentru Revolutia
francesa.
yi anume Jetta ce, Cu toata poliVia austriaca, Pes-

ta gi Viena, prin negoV i printr'o viata de societate mai libera, cu anumite agremente de arta care erau
la indemana, teatrul gi represintanViile de opera pe
vremea lui Mozart gi inainte de el, gi pe tang& el atatia Italieni au ajuns sa concentreze burghesia cea
mai inaintata a Sud=Estului european. Dela o bucata
de vreme centrul a trecut de la not la Viena, ci de

- 74 aceia cercul de activitate a lui Rigas a trecut dela

Bucuregti, unde a Lost In serviciul lui Brancoveanu
gi unde gi-a facut in cea mai mare parte educaVia,sla
mutat in capitals austriaca. i acolo pe cine n'a intalnit; tot felul de Greci cari isbutiau sa oapeie
uneori un titlu gi un nume occidental, ca acel Rirlian
care a devenit Baronul de Langenfeld; cutare Ghiculeasa,maritata cu unul Glogoveanu, care se dusese la
Viena pentru ingrijirea sanataVii, a murit acolo gi
Tudor Vladimirescu a Post trimis de vaduv acolo ca sa
vac% ce se poate alege din averea lasata de dansa.
Pe Maga toate neajunsurile era deci aceasta devieye a viatii economice catre Statele austriace, Viena
a distrua insennatatea pe care intr'un moment putea
s'o alba Bucuregtii, in ceia ce privegte Iatul, legaturile cu Orientul erau mult mai putine.
Dupa ce cunoagtem atitudinea acestei clase fats
de ideile Revolutiei francese, data viitoare vom putea sa cercetam pe intelectualii,care era situaVia for
in societate gi care putea Li atitudinea for fats de
ideile revoluVionare.

-75Ftelekerea IP
Intelectualii dela noi si Europa

In lectia precedent& a fost vprba de clasa burghesa.la noi gi am aratat pentru ce la noi nu era o cla.
sa burgheza capabilade-a sprijini o agitaVie revoluVionara; pentru ca ideia revolutionata era in capul
Domnilor, a celor mai multi Domni gi am citat pe c&Viva dintre dangii cars erau filozofi, - cat era gi Ecaterina a II-a, nu mai molt, pentru a ea dela o bugst& de vreme a fixat in Rusia o margine intre ce admite gi ce nu admit, gi, cand a venit fiul ei, viitorul
Tar Pavel, impreuna cu nevasta lui care era o German/1
la Paris gi a intrat in legatura cu "filosofii" ei $tiau pan& unde sa mearga.; adec& Imparateasa nu admitea

ideia aceasta nfilosofica" in intregime. Am aratat cum

Domnii dela noi aveau toVi at&ta "filosofie" in cap,
tot atata intelegere gi iubire pentru !lfilosofien,cAt
gi Ecaterina a II-a, am aratat cum boierimea dela noi
era patrons& de ideile "filosofice" ci am adue ca dovad& un fapt, ugurinVa cu care aceasta boierime gi-a
p&rasit privilegiile fara cea mai mica protestare gi

- 76 slit multumit, in loc de veniturile pe cari le avea i-

nainte, cu aceia ca acum tdranii nu mai lucrau decat

un numar de zile pe an; s'au multumit cu bietii scutelnici pe cari ci i-a pastrat pdna foarte tarziu ci
cari Insemnau o foarte slabd compensatie. Cand an ajuns la clasa negustoreasca v'am aratat cue era aceasta clas negustoreasca in secolul al XVIII-lea, intrucat &least& clasa era capabila de-a intelege ci de-a
sustinea o propaganda revolutionary - ci ac putea zico ca o sustinea ci era Bata sa o sestina, dar ii lipsiau total initiativa ci aceasta nu din cauza Statulut, fiindca Statul n'au luat masuri cari sa impiedece raspandirea ideilor apusene, ci numai, Land lucru-.
rile se Ingrocau putintel, and se vorbia prea must
In cafenele, - cafeneaua Linea loc de club ci se simte pima acum influenta cafenelei fanariote care a trecut in cluburile politice de acum - atunci se b.tea
toba ci se cetia proclamatia domneasca, pe care toata lumea o auzia, dar o uita de a doua zi,
Clasa negustoreasca de la not nu era capabila de

a incepe ea revolutia, de a lua asupra ei miccarea revolutionara; nu avea in vedere ceva cu care sa se Inlocuiasca vechiul regim. Ideia unul nou regim a iparut
mai tarziu cu boierii dela 1820,. boierii Eteriei,dar

Eteria Inseamna cu totul altceva. Trebilie sa trecem

prin epoca napoleoniana ci sa ajundez la unele idei

- 77 mistice, fiindc& revolutia, de ia 1819 inainte, nu

represintii filosofismul secolului al XVIII -lea, ci
credinta fanatic& in anumite idei; nu credinta ratio-

nat& giuresonabil&" in aceste idei, ci o conceptie

cu totul deosebit61 mult mai putin clara, dar cu mult
mai multa putere aSupra sufletelor. Numai aceia - gi
boierii, nu negustorii - vor avea initiative in migcarea revolutionarg.
Dar inainte de-a trece la intelectuali in acesst& vreme, ca sa vedem cum intelectualii acetia nu
inseamna Domnul, de gi erau unii Domni intelectuali,
0. nu inseamna nici boierii cei marl, deli f6r6 indo-

Jan c& era o oarecare proportie de intelectualitate

la dangii, ci altceva; boierii cei midi gi, pe lams&
boierii cei mica, dascalii gi, in randul al treilea,
anumite elemente str&ine pe care o sa le examinam in
lectia aceasta pe rand, inainte de aceasta trebuie sh
va spun un lucru, pe care eu 1-am presupus gtiut de
anul trecut.
Anume, nu este vorba ntimai de oamenii de la noit
nu este vorba do un lucru inchis in Moldova gi in Tara-Romaneasc6. In general nici-o problem& romaneascd
nu se poate presinta gi expune cu folos in margenea
acestor dou& formatii politico, oricat de importante
an fi gi oricat de mult am Linea la dansele, fiindc&
noi atata am avut. A pune o problem& in margenile a..
testes inegste inseamng a avea toate gansele de a n'o

- 78 -

putea rezolva. Rdposatul Constantin Giurescu voise Ea

cerceteze problema taraneasca numgi In Muntenia; el
avea parerea aceasta ca cercetand-o In Muntenia, poste ajurige la un resultat , pe card era necesar sa se
vada ce este in Moldova, in Ardeal gi in Peninsula
Balcanica. IX German a spus ca pentru a cerceta o probleat , trebuie sic isolezi, $i pentru a o intelege
trebuie sa restabilegti unitatea din care face parte.
Prin urmare gi In privinta raporturilor noastre
speciale cu lumea Inconjuratoare, nu trebuie sa ne
gandim numai la Moldoveni gi Munteni, fiindca, de fapt
Inca dela inceputul vietii noastre nationals sau de-,
la ceia ce a precedat alcatuirea natiunii gi prim .ummare gi a vietii rationale, not am fost legati de o

rebiune cu mult mai intinsa. lata, in Istoria Romanilor pe care o scriu, eu mere totdeauna pe toata intinderea acestei base. N'a fost nisi un motiv pentru
ca ea ma retrag impreuna cu Inaintagii nogtri in cine
ctie ce coltigor. Noi plecam din toata lumea tracoilirica, din toata Intinderea elementului politic roman, transformator, de la tot ceia ce ne-a legat de
Imperiul Bizantin; plecam dela granite care s'au Intins asupra unor regiuni mult mai vaste decat regiunea aceasta dunareana. Biciodata acest camp aga de
Intins eu nu 1-am ingustat, cum 1-a Ingustat, mntr'un
anume moment chiar, Yaryan care ci el Intaiu Intel.

?9

gea aga gi pe urm& a vorbit de regiunile dintre Carpati ci Baloani, gi stabilind alto legaturi ca bas
Mai tarziu, cand s'au intemeiat Statele noastre, ele
au avut legaturi cu Ardealul gi cu toat& Peninsula
Balcanic&I satele sasegti din Ardeal au devenit orage din causa cregrii c&ii de comert pe aici pe la noi
gi intreaga viata a Sagilor a Lost determinat& de pbsibilit&tile acestui comer4 Cand a Post vorba mai tarziu de acezarea unei noi st&paniri in Sud-estul Europei, st&panirea turceased, nu aca de prigonitoare cum
ni-o inchipuim
prigonirile acestea In toate domeniile Lac parte dintriun adev&rat romantism istoric care
trebuie inl&turat - cand au venit Turcii, lumea balcanic& a trecut la noi: au trecut negustori, clerioi,
boieri, bizantini, coboratorii marilor familii bizan-

tine, ci, in lectia precedent& chiar, am ar&tat cum

ei s'au stabilit la noi dup& ce, fAcand comert lO Constantinopol, au avut o influent& asupra vietii noastre
economice.

Tot ace pe urm& and au venit curentele din Apus,

&ci Renagterea mai tarziu a ajuns in pktile noastre
i prin noi a putut p&trunde, intr'o m&sur& mult mai
mica, aproape imperceptibil& , gi in Peninsula Bales.nied "filosofia" secolului al XVIII -lea a venit intaiu
la noi 4i prin noi a ajuns ski patrund& aiurea, chiar
deed noi luam anumite elemente din aceast& "filosofie"
de la Constantinopol unde erau ambasadele gi o posi-

- 80 bilitate de contact cu Europa Apusean& gi central&

pe care noi n'o aveam. $i de la aceast& epoc& "filosofic&" inainte noi continuum s& avem, prin situatia
noastr& Apecial&arin locul pe care-1 cup& pe harts,
prin anumite insugiri de rasa, anumite posibilitaVi
de initiative liber& care se g&sesc in temperamen-

tul nostru, noi continuum sa primim, s& transform&

gi su influenV&m.
Migcarea revoluVionara dela 1821 s'a f&cut printrlun beizadea rom&n.Alexandru Ipsilanti, a c&rui mama era o V&o&reasc&I un beizeidell fanariot, crescut

la noi, cu mogii In judeVul Suceava, p&strand lega-

turi cu Cara cum le pastra odinioar& un PetruMoviM, mutat in alt& Vara, gi, prin uzmare, in traducere rom&neasc&I aceste idei postrevolutionare, postnapoleoniane au treout in toata Peninsula BalcanicA,
undo tot FanarioVi de ai nogtri, ca un Alexandru Mavrocordat, au Lost aceia cars Intr'un moment au con due migoarea. Tot aga a Post gi in 1848 gi in migogrile de unitate national& gi ohiar pen& la pactul
balcanic al d-lui Titulescu.
Cand v'am vorbit de burghesia aceasta care putea
fi revoluVionara, gi a Nuns s& fie revolutionary numai Intriun sans gi nu mai departe cleat at&ta, noi
trebue sto consider& aga; ei nu sent numai Romani,
ci gi ureci din toate p&rVile. Wax putea spune ca
ideia unel enumite unitaVi greceqti nu s'a f&cut in
niciun punct din Grecia, ci aici, la noi ca gi la

- 81 Viena, undo aveau colonia aceia aga de important&

despre care am vorbit randul trecut. Grecul din Crete sau Cipru nu se intelege cu Grecul din Epir: ci
pan& astazi este luptg pentru creiarea unei limbi definitive care sa nu fie clasica, de gi intr'o large
m&sura are elemente care s& apartina limbii-elenice,
dar Grecii au ajuns a se cunoagte intre ei la Bucuregti gi la Iasi. Acesta nu este un cas unic; la Ro-

mani pe o vreme cand Ardelenii nu mai veniau aici cum

venisera Gheorghe Lazar, Barnut sau Aron Florian,iar

not nu ne-am dus niciodata 85-'4 autam acasa- and a

trecut Dinicu Golescu prin Ardeal, el s'a interesat
de cosele gi felinare, iar, in oeia ce privegte pe
Romani, i-au placut uniformele catanelor gi Sarmamele din Sacele, atAta a inteles din viata Romanilor
din Ardeal. Viena a reunit pe Romanii din deosebitele provincii. Din partea lor, Bucovinenii priviau
cu despret la Moldova, iar Moldovenii nu se duceau sa
invete la Cernauti. Deci, prin 1870, intAlnirea tuturor Romanilor gi deci crearea conctiintii generale
romAnegti gi acea energie luptatoare care, pe urma,
a adus, gi in generatia "Convorbirilor Iiterare", in
care cecti de aici nu erau decAt nicte rationaligti
sceptici far& intelegere pentru istorie gi pentru
viata organica, inehiandu-se in solemne manifestatii
de doctrine, ca ale marelui profesor Maiorescul contactul a avut loc tot la Viena. Feta_ de indiferenta
Fasc. 6

-82unora, faVii de raViunea neistorica gi rerealti a altora

locul undo sa se vadli o not& viaVa rom&neascd care era

sa se reverse pe urea cella gi sa produce rezultatele

pe care le cunoagteVi, a Post acea Vien6, care a jucat
.gi printre noi un foarte mare rol, ca gi studiile tacute la Universitatea din Viena, cunoagterea adanca unui anume mediu din Viena ar ajuta foarte mult s6 se

inteleaga genera is lui SlaVici gi a lui Eminescu, generatie pe care o represinta gi cutare scriitor bucovinean, prieten cu Eminescu
Bumbac. Aga era gi cu
clasa aceasta negustoreased, intelectuala, boiereascb.,
,

gi chiar cu ditastille domnegti. Sintesa grecitatii se

faces aici. Pi, intr'un anume sons, dace voiti, yi idela slava in mare parte tot aici s'a format gi s'a
copt, fiindca aici s' au intalnit Saibii cu Bulgarii.

Aici a rasarit gi ideia unei Jugoslavii, sarbo-bulgAregti, care din fericire pentru noi nu s'a infaptuit,
dar care ne &met:tin-O. Inca, caci in mintea multor ti-

neri de azi este aceasta: Sofia, Belgradul gi Cetinge in acelag Stat, ideie care a rasarit in capul lui
Racovschi col vechiu aici, la Bucuregti gi pe urma
s'a mutat la Belgrad, unde el a redactat foaia prin
care recomanda o astfel de unire a Slavilor de dincolo-de Dunare, Vi toata migoarea intelectuala bulgarti
cu cetele revdlutionare bulgaregti, au plecat de aici.
Istoria Romanilor se scrie aga: cu tot ceia ce

an primit, cu tot ceia ce am creat, cu tot ceia ce am

transmie, dar nu o biata qlz&iala "exuditan . Aceasta

- 83 este o viata, care trebuie sa se Inteleaga In toate

originile gi urmarile ei.
0., de aceia, s ne intelegem. Vorbim de intelectuali, dar n'am pretenVia ca aceia ce s'a facut aici
in secolul al XVIII-lea este o creatie a sufletului
romanesc. Se poate intampla_ chiar un lucru: ca sufletul romanesc sa fi fost Impiedicat prin opera de caracter general pe care as facut-o. Fiecare este liber
el aleaga intro una qi alta, pentru unii, de sigur ca
un orizont larg, manii Intinse in toate panne pentru
a prinde gi a da, represinta ceva mult mai glbriosodar
trebuie sa ai oarecare masura, pentruca, daoa to Intinzi prey mult, slabeqte tulpina dela radacina ci circulatia necesara Intro aceasta radacina qi frunzele
superioare se Incetineqte. Meqtequgul unui popor este
sa Impart& pe generatii acest rost: o epoca de conoentrare, ei dupes aceia una de raspandire; daces este numai opera de raspandire, atunci slabeqte orUinalitatea naVionala Jar, daces este numai opera de adancire,
originalitatea aceasta pierde din valoarea ei, dovemind ceva sgarcit in sensul ca se strange qi nu da nimic - ei cine nu ciao nici nu primeqte.
Venim scum la aceqti intelectuali, la cele trea
.categorii.
Intaiu boierii cei mici. La not boierii cei mici
de caracter oficial s'au format mai ales in secolul

- 84 -

al XVIII-lea, data cu birourile gi cu viaVa birocratica. Aici trebuie de Mout o deosebire faVa de trecut.
In kuntenia sec. al XIV-lea gi al XV-lea existau foarte
multi boieri midi, cari acegtia aduceau schimbarile dese ale Domnilor, mai din fiecare sat rasarea cate unul,
care avea un numar de Varani pe cari-i putea pune pe
cal gi inarina intro forma rudimentary
aga ca putea
sa tulburo Vara. Dar nu este vorba de acegti boieri dela Vara, traind numai in satele lor, in legatura doar
ou Varanii lor. Boierii cei midi de cari vorbesc in
sec. al XVIII-lea sunt boieri dela Bucuregti ci Iagi,
boieri de regedinVa domneasca, de Curte, cari igi stn.'
um rost pe Maga Down, gi, dada nu-1 au, it cauta ,

fiind in stare sa fads orice pentru a ajunge sa capete o parte cat de mica din favoarea aceasta domneasca.
Ii vedeai pe strazile acestea rat' pavate ale Bucuregtilor, undo erau nigte scanduri de lemn rau prinse cane se migcau gi de sate on mevgea butca boereasca, de
atatea on era ceva care iegia de dedesupt; boieri cari so.' nu mearga nici in butca nici calare erau ceva
foarte rar.
Intr'un anume moment a existat o class foarte numeroasa de oameni cari invaVasera la gcoli cane /minte nu erau, ci s'au creiat pe vremea lui Constantin
Cantacuzino Stolnicul, in a doua jumAtate a secolului
al XVI1 -lea. Erau boieri cu atestate, cari gtiau gre-

- 85 cegte, degi nu se scria Erecegte la noi, caci este o

pdrere cu totul bregita aceia ca epoca fanariota inseamL;:' o vreme cand lumea vorbia gi facea gi acte de
stat I grecegte de loc; am tiparit un act domnesc prkvitor la Muntrie Athos, care este scris in romanecte;

acum in urmA ci un larg document prim care se inching

manastirea Margineni din judetul Prahova Muntelui Sinai, gi el Boris in romanegte, de gi trebuia sa fie
scris in grecegte. Nu e adevarat ca noi, intrtun anume moment, am fi pierdut iubirea pentru limba noastra;
ba o iubiam cu atilt mai mult, cu cat nu cunocteam alta, aca incat iubirea aceasta se putea cactiba foarte
ugor gi se putea pierde ceva mai greu. Cei cars facuser& gcoala greceasca, dar ctiau cumvsto ia din condeiu
in limbs for redactand admirabil, pan& la cel din uvula logofat, cetiau gazete, gi le comunicau de la unu
la altul, - Eazeta intreaga sau "coupur-ile" acelea,
acele "pericopl", "extrase" , la indemana oricui. Erau
oameni informatic In afar& de aceasta Domnul trimetea
pe cativa dintre dangii in strdintitate, unde, aveau

corespondcnti. In Buletinul francez al sectiei istorice a Academiei Romania amCdat ain hartii descoperite in
timpul din urma la Atena o parte din aceste rapoarte ,
care merg pan& in epoca napoleoniana ci se poate vedea
cat de aerioasd era aceasta informatie. Iar, acum in
urmA, tot in hartille acelea am Eiisit gi un raport catre Vicolae Mavrocordat cu privire la politica engle-

- 86 za, in momentul ()And era sa se incheie tratatul dela

Utrecht. Este fOarte scurt ci vi-1 dau in traducere
romaneasca. S'au adunat toti splii la Utrecht ca sa
vorbeasca despre pace. Din Anglia e -tire a regina a
mazilit pe Mallbourough, generalul ci unii spun a
i-au luat.qi ce avere avea, i el cu familia lui s'au
trials in surgun. E vorba i de vestita Lady Malbo*rough, care avea atata trecere pe lane. Regina Angliei
pa ctie cafeaua varsata pe rochia Reginei care a schimbat intreaga situatie. "Aga ea e sewn vadit ca Regina
vrea pace i ca, (lac& Englezii, cars sant iubitori de
turburare, nu se vor ridica impotriva Reginei, atunci
pacea aceasta va ti ". pi se mai adau66 ceva cu privire la isprAvirea acestui rasboiu european. Tonul este
al unui om foarte serios i, cand se adresa cineva lui
Nicolae Mavrocordat, un om aa de invfiVat O. de orientat in rosturile europene, nu putea sa fie altfel.La
urma se spune ceva despre Sfantul Augustin i Sfantul
'Abrosiu, spune:,"nu se gases aici, dar o sta.' intreb

la Amsterdam".

Prin urmare, acei cari-i inchipuie ca not abia

candva, in secolul al XIX-lea ne-am trezit la cunogti
to lucrurilor din Europa n'au decat sa ceteasca ast,
fel de acte ca sa vada cat de mult traiam in cunostinta situatiilor europene atunci, cant de mult se inspire Domnul pentru dansul ci cat de dator se simtia
asemenea i tarn.
de a comunica la Constantinopol
,

El cerespondentul care ca, In schimb, sa alba @tiri

-87de la Constantinopol.
Erau boierii acegtia foarte multi, viol gi fleas-

tamparati. Ei nu aveau alta treaba decat politica,

pentru ca nu se mai duceau la tara gi calatoria Inca

in strainatate. Nu mai aveau raporturi cu taraniilcaci fin vechil se ingrijia de movie gi nu treceau granita pentru ca nu inLaduia Domnul. La boierii acegtia "filosofia" apuseand a pries deci In foarte larga masura.
Noi nu ni dam sama in de ajuns de aceasta patrundere. Acum, prin anumite revelatii, prin descoperirea
unor manuscripte, prin publicarea insemnarilor contem-

porane ale mid Grec foarte harnic de condei, Constantin Caragea, in "Efemeridele" sau Jurnalul lui, care
s'a dat in grecegte, in colectia Hurmuzeia unde traducerea acelui Jurnal-ni dam seama insa, ca, pe vremea lui Gribore Alexandru Ghioa, acel care a fost omorat la lagi, gi a succesorului lui, Constantin Moruzi, era la not gi o francmasonerie foarte amestecatd. Cutare templu de azi cu ferestrele ascunse nu este incepatorul, ci o alts forma a unei lunci traditii, gi francmasoneria a avut atatea intelesurii, Alt-

ceva era in epoca romantismului gi altceva este in

timpurile noastre, cand e un club de ajutor mutual.
Dar francmasonii acegtia din secolul al XVIII-lea au
avut o mare influent& in cademea lui Griore Ghica gi,

- 88 in vremea lui Moruzi, cand au cazut capetele boierilox Bogdan si Cuza executati din ordinul lui Constantin-Veda Moruzi
aceasta era pentru a face sa 'locateze conspiratiile acestea de caracter francmasonic. Se
cuneaste traducerea "Tainei Francmasonilor",a1 carii
manuscript este la Academia Romans; ealnla Lost tiparit niciodata, apoi am schimbat cuvantul; se zicea pe
la 1820 "farmazon" - de unde "Farmazonul dela BArlau"
al lui Alexandti precum si in Franta "frimacon" dupl.
"frimas" care Inseamma "trig". De atunci avea um caracter deosebit francmasoneria franceza, care nu seampna
cu cea medieval., nici cu aceasta de acum. Nu stiam
nici eu cat de raspandita era francmasoneria in Franta inainte de revolutia francesa. In aceasta francmasonerie erau amestecate multe femei, care aveau ranburl foarte xidicate. i atunti organizatia aceasta
era o intreaga ierarhie, care punea oameni foarte seriosi intr'o situatie de supunere fat& de alti oameni,
cars nu erau seriosi de loc. Franomasone erau doamne
de la Curte, erau, avand rosturi foarte marl si s'a apa.
rat una dintre dansele, - i-am citit apararea - contra acusarii ca participa la o miscue atee- "aqa nu
este ateism, ne inehinam tot lui Dumnezeu, dar ne intalnin, mancam, bem si, mai ales, glumim" -.Toate lucrurile se transforms dupe capul omului care be face;
asa si francmasoneria aceasta se prefacea dupe. capul

- 89 ggor al doamnelor din Parisul inainte dd 1789.

Aveam, prin mare,. francmasoni intre boierii acegtia, ci cunoagtem gi nume de-ale lor, dar nu avem lista tuturora , nu cunt acte oarecum oficiale ale francmasoneriei, care Oa continuat aga pane pe vrellea lui
Vodo-Stirbei: am tiparit actul prin care Stirbei ea
student a fost primit in francmasoneria din Paris, cu
totul deosebita de'cea neeieasca gi.de cea americana.
Rita o sate Brie revolutionara. Dace acegtia ar fi
fost francmasoni in seneul Apusenilor, evident c6 ar fi
fast altceva dar ei erau in sensul t&milor noastreopuVintel pe mancaxe gi bautura gi pe vorb& degeaba, ceia oe nu impiedec& pe unii dintre dangii s& se priceapa gi la conspiraVii 7i de aceia acVituea aga de hot&ratA a celui d'intaiu Moruzii pentru incetarea total&
a migc&rii. Dace doriti sa cunoasteVi in am&nunte aceste luoruri, am dat dou& Memorii la Academia Roman&
cu privire la migcarea francmasonilor din Moldova in
secolul al XVIII -lea; ee a Lost in Muntenia nu avem
de uncle gti, dar trebuie sa fi fost corespunzitor.
In Ardeal erau organisw;ii s&segti gi unguregti
foarte puternice gi, intr'un recent numar din Revista Istoric& am cules dintr'o list& de francmasoni ci
cateva nume romanegti. Cred ea in Bucovina francmasoneria, venind din /Jena, era Inca mai raspandit1.
Dup& ce am vazut cum erau boierii acectia, s treat:1m la tealalt& catet;orie, la categoric dascalilor

- 90 pentru ca pe urm& sa spun cateva cuvinte despre categoric din umma, a strainilor cars traiaupe vremea aceia la not gi aveau o influents destul de insemnatg,
care trebuie insa inteleasa ci bine delimitate, cgci
greutatea, ea gi avantagiul cel mare _in Istorie e in
a da definitii sigure gi a fixa granitile; indata ce
margenile sunt Declare, difuse, un fenomen intr& in
alt fenomen gi nu se mai intelege nimic. Trebuie deci
BA fie cineva ci foarte larg in ce privegte ideile generale, dar ci foarte precis atunci cAnd este vorba
de delimitarea lor, necesarg.
Acum o categorie de dascali la not nu exists Inca,
la jumAtatea sec. al XVII-lea, Fuseser& dascali adugi
din Rusia la Vasile Lupu, a cdror influent& asupra aristocratiei a fost Dula. Ei au fost venit sa invete
lumea slavonegte gi intrucgtva rececte. Urmai dascali
la case particulare, fieoare putea sg-,ci ieie dascglul
pe care-1 vroia, dar, cand era vorba de o inveltatura
superioarg, trebuia cineva trimes peste granite. Acesta este casul lui Constantin Cantacuzino Stolnicul,
care a invatat ceva la Bucuregti, nu exista Inca aici
Academia, pe care el, dupe modelul celei de la Padova
a creat-o mai tarziu. Pentru aceasta 1-a trimes familia pe Stolnic la Venetia gi la Padova gi el era aca
de deprins cu invat&mantul pentru unul singur, iar nu
pentru un grup intreg, incett la fadova nu s'a dus la
Universitate, ci numai profesori pe cars -i cunoagtem
,

- 91 dupl. carnetul lui de student - cel mai vechiu carnet

de student, de pe la 1670-80 - profesorii acegtia, pe

cari-i cunoagtem, oameni importanVi , de altfel veniau

si-i dadeau leciii acasO. Mad s'a intemeiat Academia

a lui perban Canticuzino, avOnd ca inceprttor gi intemeietor tocmai pe Constantin Stolnicul,au fost acolo
cursuri pentru mai multi fii de boieri,-:dar, in ce privegte pe fiii de negustori, acegtia erau admigi foarte greu sau mai de loc; bine inVeles nimeni nu se Ondes la fii de Virani. Aceasta , ins& este nu numai la
noi, ci in teoria generals, In FranVa seoolului al
XVIII-lea, crez&ndu-se ca o mare nenorocire saldeslocuiegti pe represintantii unei clase sociale.
Dar pentru Academia de la Bucuregti ca gi pentru
aceia-ds ,la Iasi au fost adugi strfiini ale caror nuts
le cunoagtem. Astfel-Sevastos Kymenitul din,Trapezunt,
a cairui viaVA o cunoagtem foarte bine; gtim chiar Cu
tine a fost insurat, cOnd gi-a lasat femeia, ce avere a avut, ce carti izbutise s& adune, ce soarta au
avut ele. Piatra lui de mormont a ajuns la Muzeul de
Art& Religioasii din Bucuregti gi inscrip-Via am tiptirit-o In "alletinul Comisiei Monumentelor Istorice"
cu o intreagA bibliografie.
Altul era Gheorghe Bypomenas, venit tot din acest
orag, agezat pe coasta de Sud a Wail Negro, in care
era ci o mangstire, SumelA., careia Ii faceau dasuri

- 92necontenit Domnii nogtri. Cana se va scrie odata pe

deplin istoria invAtfimantului grecesc, care este un
lucru mare gi greu, va trebui sa vedem ce era Trapezuntul acesta care putea sa trimeata atunci dascali
pail& la noi, precum mai tarziu li trimetea Kydonia eau
insula

Dascalii acectia s'au agezat cu plati importante.

Veniau copii de boieri la diingii gi in ativa ani de
zile, s'g ajuns la un mare progres. Academiile noastre

s'au ridicat la un nivel mai inalt dealt aceia pe care

Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Dragomanul, o crease
la Constantinopol. A Post o concurent& Intro aceste
doull feluri de agezaminte gi, bine inteles, cele dela
Iagi gi Bucuregti erau mult mai bine brinite decat cealalti. Un Dosoftei, patriarhul de Ierusalim, om foarte
Invitat, care a tipgrit la noi cart/ grecegti gi nepotul lui Dosoftei, Brisant Notaras, patronul amilnduror
acestor ecoli , mai ales al celei din Iagi, corespondentul BrAncovenilor foarte multi ani de zile ca ci al
lui Otefan Cantacuzino gi al urmagului lui
Nicolae
Mavrocordat le-au patronat. Cea mai mare parte din do,

cumentele grecegti pe care le avem pentru sfargitul

secolului al XVII-lea gi Inceputul celui al XVIII-lea
aunt din corespondenta lui Brisant Notaras, care pitstra copii dupd scrisorile trimese gi dupti cele primite.

- 93 -

Iata cum ea creat aceasta class de descant care

s'a Vinut totdeauna In curent, avand legaturi cu Europa. Legaturile acestea cu Europa erau cu atilt mai u-

oare, cu cat coloniile grece*ti as aflau samanate pretutindeni, pang( la iarmarocul cel mare dela Lipscatunde mergeau *i ace*ti negustori de la mi. In cartea
mea: "Istoria ComerVului", pe unul.din volume este reprodus un desemn contemporan, care infaViveaza astfel
de negustori ou nicte i*lice mad,. ca ale boierilor
contemporani. (=heron Netta a
out studi specials cu
privire la aceasta freoventare de Bucurecteni *1 Iegeni, a larmarocului de la Lipsca. Presupun ca pot afla un material Inca mai bogat.
Pitatuncilveniau la not oameni, in mare parte din
Grecia, dar cart -bleu pe urma bine romaneste, traind

aici cu viata toata legata de viaVa noastr&. 0 eerie

Intreaga de scriitori de mare merit, pe care not o
neglijam pentru ca erau filologi, traducatorit nu producatori de opere originate. Flat la Neofit Duca, cult
mai tarziut un Manase Eliad, de care sie ()cup& de curand gi d. Ellen, 10trlun articol foarte bine Internetat din "Revista Istorica"., alituri un Iosif Meosiodax, nascut la Cegnavoda 01 "
" nu inseamna
altceva dealt Dobrogeanul, dintr'o regiune dunareana
romaneasca *i bulgareasca. Iar unul dintre acecti descant la 1nceputul sec. al XIX-lea, nu este altul decat Philippide, Daniel eau Dimitri din Macedonia,tra-

- 94 ducator din latineqte in grecegte, autorul unei carVi

de istorie a Romanilor, in care primul a intrebuinVat
auvantul de "Rumania" - RoMania, autorul qi al unei
geografii in care se trateaza gi unele parVi romanecti, om de o itrAlucita inteligenta, de o rautate far&
seaman qi de o grobenie care a Post de altfel transmi-

ea.
Ne putem inchipui ea aceqti dascali greci erau ex-4
traordinar de nervoci ai nerVositatea aceasta ii facea accesibili la orice propaganda; ei aveau revolu-,
Via in Wings.
Iata prim Unlare ce se putea aprinde la noi. Se puteau aprinde qi aceti pedagogi. Dada. nu Indrizniau
ea se migte ei, aruneau vorbe, culegeau aVaVarile din
strainatatet.dar, cand era vOrta de organisarea mico&.
rii, ei erau aga de puVini qi, Inca un lucru, so urau
de moarte unii pe alVii. La Bucure*ti, pe is Imeeputul sec. al %I$ -lea, intre profesorii Academiei a is-

bucnit
in ale
aceste
altfel

un adevarat rasboiu: am un memoriu mai veohiu

Aoademiei Ramane in care se infaVigeaza toate
intrigi. Dar ei nu puteat forma un grup. Era
cu stainii.

-000-.

-95-

Strainii de la noi si Revolutia francea.

Astazi o ea fie vorba de elementele strains care

erau la noi In epoca aoeasta a revolutiei franceze kit
o sa caut sa va Invederez ce se poate actepta dela a-

lementele acestea aqa cum erau ele qi dat fiind intenVille pe Care li le putem atribui, iar, la urmik, care a plitut fi eventuala opera pe care au Indeplinit-o
aici la noi.
Dar trebuie sa fac o deosebire dela Inceput. Nu
este vorba de orice strain, ci nu este vorba de orice str&ini din Peninsula Balcanica, mai ales din Con-

Aantinopole- i, atunci cand spun Peninsula Balcanitrebuie sa ne gandim la centrele undo erau oameni
importanti, plini de initiativa, capabili de a se aceza intro Vara i de a indeplini acQlo o oper& de propaonda. Nu este vorba, prin urmare, de Greci sau de
elements mai mult sau mai putin grecisate. Slavi din
cari in momentul acela erau in cea mai mapeninsula
re parte supt influent& greceasca. O. nu este adevarat
ce se spune ca influenta greceasca era foarte putercal

- 96 niea gi cA avea un caracter national; avea un caracter

"filosofie , nu national; avea un caracter "otoman Eve
ceso" ci international. Grecii avand acopuri nationals - aceia vin in 1821, dar nu scum - nu e adevArat ca

Grecii mai vechi au cAutat sA desnationalizeze pe RomAni , de undo plAngerea cu sAracii de strAmogii nogtrio cari erau sA fie4desnationalizati. Sant atAtia in
testa boierile dela not au gi legAturi constantinopolitane gi cu toate acestea it sufletul for nu se state
nimic din aceasta.
be zice iaragit la vecinii nogtri de pests Dunare ca, la el, olerul fiind fanariott el a vrut si dec.
nationalisese pe Slavii de acolo, pe SArbi gi pe Bulbari. E aca de putin adevAratt Moat eu am tipArit
ditunizi chiar o Scrisoare a Mitropolitului din Fillip+
pol, care este in bulgAregte; dacli episcopal gric de
acolo scria in bulgAre4te cum vedeti gi in aceastA
privint& avem a face cu curate- inchipuiri.
Dar alai nu este vorba de Greci, grecizanti gi grecisati, ci de striinil din Apus. Care a putut f1 rola
for in ce privegte rispAndireq ideilor Revolutiel frances, orearea unei noui etAri de spirit gi tot ce poste iegi din aceastA stare de spirit? intAili , iartigit
trebuie sA curAtAm terenul de orice judecatA. In materie de istorie nu gtiu ce va fi dupa catAva vreme daci terenul va fi curAtat, darlitrocamdatil sarcina cea

- 97 area este de a curati terenul de ideile false. Ideile

acestea false stria aproape cu deavargire intelegerea istoriei universgle gi prin urmare multi si-au Inchipuit ca revolutionarii francezi au fost nigte agitatori in strainatate gi orice"filosof" ar fi un revolutionar, iar ()mice revolutionar, dup6 aceasta ideie, un

agitator, ca ei ar fi pornit deci cdutand sa cucereasca toata lumea pentru ideile lor, ca dupa ce a facut
revolutia lor, au cautat sa cligtige toot& lumea pentru actele revolutionare care ar trebui savargite, ca
intaiu firegte ar fi cautat s introduca un anume fel
de a judeca imprejurarile politico, pentru ca, dup6 aceia s& indemne pe cei cagtigati sa iasa in stradli ca 86
rastoarne tronurile, sa biruie "tirania", ca in Mar-

seilleza, care a Lost foarte utila pentru enumite scopuri, stilul este tot apa chioara a filosofismului
frances din secdlul al XVIII-lea, ritmul Inca e asa de
frumos! De fapt propagandistii filosofici si revolutionari n'au existat, gi aceasta o sa va" explice de ce
strAinii din Apus can au fost la not au incercat aga
de putin gi au ajuns la un resultat aga de mic.
In Apus nu se gasegte atunci un grup de oameni cari sa aibal acelag crez, pe care sa caute a-1 rasp andi
pretutindeni. pi Inca odatg, trebuie inlaturatg legenda celor trei mari, cari ar fi avut aceleagi idei, aceleagi sentimente, ar fi trait in leg&turi de cea mai
Fasc. 7 Istorie

Ftof.N.Iorba

- 98 -

desavargiti frgVie gi ar fi luptat pan& la moartd eroic

impotriva societ&Vii celei vechi regretdnd la moarte
ea n'au apucat ziva aceia in care scopurile for sa fie
indeplinite: Voltaire, Montesquieu gi Rousseau.
Voltaire este un tip al secolului al XVIII-lea,cel
mai uguratec in ce privegte ideile mai fluid, in ce
privegte forma, mai de mods, in ce privegte atitudinea. Acesta nu este un om care sa aibd un crez. GdndiVi-vg ca, la inceput, el ci -a imprumutat un nume ca sg
pars ca face parte din nobilime; pe dansul i1 chema
Arouet gi a devenit M.de Voltaire fgrg nici-o leggtura
istoricdi nu gtiu daca se g&segte in FranVa o localitate cu auest nume. Cea mai mare placere a lui era apoi
s traiasca in societatea aceasta, care 1-a hrgnit gi
1-a incunjurat cu aplauzele ei. El nu este unul dintre
oamenii aceia cari sunt aca dd deosebiti de vremea lor,
incat, imediat, trebuie sg se producg un conflict intre ei gi aces vreme, gi atunci sau biruie sau sunt
biruiVi in aceasta luptd. El niciodatd nu a incercat
ad aibd o "orGanizatie"
ba n'a cgutat mijlocul de comunicatie cu ceia ce se numegte in timpurile noastre
massele sau ceiace, In generaVia precedentg, se numia
popor, acel popor cgruia nu ctiu ce tang" boar din generaVia de la 1890 i-ar fi spus de la balcon: "Bonjour,
popor". Nici cu massele
nici cu "poporul" acesta n'a
cautat el nici-un contact. Este un om care a eivut toa,

te pdrerile, gi dese ori chiar in acelagi moment, dupg

-99publicul la care se adresa. Depute de a se giindi sa

transform Franta, el s'a decis, atunci and era foarte tanar, sa partiseasa Franta pentru totdeauna. A trecut in Anglia, dupl ce *1-a fgcut o scurta iniViare la
Bastilia, care nu inseaanti altceva decit "began , proem se zice la nos: "te-a begat la ba*ca, adeca te-a
inchis". In Bastilia cineva putea sa tr&iasa In imprejurAri destul de bune: regele daduse o "lettre de cachet" pentru un tartar care supara familia lui, nand
prea mite datorii, biltandu-se in duel cu toati lumea,
tiparind pamflete *i, acolo mance bine ce i se trimetea
de sweat, avea voce sift feta orice fel de lectura, numai cat plimbarile, 1i erau putin ingustate ; era destul o noui staruinta dela Curte ca sit i se dea drumul.
Va inchipuiati nn tanar martin foarte simpatico care
sta la fereastrii qi toate domnioarele din strKzile in
jurul Bastiliei, and trec pe acolo, se intrec. sa vada
data nu apare martirul Voltaire. Cand a ie*it de acolo
unde fusese trimes pentru o bucata pe care a spus ca
n'a scris-o el, der desigur era capabil s'o scrie,fiind

vorba de o fronds, o aruncare cu practia - s'a dus in

Anglia qi a autat sa cunoasca instituViile engleze pe
care nu is poste cunoaqte cleat um Englez , sau tine
cunoa*te perfect trecutul istoric al Angliei. Darocum
Voltaire represinti tipul cusetaitorului abstract din
secolul al XVIII-lea, care inliture. tot ce este special, local, conret, lui li era imposibil sit inVeleaga

-100
un Englez,,i.Englezul plin de toate opozitiire gi contra
dictiile care se pot inchipui, pi cei uias, mutt de aceis,
nu-1 inteleg de lock iSta dus Voltaire acolo gi a scrip

despre institutiile englese o carte pe -care au d ceteg

te nimeti de alt minters, Voltaire este foarte puffin ce
tit astazi4 Chian in zilele acestea din urmd, am gAsit
un articolag al un4i om de o foarte mare inteligenta
gi de ut intones nesfangit pentmu Coate lucnurilepered
ca cu greu star mai putea g6si cineva care s6 fi gtiut
atAtea lucruri aga de fundamental in toate domeniile Salomon 1einach care, intrlun moment, vorbegte gi *des
crr
pre ioltaire3, Cineva citase pe cei cari fuse sera de pii
xerca lui, dan nu1 citase gi peiVoltaire, gi ;SReinach
spune cam aga: gi Voltaire a spus aceasta inzEsSai sir
les moeurs dam am avut ocazia sa vorbesc in timpul din
urma cu mai multe per soave cu piivire la aceasta opera,
gi multi miau spus c6 n'au citit "Essai sun Ies moeurs"
a lui Voltaire, de gi aceasta este una din lucrarile
cele mai rezistente ale lui, unul zicea ca a avu.t o in
14bliotecal dar n'a deschiso nici ()data. Acum in urmd,
am primit o scrisoare dela un Znglez, care auzise ca
Voltaire a scris "Essay, sun les moeurs" dan nu etia la
ce libmilnie se polite gasi,Tacsa mu se cetegte "Essai sum

les moeurs" cu atat mai puliin se cetesc "Notele enae

ze"

ar

ale

lu:4.1 'tare aunt, totugi foarte interesante, gi

fi o 1u4k2.9 de folds dacit an

purse citeva-fata in
tags ca a. 'se vada deosebirea de spirit in notele lui

- 101 Voltaire dospre hnglia gi cele redactate de secretarul

spmijinit .de observatille lui Lirabeau cu privire la
Curtea din Berlin, ca sa vada ce mare progres, iegind
din "filosofie"
din abstracVia gi L,eneralitatea filosofiei, se realisase in soiritul francez cu privire la
cunoagterea societaVilor straine. Voltaire credea - gi
pamerea aceasta gi-a pastrat-o toata viap. - ea societatea en6lezd este insagi maica libertaVii gi ca de acolo se poate lua model pentru a construi noua societate fanceza. Ia inceputul Revolutiei francese a fost,
in Franta, un intreu partid care igi inchipuia ca,daca va fi o Camera a poporului gi altil a nobililor gi
se vox introduce anumite forme constituVionale, toata
teribila problems care era deschisa atunci va disparea.
Lu este nevoie sa spun ca nu avea dreptate Voltaire, ca
Englezii inteleg dreptatea intr'un chip cu totul particular, Ca vestita Magna Charta dd la inceputul secolului
al XIII-lea nu este pentru toata lumea, ci pentru nobilime gi cler, gi, nu pentru toata nobilimea, ci nu' i
pentru aceia care care depindea de rege in randul in,

taiu, aga numitii tenants en chiefs gi ca libertatea medievala, englesa nu este un model pentru toata libertatea

continentals, ci tocmai mijlocul cel mai potrivit pentru

a impiedeca migcarea catre libertatea de caracter genera1ufilosofic ".
Dar voiam sa va spun gi altceva
Voltaire s'a intors
de acolo cu anumite idol despre Shakespeare; el a crezut
.

- 102 ca 1-a inteles pc-Shakespeare gi, in anumite consideratil asupra teatrului, el spune ca Shakespeare este
un om de genii, dar cam netesalat, gi astfel it supunea la anumite operatii cu sapun frances fabricat la
Faris; dar, de fapt, din Shakespeare el nu a inteles
absolut nimic. Credea c& "Shakesperiseaza" cand facea
piesele sale, care servieau, nu pentru a rAspandi anumite idei filosofice, ci pentru a maguli idei filosofice. Acesta este rolul lui Voltaire; el nu e creatorul unei doctrine, ci servitorul unei-mode, ci el gtia
totdeauna ce trebuie sa spuna sere a cagtiga numite aplauze. Voltaire nu era acel care lupta cu un auditoriu ca sA-i impuna o anumita ideie, ci, ctiind ca auditorul are aceasta ideie, nu gtia cum sa face: pentru
a strecura ideia gi astfel s& ccigtige biruinta pe care ideia insagi n'ar fi cagtigat-o. Acestea sunt legaturile lui Voltaire cu Anglia.
In ce privegte alto legaturi, cand 1-a chemat Frederic al II-lea in Prusia, s'a dus, gi era gata s6 fa
ea parte din cercul frances al lui Frederic, care avea
gi o Academie de limba francesa, care, Cu membrii gi
cu pregedintele frances, a continuat gi dupes moartea
lui - ceia ce explical de altminperi (n'a observat-o
nimeni) atitudinea Academiei din Berlin fates de Napoleon I: cand a venit el in calitate de cuceritor Academia s'a presintat la dansu4 dar aceasta nu insemna
un fel de act de trddare, gueeritii cari, prin repre-

- 103 -

sintantii for intelectuali, se pun in patru labe tpaintea stapanitorului strain, ci aceasta se explica foarte bine cand se gandegte cineva ca aceasta Academie pornise ca o creatie trances& gi tendintile ei ramasesera
acelea dela inceput; iar acela care it tamaia pe Napoleon, Johannes von Milner, este un Elvetian, neavand

nimic a face cu Statul prusian, nici cu nationalismul

german din aceasta vreme. Daces n'a ramas Voltaire it
Berlin, aceasta se datoregte faptului ca era foarte pretentios gi regale tot aga, gi ca probabil Voltaire a
volt sa faces, in materie de literature, pe pedagogul.
Frederic, care credea ea gtie frantuzegte, s'a suparat;
s'a produs deci ruptura.
Sfargitul vietii lui Voltaire a Lost la Paris unde
se intorsese, dar multa vreme inainte de acesta el a
locuit dincolo de Granata francesa, la Fernay, undo era pe teritcriu strain gi desiLur ca acolo un singur
lucru f 1 durea. ca Elvetieoii din cantonul de Geneva,
cari aunt nigte oameni foarte Tacit apoi religiogi,de
un calvinism toarte strict, nu 1-au apreciat pests masura. aga incest a ramas pentru ei totdeauna un strain,
caruia nu i-a venit de acolo niciun fel de recunoagtere, niciun fel de laude.
Dar .*,,arele luptator presupus impotriva decaderi-

lor societatii contQmporane a scris nu numai "Secolul

lui Ludovic al LIV-lea" ci gi "Secolul lui Ludovic al
XV-lea" gi, cand Ecaterina II-a a dorit sa se scrie is--.

- 104 toria lui Petru -cel-Mare, acela care scrisese istoria

lui Carol al XII-lea, adversarul lui Petru, a scris gi

istoria Rusiei. $i, cand cutare princess din Germania a
dorit sa aiba pentru istoria Germaniei ceva, Voltaire,
de gi nu tia, si nu intelesea nimic in acest domeniu,
a
cut ceva gi cu privire la istoria Germaniei. In ce
priv9te viata lui privata, el a avut o adianca durere,
and Doamna de Pompadour ii suprimase pensia. Va puteti
inchipui ca acela pe care it rania aga de edam suprimarea pensiei acordate de D-na de Pompadour nu poste fi
considerat ca un luptator pentru o nou6 societate, total refacutd. Ca, intriun moment, a aparat un nevinovat,
si pentruca stia foarte bine cal tot sentimentul public
era pentru acel nevinovat aga ca apararea era pentru nevinovat, dar, inainte de toate, pentru publicul care it
incunjura gi pe nevinovat gi pe atAratorul lui.
Dar cine ar fi zimbit mai mult cand i s'ar fi spus
ca urmagii it vor considera ca un precursor al revoluViei frAncess, ar fi Lost foarte seriosul pregedinte de
provincie, asa de puVin parisian, - toatd migcarea aceasta .Tilosofica" este inainte de toate o miscare parisiana, prin anpmite cercuri din Paris -, 21ontesquieu,
El a tip&rit, cand era mai tdrigr, acele "Scrisori persane", in care igi batea joc de societatea dela sfarsitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, dar aceasta nu in.
semna cine stie ce act de.curaj. Trebuie sa va ganditi

- 3.05 -

in ce conditii a fost tipfirit& cartea si la artificiul

de a nu presinta critica de-a dreptul , ci prin dou& persoane care discut6 , ceva analog cu cartea lui N.Xenopol,
dup& Pgitaniile a d6i Americani in Romania, carte.foarte

spiritual& si bine f&cutd. W., de altfel, societatea aceasta era deprins& s& se rad& de ansa, mai ales cand
se tip&rea manuscrisul. Ganditi-v& la Memoriile lui Saint.
Simon si la teribilele scrisori ale Lise Lottei, princes& palatines, nib:ritea cu un print francez, care faces
haz pe socoteala tuturor si scria lungi scrisori germane care represint& lucrurile cele mai spontane, mai vii,
din toat& aceasta epocg, f&c&nd portretul tuturor celor
de la ate cari apar astfel cu totul altfel cleat cand
ii vedem suiti pe piedestalul care-i face mai marl dect
ins&gi fiinta lor.
Montesquieu a vorbit despre "MArirea si Decklerea Romei" , dar tnainte Vice presintase teoria faselor prin
care tree societatile omeneti, si, dupes el, Dimitrie
Cantemir procedase tot asa pentru istoria Imperiului Otoman- Montesquieu cunoscuse pe tintioh care era ambasador
al Rusiei la Paris; prin urmare ideia aceasta nu-i era
strains. Ce este revolutionar in aceasta "Mgirire i decadent& a Romanilor" ? "Spiritul legilor" nu trebuie pus
in lettAtur& nici cu Voltaire nici cu Rousseau, ci cu evolutia ideilor despre Stat, nu numai in Franta, ci pretutindeni in aceasta vreme, - si atunci cartea apare
altfel.

-106In afarg de aceasta dd sigur ca Montesquieu it considera pe Voltaire ca pe un superficial gi pe Rousseau

ca pe un fel de vulgar aventurier gi parvenit cum si,de
fapt, era.
Rousseau era mai ales "cetacean de Geneva" pang in
varful unghiilor. El a rdmas Geneves pan& la urma, cu
un amestec curios de parasitism obraznic, de calvinism
ranted gi de iubire pentru paradoxul agresiv. Omill acesta nu a fost niciodat& frances, el Ala-putut lucre edam
Asupra_kocietfitii francese, pentrucd-i lipsia insegi insugirile spiritului trances. A plecat de aces& dela dansul, trlind pe seama unor femei, cum o spune, de altminteri el insusi, In amintirile lui care, foarte frumos scrise, desgusta, gi pretindea sg loculased in case
acestor femei gi dupe. ce, refuzand sg intovkageascg pe
una din ele in nu gtiu ce cglatorie, a fost pitiftit sd
las& afar& din cas& pentru a spune: "Am consultat pe amicii miei si mi-au spus s& nu plec" iar rdspunsultmult
mai inteligent gi mai bine scris al Doamnei a fost:cand
to poftegte stgpana casei sg iegi de acolo, nu este nici
un motiv rag intrebi pe amicii d-tale ce s& fact ".

Acesta era Rousseau, un timid gi un sucit, a carui

'boat& viat& a fost o eerie de incurcdturi pe care gi le-a
flout singur. Oamenii sari conduc o naViume nu duc viaa pe care a dus-o el, cu spglgtoreasa care a devenit
Intr'un tarziu nevasta lui, cu copiii depugi la leagdn,
copii pe cari niciodat& nu i-a mai descoperit, pentru c.

- 107 -

obiceiul era a nu se mai putea face niciun fel de autare in ceeace privegte origina acestor copii. A murit
dupe o ceart& ridicplA cu nevasta lui ci nici pew& scum nu se gtie care este cauza adev&rat& a mortii lui.
Acesta este un om de amvon gi de baricad5., suindu-se a'colo ci vorbind poporului? Ca o generatie filosofica,
avAnd nevoie de un crez ugor de inteles, de un radicalism de acestea care s& nu presinte dificult&ti, s'a adresat la carticica lui pe care de sigur ea n'o socotia
ca fiind lucrarea cea mai important& din ate a Boris,
article& in care auta sa dea normele unei not societati, aceasta nu este de ajuns ztenra. a-1 face pe Rous-

seau ca represintant al luptei revolutionare, din cause ,acestui "Contract Social" care este o imposibilitate logics gi o sfidare a simtului istoric. OamenlitnIscuti liberi, cari se adun& gi se gAndesc fiecare cat
s& dea din libertatea lui pentru ca sA nu se strAng&
de g&t, aceasta este teoria "Contractului Social ", de

unde credinta a rice societate omeneasa se poate reface printr'un astfel de consenst-teorie absurdA,Deci
Jpamenii acegtia nu sent deloc oropagandistii 'utel_noi

societAti omenestb ci spiritul_Ull2pgic" rationalist

s'a-format incetul cu incetul gl s'a azdtaI die unit
oamentisi acegtia au fost deal c
rApAansja

stari de spirit.

erau

oar creaturile acestei

-108 Atatia strdini au venit pe vremea aceia. la noi, gi

veniau fiindca Randal for era acesta: s observe o societate dominate. de "tirani" gi, neputand se. atace pe
"tizanit7 de acas&tatacau pe "tiranii" de la Bucuregti

gi Iagi. De aici toate vdicalrelele pe sama noastrd,cari

nu ne plemzeam in felul acesta. Avem o sum& de petitii

cdtre Sultan In care se arat& toate neajunsurile dela
noi, char niciodata ele nu s'au terminat(cu motivele de
supdrare, ce se gdsesc in descrierile pe care le fac anumiti cdlatori. Dar niciunul dintre dangii,dup& ce a
constatat ea exist& un Doman care poate face dupes bunul
eau plat, ca exist& boeri cars n'au ideie de forma parlamentard, cari n'au cetit niciodat& "Contractul Social" gi, prin urmare, nu merit& sd aibd situavia lor,
niciedat& nu s'a gandit vre unul ca, ajung&nd la Bucuregti sau la Iagi, a& int:Liebe care este tanarul mai sensibil pentru ideile noi gi ed bat& la uga easel undd se
g&segte tandrul pentmLaAstrecura ideia pe care tandrul
o va rdspandi gi ea va merge din om in'om pentru ca,mai
tdrziu, sd provoace levolutia. Niciunul n'a &diktat niciun contact. "Filosofia" n'a fost propagandistd, ea se
md;gegiaa_publice anumite tratate de doctrine., foare slabe, se. presinte istoria unor Jeri, cu anumite tendinVel._de ex. cum este istoria Angliei de_gume, far&
indoiala o carte de tendinta, gi anumite cdrVi_italie-

ne care privesc o parte din yiata poporului Italian.

Au fost glume ate voiti impotriva societaVii actua-

- 109 cdnd se atac& o societate sprijinitd pe o tray

ditie de mai multe secole gi are nigte rtidacini foarte
groase supt pdmAnt, sprijinind gi hrdnind ceiace se gdsegte la suprafaV6 , dacd glumegti, ai pierdut partida.
Zu se atacd o societate aga de veche ci aga de solicit(
le, dam

improgeand cdteva vorbe de spirit. Mai ales prost propagandist este acela care, &mil a aruncat vorba de spirit, igi inchipuie ca s'a mantuit gi n'are cleat sd se
clued acasd ci sa agtepte ocazia pentru a arunca alt.& vorbd de spirit. Dar atunci un Vauvenargues, un Champfort
oamenii spirituali ai secolului al XVIII-lea, autorii
de maxime, ar fi fost cei mai revoluVionari. O. nu este
aga.
Tot aga este foarte fals sd-gi inchipuie cineva cdo

atunci cdnd alsbucpltIIIalqLEfrancesd. ea n'a avut

alt& grija decdt de a se adresa la toate popoarele pentru a le chema la libertate. Intaiu ca revolutionarii
au avut foarte mars greutdVi; ei nu erau,pregAtiVi de
loc pentru opera lor; nu se cunogteau tntre dangii, erau straini unii de allii; ideile cele mai, deosebite se
gasiau intrupate in oamenii acelui moment. Adaugati ca
ei erau cei mai puVin practici oameni din lume, cd tot

ce s'a petrecut a fost pentru ei o surprisd, ca ei ca

deau din cer la fiecare eveniment care venia din adanc

ci li mdsaria de-odat& in fatd. Ei au fost, In toate adundrile revolutionare, inainte de toate nigte oameni
speriaVi gi va puteti inchipui ca oamenii speriaVi aca-

-110sa la dangii nu as duo sa few& propaganda intre vecini.

E foarte adevarat ca revolutia de la inceput a avut
legaturi cu toata lumea, ca in Anglia, unde exista un
singur partid revolutionar, se plantau arborii libertatii Qi se tragea cu pistolul and regale se ducea la Parlament, anuntand aRropierea unei stari de lucruri cu to.
tul strain de traditiile engleze, dar prin aceasta, incapabila de a fi realizata. 0 multime de radicali in Anglia s'au format sub influenta ideilor francese, oameni
cum a fost Fox, de exemplu, care insa mai tarziu a ajuns aproape la acelagi nivel, in ce privegte cugetarea
politics, ca gi conservatorii de speta lui Pitt. Este
iaragi foarte adevArat ca Irlandesii, cars erau neindreptAtiti, netlind cetateni englesi pentru ca erau Catolici gi nu legati de religia de stat care singurA dadea intrarea in cetatenia englesa, erau foarte bucurogi
de o revolulie, pe care nu erau in stare sa o faca.
Este adevarat ca au venit la Paris oameni din Germania
cars s'au pus in serviciul revolutiei francese ca un
Anacharsis Cloots, purtand numele "tanarului Anacharsis"
prest---iNrrrct cr'escut in cetaVile elenice, a carui vis-

ta inchipuita a fost infatigata intrio carte foarte raspandit& gi tradusa intro multime de-limbi, dar care nu
era altceva decat o lectie supt forma de roman, in ceeace privegte antichitatile grecegti. Pe dansul it botezase ins& tatal lui aca gi-i daduse acest nume "filoso-

-111tic"; nu este vorba de un om c&etigat de revolutia

trances6 ci de unul care insuei prin actul lui de
botez era intrat in comunitatea aceasta "filosofi-

a".
In ce priveete pe Sbhiller el avea anumite ten dinte litre libertate in sensul lui Rousseau, fiind-

c& Rousseau ci Diderot, mult mai mult dealt Voltaire, nici nu mai vorbim de Montesquieu care n'a avut nici o influent& dincolo de Rill, auLinr&urit
profund societatea gi literatura_germana. Nu se poate spune cat de strans& este legatura dintre Diderie"TraTeiliFir.lessing de alta, cum ei
cat de intim& a fost atingerea intre Schiller el gous.
4hora
seau, dt yi L-au corespondat niCiodata gi eau avut

nicdelgaturti personal& intro d&neii.

Schiller a Post proclamat cet&tean al noului Stat
Frances gi va fi primit cu oarecare multdmire, dar,
in ce priveete pe Goethe, el ci -a 1)6...tut joc denEttr-

gergeneral"

de generalul revolutionar care se manitesta ci prin oracele germane de pe malul Rinului,

lax, la stargit, el era inc&ntat sd fie presintat la
Napoleon I-iu. Se b&Gase multimea de acolo gi aetep,

ta momentul cand i se va spune o vorb& bunA. Se pare

c& Napoleon a rostit o singur& trasa: "Mr. de Goethe
vous etes un homme" , dar omul era aca de imb&tat de
favoarea pe .care i-o acordase cuceritorul unei 15'&41
din teritoriul national german, ceia ce inseamnaldin
punctul nostru de vedere, un dueman al natiunii ger.

- 112 -

mane, Inca tot stdtea gi mai agtepta ceva, degi nu gtia

singur ce, ci, la un moment, s'a indreptat catre unul
din tovaragii ImpOratului ci i-a pus intrebarea:,Ce crezi d-ta: eu sa mai ramdns sau sa ies? 41 celalalt i-a
rdspuns: Cred ca este mai bine sa. las& - gi a iecit. Va
puteti inchipui ce demnitate putea fi in omul care,supt
rgportul intelectual gi al puterii de creaVie, era nesfargit mai mare cleat Napoloen, fiind in el intreg nunumai geniul poporului german, dar intreg geniul neoclasicismului care-gi gasise salag in Germania; putea sa
priveaica de la 1naltimea Eladei gi Romei pe bietul fost
lecotenent in armata lui Ludovic al XVI-lea
pe care
valul vremii 11 aruncase aca de sus.
Prin urmare nici inchipuire de o propaganda care
sa caute a cdgtiga oameni.din afar a. Oaspetii veniau in
acelagi fel in care, de ex., la Moscova, a-arta VVIOR cat
Moscova a Lost intransigent& i a fagaduit tuturor ca
va transforma gi va revoluViona Europa, veniau la ei oameni de pretutindeni, Francezi pi atdVia altii. Aga veniau ci acecti oaspeti, dar, daca lucrul este aga, InVelegeti bine de ce in Sud-Estul Europei - ci, in acest
Sud-Est al Europei, sa ne gandim la Constantinopolonde
era atata lume care ar fi putut fi pusa in migcare - de
ce nu s'a exercitat nicio propaganda revolutionary serioasd. Pe vremea aceia se bateau Iacobinii intre ddngii
cine s ocupe locul de represintant al Franciei not pe
,

- 113 -

1&ng& Sultan, iar Turcii nu intelegeau ce s'a petrecut la Paris, totul pentru ei neinsemnand cleat un
imens scandal gi o halima. E, cum au caLificat rezistenVa lui Carol al XII -lea, la VarniVa, langd Bender,
tend nu voia s place gi au venit Tatarii gi Janicerii de 1-au adus invelit intro plapoma, begat intro
cdrutd, la Demotica, ci au dat acestui act dela Bender numele de "calabalac" care a intrat gi in suedeza.
Deci un mare "calabaltic" gi la Paris, cum de altminteri ziceau not oameni cari n'aveau nicio educatie cleat aceia obignuitd gi nici o altd indtructie gi lecturd decAt a cdrVilor bisericegti ca Dionisie eclesiarhul care povestegte cum "Craiul franVozeso" a intrat
Impreund cu boierii lui in lupt& cu norodul care i-a
Vadat capul i pe urm& a venit Bonaparte care este un
"Ealomeri" din panne acestea rasdritene p&nd ce s'a
inceput lupta intro Napoleon gi intro Rugi, cdnd era
sa fie pierdutd bdtdlia. Impdratul s'a suit pe un tun
gi =la la dugmani cari s'au speriat gi in felul acesta
a fost cdgtigat triumful lui Napoleon.
Turcii nu intelegeau nimic din toate acestea, gi
nici, o influenVii nu se exercita asupra acestei societdVi turcegti, incapabild de a intelege, a unei societ&Vi grececti care nu aveau contra cui s facd revoluVie - cdci in ImplardVia Otomand lucrul nu era ca la PaFasc. 8

Istorie

Prof. N.Iorga

- 114 -

ris, ci it arunca pe cineva la inchisoare, 11 supunea

la chinuri gi-i taia capul. Libertate, egalitate, fraternitate erau bune, dar cu oarecare garanVie ea nu se
va intampla nici o neplticere, gi Grecii, traiti in bine supt ocrotirea turceasca, nu erau Bata ea sufere
nici un fel de rise. Iar, in (re privegte strainii din

Constantinopol, e1 puteau fi expulsati in fiecare moment.

.Acura dtpa ce gtim toate lucrurile acestea, sa
incerc gi in acest cerc a ni fixa rolul.
In ce ne privegte pe noi, iata ce a Post cu
strainii occidentals in parVilo noastre.
La Curtea lui Biancoveanu era DelyChiamo, Evreu
din FlorenVa,trecut la VeneVia ci mutat la Bucuregti,
care a scris despre "Revol4iile Valahiein. In vremea
cand a inceput el sa-gi eerie cartea, revolutia nu insenna altceva decat schimbarea de persoane pe tron.Boierii radeau de dansul,care nu facea nicio propagan
da "filosofica"
ziceau curcanul. Pe langa curcan,
era contele Bartolomeu Ferrati.
Cand a venit uonstantin Navrocordat, el a avut
legaturi cu anumi# oameni din Faris, cars 11 ptiteau
,

lauda ci ii puteau crea o reputoie acolo. and zicem

Constantin Mavrocordat, trebuie sa ne gandim la cele
unsprezece Domnii ale lui ci ea ole au continuat pan&
la ranirea lui pe dampul de lupta in rasboiul dintre
Rugi gi Turci, la 1769,

- 115 2fina atunci nu poate fi vorba de niciun fel de strain

care sa vie la not pentru a face propaganda revolutlonara. Este foarte adevamat ca erau secretari1 straini ai-

Domnilor nostri: un Italian Giuliani, a and familia a

ramas in Bastirabia pans acum, si un Lienchoult

Proven -

tal. Dar acegtia erau secretari in intelesul eel mai

strict al cuvantului, nu se amestecau in altceva; nici
nu aveau insusirile sufletegti gi nici indrazneala trebuitoare pentru a incerca un lucru ca acesta. Scriaa latineste, &az mai ales italienegte, frantazeste, daspre
lucruri pe care Domnii nostri simViau nevoie sa le InfaViseze in aceste limbi occidentale. Erau oameni de ca-

sa, cart mergeau cu Domnii for la Constantinopol; lui

Linchoult i s'a tras si moartea din causs legaturilor
pe care le aveau cu copiii lui Mihail RacoviVa.
La not presenVa de Occidentali cars sa represinte

"filosofia" gi "filosofia" aceasta, dac& nto raspandesc

In jurul lox, s'o cuprinda, macar in anumite scrieri,se
Intampla numai dela 1774 , de la paces dela ChiuciucCainargi inainte. De fapt, aceasta se datoregte omului
care la not a trezit spiritul acesta "filosofic", -lui
Alexandru Ipsilanti, Domn al Terii-Romanesti de doug
on gi Domn al Noldovei 0 singur& data, care pe urm&
a fugit is Anstrieci. $1 acum este la Viena firma: Zum
Fiirsten Iullante si pe o casa din Brno el este inntisat de-asupra porVei cu picioarele agezate turcegte

supt dansul si cu un ciubuc lung din care fumeaza. Ale-

-116-

xandru Ipsilanti a strans in jurul lui oameni cari represintau mai milt sau mai putin ideia nfilosofican pe
care, deplin a represintat-o numai unul singur. Ee lang& dansul a fost Stefan Raicevich, negustor din Ragusa,
om foarte priceput in afacerile economice, care a fost
preceptomul copiilor lui Alexandru Ipsilanti. Constantin ipsilantl a rosy tn mare parte suRt inExUirga_lui
Raicevich gi a unui abate Italian Panzini.
Trebue sa ne-gandlm ce a-raj-in Italia pe vremea aceia.Ragusanul inVelegea sau nu lucrurile din Italia, dar
abatele venia din Italia insagi, pe vremea gi din locul
chiar al lui, Beccaria, autorul cartii de drept penal:
"Delicte gi pedepse". Este gi vremea cutarui istoric al
regatului de Neapole, Giannone, care presinta aceastd
tstorie a unie pgati din Italia supt raportul acesta al
"filosofiei" celei noi. Este puVintel, mi se pareochiar
vremea lui Romagnesi, ale cirui idei filosofice au in
aomentul de fat6 o aga de mare raspdndire in Italia,incat existd o revist6 cu acest nume.
Acestui spirit de libertate care iese din fiecare
cuvant gi gest al lui Oefan Raicevici, care a fost gi
agent austriac , consul, gi a scris vestita lui carte:
"ObservaVii asupra Moldovei gi Terii-Rom&negti" in ita-

lienegte - ea a fost tradusa gi in frantuzegte gi In

nemVegte, atitudinii lui obignuite i se datoregte faptut 06, intro vreme, beizadelele au fugit, vrand sa
Mearga la Viena, Domnul a trimis pe EnadhiV6 Tacgrescu

- 117 sa-i saute prin Ardeal, tocmai pe vremea cifind Iosef al

II-lea apdrea in accastd provincie, cand s'a interesat

de ce au fu6it fiii lull ritspunsul a fost ad ei au volt
stlrespire aierul libertdtii. Dar Raicevich nu era un o
socotit, care urmAria o situatie, o avere gi deci el nu
Dutea fi un initiator de revolutie.

Dacd este s numim pe cel mai revolutionar ca spirit dintre toVi oamenii cari au fost in Bucuregti in aeast& vreme gi carii in alto imprejurdri, ar fi putut
sd ajute la propagarea spiritului revolutionar, acela

este Flazzaseph22LsRA!er, care a scris in trei volume "Istoria Daciei Transalpine"

carte foarte intere-

sant& de la un capdt la altul. In ce privegte spiritul,

toatd batjocura contra soclet54ii romdnegti, toate atacurile contra lui Ypsilanti, sunt determinate de demo-

nul acesta filosofic gi revolutionar care era Intrfinsul. Un om de foarte mare inteligentd, mult superioard
cunogtintelor pe care is avea ci informaViei de care clic

punea. Cand it judecdm , o facem dupe', volumele lui tipdrite, rose la Academia Romany se gasegte o copie, dupa
ori6inalul care este in biblioteca Gimnasiului saseso
din Bragov, a pdrVii istorice, netipdrite. Atitudinea
lui bulzer
care visa de o gcoald inaltd de drept la
Bucuregti gi doria sa fie, nu numai profesorul, dar organizatorul acestei ceoli, a acestei FagatAVi de Drept,
gi urmaria gi altcova: o avere foarte mare, pe care s'o
,

-118cagtige prin monopolurile pe care i le -ar fi acordat

Vod& gi, cum ele n'au venit, de aici mania lui,

_ca-

re tine din aceste desilusii, 1 -au mai indennat gi ne-

pe o vreme cand legatuvasta lui care era Sasoaica

rile dintre Romani gi Sagi erau foarte role, aga Meat
despretuI lui_pentru Romanii din Ardeal vine, gi din
spre partea sotiei.
l'entru a fi inteles el,nu trebuie sa ne tandim
numai la faptul cai fusese ofiter in armata austriaca,gi
anume nu ofiter combatant, ci dintre acei can aveau
,

sarcina judecatii in mijlocul otgrii, nu aceasta 1-a

facut kedantil. nfilosof",.ci mediul vienes, francmasoneria aga de raspandita in Ardeal gi la spiritul revolutionat- in armata ins agi, care , acesta, ci -a facut
drum gi in secolulul al XIX-lea , gi a dus pan& la migcareanDecabrigtiloedin Rusia, iar, la not pans la Grigore Alexandrescu gi pana la Ficolae Baloesou , pan& la
Ion Bratianu, care a fost ci el ofiter, gi pang. la Mihail Kogalniceanu, care a purtat, cum se zicea pe vre-

mea aceia "exilanturilen pe umeri

Axelband pentru epolete, vine din Rusia. ARoi este el sv4erian gi era o
deosebire enorma intro spiritul german din Austria, care era un lucru, intro spiritul german din Berlin, care
era cu totul alt lucru, intro spiritul german din Saxonia, din Iipsca, strabatuta de negustori veniti din
#oate partile lumii gi unde era un otizont cu mult mai
larg decat,la Berlin, gi, in fine spiritul german din
antoanele germane ale Elvetiei. Sa se gandeasca cine,

- 119 -

va la poezia elvetian6 din aceast6 vreme, la poezia

lui Sails, la nuvelele unui Zschokke, care se cetiau
de toat6 lumea, fiind traduce gi in frantuzegte, nuvele foarte cetite inainto de Walter Scott. Trebuie s6
se gandeasca cineva la Lavater cu psihotechnica lui,
care pipdia capul fiecaruia pentru a vedea ce centre
se gdsiau acolo ca sa explice cuprinsul psihologic.
Elvetia dela sf&Tgitul sec, al XVIII-lea, avea tra
ditia libert&tii dela inceput - cu Wilhelm Tell, eroul
lui Schiller. O. nu trebuie 16sat afar& acel Johannes
von ballervistoricul cel mare, care a scris gi istoria Elvetiei in vechiul sens traditional gi o istorie universals, sprijinit& pe aceleagi principii, care
au laudat Revolutia francezh gi pe urma numai, fats
de anumite gregeli ale revolutiei gi-a schimbat atitudinea.
Iata de cat de departe vine une on vantul care

bate prin capetele unor anumiti oameni gi de acolo se

intinde asupra unei societdti intregi
lacruri de acestea apusens%"filosoficen
revoluceia ce lipsia era starea
tionare, nu
de spirit revolutionara.

-000

-120-

Vranii gi revoluVia francesal.

Astazi o sa vd infdtigez rolul pe care ar fi putut

sd-1 joace Vdranulin revoluVia francesd gi o sd vedeVi
nu in timpul revoluViei insdgi, dar in apropierea revoluViei care au Lost migarile acestea din sate.Este
vorba de lucruri in general cunoscute, dar explicaVia
acestor lucruri poate sd fie Inca aproape cu totul
nola.
Ati vlizut ca aga-numiVii prdtagonigti ai revolutiei

francese, presupugii predicatori gi apostoli, n'au existat; nici unul n'a avut in Ond sd aducd o schimbare totald gi violent& in ordinea de lucruri de atunci,
gi, chiar dacd ar fi vrut, nu aveau temperament. Acesta este un luoru care nu se infaVd;i1 ai on nu, dacd
nu-1 ai, poVi face toate silintile din lume gi tot nu
ajungi la nimic. Nu-gi poate inchipui cineva pe Voltaire apdrand de-odatd Intr'un balcon gi Vindnd un discurs pentru a incalzi spiritul public. Este total imposibil de admis. El s'ar fi gdsit in faVa unei societdti cu oameni can aveau cu totul altd educaVie decat educa-0.a lui, cari nu cetiserd, cari erau incapa-

- 121 bili de conversatia care 1-a facut pe dansul vestit,

cel putin atilt cat ceia ce a scris. Sau pe pregedintele Montesquieu luand parte la adunami electorale
ca acelea din timpurile noastre, el care era insagi
discretia, mandria, reserve, distinctia gi care facea parte din nobilimea de robs gi, pe de alts parte,
prin nagtere gi din nobilimea cealalta. Sau pe Rousseau, care se ascundea la teatru in fundul unei loji
pentru a nu fi vazut gi, dace nu era vazut, trata publicul de idiot, it vede cineva participand la o agitatie de orice nature:
In timpurile noastre este un fel de ridicola superstitie ca toate lucrurile se fac cu o "organizatie".
De fapt organizatia din timpurile noastre, mai ales
in taxi cari au o viata politica aa ca a noastre ,
inseamna o odaie cu toate ugile gi ferestrele deschise gi cine vrea intra, cine vrea iese.
Dar sa creed& cineva ca In secolul al XVIII-lea un
numar de Italieni, Francesi, Englesi, German1L_Sbanioli, an fi facut un fel de "organisatie" cu scop revolutionar cu intentia de a schimba societatea e copilarese. Nimic din aca ceva. Intre adunarea francesa dela 1789 sau adunarile care au venit pe urmat gi publicul frances on "massele populare" nu era niciun con.

tact.

0 (loved& de cat de putin contact exists intro oa-

menii de la 1789 gi multimea francesa, populatia din

- 122 Paris, ca sa nu mai vorbim de populaVia din provincie

eau de teranime, un moment din pregatirea revolutiei
francese. In Octombre 1789, o multime de populaVie parisiana in frunte cu les poissardes - cele care vindeau ke4te ci erau femeile cu gura cea mai rea din tot
Parisul gi de o cruzime excepVionala a pornit_pe jos
spunand ca nu este pane in Paris gi ca trebuie cape:tat& imediat, iar, dace nu este pane in Paris , vinovat e regele gi deci ajunge o presiune asupra regelui,
gi imediat panea trebuie sa iasa. Va aduceVi aminte
de strigatele mulVimii card 1-a dus pe Ludovic al
XVI-lea, cu familia lui, la Paris: "venim cu brutarul,
cu brutareasa gi cu le petit mitron" , care era moctenitorul tronului. Bietul Ludovic era foarte jenat ,
pentru ca dorinVa lui cea mai mare a fost totdeauna sa
.nu se striae cu naiia, sa ramana totdeauna"popular",
Inca, pan& la sfargit, marea lui durere a fost aceia
Ca el, care iubegte aga de mult naVia, nu este InVeles
totdeauna de dansa, care ii face toate poznele, terminand cu cea mai teribila dintre toate: ca 1-a taiat In
doua. Dar, in momentul cand au aparut poissardesele,
cu toata lumea adunata pe drum, el nu avea de sigur
atitudinea
mentul lui
pa bunica,
re nu i se

omului celui mai multumit, dar, cu temperapolono-saxon, Saxon dupe mama ci Polon duera dispus sa pximeascamulte lucruri caintampla in fiecare zi unui rege.

- 123 -

In ce privegte pe Maria-Antoinetta, ea, Inspaimantata, a fugit noaptea din apartamentul ei In apartamentul regelui gi, cand i sla dat sfatul sa apara In
balcon, au pornit strigatele: "nu, cu copiii".
Dar tine au Lost mai incapabili de a exercita cea
mai mica actiune au Lost memerll liuunArfinaVionale.Ei
at5teau acolo la Versailles gi numai pe urma s'au mu.
tat la Paris, duple ce gi regele a trecut acolo. Firegte ca ei nu locuiau la Paris; acum este relativ ugor
sa se mearga dela Paris la Versailles, dar inainte nu
se putea sa aib& locuint& la Paris gi sa asiste la 4e-din-Vile de la Versailles, Mi se pare ca atunci tend
venia multimea acestea, catre sear a, se Linea Inca ge-

dint& 4i ei n'au gasit un cuvant de spus, ntau_putut

sa schiteze un gest. litau fost nici cu multimea impotriva regeluit_nici_xu,regele impotrivamultimii.Pen.
tru nigte revolutionari este ceva catastroLal: tot

prestigiul revolutionarilor cade atunoi tend li vezi

aga. Revolutia cea adevarat& as petrece Lang& dan4ii:
se and urlete, curge sange gi mor soldatii, regele
este amenittat s& fie asasinat impreun& cu toat& fa.
mina sa gi ei_stau nemigeati. In literatura noastra
dramatic& casnia este ceva care corespunde: "Conul
Leonida fat& cu Reactiunea" , revolutionarul care War
fi aparut pentru nimic in lame in fata revolutiei a.
devarate. Cea mai mare parte dintre revolutionari fa.
ceau ea Leonida, gi cei mai speriati de aparitia ade.

- 124vdratei revolutii trebuiau sa fie tocmai aceia cari se

jucaserd inainte de-a revolutia fErd sa alba visiunea

ei concretd.
Cdnd face cineva politics trebuie cd alba o mul"time de calitdti, dar inainte de toate una care este neapdratd: trebuie sa alba viziunea concretd a lucrurilor.
Pentru ca cineva ici cid sama atunci de lucrul cdruia
ii da drumul; el vede scena la care se va ajunge cu lucrul pe care el 1-a pornit. i atunci sau in-telese ca
formularea aceasta confretd este un lucru folositor societdtii ci corespunde cu intentia lui sau vede grosalvia din fund ci, v&zdnd-o, ici regrage indemnul.
Daca ci Lvov in Rusia gi Cherenski ci to-ti ai
for ar fi avut visiunea concretd gi ar fi zdrit In
fund pe Lenin, Trotohi ci, peste ei, earl erai simpli
bucheri de bibliotecA, toatd lumea aceia nemultdmitd,
nepregdtitd ci inebunitd, de sigur ca s'ar fi oprit.
Nici vorbd nu poate fi deci in revolutia france86 de un apel la multime, apelul aCelaTTEITIKEERIoLa
existat.
De alminteri, trebuie s mai adaug inca un lucru. Atunci cand s'au mutat la Paris membrii Adundrii
Nationale, in jurul Adundrii nu era decat un anumit
public foarte restrans, publicul tribumelor, care era
de aca naturd, meat ctia dinainte ca in inlocul cutare din tribune va aparea cutare femeie gi in alt loo

- 125 cutare bdrbat,

ilrau abonaVii tribunei can

ctiau per-

fect ce este fiecare dintre de.put4i gi pe care sa-1

ascite, pe care sd nu-1 asculte. Un public specia1.1,ste pdcat ca in amintirile pe care le avem despre revolutia francesa, nu ni se spune destul de clay lucrul
acesta, pe care de altfel ni-1 putem inchipui ci fare
aceste mirturii. Nu erau imbulza enorme ca scum, tend
este un contact permanent intre conducatorii politici
gi multime. De sisur ca, In America-de-Nord, tend s'a
luat hotararea dela Philadelphia, evident ca nu a fost
cine ctie ce imbulzeald, pentru ce? Pentrued nu era o

populatie prea numeroasa acolo; de siur Ins

cine a

trebuit sa stea in jurul locului uncle se lua hotaxii-

rea de ore;anizare a coloniilor gi de proclamare a independentei for politico, a fost acolo. In revoluVia fran-

cesd nici-odata. Vii, atunci, cum au fost at&tea lovituri in timpul revoluViei, cu cine s'au facut aceste
lovituri? Cu lumea depe stradd, cu lumea care ,Se in-

tamplase sd fie pe stradd. Cu burahesia pariziang ?

Nu, burGhesia parisiana a suferitfoarte mult de pe

lama revolutiei, dar n'a amestecat mult mai putin decat se credo. Mica burehesie din FranVa nu s's amestedat
afard numai dacd nu erau soldaVi
sau, dacd nu intrau in aga-numitele secVii revolutioflare, secVii electorale care s'au permanentizat, gi
de aici gi Primaria Parisului, in leOturd cu aleo-

-126rea de la 17.09. Dar in afar& de aces cars, de vole, de

nevoie, indigent, sau strains, au intrat in batalioane-

le acestor sectiuni, care la un anumit ordin trebuiau

s& mearg& cu puctile *i cu alte arme pe care le aveau
la indem&n& ea s dea o loviturg, burghesia mica franeels& n'a fost prea amestecat& in m4care.
Afar& de acesta, ceia ce vedem noi astgzi ihtr'o
capital& in exista pe vremea aceia. 0 capital& inseam n& un centru unde vine toat& lumeateu anumite institurtli, din cause unei organisatii functiongreqti, care
dateaz& din vremea lui Napoleon I-iu, nu dela 1789.
uncle se faces un lucru care in se putea face nicgeri
in Ttantat la nici un alt birou sau la alt& institutie.
Pe de al-ba parte cartierele din Paris represintau o

unitate de viat& popular& qi cptateneasa, pe and acum nu sint altceva cleat locurile de undo lumea pleac& pentru a se duce la anumite fabrici care se gases
tot in regiunea central& sau intro anumit& parte unde se strange lumila din mai multe regiuni, pe and atunci fiecare dintre aceste cartiere represinta ceia
ce se poate vedea i pang. astazi la Londra. Londra
este o capitalgt dar este inainte de toate o eolectie

de mai multe centre mai mici, i fiecare din centrele

acestea mai mici dqi are rosturile sale. Acolo este
Etimgria, ca s& intrebuintez terminul obioUit la noi,
acolo suet magazinele, acolo sint grgdinile publice,

- 127 -

acolo sunt gcolile aga inat un Londones ar putea foar

te bine s& tr&iasc& toat& vista lui f&r& s& se duo& in
centru. Aga a fort in toata Europa plat& la deschiderea
bulevardelor, a avenuelor acestora marl, a pietelor lar

gi. De altfel ceva din acesta a r&mas gi pan& ast&zi in

anumite locuri: de ex. la Viena, cineva este din cartie
rul Wieden sau din cartierul Josephstadt, gi se poate
int&mpla s nu gtie ce se petrece in alte locuri. O. la
Paris, care este alcatuit din Parisul propriu zis gi din
banlieue, foburgurile acestea exterioare care mane, poi
m4ne vor ajunge s& fac& parte intrladev5r din oragul de
care sunt legate printr'o continuitate de Case, oaci a
ptoape nu mai sent terenuri virane. Din unele din aceste
foburguri exterioare, sunt oameni cars se duc de dou&
trei on pe an la Paris, degi Parisul e la o distant&
de calteva minute cu tramvaiul. Am gAsit mArturia dom.
mentargi atestatia unui contimporan, ea multi_halar nu
aveau ce a fost revolutia: se gtia c& se taie capetele
undeva, dar, iar&gi
pentru t&ierea capetelor era un
public special care era ca abonat la acest spectacol.
Dar de sigur ea foarte multi Parisieni nu v&zuser& ni
ciodatA functionand ghilotina.
Care este &rada cu care s& se fi f&cut revolutia?
Moat c& istoricii revolutiei vad o multime de lucruri,
o infinitate de detalii, intrebuintandugi uneori toa
ta viata pentru a fixa rolul unor persoane care n' au a
vut at&ta important& gi nu vad blocumile acestea de rea.
,

128

litate, fragmentele acestea puternice de viata din care se alcatuiegte gi o revoluVie ca ci or ice alta manifestare sau desvoltare istoricas

Lnaea specials a revolutiei nici nu era o lume parisiana in cea mai mare parte, gi ar fi foarte interesant sa se fixeze originea, gi a factorilor acestora

individuali ai revolutiei gi, intru cat se poate, gi

a elementului care lucra numai in masa.. Am incercat
s o fac in ce privegte personagiile hetgratoare gi Parisieni aproape nu exists. Robespierre vine dela Bras,
cutare altul e dela Bordeaux, unii dintre incepatorii
revolutiei francese vin din Dauphine, din panne de
catre ElveVia, cutare din Geneva chiar. Cam aceasta
era lumea care conducea, in afara de strainii, foarte
nuieroci, can venieau gi din America de Sud. Mi se
pare Marat era de origin& parisiana , un medic obscur
far& clientela, gi Danton pare sal fie parisian, dar atatia altii nu erau de acolo, jar multimea era compusa
din tine s'a gasit acolo la un moment.
Putin inainte de revolutia trances& a fost gi aiurea, dar mai ales la Paris, teama de un lucru grozav
care sta sa se.intample. ysi oamenii se sperie totdeauna de nelamurit. .Se spusese Ca va fi ceva grozav, ca

vor veni ubriganzii",acegtia ins& nu existau; ici i

colo prin provincie cum era multa desordine, multa anarhie prin anumite locuri, nu ajunbea panea gi unii
oameni 1ci cau lumea in cap, dar aceasta nu insamna

- 129 ca erau "bricanzi" ci ca aveau intentia se. is Parisul cu

asalt. Atunci o multime de provinciali au fugit la Paris;

"dacd va fi ceva, eel putin s ne gasim acolo". Dar ni
putem Inohipui ce se Int:6110A cu astfel de oameni. Dacd
in timpurile noastre un numdr de tarani vin in crag si
nu se mai pot Intoarce Inapoi, igi cater de lucru: In 0rag se Lac construcVii, dar in Paris nu se mai conotrula

de mult gi a trebuit sa via. Napoleon al III-lea pentru

a schimba aspeotul oracului. Parisul de la 1830 era aga
de Ingust, de intunecat ci de puturos, Incat sperla 2e
al nogtri de la Iasi gi in corespondents lui Alexandru
Kogfilniceanu se roteaz& acest aspect al Parisului.
Inainte, era un lora vechiu de ev-mediu pe -cace nimeni nu avea curajul s6-1 atace.pentru a face altceva in
loc.

Pe de altd parte, fabrici la Paris nu existau Inca;

doar asa-numitele fabricues de papier in care se faceau
hartie de lipit pe pared. Aga incat toate scursurile acestea ale provincial, venind la Paris, nu aveau nicio
ocupatie si ele stateau la Indemana oricui voia sa pre&teased o manifestare de stradd.

Aceasta a Lost opera revolutiel franceze, si revoIgia a avtt caracterul urat pe care 1-a castiLat pentru
ca.' a Lost fdcutd cu politicieni can nu cumosteau reali
tatea si cu oameni de realitate cari erau de calitatea
Pe care v-am ardtat-o.
ltovincia a primit ceia ce se hotdra la Paris, si
Fasc. 9

Istorie. N.Iorga

- 130 -

ce a putut face oricemebum-acolo in -provincie nu 'vd

poate trece grin minte. De exemplu la Nantes era unul
Carrier, care ca rd ispraveascd mai nainte cu adverserii sai, g6sise mijlocul inecarii mai multora legati
impreutd, aga-numitele noyades. Din crag de importanta
acestuia care se l&satratat in felul acesta de un astfel de sdlbatec incunjurat de to numdr relativ restrans
de clubigti, aceasta vd aratd ce lipsita de orice fel
de initiativd, de orice putintd de resistentd era provincia francezdt
In ce privegte pe terani, de cars avem a me ocupa azi, teranii franceti intrtadevdr au ars castelele, dar
nu pzetutindeni. Nici aici nu trebuie sa." generaliam;
In istorie lucrul de c%)etenie este,acesta: de c&te on
spui un lucru, sd-1 vezi do and ci pLna sand, de-unde
gi pOta, unda gi de ce, fiindcd generalisarea pripit6
falsifia de la un capdt la altul istoria unui,49t&t,a
unei societ&ti, a unui popor,
S'au facut unele studii-prin arhivele locale - de ex.
exist& studii foarte bune pentru Flandra, dar nu exist& studii de acestea gi pentru Bretania afard de epopeia Chouanilor, revoltati in numele lui Dumneteu_gi al
regelui gi condugi de ofiteti regaligti, cars cOntau
prin Daduri cum cantd cucuvaua ci de aici mumele lor,
aces isteti gi cruzi terani carts au tinut in loc at&tea armate- r,publicane gi au impuk, gi lui Napoleon mdsuri de awListie genera16, aca inalt biruitorii au fost
la urma urmei acecti Vendeeni, acegti Chouani.

- 131 In ce privegte Sudul, nu se 5tie precis ce s'a petre.

cut in satele din Aquitania, din Provence, din Burgundia.
0 concentrare de terani undeva in Prelata de la 1789 era

imposibila. p)selele se faceau abia atunci gi lumea era

foarte indignat6 ca se strioa rotile de Ia caruta gi deci
tergea, de altminteri ca azi in Basaxabia gi in Dobrogeal
nu pe gosea, ci pe drumul negru.

Pe de alts parte nu numai oamenii trebuiau ea se in.

talneasca pentru a ajunge la anume idei politice eau bd.
ciale, dar Ce tere gi o anume lectura politica. Dar miv.
loacele de uifatatie atunci erau doar nigte Oaietele care
costau peste masura de solbt.

erau inteun stil de nu

intelegea nimeni nimic, din marile teorii metafitice.

ca mai. adaog Inca Uri kdoru gi anume ca nu erau *co.

li

prImare. Cea mai mare parte din populatia Franciei,de

altfel, nu gtia s citeasca, iar goolile sate erau, nu
apartineau Statului. Star ti eocotit o oheltuiala zadarnit& data. Statul ar fi Intemeiat goon primare; aceasta
a facut-o revolutia mai tarziu.
Atunci cumTputea ea fie o migcare a'claselor rurale, un indemn Witte terani ca ea faegi sa zicem "Statul

taranesc", dela 1789?

Totugi eleu atacat castelele. Prin urmare teranii
erau contra nobililor?,Eu erau contra nobililor, cars
nici nu erau acolo; pe dea mai mare parte dintre dantii
teranii nici nu-i cunogteau. Cand era seniorul 11 iubeau satele. Luati in privinta aceasta amintirile D-nei
de Geanlis care a crescut pe ducele de Chartres, mai

- 132 -

tarziu ducele de Orleans, care a devenit regale IudovicFilip dela 1830 - o femeie foarte interesantil in cu,...eta-

rea gi actiunea ei de scriitoare, dar mai mult de pedagoga Ea insagi a crescut intr'un castel din Bretania
uncle nu lea pomenit sa ajunga vre-odata o nemulvamire cin
partea Veranilor; din potriva, cand era mica, ea facea
gcoala cu fetele Ve_:anilor de acolo gi trai3 in mijlocu1 acestor fete ale teranimii.
Este (.12 totul altceva cleat ce-gi inchipaie cineva

de obiceiu. Cand intreb care este meritul revolutiei

franceze gi raspunsul obignuit este: meritul revolutiei
franceze este Ca a ,.sit o yeranime strivita de lase
cu un Best liberator lars, a facut ca anobilara gi
ceasta clasa teraneasca sA se ageze in randul oamenilor.
La Sara era un fel de vechil, un fenomen care se intalnegte gi la not mai ales pang la noua leGislatie ariold. Statea nobilul la Paris intocmai cum boierul notru din secolul al XVIII-lea statea la Bucuregti sau
a Iagi gi la anumite ceasuri se ducea la Carte, ca sa 1
add Vocal asistand la judecata sau el insugi fiind in,

trebuintat intro situatie sau alts, la aceasta judec,aPe urma jucau cartile impreuna gi se plimbau pe pod
'um se zicea atunci, ca sa doarma apoi de doua, trei on
zi, dune fiscare masa. El nu avea astfel nici un fel
leGatur.5 u satul, nici-un amestec in agriculture ca-

- 133 re se face" a6glo. de altfel'adesea nu avea nevoie nici

de veniturile de acole. Doar era oaseptele regelui, care-i dedea pensie; Litatea la Versailles pe socoteala regelui, aga incest ce se trimitea de la Cara servia pentru
imbraaminte, pentru petreceri; nu erau, cum se zice a-

cum avisati la viata satului. Se intamplau cazuri extraordinare ca in Vendeia de uncle venia cineva la Curte,dar
cea mai mare parte din nobili erau acolo gi, indata ce cop.121.1or ajungeau de o anumitA varstil gandul parintilor
era sa-i cambituiasca prin Curte.Pentru aceasta unui baiat i se cumpara un regiment gi colonelul putea ea alba
zece, cincisprezece ani, fdcandu-se inlocuit prin cineva
de acolo sau, daces era o fates, i se alzatuia o situatie,
o calugariau de forma, pentru venituri, dar aceasta nu o
impiedeca de a se maria peste cativa ani; era chanoinesh
undeva gi copilele acestea'apatau un anumit venit de la
aceste resturi pe earl_ le cilpataser6.

0 astfel de class nu cade inaa breu. Ea nu critica,

nu faces politic6. Nu existau petreceri mari, cu. nevoia

d3 a schimba necontenit rochile. Viata la Curte era de

o normalitate foarte economiceascil gi un rege ca Ludovic
al XVE-lea statea inchis in cradle lui gi nu poftia pe nimoni .56 vie sa-1 vada.

Care erau legEturile intre vechilul age zat acolo, pe

care taranul nu-1 iubia pentru ca era stapin? Alta este

legatura dirtre stb-pnn gi teran gi alta aceia intre chiar

un om foarte bine, pe care teranul it gtie insd ea mu est

- 134 strapan, nu are aceleagi legaturi istorice, aceleagi drepturi, aceiagi situatie moral a. In Polonia clasa aristocratica ui -ar pierdut toate teritoriile fiindca a dat in

arenda mogiile gi acolo s'a agezat o burghesie evreiasca

din orate; din casa aoeasta Polonii n'au putut face pang
la Pilsudzki nici o revoluVie biruitoare. Incercau caViva intelectuali, burghesii, cu ce puteau sa face gi s'a
plateasca, iar Veranii nu miccau fiindca intre dancii gi
nobilime era o adevarata prapastie. De aceia Rusia dela
1812 nu s'a putut apara contra lui Napoleon ci a lAsat
gerului de la 1812 aceasta sarcin6 ca gi armatei lui Cu,tuzov gi Baratton, fiindca Veranii din Rusia la 1812 del
li se spusese cal Napoleon este Satana sau Antecristul

care a aparut acolo,caci se apropie sfargitul lumii, nu

s'au migcat de loc in rezistelna pe care a opus-o Statul
rusesc fate de inaintarea armatei lui Napoleon.

Teranii au are castelele din FranVa pentru ca sa dis-

paraactele

----"--;Z.Mr=1113.7aTiTirnirera

es e un lucru esential. A Post ceva ca in rascoalels Vee, se mizglranegti la not in 1907 cand se rupeau ca
reau plafoanele.
Teranul din Franta cauta inainte de toate socoteliINV

_12lucru

car=airrrams;rasr;r"i=rTr,irrO7un,

fiindca teranul sim0.41 ca este ingelat totdeauna. Eu insumi, rude cu atatia proprietari sari, at asistat in casa rudeloi male la lucruri care ma indignau. Am af,istat

la s000telile oamenilor cars veniau, crezand al au ceva

135
de .uat gi de-odatg se deschidea_condica in partea caxe privegte Te-taran, cu o ctritmeticg pe care el n'o
putea urmari 4 i iegia max totdeauna ca el e dator; era
un adevarat principiu_de economie ruralg, cg, nurai facAnda-1 sa creada ea este totdeauna dator, e cineva siEpx-$6-1 site tetaeauna la lucru.
,Dar in Franta nu e a er le J12/2xjzutamim
de la 1789 era o ra
class devenise e al liberg.

..44224mplin-urmare clivo de ani inainte, cum, de-al -

fel, 44.moie2=22.112znsZn-

tin Mavroodirdat care a interzis al se intrebuinteze cuvantll de roman in huntezia gi de vecin in Moldovaltoti
fiind sgtoni sau locuitorf gi atilt Abe m i adgusese ciuis ,lea mare din secolul al XIV-lea,, care a ridicat mult

valo,,rea muncii ci a fgcut as ea sa fie foarte bine plgtita in Anglia gi in Franta aca c4 Veranul a putut pu-

nede-oparte banii Cu earl a cumpgrat pdant. Darta-,

t unci cand revoluti,a ineavand mijloace bgnegti, a secularizat, a confiscat averile clezului ci ale mobilimii
emigrate, statul le-a scos in vanzare. Banul de hartie,
,asignatul, fdggduia .4 el pamant in schimb. and s'au
vandwu pgmAnturile confiscate, teranii au c
drat. Revoltla n'a dat niciodata pgmant :rates eranului cum
ni Inc ipu
_
are credem revoli4ionarii, a este su-

flete generoase

iubitoare ale Varanilor n'av au d c t

acest Band mobil. Dar din moment ce pass to
f st
dgrult, -ci a trebuit sa fie cumnarat, aceasta arat- ca
,

'

- 136 acel care-1 cumpara avea bani. Intr'adevar s'a creat o

noud mica proprietate foarte intinsd. $1. Veranii au facut minuni: este cea mai mare dovadd de vrednicie a poporului frances dela Vara in tot decursul istoriei 06
din toate rdpele au isbutit sa facd pdmant de lucrU . De
pe timpul revolutiei dateazd prefacerea in ogor a rape-

lor pi a terenurilor cupiindca tot ce

era....1......3up,$.411,1,4-4.13--ite-A1.-se,.4a.sia de foarte multa vreme

41.2127".-1122112142929=1."%132;"
batura94,tuatjul, imEartluaprodlizelozs.
din doua

incat

eranii igi gAsiau toate avanta iile

lor. cdeia ce-i speria pe ierani, la 1789 era ca in totala

Itrir"rfitultura, ei nu puteau =marl mecanismul socoteli-

lor acute in registre, gi de aceia au are catastifele

acestea.

e vremea
Nu numai in Fran a dar nicdiri in Euro a
revolu e
ncese i in apropierea ei nu se intalnesc
rascoale erane-ti.
A Post marea rascoala Verdneascd dela jumatatea secsaului 11 '.ITT -lea, pentru ce? Prentru ca atunci a ince-

p t

asuolui d

o sutd de ani pi Veranimea s'a gasit Ina-

intea iucrului acestuia nou pi s'au produs doud. reacViuni. U i!eacvie revolu- ionard impotriva pi a noblilor pi
a funct,ionamilor regelui, mai la urma pi contra reEelui
inzugi, pe ink.aea cand era resent viitorul rage Carol al

- 137 V -lea, iar regele Loan cel bun, bunul cavaler, se afla
prisonier in Anglia. Cealaltd reaciune o 3ntrupeazd

Ioana d'Arc. Dar migcarea aceasta se indrepta impotriva Englesului, care strica sdiandturile cu caii.
De cats on o clew& care pund atunci nu a ardtat ca
nu este multdmita, vede ca toatd omdinea social& sn distruge, ea se gandegte ce caqtig nelegal ar putea sa aibd. GandiVi-vi ce s'a intdmplat in timpul marelui rdsboiu la noi; toate cantoanele au fost pradate, multe din
dansele sunt in ruins gi acum. Am vazut cu ochii miei
In Moldova case de Droprietari care au disprarut cu totul in cdteva zile, nu mai era cleat a movild de pdmant
acoperita foarte rdpede gi aceia; fiecare lua cats ceva, o ugd , o fereastrd, etc. yi, aceasta explicd pentru
mine migcarea lui Jacques Bonhomme de pe la 1360.
In Anglia s'a produs revolutia terdneascd dela 1400
nu fiindcd Veranul engles era mai nenorocit. Mai o clasd sociald nu reactioneazd cdnd este foarte nenorocitd;
atunci este amorVitd, incepe a se trezi, cdnd s'a lumiflat, atunci cantaregte ce riscd gi ce poate cdgtiga.
In Europa n'a mai fost apoi nici-o migcare Versaneascii. 'And la Luther, cdnd a inceput reforma religioasd din Germania. Atunci a fost rEtsbolul Veranilor gi nobilimea sprijinita de Luther insugi, a calcat in picioarele tailor miile de Verani cari se rdsculaserd Vara red
gtie trine pentru ce.

- 138 In Franta pe vremea lui Francisc I-iu in muntii Cevezi a fost o migcare al aril caracter nu este de deplin lamurit nisi pan& acum. Ea a luat oarecare proportii ci a trebuit sa fie inabu.3ita de trupele regale.
Pe urea inOa in sec. al XVII-lea gi in al XVIII-lea,
ritau avut loc rascoale teranegti. Teranimea inainteaza
iii linigte,cAci nobilimea e in armata, burghesia se
strecoara in birOuri, igi create averea gi ajunge a represinta intelectualitatea. In vremea aceasta teranii neobservati se tgrasc catre bogatie ci catre putere. Aga
incat la 1789, data ar fi fost Journal vorba de terani,nu
Oar fi migcat nimic in Franta. Daca s'au ridicat teranii intrladevar s'au ridicat contra revolutiei gi pentru vechiul regim. Fiindca miccarea din Vendeick este o
migcare reactionara. Singurul lucru facut de dangii,potrivit cu interesele lor,in directia in care credeau ca
aunt interesele lor, singura miccare neat& cu adevarat
de terani este aceia prin care ei au cautat sa darame
statul albagtrilor pentru, a servi pe cei cu cocarde albe gi a restabili in rostul lui pe mogtenitorul regelui,
pentru a face ca religia batj000rita gi inlaturata de revolutie sa fie restituita in situs4ia in situatia ei de
odinioara:
Ce a fost la not inainte de 1789
care nu este
pentru not o data, e un lucru care ramane sa-1 analizam
pe urma.
,

".'".'-000

-139-

Toranii romani si Conceptia revolutiei.

Am spus ca.' este o deosebire in ce privegte atitu-

dinea claselor de la tar& is not faVA de miscarea revoluVionard, pe care evident ca n'o oprim si n'o fixam
la 1789, pentru ea s'a vazut ca in America fenomenul
este cu pecte zece ani mai vechiu, aga incat not avem
a face cu lucruri care pornesc Inca de prin anii 1760,
gi, pentru a se ajunge la anumite hotarari, acolo, In
America, evident ca agitaVia a fost,mai veche. De fapt
agitattalea pleaca de pe vremea and colonii englesi apareau in locul trupelor englese, in timpul rasboiului
dintre Francesi gi Englesi, pamantul pe care it defrigasera, 3i deschiseserd pentru cultura; de atunci a it,
ceput in America sentimentul ca lumea de acolo poate
lucra dela sine, cal n'are nevoie de trupele englese gi
ca eventual se poate Intoarce Impotriva acestor trupe.
Lucrul aces4a nu se observa in destul. Va sa zica apararea aceasta contra Francesilor a pamanturilor americane de catre colonii insigi a dat acestora o consAiin0 de ei insigi, pe care n'ar fi avut-o daca ar fi Lost
in tot timpul carmuiVi gi aparati de trupele metropolitans.

140

Nto sa v vorbesc de lucruri de la no

care s& fie

in praajma anului 1789, ci aici o s& fie vorba de lucruri mai vechi decat atata. Dar, dela inceput, trebuie
s& fac o deosebire dintre Rom&nii de aici, din Cara liber& gi dintre cei din Viirile celelalte gi in special
din Ardeal gi p&rVile vecine, pentru c& situaVia este
cu totul alta in Moldova gi in Mutenia, gicu totul alta in p&rVile acestea de dincolo de munte.
Itit& ce se observa aici la noi. Initiative n'a
plecat de jos; indemnul acesta atre o sahimbare social& foarte adanca n'a pornit de la clasele Verdnegti; acestea n'au ar&tat niciodat& dorinVa de a porni o migcare gi aceasta nu se va intampla nici pe urma. 0 s& vedem ce a fost cu migcarea lui Tudor Vladimirescu
care
n'a venit dela o stare peste m&sur& de rea a Verftimii
oltene. Toate povegtile cu oameni care fugiau in p&du,

re on erau pugi cu ochii la fumul de ardeiu, sunt exager6ri. Am tiparit actele privitoare la Oltenia pe vremea lui Tudor Vladimixescu, care printrlun hasard fericit, s'au gdsit supt nigte sanduri intr'un ,-.;rajd al fa-

miliei Glogoveanu; o sumedenie de acte cu privire la situatia Olteniei, gi tot aga s'au p6strat gi actele marelui negustor oltean, de origin macedoneand, Aman, tat&l
pictorului, un om de afaceri. Avem, prin urmare, o sumedenie de acte administrative. Din ele ze vede cum carmuirea fanariot& se ingrijia de buna stare a oamenilor. De

- 141 c& trebuie ingrijit totdeauna

altfel era un principiu:
omul sarac, gi aceasta in legatur& cu-normele conducktoare ale Imperiului Otoman, care a fost democratic - auto-

crat, in ce privegte persoena Sultanului dart in ce privegte raporturile dintre clase, democrat. FanarioVii gtiau un lucrui 06 trebuie ingrijit in deosebi shacul, care e al Imp&ratului, teranul deci gi el s&racul ImpAratului, Se va vedea, c&nd va aparea volumul de documente
grecsgti din colecVia Burmuzaki la care lucrez, cum Nicolae ?avrogheni , in timpul rasboiului dintre Turci gi
Austrieci, care se purta in partile noastre, trata populaVia Verdneasa.
De fapt Tudor Yladimirescu a imitat exemplul Sarbilor earl., la 1804, se ridicasera, nu impotriva Implfiratu
lui turcesc ci a unor abusuxi locale, Tudor a trecut Duni:coat ca ofiter rut, la 1806, ci a cunoscut astfel imprejur6rile acestea din Serbia lui Caragheorghe. Deci
el n'a f&cut decft sd copieze pe Caragheorghe, cu insugirlie lui personale gi ale sold4ilor lui gi cu un elect
fericit pentru desvoltarea noastr& mai tarzie; dar nu
este o miccare popular& plecat& din iniViativa clasei
Ver&nesti. De aceia gi toate incerarile care se fac In
timpul din urma de a intrebuinVa pe Verani pentru o migcare -revolutionara vor cadea in balt&. Migcarea dela
1906 a avut 914 totul alt caracter; am trait imprejurarile acestea ci le-am saferit putintel intr'un anume moment: acolo au fost amestecuri de un caracter foarte cu-

-142rios. Se credea, de exemplu, dup& o migoare a studenVi.

for pe care o cunosc aga de bine, de la 13 Martie 1906,
c& studentii aunt un fel de agenVi revoluVionari de Lin
caracter misterios, ingeresc, care au misiunea de a da
pariAnt Veranilor; se zicea prin sate: "vin studentii"
calAri cu vestea desrobirii gi, pe de alt& parte, cum
regina Elisabeta patrona opere filantropice ca aceia pentru orbi, ea era socotitA gi ca patroana acestei migc&ri revoluVionare; aga incot Regina, in trAsura Curtii,
"gtiudentul" cAlare, acegtia trebuiau s& ridice satele
ca sA ajungAle rezultatul dorit.
W. mai era oeva. De mai multA vreme in clasele de
sus era o migcare pentru sate, si de aceia s'a spur ca
Haret, ministrul InstruoViei Publice in legAtur& cu inv&Otorii 0i in legAturA mai slab& cu preoVii, el ar fi
That instigatorul. Toti eram instigatori Ip sensul acela , ca doriam ca patura aceasta fundamental& sA se rt.
dice. Deci gi atunci la 1906, cu studentii, cu regina
Elisabeta, cu unVasile Kogalniceanu, arestat la Giurgiu, cu mine pe care ea cAutau arendagii gi proprietarii sA ma omoare in casA, iarAgi IntAlnegte cineva tot
elementele venite de sus.
Prin urmare, gi In secolul al IV1I-lea pornirea claselor de jos de E. valorifica, dar nu revoluVionaraiindca migcarea revolutionard nu s'a produs, vine dela o filantropie de sus care este a lui Constantin Lavrocordat
gi, dacA voiVi, este gi a lui Nicolae Mavrocordat, care

- 143 -

a Post gi el un Domn "filosofie in sensul acelui secol al 21/T11-lea, care a cautat sa ucureze sarcinile
fiscale ce apasau asupra clasei de temeiu. El este in
adevdr, acela care a irtrodus sistemul color patru
gferturi, prin urmare contribu-Via sa fie fixata data
gi sa se plateasca in acegti patru termini; nu este vina lui daca pe urma, Turcii cerandu-i bani necontenit,
s'a ajuns sa aibd opt gi mai mult decat atatea gferturi; el o facea cu durere de inima. i iaragi aceasta
pornire reformatoare a lui Nicolae Iavrocordat este in

legatura cu ce a yrut gi Brancoveanu, care a schimbat

sistemul fiscall`vacaritul impotriva caruia s'a strigat, era de fapt un imposit egalitar, fiindca boierii,
maxii proprietari, sari aveau o cantitate insemnata de
vite, platiau numai in proporVie cu capetele de vita
gi nu intrau numai boil gi vacile, ci ci call.
Constantin havrocordat a venit astfel cu ale sale

reforme dupa doi inaintagi . El avea legaturi cu apusenii, cu lumea de la Paris, care facea gi desfacea
re:Alta-Ville. Am spus al era incantat atunci tend Cate un Frances, cum era abatele Desfontaines, care a
tradus pe Virgiliu, ii dadea un atestat de aplecare
catre ideile tole noi; gi, in doull adunari solemne,In
care s au aflat boierii, episcopii, egumenli dela manastirt, s'a luat hotararea de a se inlatura orice urea de gerbie, de stingherire gi impu-Vinare a liberta-

- 144- -

tilor teranegti. Teranii erau ea fie locuitori ca oricare altii, sateni fiindca stateau in sate, Romani ca

ceilalti, iar termenul traditional pentru garble s'a

inlaturat oficial.
s'a ivit ideia c a boierii cars
pierdeau in felul acesta pe teranii pe cari ii aveau la
dispozitie, sa fie despagubiti prin aga-numita scutelnicie.

Ian Fapariotii veniti dupa Constantin Eavrocordat

au mers pe aceiagi linie gi au fixat ponturile, para.
gravele acelea foarte avantagioase pentru teranioarora li se cere, au numai 12 sau 24 de zile de munca. Daca boierii cautau sa ii .se faca mai multe zile pe an,
venia imediat ordin dela Domn ca un astfel de abus sa
fie inlaturat.
Constantin Eavrocordat era un om peste masura de
veghetor al binelui taxii. Nu are cineva dealt sa is
volumul 'VI din Studii si Documente , in care am tiparit toata Condica lui in romanegte , in care se WA
rapoartele adresate catre dansul gi unele din hotararile lui gi, lucru foarte interesant din punct de vedere national, cutare ispravnic trimetand un raport in
grecegte
hot-az:area lui Veda era sa nu mai scrie grecaste, ci romanegte, ceiace nu era decat natural la
fiul lui Nicolae Eavrocordat care, In invataturile pentru fiul lui mai mare, spunea: sa to pazegti de a aduce
multi Greg)/ cu tine. El intelegea deci ca Cara sa fie

- 145 cArmuitA cu boierii de acolo. $i cea mai cAlduroasti do.

a lui era ca neamul Mavrocordatesc sA se InouecreascA tot mai mutt cu fete de-ale boierilor noqtri.
Astfel,nevasta.lui Constantin Mavrocordat era din familia Ruset, Ecaterina Doamna qi este qi o icoanA imbracatA cu argint dAruitA de ea bisericii dela Frumoasa,
rang& Iaqi. Cu totul altceva,decitt ceia ce se spume de
obiceiu cu privire la Fanarioti gi care cred ca se repotA qi acum de oameni mai tineri, can ar fi putut ieqi
din fAgaqul eel vechiu, in care este noroiul tuturor inchipuirilor intemoiate pe nimic. Constantin Mavrocordat
a flout pe la 1740 ceia ce voia s& feta ludovio al XVIlea In Franta.
Poate fi interesant paralelismul acesta ci el favorabil pentru noi. Pentru ca Ludovic al XVI-lea a inceput
lucrurile acestea dupe 1774 , ear s'a speriat cl singur
de ceia ce fAcea qi slaoprit. De altminteri, era condus
de ideia de dreptate In despagubiri, peste care natural
ca Domnii de la noi treceau mai uqor, Intro societate
care nu cerea atAtea menajamente. Dar Ludovic hotAra lucruxile acestea pe la 1774- 80, vre-o patru zeci de ani

''rXbta

dupd reforma pe care o Muse la noi Constantin Mavrocordat. Mt se pare ca aceastA socotealA cronologicA este de
mare interes. Ludovic al ria-lea spunea sal se iea mAsuri
pentru Verani can nu aunt cu totul liberi, cea mai mare
parte dintre ei fiind liberi qi, and epwit vorba de neliIMAM 11=11

Faso. 10 Istorie. Prof. N.Iorga

- 146 bertate, aceasta insemna doar legatura cu aga numitele

drepturi seniorale; 4U ca erau gerbi. Dar cand se faceau reformele acestea pentru teranii de pe moaiile coroanei,Coroana, prin urmare, consimVia sa piarda veniturile ei dela astfel de terani. "Am incercat sa facemspunea Ludovic al XV1-lea, intro scrisoare care ni s'a
pasirat - gi pentru teranii din par-0.1e celelalte o rascumparare a drepturilor seniorale, insa Tezaurul regal
nu este in situatia de a putea plati despagubirile. Pe
cand la nos reforma lui Constantin Mavrocordat prevedea
intregirea proprietaVilor, ceia ce este iaraqi de foarte mare importanta. Teranul nostru a Post, in astfel de
imprejurari, cruVat gi din causa liniei de conduit& turcegti - saracul, "raia" , care nu trebuie sa fie suparat
prin nimic ci do noua politica "filosofica" a Domnilor
influentaVi ae Apus. ySi teranii aveau pamiint in vole .
Eumai de la Regulamentul Organic- prin urmare o suta de
ant dupa Constantin Mavrocordat - s'a introdus deosebirea, cu totul in favoarea boierilor, ca o parte din p4mant nu este usufructuary pentru terani, ci este proprietate- cum se zicea la not cand se votau reformele lui
on Bratianu - "quiritara". Pe acea parte, proprietarul putea sa nu primeasca nici o impartagire cu teranii, dar cloud treimi ramasesera la dispositia Veranului,
in anumite imprejurari. Pe cand, la inceput, pamantul
era, intreg la indemana lui, trebuia sa i se dea atata
amant cut sa -ci poet& hrani toata familia iar proprietarului ii rouiL.nea atata cat trecea peste nevoile celor-

- 147 -

lalti. Aga inat teranul de pe vremea aceia, dat fiind

gi faptul ca populatia nu era aga de numeroasg, o ducea
bine; erau mult-mai multi terani care aveau un numgr oarecare de boi decgt in secolul al %I% -lea, gi era foarte
rar Es& se ggseasca un-teran care sEt nu se poatg hrgni el

gi ai lui pe pamantul pe care se afla. Indatg ce se faces, o nedreptate,era drumul deschis catre ispravnic gi
chiar cAtre Vodg. Nu era o societate ca acum, dupg legile noi, o organisare biurocraticg, aga incAt teranul se
putea duce din satul eel mai depgrtat la Domn cu jalba
in protap - iargg un obiceiu turcesc, cgci era un obiceiu la Turci ea puteai sg iegi inaintea Sultanului cu rogojina aprins& in cap gi altanul se opria gi cerea sg
cunoascA motivul acestei nemultImiri.
Sunt foarte multi cAlgtori strgini, cari, cAnd priviau lucrurile pe din afarg, cu idei preconcepute de zu.vern "tiranic ", de lipsg de "libertate ", condamnau obiceiurile de la noi, dar, and intrau intro cas& de om,
vedeau ca imprejurarile sunt mult mai bune deca't la dartgii. Teranul dela noi fat& de teranul din Franta, inseamnit un om fericitigi dacA nu se eimtia nenorocirea acolo,

era de mult ce cazuse aceiagi osginda asupra mai multor

generatii, aga Inca se paralizase putinta de a simti.

De cand cu rasboaiele gi teranii nogtri au vgzut gi
gospoddrii mai bune deat ale lor, de and s'au iertat
datoriile,acum se ridicg necontenit case de cgramidg; da-

-148CA ma mergi in cutare loc o lung de zile, constati rasarind pretuvindeni caselo acestea noi, cu pridvoare gi
cu tot felul de ornamente, de multe on urate, imprumutate dela orag. Duceti-va ins& in Flandra francesa, acolo unde Franta se margenegte cu Belgia gi pe cand la Bel6ieni o sa vedeti admirabile gospodarii, la Francezi este tot casa din secolul al XVIII-lea, cu coperigurile vechi .de care crest toate buruienile, cu ferestrele marunte, prin care nu intra lumina, cu odaile inguste.Pe alocuri cand se insoara omul, sta o saptamanaip odaia cea
mare, care este pentru musafiri, pe urma se trag totii
la bucatarie, iar copili se trimet de obiceiu la bunici,
earl au mai malt spatiu, ca sa nu incurce gi sa nu ocupe prea mult loc, gi se intampla une on ca, atunci cand
merge copilul la bunic de sta o bucata de vregie,la plecama i se da, cu scrisoarea, un cont pentru ceia ce a mancat. 2e cand hauterive, care a Post secretar domnesc,intr'o carte cunoscuta, pUblicata de Academia Roman6 "Moldova in 1787" spune, in jurnalul lui de calatorie, publicat in "Journal de Geographie" , ce lucruri frumoase
a gasit in casele unor terani din judetul Tutova.
Prin urmare,in astfel de conditii teranul nu avea
de ce sa se rascoale. La not migcarea de la 1821 s'a produs numai in Muntenia, fiindca Moldovenii nu gtiau nimic
de Caragheorghe. nefiind vecini cu Serbia; gi migcarea
lai Tudor n'a piecat nici din Muntenia, ci numai din 01enia undo cra aceasta vecinatate. In Moldova va fi o

- 149 singurii migcare Vdrsdneasca,pe la 1834, cand s'a introdus

recrutarea, ci au apdrut Cazacii prin sate, cari prindeau

pe fldcdi cu arcanul; atunci a fost intr'adevar o foarte
serioasd migcare impotriva introducerii recruttaii, dar
atdta.

Dacd la not s'akprodus in epoca Fanariolor unele

migcEri de caracter revolutionar, iata cum se races aceasta. lucrul se facea cu ordgeni, cu mahalagii in intelegame ci cu anumiti boieri Carl nu erau multdmiVi cu Domnul gi cami agitau, in legdturd gi cu Mitropolitul, care
fdcea sa se sune cMdpotele din dealul Mitropoliei gi bi
necuvdrita mulVimea, fiind chiar dispus sd se ageze in
fruntea acestei mulVimi, obiceiu care s'a pdstrat pdnd
foarte tdrziu. Mei in Moldova, la 1866, cdnd a fost rasturnat VodA-Cuza.s'a produs o migcare separatist& cu Nicolae Rosnovanu, cdruia ii ziceau NunuVa I-iu gi "Doran
cu orice preV".
Cdnd s'a produs micarea separatists, foarte seiioasa, in care s'au amestecat multi oameni, gi oameni de bung. condiVie, fiind gi oameni, omordti, cdci trupele muntene au tras asupra multimii gi Lascdr Catargiu, care era
pe vremea aceia in regents, a fost calificat de o foaie:
cdci se credea ca el
"Lascar Catargiu, canele Iagului"
a dat ordin sd se -brag& asupra mulVimii. Mitropolitul
Calinic Wiclescu a iecit, dupd obiceiul cel vechiu, ina-'
into cu mulVimea gi i-a idtrat o baionetd sub antereu.
,

- 1,0 Acesta era obiceiul cel vechiu. Nu satele se miscaul ci orasele, lumea sdraca de acolo pentru imposite
grele, pentru amestecul Grecilor, de multe ori, ca in
casul dela 1866, far& nici-up motiv, sau pentru un motiv criticabil. Sunau clopotele de la Mitropolie, Mitropolitul iesia inaintea poporului, boierii se miscau la
spatele acestuia. Acesta este singurul spectacol care
se poate observa la noi,
Cu totul altoeva dincolo in Ardeal i in Bucovina care pe vremea aceasta, desfacuta, trecuse la Austria.

Din viaVa Bucovineana este ceva de observat.Cind

s'a anexat Vara printrlo inselare a Turcilor, cdrora
li s'a spus ca este vorba de o rectificare do graniVa
din causa temerilor de ciuma, ca se intinde un "cordon"
militar, de unde Bucovinei i s'a tis "Cordon" , iar Bucovinenii se numesc Corduneni, si Turcii au cedat pajura austriaca ajung&nd la inceput pans la Roman, dup6
acel vechiu plan al Austriacilor de a se intinde asupra
intregii pArVi dintre Siretiu'si CarpaVi , cum incercasera si la inceputul secolului pe vremea lui Mihail RacoviVa. Dar Turcii au cedat si s'a incheiat convenVia

dela Palamutca- 0 nu este de loc adevgrat ca GrigoreVod6 Ghica s'a impotrivit, sentimente de patriotisme
care nu existau pe vremea aceia, ci el a Post tnat din
aura legeturii cu Rusia de earl fusese pries in ultivasboiu. La rApirea Buoovinei Turcii se invoisera,

- 151 gi Domnul numai avea nici-un fel de drept din moment ce

Sultanul cedase, ca unul ce nu avea notiunea faptului ca
noi sintem una gi Imparatia turceasc& alta.
SA vddem insa ce a facut guvernul austriac, gi aceasta arat& ca pretutindeni era gi atunci sentimentul fat&
de multime, fata de ceia ce in timpurile noastre, cu multa gregeald, se numegte "masa.% A Post chemat poporul
bucovinean la juXamant gi acesta s'a facut cu o stralucixe extraordinara. Toate categoriile terii trebuiau lepresintate acolo. h Lost gio proclamatisip romanegte indreptata c&tre toata lumea: Aga ceva nu s'a int&mplat in
anexarile din secolul al SNII-lea, cand suveranul cutare,
avand mijloacele de a lua o bucata de pamant, muta granita, punea functionari, intindea armata la noul hotar gi
s'a rantuit; nu avea nevoie sa theme toat& lumea, s
'explice schimbarea gi sa ceara juramantul. Acest este
un resultat al ideilor de libertate, ag zice de democratie din secolul a]. XVIII-lea. P.,cand a venit guvernul
austriac, el a Post fate de clasele teranegti foarte

larg. Teranii bucovineni au fost foarte multamiti. Austria a intrebuintat in Bucovina o deosebita dibacie gi
a Lost de o libertate Vera exemplu, and fiecaruia cdiace credea ca este drept fat& de acea categorie de oamoni.
De exemplu, clerul era bucuros sa alba un episcop fara
leg&turi cu Mitropolitul din Eoldova, gi aturci e.Ascopul din Radauti s'a impartagit dd toate favorurile buyernului, fiind lasat in toate rosturile lui, capatand sub-

-152venfii gi onoruri. In ce privegte.nobilimea, ea a dobandit tot felul de titluri. Austria aga facea: aga in
Venetia, aga In Bucovina, cand aici flea facut confi,socotind ca nici-un Moldovean nu este la nivel sa ajunga
grof, pe cand in Venetia a facut o mulfime. Dar pe
nogtri ramagi la Nemfi, i-a facut baroni gi cavaleri, Mustafa, Flondor, Starcea.
Venim la Ardeleni, pe cari trebuie sa-i osebim supt
acest raport degi viafa poporului romanesc mi-a aparut
totdeauna ca o unitate, cu atat mai mult astazi cand unitatea a6easta s'a coborat. Aicitin Ardeal, au fost
doua rascoale, a canon situafie respective nu e totdeauna
bine infeleise: una mai intinsa gi mai putin sangeroasa,
cealalta foarte sangeroasa, dar avand o raze cu mult mai
restransa decat prima. Sa catam a infelege ce stunt intr'adevar aceste doll& migcari.
Cea dintaiu migcare a fost condusa de Pops. Sofronie

din Cioara cu douazeci ani inainte de rascoala celor

trei a carora amintire in timpul din urma a fost celebrata:a lui Horia, Clopca pi Cripan. Expositia dela Ace euia Romany a reupit, am avut frumoasa publicatiea
Domnului Beu, ilustrata; s'a :cris o eerie intreagd de
rticole orivitoare la mipcarea din 1784. Dace atentia
s'a 4n r .ptat asupra mipearii din 1784, este o grepeala

pi o lipsa de chibzuiala, in indiferenta cu pririre la

- 153 -

migcarea a lui popa Sofronie din Cioara.

Migcarea aceasta trebuie slo explicam pentru a trace pe urma la migcarea dela 1784, pentru a o inVelege
pe aceasta altfel decat romantic gi in vechiul sans liberal, care, unde vede o revolutie, presupune acelag lucru. De fapt, o revolutie nu poate samana cu alts revoluVie, fiecare dintre danSele are alt caracter, plecand
din alts stare de spirit, invartindu-se in alte imprejurarj. gi Vintind la alt scop.
Migcarea de prin 1760 care s'a prelungit mai mulVi
ani de zile, are toata infatigarea unei porniri de caracter religios gi anume, ca sa precisdm mai bine, de caracter ortodox, ci sunt foarte mulVi oameni in Ardeal,
unde continua din nenorocire lupta confesionala, cars, insista, asupra acestui caracter. De exemplu orice lucrare

tiparegte d. Silvio Dragpmir, colegul mieu de la Universitatea din Cluj, insist& asupra faptului ca bieVii Romani erau siluiVi de biserica units, in legatura cu 0ficialitatea austriacti gi cu armata, nefiind lasati sa
ramaie in crezul inaintagilor lor. yi. atunci s'a produs
migcarea aceasta violent& care, cum v'am spus, nu a vdrsat prea mult sang, dar a tulburat o bucata de vreme
toata viaVa satelor din intreg Ardealul.
Cea dela 1784 este o migcare locals, care nu trebuie
sd,se confunda cu cealalta ci ea are multe origini pe care nu le-a avut migcarea lui Sofronie, caruia nici nu i

- 154 -

s'a zie revolutie; dar urevoluVie" Inmn& o migcare

ce ajunge la termen gi o bucata de vreme stapanegte,
pe cand nici migcarea de la 1784 n'a adus o forma noun
de Stat sau de societate.
Eu nu cred caIn migcarea dela 1760 era numai
motivul religios,, cu toate ea desigur era gi acesta.
Casa de Austria /ntrase in Ardeal , la sfargitul secolului al XVII-lea, prin abdicarea celor din urma
prinVi magbiar ai Verii, Mihal,Apaffy tatal gi fiul,cu
aga-armita "CapitulaVie Lotaringican. Ea sla gasit inaintea aristocraViei unguregti, care era calving, care
nu suferia deci un Stat catolic gi catolicisat inainte
de toate, servit de Jesuiti gi stand une ori la dispo-

siVia Jezuitil" q1J.22....42.!2.2.2!!!!Lia5=LE221Yr

luterani, earl aveau privilegti gi nu intelegeau sa li
se amestece funcVionari

gi oaste in orageIrT3777are

IZIREM317771711M171rdealului de Ol=771-za stea

la Curtea for Area multa vreme in Bragov sau Sibiu, ci
nu gtiau cum sa-i pofteasca mai lute a se duce alurea,
caci niciodata Ardealul n'a avut Capitals, printul stand
in castelul de la Blaj on de la Gilau, unde se intampla gi niciodata n'a existat o Curte- ce era Curtea Domnului Moldovei gi Munteniei pe langa-Curtea priatilor

ardeleni? 0 stralucire imitate dupe BizanV, pe and dincolo nu vedea decat o saracie, un om fare venituri,fara
armata la indemana, Para or6anisatie dfi-gpvern

un fel

-155 -.

de president al unei vieti locale. Sasii nu erau bucurosi ea au venit Austriecii. Cineva isi itchipuie prea
ugor ea Sagii germani of Austriecii ici adeau mane..
Pe de altA parteL_Sasii erau luterani gi for li
displacea supt raportul religios Casa de Habsburg, cu.
noscuta ca aducea cu dansa propaganda iesuita, gi evident ea pentru un Sas un iezuit era un monstru amenintatori pentru sufletul lui.
O. in lumea teraneasca din Ardeal, supt influenta

unor anumite propagande, s'au produs anumite miscari de

revolta_contXa UPerlalilor care luara forma unui fel
de haidibii ardelencsti: astfel , Pintea Viteazul,care,

in panne de catre.Bist717F7lirra pentru pretenden.

tul maghiar la tronul Ungariei,Ilinzy cel tanar, ca.
ruia teranii noctri ii ziceau "Craiul Racoltea". Pintea
Viteazul era deci pentru "Racoltea". Cand Casa de Aul.

atria a izbutit a& se ageze acolo, ea n'a putut ea c64

tigedecatpe&aeLaL1214411111ps
cazt....L.-aunitcastrica.aomgjaaajcestia erau neve.
tori si au gasit avantagii trecand de partea Papii.
Dar, pe de alts parte, Austria a gasit pe Romani.
Fopa romanesc nu avea aceleasi drepturi ca acel unguresc sau sasesc gi atunci i s'a spus dela Viena: tre-.

ceti la Sfantul Bosun si yeti avea exact aceleagi pri

vilegii pe care le au colegii de alts confesie cre*tin. Romanii nu puteau intra in functiunii ii s'a split;
Romanilor: faceti-va uniti si atunci yeti intra in can-

- 156 celaril si yeti putea fi la acelasi nivel cu represintantii claselor privilegiate. Li s'a spus intelectualilor: faceti actul toesta si resultatul va fi ca, pe
cand inainte erati o plebe romaneasca, acum yeti fi o
natiune recunoscutd constitutional, cum erau nobilii
sari si secui. Pentru ca. nu Ungurii ca atari au fost vredata natiune recunosouta in Ardeal. Teranii unguri_puteau fi iobagi ca si unii dintre Romani, daca se gasiau
pe anumite teritorii, iar, daca Romanii se aflau pe asa

numitul "fundus regius" erau, ca si Sasii, terani liberi. Oamenii erau in legatura cu teritoriuli ei nu alteau
a face cu natiunea. Igfond putea sa se ajunga la aceasta, dar in forma niciodata n'a existat asa ceva.

i atunci; Romanii au primit untrea prin Vladicii

Teofil si Atanasie. Dintr'un Mitropolit care era in legatuia cu Targovistea sta ajuns la um episcop care nu
trebuia m&car sa mai exists in Alba-Julia din causa uunui principiu catolic, ca nu pot exista doi episcopi
catolici in acelasi loci tmebuia deci sa-1 mute undeva,
si atunci l'au asezat la Fagaras, unde a usurpat Biserica lui .6rancoveanu, care n'o Meuse pentru Papa. A0oi ,
printr'un act de gratie, s'a dat castelul printilor ardeleni dela Blaj, si acolo s'au intemeiat scoli, dupe
ce s'a ridicat o frumoasa Biserica asamanatoare cu cele

iesuite, dar zugravita pe dinauntrul dupd datinile pele vechi.

ca dogma, dui:Z. Roma Sfantul Duh purcede

de la Tatal si de la Fiul, dar pentru credinciosii romfini

el purcedea tot pa si inaimte, numai dela Tata. A "'at

- 157 86 ingele Austria pe Romani, dar Romanic, far& a trece

grin gcoli, au eisit toate mijloacele pentru a ingela ci
o inVelepoiune aca de mare cum este aceia a Vienei.
Este foarte adevArat ca dela o bucata de vreme a fost
o puternica agitatie contra Unirii din multe motive,dar

nu e nici locul gi timpul sd le explic pe toate. 0 enumerare rapidd poate ca totuci ar putea fi folositoare.
Intaiu era Vodd-Brancoveanu, supArat de faptul cd)au
mai at&rna sufletegte Ardealul de Mitropolitul lui. El'era bogat, avea case in Bragov, modie la Sambdta gi aiurea ca gi Cantacuzinii, rudele lui, cari aveau mogii, gi
Veranii de pe mogiile acestea nu aveau congtiinta ca aunt
numai supugii unui mare proprietar care era ConstantinVodd, ci credeau ca Brancoveanu este intrladevar Domn acolo. Am avut o psaltire manuscrisd pe care era insemnat
ca Veranii dela Sambelta-de-Sus se afldnsupt stapdnirea
domneasca a lui Constantin Brancoveanu" . Apoi erau negustorii de la Compania greceascd, foarte ortodocgioari
aveau legdturile cele mai stranse cu Tara Rom&neasck, gi
ei stateau in fruntea migctirii de resistentil, mai ales
Bragovenii. Bradovul represinta o cetate a ortodoxiei.i
pe ltIngd toate acestea, s'a adaus dela o bucatd do vreme
Inca un lucru: Casa de Austria nu putuse cuceri Peninsula Balcanica, aca cum sperase intr'un anume moment gi,
cum stdpanise un timp o parte din Edrbi, i-a adus cu Pa-

triarhul, cu episcopii in Banat, cu dreptul de a se intinde unde pot, gi ei s' au Intins gi atre Oradea Mare.

- 158 Ei aveau tot felul de drepturi pe care RomAmii nu le aveau. Numai dacA Leopoldina a doua, diploma a doua care
li se dAduse, s'ar fi pus in a.dlicare, numai atunci ar
fi devenit gi eo o "natiune" constitutionalA. &Arbil ezau privilegiati din momentul and veniser5., organisaVia
for era liberA ci onoratii, gi agenti de-ai arbilor,cari
aveau toat& dorinta BA Intro gi In Ardeal, toat5. BisericE
ortodoxA din Statele austriece avAnd a fi cetatenii govinismului sArbesc. Atunci a apArut cAlugrul Visarion
Sarai, care umbla cAlare pe un mAgar, Cu o pAlArie de
care atArnau tot felul de icoane de plumb; ne gtiind mai
de loc romAnegte, el facea cu miina in stAnga gi In dreapta, binecuveintAnd,pft& ce 1-au prins Austriecii gi 1-au
trimis intro temni# oarecare, unde i s'a pierdut lama.
Visarion Sarai era pentru un Bogdan Duicd o personalitate ca unul ce vorbise Impotriva Unitilor dar istoria nu-i
poate recunoagte aceastA calitate..DacA tine cineva samA
de toate aceste influente Intelege migcarea popei Sofronie de la Cioara, care era in legAturA ins& gi cu altceva.

Incepea s'a se strecoare influenta ruseasa in Ardeal,

gi avem, astfel, povestirea cutarul preot din Banat, care
s'a dus la Petersburg de a vazut toate minunile pe care
le-a insemnat in carnetul lui; oase omenegti pe "drot",
ceia ce Insamna scheletul legat cu sArmal musee, biserici;

dar mai ales pe ImparAteasa Ecaterina. O. de la Peters-

- 159 burg gi Moscova veniau necontenit daruri pentru bisericile romanesti. Biserica Sfantului Nicolai din Scheiul
Bragovului, este facuta cu daruri dela Imparateasa Elisabeta. Numele de Ecaterina s'a raspandit in tot Ardealul sub influents. Ecaterinei a 11-a.
Iota tot ceia ce a contribuit la migcarea lui Sofronie din Cioara, care avea legaturi si cu Verne noastre

gi s'a refugiat aici, fiind =Davit, intr'un anume momentr de catane, de soldati. A fost pe la Argeg, undo era un egumen amestecat in aceste uneltiri. Curand dupa
aceasta a venit ocupatia ruseasca de la 1768- 74 , gi
ni putem inchipui cat au crescut legaturile intre ortodoxia romaneasca i intro Rugi.
Dar proclamatiile lui Sofronie din Cioara au un caracter foarte hotarat social. El uitase aproape cele patru puncte de deosebire cu Biserica Romei; pe dansul it
duria de situatia social& a majoritatii poporului roma
nesc. In felul acesta se degteptau instincte gi sentiments care nu data hotarasera rascoala acolo In Ardeal.
Miscarea aceasta este astfel deosebit de importanta. Proclamatiile lui de toata frumuseta. Le-am analisat
in cartea mea: "Sate gi Ereoti din Ardeal" culegere de
articole aparute in revista dlui Mottu Noua Revista Romama. Ele trezesc multi simpatie nu la ortodoci ca atari ci pentru ca migcarea aceasta era o pornire Social& ci
din ce in ce mai mult cu caracter meted romanesc. Se pot
65.si tiri gi in cartea cu tendinte unite a raposatului
Augustin Bunea desire ambele Biserici romanesti, in a

- 160 -

doua jumAtate a secolului al XVIII-lea,

Dar migcarea aceasta_era in legaturii gi cu lucruri,
deci trei sute de ani inainte, Veramai vechi. La 14

nime1221LArdeal21%Wune muntele

Bobtalna cu un ste-

gar yexillifer. Erau nu numai Verani romani, ci si Siam-

0 migcaMA91311141gazte_interesanta, pe cara_o_,pun
in legatur& cu misticismul din Apus la sfdrgitul secolu.
lui al XIV-lea, cu flagelanVii cars umblau bft&ndu-se cu
bice pe pielea goal& a spinarii gi cu tendinta de a re,
forma Biserica Apusului, ba cu insagi povestea Ioanef
d'Arc, care nu este aitceva dealt represintanta unei incercari terarregti de a resolva problema rilisboialui de 0
mit& de ani, a luptei dintre dinastia angles& gi cea
francesa. Au trecut, cateva decenii gi , la inceputul secolului al XVI-lei, a foot migcarea_lua modm un secuiu,
Xnsaleranii, nrit deosebire de nWune,-staustriins In
jurul lui rot trebuie sa recunoasca gi istoribgrafii unguri cei mai iubitori de natiunea ion 06 nu era agreabi-

la stap&nirea domnilor de pamant ungureasca. In migcarea

lui Doja n'au Post amestecatiyagurii propriu-zigi, ci
au Post amestecaVi Secuii, nemultamili statornic de .nobilii unguri, din care causa ei Secuii, au mars ci cu
Oefan-cel-Mare ci cu Mihai Viteazul , din resistenVa
for fat& de tentativa nobililor de a li rgpi libertatea.
Doja a fort chinuit, fiind acezat pe un scaun de tortu-

r& cu o coroana infierbantata in foc pe lrunte. Dar tot

pe vremea aceia a Post gi o migcare cu caracter neted

- 161 sArbesc, a "Tarului Ivan cel Negru" cad

qi atunci era
in partea de jos a Ungariei o penetratie sArbeascA de

pe urma cuceririi Peninsulei Balcanice de cdtre Turci.

El a speriat nobilimea din 11rdeal intr'un timp cdnd teranii germani, atatati de reforma lui Luther, dadeau
r&zboiu cu nobilii $i pe urea nobilimea a venit ci a
strivit pe terani, tinAndu-i aproape un secol in deplin1 ascultare.
yi Jet& c a de ()data in Ardeal tagpe$te fenomenul

acesta cu aderente
religioase, dar care a devenit ime-e
diat un fenomen social $i a capAtat, pentru intAia oars, o colo/aturA romaneascd. Au Lost RomAni in miccarea dela 1438, foarte multi, de asemenea au Lost Romani
$i in mi$carea "Tarului Ivan cel Negru", dar numai Romi$cAndu-se in Ardeal, nu se intAlnesc inainte
de opera lui Sofronie din Cioara.
man kc

MicAri terene$ti in Ardeal.

Venim acum la cele doull capitols ale migoArilor
acestea teraneqti din Ardeal , intAiu capitolul prfvi-

tor pe Horia. Ati vAzut ce a insemnat rAscoala lui Lofronie, cum supt forma aceia confesionalA pe care un4,1
o exploateazd $i acum, era vorba, nu de mi$carea unor
oameni foarte convin$i in chestiunea celor patru puncte - dacb ar fi luat cineva pe popa Sofronie, poate ca
Faso. 11

Istorie. ixof.N.Iorga

- 162 -

el ar fi dat un raspuos in ce privegte aceasta deosebire, aar cba mai mare parte dintre oamenii de supt
comanda lui, de sista/ ca nu gtiau nimic de deosebirea dintre Biserica Rasaritului gi Biserica Apusului,
ai de o migcare de caracter social care este in legatura cu o serie intrea0 de acte'gi de tentative din
trecut; aceasta strica putintel felului obignuit de
presintare a rascoalei lui Boreal Korea nu mai este
numarul unui, acel care intaiu a dat suferintei poporului romanesc din A/deal gi instinctului national,in
dreptat impotriva instinctului national al Ungurilor,
indemnul de a se valorifica pe calea aceasta violenta,
Chiar data migcarea lui Horea ar fi avut acest caracter, ea nu este cea dintaiu, ci ar trebui sa se claseze a doua; dar de fapt nu este nici a doua, ci intr'un

anume moment, intrto anume atmosfera, din causa unor anume elemente ce s'au amestecat
gi elementele acestea
nu stint intotdeauna foarte ugor de gasitt gi, chiar atunci cand se gasesc, nu se pot defini perfect - s'a
intamplat ca migcarea aceasta sa aiba un caracter social, data voiti gi national, dar generalizarea migcarii asupra intregului teritoriu romanesc nu s'a f&cut;
ea a r&mas o miccare local& gi in legatura cu o anumit& categorie de oameni; ceiialti nu s'au aprins. Este
vorba de luoratori rom&ni,
rani in cea mai mare parte liberi, sau traind in conditii de'libertate; nu
este vorba de terani iobagi ci nu este vorba.nici de acea mare multime dela 1848, care, cand a tinut discur..

163 -

sul Simeon Baznut, care faceajmari teorii de drept in,

ternational nu intelegea mimic gi ziceu cs fit domnule" 'Ana ce a vorbit de situatia gerbiei gi atunci
s'a ridicat un formidabil strigit; "iaste, domnulel.
Da,_ la 1848 in multimea aceia a existat o multime
de oameni la. care suferitta iobigiei era foarte vie gi

mai ales era vie suferinta-unei sari de Lucruxi teo-randuite care iegise din iobagie gi continua intro eat
-va Or parte din traditionala iobagie4 dar la 1784 cute
vorba de t&rani tz&ind is conditii deosebitel malt ai
bune decat conditiile telorlalti. kici iaragi obsezi
ca nu se ridicgt o clasa, atunci And este total cop11,cite' de o anumitfi situalie, ci atunci clind Incepe a

rasufla puffin; atunci ea save in picioare, gi incepe

striga, dar, acts vreme este trtantit la pamilnto nu sa

migca. Aici Ewen a face auterani taxi nu lucreaza pdmamtul. Migcazea aceasta delay 1784 nu, ar fi avut caracterul acela violent, sangeros pe care evident ca.nimeni nu as gandecte-si-1 aerobe, cum nu se pot apara nici
de partea ROOdbiloz, nici de partea_Ungurilor excess
Grozave- la 1848, dar caracterul acesta violent mu 1-ar

fi avut migcarea aceasta, cum nu l'a avut migcarea4ela 1760 tend nu Oa, varsat singe omeneec, ci a, itost
mai mult un tumult rustic. dealt altoeva, daca oatenii
acegtia ar fi fostterani legati de brand gi cerk
ocupatie i ava1244.41,2941114921pi.
Omul cAmpului
.S.,41.,emsrwoqeckeste foarte rgbdator, rascoaLede acestea sootitle ;74
int&mpl& foarte rat; vedeti_tn societajle foarte maL

- 164 cum aunt cele apusene, de ciite on Beau intom2lat ras

coals de tarani? Foarte putine. O. la not .(r4 Asa Ipteqr
plat la 1907, este din cause unor imprejuxazi Ih-eare
era gi foarte mult misticism. Este vorba, a 17340 de
teranii cant se gasesc pe pamantul Imparatului i lu,-

areas& la mine, este vorba de minion' gi, aici,, 1,entru a explica psichologia deosebitit a minierului, Vanputea face o incursie in domeniul istoriei, pentru a sovedealin mai mult de cat un caz, ce intieamng oamenii
dela mine.
Intaiu, poporul Tom&nesc se toboara in ?ante din
populatia care a Post adusa pentru lucrarea minelov. din
Ardeal- erau Dalmati , Arugtii gi una din pgatile cele
mai vii din populatia adusti in Dacia lui Traian era da,for tes acestor oameni de mare initiative; de alt tinteri

gi not, acegti de dincoace, ne coboram din minieri, daea

nu din Firugtii dalmati, cart aunt de aceiagi rasp traco-airica, din aces Beast cart erau vestiti pentru 1Ucru1.. mineleg de our gi acolo gi,t, mai tarziu, cand se sa-

aunt culoare de eomunicatie des armata roman_

4icea ca lucreaza dupi obiceiul acestor Bessi.traci.
ezesti lacratori la mine cunt oameni diirzi din carza
rdiViilor de viata gi au o conOlinVti-de sine care
031,42121aLW2F4.21e2Ltontiinta unui slml,lu Va.

au

Supt

41Ezial.2n lucruk ca taianul trkegte iniivi.

ki 'ea &mina lui, uhul aici gi altul dincolo;

_ 165

ei nu se Gases impreana, bi se intalnesc foliate zar$

pe. cand'lucratorii dela, mine lucreaat In env. i favolutiile le Lac de ,obiceiu, la orao, .muneitarii , si
le mac -cu atat mai mult qi cu an caracter Gt. atat mat.4,

darz, cu cat eiista atelieral. Inainte &and `se lucre

acasal nu erau revolutii muncitorecti4 de etempa
Lyon, unde se -lucreazift miltase, fiecare eta in ca3a 1,4
dad, and se. g6seic Impreunh In /abrici, este altcerva,
116.sculaVii lui Horea lucrau in grup c o concentrate at
forte Viir4nesti'-abola,.
.0 mai- este- o obsecvaVie du m'acut In,,,cA,41,1Vocte.

micarea dela- 1784. Oamenii,- aceEtIasuatt.....1n.leatpa

ca a:utoritatsa imperiald, IntrItin moment cptiziaasi

impserialfi -eate$ ca s zicem aka 7.,...LIrrinist art- kid' oPt3
ea tuturor privile ia1or _and e wntra clasei*cominan
to :i acrid intro functianariitainein: se eisese matt
15,".0,...4rdo....awak
earl a-zeau b dizectie personala revolupionera,',iirl
frPcmaSoni.
a. --tiparit

n Archly al Sasitrx din Ardec-1

francmasonilar. din secolal

tl XVIII-fee

dincoace :dot buriaastem pe c-atava

it

ltat

ArdeeX.

un Darnilinescx in

Moldova Fe vrepea asasinarii lui Grigore4hica, derma avem o lista a_acestor franciaasioni, _de si s'a tra,
dus in- rolidinecte "Taina. Francmasoniloe - de aici qi
"Farmazonal- dela liarlau."- al- lui AlecSandri, ,ba avem qi
anumite-peceVi ale -francmasonilor (dirt secolul, si Xr<
lea, cari erau naViOnalicti, 1 a Lost ci an eLiscoi,-,

- 166 -

de orizine bucovinean, episcopul Gberasim, care a inceput

gi a continuat sa fie francmason, ca un abate dela Paris.
Dar pentru Ardeal avdm lista lojelor. in care majoritatea membrilor erau Sagi, erau gi UnGuri dar gi Romani gi
Grad. din Compania de convert gi ni putem da same cat era
de rdepanditd aceastd tendinfa de liberalism umanitAr gi
mistic care era pe vremea aceia francmasoneria. Aceasta ca
sa vd dal seam& de condiViile cu totul particular in care
se ;aria lumea din mijlocul cdreia s' au ridicat Horea, Clog -

ca gi Crigan.
Dar, inainte de a trace la altceva, trebui sa spun gi

aici ca migcarea din 1784, pe vremea lui Iosif al II-lea,

e in legatura pi cu o intreagd agitatie in burghezie,care
samana foarte bine cu agitatia in burghezia din Paris inainte de 1789. Tot Aga anumite diete provinciale ardelene
au avut intl'un moment indrasneala de a voi sa se constituie intr'un fel nu de Adunare NaVionald, degi nu era o
sinoura natiune etnicd, dar se gandiau la un fel de adunare mixtd, in care mai multe natiuni sa lucreze in calitatea for de natiuni istorice *i intr'o directie de liberalism. Dar inainte de a va arata consecintile migcarii lui
Horea sau mai bine continuarea gi mai departe a politicei
imperiale care produsese la 1784 migcarea lui, vreau sa vd
ardt ce s'a petrecut intro pornirea lui Sofronie gi intre
aceasta agitatie din MunVii Apuseni. Chiar biruind anumite prejudecd41 gi anumite tending. de localism ardelenesc,
indemnul n'a plecat in cea mai mare parte dela populatie,
fost oameni de jos, atatati gi sustinuti, ci a venit

- 167 cu totul de la Curte. Aceasta fixeaza o deosebire intro

migoarile acute in Principate gi rascoala din Ardeal.kig-

carile din Principate au avut un caracter mult mai potolit

i nu un caracter neted gi exclasiv talanesc, pentruca la
not de si&ux ca basa ora teaneasca, dar aveam gi oragele
chi -

cu o po.bulatie in parte strs-iina de origine

Greci,

Larbi, Eal,azi, dca romc.nizayi, aga incat astfel de porniri

nu ae E-oqjina nu.aai pe terani, ca la Romanii de dincolo,

,51 migParile acestea de dincoace de munte, de gi n'au foot

violeute; sunt mult mcd mult ale noastre cleat migcarile de

dincolo, Fe a,egtia dela not nu i-a pus in migcare nimeni
ci ei au venit dela sine, aga cum au inteles lucrurile,
tl

pe and dincolo agitatia are un caracter str6in.

In momentul cand se mantuie migcarea 1ui Sofronie,canc
Zofronie trece dincoace in Muntenia unde a jucatun rol in
tixnpul razboiului ruso-turc de la 1768 -74, ci erau refugiati Ardeleni gi poate intre aga numitii "stupaizi", cand
au intrat migte falgi Eugi in Bucuregti gi de aici
tul coos de volintirii acegtia de "stupai" in ruse to Guvernul imperial s'a 05ndit sa dea o satisfactie Romanilor
intr'un lung
cari nu vroiau unirea gi can se dovedisera
gir de ant, co. sunt in stare sa fact gi o revolutie pentru
ca nu vor unirea. Li s'a dat Romanilor acestora o Biserica
degi nu era numai a for gi nu era represintata prin Romani
qi atunci s'a treat o legatura intr'adevar austriaca - ate:
Austriecii au secretul legaturilor acestora cu totul antificiale-lua d un episcop stub care era al Budei ci al cam,

- 168 -

piilor Mohaciului - gandi0.-vd unde este Buda gi unde

este Mohaciul, locul unde a fost invins ReGele Ludovic
al II-lea de Sultanul Soliman - gi i s'a oat, sarcina de
a Ostori pe Romanii din Ardeal. Degi colonic ortodox&
din Budapesta era bosatE, dar nu numeroasa, gi, In orice cas avea cu totul alt caracter, vlEdica Dionisie Vovacovici a fost adus in Ardeal gi ca sa se arate ea este
un Diet episcop tolerat, nu 1-au agezat in orag la Sibiu,
unde Austriecil fixaser& capitala, ci dincolo de pEdure
la REginari, unde pan6 d'Aunazi infatigarea era tot aceiagi ca pe vremea lui Novacovici, intemeietorul episcopiet: 0 biatE c&sut6 acoperitd cu stuf, undo states cu

un secretar care gtia ceva romanegte. Am umblat prin corespondenta lui Dionisie, care e foarte interesantg, argtand o viata popular& romaneasca de o simplicitate extra.

ordinar& gi un der a carui moralitate era foarte dubioasgk cu incidente savuroase pe care le-am Insemnat, dupg,
acea corespondents a VlEdicai Dionisie care este gi acum
In Archivele dela Budapesta de gi o puteau reclamadupE
rgsboi. E'a intemeiat deci aceasta episcopie, care nu
era numai pentru Romani, ci yi pgstra toate le6dturile
cum ii zicele vechi, avand ca Vladicd un Siirb sau
ceau Romanii din Ardeal "Rat" - gi faceau ci haz intreand: ce este vradica nostru rata sau ratoiu. Dupg Dionisie ne-au mei venit Inc doi trei; s'a continuat situaVia aceasta prin vicari cars erau Romani, Aga dosa Aucea veche lucrunile
sa fi avut cineva teat& drop-

stria

- 169 tatea nu i-o dadea intreagh gi deodath, pentru ca sa

se par& ca aceasta este indurarea impArAteased gi sa se

ofere din cond in cAnd sh ai ocasia de a multAmi. Dupes
acqgti vicari cars erau RomAni, intr'un tArziu, pe la
1810, s'a Osit, in sfargit, un episcop romtn stragnic
cali,;raf, cu a isc4litur5 formidabilh, cea mai lungh pe
/WI
care am vAzut-o la episcop romLn gi, in felul acesta,Vasile koza a ajuns sa fie episcopul RomAnilor ortodccgi
din Ardeal.
Dax Curtea din Viena nu s'a mulramit cu aceasta concesie. SA ni amintim ce a fAcut Iosif al II-lea and a
venit in manta ca sa dea lectii cumnatului sau Ludovic
al XVI-lea, lasAndu-1 sa inteleagA, intro formA destul
de limpede, ba une on brutala, ca Ludovic nu-gi face
datoria, cad stA la Curte unde se jucau card gi se faceau tot felul de nebunii tineregti, pe cAnd 0.atoria unui
Suveran "filosofic" este sa mear66 pretutindeni ci sa
cunoasca nevoile tuturor, mai ales sal se coboare pang
jos gi sa intre in contact cu clasele shrace, nedreptArite, umilite, de la care poate veni adevArata 6reutate.
Iosif al II-lea a flout cAlAtorii ci in Ardeal. Intr'un numAr recent aln2evistei Istorice" eu am resumat
gi tradus in parte povestirea Sasului cage a IntovamAgit
pe Iosif in chlatoria lui in Ardeal. AceaseL povestire
este extrem de interesanta. Li merGea din loc In local
toath luLea era ingtiinratil ca poate veni la el sa -i spuie orice. InvAtase cateva cuvinte romAnegti *i, ca sa pare popular, el rds:,undoa romAnegte; ba s'a intamplat ca,

- 170 -

in naivitatea lui, sa intrebe pe Sas daca spune bine aca

in romanegte, iar Sasul ctia mai prost decgt el, 1-a indxeptat prost:"nu se nice aga, ci altfel". A mers in felul acesta din sat in sat , intrebarile lui suet de toata frumusetea, De exemplu intr'un sat ii iegiserg Romai se rasnunnii inainte ci el intreba de ce au venit;
dea: "pentruca nu se intele6 cu domnul de p: want" -;"Dar
tine este domnul de p&mant gi de ce nu se inteles ?" I
se Aducea inainte cA,Romanii au dat foc la case gi intre
bares venia: "Ce s'a facut daca 'a dat foc?" "Au +ost
peepsiti cu totii foarte aspru, 1i s'a spus ca-i spanzura daca se mai Intampl& aga ceva gi cu toate acestea
tot au mai dat foc". Iar imparatul obiecta fdarte rau ca
au Post facuti cu totii raspunzatori "farm macar sa fi
lost o dovada". i toate lucrurile acestea Se spuneau
In auzul oamenilor cars ascultau cu atentio. Aiure se
intreba: "Romfinii gtiu sa citeasca? " Nu. - "Dar Preotul gtie? " "Proetul gtie, dar nu sa scrie totdeauna"."Dar Dvs. de ce nu-i primiti in ccolile D-voastra sasegti? "
"Noi i-am primi, dar nu yin". Imparatul nu se
arg.ta satisfAcut de acest raspuns. El ar fi inteles o
solidaritate general& *i economics gi gcolara gi moral&,
intre toate .dopulatiile care traiau supt aripile oulturului imparatesc, fiecare avandd,'si fericirea ci muftgmirea sa.
Sau se presinta cutare Roman gi cerea Imp&ratului
sift dea drumul feciorului lui care se ggsegte In oaste
ci Iosif intreba:"c&ti copii are 2om&nul aLesta" -

- 171 - "Are mai mulVin - "Daca are mai mulVi de ce cere numai cleat sa -i dea drumul acestuia din armatd?". $i atunci Vdranul Tdepundea ca unul din copii este poi:A,
altul nu gtiu ce alta, Ii gasia un rost la toVi,dar
nu are cu cine se ajuta la camp". I se aducea inainte
in zddar ca la oaste fiul de iobaG poate ajun,e ci o-

fiVer. V. citez acestea ca sa vedeVi ce era Imparatul

Iosif al II-lea gi ce putea s iasa pentru lumeadin Ardeal din aceasta. familiaritate. Un Domn fanariot primia la Iagi sau la Bucuregti pe Varanul care venea cu
plon,;ere la Divan, dar nu se ducea sa intrebe pe reran
gi sa stea de vorba cu dangii prin toata Vara.
Pretutindeni s'au rdspandit sperante al oamenii

gtiau sa citeascd din ochi chiar cand Imparatul nu rds

pundea pentru CI nu gtia romanegte gi cand Sasul talmdcia dupd interesul sau, ci s'a intamplat, la sfargit,

ca Impdratul dupd ce a mere prin alte locuri, ajungand

lir pe la Sibii
a refusat sa se mai lase intovarAgit
de vechea calduzd.
In actiunea lui Horea sint legaturi, pe cari el
le-a afirmat totdeauna, cu IOsif al II-lea, legaturi
cari mi s'au paIut, intaiu
foarte curioase. Este ari.a
de ciudat sal se vad6 Imparatul merjand din loc in loc,
imbrdcat foarte simplu, farce incunjurare, far& niciun
fel de nretenvie, lIsandu-se in unele casuri ci tras
de maneca . Un -Oran rumin care trecuse la UnGurilcarciumar, care nu statea bine cu oamenii, a iegit inaintea lui sa 90 plagI c5 e persecutat vi a mess pan& a,

- 172 colo incat I-a apucat pe Imparat de mama de vre-o

doug on gi Iosif a strigat doar: Lhe she! *1 atat;.
0 astfel de familiaritate lass urme gi astfel se nodste intele,;e audienta lui Horea la Viena, Se pare ca intrladevar, de gi multe cercetari in domeniul vie-ii de
Curte nu s' au f6cut, ca Iosif primia pe oricine gi se
pare el raspundea la toff, dupd putlnta, in limba for
Prin urmare ca-Horea a fost in audient6 la Imparat
este si,;ur gilacum, cu ocasia comemorarii din anul acesta, au legit la iveala o mu/time de lucruri noi,pe
.basa Arhivelom din Viena. Dl. Carol Golnec, tan:4.r sas
din Ardeal care a facut cercetari la Viena gi D.133^tete o lucrare despre ce este in Horea adeNar gi ee este
le6enda. Din lucrarile acestea a iegit constatarea ea
nu numai Horea a fost primit in audienta la Imparat,ci
gi verani din alte regiuni cari veniau de se presintau
acolo in momentele for de- numultamire plecau cox o provisie de man,aieri. Iosif era, de altfel, hotarat sa
schimbe toata infatigarea monarhiei; el nu avea nici
o simpatie pentru nobili gi nici pentru religia satoilea. Sunt scrisori in care vorbegte de Papa in nigte
termini de neinchipuit gi cand a venit la Viena Sfantul Pgrinte gi lumea se inchina inaintea lui, Imparatul be stramba acolo in trasura; Papa binecuvanta gi
Iosif statea in coltul lui gi se uita ca un lup in ma.racini la multimea pioasa. Aga incat relatiile lui
Forea cu Viena sunt de toata evidenta. Din ce i s'a

spur, a inteles Horea ce a phut IT4elebe,nai ales

-173 -

cum fiecare inVelege nu,ceia ce-i spui, ci lucrurile

pe care le doreste el sa fie spuse. Interpretate intr'un alt sena, cuvintele lui Iosif:"Tut ihr das"
"face-0.-o" senaul at&rna de la ceia ce fusese spus
inainte s'a talmaCit ca un indemn la rascoala. Astfel
,

teranii acegtia s'au sculat in oredinVa absoluta ca

au ordin dela lmparat. Rascoala teraneasca de la not
ni servegte perfect ca sa it4elegem lucrurile acestea: ieranii dela 1907 ziceau ca au ordin dela regia.
na'Elisabeta.
Se cerea inlaturarea privile6iilor, dispariVia
castelelor si a drepturilor senioriale. Miscarea s'a
intins nu catxe Ardeal. Am tiparit in volumal XV din
colecVia Hurrausaki, piese cu privire la aceasta miscare care fusese studiata pentru epoca aceia foarte
nine de Nicolae Densugianu, care a publicat o carte
foarte frumoasa, ce ar putea fi retiparita. Se vede
cum se intindea dela Inceput curentul mai ales in paxtile Crisului.
Dar, cand s'a pxodus miscarea aceasta, Viena n'a
dat de is inceput ordinul sa fie inabusita cu violentd, Stau intrebuintat in4aiu'toate mijloacele ca oamenii sa fie p-otoliVi; pentru aceasta ii s'au tri.aes
emAari, si unul dintre acei earl au intrat in leaa.
turf cu dangii a fast vestitor Dr. Molnar, profosor
de oculistica la TJniversitatea din Cluj, care a scris
si anurnite caxti de economic rurala, ba a avut le60tusi gi Q1.1 episcopul de 2,rge, Iosif, foarte importanti

- 174 personalitate Culturald. Co incearcd acum a se spume cd

numai ortodocgii sunt aceia can au sustinut pe Horea
gi ca unitii au crezut- altfel. Eilstau tot felul de tendint gi la uni gi la alVii: nu era nicio deosebire
conlesionald in aceastd privinta. Numai in momentul chnd

migcarea a cdpdtat o amploare extraordinara, pentru ca

se Eprindeau flacdrile din .oc in loc, s'a dat ordin
militiei in ajutorul nobilimii unguregti. Poate ca mai
era In
un lucru, pentru ca aga de sensibile nu erau
inimile biurocratilor de la lIiena; acegtia erau muncitori dela minele de our gi se strica astfel toath exploatarea acestor Line aga ca era nevoie de ordine;c:uvernul austriac afost inainte de toate un L,uvern de
fiscalitate. Wapprocedat la arestaroa capilor migc&nii, earl au fost predati de o parte dintre tovardgii
for , osanditi la frangerea pe roatd in Alba Julia potrivit cu crudele prescriptii prevazute in le bile pensle ale timpului.
Desigur ca In migcare sTau amestecat gi aventurieriunul
foarte amestecat, venia din Apus, altul eca in
lealturd cu Principatele, de gi Horea habar nu avea de
ce este dincoace de munti gi, nici Domnul de dincoace
de munti nu se jindi doar la resultatul care sr putea
iegi pentru(o unire romeneascd din opera color tnei rhs
culati din Muntii Apuseni. Dar cd este de toata evidene,dtula intre dinactia imperials gi aceastE rds,

coald, o putem documents. In meMoriile gi scrisolile

-175cdnteluiGreppi, Manes, care era foarte bine vrIzut

la Viena, unae a scat o bucata de vreme, avand cele

mai bone raporturi, se invedereaza tendinta spre o rascoal6 ter5neasc6 a Imparatului Leopold, urLagul lui Iosir. Contra acestula din urmd se rasculaser6 T6rile
de Jos, Ungaria era nemulVumita, migcarea rom&neasca
sc, ispraNise cum stimi imp6ratul reformator era un inins gi el a-murit spunand ca gi-a fkut 'coat& datoria

o intreaca tragedie zoarta acestui Om, care era uu spirit noLil, degi cu mijloace de expresie foarte mediocre. Pe vremea lui Leopold, s'a tiparit it tipograr
secretes a Curtii, la Schi3nbrunn, o proclaiicaVit) catre

Veranii din toata partea aceasfa ungureascd, a Lonarhiei, in care erau indemn-ati Ba se ridice impotriva nobillion, Dad/ nu se imboln5.via Impgratul, (Rica boala a-

ceasta care a Vinut de altminteri numai ctateva s6pt6mEtni, nu se termica prin moartea lui, s'ar fi v&zut

cove wult mai complect dectt migcarea lui nbrea. Nu

mai era vorba de un presupus ordin dela Laparat, ci
de o proclaMaVie mai revollqionard cleat ce a scris
vreo data Robespierre, edtre clasele de jos, pentru
ca ele s&-gi faces dreptate sfaramdnd reGimul de oliarhie care exista la sfargitul secolului al XVIIIlea. and a murit Imparatul, sftituitorul care-1 indemnase in acest sells a fast imediat inraturat i proclamaViile acestea au fost Cautate ci distruse. Pe urea

- 176 a venit rezimu1 ImpEratulai Frabcisc, un om cu desd=

vargire slab In toate privirtele, spirit absolut antirevolutionar, cu priveligtea revolutici francese .i
a cumnatului ci surorii lui suindu-se pe ecafod, el a
devenit corifeul migcdrii contra revolutiei francese
aga Inca s'a uitat cu totul indemnumile din a,

jun

Romtl.nii din Jirdeal au mers pe toate fronturile

de luptd contra revolutiei.

Iata situatia migcdilor terdnegti de dincolo de
munti, atilt de deosebitd de atitudinea claselor terse,
negti din Principate.

- - --

000 - --

-177-

Problemele teritoriale in noua Europa

of Romania.

2ana acum s'a vazut in ce fel ideile exprimate in

timpul RevoluViei franceze au putut fi primite la not
cum s'au comportat deosebitele categorii sooiale tie
aici fa-rd cu gmadul for de desvoltare gi fat& cu mcrtllitatea for inaintea acestei raspandiri de idei nod..
,icum vin la rand problemele teritoriale pe care
le-a pus Revolutia francesa gi tostul pe care 1-am avut
in aceste probleme teritoriale.
De la inceput trebuie o lamurire. Ideologii, and
Incep o acViune, vad viitorul intr'uq anume fed, potrivit- cu ideile de care sunt stapaniti aga de mult,inat
realitatea li scapa aproape cu totul. Ei igi inchipuie
ca vcr p..ztea merlge pe o linie dreapta fiindc6 au, in ,-

celagi tap, convirt;erea ca societatile omenegti sunt

conduce de logics; Inca linia dreapta nu .poate sa exic
te iiindca societatile omenegti nu sunt conduce de loEicr:i. DacC vrea cineva sa creeze un tablou Talc al vii-.

torului, n' ire decat ad prezinte nigte silogisme per-

f2cte, care Rue fara indoiala la gregeli. Aga Inca iueologii au in minte ceva care este in lebatura cu
.1-P9c, 12

lora

- 178 -

credinta lor, care este ratiunea for de vista; in amestecul acesta in politica, ei atarna de aceasta ideie gi
sent gata sa se sacrifice pentru dansa. Insa intexvin
realitatile care nu tin sama de llnia dreapta gi de suc-

cesiunea siloOsmelor, deci de desvoltarea normal& gi

totdeauna consecventa cu sine a ideologieip
Acelagi lucru s'a intamplat gi cu revolutia dela 178 cu privire la care nu stria ea aminteuc ca acegti revoluAonari n'au venit.preOttiti gi legati intre dargii, ci represinta numai un numar de individualitati mai mutt sau mai putin particulare, ingelanduse 2e sine, cuutand legaturile abia in momentul cand
ar fi trebuit sa piece la o actiune. ()rice om iubitor
de ordine gi de bun simt nu poate privi revolutia francesa dealt cu un sentiment de dugmanie gi desprettoricare ar fi lucrurile bune care au legit pe urma din
aceste evenimentetds.raidincausarevoluO.onarilol.RevoluVio arii igi inchipuiau Ca pot transforma sdcietatea
francesa fara sa verse c picatura de san6e
ei au
fort ci adversarii pddepsei cu poartea. yi Robespierre
d scris, In prosy gi versuri, lucruri care nu au nimic
a face cu actiunea lui de mai tarziu, l laudat familia
xegala, a cantat gloria ei. hcei cari nu cunosc istoria,
114 IncIipuie pe Robespierre ca un fel de Lenin1 de
TroOhi, totueauna furios iworriva tronului, Lata u. -1
ace
cauta d ceva asemenea prin bibliotecile po1 re Gala rari,s gi ueneva, ar6umente pentru actiunea
.

- 179 -

pe care trebuie a-o inceapa. Dar de loc. Oameni ca oricare altii

ei au venit acolo cu cateva idea, foal:ate lonice, dar Para nici un simt al reality ii gi fax& sa
se socoata obligati faVa de societate pentru raul ca ci
pentru binele pe care 1-ar putea face, au bajbait cu ochii inchici intinzand Mina pentru a gasi prieteni ci ,
de fapt, partidul influenVat de moda euglesa a clubului,
s'a format numai dela o bucata de vreme gi sa nu ni inchi
puim ca sam#na cu cele de astazi, cu registre gi cotisaVii.

Girondinii s'au numit aga, fiindca i-a boat provincia in care se nascusera gi din care veniau ci era rasa
pe care o represinta aceasta provincie in care este foarte mult "gasconism" . Gasconi vorbind -ea Romanii, iata
definiVia Girondinilor, cari nu sunt ca kroven4alii,
dintr'o regiune cu sange roman.
CeilalVi clubicti, iacobinii,-numele nu este oficial, i secs din destinatia calugareasca anterioara a
locului unde se adunau- nu aveau la inceput nici statute, nici program. Eli erau in adunare la Montagme,pentrue& ocupau loourile din fund, gi aceasta poate gi din
causa obscuritatii lor, pentru ca in materie de polltiat un om indata ce-ci atribuie cea mai mica insemidt4e
dare in bancile dint/nu,
Acecti oameni, feta de nevoia unci not oranduiri
a ;uxoptl, ce program puteau sa alba? Dar, in afar& de
faptul ca nu aveau nici un program european, cum nici un

180

Tirogram intern bine definit dealt cel vechiu al"filo-

solie1" care ax putea ea incapa pe o jumatate de coals,

siJ-au interzis de la Inceput amestecul in roeturile al-

for natiuni. De fapt ei erau fcarte putin Francesi, ci

dand o expresie francesa unei "filosofii" de caracter
international - aceasta este definitia lo;,- ei nu in te/ebeau sa fact). un Statsentrudempii ca "filosofi",
societate omeneasca 9 um Stat "filosoci pentru ori
fic", cum

se facuse in America de lord pi cum doriau

a existe on unde.
0 ideologie de caracter universal, ca la Rupii de
astazi, cari, de pi in momentul de fats spun ca nu von
sa se amestece nicaieri, dar e numai o atitudine momentanaoaci altfel , ar fi sa arunce tot trecutul lor,sE
paraseasca toate rosturile lor, sa distruga ratiunea
apa au ramas gi aga trebuie
for de existents; apa erau
sa traiasca. Prin urmare, la 1789,_d pinta Statului "fi
iosofic", convingerea numai ca Statul "filosofic" are
dreptul de a trdi, dar, in acelapi time, gi ura impotriva rasboiului. Ilindca aceptia toti erau filantropi
pi, ea filantropi, nu puteau sa Inteleaga o actiune sil/la impotri,ra unui popor pentru a-1 face sa primeasca
o forma de Stat eau social& de care el sufletepte este
strain, *i care nu vine din autodeterminarea lui.Nici
vorba de vre-o Intreprindere cu caracter militarist;
amenilor dela 1789 li se pZxea ca tot cola ce facuse
e alitatea pan& atundi e o eerie de incalcari , de ac

.181to bruiale, rye siluiri, Bine Intel es, deed li-ar fi ce-

rut cineva

paraseasca o parts din ceia ce regalitatea adausese la Franta, atunci, cum n'ar mai fi fost o
chestiune de toorie, ci de instinct, ei n'ar fi fost uciroci sa acmita despuiarea Frantei de provinciile care nu erau francese de loc, dar pe care regii Franciei
le-au- luat ct le-au frarcisat cat au putut, dar nu cu
des6rarcire, Drecum lsacia ci o parte din Flandre seta
Dretania noretonante.
Franta se faemcse-cam se putuse forma . Yi putea fi
o desaprobare tacretica din partea zevoluVionarilor faVa de felul cao. se facuse, dar evident, ca nici ei nu
aveau nimic de cedat, lirau insa foarte

hotart

sa nu
ceard nimic in afar'i de aceasta. Dar, in desvoltarea

Revolu4ei francese, s'a ajuns la un moment cand Francesii, simtirldu-se ameninaiii, au atacat ei; era un
Best desperat cal f&cut de ei in 1791 ci ni putem Inchipui care au fest sentirentele lri Ludovic al 40/1 lea , atunci curd el a fost silit sa apara intrlun cos-

tam special in adunare , ca sa declare rasboiu Austriei

ci Prusiei, ca ci omicui ar indrasni s ciage forma noun
de via#1 a Franciei. Razboiul e a consiaerat insa ca un

rasboiu defensiv, adica, de oarece necontenit se produo atacuri, se aata ca. poporul frances este capabil
sa se apere. Dar, bi,e inteleq, poporul frances se apara mumai pa dansul, nu t ece 6ranita.

- 182 Pe urm& a venit o alt& fasa, Austriecilor li-a mars

tau in Tarile-dq-Jos; Prusienilor tot aga la Rinul mijlociu. $i astfel, Francesii au trecut granita, darloarecum, ca un gest de "politetd", petrecand o armat& care se intorcea acasa., dar far& nicio intentie de a ramdnea pe teritoriile unde intraserL.
Pe urm& a venit o altgl perioada in care cei cari urmasera armata invins& s'au instalat, dar s'au instalat
numai ca filantropi, ca sa asiste la plantarea flarborilor libert&tii", cu boneta frigian& de ae,asupra.Dex s'a
prelungit aga de mult aceasta present& inat ea s'a
transformat intro ocupatie. yi, daces era o ocupatie
flir& formd, de ce nu star fi ad&ugat gi forma, care inseamna o anexare. Bine inteles o anexare numai pentru
a face bine populatiilor cat& vreme va face coala reVolutionard. Ins& o armata are anumite nevoi, gi aceste nevoi nu se pot satisface de la Paris, mai ale\in\
trto stare de anarhie cum era acolo, gi atunci s'au cerut bani dela populatie - gi armata aceasta mai avea
gi furnisori cari se eindiau gi la ddngii. Astfel ajun&m la un rasboiu de cucerire, de anexare, de transformare a ANIxopei noi.

Acum pentru ca s intele,;em care este rostul Romani,

lor fat& de schimbArile pe care le aduco revolutia fran-

cesa, trebuie sd ne intoarcem in urmd pentru ca sa vedem ce s'a fdcut din momentul cand n'am mai urmait
viata general& din secolul al itIII-lea: dela revolu-

- 183 tia americana , prin =mare de prin anii 1770.

Amintesc intaiu un lucru. Am spur ea mai inainte
un ;Dtat avea ce avea, numai fiindca se intamplase sa
ailed acele provincii; acel numar de supugi, el nu era
de or sa doveceasca, pe base unor anumite principii gi
cu anumite indreptatiri de odir teoretic, de ce are ace
lc provincii; niLieni nu avea dreptul ea someke un Stat
ea ea faca aceasta cL,vada. Erau cum erau gi in mgsura In
care erau, eecond i secolul al XVIII-lea se introduce
+r ncipiul acesta vaIionalist ca orice Stet trebuie sa
'ovedeasca pentru ce este , cum este in ce privegte ho;arele sale, pcntruce are anumite provincii, pentru c
,t6panegte un numar de supugi ci, d'acg se intampla ea
,,,tatul nu poate lace aeeabta dovada, el este atacabil,
ba chiar este o datorie de a ataca pe acest tat care
nu cor@spunde niciunui fel de teorie gi din causa acea
sta o mulVime de rasboaie in secolul al 13I1/-lea.Dar,
pe lan6a aceasta s'a introdus dela o bacatg de vreme ca
element de transformare4asocietatii contemporane, anumite interese, care tind sa schimbe harta Europei , gi,
anume, in ceia ce ne privegte pe noi sunt doua puternice interese cafe se isasesc in drum gi care sunt in
necontenita desvoltare gi urrnaresc o solutie gi in ce

privete situatia terilor noastre.

Se mai adaubg inch un lucru. Noi nu traiam de noi,
noi aveam o leGatura cu Imperial Otoman,gt aceasta le-

- 184 -

gdturd are un trecut. 0 gtiam not gi ne-am adus aminte de aceasta aga de binetincdt pe la 1780 am falsificat anumite tratate care ar fi Lost incheiate intre
Domnii moldoveni gi munteni gi Sultani, tratate care
nu represint& aitceva cleat o ingenioasd prelucrare a
boierilor de speta lui IendchiVa Vdcdrescu care fusese
la Constantinopol gi gtia turcegte. S'a ingelat toata
lumea de la 1790 gi 1850 un secol intrec, pang ce not

ingine am dovedit cdtratatele sunt false. Dar not gtiam

ca legdtura noastrA nu este a unor cuceriVi, dar nu o
gtiau altii - trebuia ca anumite cunogtinte istorice sa
fie rdspAndite, pe cand istoria nu era atunci object de
studiu - aga inciat toata lumea era de parere ca not
suntem o.provincie privilegiata a Imperiului Otoman.
Acosta era ins& de la o bucatd de vreiue in plind desfacere, dispdruse virtuVile rasei, avdntul dela inceput Facuserd Turcii aceiaci gregald pe care o fac
multe State ci astazi un popor care se gdsegte in situaVia aceasta trebuia sd-gi valorifice aceasta uasd,
pe And greceala pe care au felcut-o foarte multe poiJoare gi care a adus pieirea sau sldbirea lor, a fost
atunci cand vedeau ca nu li merge bine, cdutau o
ca
altd basd. De altfel, ca in vlaVa fiecdruia, cand clue.
va e pe sfargite nu se sufere intriun Ioc gi core sd
fie utat aiurea pan& se isprdvegte.
Tarcii oe vremea aceia t2eceaa la ideile apusene,
,

- 185 -

Bienantintriun moment, gi o ilusie parlamentara; in-cepeau a inlocui pe Ieniceri, -ne cari pe urma i-a mike-

larit Sultanul Mahmud in secolul al AIL-lea, inlocuind

pe Ieniceri, cu armata cea noua a nizami1or. Se vedea

foarte bine ea Imparaia aceasta nu merge, gi atunci,

s'a pregatit de cucerire , acei cu interesele in necontenita cregtere din causa ideii "filosofice" ca un Stat
care se gasegte pe o basil acceptgwild din punct de vedee rationalist are dreptul sal se foloseasca de aceasta pentru a ataca unul caruia zi lipsegte aceasta basil.
Statele acestea erau: pe de o parte, cel habsburgic,
caruia nu trebuie sal -i zicem Stat austriac, fiindca nu
exists Inc. acesta, ci numai provinciile de mogtenire
austriaca leoate cu Un6aria gi Boemia, de la inceputul secolului al XVI-lea Austria este o creatie facuta
de Imparatul Francisc in intele:Are cu Napoleon I-3u
-curt Imperialii habsbur.ici, cari se presinta ca Germani, de gi n'au dreptul sal intrebuinteze nici soldEqi,
nici bani germani decat numai daca voia pieta, gi aceasta nu se aduna, sau, daca s' ar ti adunat, War
fi acordat nici bani nici soldati gi, pe de alts parce,
este Rusia lui Petru-cel-Lare.
Ca lamurim care este punctul de vedere pe care
fatal de terile noastre it are gi atatul acesta habsbur,ic, colectia aceasta de provincii dominate de o
dinastie, servite de un numar de functionari gi apa-

- 186 rate de o armatd, de la pacea de la Chiuciuc-Cal,nargi

(1774) pda la rdsbolul contra hevoluViei francese.

In statele hasburgice se petrecuee o sebimbare.
Provinciile acestea aveau fiecare un statut propriu ,
ckplitat pe rand gi in imprejurdri deo.
lte, aga moat
intre Tirol gi Austria-de-sus, era o deosebire foarte
mare, cum exista una gi intre Carintia gi cutare regiune de la Dundrea mijlocie, fiecare fiind altceva, di
buveranilor acelora, cari fiind mogtenitori ai Statelor austriace, erau gi ImpdraVi nu li trecea grin mints sd invoace aceastd situa03 imperials, jar, gi data
ar fi invocat-o, provinciile ar fi protestat imediat
gi ar fi mers poate 1)&0. la despdrl;ire. i\u mai vorbim

de Ungaria gi Boemia; viitorul imparat se ale,ea mai

intdiu rege al Ungariei gi Bbemiell i se fLcea jurdmat ca atare ci pe urmil venia moraentul tend el trecea
in situatia de a putea fi recunoscut de cdtre Statele
germane ca impdrat. Exintau insd anumite ozgane de legdturd care erau Consiliile,-nu minigtrii &del fiecare
provincie avea alt& organisaVie administrativd - dar
erau Consiliile tale marl care se adunau la Viena gi
la Praoa: un consiliu de rdsboiu, eel mai real dintre
toate, iar, pentru Ungaria, Consiliul Ungaric, la care
se trimetea orice prangere ardeleana, precum decd. era o
pl&noer cehA mer,ea la Consiliul _Joem, iar pentru Austria-de-sus, cererea se indrepta spre Consiliul Austriei-de-sus. Babsburgii vedeau insd, ce se face in

- 187 FranVa, care era o Vara perfect guvernatd de rage

rezele fgcand ce voia el de la un cal:At la altul al pro-

vinciilor sale, de gi nu trebuie scgpat din vedere un

lucru: FranVa, aga cum o vedem acum nu exists pang la
Revolutia francesa_care-a proelamatteorettc_necesita-

tea Statului unitar OLJoana-la_Napoleoni_inatntes epu

provincii intocmite cum in aermania_pang la Hitler a existat mai' mica organisaVie gi a trebuit masura aceasta revoluVionard pentru a fi altfel.
Pe vremea Mariei Terezea gi mai ales pe vremea lui
Iosif al II-lea, om care umbla de la un capat al Verilor sale pang. la celalt, gi Vinea de rau pe Ludovic al
ni-lea din FranVa ca nu face acelaqi lucru, ca nu-gi
cunoagte Vara, ca sA introdued reforme
s'a trecut la
alibi forma de desvolta20. Iosif a considerat toate aceste State ca fiind o singura Monarhie: aceasta este ci
opera cea mare a lui Iosif al II-lea. El gtia foarte
bine ci istoria ci organisaVia constituVionalli a provinciilor pL care le stgpania, numai cat el judeca ace
cum judecau oamenii din secolul al 111111.10a, pentru earl istoria nu insemna nimic gi realitatea li se pgrea un
lucru pe care-1 puteau schimba cum vroiau. M concepVia
matematicg, anorganicd, algebricg. Nici nu gtiu dacg
ideia Monarhiei, terminul de Monarhie se intalnegte
inainte de epoca lui Iosif al II-lea.
In ce fel inVelegela el raporturile aceasta se ve,

-188de foarte bine din cloud actiuni ale lui care i-au fost fa-

tale, slabind Statul gi apropiindu-1 pe dftsul de moute;

adecd intaiu ideia de a "filosofis210lixuz4 cari gi

astazi in cea mai mare parte se gftesc supt influenta
ideilor evului mediu, s'ar fi Inchinat un jurist din gcoa
la lui Verbticzy dela 1520 -1530 gi aceasta este causa pen,
tru care not nu ne inVelegem. ReGimul cel nou se compunea
din dou'd lucruri:pe de o parte din acceptarea doctrinei
"filosofice ", adecal mecanice, to
nut5nd &a piece de
ii

la o voint6 individual6 gi ca, pentru ca forma cea nourt

sa be mentina, supugii au s& primeasch la dangii funcVionariiumonarhisatin cari administIE,u gi strangeau impositele, vestitul Beamtentum austriac, care, impreuna cu
armata, a fost temeiul acestui Stat in intreaga lui desvoltare pang in timpurile poastre. Itga a fost,de altfel,
gi in vechea Unsp.rie de pang la 1919, care vorbia de

nationalism, dar Statul nu era organisat nici pe basa

nationalit&tilor, Dial a natiunii dominante, ci pe basa
austriac6 a functionarilor cars puteau fi de price origine ci puteau s& and orice stare sufleteasca, dar din
moment ce primiau sa se incadreza intro anumita orEsniv
satie, erau luati gi intrebuinVaVi.
Aceste idei a vrut sa le introduce Iosif al II-lea
gi in Terile-de-Jos, unde hotiira nobilul gi preotul
parohul de sat, care 0715E17571cum, in
cocialismul, care este lucrul nou In legatur& cu fabricile ci
exploatarea minelor de carbuni, deVine influenta asupra

- 189 mulVimilor. De altfel,nobilimea din Terile-de-Jos stdtea

acasa, ea nu venia in aceiagi masura la Viena, din causa
distantei, cum venia Cehul sau.Ungurul.
Ce a vrut Iosif al II-lea la Unguri, gi cu ajutorul
unei rascoale teranesti ca a lui Horea, a voit-o gi in
Terile-de-Jos, unde nu veau nici-un sprijin, nefiind Varani dispugi sa se ridice impotriva nobililor, ci Veranii aparVineau nobililor giBisericii; resultatul a fost
rascoala acestor provincii, care a fost o preeatire a
revolutiei francese, caci flevolutia francesa a venit pe
basa unor exemple ea exemplul american, exemplul din Terile-de-Jos, cel din Olanda, eel din Geneva, care a patruns gi in provincia vecind a Franciei, Dauphinee.
Iosif al II-lea nu gi-a atins scopul, dar ideia aceasta a Monarhiei a dat politicii externe austriace o vigoare pe care nu o avuse in trecut4i apoi el represinta civilisaa, el era filosoful care-gi simte datoria

sa "filosofisese" pe toatd lumea; el era monarhul uni-

versal, mogtenitorul aparatilor romani, fiindca pe vremea ceia se cultive foarte mult istoria veche, gi de
acolo, de la istoria veche, a venit ideia de libertate
a Grecilor gi ideia de monarhie a.Rom'anilor.
RomLnii intrau in nrogramul lui Iosif. De aceia el
era foarte bun ca itomanii din Araeai. 1 u numai pentru

ea erau supugii lui, dar pentru ca tot o na-0.e se basia

de o parte gi de alta a Carp4ilor, gi se cede cdtd deosebire era intre un biet Domn fancriot trimes de la Con-

- 190 stantinopol ci intre nImparatul Romanilorn. De aceia la

omdnii din Ardeal s'a inradacinat aceasta ideie aca de
puternic, incdt au aplicat-o gi lui Francisc I-iu ci lui
Ferdinand I-iu gi lui Fianz-Ioseph,De aici ci amabilitatea lui Iosif feta de un Ienachita. Vaarescu , aca de
bine prtmit in Ardeal. Toate acestea aratd intentia lui

de a anexa cat mai mult din aceste n5manturi.

Dar pe lainga Statul turcesc, care se desfftea, era
cel polon, asupra desfacerii caruia voiu revent indatd.
Iesif a lust o parte'din Polonia de gi ideia a venit
dela acel mare cinic, care nu era retinut de nici un
fel de consideratie de morals ci dreptate, care era Freueric al 7I-lea din Prusia, care cduta sa-ci completeze Statele in acel directie. S'a factildeci infelegerea dintre cele trei Puteri: .ausi4celace numim not Austria far& sa fie Inca Austria adevaratagirsta.
cea dintai impArtire a Ptloniet, Aeasta a fost ug..mare
eveniment, nu pentru ca ar fi disparut polonia cu totul, caci ea a mai trait o bucat& de vreme, ci fiindca se dovedise ca poate fi sfaciat un itat crestin, un
&tat cu o lungs civilisatie, care adusese maxi servicii

zuropei, un Stat fat& de care nu se putea intrebuinta

formula ca Statelennefilosoficen gi incapabile de a deeni "filosoficen ci ordnduite trebuie sd dispard.
Polonia avea anumita ordine , medieval& este adevarat, dar o avea, ci, pe ldnbd aceasta, era o paste din
nobilim,a

olond c re nu von is decat de relerm.a; cea

- 191 uintdiu mare reformer in inv&Vdmantul secolului al XVIIIlca dapd 1722 este reforma polond i apoi a venit refor-

na din toldova, pe cand in toate Verile din Europa pe

vremea aceia exista Inca vechiul regim al Ordinelor 06lugaregti in invatamanZ. Oamenii acegtia voiau o Consti-

tu#e gi Oonstitu-ga trances& y mult inferioard celei

polone pe care dapd cea dintaiu impartire a ierii gi-au
dat-o rrivilegiatii. lax, in ce privegte pe regale Stanislas Poniatowski, nu fiindca fusese frumos gi ii placuse Ecauerinei a II-a, ,poste fitivinuit;entru catastrofa regatului Era un om de foarte bun nobleVa,foarte simpatic, foarte bide cresout, foarte cult, cum o dovedegte frumosul castel din Vargovia, cu operele de arty cuprinse inauntIu, incumajarea literaturii in gedinVele academics presidate de diknsul, ins& situaVia in
tare a luat el tronul Poloniei era de aga natura incat
LLa_puLlat.meatinea marea mogtenire a trecutllui.
Dar Polonia era in hotar cu Moldova i Iosif al
II-lea, Inainte de a incepe rasboiul de la 1788 inainte
lease din Moldova Bucovina, cu ganduI de a merge pans
la Aomani el cotropise chiar toatd partea boldovei
dintre Carpati ci iretiu, ingelard apoi, cand a trebuit sd se retrat,a, pe Turci,ciintiestd vorba de cat de
'padurea de faGina Bucovinei, de unde gi termenul ne.11-

tesc, ridicol,al naVionaliOilor bermani din .4cox(ina,

zuchenwald, Dar el ocupase Yi o bung parte din paduri-

- 192 le de la Apusul Koldovei, prim re,;iunea Bacrtului gi

lttnei, muttind stalpii pe tacute, aga

ca,

ca

temandu-se

Turcii reclama
contra anexiunii bucovinene, a facut
propunerea de a da in schimb teritoriile acestea care
echivaleasd cu cloud comitate, r&gluirea de pdmant moldovenesc, sdvargitd pe vremea cand era Domn bietul bdtrdn loan Teodor Callimachi, fost dragoman, coborator
al unor boieri de ultima treaptd, cum spune cronica
"fricos de frig gi stump" Pe vremea aceia nu erau hLzti - doar o hotarnicie moldoveneasc& gi, in Euntenia,
una gi mai vecbe, de pe vremea lui Neagoe Basarab.
Dar Iosif a mai vrut ceva. In timpul idsboiului terminat la 1774 el a propus Turcilor sd nu-i atace dacd-i
dau inapoi Oltenia pe care Imperialii o cdpataserd la
pacea dela Passarowitz gi o pierduserd la pacea de la
Belgrad, dupd trecere de vre-o treizeci de ani, gi in
schimb pentru Oltenia oferia gi o sum& de bani, Oltenia, de o parte, Bucovina, de alta, ragluirea in Secuime navigaVia pe Dundre cu cordbille austriace care merbeau pana la Chilia , gi se fdcea gi un fel de ancheta
in ce privegte navigaVia pe Clt, cdci not intram in sistemul economic austriac, falcut pe vremea Mariei Tere-.
zei gi supt influenVa aceloragi oameni can au fcrmat
:

pe Iosif al II-lea.

In ce rire;.te

Rusia, igi inchipuie cineva ca ea

tlntia la Constantin(l)ol. Se Presupune ca 1 ugii au voic

. 193 -

Tarigradul i cal prin urmare, din veac in veac este

vorba du urmArirea aceluiai plan. yi inainte de Petrucel-Mare s'ar putea g&si o bets& in enisarii cars veniau
Pe vremea lui Claeori;he ytefan, Domnul Moldovei, cand
s'a incheiat ci un tratat de comert i o Invoial& pentru ratragerea, intrlun anumit cas, a Domnului id Rusia, undo, de altfel, n'a Lost primit; ci au mere acetj
pan& ce c'au
emisari i in Muntenia supt Matei-Vada
incercat legaturi intro yerban Cantacuzino qi Petru -col

karo. Dar astazi -tie toat& lumea ca Ru0A n'au cautat

ei s& se impuie, c& initiativa inaint&rii spre Sud nu
vine de la dangii, c& in anumite planuri de eliberare
a cretin&t&tii de supt st&panirea Sultanuluitaceasta
neputandu-se r&zima pe forte nationale, a voit s& intrebuinteze pe Ru4i, pentru ca incetul cu incetul s&
ias& apoi o viata national& independentI. Acestea aunt
fasele prin care s'a trecut. yi, de fapt, Rucii au Post
solicitati pe vremea lui Petru. ]''are cineva decat sa
se gandeasca la anumite persoane intelese cu ei: nu
numai la Toma Cantacuzino', vdrul lui Br&ncoveanu, care
a plecat cu o parte din armata lui ci s'a dus la Tar,
numai la Dimitrie Cantemir, pentru care Rucii trebuieu
sa vie in sprijinul dinastiei lui, instalat& in Moldova, ci cu rec6patarea pfixtilor basarabene pierdute-

mare plan national O. socoteal& nine facut6- Linantele

venind del:. Petersbuzg, iar, dac4 e vorua de armata,
.M111 OW AMP

ease. 13

lstc:ic. 1-t0f. 11.10266

- 194 -

sprijinul fiind in armata

ruseasca. Dac& n'a reugit
Petru-cel-Lare, el nu s'a aratat peste masurA de,despe-

rat pentru ca aceasta nu era politica lui, a lui fiind

amestecul in Europa, cad era neuropean" cu orice prq,

cdutand sa-gl mgrite rudele in Germania, cel care invi5Vase a' face corabii la Saardam, care visitase FranVa,se
inconjura de strbani de pretutindeni gi cl a dat Ruslei
o ortinduire imprumutata dela Suedesi ci Germani, cu anumite idei francese, fiind un fel de suveran profilesofic, inainte de "filosofiluregali ceilalti.
Petru a lasat o mogtenira care n'a fast urmatd
intru totul, flindca elementul indigent boierimea ruseasca, a cactibat dup4 dansul din ce in ce mai mult
teren. Cine s'a succedat pe tronul imp6r5tesc, cele troi
femei, vaduva lui ibtru, Bcaterina, Ana gi Elisaveta,
avand gi anumite legEtturi pe care Ecaterina nu le-a
avut, Razumovsalai, Orlov, au a face cu represinanVi
ai vechii Rusii gi acecti vechi Rugi , evident ca se
uit6 in alta parte. Be uncle campania lui Lunnich in
ioldova la 1738 , cu apramarea Verii invadate gi atunci
loldovenii s'au indepartat de Rugi. Dupd retragerea Ruilor din I oldova, dupa pacea de la Nimirov, au trecut
treizeci de ani,gi avem a -Pace acum cu alta generale, deosenita de aceia caxe o patise la 1711 qi 1738.
DacP oe uita acum cineva in kuntenia, schimbarea
gellercAtle se vede foarta bine, aver aici generatia

- 195 cea noua, care se manifest& Intaiu, atunci cei doi Cantacuzini, tihail Maureanul gi fratele lui , Havulcare
a perit in lupta cu Turcii la Oomana, iar kihail a trecut in Rusia unde a fost acolo proprietarul multor mogii. Brancoveanu gi IenachiVa Vacarescu, care nu era un
batran la 1768, represintau acelagi curent ca genera -via
aoeasta noua. Aga incat amestecul Rugilor in afacarile
noastre este determinat de noua generatie ruseascalin
sensul moscovit, nUpetersburgesc, gi de noua GeneraVie dela noi,boierii de pe la 1760.
Dar mai este gi altceva. Nu se urmaria numai idealul monarhiti rusegti cu mogtenirea bizantina din casa .
toria cu Sofia taleologa, in a doua jumatate a secolului al XV-lea, Sofia era o ortodoxa, dar era o casa-

torie puss la cale de Papa, facand parte din planul de

cruciata al lui. In secolul al XVI-lea a fost luptele
cu Tatarii, dar niciun fel de indreptare care Constantinopol. Nici in al XVII-lea , supt cei dintaiu Romano vi, nu se vede nimic in acest sans. De rapt, cum Casa
de Austria, Babsburgii, au mogtenit rolul Ungumilor,
tot aga Romanovii au mogtenit rolul Polonilor de odinioara. Sa nu uitam cal ,pans la impartirea Poloniei,

Rugii nu erau in granita cu Turcii, ca, atunci cand

sea deschis chestiunpa polona, Petru-cel-Mane a fost
amestecat In ea numai prin faptul ca Polonii aleseser5
doi re,11 pe ktanislav leszczycski qi pa August de Saxo-

-196nia.

Anarhia din Polonia de la inceputul secolului al

XVIII-lea supt uvernarea Casei acesteia a AuGugtilor
saxoni aceasta a atras -pe Rugi cdtre granita Eiprului

de unde au facut pe urma s&rivura care i-a dus la Elstru.Prin urmare, avem a face cu totul cu aitceva decat
cu ce se credo. De fapt, in rasboiul dela 1768-74 s'au
oferit boierii nogtri , ei au cerut anexarea, lax Beaterina a 11-a s'a oprit inaintea ideii acestei anexiuni, ea care a anexat 111-44ai mai tarziu pe Tatari,fiindc6 acegtia au cerut-o.
Boierii gi clericii din Prircipate care au venit la
Petersburg de au ingenunchiat gi RomAnii din Lrdeal gi
Banat, cari se Vineau de rochia Ecaterinei, acegtia au
fost provocatorii noii politicirusegti,
--

-000 - - -

-197-

Spre iDac.ian secolului al XVIII-lea.

Ounoagtem acum motivele pentru care cele doua Impe-

ril de caracter universal,cel Babsbur8ic, de o parte,

'au Easit amestecate it
gi cel rusesc, de a.1.4.,
ra teritoriului romanesc, a soartei pe care trebuia sa

broble

o aiba acest teritor3x.

Indata dupe apeasta vine firegto in minte mot"ivul
asupra caruia se opregte totift lumea, der'motivul

a,

cestaeste infagurat de o in' reaga atmosferh de legenda. Este IVorba de intalnirea dintre 'calf alrII-lea,
care, it momiiintul acesta, nu area stapanire asupra Sta.
telor imparategti gi dintre EcatLerina a II-a,cAlatoria
aceia la Chersonvcare este foarte bine cunoscuta fiind
in lecAtura Lu patrunderea ruseasca to Crimeia, in
termirf amic ivat din garderoua arczB010-.
"Taurida"
&led 4 teithin nu Para imnortanta, filndca are ga serveascapentru a explica un altul din locurile mastre.
,

Se luase Crimeia, prefacata in o Taurida gi Potemchin,

amantul 2qaterinei fuSese fAcut print al acestei Tauri-

de. Crimeia de azi 'este farA indoiala, in cea mai mars parte, afara de urrele stralucite ale arhitecturii
musulmane dela tacce-Sarai, inainte de toate o creatiu-

- 198 ne din sensul sec. XVIII-lea, inceputa de Potemkin,

care era, de altfel,un om de toata isprava. Invitand

imparateasa sa visiteze aceste teritorii, Potemkin a

tinut sa-i arate ce lucruri mars a facut acolo *i pen tru aceasta a pus case gi plantat copaci, ins& in ace,
fel incat sa poata ridica totul *i a-1 duce la alt popas.

Se cunosc o multime de amanunte reale sau exacemate

din aceasta cantorleipe corabia impodobita a Semiramidei cele noi, in fella cum era Bucentaurul la Venetieni, era Impreuna cu &Ansa o multime de lume care
$tia sa distreze, amstecand conversatii francese foamte fine cu o multime de anecdote mai malt pentru barbati cleat pentru femei, dar care erau cele pe care le
prefera Imparateasa, *i Intre ceilalti oaspeti, de OeGur,ambasadorul frances la Curtea ruseasca. La capat,
arcul de triumf, pe care statea scris: "Poarta catre
Bizant".
Cam in domeniul acesta se tin *i pana astazi cunoqtittile noastre cu privire la Intrevederea dela 4.10Xson, intrevedere care a avut un foarte mare rasunet,
pan& intr'atat incat, acum cativa ani, tiparind ni$te
ins emnari negustorecti din Mimapirin lesatura cu Compania negustorilox de acolo, nu lipsea 5:ntre ele $i insemnarea acestei primblari pe apele Liprului, cu gan-,

dul Ecaterinei ca ar putea in terminul eel mai scurt

sa ajun,a la Constantinopol ca sa impldAte crucea pe

-199cupola Sfintei Sofii.

In jurul intalnirii a fost pretutindeni o curiosi-

tate, o atentie gi o aprehBnsiune extraordinare. Pentru

n se cti mai adIuc, de ce a in.,emnat intriadevar aceastb. intrevederetar trebui sa gtim insa ce se ascunde in
archivele franceze, de ci ele au dat foarte mult pentru
cunoctinta lacrurilor de la noi, gi in alte archive europene acc-sibile, ca in cele enslese:
n,1esii , hind
aga de mult interesati atunciincepoivegte soarta Impsriului Otomcn, ca unli car! se presintau de la o bucatade vreme, ca aparatorii indrituiti gi in primal rand,
ai intecritatii acestui Imperiuounde igi vindeau produsole. 43i desi,ur ca n'ar strica sL se uite cineva ci
in anume rapoarte ale unor represintanti diplomatic!
cari nu infatigau un Stat important, dar cars prin traditie aveau un interes deosebit pentru ce se petrecea
oriunde in'Europa gi nu in randul din urma ci in Orient,
de ex. Venetienii
Sau Zuedesii, a carom politica era aga do mult influentata de a Ecaterinei. haterialele rusegt! sant
foarte putine cu toata cartea aca de intinsaA cu privi-

re la domnia Ecaterinei, a lui Bilbasov, tradusa gi in

limba germane,
In timpurile noastre, cand se intalnesc Suveranii
in vederea unui plan pblitic, ei 9unt intovaraciti
de minigtrii sau de ce_icelarii lor, se iau aca numite

- 200 "punctatii" , care servesc pe urma pentru a se face

memorii gi a se depune astfel un material informativ

absolut necesar in archivele ierii. Aici nimeni n'a

lust insemniri, cum nici nu s'a iscilit absolut nimic,
ci a fost numai o conversaVie intre doi printi dintre
cars unul venise cu intentia de a maguli pe cealalti
ci de a o face set acorde Austriei un loc cat mai laza
In ce privegte aceasta resolvare, prin risboiu gi anexgre, a problemei Orientuluitiar Ecaterina ici ficea
iluzii in ce privecte farmecele ei care eras foarte
inaintate, asupra acelui timid general bolnivicios care era Iosif.
Dar cu/s'a ajuns la aceasta ideie a cAlitoriei
pe Nipru, a intrevederii dintre cei doi Suverani, care
constitue un moment de cea mai mare importanti? Pentru
aceasta trebuie si ne gdndim la anumite lucruri deadre
care ath vorbit in parte ci care s'au intiimplat inainte

de aceasta data. Politica anexionisti, sprijiniti pe

motivele aritate acolo, incepe cu ?Jolonia, prin intdia Impirlyire a acestei teri. Se constatase atunci posibilitatea ca, firi um risboiu suropean, farce micar o

protestare a "filosofiei" bine hrinite, care gtia cdnd

trebuie sgt tacit si se Incerce lucruri de acestea care

de multi vreme nu 8e mai facuseri gi care loviau in

doctrine echilibrulul european, care va fi cdrpit foarte prost de pe urma impirtirii Poloniei, pentru cat

- 201.data unii luaserA ceva, erau atatia cars nu luasera

nimic. Se deschisese prin urmare o era de anexiuni.
Pe de alts parte, Turcii asistaserd la aceasta Inpartire a Poloniei care de sigur ca nu 1i cadea bine
pi intelegeau ei ce li se poate intampla a doua zi chia^
in dauna lor, dar ei nu facusera nici-o migcare.Turcii
fusesera invingi la 1768-74, al/1d cercasera sa impiedece pe Rupi de a ajunze la hovarele for prin anexari
in Polonia. Rusia luase teritorii polons pi nu numai
aceasta, ea be anexase faVip, nu ascuns ea in ceia ce
privepte padurea din Vestul Moldovei, precum Austrietii anexasera, cu coniventa Rucilor, Bucovina. RAsboiul se terminase pentru Rupi, e drept, far6 o anexare
in dauna Turcilor, catatand doar, anumite drepturi ca
acela de a trimite consuli, deaocrOti Biserica ortodox& din Imparatia otomana- pi, Turcii au inteles ca
este vorba doar de biserica de la Constantinopol, pe
cand diplomatia ruseasca intelegea totalitatea bisericilor ortodoxe din intregimea Imparatiei. Anexari la
1774 nu s'au facut pi din causa situatiei generale eu,-

Rasboiul pentru succesiunea Eavariei, vine in

acest timp, el putea sa duca la un conflict european
ropene

pi prin =mare Rusia trebuia sa alba fortele ei la dispoziVie.

Am spus cd`AUstriecii folosisera momentul and se
retrkseau armatele rusegti din Moldova pi "moyennant
finance ", nu numat in ce privecte pe Turci,cari erau

- 202 obignuiti cu acest siste,n, dar pi pe comandantul gene-

ral al trupelor rusegti, Rumientov, sta luat o intrea-

ga Vara Turcilor, pe tend li se vorbia de o singurd 0dure, $1 aceasta s'a Mout ar6 nicio emotie, farce nici
o protestare, far& ca nimeni sti cearA faVa de acest
spor al Austriei
cu cdlcarea echilibrului european,
,

sh-pi alba: partea.

Doctrina echilibrului european n'a disparut dupe

aceasta anexare a Bucovinii, ea a continuat mai departe, dar pentru moment echilibrul european sta ldsat
deranjat foarte mult. Toate aceste lucruri nu faceau
dealt s deschid5. poftele. De la pacea din 1774 a ttecut doer un an gi ceva pang la anexarea Bucovinei, de
atunci pangt la intalnirea dela Cherson, cativa ani de
zile.

In numele echilibrului european, de la o bucat6

de vreme, nu se zicea nimic gi pentru a doi dintre pastr6torii erau impiedicaVi prin r&sboiul pe mare dintre granVa-gi Anslia_gentru coloniile americane. FranVa nu se Osia deci in cele mai stralucite condiVii
financiare pi a ajuns sal -gi ruineze cu desavarpire
finanVele. Wasboiul acesta a imobilizat o bucata de
vreme pe Francesi pi Englesi , pdna ce s'a ajuns la
incheiarea pacil care consfinVia existenVa_republicei
americane. Anglia facuse o concesie importantd, care
i-a distrus in mare parte prestigiul, ea fusese inT

vinsa,, finantele ei fusesera ruinatex flota ei igi

- 203 -

pierduse faimadeinvincibilitate. Iar Frantat care 111

tot secolul al XVIII-lea avuse pe vremea lui Vergennes
gi Choiseul legaturile cele mai strinse' cu Constantinopolul, dupes ce negociase pacea dela Belgrad la inceputul secolului , infitigandu-se ca protectoare a Turcilor, nu gtia cum sa iasa din situatla grea pe care i-o
crease rasboiul acesta, cagtigat cu atata sforVare$
Ecaterina , prin ce a facut 14 Poloniat prin rastoiul impotriva Turcilor gi prin ce pregatia acum din nou,
impotriva aceloraqi Turcit nu facea altceva decat sa
puienolitica externs a Rusiei pe un plan revoluVionar.
Noi vorbim de revolutia francesa, dart la sfargitul secolului al XVIII-lea, nu era o revolutiet ci o serie
de revolutii,de mutari de traditie, de calcari in picioare a principiilor celor mai sfintet de parasire a
baselOr celor mai solid!. Nu este deci o singura revoluViet ci o revolutionare generall, ci in toate domeniile din toate Verne, fiecare din aceste ac iuni avand
un caracter universal. O. in insugi rasboiul pe care-1
pierduse Anglia era 0 acViune revolutionara Incununata
de succesJ
Inainte se faces un rasboiu pentru un interes actual-imediat, pentru posesiunea unui teritoriu aproplat: care se putea anexa, sau pentru smulgerea unor
anumite concesii, care erau tot de caracter teritorial;
vasboaie economise s'au produs foarte rar; astfel acViu-

2011--

nea lui Cromwell impotriva Olandei; cu atat mai puVin

se faceau rdsboaie ideologice.
Dar rdsboiul lui Ludovic al XVI-lea Impotriva 3nglesilor, pentru cauza coloniilor americans a fost un
rdsboiu de ideolozie gi Ludovic a trecut din traditia
terii gi dinastiei in domeniul revolutiei prin sprijinul

ocare l'a acordat revolutiei americana. El a lovit

un principiu dinastic, un principiu de autoritate gi de
mogtenire legald, gi nu se putea face acest lucru in
dauna An6liei, far& ca el sd n'aibd un rdsunet In via,
to Franciei insegi. Englesii au inteles-o foarte bine,
cdnd au spus: ni-au facut-o Francesii, sd agtepte putin, ni vom lua revanga la ei acasd. Din momentul aces-

ta Anglia a devenit chiar un element revolutionar in

Franta,
Sal nu crNleti ca migcarea de la 12q1.J.T1 jurul duce-

lui de Orl6ans , ca toate manifestdriie de la Palais

Royal, regedir4a ducelui, ca se faceau fard cheltuiald.
rentru a intrqinea o intreasd aLitaIde, pentru a sastinea in Eospoddria pe un Camille Desmoulins, oanul angles nu e a inutil.
latd ce explic& intalnirea de pe Nipru gi pre,dtirea pentru un nou atac 1114,otriva Impardtiei turcegti.
Dar ImpAratia aceasta ea instigi se presint5 in momental acesta intrto formil-TevoluVionard.
Secolul al XVIII -lea n'a fost mai sguduit d* migcdri

- 205 -

de rdscoald la Constantinopol decat eel precedent. Sunt

destule rdscoalele gi in secolul al XVII-lea, insd in
al XVIII-lea ele par a urmAri ceva care nu se intdlnegte pang atunci. Inc& de pe la 1740 fusese vorba de un
fel de Adunare naVionald turceasal de introducerea unui regim representativ, tar Sultanul &lilt', care a fost
omorkt- gi urmagul lui, Mahmud, a cdutat sa pedepseasca
asasinatul- voice sa schimbe cu desavargire fats aperiului, inraturand armata cea veche c4 sa -i substitute
1e nizanii.

In domeniul acesta militar venise chiar cineva cu

idei cum nu se mai pomenisera la Constantinopol. Este
vorba de un Un,;ur de origine slovac, dar francizat,

fiindcd tat6I-lui fusese unul dintre refugiatii migedrii r6lOczyiene addpostiVi in FranVa, de Toth . El este
autorul unei cdrti foarte cunoscute: "Memorii asuya
Turcilor gi Tatarilor"
care a avu1 mai muite ediVii
,

francese gi-a fost gi tradusd. El a cautat sd,creeze

artileria turceascd gi pentru aceasta a tradus manuale

in franVuzegte. Turcii erau intro framantare, cAutand sa schimbe basa military a Statului lor.
Austriecii *i Rugii mai merseserd data impreuna,
dalvatunci resultatul fusese trist *i pentru uriii gi
pentru altii: rdsboiul in cursul cdruia generalul lila
nich a intrat in Moldova. Ei n'au ca*tigut nimica prin
pacea dela Nimirov, pe cand Austmiacii incheiau dupd
infran,erea dela Grodzka, prin pacea de la .elgrad,

-206prin care pierdeau provinciile castigate prin pacea

dela Poiarevaci, restituind Oltenia qi Nordul Serbiel,
de unde stramutarea Sarbilor in Banat si influents for
asupra Bisericii romanesti ortodoxe.Ajungea pentru ca
O. nu se ineerce rdpede o altd loviturd.
Dar scum era ,q generatie nowt. Lai era, de sigur ,
si amintirea anexdrii Crimeei, care nu era consideratd
decdt ca o prefatd pentru cucerirea unei parti cat mai
laroi din Imparatia turceasca. Se putea face aceastd socoteald la Petersburg: deo& Tataril, care sunt musulmani, fiind anexati, se comport& asa de bine, cu atat
mai bine va fi deo& oamenii de aceiaqi religie cart se
0.Jeso in Loldova, in Muntenia, in Serbia, in Bulgaria,
In Muntenegru, plus Green can fusesera incercati pang.
in fundul koreii de rdsboiul precedent, ar ajunge sa
feed parte din Imp:6241a ruseascd.
De altfel , din cetirea operelor privitoare la antiehitatea romans si greceascd se ajunsese in toate terile la un fel, de stmt al necesitatii eroismului, al isprdvii milit are extraordinare , al intinderii hotdielor,
al castitfirii gloriei, dupd exemplul marilor personalitdti de felul lui Alexandru-cel-Mare: Bullet Oesar,Tra-

ian, Plutarch se cetia curent.-In tot secolul al XVIIIlea antichitatea clasica , greco-romand, exercitd o
foarte mare influent& asupra spiritelor . "Vietile paralele" ale lui Plutarch indeamnd cdtre actiunile acestea strdlucitoare, care permit unui erou sa rasa la 1-

- 207 -

veal&

0 era-Ua gi statuile care se fac in aceasta

vreme, ca aceia care i s'a ridic-at lui Petru-cel-L are,

datorita unui sculptor Frances care a imitat statuia

lui Ludovic al XIV-lea din Place de Victoire de la Faris: erour-calare gi calul batand aierul cu cell doug
picioare din fal,a
pd and vantul umfla mantaua biruitorului.
In teatrul din aceasta vreme, alaturi de propaganda "filosofic6" a lui Voltaire, ramane eroul, Vara nota sentimentala a lui Racine gi fara note de onoare in
sens spaniol, dupe Quillen de Castro, a lui Corneille.
Voltaire insugi presinta eroic "secolul lui Ludovic
al XIV-lea" gi "secolul lui Ludovic al XV-leaw-ca gi
pe CaroI-al XII .lea gi Petru-cel-Mare. In concepVia
aceasta Iosif al II-lea se vedea &a um fel de Traian
eliberatorpfericitor de popoare, inlaturand pe barbsri, starpind o stapanire care desonora teritoriile care vazusera odinioard vlaVa antichitaVii.
E ca o intoarcere a spiritului secolului al XV.4ea,
pe vremea Renagterii care a provocat gi o eerie intrea,-,A de rtisboaie, ca intreprinderile contra Tucilorocari
,

erau presintaVi cp nigte profanatori, nigte pangarl.toxi.

Aceasta concep'ie ravine in secolul al X7ISI-lea.

Este o datorie morn]
a se face acest lucru gi, dupe
ce vor fi inlaturati barbarii cars manjesc prin presen-

- 208 to for un tezitoriu care s'a Invrednicit de o altA soarta, trebuie treat ceva In sensul antic. Se veaea Lcaterina II-a supt aspectul unei Zenobii earecare , unei nol
Palmirene, care a doua zi dupa biruinte ei creiaza o viata mu& in sensul antichitAtii. Ilitati-vg la numele de
localitAVi din Sudul Rusiei care scant date pe vremea Ecaterinei: pe lang& Ecaterinoslav, Sevastopol, Simferopol,
Theodosia in locul Caffei de odinioara, IirCrimeia devenitg o Tauzin.,
iar peste Nistru Ovidiopol,
Olviopol. Oriunde do intinde aceastA stApanire numele
clasice se presintA imediat. i atunci inVelegem ca putea sA rAsarA in mintea Ecaterinei, ideia Daciei celej

ratsuspatoma_grgia21. Cu atat mai mult cu cAt

idr-

ia aceasta - ii aici este nodul insrasi al problemci r(,-

mAnesti - ideia Daciei de

data.

Inviat,

nu a disperut nicio-

Tot felul de Dacii s'au Incercat in cur sul timpului. Ce era altoeva Lean Hunyadi deciit repzesintantu2

acestei idei a Daciei fAra sA tie de fapt ce Insemna

Dacia. Apoi instinctul a trecut la Stefan-cel-Lare,Domn
41, In Muntenia si cucetAVi in Ardeal si cu protecVia
asupza Sa4ilor. yi Inf4isandu-se cu coroana de lauri
in jurul cppului, ca Romanii de odinioard, Yatias Ccrvinul se intelegea ca,invietor al Cesarilor de odinio,irl.
Dapg aceia, ea .7,

.;3c

Aurtvia s'a considerat to4-{.

- 209 una, in pantile acelea, inteun sons roman. Haoebuxgii

aunt ImparaVi ai Romanilor *i foarte disputli at inter-

preteze aceat titlu intr'un sens arhaic, arheologic,ar

.haisant. EtinVii ardeleni, Sigismund qi Gabriel BS-Oozy, Bethlen, Ralthczy nu visau altceva cleat de Dacia
Brans:mm1k, cu fatrmAritata in Moldova dupls. Constantin Duca, cu planul de a marita alt.& fats dup5 un print
german carula sA-i caute un loc In Ardeal, unde el culL-

p&ra moqiivcase, vanzand vinurile sale *i cautand sa

patrumdd prin toate mijloacele care stateau la indemana unui Domn bogat, era qi el "dacic". Ideia aceasta a
Daciei plutia in aier pe vremea color d'intaiu Fana-

/MI.
;dela aceasta a Daciel_ointillnim necontenit *i in
titluri de carti; In Ardeal se vorbegte numai de "Dacia" In tratate latine i in c#rVi ungureqti.
Oriqum, pe vremea aceasta exiata 0i un clasicism in
Rusia. Cei dintaiu powVi marl de pe vremea Ecaterinei
aunt clasicisanVi, nwin sons francez, ca Antioh Camemir, ci In sensul sprijinirei de-a-dreptul pe cuno*tinta antichitaVii.
Acum se intelege de ce Ecaterina , care mai aducea
qi amintiri din tinerwyk ei cu pedantism archeologic
german de la Curtea mica unde ici facuse educatia,plus
tot ce-i putuse da cetirea operelor literare francese,

se simte in stare sa inlature, dacd se poatei pe

Fasc

14

Istorie. EZof.N.Iorga

- 210 asociatul Iosif al II-lea, despre

care

era sigur si

nu Oa in*elat ca va fi invins de Turci, pentru ca

ea

uLnsWaxaL.Lacia...iai,...zatezk4 ja

Prelegerea

XI

%IOW

boiuturc.

Atitudinea boerilor romAni

fate de

Yin acuma, dupe prefava aceasta, care este

inta1n1.7

rea pe Nipru a ,lui Iosek al II-lea *i a Ecaterinei a

.II-a Is inse.0i reizboiul,:-care cste,*i austriac $i'mas,
*i care se ispraveste pentru AuStrieci prin pacea dela

Sigtov la _1791 si prin pacea incheiata cAteve. lUni mai

tarziu is Iagl,. de Ru i iiu Zaperiul Otoman, In cursul
adestuia se vadesc a mulVime-de ludruri
neintelnite yin treout, came,arata ca avem a face cu al,

ca faze. din istoria Europei gi cu alts atitudine a noaetre fate -de-problema remase deschisti, a soartei ta,

rilor lwastre.

late. e se ,vede ince-c1.41.4-Incep_ut in acest.....resboiu

se vede o deosebire da atitudine- intre Ru.*-1si Austriaei. Austriecii nu voie.-41 sa intemeieze nici o tarA
notre Ootezata cu-- un rame arheologla Dar Rugii, cari
au. Taurida..__Weeropol, Teaaosia, evident c au ca- scopl
.

myref,"

sa invie antichitatea, fecand-o sift intro nu fere areu-

-211-

tate intro form& contemporand. Daja am avea o liter

tura ruseascg do caracter politic gi etnografic, am
vedea mai bine o stare de spirit potrivita cu ideia
restauraVie arheologied. Astfel, and Italia s'a dus
in regiunea Tripolisului, nu i-a spus "Tripolitania'
ci Libia gi, caLd a intrat in regiunea abisiniand nua
is care s'a dat coloniei a fost lritreia, dupd numel
grecesc al Itirdrii Rogii. Dealtminteri in tot ce a facut Imissolini nu fard legdturd cu curentul, care a piecat Inca de prim anul 1880, de expansiune legitimil a anui popor care trdegte pe pamantul unde au trait Ronanii gi care simte in el ceva din virtutile care au facut pe Romani puterrici gi gloriogi, se pastreaza afec-

tiunea pentxu numele vechi: astfel In cetatea,

facuta in calti. Este deci o asemdnare intre imperia1ismul de caracter bizantino-roman a Ecaterinei a II-a
gi intre tendinVa aceasta contemporand.
Erin urmare,
Rusia Jcaterinei a II-a, incepand rasbolul, nu inVelegea sa fact o cucerire oarecare, sd creeze o guoernie
pe langa guberniile celelalte, insd este starea de spi
rit din Rusia dela 1770 atunci cand de aga ceva era vox
ba.
i atitudinea Romdnilor faVd de Rugi, a color dintre Romanii cari puteau avea un simt politic al consecintelor *i un ideal, este una in 1770 gi dela 1789-7
este alta; atitudinea Romanilor ci, firegte, gi a Fa rioVilor cari erau amestecati cu Romanii *i trdiau_c
iac viata. In ce privegte pe FanarioVi, iata un lucru
,

- 212 -

c4re contribuie sa fixeze caracterul de aspiraVie la restabilirea trecutului in aceste locuri. Inc& in 1787
Doran al Moldovei era Alexandru Mavrocordat, unul din cei

doi cu acest nume care se deosetesc oficial prin aceia

c& unul este Alexandru Constantin (Deli-beiu "beiul nebun") de care nu este vorba aici, gi cel lalt este Alexandru loan, caruia duph fuga la Rugi i s'a zis Firaris.
"Fugarul" , care este gi un scriitor, scriitor gree

care IntrebuinVeaz& forme care nu sunt cu desiivtirgie

antice dar, ca Vesiitura de idei gi de amintirioste dominat de antichitatea clasica. VedeVi, in seria Fans.
riotilor, Niculae Mavrocordat, la inceputul secolului
al XVIII-lea, este um clasic. Constantin Mavrocordat,
fiul lui, care a domnit mai bine de trei zeci de ani la
not in gir in unsprezece domnii, e mai mutt un "filosof" romantic in sensul secolului al XVIII-lea. Dar,cun
dup6 Constantin Mavrocordat se revine la clasicism gi
tot invaVamantul grecesc de la not va fi sprijinit o
bucatil de vreme, nu pe propaganda n4ionalista a Grecilor. E o mare gregalii ea se creada c& Grecii voiau
s ne in6hita pentru a intemeia btatul grecesc modern;
ei voiau sa confunde gi propria for naViune gi celelalte:
Sarbi, Bulgari, Macedoneni, Moldo7eni, kunteni, ce
sF creeze cu dangii, un BizanV, adech prccum se zicea

inainte de 1821:"Noua Elada". Alexandru Mavrocordat care se sprijin4 ca modele pe antichitatea elenica, a
intitulat opera tipZrit6 inteum volum foarte rar,:n8os
Bosforul, Dentrucial el erF: conforul in Boristene"

- 213 stantinopolitan iar Boristene pentru locul unde i s'a

dat un loc de adapost pe unde mai venise gi un alt reprezintant al Grecilor de la noi, acel personagiu cultural foarte important care a fost EvgLenie Vulgaris.
and Grecii vor scrie adevarata istorie a poporului
for gi nu istoria antzchitaii pe care ai-o insugesc
gi istoria bizantina pe care o anexeaza , iar dupe ace:ia revolutia de la 1821, interesandu-se de ceia ce este
in adevar grecesc in istoria lor, evident cal Alexandru
Lavrocordat gi EvgLenie Vulgaris, cu atatea pArVi din
viata for pe care le-au trait la noi gi in atatea parti
dir. lume, vor trebui sa intre in ea.
Austriecii sunt in momentul acesta cu totul altte1.
Jici este o deosebire foarte mare; ne gasim inca in
vremea lui Iosif al II-lea, care a fost continuat politic in interior gi in exterior de fratele eau Leopold;
gi unul gi altul n'au simt decat pentru douti lucruri:
un lucru austriac fundamental gi un lucru austriac Mai
putin iundamental gi mai nou. Primul:sa tie cat mai
Muiti eiFigaTTialg-Taateascri-un numar cat-mat-mare de
"impozite. Statul austriac este inainte TrInie un stet

1-665177=71iiscalitatea n'a avut un rol aga de

mare pi n'a apasat aga de greu o intreaga popula-tie.

Este sigur, ca politica ruseascd f4a de noi cuprinde

nesfacgit mai mult idealism gi mai multa mild de oameni, dacat aceasta trivial& politica austriaca. De alt
minteri ea se scuza prin aceia ca nu este politica unei
naViuni. Austria este pentru orice natiune ii cade

-214 .
i nu este propriu-zis o politic& de Stat,
In man.
fitndca St tul austriac nu exist&-de vreme ce Statul
darui Bab bar ilor ap9leon
1'
un rasturnator, un. revolOionar,
si
P3

I.

cel

ma brutal

mal u in

intel5..nt. In ten'dipta de

8ta

ul cel nou ufilosofic". nimeni nla Hers mai'

teparte deca dansul. M454174-52.44244.4jaraa, qtensarea oricarui nobil, lovirea in orice sentiment retie_creia,

gios, batjooura pe care 4i-a facut-o de -Papa In momen,-

tai and 1-a Iuvitat la Viena, autand s4-1 fac4 de

a faV4 de populatie, aceasta .rata din ce s1of4 era
neut. II suparit, and a f&cut vizita la Paris} c4 14dovic al XVI-lea nu, era inteligent, activ, elegant,aar
atatea lucruri din 'data lui, viata activa $i reprezen,
tb.nd o inteligent4 deosebita, suet lipsite

'de orice e-

leon# 41 de orice simV istoric.

SI este acela care a provocat r4scoala Tarilor-de,
Jos, 4i era cat pia ce, dap& ce a favorizat rgscoaia
targneagla a 1.ui, Horea, sa se Oseasc4 Intriun conflict
e vi44 41, pe,moarte cu Urigaria,-a4a-Inalt, car Au.
s riecli au 'n
n ac
e4
era vombnraM.,

ii mama' e a

4 at

tkr oarecart de provin4ii

care Sd fi,ureze la LudgetUI de iacashri.
4poi, In lupta aceasta, Rugii _nu cereal cave. pe

Care ar ti avuz, ci rzt,i nu s'aa apropia-G de grOniVa

tistrrlui, decd blind/ ci.Lpg paced, d:Ag 1444numaa. du-

loc

,4 fit v clnt cu Tolon/i 4i cu,Xurcii?,

-215.
a

loin acdo -14/0141 cti Imprratia riiseasca. Ei invada.

ru data, dar de aiti nu rezulta o std,

p"Arare adiqurt,t4.printriun tratat, La Austrieti este
.1101dova si

avueergi. Oltenia, cele tinci ju,dev,c to peste 04,0a ci berbia cue Nord. Prin urmare,p pta daPsit pacim care trebuia sa o incheie - i flu. 4
Oeiat cu total altk pace Za Sistov - trebuia sa tie
o 4.evanga asupra ruci.nii. si ,aierderil pe care o Ouse
erg
grin Pacea dela lelgrad tocmai la 50 de anivaDar,
-01,1-+crzu1 alteeva-; o

el data ar ti lost anume aleassa ca sa arate . 'Era vor:,

ba de revenirea La o situalie pe care candva, din aura
snot Oenerali o pierdusera. Am s, us cg , si in timi>111
itsboialui terminat la 1774- intre ausi 41 Turd., Aastrie
cii p7opaseserg si o sums oarecare de tan/ pentru ca uaaTecapste 'Oltenia . IDe langg. Ardeal a capb.taserg MoldoIme-3,e -so/33 Cu 211ornirtele Demnilor, t.0 tele mai trturtoapollopame_Tate'qle4artei noastre, qu esea mai dravana terwainv..44 ava Thcat-putea sa 11 straluceaso& in zap ide,

ia anetchrii Intrg:=Itei rase romanpstit idele ,pe care 0

-putie1z -ux.m6ri, de alt minteri, in teat& desvoltarea orer.

sivai auf...triece.In timpul razbeiului crimeel,, Franz 1.0-,

st,T)11" tie era i. ,duce - "Volved" - -a3.4 bucovinei, triraeses uzi several Italian ca sa migaleasca tentimentele
noastre

Iatitoi era vorba wa pe inteveieze- o banes. 1a,

;a4i Vii. una, la .134cure4ti ca. sa ajute pe

poieri

sa facia

lucrati de pregres economic, sa intram cu to i In A5.pabirea Casei de ti,u,strie,

- 216 Austriecii s'au gAsit la un anume moment in rdsboiul acesta intro o situaVie extrem de bung. Ei au crezut intreadevAr cAprogramul for este pe cale de a fi
realisat intreg. La Roman a functionat o multime de vre.
me un guvern provindial austriac asupra Moldovei gi generalii se iscAliau gi cu litere chirilice pentru ca
s& ne mAguleasca pe noi, rang& dangii adaugAndu-se oarecari bOieri moldoveni.
Apoi, wind Rugii au venit, ei au strAbatut toatd
koldOva gi au ajuns la granite. munteand. Atunci s'au
adaus gi Austriecii gi s'a cAstigat o biruint& comuna,
dupd care iaragi Austriecii au mars atunci incetul cu
incetul spre Bucuregti gi alcAnd in varful degetelor,
au intrat in capitala Tariff RomAnegti.Au trecut Oltul,
au stdpanit gi Oltenia. Dar apoi a venit ofensiva Ma.
relui Vizit gi Iosif al II-lea a suferit una din cele
mai simtitoarc infrangeri ale sale, cu presents in mijlocul armatei invinsea ImpAratului insugi, care a trebuit s& fuga inaintea ost4lor turcesti. lucru foarte
important in istoria Europei fiinded aceasta infrangere din Banat a contribuit esential la soarta armatelor
aLstriace fat& de Revolutia francezd, care a Post invinse gi pentru cd erau o armatd discreditatd.
i nu
este vorba numai de discredit din partea altora, dar
o armatd invinsd intr'un loc se duce cu congtiinta acPatPi infrangeri ci este toarte breu sd-si is revanga
Itt camp de lapta..

- 217 In conlucrarea dintre cele cloud armate base era aga de

deosebitd ci scopul cu desavdrgire opus: o cucerire,de

o parte, tag !de altd parte. o craatie de Stat. Colaboratia aceasta a fost apoi numat IntAmplatoare, IntovdrAgit& de un sentiment de neincredere, de despret reciproc ci de invidie care Blau observat in taste tenainVile unora gi altora, de a se instala in regiunea aceasta dundreand.
Dar acum, dap& ce ni dim samd de deosebirea aceasta dintre atitudinea sufleteascd 4i consecinVele ei lA
Rugi gi la Austrieci, a& spunem ceva maimult ddspre felul cum Rugii au lucrat in Moldova pentru ca pe urma sa
vie partea cealaltd: care a fost atitudinea society ii
romdnegt1 fafd de Austrieci gi faVA de Rugi In aceasta
vreme. $i aceasta este Para indoiala lucrul cel mai interesant.
tAnd au venit Rugii la Iagi, ei au creat, dupd obiceiu, un guvern provisoriu dintre boieri, I doua zi dupa instalarea lor, s'a vAzut cum au InVeles ei funoViile incredinVate, gi era o deosebir, enormd intre ceiace li daduserd Rugii ci ce-au InVeles ei ca li s'a dat.
aceasta a fost o causes de conflict ci una din cauzele
principale pentru care, a doua card, prestigiul scaletdVii rusegti a scdzut foarte mult, pan& ce a dispdrut
pentru totdeauna, caci niciodata simpatiile care fusesera pe vremea lui Petru-cel-Lare ci care dainuiserd
'And la intrarea)lui Ltinich in loldova, nu Blau mai -bre

- 218 zit, Dar, dunes foarte scurta ireme, aceA,3ta

,prin boieri a lost intaturata si in locul el 'L'boxerfi
au ramas de form& 51 au lost intzebainvati i ,ndmite
rosturi - nu ze putea, u LeGunA;tinlis- total' dL11)41*T.Arilor din Uoldova, sa _se recurga la

ctl,..6

7)

4-1110a

ci intelegerea acestor boieri, puterdo, a trerat ln

nlpat Potemchin, amantul nu atata concediat, cfIt lgsat

aLplece al Ecaterinei.

i. evident, and debutoazd eineva in felul acesta devine in mdrire un erou ridicol de
operetd si can aga a lost inVeles de toavd lumea. Potam-,
chin ins& trebuia sa se deprinda a fi "rage" alai. Dar
ca acest "cneaz al Tauridei" as devina Domn al tiolddvet

dra grew. El a ramas insd mita vreme in Iasi sl a mtd.rit la sfdrsitul rdzboiuluit cand se intorcea t,.hapoi tn
Rusia, bolnav de foarte multg vreme. Inima lui a fort
ingropata in laiserica Goliei si placa pusd atunci_trebuie sa eziste ci pang. acunkumdeva. Moldovenii au Lost

foarte impresionati de sfaxsitul lui si de ceremonie, ingroparii, care a lost stralucitt4 nu se mai vahuse niciodatd in Moldova asa ceva. Avem vi o opera 4uasi.litetaxa in care se descrie starsitul acesta al cmeazului.

Fireste ca el personal, au putea facea onorurile easel,

pentru ca nu erau numai boieri, ci si soViiie ler'tcazepvremea aceia tocmai se initiau la modele agusene si nu
pain orice ofiter al armatei imperiale, ci si rein unii
can

nu erau Rusi de origine, ca vestitul print de

Ligne, ale carui opera au lost retiparite in time ,l din

- 219 urmA, gi este gi o societate care it cultiv6 memoria

gi-i preg6te*te gi o biografie. Om foarte inteligent,
el a inteles gi viata de la not ai-1 vedem vorbind cu
mult& simpatie de boieroaicele pe care 1-a cunoscut in

casele lor, participand la petrecerile la care erau ins

vitate gi ele; sunt pagini de o mare important& pentru
istoria Moldovei. kJe vedeau acolo la Iagi lucruri care la Bucuregti nu se vedeau at&ta, pentru c& Iasul,
in (..e privegte moda apusan& a mers inaintea capitalei
lunteniei, ware era molt mai orientaIA. Pentru aceasta
a anus Potemchln o nepoat& a lui, contents Braniska. La
venise cu juvaerutlle ei gi uimise pe jupanesele moldcvene. In rapoartele diL Berlin datorite ambasadorilor
Ptusiei la Petersburg (tipiirite in "Acts gi Pragmente"
vol.II), este unul care privegte petrecerile ddla Iagi
cu contesa liraniska. yi 12212;119x_la.40Amada11a442.....

cea are, ascunsa mult4 vreme ca, dac& nu s'a pAstrat

eel d'int&iu guvern prin Divan, daca in loc s'a instalat acest prin rug, nu este pentru c& Ecaterina a 11-a
ar avea in vedere o anexare, ci pentru c6 era vorba de

restaurarea Statului dacic ea res211apgtualz!Lm..

fie read.

Pentru aceasta,cum vom vedea din aceste rapoarte

s'au Iacut incereari, intrebandu-se in dreapta
in
,

at&nt;a, dac. s'ar aceepta de Puteri 'in astfel de regat.

ySi un lucre este sigur ea, dac& Potemchin ar fi avut

mai mute zile, deed nu se produceau anumite impreju -

-2201

rari in Franta, planul acesta al Daciei avea oarecare

ganse.

L vddem scum ce-a facut societatea noastra si tath

de Rusi gi fat& de Austrieci in Bucuregti, si de Rugi
la Iasi gi in Craiova unde era o vista oarecum de sine
statatoare. In cutare memoriu frances contemporan rstiphrit de mine in "Analele Academiei Romane" se vede care au fost leghturile boierimii ce acolo cu Austriecii.
Boierimea aceasta oltean& o cunoagtem de altfel, foarte
bine. Boierii acegtia comandau in adevar la Sibiiu tot
felul de lucruri occidentale,printr'un mare negustor roman agezat acolo, hagi Const4ntin Pop, Grec de or/ging,
care Linea pe o Efiunica din Craiova. In raport cu morala
gi moravurile "neatesti" boierii acegtia olteni au pnimit pe Austrieci cu foarte multa prietenie, ceia ce nu
este casul pentru boierii moldoveni gi mai ales pentru
cei din Bucuregti, cad. , pe rang& ce am spus mai mnainte, boierii acegtia incepuser& a umbla prin strainatate,
fetele ler von fi crescute in curand la Ursulinele din
Sibiiu. ii,ceptorii strains poate ca veniau din cand in

cand la familiile acestea , gi un Stirbey, cel din urma

din vechea famine, a flcut drumul la Karlsbad, in corespondents lui "Carlispat", cu trhsura, singur, far&
nevastal chreia-i cerea necontenit sh-i trimeath tot
ce trebuie pentru imbrichminte, pentru ca el purta tot
vechiul costum romanesc dar, de intors acash, cu multh
greutate s'a lasat convins . Acolo fusese primit foarte

. 221 bine de "duchi ci duchese" , ba chiar de un ambasador

spaniol, care l'a privit ca pe up (rate a lui. Poate ca

niciodata in viaVa lui nu fusese mai satisficut decat in
vremea acestei petreceri in Apus. Mai era vecinatatea cu
1.2matul ci multi negustori, in afara de Constantin Pop,

aveau interese ci intrlo parte ci in alta. Astfel de ca..

16torii contribuiau la creiarea unei atmosfere favora-

bile anexiunii. Oamenii nu uitasera ca Cara a fost supt

stap&nirea austriacd timp de un gfert de veac , ei credeau ca situa'ia creiatd prin intrarea trupelor imperiale va fi definitivd.
In ce privegte tineretul de la Bucurecti, el a avut
cu totul alt& atitudine gi, din fericire, atitudinea aceasta o cunoagtem din memoriile, care ar trebui gasite
odatd in forma originald ruseasca gi tiparite in introgime, ale unui cneaz Cantpcuzino din ramura care trecuse
ci se acezase in Rusia devenind nobili rugi, memoriile
care au ajuns in stipdnirea lui Balcescu gi in "Magazinul Istoric pentru Dacia" el dd un resumat al lora In

memoriile acestea se cuprinde vadirea unui lucru care

a fost discutat in timpul din urmi, diinduwse o alt& explicaVie
contrary celei pe care o d'aduserdm cu toVii
inainte, dar ea nu ma satisface ci riiman tot la parerea
veche. PrinVul de Coburg a cerut un lucru pe care Potemchin n'a crezut ca trebuie sA-1 tears la IRO., un
lucru esenVial. Potemchln aparuse intdiu ca un cuceri,

tor ci pe urmd s'a purtat ca un viitor Domn al Vdrii,

- 222 deci el n'a cerut juramantul catre Ecaterina a II-a,pe

cand la Bucuregti juramantul catre imnarat s'a cetut.
e catre Imparat.
Dar prestarea de juramant insamna anexarea. Dovaca asupra aceasta este ca un astfel de juramant s'a facut dupa anexarea Bucovinei
juramant de- care s'a Ocupat in,

trio lucrare foarte bun& profesorul loan Gramada. Cum

se ceruse a se jura rOmaneate in Bucovina, tot aga s'a
cerut sa jure in romanegte boierii ai clerul muntean
lui Iosif al II-lea. 4-A loan Cantacuzino spume ca el a
profitat de un moment in care asentul imperial, Lerkelius, un Sas care la 1304, s'a Tetras in Ardeal si a
dus toata corespondenVa Agen"ciei, vorbia cu cineva gi
a inlocuit formula pe care o pregatise Coburg gi care
fisese tradusa de Merkeliis cu o alts. 01 boierii jurasera pe o formula care 11 convenia ai care nu cuprindea parasirea existentei deosebite, ca Stat, a Principatului muntean. Daunazi s'a spus c a lucrul nu era po-

sibil, ca s'a putut verifica formula, dar ma Intreb cum

se putea face. Dar nu se intelege un lucru: ca, dace
loan Cantacuzino ar fi ajuns mai tarziu sa indeplineasca un rol important al pe base naVionale, am admite sa
fi cautat a-ai creia drepturi in trecut, dar el a plecat ia in Rusia gi la ce-i putea servi sa afirme cu
atata hotarare ca a fast acela care, impreuna cu tinerii de atunci, ar fi pus la cale aceasta ingelare
Este foarte probabil ca,el are dreptale, ca generaVia
aceasta, care era crescuta in mare parte in spiritul
"filosofic" frances, in spiritul de libertate, voia

- 2,3'cdal.c a
Ca voia .xistenta btdtului, aceasta
ce doge -ecte gi printr'un memoriu pastrat de insugi
Hamer, istoricul Imoeriului Otomant mai tarziu con-

sul la Iagi, care die intw chiar punctele unei cereri

2acute mai tarziu in eDoca revol4ionara, de boierii
nogtri In "Convorbiri Literare" ci "I.3toria homAnilor"
tr-dacere din lirba germana la ace,sta epoca, am analizaG Le larg acest rgoort gi intrginsul se vele ca ai
Logtri doriau s& alba un Stat de sine statator supt
protecvia Larilor =uteri europene, care O. nu alba decat anumite raporturi cu Turcii, iar raportwille acestea sa fie foarte bine definite. Kiel tributul s& nu
mearz.4 dela o mina la alta, ci sa treaca prin minigtrii
europeni la Constantinopol, gi grin =mare, sa so evi.e toate oacgigurile gi abusurile care se faceau cu ocazie raspunderii acestei datorii a noastre fat& de
Poa2ta. Era vorba i de o armdta naVionala. it;3i inauntzu estP ceva foarte impresionant: "deceit sa raimanem
ce suntcm acum, mai bine sa ne Inghita pamantul gi sa
avem soarta pe care au avut-o odinioara Lima gi Lisabona" care au fost distruse in parte de cutremur gi au
trebuit sa fie refacute din nou. Ce strigat mai fputernic, mai impresionant la o societate care era Inca fanariota, deceit aceasta amintire a catastrofei care nieat sa ramicise cele doua capitale? Lai bine aca,
male in situaVia fara Stat, li trebuiau un Stat intreg,
un Stat organizat, un Stat aparat. Cand se intilnesc
.

-224astfel de dorinti, manifestate intrlo form& aga de

impresionanta, trebuie ea admitem c& nu e o ingelare
in acea mentiune a Unarului Cantacuzino, care se potrivegte aga de bine cu atmosfera timpului.

Am spus ca boierii moldoveni au protestat imp.

triva inlaturaxii Marelui Divan. Amsemnalat aiurea pa_sagiul in care ooierii acegtia au spus Rugilor ca ei
privesc ca pe nigte liberatori, caci au venit pentru a
intemeia Statul moldoveneso , iar ei Divanul, nu sunt
dealt represintantii poporului moldovenesc.
Aceasta insamna gi o influent& a "filosofiei" apusene, gi trezirea unei not congtinti a poporului_romimosa in acandoua Virile.

ii

g pentru c& am pamenit de deosebirea dintre Fanarioti gi ceilalti Greci, din actele grecegti pe care
le tiparesc in colectia Burmusaki, se desface un lucru
pe care nu 1 banuiam: Mavrogaeni, Domnul lilunteniei nu

era Fanariot ci din

departe familia lui
legatura cu familia
te posibil ca el sel

insula Faros, undo a trait gi mai

gi se purm numele de MavrogJaeni in
Morosini din Venetia, gi este foarfi avut stinge venetian. Mavrogbeni

avea la dispositia sa oameni cars nu erau Fanarioti ski

din corespondenta citata cu agentii lui la Constantinopol se veae rasboiul ce se purta intre Fanarioti gi
ceilalti Greci, rasboiu pe care o sa-1 int&inim gi la
1821. O. igi bateau joc de Fanarioti agentul lui kavro-

- 225 gheni: de "ticdlogii Fanarioti" ,cari erau lang4 veciTaal gi dugmanul lui din looldova, Alexandru Ipsilanti,
care, cum se gtie, a trddat la Austrieci. Fanariotii
erau plecati inaintea Turcilor dar, ciind se intampla
putinta de a sedpa la Austriaci, ei fdceau ceia ce a
f5eut Alexandru ipsilanti. Fe and Mavrogheni intre.
buinta toata energia lui ca sd serveasca. pe Turcitnavtilind in Ardeal gi cagtigdnd oarecare biruinti, celalt lua drumul cdtre Viena unde gi acuma este o pr&v4.
lie "Zum FUrsten Ipsilante" ia`r la Brno o statute care
it inftitigeaed deasupra portii cu picioarele supt dapsul gi cu ciubucul in gurd, ardtand locul unde a fort
internat o bucatd de vreme. Pe lkingd kanariotul care
este international_pretutindeni, se fixa deci incd de
atunci celalalt Grec care este national *i aceasta a
Post gi un factor esential de multe on impotriva Fa.
nariotilor, pentru creiarea Statului grecesc. Aga incat sentimentul national, Cu un colorit revolutionar,
se intilneste gi, in societatea greceascd, de care sup;
atatea raporturi erg legatd viata noastra.

Fasc. 15

Istorie.Prof.V.Iorga

-226-

Prelegerea XII -a

Easboiul de impartire, planuit anume pentru aceaeta, s'a terminat fara impartire. Aici este o problema
interesanta: pentru ce un rdsboiu, pornit cu atitta a,
vent, cu aqa de mari speran'e de biruinta qi avdnd cine
qtie ce inVelegeri secrete pe care not nu le posedam,
s'a terminat fart nici-un fel de anexare, pentru ce a
fost unul din cele mai marl falimente pe care le-a inregistrat politica de cucerire pornita in aa de deplina intelegere i cu mijloace ao de maxi faVa de un imperiu care se credea aka de sguduit 4i gatg sa se desfaca dela sine? Cum s'a putut ajunge la pace, mai ales
la pacea austriaca dela Sivtov, care n'a cuprins in ea
nici-un fel de cregitare de teritoriu?
Pentru aceasta trebuie sa ne gandim la anumite lucruri de politic& generala care tale rasboiul in mai

mate parVi i in fiecare din panne acestea situatia

este deosebita qi prin urmare *i planurile de viitor
nu mai pot fi aceleaci.
Parte& intai merge de la incheerea acelui pact secret pe care nu-1 putem precise, dar trebuie sa -1 presupunem foarte decisiv, pan& in momentul cand se rascoala ?exile -de -Jos 2mpotriva politicei austriece, a
planurilor lui Tosif &I II-lea de a nivela toate pro-

-227vinciile Statelor sale. In aceasta dintaiu perioada mule

te planuri se pot face gi de luptatori gi de aces can
au interes sa inlature pe luptatori cars nu se mai pot
menVine in aLeasta atitudine indata ce s'a constatat aceasta rascoala.
Dar, dupe aceasta un punct de unde se pornegte in
alts directie, este insugi RevoluVia francesa, macar
incepatorii acestei revoluVii, gi, dace razboiul, incepand inca paainte de 1788, s'a zabovit aga de mult ,
schimbarea ci parisirea planurilor enorme dela inceput,
aceasta se datoregte faptului ca revolutia nu s'a precisat dela inceput. Foarte multa lume credea ca Adunarea
aceasta in April ci Maiu 1789 o sa fie foarte scurta;
parerea regelui, a lui Necker, parerea multora dintre
trimigtii acectia chiar la ceia ce a ajuns sa fie, de
la inceput o adunare generals, era ca ea se examineze
doar situatia financiara pe care Adunarea Notabllilor
inainte de aceasta n'o putuse rezolvi gi, prin urmare
dupe ce se va gasi soluVia aceasta, de natura curat financiara, oamenii se vor duce la casele lor.
Candva, in secolul al XV-lea se intamplase tot aca;
cei adunati din toate parVile regatului ca ea is o botanize cu privire la noua administratie financiara de dupe
Lud9yic al XI-lea, s'au apucat se discute lucruri din
antichitate, sa vorbeasca de drepturile poporului, de
situatia regelui fats de popor - fiindca ideile revolu-

-228-

Viol francese mu aunt cu desuTergire not: limbajul este

deosebit, dar fondul , imprumutat din antichitatea r6u
inteleasa, dureaza Inca depe vremea co.nd Farisul revoluIionar al lui Caboche era mai presus de rege, sau de
cand teoriile luate.din 2Lutarh gi din declamatiile ott,
torilor greci gi romani se desantuiserd pe vremea fur
ladovic al XI-lea. W. gtiVi ce s'a intbmplat atunci: co
femeie mult mai b'arbat decat Ludovic al X11-lea,Anne de
Bauleu, fata lui Ludovic al XI-lea, care moctenise insugirile iui politice,i-a trimes pur gi simplu acasas
taindu-li subsidiile , gi, prin urmare, un Philipe Pot
gi al Vi precursori ai lui lirabeau au trebuit s6 intrerupa o pper6 care era de fapt tot aca de revoluVionarA
ca gi coa de la 1789.
Data ce taie aceasta acVidne military a austriecilor gi a Rugilor: nemultamirea din_Tarile-de-Jos, r6scoala care lzoucnegte
gl rrica de la Viena ca
prtta aceasta r&scoala se vor pietde nicte '0.nuturi extrem de-interesante, caci. Terile -de-Jos erau pentru
Aastria intrladeviir de foarte mare valoare: acolo era

straaa la portile Franciei, insemna primejduirea inter selor austrlace in 115.sarit gi xarginirea for numai
in aceasta regiune gi, al doilea, ce se oetrece in

irarta, la brie
Pe atunci, toat6. lumea era pornita pe impiirtire

da teritorii gi, and este vorba de imOrtire, o bucatel din kolonia este 1.4.,1 lucru destul de Lun, o bucat&

- 229 -

din Polonia este un lucru destul de bun, o bucata din

.oldova gl Tara-Romaneasca este Inca un lucru care nu
c,e leapad'A; dar o Jucata din FranVa e cu totul altceva.

Dul4i au crezut ca, atunci, la 1789, ne pe urma discordiillr interne, a caderii unei regalitaVi aga de vechi
gl c,e un aga mare prestigiu, pe care o respects toata
Europa, FranVa se va desface In ucaVi.
Iata, prin urmare, ce a-determinat impartirea in
bucati a rasboiului. 43i a mai determinat-o Inca un lucru, se credea ca Turcia se sfarama indata: experienva rasboiului terminat la 1774 parea indestulatoare
2entu a admite aceasta posibilitate. Turcii insa, cum
am vazut s'au batut neagteptet de bine.
FA de aitc parte s'a mai int&,,,plat Inca un lucru.

re vremaL ace:La not nu avear o armata nici in litoldova,

nici it Tara Romareasca. In Moldova, in locul lui Aleandru loan iavrocordat fusese trimes Jilexandru Ipsilanti, dac el a tradat - cum am spus- s'a facut ca iese cu ceva caste impotriva Austriacilor gi s'a lasat
da acestea..
prins in iountenia nu arc, tot aga: acolo so trimisese
acel Glee in insule, ]icolae 1avro5heni, care cu sanfsele lui, data nu venetian, der amestecat cu mult san6a italian, re.presinta cu totul altceva, Lea un sldrit
debOlisr un om deisprava, s'6. nu Le potrivim la cutare
epopoe eroi-comics in versuri strambe; is ce nivel se
sasia scriitorul, evident ca nu putea judeca o Domnie
diL alt punct de vedere. Un strain, Elancard, harnic,

dar cu putina cunoagtere a loourilor , strai,, de lucrurile de aici, a vrut sa-1 pe e *i a scris o carte in
doua volume in care sunt m lte de cules gi despre Voda.
&avrogheni gi e re intreaga lui familie pand la acel

retrachiIrg

icareafost ministru de Finante la

not gi a p ,
e vr
ea lui Voda-Cuza gi a lui Carol
I-iu, basele agezarii noastre financiare. Blancard se
po to sa fie exagerat pe ici pe colo, dar in cercetarea
hartiilor lui Mavrogbeni se ridica de sigur sus, ca un
om doritor de dreptate, certandu-se cu Tuacii in ce privegte impositele, nevrand sa puie in vreme de rasboiu,
cand agtepta pungile cu bani de la Turci pentru a-gi pla
ti soldatii, can in parte erau Turci, iar pungile nu
veneau, imposite impovaratoare pentru saraci- gi avem
raportul in care se vorbegte de simtul lui de dreptate,
de omenie gi de min. Un ow neadormit, stiind ce se petrece de la un capat al principatului la celalt. El a
Post ins& gi alcatuitorul unei ogtiri pe care a trimis-o
in Ardeal.Ba a'a infAti*at intrvun moment ca deszobitorul Ardealului *i avem proclamaVia lui carte Ardeleni Inca
re vorbegte de nettle

dee& nu gi de posiorlItsucea ca
Lepresintan0ii acestei natii sa se gaseasca impreuna in
,

acelagi ,tat. AM banuit gi banuesc gi astazi ca in acest

act e spiritul lui Ienachita Vaearescu, pans la exilarea
lui dincOlo de_Dunare, dupd ce se certase cu Domnul.
Grecul acesta din insule nu era cu urechile astupate; el auzia ,e se spunea In jurul sau gi era in stare, de gi atiit de strain sa primeasca in sufletul sau
e11

unki netii care Incepe sal se ridice gi dadea prim

--cectele pe care le SScn doaCR Lac, nei lamurit:1 ca nu

- 231 intelege ad continue vista de papal atunci. Lavro6heni

a cactigat, am spus-c, biruinte in Ardeal *i el a mere
gi in Moldova, -uncle Sta luptat foarte bine impotriva

Imperialilor austrieci. Natural nimeni nu putea se-i

cear& sd reziste intregei armate rusegti unit& cu cea
austriacE, aga incet in blitdlia care s'a dat acolo la
hotarul dintie Lumtenia gi Moldova in partile. Ramnicu-

lui SErat, in Campul Mieilor, la Martinegti, Turcri au

trebuit sa se retragE. Dealtminteri in momentul acela
el nu mai avea rolul pe care-1 avuse o bucatd de vreme.
Dar, pand atunci, dupa obiceiul salbatec de pe vremuri
in Orient, el trimitea regulat la Constantinopol provisiile de nasuri gi urechi.
REsboiul acesta a luat cu vremea alt caracter dealt acela care se agtepta, gi o anumitti diplomatic* a
foot foarte rEu ingelatE: se faceau anumite calcule gi
ele cadeau imediat.

La inceput, and se socotia ca totul se va termina

rApede, ca va educe zdrobirea Turcilor, ca ei, ccri
pierduser6 Crimeia, vor pierde gi tarile noastpe gi desigur gi cetatea dela Bipru care apEra toe-a regiunea,
pin urmare gi tarile noastre. Oceacovul sau Oza, cum
ii ziceau Turcii gi Tatarii, s'a format la IJerlin un
proiect care re intereseazd de aproape. J cel cunoscut
de multE vreme ca "planul lui BartZbeZg". El s'a putut
aleitui din doua motive: pentra ca era la ,,eelin un rege potrivit pentru astfel de pianuri gi un ministru a

-232.-23j,
c rui ideologie corespundea cu gradul de inteligent&
gi dP bun simt al regelui , care era Frederic Wilhelm
al 11-lea, pe care-1 putem cunoagte prin cartea lui Mirabeau, trimes intrto misiune secret& in Prusia, carte
mai pLitrunzatoare despre deaderea atmosferei politice
dupes Frederic-cel-Mare.

Se incearca a se intrebuinta un om foarte de ispray& trimis la Constantinopol ca ministru prusian,Von

Diez, adanc cunoscator al limbii turcegti care a tradus
gi o carte a unui Tura din secolul al XVIII-lea, cu pri.
vire la principiile de organisare ale Inperiului Otoman.
O. lath ce i se spune prin ordinul lui Hertzberg
de. la 24 Noemvrie 1877:

"Credeti ca s'ar putea indemna koarta sa cedeze

Impdratului toata. Moldova gi Tara Romaneascd gi Rusiei
Crimeia, Oceacov gi Basarabia, cu conditia ca regele
Prusiei, Franta ci alte Puteri pe care le-ag face sa

intro, ar garanta Imperiului Otoman - existenta sa statornica In Europa, dincolo de Duni-ire, aga incat acest
rau gi raul Unna (in Bosnia) sa fie granita eternd int-"e imperiul Otoman gi Cregtindtate. be va zice:"Turcii
ru pot ci nu vor sa cedeze marile gi frumoasele provincii dacat deposedandu-i gi nu Inainte de a fifost 1pate,
dar atunci nu li s'ar mai Linea in samd. De alt minteri, este evident ca is vor pierde indata aceste ?ro4.1011, /oldova gi Muntenia. Moldova gi Tara Romaneas6 nu li sunt nimic decat ca sa imbogateasce pe cativa
aoili Greci sau stalpi ai berei.dui i ca sa hrgt-

-234neascd un numbs oarecare de Tatari nomazi. N'ar fi un

avantagiu pentru Poartd, dacd, prin sacrificiul acestor taxi, care nu-i sunt de nici-un prat, ar putea sagi cumpere gi sa-gi asigure o existenVA linistita *i
statornied a frumosului rest al Imperiului Otoman In
Europa?" 1)
Intrebarea este ce interes ar Li putut avea Hertzberg ca Turcii
de alts parte,
perialilor. El
lui Hertzberg"

sA recunoasca pierderea Crimeii gi, pe

sA cedeze Moldova gi Tara RomAneasca Imavea un intreg plan de schimb "Planul
care se definegte indatd, la 22 Ianuar,

1788, cuprinde gi partea cealaltd: "Pentru care cesiuni Curtea din Viena ar restitui GaliYia Poloniei". GaliVia pe care de abia o luase. Par de ce atAta mil&
pentru Poloni gi atata cruzime pentru Turd.? Pentrucd
"aceasta ar face la convenance du roi do Prusse"
$1
indatd dupA aceasta vedem gi care era acest lucru care
convenia aga de bine regelui Prusiei, El luase Silezia,
capatase o parte din iolonia gi era cu apetitul in cre*
tere. Voia s& capete stdpdnirea "DantziLului, a Thornu
lui gi a Palatinatelor de Posnania gi de Kalisz". 2)
Turcul sinsur plAte*te, 211 pierde Crilueia, Moldova
gi Muntenia, Bosnia papa la raul Unna; in schimb pentru celace cdpAtal Imparatul restituia rolonilor Gall.

tit,

gi Polonii, foarte multumiVi ca au cdpItat Gali-

1) Iorga, 4.1cte si frag.lente, II, p.226, No.1

2) Ibid. p. 228, fa. 1

Via, cedau DartLigul

tul de Kalisz.

- 235 Thornul

Fosnania gi Palatina-

Planul acesta a trecut printrio serie intreaga de

modificari potrivit cu lucrurile not care apareau: rascoala Terilor-de-Jos, revolutia din Paris gi, pe langa
acestea, felul cum se presintau cele doll& armate, austriaca gi turceasca, in ciocnirea lor.
A Post astfel, o schimbare esentiala in 1789,cand
gandul de a interveni in Franta a facut pe Austrieci
sa cheltuiasca toate sfortarile pentru a ajunge la rezultatul decisiv.
Am insemnat deosebitele forme capatate de "proiectul lui Hertzberg"
care alcatuia o intreaga comedie
diplomatd. Niciodata un stat nu s'a pus intr'o postura
aga ridicola ca Prusia, Stat aca de serios.
,

Trebule sa adaug, de la inceput, pentru a ispiti

pe Turci mai mult, li s'a propus ci un fel de alianta
eterni1,- In acest.timp li se punea Banta in coasts ca
sa cedeze cat se poate de mult, retragandu-se dincoace
de Dunare, Gaol aceasta este mantuirea ci onoarea lor.
Natural ca leis-Efendi, ministrul Afacerilor Strains
ale Imperiului Otoman a raspuns aca: "Dumnezeu ne-a
secs din obscuritate, ci eram saran' ci mici. Cu saoia
gi cu forta am venit sa facem cuceriri in toate partile

lumii gi Cu voia dumnezdiasca am fandat imperii ce ni

se invidiaza. Dumnezeu ctie ce va, ajunge intr'o zi.

-236 -

Dar, dace un ducan ne va ataca, ne vom apara; dace va

veni un al doilea, ne vom apara; daces se va amesteoa
un al treilea
ne vom apara; dace vor mai veni Inca
mai multi, tot ne vom apara ci vom fi biruitori sau
invinci, dupe cum va vrea Dumnezeu". 1)
Vedeti: ca gi pe vremea cruciatelor undo, intre Mu.
sulmani ci Crectini, mai totdeauna noblete
moralitatea gi Doliteta erau de partea color dintai tot aga ci
aici limbagiul pe care-1 in Turcii este cu totul altceva cleat netrebnicul stil al color din Berlin.
Ca sa fie "multamiti"Turcii, Rusia li promitea restituirea Georgiei, pe care n'o aveau, gi tot ce se gasecte dincolo de rdul Cuban. In acelaci timp gi-ar retrage Rusia toti consulii ei, cari erau un indemm necontenit de multamire ci de rascoala gi n'ar fi agenti
diplomatici, aca ziciind de convert, dealt numai la Constantinopol gi Smirna. Intriadevar ar fi fost un folds
al Turcilor scaparea de aceasta binecuvantare a lui
Dumnezeu care erau consulii rugi.
Dar rasboiul nu mergea aca cum se prevazuse, gi se
vorbia ci de alts planuri, de exemplu planul Frances
de impartire a Imperiului Utoman in care er ii atrasa
,

ci Prusia, iar, pe de alt.& parte, Turcii se indemnaseza la razboia ci departe de a voi sa cedeze ceva, spe-

rau sa recapete Criieia ci Bucovira, ceia ce se numia

la Berlin a sustinea "echilibrul oriental", o formula
de toata frumu6etat se prezint,I.,. in alta forma. La
17-7bid. p

265 No. 1

-2371788 incZ;. s'a ajuns la ideia ca ar fi bine ia se dea

loloniei catevan-esiuni intre Dipru gi aut, pe la

Acheriaan -Cetatea Alba

gi navigatiia it Alarea Leagral

'Dedaca aceasta
ar 2i imparVita intre 'Tura gi
nu mai ese vorba sa is Polonia ceva dela !ustrieci,
cari ar fi luat ceva dela Turci,ci do -a dreptul se a-

dreseaza Berlinul prin regale insugi la Poloni. El al

doilea plan.

Al treilea plan - de data aceasta vorbegte PArtzberg lui Dietz -: "Poarta va coda 2usiei sau roloniei

districtul Oceacov", Biata Poloniel in halul in care

se gasia dupe cele doua Impartiri ce folos putea sa alba dela stapanirea Oceacovului la 14ipru, ca sa se ageze doar in ruinele moscheelor ai sal se roage Maicii
Domnului acolo unde se rugasera Turcii lui Allah"
"Curtii din Viena sa i se dea Bosnia pang la raul
Unagi "Tinutul muntean pang la raul Olt, pe care 1-1
O. in
datoregte Inc& de la pacea din Passarowitz",
"schimb" pentru atatea sacrificii fdcute la atata lume, evident cal Polonia primind Galitia, Prusia ar cdpata Danzigul, Thornul gi Palatinatul de Kalisz 2),
Chestiunea Basarabiei a Post pusa atunci de catia
cei din Paris, cari, firegte, nu culogteau harta,cd
de rapt, partea din aga numita BaBasarabia insemna
,

sarabie de acum care fusese in posesia Domnilor munteni , a Basarabilor; numele dinastic al unei parvi de
1) Ibid. in p. 243, 11o.2
2) Ibid, p. rub. No.3

-238parusnt care se latinde de-asupra Chilieil dar nu merge liana la Cetatea-Alba, care n'a fost munteana niciod.at-t, rici macar cat din Basarabia-de-Sud se ridica pan la Cahul. Dar Turcii ajunsesera s alba Tighina,prefacuta in Bender la 1538, si, la inceputul secolului
al XVIII-lea, Hotinal si Moldovenil prin arzuri,prin
pltingeri de acestea catre Poarta, dintre care, in tinl
rile din urns am gasit unade toata frumuse0,scrisa Is
o parte in romanesto si pe alta in turceste, de o indrasneala neobignuita, caci vedem o na-Vie care vorbes-

te de dreptul ei Inca de pe la 1740 1).

Se propunea ca Rusia sa lase Crimeia in schimb

EIT

Oceacov, Bender si Basarabia, Austria capatand Beosradul, Hotinul si o parte din Bosnia.

koldova si Tara

Romaneasca ar fi provipcii indepffillAm41.2)

In momentul acesta erau foarte nerabdItori la Boglin. Li se pares ca este de nein-ales cum Turcii nu admit propuneroa for aqa de
favorabila si, atunciodaca este asa, se vor sili la pace cand unii, cand a1 ii.
data Prusia se va alia cu dusmanii Turcilor pentru a-i
sili is pace 1, in alt moment, se va alia cu Imperlul
Otomau ca sa-i sileasca pe ceilalVi la paces-iar pe
urma vim Dantzigul si Thornul si Palatinatul de Ka,

t,

lisz,

1)8'a publicat in Memoriile Academiei Romans pe anal

34,

2)Ibid . op. rub. 3.

- 239 0 noun propunere e din Septembre 1788 inainte de

izbucnirea revolutiei franceze: dach Turcii renuntd la
Crimeia, dacd di Rusiei Oceacovul iar Basarabia au Ackermanul ImpAratului eau Poloniei, Inca ar fi bune.1)
Dar este simultan Inca o form& a regelui Pt:islets
Turcii biruitori stapani pe Crimeia, sa nu ceara nimic,
at nu aiba nici-un tel de pretentie qi, in schiab peptru aceasta generositate, sa fee& a se da Poloniei Ga..
litia 2) gi Lodimiria 3).
La un anume moment, tot in anul acesta, se svonea ca Polonii au intentia sa meargA cu Austriecii gi
cu Rugii. Era o catastrofd, pentrucd de la Berlin se
cheltuiau toate silintile, amenintindu-i pe Poloni ca,
dew& vor cuteza sa Incerce pe alt& Cale binefacerile,
vor avea impotriva for pe Etusieni. Dar n'a trecut mult
vreme gi cdtre sfirgitul anului Dietz, pe care necontenit ii tineau de rdu cei dela Berlin ca, daca a3
fi un ministru mai activ de mult& vreme s'ar fi terminat aceasta chestiune protesta: "Eu fao ce pot, dar dati-mi mijlocul de a putea convinge pe Turci". Dar pAnd
ce Prusienii vor intra la 1291 dupl. Austriecii in nig'
ga contra Francioi, cdci ea inchipuiau a pot imparti
Frata, Van& ce, la ungi, nencrocitul rege a tradat coalitia gi a iscilit tratatul dela Basel, iata ce credea
Di6t4., la sfargitul lui 1788, ca i s cuvine patriei
I
bid, pp.249-8
2
3

Ibid.p. 29, No, 1

ibid. p.256, No. 2. V. gi 262, No.1
1/89. Acura se gaSia "stupid& ideia ca Turcii ar
putea sa recapete (Crimea (Ibid. p.263, No,
2).

-240-

sale; Silesia, partea ausuriaca, Boemia, MoravialCurlanda s'ar incheia o alianVa cu Anglia gi cu Olanda
contra Spaniel gi a Franciei, se va impune o alta Suediei gi Poloniei gi atunci intreadovar krusia ar fi
dtapt.r.4 pe Europa intreaga

1)

Dar la inceputul lui 1789, tot iEainte de Revolutia francesa, se revenia cu stdruinte faVI de
Turci, carcra 11 se oferd alianva in cele mai uuae
conditii, numai cat s& se invoiasca la celebrul plant)
Iar dach Turcii, carora li se ofera alianva, nu sunt
oameni de ini;eles, atunci regale va trimete 24.000
3)
de oameni impotriva Ior. var in 1aiu incepea RavoluVia francesd. Austriecii vor avea indata ochii intorgi in altii parte, fiind hotirAVi sd isprAveascii r&sbolul on cum, chiar farm ciagtig, numai sa scape de
incurcatura aceasta. Ceia ce fusese inainte forma cea
mare devenise aoum, fat6 de perspectiva francesa,numai o incurc&turti nesuferita. Atunci , s'a dat lupta
dela birtinesti de_lAna Bamnicul Sexat (Julie) qi a
intrat Coburg in Bucuregti, agteptiind intiiu s& vada
(lac& nu cumva este o garnisoanatueasca. gi el s'a dus
la Craiova gi s'a infundat in Banat pentru a pati infrangerea hotar&toare. In momentul acesta Austria nu
mai care nimic pentru dansa se arata pare& ar fi intrat in razboiu numai ca s ajute pe Rugi, - e adevarat ca intregul razboiu it purtasera its& Rugii gi,
,

1) ibid. p. 260, No. 2

2) ibid. p. ?? ?s upi.
3) ibid. pa.e/o me.
.1.

- 241 dupe ce in primele luni, utik,nea for fuses peste

masura de slabs, la Botin si bender, patrunderea in
fundul Loldovei si baualia dela biretiu fusesera caqtigate de ei in randul intaiu.
Din partea ei, Ecaterina a II-a mergea asa de
departe, incat declare cal in fond e pentru planul
prusian. Evident, fiindca ei nu i se cerea nimic,putea fi incantata de un astfel ae plan, care satisfacea pe Joloni $i Austrieci in regiumi ce nu intereseu momenten Rucia 1) . Iar Regele Prusiei credea ca
s'ar putea termina rasboiul foarte uor daca li s'ac
da Rucilor Rotinul si Austriecilor "une petite lislere dana la Valacbie".Bucovina nu fusese decat "une
petits lisiere" care se intinsese insa si pans is
Aoman,uar pe urma se retrasese2).
Prin =mare is Berlin pans la sf6rsitul lui
1739, nu s'a pierdut speranta de a se realize planul
lui Hertzberg. So recomanaa lui Diez ca pe Austrieci,
sa nu-i lase Turcii din mama , pang ce nu vor ceda,de
data aceasta fara nisi un fel de compenSaVie, celace
trebuia pentru ca Austria sa cedeze GaliVia Polonioi.
Era vorba pe de alta parte de Oceacov, de Belgrad,dar
acum este vorba de independenvi Varilor noastre, ca
in planul frances care se formase in timpul rasboiului in August 1783.
d. p. 279 ho.2
No. 3

-242 -

Dar in momentul cend as vedea ca rAsboiul se poste sti nu alba resultatul care as avusese in vedere la
inceput a apArut ideia printului ortodox care sA fie
Peste Moldovagi Tara Romeneasca. planul Daciei. tin
print/ cregtin ortodox trebuia self ie rage al Daciei,
dar pentru a mimed& pe Austriaci, a1Vii credeau cfft,
poste as fie gi catolic
chiar un arhiduce Austriac.
Toate acestea aunt lucruri de foarte mare impor,

taut& pentru restul nostru in timpul Revolu#iei francese. Pe de o parte era vorba de a fi dAruiti Austriei
independenVei care se
gi, pe de altit, rdsare ideia
presintA in doua forme: in forma lui Potemchin iar,
vaandu-se ca .forma aceasta nu con vine, fiindcA totug
era vorba de un teritoriu care n'ar fi trebuit BA fie
restituit Turcilor, s'ar putea ageza un arhiduce.
In momentul cAnd nu se mai vedea nici-o alts posibilitate, dupti ce se parlisise si marele plan, age_el

de a se da Olteniatin Iunie 1790 1) s'a ajuns la lasia CA Austria nu care nimic gi prin urmare nu este ne
vote sA i as dea nimic. $i, atunci, Ptusial cede 1i
ea se uita catre FranVa revolutionary , indatti gi
Austriecii au intrat prin TArile-de-Jos ci Ptusienii
pe la Rinul mijlociu, ca doilA armate deosebite. exu

sia eta asociat cu Anglia gi Olanda gi, amenintand c

razboiul pe Austriaci, i-a silit, nu numai a& faca

1) ibid. p. 303, No.2
Fasc.

16

Istorie. Prof.R.Iorga

-243propuneri de pace gi as accepte un armistiViu, dar sd

se feted de rite primind ca loc de negociere nm Bucuregtii, cars erau ocupaVi de generalul Mitroweki, ci
Sigtovul, et se agese acolo supt corturile gi pe pdeanturile invingatorilor turci ca sd negocieze pacea.
Bici odatd firea de parvenit a Prusianului n'a palmuit
mai sangeros legitimitatea austriacti a Babsburgilor

silindu-i sa piece cat mai ripede. Austriecii mai prelungiau An regim de ocupaVie pentru a stoarce ceva;
li trebuiau provizii pentru eventualul razboiuMn
Franta.pe care n'au avut gurajul s-1 declare, ci 1-au
declarat Francesii ingigi in primavara lui 1792.
Iar Rugii, despre cars se credea ca vor continua
rdzboiul, se inVelesesera'de mult, pe tIcutele, cu
Turcii ; ei gtiau ca vor dobandi Oceacovul gi linia
Niprului, rezervandu-gi pentru alt capitol pdtrunuerea mai departe cdtre Apus. Bumai cand sta incheiat
gi pacea dela Iasi (9 lanuar 1792), numai atunci caad
a fort cogplect lichidat acest razboiu din Orient, a
putut sa porneasca ameninVarea impotriva Franciei gi
gestul acela de desperare a Francesilor.
Pe la 1792 ined Verile noastre se prezintd tatd
de Revoluiia francezd cu totul altfel.

,I,,..0 ed.

-244-

Propaganda Revolutionary i Rom&nii.

Ast&zi o ea v& inaticez cele d'intai leg&turi ale

Verilor noastre nu cu curentul acesta filosofic, care
a prod4s revolutia francesd, curent- nu uitati- nu cu
caracter frances, si far& nici o legdtur& cu traditiile francese, nil pentru o tars i pentru un grup de oameni, ci cu un caracter universal, oricine avand dreptul s& cearti un regim asem&n&tor cu regimul revolutiei
francese. Nu este vorba de aici Inainte de propangada
filosofic6, ci de revolutia care exists, din momentul
in care constiinta c& exist& o revolutie se stabilete.
In privinta aceasta este de facut o distinctie pe
care istoricii revolutiei francese n'o fac. Star 'Area
dupes dansii, ca. Inc& dela inceput, din luna lui Meiu
1789, oamonii Isi daideau sam& de situatie,c& ei intelegeau tot ce se schimbil, 06 $01 inchipulau c& s'a
trans o linie si pe linia aceasta trebuie s& mearg&
cineva mai departe, Este abwolut false toat& lumea s'a
inselat o bucat& de vreme; n'a fbet nici-un prevestitor, cu atilt mai putin un profet care s& zica: pan&
aici a fost trecutul, de aici inainte incepe o viat&
roues a omenirii. Mai til2ziu numai va spune Goethe IX).

- 245 -

amintirile sale ca "in acest be gi acest ceas incepe

o era noua in istoria omeneasca". De alt minteri in materie de politica Goethe intelegea foarte putin si, in
ce privegte conduita lui, el era $i un perfect oportunist gata sa se place inaintea lui Napoleon invingator.
Dar Ludovic al XVI-lea nu avea de loc constiinta ca
intdmplat la Versailles, adecd reunirea in
aosia ce
Adunare Rational& a tuturor celor trei Ordine: nobilime,
cler, starea a treia gi hotardrea de a vota pe cap si
nu pe ordin,
ar avea vreo insemnatate deosebita.
Regale considera doar ca au Post anumite gesturi nepi cute, aceasta li reproca deputatilor: lipsa respectului care i se cuvenia. In luna lui Julie chiar, dupa
luarea bastiliei, el se plingea - gi peste granitg rudele lui judeoau tot aga - Ca este vorba numai de o tulburare.
Cine judeca aitfel nu se gandeste la un lucru ca
Parisul era deprins cu astfel de tulburtiri, cum era dep2ins cu o opozitie de un caracger cu mult mai ddrz decat opozivia acestei adunari care la inceput n'a l '4at
in discutie prerogativele regale, caci fiecare be avea
in cap ca nimicite; dar in realitatea lucrurilor nu se
produsese nici o schimbare. Parisul a Post totdeauna
un centru ae agitatie Inca din vremuri foarte aelArtate, din fundul evului mediu , ca gi din secolul al
XV-lea, card s'au proaus scene intr'adevar ipgrozitoare; s'a gi spus cu privire la regimul ftances ca este

- 246 ndespotismul temperat cu cAntece" gi nu numai temperat

cu cAntece, dar gi cu anumite migcari de strada, care

aceste migcari de strada, aceste arderi de hArtii, aceste ciocniri cu multe strigate, cu aclamaVii la adresa parlamentului - care era o carte judecatoreasca
gi inchipuindu-si ca are o situatie asemanatoare cu
cea din Anglia igi ingaduia lucruri care nu se permitsau gi nu puteau avea nici-un elect. Aceasta nu este
o societate perfect ordonata ci organizata, in care
de-odata sa se vada ca Ordinea public& lipsegte, ci
lumea era deprinsa ca Viganul cu scAnteia cu lucruri
de acestea, incAt se putea zicea: astazi este,mAne nu
va fi, Dar a venit un moment, cand nimeni nu putea ascunde caracterul nou pe care-1 luau evenimentele din
FranVa. Daca nu ar fi fost decat navalirea gloatel
din Paris cu vAntatoarele de pegte in !runts ci amenintarile de moarte impotriva regelui gi regineitsuirea for in trasura gi ducerea la Paris, parasirea
pentru totdeauna a acestui Versailles regal, pentru
ca tot ce era prestigiu ci putere in FranVa sa fie
pus la dispozitia str6tii, Atunci evident ea nimeni
nu se mai putea ingela ca era intriadevar o era noun.
tii , pentruca noi, acum traim intro epoca in
care propaganda este la ordinea zilei, atunci idi inchipuie cineva ca aka a Post .i la Francezi. Dar pentru acea4ta ar fi trebuit s existe o oarecare cunogtinta a Verilor straine, oa,:ecare iniViere in ce
privegte pate naViuni, ar fi trebuit un spirit in-

dr z

- 247 V, capabil de a intreprinde o astfel de opera,

Dar oricine urmgregte gi nu pe base unor prelucrdri,

oricat' de frumos scrise.giee interessnt expuse , dar
)e basa isvoarelor, care sunt foarte multe,
dificultatea este numai s& alegi, - dine urmaregte astfel Revolutia francesg vede foarte rgpede ca aceastA
propaganda a lipsit lumii din afarg. Oferta venia dela sine gi lumsa revolutionar& nu gtia cum s'o ieie;
chiar atunci coma lua botgrgrea pentru un popor giau
altul, hottire.rea era luatg, in cele mai multe casuri,
in absolut& negtire. Nu are dec&t sa veal cineva cum
este concaput decretul care da cetAVenia frances6 lui.
"Monsieur da bhiller" mai ales pentru opera aceia de
caracter revoluVionar: Die nRgubern. Oamenii acegtia
nu respingeau prietenii care se ofereau dar, in ce
privegte politica general& extern a, orbeciiau. In zadar ar cauta cineva in cele d'intaiu luni ale revolutlei francese agenti trimigi dela Paris cars s& revolutioneze natiunile; natiunile insegi doriau sg fie
revolutionate , ele cautau un spiijinitor intro
conducgtorii francesi gi nu-1 ggsiau.
In ce privegte Anglia ar fi fost ugor se se
trimeata cineva dincolo de Stramtoare, ci, in afarg
de aceasta, erau atgtia Francezi, o colonie frances&
intreaga la Londra, foarte interesantAlgi de mult&
vreme. chiar gi inainte de Voltaire, dar mai ales du-

pa calttoria lui ecolo, aca incat intre angii star fi

- 248 -

putut gasi foarte ugor saflete slabe sau conruptibile

care sa poata servi pentru aga ceva. De ci, in general,
caracterul acdstor expatriati era caracterul unor "al-

bi" unor regaligti, sau unor aventurieri siliVi sa parasdasca Frenta, cum a fost casul lui Calonne ci casul
unui caraghios Cavalier d'Eon, au privire la ca e este
disouVie gi acum data era barbat sau femeie2 card era
ofiVer, cand doamna. Nimeni nu inergea in Snania. unae
erau atatea nemulVumiri cu un rege gi o regina compromigi, regina cu kanuel Godoy al ei, pe care-1 fiva
farce cea nai mica rugine. In Italia nu era o sin u a.
I4tere capabila sa se apere, ci atatea le e to de c -

re se putea agata o propaganda, - in Italia de Nord

Statul regelui Sardiniei in care se voroia frantuzegto aga de mult, in cat inceputul carierei marelui poet
Alfieri a fost revolt a impotriva acestui obicelu, gi
el a tr,.buit sa invete dapa Dante gi Petrarca o limba
in care ci -a c.cris opera . hi putem deal inchipui ce
s'a intamplat in locurile asaritene uncle am aratat
care erau stratele sociale 4i in ce fel acestea Plateau
fi dispuse catre ideile revolutionare. La Domni, dispozitia catre ideile revolutionare era de foarte mult6 vreme, ca gi la toata A istocratia fanariota, framantata Cu occidentalismul levantin; tot aca la negustori, cars erau necontenit in legzitura gi Cu 'este
gi cu Viena gi ca PaAsul gi cu Londr 4i Philadel-

phia, lar nu se roate zice ca 4peta materia revolutionara. Ram);nea tamnul care nici in Franta nu joaca

- 249 -

un rol gi care in Ardeal igi facuse in secolul al

XVIII-lea o revolutie a lui de caracter practic gi fara nioi-un fel de ideologie, de altminteri repede insbugita.

Materie,revolutlomAerajacilakelarusluVionare. lip:
sia. Este adevarata, ca FranVa avea in Verile noastre
de la o bucata de vreme, un consul gi un vice-consul,

un consul care satea la Bucuregti gi un vice-consul

la Iagi. OotespondenVa aceasta a agentilor consulari,
nu agenVi diplomatici, e ins& fara nici-un caracter politic gi ei nu simViau nisi-un fel de cadere de a Be aineeteca, 8.0 cum se amesteca un consul rusesc sau un
"agort" sau consul austriac. SituaVia acestor agenti
consulari era extrem de modesty; erau gi platiti neglijent. De la Inceputul RevoluViei francese insegi posturile acettea dela BuCuregti gi Iagi erau necontenit
disputate; cAte in aventurier se presenta, aducea statele lui de serviciu, dintre care unele Bunt foarte
curioase, invocand ratacirea prin lume, situaVia avutbrin Polonia on in America pentru a fi num/'i aici
la noi, 0 istorie a consulatului Frances la not a Post
publicata, acum catava vreme, de d. OVetea in revista
istorica a mea. i.tnii dintre acegti candidatA cart erau
foarte ouraori, degi se intampla ca vre unul sa fie ceva mai serios decat ceilalVi, cum a Post Emil Goudin
re de alts parte, ate until care cunogtea verile
n.cy.s re,cum era Carra, care a Boris o Istorie a Moldo-

- 250 vei, carte foarte interesaat4, cu multe informatii contimporane bune qi cu ceva din amintirile roastre istorice. Carra a fost amestecat de la Inceput in istoria
revolutiei qi a ajuns sa fie un martir al ei,perind pe
eqafod. Deci oamenii cautsu caxiera la Paris in loc ea
intrebuinteze experienta din terile noastre pentru a &avi causa rev9lutiel. Consulii se preooupau, in conditii
de mar* saracie, de mijloacele necesare pentru a trai,
oricat de modest ci pentru aceasta alergau qi duper Evreii
din Moldova ca sa se inscrie la consulatul frances: o serie intreaga de Evrei din Iaqi di Botogani erau astZel
suditi francesi. In lupta de a so capita cat se poste de
multi suditi Austriecii ii prindeau mai ucor, 4ugii erau
ocupati de chestiunile politico qi pe langa aceasta erau
foarte bine plititi age Inca nu aveau nevoie sa caqtige astfel de clic:4i, dar Francesii nu qtiau cum sa rupa putina negastorime fie qi evreiasca , In stare el
contribue la intretinerea lor, 8i pe de alts parte,erau,
cum am vazut aventurieri pe cari nu e putea sprijini nimeni. In sfarqit, erau pe ldnga aventurierii aceqtia,personalitati care aveau cunoqtinta lucrurilor noastre, des
din anumite motitre, on erau retinuti acasd, on nu L..teau ea biruie concuretta qi sa se instaleze. Unul din
tipurile cele mai interesante in locurile noastre, apartinea elementelor orientale, care de la inceput s'au convertit la ideile revolutionare, qi caruia ar fi trebuit
ea i se incredinteze o opera de realer propaganda, s foot
Constantin Stamati r.,re s'a adezat pe urra in Franca,

- 351 fiind consul la Aitnna *4 care este infatigata intr'unul

din cele mai frumoase deaeznuri, ale principalului,,picto

frames in ce priveste desemnul, Ingres4Acesta a l&sat o

posteritate francesa, probabil $i acum vor fi exigtand
cine tie supt ce nume. Constanti Stamati a 15.sat o corespondent& , and era in legaturd cu alt Grec care venise in Franta ca interpret al unui trines titre, Panaioti
K3dzika . Corespondenta dintre ei samara, in m1.4. mai
_jos, la un nivel cu mult mai scazut, cu coresponden.j-ial,

foarte interesanta, in greceste pe (le o parte, pe do alta parte in frantuzeste, a cuiva care a foci, o mars per-

soralitate in lumea stiintei filologice Osind ind.eoptari esentiale in ce priveste textele grecesti vechi; este
vorba de Corai care a stat decenii intregi la karis si
e pleat ea nu s'a pastrat corespondenta lui Corai si mai
tarziu , pentruca el a ramas si dupa Revolutie in Frants,
av&nd leg4turi de alt minteri si cu Verne noastre; mai
tarziu, cand Voda Mihail Sturza a trimes pe cei doi f ii
ai sal , si pe. Mihail Kogalniceanu, la Paris, au Lost legaturi intro acesti tineri ci grupul din jurul lui Corai.
Aca3ta a fixat si anumite principii in ce priveste limba

greceasca vorbita. Stamati a vrut foarte serios sa ocupe locul de consul la moi; la Paris voiau sa-1 faca, dar
s'au opus Turcii, spuneau ca este "rail)." $i ca este imposibil sa-1 accepte in calitate de consul, ba chiai din
partea lui e o impertinent& sa pretinla la o asttel de
situatie.

- 252 Inoat propaganda revoluVionara la noi este nesxisten

tat ci ce se intampla ca direcVie revoluVionaraaici,

in cafeaele qi In convorbiri vine de la fondul propriu

eel malt este i un rasunet al situatiei din Co stanties
nopol, undo era cu totul altceva. Acolo pentru
asada
francesa s'a dat o lupta foarte mare i din lupta a-easta au ieit biruitori Iacobinii. Turcii s'au gasit imurcaVi cand trebuiau sa aleaga intre cocarda alba ui cea
tricolors. Cu mentalitatea for qi cO-puVina info.aurVie
pe care o aveau cu privire la Paris, cum puteau interprets ei to ce s'a petrecut in FranVal De alt mintcrj nu
are dealt ea la cineva cronies. lui Dionisie Eclesiarbul
ca sa vada cum s'a oglindit xevoluVia france3a la noi:

Francesii ar fi rasturnat pe "craiul" for ca sa via Bonaparte care s'a instalat paste revolutie ci s4a batut L.roi
eu Rusii supt Napoleon, un om grozav "care se uuia blare pe tun 0 racnia sa sperie pe duymani". El represinta
opinia, micii burghesi de la noi , iar cantecul : "blapoleon Bonaparte sta in pa:Antal de departs" aces- (And era
is Sf.Elena , arata qi o trecere in poesia noastra populara,
$i, daca asupra Romanilor de aici nu s'a exercitat,

printr'o propaganda urmatA, influenVa revolutiei francase sint trei lucluri care trebute saznalate. Uml se patrace cu Romani In Principate iar altul la noi In parte, dar nu cu BomAni.
Intaiu la noi era un norlax de Gre-y, cars Inca dela
ink,eput ei'ietau in legatura cu alti Grtci, di. Oompanii

- 253 sau de aiurea, cart, acegtia, erau patrungi de ideile re-

vclutionare. Eaturalecel dintaiu nume care ni rasare

inainte e Rhigasl). 131 era din Velestino, in partil? Macedoniei, sau in forma arhaica din Pherai, de unde i se
zice: Rhicran Phereos.

Rhigas represinta migcarea revolutionary in sensul

"filosofic" al secolului al XVIII-lea, ca o migcare in
general liberatoare, gi nu national-greceasa, ci iark4i
nu ca o miccare bizantina, cum va fi a lui Alexandru
Ipsilanti, la 1821. Pentru a intelege de ce Ragas eeto
introun fel ci Alexandru Ipsilanti in alt fel, trebuie
s ni dam seed de un fapt: ca la mijloc a trecut Napoleon gi a lasat o traditie de imperialism. Omul dela.
1621 visa deci de un Bizant cu un stapan, care putea
sa fie chiar Tarul, invingator a lui Napoleon, pe card
oameuii de pe la 1790 visau de un fel de republics, nu
A$ zice: cregtina, caci pe Rhigas cregtinismul it in.
fluenteaza foarte putin, cugetarea lui fiind un a.Lestec
de amintiri elenice,de o parte, ci, de alto parte, de
sentiment"filosofic" trances, de unde "Marseilleea" lui
cu: "Treziti-va, fii ai Grecilor". O., in ac9lagi time
cand el lucra in acest sons, intro parte din Rasaritul
Europei, care nu este legata insa cu Verne toastrPtin
Insulele Ionice su)t influenta italiana rasariau profeti
ai vremurilor noi, poeti de mare inspiratie revolutio1) Intr'un recent articol in Revista Istorica d. ,lian
a scormonit scene din viakm contemporaniloi-rui.
Amintirea lui a fost comemorata mai de curand in Grecia

- 254 mark, ca Ugo Foscolo, care a scris in italienegte, autorul

vestitelor "Morminte", care gtia Inca grecegte perfect, gi
cineva care gtia italienegte perfect, dar a scris in grecegte, Salamis, care poseda o culture clasic&, pe care Rhigas
n'a avut-o. Rhigas venise la noi, fiind intrebuinVat ca secretar pe langl Damn, gi pe langa boierul Brancoveanu, a
foot o bucata de vreme gi la consulatul frances. A trait
deci o viaVa pe langa sti5.pani, puVintel ca a lui Dinu Paturica; ba a avut un proces Cu o fate nu gtiu din ce mahala,
careia ii promisesa s'o is de nevasta gi a foot gi candam-

nat pentra aceasta. Dupd aceia s'a agezat la Viena, undo a

tiparit 4i carVi de archeolegie pitorasca, un fel de ictorie romar4ata; "Calatoria tanarului Anacharsis", dar gi Liar-

ta holdovei gi harta Tara Romanegti, din care un exemplar

s'a gEsit, acum catava vreme, intr'o i4sula din Arhipelag.
Traind la Viena, intr'un mediu strabatut de ideile revoluVionare, el a ajuns intr'adevar, de la o bucata de vremelsil
fie represintantul acestor idei revoluVionare. Chiar acum
urea, in "buletinul bocietaVii pentru RevoluVia Francesa",
ultimul numar, este publicat planul lui Rhigas, pe care it
putea isaali orice Frances; el prevede, nu numai partioiparea Grecilor, ci gi a Romanilor, a Sarbilor, a Bulgarilor,
a tuturor cregtinilor orientali, dar nu in calitate de cre.r
tini, ci de Elini gi de rasculaVi impotriva tiraniei tuxcegti. Sultanul nu mai era paganul, nu era cuceritorul, ci
era tiranul, in acelagi fel cum niqte oameni far& simV de

gi atunci s'au publicat lucruri interesante de cage d.Amao

toe qi a1 ii cu cate o informaVie romaneasca.

- 255 dreptate ci far& inteligenfia vedeau in bietul Ludovic al

XVI-lea tiranul de care Fral4a trebuia sa scape neaparat.

Dar, data avem un rasunet al RevoluOei trancese la not

prin Rhigas,_nici vorba de o miocare greceasca in Grecia
on la constantinopol. Miocarea in sensul revol4ionar incape la Bucureoti ci troops la Viena. ESralelismul cu Tudor
Vladimixescu este perfect, acesta pleaca din ptovincia lui,
ca oi Rhigas de la Velestinar vine la Bucureoti pi intalnepte aici, In lumea consulatelor, a negustorilor of a soldaVilor albanesi in serviciul Domnilor nootri pe capitanul
Iordachl care of el era Roman din "Livada Valaha" in vecinftatea muntelui Olimp pi de aceia i se zicea olimpiotul.
$i Rhigas a mars la Viena ca pi Tudor, and acesta a Mcut
juramantul de credin-0. faVa de terie, acel juramant pe temeiul caruia a fost apoi judecat de revolutionari pi executat potrivit cu statutele. iaralelismul intro Tudor oi
peful miocarii greceoti de la sfaroltul sectolului al XVIII lea este evident, of chiar sfaroitul li salana. Tudor a
.cost omorat de footii sai tovarapi, Rhigas a Lost arestat
de poliVia austriaca , dat Turcilor, inchis intro temnita
dela Belgred of zugrumat acolo.
Aceasta insamna o forma de patrundore in Verile noastra
a ideii revolu-Vionare, alaturi de Romani, fara participarea iLtenet. a Romanilor. In Moldova insa aoa ceva nu. se
gaseqte. Iegaturile Moldovei cu Viena ergu foarte rare, CoIonia de orientali din Capitala Austriei cuprindea k.unteni
dar Moldovenii nu mergeau pand acolo pi nu aveau nici-un

. 256 fel de logaturi de convert chiar, de pi in Moldova erau

foarte multi negustori lipscani Inca din secolul al XVIIIlea, de prin apii 1770-80. In cutare desen care Infatipeavi pe visitatorii targului din Lipsca se vede 1111 iclioar,

core poate fi boier sau negustor, pi poate tot apa de bine

sa fie din Iapi, cum poate fi din Bucurepti. Iioldova insagi

avea legaturi cu Polonia, unde se facuse un lucru mare ,

care se ignoreaza pi nu a drept. In acest colt isolat din
Europa asariteana .arise imediat scantaia revolutiei. Folonii erau "filosofi" de foarte multa vreme, pi regale Stanislas Poniatowski, apare ca un represintant al "despotis-

mului luminat" cu spiritul Inaintat; In legatura cu "filosofia" francesai el preside o Academie in Insupisalatul
au din Varpa. 41i refo:ma invatamantulul a fort facuta
aici Lu malt inainte de a se gandi Francesii la schimbarea
invatamantului lor. Admirabil plan de reforma
pcolara cu caracter mai Intins pi cu tinerea in sans a impJ:ejuramilor culturalel Nu este czclus ca reform din Yoldova, in care se amesteca numele unui Sturza, Zcarlat,care fusese in baxonia pentru studii pi a]. mitropolitului
Iacob Stanati , din partile BistriVdi ardelene, reform&
sprijinita pe limbile moderns pi pe ptiin0 sa fie o imitotie a acelui plan din Polonia, in care Domnii Moldove.,nu
cei munteni
igi aveau represintantii pi informatorii for
Apuseni. Maul este La Roche, un altul Giuliani. pe cand
Domnii munteni igi aveau informatori la Viena ca vestitul
von Gentz, una din cele mai vestite personalitati in lumea
,

- 257 politica qi socials a Sfintei AlianVe.

In Polonia regale era in frunte, legatura Intre revoluVionari *1 curte flind foarte strand.. Fara sa aibd calitaVi militare qi farce ea fie un temperament de lupator,
el a ramas nedeepartit de soarta revoluViei, pan& In momentul cand totul a foot pierdut. Dar, in momentul cand trupele ruse:Ai au intrat in Yolonia, regale Prusiei indemna ne.
contenit pe Polpni sa is o atitudine revoluVionara pentru
ca el sa se InfaViqeze ca restabilitor al vechii ordini do
Epoca dominaLa de marea personalitate a lui Koslucruri,
cluszko, care nu in zadar a avut legaturi cu America,fiLld
un La Fayette polon, Atunci pentru intaia Gard revoluVionazi poloni au trecut in Moldova 0i aceasta pe vremea cand
Cara aceasta era stapanita de un Domn tanar, care primise
o educatie apusana, ca qi fratele eau, taiat de Turci In
timpul rtizbolului dela 1768-74, Alexandru Callimachi. Iratele, din parte-i, fusese foarte bucuros ca a putut, intriun
anume momeat, da ospitalitate marelui matematio din Ragusa,
abatole BoLcovich, care povestearte tuna primire pe care
i-au faout-o cei doi f ii a lui loan Teodor CallimachigGrigore-Voda a Yost executat da Turci, pe cand Alexandru a

trait multa vreme, filnd 4i capuchehaie a lui Alexandru

Ipsilanti, avica avea o cunotinVa de lucrari politico
foarte intiLsa, Supt dommia lui, qi Ears ca el sa se Want& inco'no'at de presenta acestor pribegi poloni, -et O.-au
faout in Moldova salaoil de capetenie al propagandei revolutionare, uLutund log6turi cu Turcii, ca sa-i incurce

- 258
intr,un rizboiu cu iii. Ounoaqtem foarte bine toate agitaViile acestea; unul dintre lupt&torii poloni a tiparit
qi memorii in franVuzeqte in vre-o 3 volume 1); prin ale
ca qi prin corespondenVa diplomatic& de la Constantinopol
avem limaririle trebuitoare cu privire la aceste uneltiri
ale celor vent i uneori cu name adev&rate, a1 ii cu false,
ca Denisko qi athVia alVii cars au stat in Iaqi; c&nd se
fAceau intervenVii din partea Rucilor ca s&-i goneasc5., ei
se bagau in provincie, pe la Botcvani , pe la Dorohoiu,
Iat& care era M.O. contingentul revollrtionar inainte
de catastrofa RevoluViei francese. Dar, in acelaqi timp ci
o parte dintre Romani au f oat interesaVi de ideile acestea.
Rom&nii din Ardeal an fort strablituVi de ideile acestea de
prefacere qi se qtie foarte bine aceasta printeo intrea.
g& lucrare a lui Zieglaaer 2) .
InfluenVe. Revolutiei francese nu 10a exercitat intro
seniorii unguri din Ardeal, cars eraa pe o treapt& de Cultura foarte inapoiat& in descrierea unui cantor german
de la inceputul secolului al X3111-lea, se zice c& aceqtia
sam&n& cu feudalii de pe la 1400. Sa" nu -$i inchipuie cine.
vadeci in miqcarea lui Horea, pe de o parte, niqte terani
grosolani, qi, pe de alta, niqte nobili ca oei din Apus,
ci nobilii erau dose on maghiaridin Ardeal cu o mental/.
tate, care nu se deosebia mult de a Veranilor insuqipuineau, beau qi fumau, vorbind qi o latineasc& ingrozitcare.
1) Memoires de Michel Oginski, Paris 1826.
2) bie polittrohe Reformbewegupyn SiebenbUrgen zur it
Josef 's 17 una-leonolals 11 Mena 1885.
Ileac. 17

Ystorie Frof.N.Iorga

-259 -

Intro dOnsii nu era putint& s& se easeasc& un aderent al

'Ideilor noi. InsaSaii-aveau legaturi cu lumea germaneL,

ei se coborau din-oameni liberi, din colonisatori ai oraaelor, un sentiment puternic de libertate a existat totdeeuna la dOnsii.Era ins& *i in,inimele for literature German&
tradusa s u imitate dup&cea francesa,ei s'a intOmplat ast-

fel cl in D t lardele na de la 1?91, s& se discute dupes

exemplul c 1 i dela Paris. In studiul sduZislauer presint6 lucr&rile acestea ca si cum n'ar fi existat o revolutie
fancesi, ca si cum anume atitudini li-ar fi venit SaOlor
de-odata. Ce nu se discuta acolol Intro un moment un Unstir

q cerut, amestecalndu-se in chestiuni de politic& extern&

ea in ()rice parlament modern- era lb momentul and se Ineheia pacea dela bietov - ca Principatele s& tie unite ,au

Utatele babsburgice si, dac& nu se poate face aceasta, cel

putin Sit se cheltuiasc& toate siIinIile pentru ca ele s&
nut treao& la Ru1. Este do ajuns sa se spun& c& se puteau
discuta astfel de lucruri, ca sa-ci dea bine sama cineva
cat se obrasniciser& aceste, State din Ardeal, care -se creeeau de o potriv& cu 'Les Etats" de la It.eis.
Dar RomOnii Ardeleni ei insisi au fosb influentati de
acest spirit. Intro lectie precedent& am ar&tat ce sla

intOmplat pe vremea lui Leopold al II-lea/ el moare la

17921 cOnd a venit Frantz dar inainte de miscarea aceasta,
care- era revolutionary cu indemnul ca veeanii sa is toporul si n'avaleasca in palatele nobililor ca s&-i omoare ,
an fel de continuare a miecdrii lui Loreat Cloaca i Cri-

-260gan, s'a inceroat altaeva decat o migcare de carecter u -

nic sprigniti pe argumente istorice, ci una a unei ideo.

logii de caracter nfilosofic" in care nici pans ast71 nu
se poate fixa exact care a fost intaiul factor.
Noi 4tim ca din Banata plecat la iaris, untie nu-1 pu.
tem =maxi din nenorocire, acel East) lorgovici care a asistat la decapitarea lui Iudovj.c al IVI-lea, dar cunoatem, luerul acesta numai indirect. Alaturi de dansul erau in
SI LaArdaal oameni cagi intrasera in funcViuni Inca dela
ineeputul secolului al ZVIII -lea Leopoldina a II-a, pe ea,
re Romanii o pomeneau necontenit cerand aducerea la inde.
pillar* a favorurilor 4i concesillor prevazute inteacest
act pentru Romani, In schimbul schibarii religioase, nip
ciodata n'a fost executata, dar multi Romani au intrat to.
twit in randurile funcVionarilor din Ardealt Iosif al Ilea a Lost larg in aceasta privinO, el a iptemelat fi ,Ce
ronaneti in cate se Invita nemtrgte, scopul flind scot";
de a creia supuci dt limb& germanI, buni coLtribaaaili 4i
buni soldati. Ste crest gi 0 organisatie a Gzanicarilor,ou
gcoli granicerecti, sus4winuce prin (Janine de paduwi car0
s'au facut in Banat 4i In parVile Bistrivei. Era um fel do
magulire a elementulid romanesc, de nolo vine at ln vocitatatea BistriVei se intalnesc num* de eats de 4araoter late
care unite Impreune rnmesinta aceasta koaxe pentru Rom4,
"Salve .acmuli ftzva herw - "Salut repo ii Romei glcrirs
de odinioarii". Intie acecti funocionan era unul Ionif
he41, neme4 ca ci Buniadegtil. Aceeta era consilier iMe

li

- 261 -

ratesc, a avut un-rol foarte important in ceia ce se numegte firs dreptate, fiindca este un nume dat de advemsari cart
au combiltut

est act: "Suuplex libellus Valachomum" -

"ar

ticle& de plangere", "mica petiVie a Valahilor", adresata

catre Imparat-document
aparut intaia oar& intro brogura
de comuatere a unui Sas invatat Eder, care s'g ridicat cu
argumente de erudiVie impotriva acestor pretenVii "valabe"
Ceia ce, la 1740, se incerease deci in forma religioasa,
sprijinindu-se pe Verani, Vara nici-o intervenVie is Viena
dee6t mai tarziu, prin Vladica Inochentie Micu-Klein cum se
iseLlPa el , s'a reluat intrebuinVandu-se cei doi gefi ai

Biscricii romanesti, episcopul unit, care pe vremea aceia

era bogatul gi luxosul Bob si episcopul stub dat de catro
Curtea din viena Eomanilor ,pentru a nu se plange ca'ortodoxia este fara conducator. S'au inVeles acegtia doi gi au
presintat la 1791 - amanuntele se cunosc foarte bine de cane:
parintele Lupag a presintat toata istoria intervenViilor

la Viena, petiVia acesta in sensul naVitmal omanesc de

sigu., dar in sensul local ardelean. Nu e in ea nimic care
sa loge pe Ardeleni cu Romanii de dincoace cum nu ,e nimic
Ver5nesc gi aici este o deosebire fundamentals gi fate: de

Lorea, Clogca gi Crigan gi fat& de planul luijeopold al

II-lea de a ridica pe Vemani impotrivacastelelor.Este o
migcare de inteleotuali care se Vine in margenile ideilor
"filosofice" gi care Vintegte la anumite forme constituionale: Romanii sI Ile mecunoscuVi ca naViune, sa nu se

-262facd nicio deosabire Intre dangii pi ceilalti. Acestea sunt

insd ideile RevoluViei francese, care au primit pe Evrei pa.
na atunci in afard de cetatea francesd,,,pe and Englezii .nu
primIau in vista public& pe Irlandesi pentru ca erau catoliei, 2e de altd parte, ei cereau ca Cara sd fie oranduita alt
fel, tot trecutul sa dispard, nu se vorbegte 4e be de trecut, nici de trecutul celalt, nici de trecutul Rom5niloronatural; se afirm& ca Romanii sunt locuiuorii-vechi ai Varii,
dar ru pe baza trecutulLi lox, ci pe aceia a drepturilor ele
mentare, a drepturilor omului gi a cetdVeanului se core re.
cunoapterea for. i un, articol ne trimete drept la discuViile Adundrii Legislative dela Paris, Se cerea ca in lovul
comitatelor de odinioard s se, fact), allele care s se nuneas-

cd dupd rauri, dupa munVi, - sifitemul depatamentelor din

FranVa undo se desfiinvaserd provinciile, alcftuindu-se aces-

te patrate in al cdrox centru ce gasea totdeaana pi administ-atorul pi judeatorli pi episcopul.

Ar fi foarte interesant sa sefacd pentru "Supplex L1bellus Valahoruz" o asemnare eL ideile revoluViei france-

intocmai cum &a f&cut, in tiupul din urmh o asenAnare intre ideile constituVionale din Moldevc de la 1822 pi
Intre ale 2avoluViei francese. Ceia ce vox face LolaoveniJ
mai tarziu oopiind ceia ce se petrecuse ID FranVa, au falcut
deci Ardelenii Lu acest "Supplex Libellun" presintat de epis
cop ca cef constitutional al naViunii. Dar nu trubuie O. se
creadd cd aceasta a plecat din cancelaxia episcopald, ci a
jporait dintr'o lume laic nu Inc. Indestul do cunoacuth in
se

ce priveste originele ei 4i felul cum a intrat in leg/I:tura

(mApusul-

eDG)
Napoleon si Romanii.

In lectia aceasta trebuie sa pregiitim oarecum epoca

napoleoneangt cu atitudinea pe care a avut-o natia noastra

fata de schimblirile acelea, asa de marl, din Franta i din
toat6 Europa, prin atitudine , care nu este totdeauna ace-

ci pe care in deosebite timpuri a avut-o acela care

de la o bucati de vreme a Lost Imp&rat al Francesilor.
Trebuie de vizut deci intau care a Lost starea de
spirit la not fat& de prefacerea din Franta gig al doilea,
care este momentul exact and Napoleon , s&-i zicem asa ,
iasi

chiar pentru timpul cand era pram Consul, a inceput sa aib interes pentru terile noastre.
Daci ar fi sa presint lucrurile acestea didactic,evident c& interesul nu ar fi acelasiodar, daca se puns intlebarea ass., se poate sA fie un interes nou. i fiindca aces-

tea sue* lectii de istorie universals- amestecandu-se si

vista terilor noastre, cxed ca nu ar fi rau sa se spuie ea-

- 264 -

to ceva despre felul cum mi se pare a mi se infaliga, insa

persoeialitatea lui Napoleon, cu privire la care s'a eerie
in timpul din urmd, degi in.ceia ce privecte faptele, crec
ca nimeni nu va merge mai departe dealt carVile lui Preder

Lasson, care sunt 8.0 de frumoase, dar, in ce privete interpretarea, nu este din cale afar& mult nisi la Masson.
Se pastreaza iu admirarea omului de geniu pgrerea 01.
el ar fi rgsarit Vara nici-un fe: de legatura cu societate
fiind lasat de Damnez..)u anume ca sa guNerneze societatea;
gi ea nu 1-ar fi influenVat de loc, ace, ca ace/3sta minte e
traordinara, aceasta voinVa neinfranta ar i revaiuVionat
lumea intriun chip minunat, consolidlind ceig ce Pate foarte adevarat, RevoluVia francesa, care iara dtinsul ar fi ra
mas, in ce priveste cuceririle
iar nu nebuaiile i grew
Tile ei , in aier. El 11186 a stiut ce este de conservat si
,

ce este de inVaturat. Ce este de inlaturat a lesat vlemii

ed mature, si ce este de conservat a cuprins in codurile pc
care le suferim foarte greu astazi, pentru e a societatea
are ct. desavarire alts alcatuire i alte nevoi, iar el ne

Vine incuiag in codurile i asezamintele lui, care unele

sunt bune, altele mai puvin bune pricum e centralismul exce
siv care este facut anume pentru omul de geniu, iar ceilall
care nu Bunt oameni de
niu nu tiu ce ea faca din el.
Mie mi se pare, uitandu,ma atent ci ceutgind sa m4 scv
turi de prejudeaVile care apasa asupra inVelegerii lui, c.
mai mult l'a cerut societatea pe dansul intr'un anume rod,

- 265 i .e. impus ea o anumitil directie VI 1-a pustinut in anumi-

te sfortari, cleat ca el sa fi venit cu un anume plan,oare plan de tinereta, prefacut intro teorie oarecare,cum
este tecoria din "Mein Kampf" a lui Hitler, s'ar fi aplicat pe uria, cand imprejumarile ar fi Post favorabile.Mi
se pare ca nu este aga.
In ce privegte Incoputurile lui, asupra carora ne o.
prim in treacit, ceva nu s'a Mut, care trebuia ca se fa.
ct.: primul capitol din viata lui Napoleon nu 1-a Mut nimeni. Aceasta ar putea face numai cineva care sa fi stat
la Ajaccio, capitala insulei Corsica gi 85, fi muncit mai
multi ani de zile in archivele locale, ajundind a cunoagte spiritul acestei insule. Pentru aceasta ar fi trebuit
84 se cunoasa gi ceva cu privire la rudele lui, fiindcfc
multe lucruri pe care cineva le ascunde bine, fiindca este
mai inteligent, se recunoso mult mai bine la rude care,
fiind mai proaste, sunt mai sincere i lucrul ieee la iveara gi ceva relativ la Corsica de atunci, in care a crescut,
Corsica tatalui si a mamei lui, ale ceirei scrisori s'au ti-

parit acum in urma, colectie foarte interesanta , de vre-o

trei cute de scrisori ale Laetitiei, necunoscute pawl scum. Ar trebui ed se Ole ce era Laetitia Buonaparte nu
dupa cum vorbia ca mane unui dictator gi Imparat, ci cum
u Post dela inceput. Ea a avut o modest& carierti, intent,,AntA ; era o femeie frumoasti gi guvernatorul insulei de
a bagat-o de samA gi aqa de bine, !moat in faMabJeni.
lia lui Napoleon erau unii earl spunea ca el nu este fiul

-266-

tatalui sau, ci al guvernatorului. Daca figura lui, Nael a murit de aceiag boala ca
poleon este a mamei,
gi tatal ski, de cancer, tin lucru este sigur, ca aceaeta societate din Ajaccio in a doua jumatate a secolu-

lui al XVIII-lea ar trebui sa tie foarte bine cunosouta.

Dar este cineva aga de orbit de stralucirea lui Na...

.

poleon, IncAt nu se uita de 100 la inaintagi. Nu-i vonba insa numai de tats gi mama, dar ar trebui de vazut
inaintagiit fiindca se poate intampla, cum se intamplA
fizicegte adesea on - se intampla gi moral aga ceva ca el sa fi samanat cu un inaintag foarte departat.Ereditatea are capricii foarte curioase. Se tie ca 4amilia era originara din Toscana, dar acestea suet luoruri
care se presinta foarte vag. Se tie tot aga ca -Canarul a invatat intr'o gcoala militara foarte mica gi
destul de proasta in care nu se preda mare lucru, la
Brienne . Eu am rams uimit and, rasfoind o culegere
de facsimile publicate la Nancy, care cuprindea lucruri
din archivele de acolo, am vazut o sorisoare a lui Bonaparte din Egipt in care nu este ortografie mai de
loc; impresia pe care o face acel care a scris-o este
deplorabild; cel cu piramidele, ea biruinVa oontra lamelacilor, se presinta ca un sublocotenent incepator,
cu toate ca era acum general pi comanda o armata Intrea.

gel, De o naivitate sa rai ci sa plAngi. Era adTesata

catro unul din fraVii sai, , gi in ea se plange ca losefina nu se poarta bine. (In cele patru frumoase confe.

267

rinVe ale lui Masson ea se infAtipeazA foarte rAu, nu

pentru un trecut cunoacut de toot& lumea, ci mai ales
dup& cAderea lui Napoleon, cand a primit pe Aliati in
case e1, la Malmaison pi i-a magulit in toate felurile, avAnd chiar, intriun moment , ideia de a cAptiga

earina

ei ,Hortensa, mama lui Napoleon al M.-lea pi fKcAnd dar Tarulul

nu ptiu ce desemne ti carnete ale Hortense;, care a fost
pe Tarul Alexandru, dacti nu pentru

foarte sapAratA pi se pregAtia, atunci cAnd sla.inbol.

avit, ca s& moara, sa facA o vizitA lui Ludovic al
XVIII-lea pentru a-i cere s& pAstreze anumite pensiuni
pi pentru Bortensa titlul do duces4 de Saint Leu pe ca..

re 1-a purtat in tot timpul restauratiei pi, nu mumai

at&t, dar lucru foarte trist, a admis sa nu i se cpun5
Bortensei nici "fosta reginA a Olandei, nici so- ie a lui
Ludovic Bonaparte, ci simplu M-me de Beauharnais).
Iosefina in acel timp dAdea motive de nemultAmire
soVulul ei pi el o spunea foarte acoperit, dar plangAcios: atata am, un Irate, dacA-1 pierd , cu tine mai
ri(man? Firamidele, miile de ani care contempleaed de
acolo pi ecrisoarea cdtre fratele lui e un contrast
foarte nepleout.
Asemenea lucruri serves() in sgrijinutezatinele
ca Napoleon este un om ridicat de vantul vremii, avdnd
Virg. indoiaIA insupiri exceptionaie, insa el F.2 fi murit cu insupirile acestea fkr s6 se_pocl:Z" ridica,da-

cA nu ar fi lost acel vAnt al vremii.

- 268 -

Pleand de acolo, de la ikienne'- qi nu exist&

nioio carte in ce privegte qcoala military dela Briennel
in care el n'a str&luoit de loc, ca bursier sprijinit
de nu qtiu ciae , a avut qi o afacere de ATagoste; nu
s'a interesat cineva in de ajuns, de aceia pe care voise sao ia. Pe atunci a acut gi literaturl: "Ie souper
de Beaucaire" gi alte scrise in genul lui Jean Jacques
Rousseau, da2 un Rousseau peste mAsur& de sentimental,
de epos. Niol un critic literar nu s'a ocupat de aceost& parte din sufletul lui si el mai taziu a fost un
mare scriito-.2 prin scurtimea sentinVelor sale, in care
ins& nu e niciodat& o imagine, un cuvint nou, o intorsaturA de frasi originali; se vede foarte bine gi omul
care la inceout nu a vorbit aga, pentruc& el a vorbit
dialeotul cozsican, fiind un adevarat Corsican, ca gi
tatal sau, 01 sentimente contra Franciei, fiind in leeitur& cu veatitul Paoli, pregedintele republicei ctrsicane. Nalsout patine zile dup& ce Corsica a ajuns s&
fie francesd, de unde se spune c& s'a n&saut tocmai
tend trebuia ca s fie Frances de nagtere, el a vrut
sa scrie istoria insulei gi i-a scris lui Paoli, intrebandu-1 unde ar fi izvoarele istorice. Natural c&
Frandesii n'au nici-un interes s& presinte partea a-

ceasta. Dar Etalienii ar putea s'o fac& ei.

Totugi literatura aceasta nu este lipsit& de un
anume interes, de gi nimeni nu s'a oprit asupra ei,
pare& se jeneaz& cineva, atat se inf&Vigeaz& el de

- 269 -

neajutat

de inferior in anii acegtia dfintdiu, atat

de puVin se noate strdvedea ce era s& fie in viitor,
,

incat nimanui nu-i place, pare& ar fi-un act de inpietate a se ocupa de aceasta parte.
Dupa ce s'a terminat partea aceasta din viaVa lal

mai este Inca una, aceia cdnd el era tinut) ca sd nu

zicem: intreVinut, de Iosefina gi Iosefina, la randul
ei, ca sa poatd. Vineagi intreVinea, trebuia gi ea sh
fie Vinutd gi IntreVinutd, pentru ca nu avea nicio profesie. SituaVia unul ofiVer in "demisolde ca Bonapazt2t
slab, prdpadit, descurajat, fdrd nici o ideie de viitor.
Va inchipuiti eroul care ar fi tagnit de la inceput ,

care ar fi suit treapta de treaptd pan& ce a ajuns sus,

dar el cauta un sprijin material ui -i era indifement de
undo is banii, din dreapta, din stanga, raw.tntand in lcedturd cu o female a cdrii viaVa o cunotea, pentru ca
nu era nici-o altd posibilitate pentru dansul. La you lon, &Ind Englesii, au vrut sa se instaleze, el a avut
un oarecare rol.
Se gtie care a fost momentul care a hotarat carie-

ra lui; intr'o vreme cAnd twit& lumea se speria de manifestatii pe stradd, cineva s'a adresat la d,Snsul,ofiVerul fir& ,.omandd, ardtandu-i ca fobourgul cutare vine
s atace Adunarea, care ajunsese un centru de dreapta.
Conveinia plat-wind de mult vagul ei iacobinism, gi, tocmai din causa aceasta credeau cei din dreapta c& o pot
rasturna. $i, pe cand mallifestaVii se incolonau, cum se

-270-

obignuiegte gi acuma, dar Bonaparte nu se speria de aga

ceva, gi, cum Maga Unsul era cineva care i-a Lost cumLat gi din care a facut aproape un rege al Spaniel, gi
pe lama un rege al Beapolului: IJachim Murat, gi acesta
era un foarte bun calaret, el s'a dus gi a adus de undeva cateva tunuri gi le-a agezat acolo; manifestantii erau depringi:"tim not ce sunt tunurile, tunurile nu
sunt pentru poi", dar s'a int&mplat ca au Post pentru
dangii; s'a fAcut semnul, s'a -bras, in fruntea coloanei
a incepui; o oarecare-nesiguraata gi apoi au fugit toti

ca pui de potirniche. In felul acesta Bonaparte, a ajuns

sa as impunA ca om de autoritate gi acesta este inceputul carierei lui. Fart& aceasta ar fi murit mic ofiter,

uitat intr'un colt

traind in imprejurarile acestea gre-

le.

A urmat in Italia, campania aceia stAlucita care

a dus la incheierea pficii dela Campo Formic care a risbunat pe Francesi de toate infrangerile for *i p, umilit
addnc Casa de Austria. Se admir& resursele lui straterice, cari de sigur sunt interesante, dar mai interesant
cleat felul cum a ca*tigat biruinta, este altceva:cum
a administrat Italia. Lipsegte o carte bund in ce privegte administraVia lui acolo unde el n'a Lost numai
un general mergAnd la rasboiu, ci guvernatorul, administratorul, monarhul, am nice, al armatei sale. Acolo
a invatat el a guverna o Vara', dupe ce invatase a guverna o armata, care, trebuie sa se spuie,de multi ani de

- 271zile DU mai era deprinsa sa fie guvernata. Acolo a Post

practice lui de viitor Imparat, far& de care nu se InVelege nimio, fiindca de obiceiu lumea isi inchipuie

aqa: s'a Intors din Egipt, gest care se putea face numai In situatia lui i a generalilor de atunci,pentru
ca altfel trebuia sa-1 atepte la debarcarea in Franta,
judecarea, punerea la zid si impu4carea, eaci era un
general care igi parasise armata, ameninVa sa cads in
captivitatea euglesa si el nu ceruse vole de la nimeni,
nevroind, de mult, sit recunoasca nici-o autoritate, Ica
inchipuie apoi cineva ca a venit la Paris cu un plan;
venise fiindca vedea ca lucrurile In Egipt se incurca,
venise in credinta ca va gasi la Paris ceva pentru clanVa fl existat i o corespondenVa secret& ca sa
afle ca un astfel de rol se poate juca. Este qi legenda felului cum a venit cu soldavii lui, a intrat In Adunarea color 500 - erau dupe. noua Constituvie doll& aduntai: erau Batranii, les Anciens si lee "cinq cents"
La Paris nu-i convenia lui Bonaparte sa-i impraqtie,Cas
in ConstituVie se prevedea ca, data este un pericol
pentru Etat, atunoi una din Adunari, les Anciens isi
sul

poate stramuta sedintile, yi ale for O. ale celorlalVi,

in atara de Paris, de aici stramutarea la Saint-Cloud,
in o OranGerie. Pi aici el i-ar fi avut planul, dar

nu era planul lui, ci era al direetorului Barras,prietenul Iceefipei, care isi inchipuia oa-1 IntrebuinVeaza ea un instrument; qi, daca a reu0.t Bonaparte , Oa

- 272 reugit din causa insugirilor lui personale, ci atunci

cand a intrat inguntru a dat (aliment. Fu era nici cu
trupele sale, care erau In Egipt, ci cu trupa generalu-

lui Augereau, un om total sargit, gi trupele nu

luptasera de-atata vreme. Bonaparte a intrat inauntru
si.a vrut s #ina un discrus, dar discursul, i-a ramas
in gtit gi nu 1-a putut termina. Mititel, slab, nervos,
cum era, n'a putut soune nimic, Deputatii 1-au batut gi
1-au dat efara, Dar un om care a fost batut se infatigeaza slab faVa de public, un om ronit, acela e simpaticoi atunci marele actor s'a zgariat gi a aparut Insangerat. De aici povestea cu stiletul Cesarului, se
imita antichitatea, idele lui larte. Dar nu erau stilete, qi a doua zi s' au gasit prin maracini togele for
romane far& nici-un stilet. karele noroc al lui Bona"
parte a fost acela ea pregedintele Adunarii, care el
it satuise pima atunci Lucian, fratele lui, singurul
frate fat& de care n'a fost recunoscator, un foarte nobil, a carui viata i a fost scrisa, nevrand sa se foloseasca de domnia fratelui sau, Lucian, zic, a Vinut
discursul pe care generalul nu 1-a putut face. Ola adresat solda'ilor: nuitaVi-va la dansul, este generalul vostru, au vrut sa-1 omoaren, y4. atunci au intrat
grenadierii in Adunare ci acegtiat cum au vazut varful
baionetelor, au fugit pe fereastra. A doua zi s'a rea.
lisat planul de noua organisare, cu un consul care nu.
mia el pe colegii sai, qi de fapt, este stdpanul Fran.

-273()tett cu anumits schimbari in mecanismul acestor Adunftri. Aluns dictatorul Franciei, Bonaparte a avut de si-

gur numal un gana; 1i ajungeau victorille pe care le caqtigase, Ili el voigt n4 stabileasea Prelate..

sA-1 dea o a4e

zare denlina, pe care n' 0 avuse pan& atungi. Aceasta

este opera la care s'a gandit_si el a cost omul cel mai

fericit cand s'a incheiat la 1802 pacea dela Amiens cu

Anglia, dar el nu stia ca Anglia nu este o veva cu care

sa se xncheie o pace statornicA. Ce este petecul de hArtie de care s'a vorbit la ]Derlin la inceputul rtisboiului celei mare? Dar nimeni n'a considerat tratatele aai
mult ca petece de hiartie

far& de valeare dectit Anglia

cand are interesul contras si se bate prin altii,

Dace a PUtiV sa Baca otparier4 ao de extraordinary

lonararte ci sa ajunga stapanul celei mai maxi, ParVl
din Europa, cu ambiVia de a guverna gi restul lumii
aceasta se datoregte unei nevoi a society ii francese si
a societatii europene in general. 0 societate cutremurata, scoasa din toate VAVAnele ci rosturile ei, o societate care nu etia ce o acteaptil a doua zi, o societate al aril trecut, a arii tradiVie fuseserA desfiinVate cu desAvOgire, gi care doria, cum area office
societate de _la o bucata de vreme, liniste - cand este
liniste prea multa, incepe apoi a deveni nervoasa. Avea
nevoie de nu-stttAn. Astfel Napoleon a fost pregAtit,
cultivat si.instruit pentru rolul s'au, de societatea
contemporanti. 0 societate poste ski &imam& intr'un anume om elemente de genius aar desvoltarea complete a
,

- 274 geniului nu se poate face decat numai atunci cand so.

cietatea insai d& conditiile trebuitoare pentru aceasta.

Care a foot ins&. felul de a intelege pe Napoleon

a poporului roman? Sau mai bine, poporul nostru, care
nu traia in aceiaqi Cara, ci in cele dau& rrincipate
*i in statele austriece - Basarabia eta desflcut in
timpul st&panirii lui Napoleon - dar Bucovina era desflacuta de mai multi. vremo gi Ardealul nu facuse niciodata parte din Statul romanesc, cum a consideral acest
fenomen al lui Napoleon?
Intaiu trebuie un lucru de caracter general. Noi
ni Inchipuim c& aces can au Post contimporanii tinui
om, ai urfor evenimente ii judecau aka cum judecam noi.
-Dar nu este ave. Oameni cari in timpul for au treout
neobservati ajung sa capete pentru noi o important&
foarte mare O. oameni al c&ror nume era in Eliza tuturor ajung sa fie cu desavargire indiferenti pentru noi.

Credeti c& pretutindeni geniul lui Napoleon a foot recuboacut? Dar ce buna -carte ar fig "Geniul lui Napoleor
i opinia public& din Europa pe vremea lui". Pentru aceasta ar fi trebuit sa se intrebuinteze foarve m4lte
gazete ci cantece satirice gi caricaturi, care erau
foa4e bine represintate mai ales in Anglia, Ina de pe
vremea acela apalrea vestita gaseta Punch. Cand it consider& cineva pe Bonaparte in caricature englesa, atuncea noate s&-qi dea same tu cat despret era socbtit
Fast. 18 Isporie Prof.N..4oree

- 275 el de insularii aceqtia. Nioi data Englesii nu 1,au

recunoscut pe daneul ca pe un om intr,adevar exceptio.

nal; pentru ditn4ii era um earlatan, un "teatralist" care putea s incele un alt public, da, un public aga de
inteligent i pAtrunzator ca publicul engles, nu; aqa
incat la orice manifestare a lui se zicea in englezeyte ceva care corespunde cu frautuzescul, "A d'autres ".
Nu respectau nici macar tipul lui fisic, not 11 vedem
putintel cu un tip pe care nu 1-a avut niciodata, dealt
doar mai mult eau mai putin ciltre sfArgit, ca in masca
lui de mort, care este foarte impresionantA, InteadevAx a unui Cesar, dar In anii de la inceput nu era de
be aka cum 1-a infaVicat Canova; era un oareoare viclecug la dansul, in ordinul ca un anume tip imperial
sh se rAspAndeasc4 dar numai acela, altele nefiind Ingaduite. Refusand falsificarea liniilor figurii lui,
Englesii apucaserA tipul de la inceput, cu pArul lung:
"Le gorse aux cheveux plats", cum spunea, in satirele
lui Auguste Barbier qi pang la sfarcit 1-au retinut.aqa.
Clasele populare dTn Rusia ni-1 InfAVigau la 1812 ca
pe Anietbrist care a cAzut asupra lor. In anumite cercuri din nobilima a Franciei, Napoleon nu s'a impus Diciodat6,4, and a cAzut, &Au gAsit atAVia capabili
s. scrie cArVi neroade clutAnd sA-1 inlAture din istoria Franciei. $i eu am vAzut o carte de acestea de istorie pentru ccoli In care domnia lui era redusA cu deEavarire , O. este gluma aceia, care se sprijinai pe un

- 276 -

lucru adevArat:je Marquis de Bonaparte commandant en

chef de ses armies de Sa Majeste le Wig. Pang, la ear*it, Iosefina, cand era in tandrete dupes divort ii zicea Bonaparte" devi Incepuse cu "Sire". Dar pentru mama lui, el ramdsese tot 4"Buonaparte" de odimioara qi
Al-ale Mire pronunta "Buonaparte" ca In Corsica.
Felul de a considera pe Napoleon variazd deci dupd taxi. In ce priverte terile noastre,,trebuie 6a tin& cineva sama de deosebitele categorii din care se
compune societatea romaneascA. Erau multi boieri cariboieri crescutLde preceptori francesitcainVelegeau
ri cetiserd literaturA francesa, can primiau-gazete
trances*, de *i nu erau multi can sit fi calatorit in
straindtate,-dar boierul Dudescu era cunoscut suet raportul visitei pe tare a filicut-o la saris, intovarUit
de inriitorul de memorii Lagarde cu care devenise formal "irate de drum)", ceremonie pe care Lagarde o descrie intro scrisoare a sa. Dudescu plecase cu calea*-

ca lui, cu bucAtaxul lui,cu feciorul lui gi ajungand

la Viena, cum avea un *al foarte frumos cu care era
incins vi pe care 11 admirau doamnele, 1-a oferit la
masa. , acestora, lasand sa-i cads imbrAcamintea. lam
la Paris,legenda spune ca el a invitet pe Napoleon acasA la dansul- evident ca Napoleon nu lea dus sa-1
vada pe Dudescu - gi in loc s& fi aqternat nisip pc
stradd, a pus zahAr ca sa arAte cat este el de bogat

- 277 .
0. cat de putin 11 pash 111i dp galbenii cu zimti adugi

din Tara RomaneascA. Boieri au Lars la raris cu planuile de reformare a vietii vailox noastre, presintind
dorintele natiunii vilael moldovena,si muntene.

Deci era in lumea aceasta poiereascd_gi dorinta

ae A merle in Apus gi un respect plin de admiratie fat& de persoana omului eytraordinar. Nu erau boierii
nostri, cum fusesera odinioarA, nigte luptAtori, nigte
tavaleri, dar riimAsese rasaplucru-rar gi pretios,
Boioxii acegtia au avut Simtul lui Napoleon,
1. aceus aLasura in care,dintre Oreci, au fost unit care Vpla intales, urecii erau ae foarte mulie zeluri ,nu
poate fi o mai mare gresealA decAt de a consider. In
present sau trecut un popor ca gi cum n'ar ezista deosebiri de acestea.Grecii din Moreia ereiu nigto terani,
cei din Blair adesea nigte banditi. Grecii din Constan tinopol insi oameni la nivelul epocii lor, gi multi
dintre boiorii nogtri, de alt minteri, participau la
aceasta vista a Fanariotilor. Una din cele dintAiu ctuVi pe care am intentia s'o fac eete aceia privitoaze
la Fanax. In ea voiu dovedi cat de sus statea Fanarul,
cu oamenii dinguntru, oricare ar fi fost rasa lor, rata de corespunzAtorii lor din Europa. Ceti
Ma.
moriile surorii lui Frederic al II-lea, maigiafina de
Beireuth, cu mama ei care o lAsa BA moax4 de foame, Cu
socrul care era Bata a Ipvi cu umnii pe fiu gi yeti
ocunoagte ca fanarictul
om dectept, era ci un om
,

.278-bine aresout, care n'ar fi fost capabfl nit:iodate. do

apa cave..

Anituri de hoieri erau negustori purtaVi.prin

toata iumua. Nu-pi db. same cineva in de a June opt de
mare era valoarea negustorilor Romfini de la incepu-,
tul secolului al XIX-lea, av&nd legftturi cu recta cu
Viena, cu Triestul, cu Pa.iisul, urmend corespondent
rereasca dc.r cunoscand de multe on pi limaile aeusene. am avut in trecutul nosuiu cateva figuri de negustori interesante, cum se vede din amintirile ooierului 'varnav", care in tinereVe a fost cE.1-6 de prtovAlie la Ducuepti. In4uhtru se vede ce insamna aceasta daze' care as oucura de o lung& autonomie, avand
judecatile ei.
Aveau legaturi cu consulatele, multi dintre danpii erau supupi "suditin la lusi;la austria, la Francesi i, cetitori asidui ai gazetelor ,aveau amumite
idei politice.
Nu trebuie sa ni infiVipam societatea nuastra in
epaca napoleoniana ca o categorie de orientali ramapi
in urma, incapabili de a pricepe pi de a prevedea ceva. Este adevarat c& negubtoril acectia nu aveau preOcupaViile nuVionale ale ooierilpr, fiindch ei erau un
element international, continuatori ai vechiului co
merV cizantin, pi nu se poate inVelege de alt minteri,
cum am spus, burghesia aceasta f6r6 originea ei bizar,

-279-

, care este foarte

important&

ci merit totdeauna

considerata.
D oa ar fi fost la not olarmata.", o adevarata arms-

a ,f ie

ta, atu of luorurile ar fi fost cu totul aitfel, dam

of nu aveam pe vremea aceia cleat trupe de politie;
Domnul era pizit de arnauti, dintre cari,unii nu. erau
am uti de rasa, ca acel ca."pitan Iordp.chi care s'a a-

runcat la 1821 in aier, la Secu, care l'a introdus in

Eterie pe Tudor, care era din Livada Romanilor din peninsula Balcanica undo este muntele Olimp, el era un
Romtin din peninsula Balcanicti, tin om foarte remarcabil clipitanul Iordachi, Noi nu-i cunoa0em indeajuns
pe oamenii dela. 1821, erau ci alti.. Se Ole ca Tudor
a t'ost tradat de Prodan, Lachedonsqhi ci de acest capital.) Igirachi, Pe Prodan 1-am gasit amestecat in incer-

tin/ mai vechi de revolutie in 'Peninsula Balcanicii.

In ceia ce4privegte pe teranii, al acei cari se
ridicasera. din mediul lor, mahalagii, sunt

ti pr .n acel

reip_resinta-

Dionisielecle-siarhul dela eoisconia de la

2.1mnic, cu ce spline in _cronica lui vrute i nevrute,

iensur istori2-al )u4 Napoleon e fast eirrttit mai

mult de terabii acestia, sari ei In canteoul popular de
care au-vorbit alta data nu ounoot eau nisi. pe Vo.
da-lpsilanti, nici pe

Vodb."-Mcvazio nici pe Voda-Cara-

sea, pe care it puneau in versuri Soierii, adversarii

batandu-ci joo de ditnsu/ neintroducandu-i nici
intr'un cginteo de lauda sad de batjociarti, _Re c-And rilui,

4`'

pe revoltatii

contra societdtil.

pe hattd cis In-

- 280 -

trio conferintaflespre poesia epics a noastra la Bruyt]

les, am aratat cat de fapt, in imaginaVia poporului,
haiducul, agezat in codru pe bucata de Damn, pe trun
chiul de copac, era adevaratul Domn al poporului nobt4(
gi nu Fanariotul infipt in Scaunul lui de stralucire.
Pe langa acesti represintanti at vitejiei ro
gtilet
agesau pe omul minunat pe care-1 vedeau in "fundul
sului", in nu gtiu ce mare aepartata, ca acexa care t-kr

fi voit pentru toate naViugile un alt victor,

FLANURIL3 LUI NAPOLEON

I SUD-ESTUL EUROPEAN

I.,!Sistemul"napoleonian in el Insuci.

Cand Napoleon a ajuns sa aiba siatul lucrurilor

din Sud-estul european, cand a avut o informaVie oarr-

care asupra realitaVilor de aici gi cand gi-a simVit

nevoia de a introduce In programul act iunii lui un capitol care sa privaasca aceste regiuni? 1111 este vorba numai de Romani; legaturile lui Napoleon au fost
daatul da_atrAuselmult mai stranse AeCat e4glea cu
nai, cu Grecii din balcani, ci aceabua pen-uruca Grecii
aveau raporturi ae multe feluri cu Apusul, care nou'

-281ni lipseau, unele in total, altele in cea mai pare parte. Ineaturile cu blavii_din Peninsula Balcanica a Post
nu mai in ce privegte o parte dintre d&ngii, cei dela

Adriatica; nu se poate vorbi astfel de legaturi cu BulGarii, data fiind forma Inc& absolut inferioar& in care
se g4sia -Wet& viata poporului sulg&resc , dal nici pe
barbi nu i-a latrodust cu toat& rfiscoala, Inc. din
1304, a lui Caragheorghe , in programul slim, cum intro.
dusese pe CroaVi, pe cari impreun& cu 61ovenii gi cu elementele din Dalmatia, voia sd-i faces s& Intro in_ for,

matiunea lui "ilirica". Si, cu privire la aceste provin-aillirice"cste ue ajuns s& amintesc un numb, foarte

cunoscut la Jugoslavi,pecarel-au acoperit ins& de b&nui4-li ea in anii doi din 1.,,.14.o, al lui Ludovit Gaj, care

a Great insugi spizitul "Ulric"

Nu e vorba deci numai de capitolul rom&nesc, care
n'a avut, de alt minteri, decat o important& cu totul
secundarg in viata general& a Europei, ci este vorba
de o politic& general& a lui NapolnonI gi dupes proclamarea Imperiului gi chiar inainte de aceasta, fiindc&
este acelagi om.
Dar, inainte de aceasta, ag vrea sa vg. inf&tigez

unele consideratii de caracter general care mi se par

necesare ca as se inteleag& multe lucruri care f&r& aceasta aunt neintelese eau intelese fals, ceiace este
gi mai riu. Noi avem in istorie un gray defect, care

- 282 -

acesta se intalneste ci pentru epooi mai vechi 4i

pentru Tlemea contemporana gi deci pentru aceasta perioada din epoca nowa cu care incepem, anuire, stdrile
de astazi is proiactam in trecut gi ni inchipuim ea aceia ce exists astazi a existat si alts data. Dar lucruri care ni se par noua cu desavarsire naturale e"au din acelea la care nu se gandia nimeni in alts vremuri sau cugetarea asupra acestor lucruri era ioarte
viz& i saperficiala, fiindca nici cugetarea politica
nu merseae aga de deParte ca in momentul de fata sit
1)4 langa aceasta, lipsiau elementele de informaVie cele mai naturals.
1'oi vorbim de "sistemul" lui Napoleon, si el inskigi a vorbit neeontenit de acest "sistem", a fost foar
to mandru de el si a ramas convins cansistemul" lu.i a
fost foarte bun, numai cat lumea nu l'a InVeles; and
era la 8f. Elena el vorbia Inca de "sisternul" acesta.
be poste nice ca orice siatem in politica. orice sisica. emarromia, gi
tem de politica interna si ae pu
orice sistem in ce priveste politica externs este in
Si insugi o eroare, Sistemul presupune anumite princi-

pii neschimbate care, orice s'ar intampla, raman, el

presupune un camp bine determinat asupra carnia se intinde o aeViune, pe cand in realitatea lucrurilor aunt
unele elemente pe care contai gi care pleaca, gi Bunt
alto elements pe care nu contai si cari vin. Sistemul

- 283 presupune ci anumite metode care pot fi bune intrlun

moment gi pot Ot nu fie bune in altul, Qi mai ales aca

el cuorinde o conceptie brutal& si InRust-materialists,
_Adec& aceea ca oamenii aunt condugi numai de interesele_lor, care pot fi antArite, numerotate, trecutepe
anumite liste gi ceia ce se petrece in sufletul omenesc e In cea mai mare incalculabil; abia poti s6 primzit unele elemente dintr'Insul, sate folosegti de On-,
sele sau &ICA aunt rele, BA cauti sA impiedeci desvoltarea lor.
$i napoleon a putut vedea Oe pe urma campaniei
din Rusia ce insamiA o stare de spirit. FAcuse o gregeaU de psihologie in aceasta campanie din 1812 gi el
n'a fost lumina de alt ceva dealt de el Insugi in socot ala gresitA_pe .care

11

Muse despre psihologia lui

Alexandru I-iu. Avusese ideia at Tarul e atilt de Ivor

- crezuse cA-1 aunoagte fiindc& 1-a vA.
de influentat

zut de arteva ori.gi avea anumite informatii pe care i

le dAduse cutare ambasador al lui Alexandru la Paris,
at este de ajuns sa aparA cineva cu un aier splimos ca
al lui, pentruca imediat adversarul BA se inmoaie. Nu
e vorba InsA numai de aceasta, dar mai sunt qt oameni
in jurul unui &uveran pe cari nu-i poti cti cum sunt
gi cari contribute la decisie, gi influente anonime
se exercit gi ele.
Din causa aceasta Napoleon, care fAcuse o expoditie de intimidare gi n'a putut intimida, a ajuns is

- 284 acea retragere , la care s'a mai adaos gi o lama pre-

matura_gi cu totul neprevazuta.

Frin urmare prestigiul lui napoleon a Lost atins
pi prin aceasta a cazut, nu numai aceasta expediVie, ci
s
ai puteau face, gi sistemul intreg.
toate cello
Dar pe tru dansul sistemul era o necesitate. El
fusese re ut sistematic intrlo societate care avea
nevoie de si t m in orice : un sistem la unlversului,
un sistem al mat maticilor, sistem al literaturilor, cu
La 116kpe gi abate! Batteux, deVinatorii unui monopol
tipic pe care nimeni nu l'ar putea ataca. $i apoi, in
timpurile noastre not avem la dispoziVie pentru orice
chestie, nu numai un material !carte numeros, gi foarte
sigur in cea mai mare parte a casurilor, dar un material blue clasat gi pus la indemani pentru tot folul
de necesitati ctlinVifice sau politico, dar 8a ne introbalm pe vremea tend s'a format Napoleon care erau informaviile pe care be putea avea cineva in ceiace priveqte problemele europene?
Obutati ce oredea in ce pzivegte vista in Rusia

Ecaterinei a IIa cineva care a stat o mulime de vreme

acolo gi care a saris amintiri foarte frumoase tai foarte recomandabile pentru on tine urea sa cunoasca situaVia Europei de atunci; este vorba de De Segur. El
nu ctia nimic in afar& de cercul foarte restransfrances, european, international, foarte vag, care incunjura pe Imparateasa. 0 singura reserve e de facut in

- 285 -

folosul artii lui Mirabeau despre Curtea din Berlin.

Ca literature cgirti care eraa fals scrise de bele-

trigti dupd sistemul abatelui Vertot, care a dat Istoria Ordinulai Ospftalierilor, gi care, tend era voiba
de asediul pus de Sultanul Soliman la Rhodos gi in ultimul moment a venit cineva de i-a adus o informatie
pe oars n'o cunoagtea, el 1-a trimis la plimbare: "J'ai
fait 3aon siege de Malta". Astfel de cdrti au adesea
tendinta de a face sa biruia doar anuniite teorii, exer-

citand astfel o mare influent& asupra RevoIutiei francese; ele se 0 eliamd "Revolutions": "Avolutions 'do
Suede)r du Portugal, de Genes" g.a.
pain ele puilicul a ajuns sa fie convins ca trebuie neapdrat sa feed
o revolutie, Napoleon insugi cetise flair& indoiald foar
to multe cdrti de acestea in care era vorba de deosetoite-tari, dar numai supt acest raport al revolutiei
de neut. Carti de statisticd in vremeaAceasta nu e-

xistau gi, chiar dacd ar fi existat nimeni nu le-ar ft

consultat.
liapoleon era un om care nu cetise si care n'a sintit nevoia de a ceti. De aici, din tocte acestea, 4i
planurile lui fantastice. Intr'un rand voise sa intro
in serviciul 6ultanuluie, Dew& s'ar fi gasit cineva la

Constantinopole care si-i ofere condi4ii tavorabile,

an fi fost cu el cum a fost cu Bonneval la inceputul
secolului al XVIII-lea care, acesta, pe la 1730, a
Intrat in armata otomand gi a gvut mare rol in lupta

-286Zurcilor impotriva Imperialilor. Apoi planul acela

al lui-napoleon cu care se iLuda gi in care se vede
elementui de geniaUtate, de a merge in Egipt pentru
a lovi pe Englesi in India. Oar: om cunoscend putin
geografia gi etnogmafia, istoria ci-ar inchipui
intriadever, dace am fi isbutit generalul Bonaparte
se memene in Egipt gi se-1 organiseze, putea se dea
lovitura de gratis Englesilor In India! El insugi, a
doua zi dupe ce gi-a avut situatia oa:ecum esigurate
in Egipt, in loc se se gendeasce la cucerirea Indiei
a mers in Siria, undo s'a oprit inaintea unor zidumi
de pe vremea cruciatelor, aperate cu mi4loacele eele
mai rudimentame, apoi ciuma. Dar planul lui era se
inainteze, cum a inaintab pe lame Ibrahim-kags, tiul
vestitului vice-rege al Egiptului Mehemed-All, se
treaeci pests muntii Taurus, se ajunge in Asia Mica,
ca se dicteze Sultanului paces, is Constantinopol.
Ii lipsea lui Napoleon gi cunosotinta popoarelori,
mai nallt_decet apida a_terilor- Wavea convitgerea ce
este ueuesar se se cunoasca ce este o natiune in ea
ins#gi fate de (Lite natiune. Pe vremea aceia se
socotia ca este un sing= fel de om, gregeala tea mare a revolutiei francese, - natural gi a secolului al
XVIII-lea inainte. Pentru cei de atunci "Omul dela .aria" de la Londra gi dela Madrid, Petersburg, Moscova,
Conatantonopol, Bucuregti eau Iadi insemna exact ace layi lucru. S' am Ii crezut lipse de spirit filosofic,

-287 -

de nutinta de a generalise, de a inVelege lucrurile

intriun fel mai mul' dao& star fi ooupat cineva de luctbrile
acestea de nimica ale deosebirilor nationale. Se admitea doer ca in anumite class populate,

cele de sus,

fiind aceleaci oriunde aunt costume care nu seeded dela

o Vara la alta, ea numele variaza, ca situatia de avert)
nu este aceiagi, dar, in ce privegte esenta insdei a
sufletului national,_ era total necunosquter 4i, la fie-

carepas, oamenli Revoluei francese s'au lovit de toate primejdiile pe care le starniau aceasta necunogtinVa. IuaViopentru ca sa vede-4 cat de rasp&nditil era aceasta grosolana greceali de apreciere, caldtoriile din

secolul al...UM-lea la noi.

Se vede acolo absolutes-ignorare a realitaVilor

din terile noastre, o incapacitate ansoluTa 41, 'de la

o bucatd de vreme plictisitoare pun monotonia exprimarii a conditiilor nu numai morale, dar materialevin
care traia aceast& socie ate. Se spun caldtorii acegtia franoesi cart vin la poi? Spun ca erau pe aici nigti Domni tirani, nigte FanarioVi apas&tori, trimegi dela Constantinopol,, unde era tiranul cel mare, Sultanul.

"Antru a stoarce mijloacele de traiu necesare in via4a

for mucedd din Constantinopol, ca era iaigte boieri cars se hadniau din sdngele poporului gi o biata naVie
apasatdocare o ducea in condiVii foarte role. Aceasta
ce vede la tovi acegti chlatori, dar, deed to ui1i in
rialitatea lucrurilor, vezi cu totul altceva, gi unii

- 288
din cAlfitori ajung gi ei sa descopere, fArA voie gi

contra teoriei lox, aceastA realitate. pe Eauterive,

care a scris, pe urma, o foarte frumoana carte asupra

Moldova/ prin l784)-90, diplomatul care a jucRt apoi un
rol foarte_important IL viat,a Franciei supt RestauraVie, volbepte in Jurualul lui de dila-boric, de nu gtiu

ce casA VarAneascri din Vinutul Vasluiului in care*onditiile erau nesfarpit mai bone cleat celedit eagle
teranecti ale Franciei. TAranul acesta avea mutt- mai
multe mijloace de lucru dec6it acum, mutt mai multe
.

vi-

te, facialtatea de a-gi intinde agricultura pa inttndei-

ri foarte sari: servitu1ea cuprindea douti treimi din

mopia boerulut pi ele trebuiau puse la dispozitia Yeranului pe basa unui principiu foarte canAton: ca tree',
ie sd-i dai atata pAmiant cat poste lucra pi elite eunt
greutatile easel sale. O. proprietarul stAtea la tar
pan;-, la o buclta de vreme, impreunA cu teranul, rergaud la aceiaki biserica cu dansult-ca sa se ingroapc
in biserica satului, unde
cununase, botezase pi ixgropase pe teranii lui, cu totul altceva cleat colt. ce
vedeau acepti'caliitori!

Iata care era oumoptii4a lucrurilor in Franta

in momentul sand Napoleon ajuno sA fie factor hotar,.tor in vista Europei. Nu gtiau Francesii, la mica di:tanVA de hoterele tor, care este situaVia adevaratA a
societaVii pi, din causa aostasta, la inceputul Revoluvial, ei au_avui; aceiagi ilasie pe care au avut-c E10-.

- 288 b. -

vieticii.rusi and au Inceput revolutia lor, cu o deosebire care este in favoarea sovieticilor: acestia ziceau ea vor sa ridice clasa muncitoreasca,- si evident
ca relatiile clasei. muncitoresti cu capitalul nu au
foot ci nu sant din cele mai bunsei au gisit formula guvernaxii prin muncitori. Iar, pe vremea revolutiei
francese nu este un motiv social pe care sa se sprijine
cineva, crezand ca poate aprinde lumea cu mijlocul acesta
I-a lipsit lui Napoleon si notiunea hotarelor Fran,

ciei 41 a ai.iantelor fires-GI are poporului franceb.ffoulk

eItM6-nte legate Impredba /-au condus,..lnea dela i4peput:

pe deopdrte, el nu avea putitta de a parasi ceva din mos.

tenirea, de sigur impcAraratoare pentru d5nsul a rcvolUtiei francese:el era omul care ctia ce este o armat6, .o
luptai si un razbolu, darr.in matIrie de cucerirlp se
p2s.tcidacineyainapt)i. nu feta de ce--a tacut QI.Cl si
de ce au facut altii. Ce ar fi fost data primul consul

a dou& zi dupa ce s'a instalati ar fi declarat ca Revolutia trances& a facut o multime de gre4ell: a invadat
Belgia si Olanda, a trecut Rinul, s'a asezat In Italia,
a tulburat.viata Spaniel, si acum el _1 primul consul/
isi da same ca toate acestea au fost nicte grest4i st
vrea ca Francia sa se
intoarca in hotarele ei de la 1769,
r.
Si Napoleon a fost dator s6 anexee fiindca acesta era
mijlocul prin care facea sa i se ierte risipa de singe

- 289 -

pe care o_facea_gli viettle tineretului francez. Tar

in faza dintiiiu a rAzboaielor sale el a post ollit

9i de dusmanii ereditari ai Franctei: era un punct de

program pegiru Austrieci s lute impotriva Franciei,
..7i era un lucfu't9t asa de natural ca la cea dintAi
ocasie, 43/A01i-37-earl n'au putut suferi niciodata

pp Frandez1...5921yece, procum mai tarz4u, dinastille italiene WAturate vor cauta sa reckati,

co-

roane si teritorille pierdute.

Dar inainte de toate era An.ala, Ea are oblreiul de a incepe un rdzboiu O. de a-a. Continua pcAnl
in momentul cad is pielea adversarului, An.lia era
bAtirutLELLau lase_a_ser stabilt" un sistem-europeaa
ausLar ft Ras Europa de o palzt.44,041ARE)4,4.40.41,tt

saagmeug621,Awlpsjitic ea(2222acg..Irabuia

sa

.2.todizaajl......unsi.s:glmonomisfaia de care sistemul

economic englecarg_pu era aka dye consolidat,cum

INOMMOV6oemea.e4etorase.a.

a fost pe urma - Anglia era a doua zi dupe catestroPa americana i avea datoria sa dea o manitestatie de
vitalitate care sa face a se uita tot ce pierduso in
continentul nour-trebuia sa se valorifice.
Catva timp, el n'a Pdcut aitceva decat sa evite o ciocnire, dar, atunci cand n'a mai putut-o evia, a cautat sa o prefaces intro victoria a arm-,lor
franceze i victoria a post stralucitoare,
atural ca in tot acest timp, not i toga." lumea aceasta a Imperlu ul Otoman In marginea caruia
I'ase, 19 Istorie. Prof,N,Ior-za

- 290 -

de dansul intr'un anumit fel ne Osim, not

i ve m nice un interes pentru-.Napoleon, cand el a
vazut ceva in Rasdrit far& ca aceasta sAwl preccupc
ea mult a f st &and s a incheiat cel dintaiunatIL
cu Austria.
Fiindc& num].
P fereastra auc,triaca a putut el a& vada ceva in a"r,
part. re care le cunoscuse prim campania din
Eglpt
1 legat

itelegerea

Napol on gi Sud-Estul european

Sud F

in la polite a lui )1apoleon In legaturgi cu

u'

ur pears

Chsstiunea so purse asa,ALssagan,

in ca3itaVea lui de imblrat, it.n politica aceasta o-

riental& a lui.ctare este mai mult opolitic&-impcrial& decat pur francezA, prin ce a fost adus el sase

neupe de reoijeaAgueasta oriental& 0 sub,orieatala din care fac parte '0:rile noastre? Fiindo51 (lac&

se Dune problema in felu] acesta, ea este cu desav&raire interesaLt& ci poate fi cu des&varsire nouti,
In ceiace privegte am&nuntele, ele aunt cunoscu-

te foarte bine, ear pentru noi, este de mult in

p..blic'tia de "Acte ciLiosumeixte_p_ziallta re-

- 291 nagterea Rom5nlei pe care a pus-o la tale rIposatul

Iiimistra.eAtaluale In volumul I gasiti repvccucerea
din diferite publicaVai a o multime de lucruri pr.vitoare la toate amanuntele political lui Napole4n
I-iu in Orient, aceasta in afara de faptal de dou;,
calti foarte bune3)cu privire la aceasta politics gi
de faptul ca Marele Duce Neculae Mihailovici care a
fost la not la Bucuregti gi a fost omorat de b lgevarq, carte cu privire la toata politica lui Alexandru I, IntrebuinOnd archivele rusegti, pe tend MR1
tote ceilalVi BO razima in randul int& a pe coxe.,pondenta lui Napoleon, care a fost tiparita 2n chin
-stralucit pe vremea lui Napoleon-al II1-lea
Amanuntele se cunosc, dar ceia ce vreau sa VA
infaVigez nu sunt aceste amanunte: ce gandia el in
Ianuarie 1801 , sau cum s'a schimbat pe urm6 ca La

arat care au lost variaViile de pobtica ale lui,

dupe oportunitate gi de posibilitgl. Ir int-eyeaatila
avute,13.44291V4411.1ZI21.11212-12Ar

soarta4ptlalz
luire:a941,1?ArzreatznataLoeva.......problema
insaci a color dintalu ie1atIT-Urrli-NgTa7Cin cu
Orientul. Prim ce legaturi a ajuns el inainte de a
1) Itistscheff, Alexandre I et Napoleon dlari2
leurcorrespondanoe indite de 1137.a 181,
Paris 1891,
Albert Vandal. Bapole n et Alexandre r. LIAlliance russe sous lA premir Empire,
2 vol

,Paris 1891-3

- 292 I. Imparat

cand era numai generalul Bonaparte, co

randant al unel armate care ii apalVinea personal In

Nordul Italia sa se gandeasca la o Purioasa emedi,
tie in Egipt. eLpelitie care din punr.tul de vex? .e el
s put iior franceze

a fost nereugita deg). se putea

Auda ea a dese-his un camp nou ctiintei, descoperirea lui Champollion ci atalea altele fiind in legatura cu aceastaactiunemilitara- a
Napoleon n'avea 231C3,,macar pe eine sa intrebo
e 3g rostur le acestea turcestl. NU'iii-inoracle de informatie cu ptivire la Tur77t7f7771*-T
ria era In acest timp, sincura carte despre Turd,
era a 1u3. Dim.trie Cantemir de la inceputui secolu-

lui al XVIII-lea, de atunci In materie de Turci se

Ikazu$--5. numai ambaaadori

trimect

dela Const,:nti-

nap1222yecolul al XVIII-lea Turcii au trimes am

de
joasa,_c3....da apeOla_ci_in Germania .91,1A taxis
cart
a14d4liy,eeu nimic Unul dintre darcii a descoperik
ar a tip)8r3TIR"erd PariZy 1 a intemeiat o tipo6rac.an3 s'a in+ors inapo. dar n'a avut o marts sow?fie
ql ce

vyn ti la Paris erau n' ate blew, games

n Cl aceasta taporafie ci, pe langa aceasta, a

venit ca anumite informatii care se credeau necunosu c ...a Oonstantinopol 'Ana atunci Altii, dimpotri/N
*carte fl-11 au fost indignati de felul cum
tiai-ste's Lie"-atea fancesa, cutare iecind indliLnat
u ntr o =al de bal filndca a -vazut pe domni dantand
Fp d mnicoare ci poftindu-le la bufet.
u a-,4

- 293 In momentul chiar and Bonaparte a f:=euf- Lim

pania din Egipt, era la Paris un biect fur iDtar

r!iat care nu gtia nimic despre expedi*le
az
lo degi nu agtepta nimic, fiindca nu 1 chema nimen
inapoi la Constantinonol gi el Asia bine, pur-cdTpzlr
provincie unde ii dadeau mese, Intrlun tar-iu a' r;u
tat sd-i explice 06 da, intrtadevar au intra+ traL

le francezein Egigt+ dar s6 nu se nelinistea..cd 1.

basadorul, pentru ca acesta este un gent amica.1, gi

lticrul

privegte mai ales pe Englezi, dar actiaLea e

aga de greu de inteles, incat ar fi pacat sa se I ceapa o conversaVie in aceasta privanta lure 3 'AlConstantinopol ins& au judecat altfel: s'alk_gupArar
foarte a1J.Lau arestat pe tot' Francesii din Exne
riul Otoman, i-au purtat pe drumuri gi 1 au inch

1.111212saallui unde multi dintre dangli au

stat o destul de lung& buca,ta de vreme. A ajuns eat

fel Poarta s se sprijine, In acelagi timp pe Engle

:ELJELELREgia,spe flota ruseasc& impotriva Franceztlor. Dar erau departe zilele dela Austerlitz cant
coalitia punea alaturi pe Imparatul Fran,-;) -c. 0 Au

triei gixt Alexandru al Rusiei. Resin la inf v4ati

le foarte slabe pc care le putea ctipata din Par_c.
v
cineva cu privire la lucrurile turcert Fr, t
in adLvilr anbasadori la Constantinop I si un
'
n
ei erau oameni de mare valoare, ale c,ax,x .c
a
fiindea unit au scris gi carti gi q t-r r p
4

- 294 -

4*e sunt de cea mai mare importanta. Sa se 6indesscI

v

neva

lanho seul care a c _1, o lucrare vestitJ

u privire la Imperiul Ctoman

carte destul de piing

a indrasneala in cc privegte prevederile de viitir,
dar din nenorocire rap)artele acestea to sunt Inc',
tiparite in intregime Pe vreme%1c-..4.144iei francese
insa informavia dela donstantinouLa Post neinsemna-

frs-naMaagi,de za.le_Vaptlleu na.avut nimic gisur

in cejace privegqg.149zu/Ille constantinmolitane_
riindca acolo la 0 rs4'an iropol in numele Franciai
rau mai multe p roosne uviae se schimbau dupa situatia politica gi dupa_,Jictle intrigi de acasa, cutare

sprvise pa vremea reGabtatil gi era banuit prin urcare nu juca rolul de capetenie cutare altul era trimes dell ..aria anume dar nu avea nici cea mai depar
tata 'dale de e e,te in lumea turceasca, aga !peat
facea toate gregolile *i prostiile acolo, de a5unse.era Francesii de ra3 intre Turci,mai pun
gi
ls_ncranti de cum se erode, un SomonvirlI7777157Z--alffi._ In moltentul de faVa avem nu numai un studiu
cg pr'vire la Sem,nzille, a lui Grosjean, dar doua
c1umc intre61 -u pr-v re Is Ruffin, specialist in
lucrurlle turcegti care a ramas acolo o mulVime d
vreme gi la inchisoare, dar,_inchisoarea de la Sapte Turnuri-era o pltuuta Bastille gi ,u multe indeVinari in care vorbiau,jucau carti si petreceau,

- 295 La ambasadA_acvaat4. 4.2ost dela o vrem4,,,414,;.4e. J 2U

11822212/At'121512...a901zipltiLai"?...2.221.182112L I1U

iacobini, dar putem spune ca erau represintate t. e

ciirMZIe politico din Franta, asa_incAt , ce se pe
trecea la Paris avea imediat rdsunet acclo; in unel
casuri era un adevarat infern. Mai ad6c6att ncr. u
lucru: cu sistemul acesta de "citoyen.P 7.,_11Lguatpz41

francezi dela Constantinopol nu erau ce fuseserd. 13;

inte oayleni cari skpalce in varful diugetelor atu

clind intrau la ambasadd, foarte respectuosi

cuw

buie sa fie cu oamenaoricft de folositoriodar Intl

situatie mai modestd, cars Intl& de ()data acol unu
este represintatd tara bor. Acuma ined, ncetdtenii'
puneau cocarda tricolor& pe boneta ropie, care-1 r

coraanda cat` mai mult si-pt nu mai era

niciun fel de ierarhie, de respect fat& de situat a
oficiald. Vedeti ce s'a putut aduna in colectia H
muzacki pentru epoca ac,easta nenorocit& Qum era 1
C..__,t1rapo'onstaz.,totitss2. In tarile 1194stre. al

do/ u lupta pentru consulatul din Mutenia in aces

Ural,
cane 'a vrut sa alyngg, consul! ate un J 'r
iLtr'ad,vdr un om important, care a jucat ur 2o1
in Revolutie , ca acela al cdrui nume eo.Le bin' cu
noscut pentrucd a servit pe Gri6oe Alexandru hice
cel decapitat ci a tiparit-n "Istoria a Mold ve
Carla, sau Emil Gaudin, un om serios dar au f st
car' pxesintau tot felul de titluri, u'ul ma z .
'

-296 cL1 decat celalt, pentru a fi nuai i consuli la-noi,

inainte de tpatp filndca erauubunj.. cetatenin intre ei

pi ciltiva care ar fi putut sa serveacca bine Franta

la poi flindc,, mai
a ziu, deprinzandu-se putin cu
sDclet-tea francesa, a ajuns sa fie un agent consular
intr'aDevtIr util, 3a Altona, langa Hamburg: QQAatc,

tin

L:.amor...

Ae la care avem.,,soriso.z*-eatre alt Grec

ae is noi kanaj.sp. Kodrflca, :,are, la incglput au totul

carabh Los, a fost pi dragc%aan pe lanba un ambasador

Turc, 1.ar, pe unIA, srvt influemva mediului invatand.
mai b2re 1.)nbc. pi o2tografia ea pi tinuta franceza,

.i.tmati a vrut sa fie cuma-la-122.4.

$ la F-ris 11 voiau dar n'a fost numit din cauza Turilor cars au obiectat, pi cu dreptate, ca nu se poa.adica un sqpup.al Sultanqui sa fie
te ca s Praia"
meprPcintantul Statalui Trances Istoria aceasta a
R

juc-1.4:

un rol.

'.emrarraTarsrialt minteri, a fast presiritata in

P,)vista istorica a mea de d. Otetea, cave a facut un
studiu foarte bum despre acc,77777E-conierintele mole de acum trei ani la Faris am reluat chestiunea consulatului in leGaturii cu anumite propuneri pi cu anumite nretcaltii 1).

Dar pima fcarte ta-ziu, nici pe vremea lui Napoleon pa Imparat n'a avut Franta la Constantinopol
omul care trebuia, cand la 1812 pentru Napoloen lucrul
eel mai impbrtant era 36 nu se inchele pacea intre

Rupi pi Turci pa k_trebuit sa se

seasca un om de mare
e:Luet,2tudiu se51.1.57in Revue IriBrique du Sud-Est
-Aopeen.

-297-

autoritate pe care sii-l_trimeata la Constantino.,o1

casaapaure pe Sultan ca nu-1 nevoie sA bed em_

nimic (Tarul cerea in vremea aceia amandoua Principatele sau Moldova intreaga, sau Moldova 'And la Siret) fiindca incepe imdiat rasboiul intre el *i Tar

1-a trimis.pe generalul Andr6ossy,Dege1410132at.

naslu foarte important, tot aga de important ca Sebastianicare, trimes la 1806 la Constantinopol contra.balsa la apararea Constantinopolului contra flotal
engle se,
Dar Androssy s'a purtat sga le nedibacluI
meet pacea ruso-yurca s'a inchelatj totugi Tarul
trimesese pentru aceasta pe un tanar, amiralul Cicaagov , qi comtindant al armatelor rusegti la Bucure;ti
era vestitul Cutuzc,1 care s'a unit sa inchei0 01
paces, care a dat,Rugilor numai Basarebiac
rata deci cum , de la izbwqr/rea Rerolu
.ate=
case plinA la 1P;1

efi

ba

IZanm

ana .....1.,p4A11..14,..c.a.dazeze.

lui iiqapiyo

raid

Or_

Era=aimaa.aonatantinonol nu exgtau, De altfel,

politica tur.141. a lui Napoleon a Post de age( ratura

incat voind s fats total prin el insugl, intrebare,1

ambasadorilor nu era un lucre cu destimargire moo

sar. Cu toate acestea, intr'un anumit moment, gtiind
negtiird, BonP?arte a tebuit .1. se gandaot.A la lucrurile orientate gi iat& cum: se cgpatase o parte
in Italia de Nord), dar dincolu de Milan
era c republicd, a Venetiei, unie , dup4 cucerii
Nordului
italian se intemeiase o sucursala, era Venetia gi it)

- 298 -

conferintele despre Venetia pe care le-am facut

acum catava vreme la Paris,am analisat pi politica
lui Bonaparte fatd de vechea republicd , politica
plina pi de tragedie pi de comedie. Vektitia nu mai
era ceia ce fusese odintoara,, ci_o oligarhie foarte
pimpatica vazutd
dea-supra dar_mult mai putin sim-

patica dacd nu odioasa, in ce privepte ti:ania

Marele Goldoni, adevaratul infatipdtor pentru toate timpurile al vietii venatiene de atunci,
de dorul libertatii s'a mutat in Franta pi memoriile lui area cat de gre era sa traiascd un spirit
fiber acolo in Venetia. Lumea petrecea is ridottQ,
so adunau pi jucau carti, se danta; primirea viitorului Tar Pavel, care cdlatoria cu nevasta lui, supt
numcle de contele pi contesa Bordului, a fist Cu totub extracrdinara; femeile erau mai toatd veemea pe
strada sau grin gondole, intovarapite de ceia ce se
nunia pe vremea aceia un "cicisbe "
yi clasele de jos erau destul de multamite:Du-

mineca, setbatoarea ianirTa car

cool() In marge-

ne unde sunt si acum palatele, in mare par Le ruiLa-

te, cu plafoane de Tiepclo , care -d, ale alis"-c

cratiei 'enetiene Nu se putea spore ca 70
erau oamenli eel mai nenorociti ain lumo ollsul
era hranit In mare paste r)m111.celace-2 wines dela
S1.1;51776EFT-Vniefla avea pe continr-Lt .eadcvo,ia=

cenZa pi Verona , avea Frluliul

I,txtt

;421.421,4

-299 Tnsulele Ionice

un intreg domeniu veneticn care

dadea lemne pentru flop, mijloace de bran& pentru
oraucine capes- a o functie acolo nu se prea intorcea Tara o avere facuta. Ba chiar anumite idei de
viitoi foarte largi ii indraznete, au fost emise
remea aceasta; este atunci o cugetare politica
enetisi,6

care se pcate as:An-Ina cu cu,,,etarea poli-

tica italiana din regatul de Neapole, pe vmemea lui

GI:rnone sau a vestitului abate Be oc,tief care a
scri cartea lui despre "Vinovatli pi pedepse"
F ha a to nu Intelegea ins& qinac din Venetta, ca
crize rances n n vmemea aceia; cum cetise undeva
despre,Revolutii" prin Italia, el ipi inchipuia ca
este un beset poper venetian care sutera grooav din
cauza_Ablzurilor nobalilor Si atunci
ina7nte de
-tratatul-de la 179-7r-el sla Dmestecat in viata Ve
net enilax_pi a inceput sa li ceara apa de mult pi
soldatii lui du avut astfel de purtari incat s'a
produs la Verona o mimat22pulara care a batut a
insangerat pe acepti soldati francesi. Atata a aEtep.

tat Bonftaireeart'Satisfactie
?anti atun 7 nu fusese vorba de anexari anunt t:

dinnainte pi aprobate oficial; ramaneau trupele

ra-

flindei
masesera acolo trebuia sa dea terii acelPio c ariume
francese in cutare sau cutare tares, pi

forma ca sa nu fie anarhie. Deci si fate de Venetia

300-

s'a inteburrrt.t sastemul, care se intrebuintaso

ci eau -ea.

ri cu

se

or

or

..a.,

veni ca de:la:obit s'a lnstala7i. deci..11aguvern

democ.easao,z40,rr7durero sunt luortz.ri

411LIn-ce-prfVete st-e-4.51.tu4. republicii

du-

Srau au-

FiLain,,,pLqu streigitele de "Ir_va San-Marco". Guver-

nul acesta demooretic a filcut ceia ce Lac /carte multe 6uverne puse de strains, supt infaticarea ca se
urma'rete numai ocopuri

social

eau politice inter-

ne; adica 'a magulit cu idela c5 se va avea o Vene-

tie noua, refacuta sub influenta ideilor de libertate i, pe urine, intr'o

aa
at
cu Autata4

i li-a spus: nnoua ni

rebut Tarile de Jas, pe care le avem der nu fusesea). cedate - "oed:ti-1 i va d5m Venetia". pi acum
au sunat trambitile aurtriece deasupre. canalelor Vetie {iei. Astfel Venetia a Post in
mats.,j044,

eel mai miserabil fed. t Auat.amlox de atre Bonaparte, rer,resintantul lijatIattLpopoarelor.

lasaprivejte posesiunile vpnetienti, vor intro
sum

tni.rau5tr.g priq,,tra2....din-Lamgof ormit

Franta pastrand doar Insulelo Ioni^a. Astgz..

E ste. un foarte puternic conflirt pe c-,cce nu numai in-

can 1797,

tr'o generatiel ci In curs de mai mite generatii nu 1

va putea potoli nimeni: conzlictui

nvre amin irile

venetirne de st6panire in :Dalmatia 7. 'intro caracterul
Slav in cea mai mare parte al populaliei do acolo,

. 301 -

din came causa Jugoslavia stapaneste coasta opus&

coastei veneVtene.
Dar in Dalmatia cu toate ca Dalmatinii fusesera
dese ori exploataVi gi dadusera foartelliult Venetia',
silita pgrilisire -de attire Veneleni a proIinciei a

fest primita cu nemultamire; papa gi in biserici au

Fo7271MTraiMestatii care aratau cat de stransi
erau legaVi oamenii acegtia de stapanii de plena atunci. intrTofrumoa6a tstarie a Dalmtylei Ecmisa
de contele Voinoviveh din punctul de vedere iugo4av
In timpul din urra se recunoaste, de pi tendinta este
allti-italiana, un lucru: c5 Venetienii fusesera aga
do dibaci in tratarea elemeilfeler acestea slave, a
acestor SchiPvoni - -sat poate ca era ceva gi din tem-

peramentul venetian, care are ceva-aga de dulce ircat lumea n'a'Aorit coborarea steagului cu leul
Sfantului Marcu, ci dimpotriva, a Lost o strangere
de inima atunci sand drapelul acesta a cazut.
Dar. cand Bonaparte , acolo, la Campoformic _pen.
tru 17X5dla oars inauGureaza politica de anotiune, $t
nu numal politico de anexiune, dar politica de schimb
(cutare Stat de mnda veche, Austria (la Franciei revolutidnare o provincial iar Franta da Statulul de mods veche, care i-acedat aceste provincii o alts
pr-vincie care nu este a el pe care a cucerit-o gi
a anayat-o, me inqugureaza sistemul de targuiala 01
schimb cu monarraile vele vechi, care erau privite

-302

ptinI atunci cu oroare, ca *i cum ele ax fi represin-

tat cine *tie ce forma blastamata , care trebuie sa

dispara
In aceasta noull politics Bonaparte se putea gandi, cum s'a qi Bandit de fapt, la un lucru;
dar cesiunile care se fac unei vechi monarhii pentxu a -se capa4a dela dansa ceva, trebuie ele sa fie
socotite ca definitive, sau orice terltoriu rAmane
un object de schimb 9 $1, in ultima instanter, nu war
putea ca, duper ce Franta a traficat cu un teritOriut

sa se ganaeasca la aceia ea ar fi foarte bine sa-i

2ImanA9 4=4:24111E22.2.4.1.1.12.1.1n
mQopt dat in politica francesa drumul spro RV saris
_Arum e si poarta aceasta venetierA
a urmarim mai-intaiu linia aceasta venetian..

.Prin pace. de la Pressburg cu Austrvinsa (1bu5) Franoesii au ajuns in palmation in.purL

ofa care aparSibUse repuullut:J. ''eneyLene,
13Tra.
pastrand TEET4le Ionice. Sta pus atunci intrebarea ,e

e defacut cu aceasta regiune? Franoesii nu aveau 113Ci

ocuijlotinta de ce se gase*te in locurile acestea *1
nu exa_la_Taris nimeni pentru a-i 'Amur].
Deci sunt anume influent el le,71,intitulat provincill* L1ix3.7a,,erau un numai-16-bameni la rared
earl cetisera 'storia antics, al acolo era volba de
in
iliri, cari mergeau pentru ei pans la Lubliana
Carintia afC alnioligoare nu sunt insa propriu vbrbind
thrice. Pe urns Austria, cand va recapata , la Tra-

-303tatul

din

Viena

(1815),provinciile thrice
a creat
un regat al Iliriei, dar evident ca era Imparatul dela Viena regele acolo pi aceasta forma de stat a du-at o bucata de vreme. Cat privepte insulele Ionice
177e supt administratia franceza cam' mai tarziu
Francesii au intrat in rdsboiu cu Turcii pentru Egipt,
lucrurile au ajuns acolo, incat flota ruseasca pi cea
evgleza au aparut in apele acestea ale Adriati'ei de
Sud, 4ind Francezilor Corn sl celelalte insule Den
tru a face republics "Celor papte insule" Republica
Sqltinsulara, Franta o distruge la 1807, dar la 1809

Eng1ezii revin, Arhipelael22=1.rin a

trace la ace]a4i tratat din Viena recunoscut EngleziloT, cari cum se gtie puncteaza Marea Med7:JPrana cu
locuri ocupate de dangli. El car' au capatat pe urma
Malta pi au (=pat mai tarziu Cirptirifigiptul se
gandira ca li-ar prinde foaztZ'Zi571 Insulele 102:lice. Le-au tinut pans ce s'a suit FA trocul Grecici

regele Gheorghe, pri4de Darcaroa

pi Anglia care-1
sustlnuse candidatura i-a facut cadou de instalare aceste insule
Iata cum Bona arte s'a amestecat in aceste locur

e ul lui este asemanator cu e ,_d odinio

ra al reyjapr nor anti gi al regilor altavil24.114
Sudul Itallei pupa trecere de ata.kea secole , aceiagl pollticase impune, a lui Robert Guiscard. a lui

Dar am

- 304 -

Manfred,ba-tardul lui Frederic al II-lea, care alma

legaturi cu Epirul of inVelegea sa stapaneasca toata
coasta opusa a Marii Adriatice.

Aici erau oirRom&nii din Macedonia of cutare conesa frances PoRueville , de la Ianina, care otia perfect ce elemente etnice sunt acolo, a avut legaturi
cu vestitul Ali -Papa din Ianina, care represinta:o
tendinVi de a crea un fel de Stat epiro-tesalian of
aproape macedonic, sprijinit pe rasa originara of nu
numai pe rasa aceasta albanesa, ilirica, dar gi pe anumite elemente gregeoti qi romiinegti de acolo. Intre
Romiinii din Macedonia, foarte numerosi gi jucand un
rol important, avind oraqe, hanuri la drumul mare,relaVii de comer panA la Pasta, pima la Viena, pan& la
Livorno gi pang. in America la Philadephia, au fost
"12IIEomitpliaceotia din Macedonia gi intro politica
napoleoneana , au fost oarecari legaturi,dar ele nu
s'au stabilit gi deci nu au fructificat. Era vorba
mai mult de ceia ce cunooteau 4i puteau consulii lo-

cali; de sigur ca ar fi foarte folositor Ca se faca

pentru raporatele acestea ale consulilor din partea
apuseana a Peninsulei Ealcanice ceiace a fticut d.Valerlu Papahagi intrebuintand arhivele vene#ene pentru tot ce priveote relatiiler in casul acesta numai

de comert, nu politico, intro VeneVieni ci Romani/

din peninsula.
Grecii gi Albanesii pe gandisera,,de mult..,s1 se

- 305 serveascd de politica napoleoneand. Au existat astfel

de acegtillban521,1..9reci in armata lui Napoleon, gi

unul dintre dangii care a jucat un rol foarte important,
este infatigat intr'un roman admirabil englez, Anastase al lui Tomas Hope, care inf&Vigeaza epoca lui linolae-Vodd Mavrogheni al nostru. S'au fixat aceia can au
luptat supt steagurile napoleonene.
De pe urma acestui amestec al politicei lui Napoleon ii-Balcani s'au treat rapprturi cu Pasvantoglu Pa-

ga neatarnat dela Vidin , cutataarte41214.spind

gi 'And la noi.

De acolo a legit gi un fel de trezire a elementului macedonean al nostru, in altd dieqie decat a comertului, oameni cari nu facuserd politic& pEnd atunci
au fost amestecati in vartejul revoluVionar al transformdrilor, prin aceasta au cdpatat o Incredere intr'ingii.
Astfel Grecii card regatul grec s'a ridioat Jupd 1821,
el n'a fost condus de FanarioVii cari au fdcut revoluVia, ci de oameni ridicaVi de jos, dintre cari unul erIAA_Di6ine romaneased, acel Coletis care stand sa

moard , a primit pe regale Otto, care -1 inlaturase

cu cuvintele: "Maiestate eu regret numai un luoru, ad
Maiestatea Voastrd nu m'a reounoscut decat acuma"
,

La TilgtilPYart F.941*109...a.P.isesq2EgX9.4
imparVita in cloud: Imperiul de Apus pentru el, cel de

Rasult pentru Alexandru, care era EA aibd Finlanda,

pe de alter arts, cum incepusex_la...1806,_Ozboiul
Mtre Rugi gi Tavel, din causa unor schimbari a Domni-

fia7770r-ato2ie

Trof.N.Icorga

306

411TAlaincontra
a
i

sa se a

22..;:au41LIJa2.1_

ze

rimia

tra

oourile noastre

el FF5YEaBd

----77;r7":aexur,4pe vremea armisziviului de la lobo,ad cuce a-ittrerupt vre-o doi ani lupta dintre7RuIurci, a fost proclamata de Tar 4teculloscuIA..de
Iftwow

r-zi=pELndisxust..221eLaat. De fapt am Post

exati pe vremea aceia cu votata Iui-Napoleont=rrn=
11.or misterioaie, pe care nu ni le putem 16-1 pe aeplin, pe care unii dintre boieri si repre-

""""trl

nia4i ai unor vagiaspiratii nationale le-a avut

Imparatul. Din causa aceasta pentru a doua oarl,in
umite biserici de la not intro inscriptie de de-asup
uoii pomenecte domnia ruseasca: precum pe
e spunea
I, 1770
"In zilele Impe.ratesei Ecaterina"
d to aceasta se scria pe biserici: "In zilele Imp6r tului Idexandru; ci anexarea a Lost ava de botarata,
irdeplinindu-se toate formele /neat agentul austriac
J kelius ci-1 impachetat arhivele fiindcd, natural,
i m i putea et' fie un consulAntrio provincie ruseas:

ci a trecut in Ardeal.

Data e linia aceas a

utut a upfor._
,t ava d a face cu Austria, discutand cu doua teritohap Leon a apins 41 la ideia dy2Lpacea din Viena,
stapanlrea lua, tau personal6, ci dinastica,

"tTV"571YTEi decdt e o al an
-

rce abtfel la

cululTir. El se in-

poiliWar.."-de.7ompidour

care n'a

-307suferit consecintile acestei politics, pe cand Napoleon le-va suferi. Sa ne intoarcem in urmd, la
incheerea pacii de la Siptov, pace alba far& anexiuni, degi rasboiul fusese inceput pentru a lug mandoud Principatele doer ceddnd bucata dintre Qiretiu
pi Nistru Rugilor, pentru ca ei sa permit& o anexare mult mai importantd din partea Austriecilor. D'r
Austria, care urmdria lucrurile acestea din timpuri
foarte depdrtate, presintdnd anumite drepturi alz)
Coroanei Ungariei 41 asupra teritorillor balcanice,
n'a pierdut un singur moment din vedere ideia anexdrii

Proiectele politico sunt dose on de un idicol

desavargit, pe care nu-1 vad contimporanii. Cand o
societate este intr'o anumita stare de spirit, eanu mai deosebepte coats ce este serios de ceia ce este

lipsit de seriositate. Cola ce e realisabil de ceia

ce nu se poate realise. Dupd isordvirea marelui rasboiu cu Austria pi cu Rusia, dupe infrongerea pi isolarea pi ocuparea partiald a Prusiel prin anii 1808-9
and Napoleon era convins ca Im2eriul Otoman se duce
(pi putea sa o creadd pentru ce. in vremea aceia la
Consta
pol_azaunmamemt demare ararhie4 de se
pilrea ca Imperiul acesta st& sa cadd; era clfttronarea

El
an fi cerut Rugilor s nu cedeze din pretentiile low
,ultaaului Selim, anumite usurpdri la Stambul.

(scrisoare a regelui Ptusiei 1811) ibid. p. 457

o 2

-308atunci la 1808-9 a aparut un nou plop usescoprivix la exile noastre.

1area dorin.O. a lui Napoleon a fost, inainte de
a se adresa pentru o noua casatorie is Ourtea din
ceia de a lua in .casatorie pe o Mare Duces&
.iena,
use, o sore a lui Alexandru Iviu, acea Ecaterina,care
?i

urta numele Ecateriffei a II-a, dar Alexandru nwe. vrut,

'-o va refusa. La 1808

Alexandru se Ganclia sa marite

e acea Mare Ducesaoca-uerina cu Arhiducele Ioans_fratele acelul fost lai244,...442,21=12z219:, din care Ba7,Tetirrarat117C6..Viva ani in ursAilljMparat al Aus-

r,164.51T5177Frg:177;77=sta

casatorie, ca

1777=7777ereirricumeo

w's"Ttfri7TMTISTIMMM=unte.

formand o Dacie

Eatacelagicotaggla1aceiagl...
dinastie ca gi ArdealulL datea4, cu arhiducele loan,

.12-221.2216.11"77.47.117-11771177lentele cele mai interesPnttr_ele ectsteiW1144,Sla

4.

vorbit apoi gi de o casatorie a pri!Icesei ruse cu unul din fra.Vii Imparatesei Austriei.2)

Cu explicatia aceaste ajangem la acea data dela

1811-12, cond s'a pus in disautie soarta terilor noastre gi sia,hotarat, in Maiu 1812, pierderea Basarabiei.

1)Acte/e ci fragmentele mole, II, pp.36-7 (raport

prusian din Peterburi, 8 April 1808).
2)Ibid.p.44o No 22 Ecaterina, maritata Cu Marele Duce
c1-3 Oldenburs,(ibid. p.445 No.2)apoi rearm W UrttemberGului.

-309-

Prelegerea 17.

Pierderea "Basarabiei"

Este vorba nu numai de tratatul dela bucuregti

din 1812, dar tot ce se gasegte in jurul acestui tratat: cum s'a ajuns la acest- act,care, in afar& de partea care privegte pe Sarbi gi insagi conflictul dintre Rugi gi Turci, hotaragte cu privire la partea din
teritoriul romdnesc care s'a deslipit supt numele Ingelator de Basarabia, iiindca, precum sergtie, Basare-iota este numai teritoriul care se intinde de- asup.ea

gurilor Dunarii, nemergend nici macar pans la Cetatea

Alba, caci dela vdrsarea Dundrii pang la Cetatea ALA
este alt teritoriu. Cum evorba de lucruri care ne
vecc pe noi, gi aga de aproape; se explica de ce in

wargeuile acestui curs se poate consacra o legie intrea6a imprejurarilor de la 1812.

Felul cum imprejurarile acestea se presinta de
obiceiu,
este de o simplicitate cu care de alt minteri almtem obignuiti in scrierea istoriei gi aiur)4
gi la noi. Se arata cum de foarte multa vreme era piegatita aceasta expediVie impotriva Tarului Alexandru.
Napoleon planuise doar o actiune de intimidare esupra

psihologiei, cunoscute ca sentimental& gi govgitoare

a Tarului Alexandru, cg - chlar cunt unii cari admit c6
in sentimentalitatea aceasta era multi ipocrisie

Cum pe de alt& parte s'aincercat asupra Sultanului

lahmud aces pro._

dr6essy

,tda=;tinla7743:=0-ttmarl -

care caRgiata.inA=1-.QPI=.0,nu trebuie

stst4n2L3.eieilarul...d2zazece se va product:222a2111nly425p9,100ni AlexandruA-gi acest

rgz,boi va face inutilg cesiunea teritorial. Dupg aceia se povestegte.ceia ce se poate cunoagte foarte
bine prin memoriile lui Ciceagov} puolicate In doug
iT foarte elegem& , al ai pe
editii, o edit
ta complectg, cum acesta a venit cu misiunea de a in,

cheia neaparat pa221Eezt,EiLca Taru122221214mkte

nile libere, s& poatg die ung de trupele care erau in

,tincipate - gi trebuie s& recunoagtem cg tru 11 17"

cestea in afar& de fatalitatile paturii gi de contingentele psihologice, au jucat rolul de cgpetenie in
infrangerea lui Napoleon. Ciceagov
venind la Bucuor.......s....rommumnorraromessmodwatiompmemmosowoftwi
inainte..0.A..aar2.1,2egocia far& fobs de mai multe saptgm&ni sta grabit
reEit....:2./...aituzcovLatre.221aanda

pentru ca meritul incheerii acestui tratat sa nu fie

al acestui -angry ci al lui, care luptase ani de zile,
,sa incheie o pace care dgdea un intins teritoriu Tarului, dar nu corespundea nici cu primele preteiltii
ale Eugilor, nici cu cele care veniser& pe urmg. 41A.
mai spur ca incheierea pAcilan_arut 4watraL4.1.....4-

tdnoi

cei doi Moruzegti, cari juca4 im momentu acela

-311 .r

e capetenie in diplomaVia turceasca, Dumitra-

V21,..si Panaiotachi, aufos,Utgt141.i..re_sr

urmat sentinVa de moarte rostit'd impotriva lox. De

aier

legenda care se intalneste si in cartes. lui Xe

nonol- Drip care s'ar reduce un act de cea mal mare

importanVd, in.legatura cu atatea eveLimente si of ac
tiunea atator persoane la aceastd utrddaren a color
dog, FanarioVi ca.I ar rAm&nea sa fie inscriqtin isto-

au tacut cel mai mare ru

unei Vdri cu care aveau at&tea legaturi,
ria Romdnilor 1.7tre cei can

Se uita ca FatarioVii erau(legaVi de terile noc-gtre nu numai prin toatti cariera lor, si a families

lor, dart ca aici isi aveau intregul viitor, fiind,legaVi cu not si prin sange, cats cea mai mare parte

dintre familiile fanariote ajungeau,sd ado& leg.turi

cu boierii dela not, legdturi cautate Inca de pe vremea lui Alexandru Exaporitul, care qi-a insurat fiul
Scarlat cu fata lui Constantin Brancoyeanu'eu gandul
si la tot ceia ce ea putea sa-i aduca de zestre 411

totusi oameni a canon oarierk era aici la noi, cart

efau inrudiVi cu familiile dela,noi, ar fi savftrsit.
prin Moruiesti, pdcatul de a aduce instrIinareo, pe
mai mult de ufi seool al Basarabiei. Aga.5121111.ml.
blicdnd in Memoriile Aoademiei It'omdne raoartel
%,C4Ilig606601.00041geo.~104641:00,04.0.1401Pallitil"
olandese dtaConstantino of in care Bunt sildmuriri cu
aratat ca vino
A1,7$1
rivire la even me t

-312vAtia aceasta a Loruzegtilo4 treiuie inlAturata, ca nu

este nici un motiv psihologic sau politic care sa fi
1.27;757r1=nii acestia a "trdda", dar. Moruzeg-

Greci din Asia kich, amestecati probabil gi cu

unele elemente turcegti, au Lost oameni distingi: Co;tachi Moruzi, care a veuit dupd decapitarea lui Grigore Alexandru shica, a fost un excelent Domm al Moldovei ci rolul lui AJ.exandru Moruzi a Lost foarte onoratii

141.

De alt minteri nu este int&iul cas de osandd turau taint uneori ca4easoa-e.ulioz.a.saimuaZ14Turcii
pul tocmai oamenilor care i-au smvit mai bine. Sunt
astral cloud casuri de decapitare inaiute de actul din
1812, care de alt minteri nici n'a fost cm:It:mat de
Sultan; erau lucruri care se fticeau in lagdr; Marele
Vizir sau comandantul suprem al armatelor nefiind supus controlului dela Constantinopol lua mdsuri de acestea pe care rdmaneau sa le indreptd-teascd apoi la
Poarta. Adesea vinovatul gfisea un mare avantagiu

taind eapul altuia, cdci I i punea la adapost pe al

AstfelsuL.Welsajtilklexandru

Ghica, taal
lui ,rigore celdegaialtatjA.1777, dupaluchee_capdlui.

cii'dela .Jelgrad, incheiata in conditii de acelea in

an'ETmexii n'ar fi putut sa salveze dela o amputate

de teritorii Imperiul otoman, Niciodat& nu s'a putut
aduce vre-o dovada de vinovdVie_acestui..dragoman al

4mOsalleb_Selalt cas, de care o sa ma ocup

indata

7313ce se va termina publicarea documentelor fanariote la

care lucrez acun, este al decanitaxii lui Nicolae Mavrogheni. Acesta a Post un Fanarrot foarte interesant

gi vrednic nu numai de atentie, pentru aga zisele curiosit&Vi ale temperamentului sau, caci pe la 1790
toti erau apucaVi in toate Virile, gi altfel nu am avea RevoluVia trances& gi o mulVime de actiuni cores.punzatoars. aunt un fel de epidemii nervoase in uma-

nitate, cum este aceia prin care treee lumea ci in momentul de taVa. Iosif al II-lea era el un o& normal?
Planurile lui, care toate au c6zut gi au adus mcartea
lui inainte de vreme, raspund. In afar& de tJti conducgtorii Revolutiei franceze caci lac parte dip domeniul patologiei. MavroOaeni avea, de aigur, curiozi-

t&Vi, dar el conianda armata_p_e42Lezo comanda bine; a avut inVilegere gi pentru une 4 lacruri_
ale noastre gi, cana a rntrat in A;Aeal_ a apatat pz:oba ill TETIrlen6chila Vac6rescu o proclamaVie In care
era vorba gi de aspiratailepaVicnale romgnegti:remazcabil_in guru sau vartu1 condetului unui Fanariot din
vremea acedsta! Dar, la ura, dupl. ce Meuse tot ceia-

ce se putea face, cu toate ca Turgi.a9AOdustrA

bani, dar ii ceruser& provisii poste mijloacelo lui
gi cdld ce tiparesc eu in Burmuza%.hi, nu este deat
o serie de plangeri , une on desperate, ale acestui
om nenorocit pus intr'o situa-Oe in care rimeni de
pe lume n'ar fi putut face ce se cerea de la dansul,

-314 --

1-au luat In lagAr Ears a intreba la Constanti2201

ira ordin dela SulIan,1.7plyALAqp,14,Lit.la.....a-zas-

pantie de straa.
Casul lui Alexandru Ghica gi al lui Nicolae Mavrogheni aratti foarte bine ta. a fi cineva condamnat

la moa to gi executat de Turd., mai ales Intr'un la,ar, aceasta nu poate constitdi o dovadA de vino-atie.
86 nu uitam chiar ea unul dintre cei mai tuni Domni ai
Loldofoi la inceputu1 rasboiului dintre Rui gi Turci
la 1766-w:), biettirG2fPre CaIimachi, a foot-tot_aga

osandit la moarte gi taiat la Oonstantinopol pentru

faptul Cd nu rusese iu.stare sa apere Moldova impotriva Rugilor, far& a avea milloaca Dar peutru Fana-

riot' orice in,ustare a terl-wriului romanesc, orice

t6iere a unei bucdti din el insemna o soadere a veniturilor lor. Puteau s6 fie.faarte sigur cgo.Turcii nu
or micgora drepturileslor, asupra veniturilor cutarLd Principot In masura in care o parte din intinderea acectui Friucipat ar fi fast cedatEt Rugilor sau
Austriecilor, De aceia Grigore Alexandru Ghica
eecutat in Iagi far& nicio dreptate, se impotrivise la
pierderea teritoriilor pe care Austriecii le-au numit
ucovina, nn din sentiment national, ci pentruca el
prevedea ca va fi silit ea serveasca Turcilor exact
aceiagi sumg dintr'o tar6 imputinata cu pierderea districtelor noraice. Trebuie sa lasam la o parte pi cu
,

prilejul acesta, ca gi cu altele, istoria ouignuitil

- 315 -

la nos, care corespunde, de alt minters, cu o anumita

politica in care nu se vede altceva decat cineva care
a furat, care a ingelat, gi care a tradat gi se face
Intr'adevar o atmosfera irespirabila. Tot aga s'a intapplat gi in trecut gi nu este nevoie sa culegem toate legendele calomnioase pentru ca , prin faptul de a
le lege una de alta, saireeze o falsa istorie a Roma-

nilor. Daca luam lucrurile in cadrul istoriei universale, atunci multe din amanuntele acestea iscodite,
contra facute, clevetitoare dispar gi se vad oamenii
ixtrio lumina mai clara.
V' am aratat cal la inceput, Napoleon nu stia niiniros1.iraeZa2:trIt.,..,u1111 in ce privegte Imperiul

Ot man

ca gi tot ceia ce se Vinea cg provincii,sau

intro situaVie mai libera, ca Varile noastr9, de imperiul otoman; dar se poate zice acela,si lucru desire
Rusia. Napoleon n'a Intales niqpdata,pe pate,Rusia.
De sigur ca in inchipuireu lui va fi Post cam acePL,ta: un despot de caracter oriental, incunjurat de 1,
numar oarecare de favoriVi, de o societate de sus it
mare parte conrupta, stapanind milioane de brute incapabile de a avea tiro -t iniViativa. Desigur ca tin
felul acesta i se presinta lui Rusia, si el nu i-e.
inchipult instinctul acela care dese on in
Vile care nu sunt dbmitate de idei inlocAesc ideilc
gi instinctul poate mai puternic, cleat ideile InsPgi.
Sunt multi cars cAnd judeca o societate o judeca in
,

son ca-

- 316-

afar& de orice ideie, dar nu este bine, cand nu

gasegti ideia, sau cand ea nu exists, sa nu tii same de instinctul care vine dintr'o lungs traditie.
Rusia renresinta 0e,,,lizarjaam1.stKerpsstru toe.t1

Lao, poate chiar pentru aces cars o conduc in moT

mentul acesta, dar de sigur ea ea era un mister indescifrabil pentru o mentalitate ca a lui Napoleon.
Napoleon, cu oribinea lui italiana, cu preatirea
lui militara, cu viata in mijlocul unei societati

cum era acea francesatiseclatpluljawau4441!..

rn,Lzi.teljjL9.ttu)..aa2jaa_
44101iiiiir
sCI.L.....ft21102aLmiVnlaajaaakrajaier1.41)144...P.Y.

ci tine definite ,
e aP
Egipt gi
vests Imperio. Otoman *i Egiptul. A
a plecat de acolo fare sa alba cea mai mica notiune

stilt in

de ce inseamna fondul Egiptului. Nts1.21.ELLInta3es pe Egipteni gi nici Egiptenii pe dansul, acegtia

nand or=r7aiaTrarindiviaulacestamicaetalie,
imbracat simplu,- pentru Orientali trebuia s fie
cineva, data nu inalt, cel putin eras, gi sa se imbrace in cat mai multe blanuri gi care, pe nnt.,6
acestea, manta foarte putin: o cronica din Egipt pe
care am intrebuintat-o pentru expedltia aceasta, it
arata pornind in fiecare dimineata crAare sI iaspecteze trupele cu un picior de puiu varat in buzunar.
Nici Napoleon n'a intales nimic din Egiptinici
generalii lui, singurul
Ape
talul Menou, care t admirat aga de molt ELiptul,

care a intlo Tina

-317Inat s'a turcit, a trecut la Islam.

Deci Napoleon intelegea societatea ruseascA inca mai putindsalt_psihologia particular& a lui Alexandru I-iu. B1 gtia de pe vremea RevoluVi(si franceze anumite lucruri cu_privire la 'Elamite ruseascA ski

anume, iat& ce. Intl& de la jumAtatea secolului al

XVIII-lea era o mogtenire de la Petru cel Mare, care

dase o directie noun acestei VAri, fIcend tot ce putea pentru ca s& se amestece in rosturile europene.
Se gtia deci tendinta aceasta de la Est la Vest a
ImpArAtiei rusegti, tendinVA pe care o inf&Vigara
nu numai crearea capitalei cele not in mlagtinile
dela Petersburg - de la Piter, cum spuneau corItemporanii, orag facut dap& sistemul olandes, o mare parte din actiunea lui Petru-cel-Mare este explicabil&
numai prin faptul cS age de statornic i-au rfimas lui
in mince lucrurile vAzute ci trite in Qlanda unde
a fAcut pe ta.uplarul, incat pArAsind Moscova ci intemeind capitals lui cea nauA, a intemeiat un regim,
copiat dupes anume regimuri occidentale. A copiat gi
lucruri din Germania, dam mai ales In ce privegte

crea#a Senatului, cu nicte atributii cu totul deosebite de ale Senatului nostru,el copia oeia ce aflase ca exist& gi functioneaz& in Suedia. Amintiri clandoze, i...teres pentru lucrurile din Suedia, care i se

pc-7"F-Igra-WiTira-aMutate in Rusia, iat& dou&

-318elemente

dar este gi altrailea-elementi Petru eel

Mare a cautat legiituri de

familia

cu dinE.stii germa-

ne, de ex. Cu Oldenburgul, legetura aceia care a dat

mai tarziu Rusiei ca regent un print Berman care se
chmma

Ulrich,

gi din casatoria lui cu o

female

din

familia lui Petru eel Mare a legit un nenorocit Tar,

care a foot omorlit in inahisoare, Ivan. Dar se putea

chiar Intampla ca Rugii sa aiba o dinastie care duptt

barbati era germane:, cum mai tarziu s'a ajuns, prin

casgtoria lui Petru al II-lea, sa alba caTagiDA o

princess de Anhalt Zerbst, Ecaterina, care a ramas
Ana la efergitAsajlipcesa germangt, de gi roaba
culturii francese gi imitatoare grosolanli a acestet
culturi.
Dar, intorandu-ne la politica lui Fetru -cal - re gi a urmaglar lui, pe la jumatatea secolului al
.111/III-lea. Frederic al II -lea a avut in fata ul ar-

matele rusegt1:77197;777E717714a71171Terlin.i
dup=cee---7rrVeitttvif-eInetrarir9TeZtirrrrce,
steisie...**....,i-c-tr-Germania a fort gi traagglaraarz.,
matel rulieg.t.tr..aare-a...fogt complect gamanizata. Un

alt

elect

a foot ca Rugii foarte multa vreme au foot

influents a
eta
tinl........ILLatA.11.22/91i.aagi la dispozitia genera-

774---2M:r3....a42141....."4"7/MITcorrartici a caror

lilor car

v 73iau de acolo, ca un

Mtinnich pe vremea

paratesei Ana, un Ostermann,un Pahlen,mai tarziu in

oca de care ne ocupem noi, tot ceia ce putea fi mai
Isoik.A.SMieast

-319ElEtua.r gi cand a inceput RevoluVia francesa- Rusia

a cautat deci din nou sa paraseasca oribinea, tradiVille gi interesele ei reale, care erau spre Ras:fait,
pentru a satiface marea ambiVie a dinastiei carepra
06 joace- oricat de marl_ ar fi sacrificille pentru aceEcta-un. rel. in Europa centrals. Din causa aceasta,
boats politica Tarului Pavel, care nu este chiar aga
de nebun-ciam !gi inc1lpnle.ALAWM4.22Litaji a 1ut
Alexandru I, ba aceasta nu trebuie sa se uite,cresterea lui dupa un sistem de educatie elaborat de insagi
Ecaterina gi de filosoful elvetian de limbs franceza
Laharpe, aga ca el nu era de be Rus ca tcti 2usii,

cresc`"tu "ruse to in Rusiace

preceptori rugi. 'Supt ase

Elereli...21Luesieta...guvernat un-timp, am nice: aproape

par/amentarl in sPnsul ca avea un numar de ptieteni

caT1 se adunau la dansulIn,palat 4,fOra sa observe

formele de eticheta aga de stricte care se obisnuiau
la Curtea ruseasca, discutau toate chestiunile ca intre "filosofingi s'a publicat in Rusia acum caViva

aroarte interesanta, cu insemnarile unuia

dintre aces cars participau la accste desbateri, etc/

aveamprotocoalele acestor desbateri de necre7Lt

Pe de alts pavte,in doiaeniul mistic Alexandru a fast
legat de personalitaVi caret sinter sau12ocrit represintau dire -vii ffraVionale, contrare
avut a4-(^,tda raporde"757,Eutl'arnartoryski cu care
turi pe vremea cand acesta'nu represinta causa polona intro forma oarecum revolutionera, nu avea o men-

-320
este a apusenilor, fiind un precursor
al mesianismului polon. Tot aga legaturile cu Speranechi gi mai ales cele cu d-na de KrUdener, care cradea
ca omenirea este amenintat& de.o mare nenorocire gi
de un blastAm al lui Dumnezeu, care o va face praf
gi pentru a evita trebuie so. fie cineva care oa be sacrifice, rugandu-se lui Dumnezeu toat6 noatea pentru
ca pedeapsa aceasta s& fie ridicata, gi-1 punea pe Alexandru 8a o fack,dela miezul noptii incolo pentru
salvarea omenirli de la prime ale.
1arul Pavel,. cunogtea Apusul foarte bine fiind gi
jumatate German prin mama gi
insurat cu o princes&
talitate cur

de WUrtemberg cu privire la care taunt memoriile foarte

interesante ale unei baroane Oberkirch care in dou&

volume frantuzegti a vorbit intre altele de prietenia
ei cu Impar&teasa.
Pavel avea o sl&biciune deosebit& pentru Apus,
undo a autat s& fie Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor Ospitalieri, gi a Lost foarte sup&rat sand
insula Malta i-a Lost disputata. El a trimis pe vettitul Suvarov cu trupele rusegti in Alpi gi un_Intreg
capitol din rdaboaiele Revolu'iei care e in leglitur&
cu prese4a Rugilor In Lombardia, gi in alto parVi
ald Italiei, capitol care nu este presintat Inca pe
deplin.
Napoleon , and gi-a format planul, pe care evident--c-rniravut gi a lucrarbTentrU7trm&rirea lui de
a imparti lumea In dou&L,imita pe Carol-cel-lare. Dar

-321Carol cel Mare de sigur pa sq.,prixea,,,,c,a.,,j.mpikr at al

lumii intreGi, ca gi Impfiratul bizantin din acea vreme, care considera ca are dreptul nu numai asupra Ita-

liei, dar asupra tuturor teritoriilor care apariiinuser odinioarrt Imperiului roman.
Dar Napoleon se multumia cu pa tqa 11.4Sp.go1 -0e1-

Mare-Jar cealalta sa aparTie-Bifantului nou rusesc .

IGLi-se pare a aceasta a Post conceptra7 'permel7eU,a7a.,
lui Napoleon in cerivegte rostul Imi)ar

situatia acestei ImpartititaSa. de Imparatul celalt,

din Rilsiirit.
Conceptia lui Alexandru nu avea aceiagi rreciziu-1
ne, dar ideia lui Napoleon ct6 el poate r6spinge pe

Alexandru cu toate ambitiile gi cu toate interesele

lui dincolo de anumite limite care erau vales ;fiat:
21116.gi ceia _ce ar corespunde cu aceasta vale in jos
cal re Qtramtoarea Constantinopolului de sigur ca
Ale,
xandru blo impartggia. In ca u
azp
ea. In poporui rusesc pang foarve mult6vreme fl waum, .Lu rorma bolgevIcA, dar inainte de forema bolge v chi, ct3nd era conceptia eurasiatica stapitnri

foarte multa vreme acolo, a fost parerea aceasta ca

Apusul este o regiune obosita gi stricata, cum a Lost
conceptia sermana de la inceputul_secolului al XIX-lea,
-C-rreiiit;rrr,srinceputul evului mediu au Post virtuogi,

currrtitori ai omenirii gi cai tot ceiace s'a facet in

evul-mediu
vine din ideia de libertate, de' legatura
Fasc. 21

Istorie ProL.N.Iorga

-322_in credinta care a dominat cea mai departata via

rmana Aga ceva era gi in societatea ruseasca care
e3 flora pe vremea aceia credinVe ca nu erau numai in
lejatura cu Rusia, ci pentru -boat& lumea, gi se pose urmarl foarte bine cuuetarea aceasta, hranita aoi cu metafisica germana, pans la Lenin gi Tratchi.
Daoa armaregte cineva pe Alexandra dupa Nictoria asuLj113,1,tap_gliaojasyede lucrul acesta Inca mai bine,
el, era intaiu foarte incantat ca. are Polonia, ca era
reGe al Poloniei gi a dorit sa fie considerat ca gef
al poporlaui polon, de unde gi legatura cu Czartorys-

ki gi alVi Poloni. In...315stualalceput gi

1211Aggng_titutipnala; care a Lost apoi dumicata,
rapt& incetul cu incetul, pang s'a ajuns la brutalitatea fratelui lui, a Larelui Duce Constant1n,exvernator al Poloniei; dar el la insealtgnea discursuri
frantuzegti la descbiderea dietei polone. Pe de alts
parte el a Lost intemeietorul acelei unit
co

caggajaaMd122.4E121pe
care a primit-o ;Wale
,.Prusiii , un On mai curand simplu- ci el gi toata
familia- a primit-o Imparatul Francisco dar de la
Alexandra I a pornit influenVa misterioasa, inexpli-

cabila asupra oamenilor* care a dus la Sfanta AllanVa. 0 carte despre "Tarul Alexandra ca factor de dominaVie universall" ar fi Lath indoiala foarte folositoare, dar multe lucrari rusegti nu 1-au intales,

pentra c. el ezazinitozajopLat.tiZjaLu.1:144=2::

-323din gcoala calxturarilor Francesi ai secolului al

XVIII-lea, cars nu fdceau deosebirea intre un Etat

gi alt Stat, intre un grup de oameni gi alt ,,rup de
oameni gi cari igi inchipuiau ca se poate guverna
"filosofic" fraztuzegte, gi cu oarecare misticism
aruncat in aier. De acela gi ideia congreselor de
pace ale lui, la care se adunau SUveranii, minigtrii
ic771rffirine pentru a se ocupa de f9nomenul revolutionar, pe care-1 considerau-gi cu dreptate- ca
fiind de caracter international. Laybach Aachen,V4z9na.17uFaga de nouli cum,alar,crede SocietateaI4tiuni-lor cu sanctiunile ei, ci est777;71777rinTra dupes cea de la inceputul secolului al MIX-lea.
Iata ce era Tara Alexandru. 21 considera, la un
anume moment, Fran"ta nu ca o provincie a Impe2atiei
sale- ar fi Lost absurd gi nebun, dar ca o tares direla el i-a dat o anumitd forma, fiind acela care a agezat pe-Indcvic al XVIII-lea pe tronul striimogilor
lui, fiindca 1-a agezat pe tronul stramogilor lui,
e responsabil de ceia ce face Franta. Din causa aceasta igi exprima multdmirea sau nemultdmirea pentru imprejurdrile din Paris: cdndva a vrut sd ageze
pe Eugeniu de Beauharnais in locul D.Jurbonilor. xe
Eugeniu Iosefina, mama lui, 11 dase in sama lui aexandru, cum, de altminteri, - nu trebuie s6 o uitdm,neamul lui Eugeniu de .Beauharnais a isprdvit prin 4
se ageza la Petersburg, undo 60-numitii Leuchten,lui
berg nu. sunt cleat descendeatliprin asatorie fiulul

-324cu fats lui Nicolae I-iu, fratele gi urmagul lui Ale-

xandru; ba unul dintre dangii a fost in Campania din

' 77 78.
Dar lapoleon credeei.,c6, in ces,..privegte lucrurile
..----

Jullgsae...0...Agg.sedeT-Iucrurile maritime,, ca

l'economia general& a Continentuluifaulpoate

yea nici-o ideie. ySt

t supt ce pretext s'a produs

2LaLlluljapoleon cu Alexandru. Lui Napoleons

intrae in minte- iaragi ceva corespunz&tor cu ceia
ce se intEmpl& cu cele patru zeci gicinci de State cs-,
re vor ea blocheze Italia: - blocul continental contra 121,11ei care va fartIci gi va pert prin aceia ca

se va impiedeca prim toate mijloacele oricine a:! a-

'Pa lejturi economice cu An6lia. 02u2142!!!!!!:

De ce a refusat? Din cauza intereselor comertului rusesc? Dar Rusia nu producea aga de mult inckt 86
trebuiasc& s vand4, ea nu se Linea prin vanzarea in
strAin&tate. Dar omul care visase stap&nirea asupra
lumii intregi nu putea sa p4Me-aa-6-iiidine dela Paris nici in ce privegte blocul continental
Prin urmare c:oonirea s'a_produa_pe rivalitatea

i44:!=an42cncealllialan1.914=4.94112.1.1 in.T7777r7747,777enT; explicatia unei prcbleme in ju4:3treteia c'a invartit at&ta eruditia diplomatica,
de un' folos foarte indoielnic. Intelegem deci pe de
o parte, pentru ce Napoleon era aga de larg fat& de
1 xandru in ceia ce privegte toate teritoriile ed-

saritene gi de ce Alexandru era aga de indoie/nic

fats de Napoleon, co.nd acesta intdlegea sa dorine
Europa centrals, care Europa central& pe care de
mult Rusia eauta sa gi-o lege de ea insagi, cum se
va face gi pe urma. Gdnditi-va la aliantele care
s'au 2.ncheiat Intre Berlin gi Petersburg, nqmdrul

de Germane care au fost Imparatese la Peterr,urg,

de'atftea on Berlinul in secolul al XIX-lea r'a luat
nicio hotarare pang ce nu s'a uitat putintel cdtre
Petersburg, gi una din temeliile politicei IAA Bismark a fost aceasta legator& cu Rusia, care a dus,
o clipA, la alianta intre cei trel Impdta;i.
nu
fost sacrifica i data -de Napoleon..

de el ca Frances. q...IIILLeapiiiiltik22212saaa
ca unul caret unogtea istoria Frantei de lo. In tdot
-ceiace a spur gi a Boris el nu yeti gasi pomenirea
nici Unui singur nume de lege Prances. El n'au cautat sa lege cat de putin opera lui de opera savargita in succesiunea veacurilor de re6alitatea francesa,

care a creat din bucdti Franta, nu a centralizat-o

ca Napoleon. 12:S9Lallqattlde_Daraater.inter=
national pentru FMT771"Trancesii au simtl
ac777M5VarlirinTry-aai- nu 1-au iubit; 1-au admi;3.1De7MTU-Zativele pentru c=frniarar=0.7119 de Nemti cars alergau s6-1 vada in mijloul e,ere,
ralilor lui, aga de simplu, cu palariuta lui, cu hainuta lui cenugie, pe calutul lui land& magnificul

-326-Murat, care avea o inimttabila palarie cu pane gi o

haina cu Loci epole Vii gi al carui cal uMbla ca a lui
wf.CheorLhe.
Loi am cazut deo' prada 2usiei la 1806 prin ho-

tapOrron, nu ca un teritoriu national,care se sacrifica

'Pnt

care

ci cg7713VTEtTrnr111Veriului de

trebufirrMr73711;177r7f. Lapo-

leon era contra formaViunilor independents. Itecum

Occidentul intreg trebuia sa alba un singur geftaga
gi cu geful lumil raaritena. Dar din anexarea total& dela 1806 a derivat cesiunea atre Rusia a
ove
ca ea In planul principal
ett&tii rrislritene,
al political napoleoniene.
1M

-327-

Prelegerea 18,

Romanic el miscarea sarbeasca.

III _cadZulZ2Z4eLaual2M02,12..uaaaalul
RomaMorin migcarea siirbeasc& dela 1814 ale ca'el origini_tiet=7137111T7701rse vadd dacg -n
aceasta migcare al aril caracter vreau. sa-1 fixez
dela inceputterile noastre sau anumiti oameni din
Verne noastre au avut sau ba un rol. Pe urma, urmarind migcarea aceasta pang la 1812 gi punand-o in
legaturg cu evenimentele rusegti, ar fi de vgzut ce
s'a netrecut in ild-Estial European ci cu altii, dar
cautand daces exist& influenta noastrg , intre cade-

rea 1 i Napoleon gi intre preggttrea revolutlei dela

1821, care aceasta ar trebui lacer in parte, fgrg
urmarile et care sunt foarte intense, sa formEze obiectul unei lectii,
Incaprimte....r-eardalutta_glbeascg, ea este (1,fault& vreme cunoscata, acum in urma prin dcuil 1J., a
ri care au fost foarte pe larg algalizate 1,,La

I.e7ae blIslajg4LAU217Ze11111

0 11c 'ie.

unui dilatant-de origine sarba care 4i--a pa ltcd

luc_areo la limba German& ; Spiridoi Copcevi,i, el

-328o alta a unui Frances, d. Eaumant,spzijinet

;1 pe memoriile contemporane ale protopopului rTenadovici Deci stualile aceatea care se pot razema astazi pe astfel de lucrdri recente de o informAtie
foart
intinsa, pe memorii, ca in eezul insemnarilor protopolului, sau pe rapoarte diplomatice, cum
le avem foarte largi .i in Opomenicul sdraesc ci in
folectia Hurmuzaeki. In afar& de aceasta exist areaejti
ibliorafie sArbeasc6 care din nenorocire nu
,e poate intrebuinta eivent din causa limbii in care
e scrisa. Avem gi o foarte veche carte utilizabil6 gi
acum, pentru-c6 ce sprijina pe intrebarea conrewporanilor, precum o lucrare ca a lui Aricescu despre realutia dela 1821 este folositoare gi astdzi, nu numai in volrmul al 1I-lea documenar, dar gi in \,olu -

mul I uncle au fosfintrebaintati gi intrebati ca martori contemporani de -ai lui Tudor, care trnau inc
gi au putut sa vorbeaso6 acestui foarte curios auestec de poet nereucit , de ziarist, de conspirator
politic gi de istoric care este C.D.Aricescu dela
Compulun3. Tot a.L;a se intalnesc marturii contemi,ora-

ne in ejrtea foarte Duna a marelui istoric Berman

kankel i carter lui, data fiind importanta lui z:ank9, ci fe1.1 lui inswil de a intelege u subject istoxic, pe lancs'a one -titatea deosebitil a informeViej

sale, este gi p_ina ast5zi, dupes treeere de a-tate vre-

m3, desiGur ul I VOX.

-329'eta prin urmare ca not suntem bine liimuritivin

aPar?44

in cela ce privegte revolutia sdrbeascg.

In fond insd nu este tocmai aca,

i...111...q.s.loe pre-

qintare a revolutiei sarbegti este ceva, tocmai lucrul care ne intereseaza in aceasta lectie care a
scapat cercetatorilor. Dainuiegte o parere foarte
;17".'spaliatEr74777punea ca o motivare a revolutiei
.-------ca a fost o migcare impotriva Turcilor. Aici este 0,
foarte mare Exegald ci ea se int&lnegte gi la Ranke
pentrucgt el trsdia in epoca romantics gi nu putea
fi neinfluentat de omantismul contemporan; anumite idei contemporane intr'o forma specific ormand
se intelnesc .i in opera lui Ranke.Astfel, Ranks
este un doritor de libertate gi aceo revolutie
aparea ca un fenomen liberator.

ii

In imn6ratia turceasca nu incepusera Inca sfortgrile pentru

reforms, care aunt, cum se va vedea,
lebate de trei iruntagi:Aali, ,care a ajuns Laze Vizir, Regid,
fost ambasador in Apus, la Parts gi
Londra, lax al treilea acel Fuad. care a fost represintantul stivornului turcesc aici la Bucurogti pe
vremea ooupatiei dupd revolutia de la 1848 gi in mar,inea Uapitaiei L in palatul dela Tei al Doamtni,foarte ineliente, purtata prin Regis, intretinuta cu
o pensie a Tarului
a lui Cirgore Von' Ghica, Naria Hangerlirse razima de sob ci in atitudinea pe
care o avaa la Paris Uusset,zlcea versuri persane
,

-330sau franVuzesti dupa gust,doamnelor de fata, curentul

T anzimatului. Va veni o vreme cand gi in ,:apul Tur-

cilor, in mediul conducator al Imperiului Otoman se

vor strecura aceleagi idei liberale de care era insufleVit gi Ranks, Para ca prin aceasta Turcii sa
alba aceleggi cult pentru revoluVie ca istoricul Berman gi inspiratorii lui din lumea apuseana. Dar Ranke, fiind aga, considerand revoluVia sarbeasat drept
un act liberator, pe Turci ii privia ca pe niste tirani a aror stApanire este bine sal inceteze on unde
-a adus soarta. De fart insa voiu arata ca n'a fost
aga.

Lligcarea n'a fost facuta dg, 1291222triva Sul-

tanulutifiindcalIa Sarbi ca si la Bul6ari, ca gi la

"Te-Fr"".grTEriTfulir.Cf.G17r7eTraTrr'rrtsTttnt-resipt
nu a
ale nto

ratrlzati.j...a

1.1....2222412fzuve multi dintre aces care prezinta deosebite capitole din istoria Imperiului Otoman, int-fri)aia=''-:abiraceTreeraTeM recenIrraui Temperley, docpreilasboiu", dar care incepe insa dela suirea pe tron a sultanului Uahmud, se indreapta punctul
de vedere al istoricilor, in ce privegte Anglia, inlaturand nedrept4ile facute AnLliei pentru politica
ei orienitala, dar se face gi -aid. oarecare nedreptaTurcir.
to/ entru a fi drept se core a intelege tin fel de
mister popular. Adica Sarbii ca si BulLari/7-ra%
sursurt--mal-plvin:EII7aameni dela noi fiinda-Ebi
tram in afara de cercul acestei vraji, considerau

pe Sultan ca pe succesorul Impdratt ui bizantin,care, acesta, era succesorul ImpEiratului roman; btambulul era un Tarigrad, regedinta stdpanului le itim al
lwnii rdsdritene, a until Impdrat care in teorie tre-

leauna bun gi ftrept, iubind totdeau-

ria-TUFgr=711

Bata sa is riOsuri impotriva ace-

lora-tafi-6EFRWChias.,pLILSac& nq ega aceaA6

stare drUirit- la boieril era la sdraci, ceri se
uitau cu incredere cttre acest Constantipopol al tuturorindrepUrilor de abuzuri i al tuturor rilostenilor, care se revarsd ji asupra Das ananilor 71 ein rt 1, 19n4 nu slau ridic't
supra cregtinilor.
Stabil de be impotriva "Tazului.

lor

drn,ta:.?,s2.1,

oirTEMmult7=Vri.

imnotriva EEFERT757(7-Flie neprIcute ar Si Post- se le6a o pc rte important& din

ibtoria itn&Agi a popol:ului sdrbesc.

Era vorba numei de abaTuri locale. ,:e.J141,qi,

regimu ui i a a-numi
lor

4monsokstia

call

a k=c,9=1:fL.

ieore un-

deau intru toate Deilor din Nordul Afrit,ei,-la Tunis

ci p6in& ast&-zi trdiegte supt controlul fiances Deiul

de Tunis, gi tot aga era situaVia la Tripoli. Acegti

Dahii de la inceputul secolului al XIX-lea tr4liau in
c a $
conditii de autonomie aproape des&vargitd, ade1 l
panitor dela Vidin care era Pasvantoglu
ca ci un
Tersenicoglu mai jos de Dungtre, tots acecti ef AL__
soldaVi, traind o vista intreaga in locurile unde-i

sta-

kt.......2ses.tjoarta.4,8cari, fLati nici-un ordin de la Con-

-332-

stantinopol, do maltaLagi-contza-aL4inului de acolo,

treceau Dunarea gi puneau\pe fu
toata boierimea
noastra cu Domnul in trunte. Jdakji _Uhni Tutu

fugit la Bragov pe cand boierii olteni 7i anumi-ti

membrii ai familial lor, au fost pringi gi dui dincolo de apg, o intreaga istorie de pribegie gi captivitate,
Toti acegtia ca-gi bell din Asia Mica,
.1110.1.10001psiPtwe'
gi tot aga cutare pays de Scutari,
derebeii de vii
kehmed sau ca gi vestitul Ali-Paga de IaLina care
stapania toato. Albania gi Tesalia gi avea influent?
in Lacedonig, doming/1d defileurile din Balcani, pgna
ce a lost otordt culgloante trase prin tavanopentru a i se. bate capul in cuie la Constantinopol,reresintau via-M.1Qcalg.d.g care Sultanul nu era respon8a111._gf-lumea gtia min de ajuns ce se petrece
in Impgratia otomana pentru a nu se yindi a-1 faice responsabil. Era deci o dosfacere In
oyircii
,

gi in formatii mai migt_decflt wovinciile.

AO in-

eat mlisirea aceaririaeallampeorohe2 care ug,p

Alta orioine, nu este neut.& contra k3ultanului

ci

recatocmai pentru ca Sultanul sa fie a'utat

pate autoritatea in teritorii care ii scapasera din

+vi"-

niana.MC711.-etti-a-rerau ca aux-1.1==r87--="`a'
nului.
Acesta a fost sensu]. mi'-carii 1i.. Care,...heorPts

care a putut devia intr,un moment dj.n.caulsa influen-

tevom vedea, gi atunctiarDa4m4mghp

-333
a placat, si pentruc& /1 lasaseri al sail si poate,
'-tocmai din causa acestei devieri dare nu corespun-.
dea dorinVii acelor can 11 ridicaserd; din causa
acestor nemulVumiri cu Caragheorghe, el a trebuit sa
treacd Dundrea, sa se refugieze in .basarabia unde a
stat o bucatA de vreme, iar, cdnd s'a 1ntors Inapoi
a fost omorat in avantagiul succesoruiui lui., de ca-

re o 36 ne ocupdm imediat. kauaurprins in sown,

1-au omorat si i-au dus capul s&-1 arate acelora cars
erau interesaVi sa-1 ctie mort.
Atunci cei cari s' au stran6 Injurul celuilalt sef
al POPIMITSina777173:;u1 lui Milos Obrenovici,
.8drer-um-urg"wfltrleranului bran, sot11,116Writi
Milos, dar , cum tatal nu era pe acolo si Obren era
vizibil, toata lumea ii zicea Milos al lui Obren.
Milos a urmat o politica total deosebita, El a Yost
Oisaltultanu/u17-Un fel-de Tags orectin; ce7NitTnea
PUTS'din Bosnia , sau cutare.ftsd care administra
alt Tinut farbesc, acelas lucru InVelegea el sa -1
face asupra tuturor Tinuturilor Bdrbilor. Acesta a
fost rolul lui Milos ISran fv.2.119120, care pang
tarziu n'a stiut sa scrie ci s49gteascd, trdind in
imprejurdrile cele mai primitive, la urma, cand era
bolnav de tot, si nu avea nicio distractie, recurgea la lnstrumentul de scarpinat care se poate vedea
in muzeul inchinat memorial lui. Dar era uu, om dibaci, magulindpe Sultan, platindu-i,c4t puteat ger&n.
du-i necontenit -sa -i mai dea si alt teritoriu , in-

-334-

cat supt mane lui teritoriul sarbesc a crescut. Se

poate zice ca Serbia de mai tarziu, dinaintea rasboiului dela 1877-78, s'a format pe nesimVite, supt
influenVa aceasta aga de strabatatoare , dar foarte putin vizibila in aparenVa a lui Milos.
Aceasta este revoluVia sarbeasca: ridicarea
pentru Sultan $i contra Dahiilor, incercarea de a
scapa de abusurile ienicerilor, dorinVa de a se incredinVa unui cregtin sarcina pe care.o indeplinea
inainte de aceasta Dahii eau Pagii turci, dar cu
credinta desavargita faVa de Imperiu, intrucat poate exista pe lume credinVa desavargita in domeniul
politic.
Ag adaugi ea

aceasta Lmers=

ziu si Milan- c212.4.42gaw. de (rate al lui

la 1876 sa
fiul lui Milos - cand Milan a cerut
i se dea Bosnia gi Herzegovina, nu in militate de
cef al altui, stat- el a That vasal al Sultanului pan& la incheierea tratatului din Berlin, - ci aqa cum
ivuse Milan alte-provincii, adeca el le pastreaza
pentru Sultan gi arta viezL-7rorfrs7Priagrarea
lui, nu va fi niciun fel de rascoala. Vedeti deci
arta vreme s'a continuat linia aceasta de patriarhalism bizantin otoman a lui Milos.
Dupi ce se gtiu lucrurile aceatea gi dupli ce
se inlaturiLlluzia ca este vorba de o mare miscare
naVionala care trebuie sa creieze un Stat sirbesc,
integral, - rmantismul va intra in capul Sarbilor,
,

-335numai prin ai for din Banat si din Viena - ea vedem

4242gwoutut sa piece miscarea aceasta.

Am vEtzut cum

la sfiircitul sec, a

4XIIIaltE4LL._

incheiat rasboiul dintre Austrieci 0.4.21..ircja.. din cau.to

;TZNErla'arrafiliTalie cOtiga in FranVa lucruri mult mai folositoare dealt ce-i poate da Turcia,
acestui
prin pacea
rasboiu, in Serbia aupatruns anumitMISMN;i5"771

deld112a14
lj.31=1 In cur

III1r11177;115I' a.112=2221...t211221191 veohii Sar'

bi
9, aujost
intea pacii din Carlovi de la
cu Austriecii. Nu li Blau dat cine stkeELsitaqii:
la noi-Tudor din Vladimiri, Tudor Vladimirescu, a fost
mult mai preVuit de catre Rusi, fiind ofiVer, un fel
de locotenent Rua, pe cdnd dintre Barbi n'a fost nimeni ridicat asa sus. Erau doar sefi de corpuri libes

re, Freikorps, can aveau calitatea de subofiVeri,

un fel de caporali in armata austriacti. Ultra aceqtta

a foaLgiCaragheorglalmosal.21Italoarte posibil so.

fi fost Roman din regiunile acestea. Wind sla inche-

iat pacea, Caragheorghe era d:223,==1L4iLlzSe

cu Turcii, la el era un fel de obisnuinVil si o pevofirtufteteasca. de a continua lupta.
Dar incheierea unui tratat Intre Austria $i Tur-

cia, ca si intre Rusia si Turcia, n'a insemnat niciodat4 ca uneltirile contsa Turciei inceteaa; tratatul se Incheia, armata se retraoa, dar erau elements care intreVineau anumite nemulOmiri. Era si,

-336:-

gur Caragheorghe cat oricum gi oricand ar incepe,orice mop ar urmari

nu-i va lipsi un anumit sprijin
din partea Austriecilor. Aoel care a sfargit refu-jikiindu-se in Basarabia supt ocrotirea Rusilor, a ince-

put astfe ca agent austriac.

De all milrell-Austria irrketternich a avut totdeauna ochii asupra luCrurilor care se petrec In Ser-

bia ci Metternich a neat in privinta aceasta gi dupa

1848 o intreaga mogtenire; Twit& politica-Austriei in
Serbia nu va fi decat continuarea acViunii pornite
7rm-sfargitul secolului al XVII-lea in legatura cu o
anumita veche politica ungureasca gi continuata prim
Caragheorghe, ea va duce de exemplu la retragerea lui
Milan imbatranitoin Austria, la tratatul'secret, care
;71eilria iveala in urma, groaznio pentru reputaVia
lui Milan, tratat care dadea Serbia Austriacilor, daca
fiului lui Alexandru, i se va da o nevasta convenabila, un
gLaWaace de VIWIMen
traiu gi toate acestea
vor duce la rasboiul cel dintaiu dintre Bulgari gi
Sarbi gi amestecat cu influenVa ruseasca la ultima
turburare din Balcani.
T122129110aulLim ca Sarbii nu aveau ambiVii
erau in cea mai mare parte agricultori gi
smistorkla..pgrci-r.negoV pe care it Muse $i Obren,
tatal lui Milog
Caragheorghe se pare di nu, gi
de aceia mg gandesc ca nu era rasa sarbeasca curate. Sarbii se gandiau la micul for cagtig. De sigur

-337 -

ca nu li lipsa apetitul eroic; toatti noe_pia lo x+,

admirabiicir.itatli la sfargitul
evulul, mediu dUpa poesia epics francesa, strecura-

t6 in regatul de Neapole gi de acolo in Albania,intretinea un spirit.juRtAtor is dangii, dar

luta.
aEab61.29.PARe cheltui 1114.061e1u1,11,9.Alci..Certe
Znale, chiar intre dens ii, chiar nu numai.intte

ei gi Turci. Acum in urma am gasit ceva nou cu privire la inceputurile unui Sarb care este cunoscut
in istoria noastra, de gi nu i s'a urmarit trecutul.
el a avut albOand s'a ridicat Tudor Vladimirescak

turi peG4244114.4us.chi

i pe ceilalti doi cart 1-au trasto a chor

11222251221221211tlearabria, Machedonschi gi Proclan. Pelaesta1=ELlasalico?45'omestecat intr o
dar

oeartil de sat Si condamnat la moarte; omorase

zs...!s

beiu gi a stat multa vreme asauns. Prin urmare dorinta aceasta rasboinica a..bdrbilor, se putea ch6lti'
O. in mici afaceri de acostea, pe care pe urm6 pu-

tea veni un guzlar 8a le canto la nunti

zuri
gi petgeceri.

la bote-

2.1....s212agaiscsaligitaiLtatOtei444041sitwaregisL.

un nopog-ta 9 natrine

pe care re-=-4

TirtrscliplomaVia napoleoniana cu popoarele din ,Jud

Estul EuropeigbArbii lipsesc;

putut, inainte i du .a 804 86 vorbeasc i
jlEgsLau12111..."Desc Este foarte mare deosebire.izFasc. 22

lstorie.Prof.N.IortA

-338trP Greci pi Romani,, pe

de o parte, pi Sarbi pe de

ante, far& s& vorbim de Bulgaril cart in moment 1 acesta n'au nicLtul...fel,cte--import-an-ttLarecli a-

eau o clasd de intelectualli

in aiara de aino.rlotli dela not era

/le& stori

cari faceau gi poll.142122.i1424.1a Lienal la Triest,

amd
vuli.141.411, care era
la rails, unde
de toata lumea, stand apa de sus intre filolooii

facesinci.era.-

ris yi a fort multd vreme discutie data ramdgitile

lui trebuie sa fie duse in Grecia eau ba, dar era
aqa legat de Paris, incbt ai lui n'ciu indrasnit 85,1
derbroape gi sa-1 is de acolo.
bacd vole, cineva 36 trateze cu Giecii aNea cu tine, (Jac& voia sa trateze cu Romanii din kuntenia sau
,oldova, atatia boieri facuserd caldtorii, fuseserd
clescuti frantuzegte gi vorbiau frantuzepte, dar m4
in reb: acel care ar fi vrut s-i facd de lucru cu
arbii, pe tine ar fi putut intreba pi tine an fi avut pline puteri in aceasta privintd3 Dac-6 exista un
1 de ferment revolutionar

rintre acei cator-ffiffai..

..........:rea's-u'aal44n121.tuIuraaariac., in af ma de aceasta nu era nimeni care puteapreggi

"i7VauVie
rau ins& kanarioti si acolt rb xamArioti not
vedem de obiceiu doar in jianar gi la noi, pe cand

ii

-339pe cand locul unde erau mai putin Fanarioti era toemai in Grecia propriu zisa, unde ei au v nit Laai
tAvziu, dupe 1821, devenind un element nou ci insuportabli pentru populaia de acolo raladrItnii acegtia, cari nu sint ceia ce se crede, di immemr-Mrte
inteligenVi, cu o frutoas& traditie , cu o viata
familiar& frumoash, buni gospodari, foarte primitoare gazde pentrt, aces care veniau sai viziteze, nu erau amestecati ins& numai in viata-Fanarului propriuzis gi in viata Verilor noastre; ei se intaaniau
gi in toate provinciile imperiuluiRYETB,1611111117
au tipat toarts mult& vreme impotriva eptscopilor
fanarioti gi tradiVia apasarii de catre ranarloVi
este aga de adanc intemeiata la dangii, incat, dach
is citeva nu o carte de istorie a lui arin Drinov,
care a lucrat candva la Braila, a lui Jirecek in ca
re se gasegte totugi ceva din cenceptia nationala
bulgara, va ceti ca nu pot rasulla Bulgarii in cat,Tara
za FanarioVilor, ca gemea bietul bulgar suet

acvileibizantine represintate prin FanarloVi. De

fapt episcopii fanarioti din Bulgaria intrebuintau
in corespondenVe gi limba credinciogilor for Thai
In Serbia lerarhia ac,egla...11i-sericeas_ca. e: 4-.541-AT&

carte tot aga fanariotaL Vladica Leontsi_ care a jucat

11111211223.1.1.1;DQUAXLIA-I1E2410=111114dlia
1806- 1812 ca gi cineva de care Rusi
717nri158771

crud _a

AvalL.424.711.....:tCajbLieba,

dollnichia; ceiace inseamnunfenixul de trandafi

-340arau Greei.
Dar nu este numai atAt. CAnd Rugii au venit la
poi In 1806, ei au ilyteles -61-ZrirnUIEWEF-Wlemen-

ramalatiot pentru causa lor4 cum, 4e aItfell-In

toate campaniile for anterioare, 61-7FrairY;losit de
urerielemente locale(de exemplu in campania de la

1711 ei &au sprijinit pe Dimitrie Cantemir, ar fi

vrut sa se sprijine pe Brancoveanu, au apatet pe
922.p.a1C-azlno; in rasboiul dela 1738 manmai
,puffin, de aceia n'a reugit campania, iar treizeci

do ani mai tdrziu, la 1768

pe vremea Ecaterinel el
aveau aonti in clarul ortodox gi de la Curtea de
1-rfieg ci din Ardeal, unde- de multil vreme se lucra
contra Untrlibic.., Acegtica gi la Bucuregti, chiar
vi cu fratii .edrvu gi Mihal Cantacuzino; in rasboiul d to 12M8 mai nutinl. In r&sboiul de 14,18o6 mitt
anuaLte_influggte- poate chi-err-Up fl cu putintA sA
se cseasc& unii dintre aceia care au proyooat astfel de lebAturisim vremea aceia dl_plomkAtia_rtAggascil

Hind condusa in parts de

ere

un-om loarIe,zemarcabiI
ca gef al urcclel ,,.berate , a foot omgrlit

11.71=ithrirr1177gr77rTerEtricuse

atfta bine,

de pe urma uneia din certele traditionale dintre

Grecii din anumite Vinuturi, Ion. Cans141444a.No-

bil& personalitate, avand o intreita cailtate natioi se,Amtia GrecIdar numele lui era
naltt, ei. era
Italian, in 1(3E:Aura Cu stlipanirea venetian& in In-

-341sulele Ionice, de unde a venit el, ci era diplomat

rus, aga meat. acest Ruso-Italo-Grec, intrunia din
fericire numai insugirile, nici unul din defectele
acestei naViuni. A fost un erou.a lui Plutarch acest
Capo d' Istria pe care Guali 1-au iubit foarte mult,

hind pentru el Barba-Iani, mogul Ion.

Surat astfel de influente, Rugii de la 18Co. au in-

Vales Sa intrebuinVeze nu pe zalcanici in general,

ofTe-MirriKiTTOzsi....21=L;sayos al
cregfinatAiiii din aceastaregiune. Pand atunci niciodata cand Rugii au ocupat Principatele nu s'au g&h,
dit sA incredinVeze conducerea amandoror principatole unui 'anariot.
Rugii numeau un Divan gi pe Maga dansul un general rus care acela conducea de fapt, ins& era Orapul de boieri care iscalia alAturi de comandantul
armatei strAiae; tot aga fAceau ci Austriecii. De
data aceastd gugii s'au sprijinit pe Constantin TosiTanTIT30:1:5517M17despre care am vornit in-

tr4-5re-FtreTiaraiSfni -care, atunci and era foarte tanAr, fugice impreunA cu fratele sau Dimitrie in
Ap4e 4i a trebuit sa fie trimis IendchitA VacArescu
ca s6-1 urmareasch gi sd-i aduca inapoi acasa.
Legaturile lui Constantin Ipsilapti inainte do
1806 cu ttucii jiu se cunosc indeajuns, dar se poatc
grest,pune unde au fost legate gi inrAdacinate, in
Constantinopoli ACUM cateva luni am tipArit o swj-

soare a tai din ConstantInopol de

in1799 - 1701,

in c le el scrla tatalui ski in calitate de capuchehaie, Alexandru-Voda Ipsilanti demisionase dupe

fuga copiilor , dar ajunsese pe tronul Loldovei in
tr'un alt ash i austro -tuic gi pe fiul cel pierdut,
care se intorsase inapoii se impacase

tat61, filican-

d -1 represintant la Poart6,
Constantin Ipsilanti , un om remarcalpil, era
le

asi"...MITZ"Trffentr'de viaVa noastral prin aceia

ca nevasta lui a fost o Vacareasca yi cane a vazut

portretul celLilait Aiexandia Ipsilanti, dela 1821,
a putut sa recunoasca imediat alatuxi de nasul fana.riot al tatalui, sprincenele imbinate ale familiei
Vacaiescu, tare tree din reneraVic in genera -0.e

KU-

gii avusera tatea ocasii dv a-1 cumoaTte gi-1 pre.

uiau, inteligenta , dorina de a face ceva, sentimentele nobile hu-gi inchipue cin va ce frumoasa
falftlie era aceasta: bgitrana Vactireasca a trait mul-

ta vreme in Rusia, undo a munit in Rusia nevasta lui

Constantin 91 mai erau gi alte rude ale for la Chiev,
undo a fost in, ropat Constantin Ipsilanti insugi Fet to u fo t -dmirabil crescute, una dintre dansele,
haria, sacrificand toea zestrea ei peutru cause revolutiei, foa.cte bucaroasa ea a ajutat idicarea de
.,tea-,url a po oiului ei, nu s'a mt.ritat niciodat6.
1-au pIetrat in ucuumai
ODS
es
ve area will) log pri.ocrDatE"
re4t1, trl 1- u u
avu.t in mana gi repxoctus 1 J.L1 A.acsimile un acl al

lui Constantin um call ate de Damn pesie amaLdou6

rl

- 343 -

Principatele aga caideia unirii este foarte veche

si s'a presintat sub deosebite forme in legatura cu
atatea int-.1rese.

Constantin Ipsilanti, care -de sigur ca era gi

putintel supraveghiat ci SPionat de Fugi, nu intelegea sa fie numai un client al arului, ci sa faca
un lucru de la dansul, gi atunci,
altor doi Fanarioti care pot figura in cantata de
ctitori ai armatel'776anegti mai vechi, Constantir

r771"."7rrigtOlar,.

Mavrocordat,
care a t iir

AV

armata lui in Vara B &rsei la 1791,

in verslry
o armata cum aca numita cronica a
lui_Hristache de pe vrernea lui ravrogheni a treat
o ideie-falsa despre rolul militar al acesteia,tut
aca radea cronicarul_contempOran cu Constantin Ipsilanti Dionisie_Eclesiarhul de armata de voluntari a lui Constantin Ipsilanti. Evident ca oame1

CU_

nii ace7ta nu erau de tea

mai bund calitate,dar,

cu ce elemente ii stateau la indemana, el a fdcuf

ceyla1Erau Greci, erau elemente balcanice, erau

Ji

Romani gi de multi vreme Inca, din lrolumul Val

"Idtoriei Imperiului OtomanV an relief at f'aptui
acesta ca vidta military in Balcani este inainte ac
toate o consecinta a armatej acesteia a lui Concu o armata relativ bine vrgastantin Ipsilanti
nizata
i ideigAg4ionald Precea-ca,
in care era
.9944.1,z4zstrumert nmrtru ambitta
nt
fanariota. Ca voia Constantin Ipsilanti se vede
,

-344-

foarte bine din corespondenta care s'a pastrat.E1

nu vola numai unirea Voldovei cu Muntenia - tine
.,tie ce o fi crezut de Ardeal pe care it strAbdtuce cand fugise dela el de acasa - dar cerea *i
9erbia, cele trei principate devenind astfel un
f el de Stctt fanariot, in care el se vedea rege.
Riscoala lui Caragheorghe se produsese, dar
nu avusese program gi nu era nicio perspecti'VZ.
de viltor. Fan6 se, vie cineva cu alter ment-4itate gi alter educaVie, cu site mijloace, pentru a
infatigat Ip. lanti.Deci
Iricerca a face ceva, sta
FanarioVii oari au lucrat asupra rdscoal,,, la Trcerit locales, umilgt gi gate sA capituleze, a StrLeonte, Rhodofinichi
bilor, au fost aeegti trei
gi oonstantin Ipsilanti.
:

Rugii au trebuit B6 trimita o armata acolo 'AA

Zcrbia, *i in armata aceasta au fost elemente cam
de aceiagi matures Cu elementele care figurau in
armata lui Oonstqntin Ipsilanti gi intre dangii a
fo t Tudor cars a cunoscut ce este rdiboiul pe.aceastd tale. In momentul ckind a mers el, dupa 1606
in Serbia, unde a stat luni intregi dd zile,gtia

foarte putine ldcruri. 7ra un fiu de taran care

tunRese in randurile boiernagilor, nu trecuse
as
niciodata - mai.tgrziu el va avea cu to_
Lul altd jniViere, - poate ca facuse doar unele
drumuri 11 tirdeal, fiindcd era prietenul tanaru-

-lui Clog ikqn gi acesta vindea porci In Irdeal gi

-345-

atunci pentru negotul acesta era intrebuintat Tudor care a gtiut gi nemtegte. Lar mai pe urm6 va
merge la Viena, unde nevasta lui Glogoveanu , feta
lui Costachi Ghica, fusese foarte bolnala gi, murind, trebuia hotaratd mogtenirea; dar aceasta era
pe vremea cAnd se adunase acolo marele sfat european, conlresul dela Viena, gi de acolo au porntt
anumite scrisori i Una dintre dansele spune-egi:
"se Tor gandi gi cei puternici la 19curile noastre,
mutt a fbst, putin a ramas". Dar in oasta ruseasea de la Sarbi a inteles el su spiritul lui foarte viu de Roman gi de teran eltean, ce este migcarea lui Caragheorghe.

Aici doud cuvinte-despre felul cum intelegea

CaraGheor6he aceasta migcare. El avea o foarte veehe conceptie, o aonceptie popular4 sprljinita pe
un folclor milenar. Sunt multe feluri de democratii de la aceia de formula In care crede o multime
de ltdile, pang la democratia populara.earedateaza
de pe vremea Turcilor, Getilor gi a Dacilor lui Decebal, ei care a foi, tolerates gi de Iirperiul Roman, bizantin gi otoman. Poperulla oamenii acegtid are alt lens cleat "nation" sau "peuple" IA
distionarul liberalismului contemporan. E un fel
de solidaritate orEanica, manifestiindu-se far&
zgomot
nu in zguduiri de epileptirorme revolutionare ci iTglEau=7-67FfiTIT;10 continua actiune
,

-346i Caragheorghe nu se intitula:

binefacgtoare.
comandant general cu atAt'mai putin: print ci "vp_
lichi vojd" al poporului sdrbesc, era stap&n, Este
titlul lui oficial care nu se intainegte grin hartii, c4ci n'a ramas cancelaria lui CaragheOrghe -

cat& o fi fost a luat-o cu dansul la Chigin4.0 gi

hiva
/
este posibil sa se gabeasca acolo vrein -aro proclamaViesarbeascd de-ale lui, - dar el preg&tise dQuii clopote rentru capela din satul lui de la Topola,unde
acum -te ingropat gi regele Alexandru, gi, cum
ace.A.t. cloud clopot7) n'a avut cu ce le plati, on

n' au fo t terninate cleat in momenturcand el trrbuia sa par6seasc6 Vara gi deci a ramas la Cralova, fiind intrebuinVate in bisericile noastre la
kadona Dudu, biserica Waicii Domnului din dud, pe
ele este titlul oficial al lui Caragheorghe.
Atunci Tudor se va presinta gi el In calitate
de conducator al "adundrii poporului". De dansa
nceput? I s'a zis "Domnul Tudor' ci
vorbia el
s'a spur ct in fundul caciulii avea postav alb ca
Domnii. 3e poate intftpla s;-i fi venit gi gdndul
acesta, dar,piciodatAJwa ci -a_zis Tudor Irpovod,e1
se i-cali4 i mai departe, Teodor. Membru ci el ,in
randurile (le jos, ale oligarhiei, niciodatd n'a
vorbit de altceva cleat de"Alunarea poporului". A
Lost asamiinat cu Lazzaniell, din Neapole gi cu Andreas Hoffer din Tixol O. se potrivegte supt un a-

, 347 nume rapart, dar nu :in intregime caci la dansul a-ceast& ldeologie popular& balcanica, traditionalA,
mAlenara, a lui 'Caragheorghe. W. e1 zicea agar pre-

cum Caragheerghe strigase In Serbia: not suntem oa1

menii lnparatulii, mi nu voim 66 schimbdm nimic,
ci s& me intoarcem la bunele obiceluri gi la Testabilirea dreptktii. Astfel nici Tudor nu este un "ter -formatori nimic in ce3.a ce a fagut el Ware aierUl
uael refaxme.
Tudor s'a ardtu# i cub-oterit respectand,40g
panirea Zultanului , n'a vrut sa se bat& tu"-Turcii
ncciodat6._,Poate chiar cauza cdderii lui a fost acef, ca el nici un singes moment n'a avut IR vedere d
eiecnire cu armata $ultanuluil iat, can& Turcii au
trecut Dundrea, sla retras in munti. Era un protes,
tatar , nu un schiMbator de situa-tii gi, pri4 urma,
re, el zicea: Cara aceasta a avut agez&minte bune
gi ele au fost calcate de o categorie anumitd de
oameni. Cum li chiamd? El n'a vrut niciodat& al-i
precisezegi nu este adevarat ad el represinta natiunea rom&neasca luPtand Impotriva natiunii grecegti,
Ilestea sunt vorbe pe care e pdcat 6d ai
nogtri
le-au crezut gi le creel ci Grecii dela
4itena. El ar fi foot bucuras ca tati boierii sa
mearEa cu dansal gi s'a ardtat-incgmtat Ca o TAlfte
din-ei nu erau ImpOqiva actiunli pe carec$ inceptise. Departe de p fi un rdsturnator .So61.41.,
1 a imi-

-348 tat, dar, pe de alts parte, este gi o parte a

noastra In revolutia sarbeasca, prin pandurii can
s'au luptat acolo la Sarbi. Acuma desigur ea lui
Ipsilanti, pe la 1806, nu-i convenia de ceia ce
se petrecea in Serbia. Ceiace faceau taranii acegsari
tia era gi o migcnre contra Fanariotilor,
voiau sa puns un rege pang in ySumadia gi in Macedonia, far ceilalti cautau sa reuneasca satele
intre dansele, sa formeze o noua asyciatie populard sarbeasca gi, data voiau sa vines gi Bulgarii,
inca i-ar fi primit bucuros Caragheorghe in aceasVg-ridicare a floamenilor dreptatiin; S'a intamplat
insa ca a intezvenit armistitiul dela Slobozia,
apoi catastrofa armatei turcesti, Barele Vizir,
care intrase intro insula din Dunare gi ameninta pe Rugi stand sa cads el insugi in mana Rugi1o2, cari avand anumite inte1egeri cu Turcii, incat n'au intrebuintat tot ceia ce li dadea aceasta situatie mklicara. Linia re care se mersese a
Post deci intyeruptg din punct de vedere militar,
dar gi din punct de vedere politic, fiindc# Ipsilanti n'a trezit inaintea conceptiei rusegti a
anexarii celor doll& rrincipate. Nu mai era vorta
de basileia fanariota a lui Constantin-voda, ci dc
un guvernator rue care s'ar fi instalat In terile
noastre, el Ipsilanti, fiind admis doar ca un fel
de inlocuitor indigen pang se stabilegte noua

- 349 -

ordine de lucruri, A fost trimis in Rusia, apr6ape

excortat .acolo, lucru la care vor fi contiibuit
fara Indoiard gi intrigile boierilor nostriocari 21114
suferiau, si, din Rusia nu s'a mai intors nicioaatd in locul lui a pornit generalul Miloradovici,
sarb, caci Inca din secolul al XVII -lea Rusii se
mutasera dincolo de Nistru, in regiunile Niprului
un numar de SArbi cari au format "Serbia Nouse pe
langa multi Moldoveni cari, din partile aeestea de
la Nipru si Bug, vin din aceasta stramutare de populatill fiind Chiar vorba pe la 1780 sal se evacueze toata"Moldova ca sa nu lase Turcilor cleat pamantul gol. Aici in Serbia noud s'au format elemente militare pentru armata ruseasca si acel care
comanda in Bucuresti Inainte de Cutuzov, era astfel
acest Miloradovici, crescut in gcoli militare tusesti, acela caruia boitrii i-au dat un banchet ca
dar cum _era bun dantaunui "sauveur de Bucarest"
tor cineva a prefacut insriptia in "au aauteur de
Bucarest".
,

Vedeti: xianariotii din Serbia,Sarbul comand&nd la Bucuresti, Ipsilanti, care tine pe o Vikareasca gi care, in loc sa se instaleze la Belgrad,
merge sa-si agtepte moartea la Chiev, e o comunitate de viata cresting ortodox& in acestP locuri Inainte de tratatul dela Bucuresti gi de caderea lui
Napoleon.

-350Dar, cum prin pacea dela Bucuregti terile

noastre au revenit Turcilor, afara de Basarabia,
care a rAmas ruseasea, cum, pe de alts parte, Sarbilor 11 stag ecordat anumite privilegii, degi mult
mai putin decit aqteptau Ilea/land ca Milog sa desvoi
to el ceia ce se cdpatase prin tratatul de pace,
imprejurdrile vor fi cu totul altele de scum Inainte.
-

--000

-- -

Prelegerea 19.

Romanii dintre 1812 gi 1821,gi gvala

greceasca nationalists.
Interesul pe care oamenii dela not 1-au avut
pentru ultima parte din rAsboiul napoleonian, in
afar de ceiace un biet tArcovnic de mdndstire ca
Dionisie Eclesiarhul,ppune potrivit cu invatdtura
inteligenta gi cunogtintile lui de lume - gi aceasta de sigur ca n'ale o import tntd deosebitd, ci mai
mult o interpretare de folklor, re invedereatd gi
altfel. Evident 06 dela not n'a putut pleca nici
un fel de inflaentd a:-.upra rrarilor migcdri europene, dar ele au avut rdsunet aici, un rdsunet mult
nai mare decat acela pe care 1'a putut avea in unele pAlti din Balceni chiar gi _la Sarbi, a cdror
,

- 351 -

preg&tire cultural& a venit foarte tarziu gi cu anumite elem ente imprumutate de la Rugi. Cum unii
dintre dangii aveau oarecari notiuni de viata ruseascd, statul sUbesc s'a facut cu un Senat,,cale
nu este cleat o imitare, cu alte traditii, a acelui
din Rusia. kite lucruri le-au luat dela Austriecii
din 'Banat, care pe vremea aceia nu era unguresc;
astfel gooala lor primard, liceul; maitarziu Unitoate lucruri luate dela vnbi, cum
versitatea
li zic ei Nemtilor. Prin urmare, 3Arbii in prima
for fasa de organisare a Statului nu aveau elementele trebuitoare pentru a intelege lumruri aga de
mari, eroice gi catastrof ale, ca acela 'e la glirgitul carierei lui Napoleon.
In ce privegte Grecii din Constq.ntinopole,ei
ctiau tot, dar nu in calitatea bor de Greci nationali, ci de colaboratori gi auxiliari ai Turcilor,
prin urmare in calitatea for de Fanarioti constantinopolitani.
,

Iar unele elemente balcanice de c&tre Warea

Adriatic& sau din Insulele Ionice f&ceau parte mai
mult din Apus decat din RdsArtt, pe cand teranii
din interiorul Grediei gi din PAninsula Moreii era
cu desdOrgire dezorientati fat-6-de evenimentele
europene, aca c& la.d&ngii revolutia de la 1821
a venit ca un lucru cu totul neagteptat. Vom vedea in cote bucati s'au imp&rtiL Green prin atitu-

-352-

dines lot' fag de migcarea aceasta,pornit6 de aiu-'

ci din multe locuri.
Insa ai noctri stiau frantuzeste, avand ci o
intreaga educatie fiances:A 433. liberals. In secolul
al XVIII-lea fusesera atatia preceptori francezi,

rea

ale caror contracte la avem. Am tiparit in partea

dinurmil a volumului X din colectia zis6 "Hurmuza-

ki" mai =lite din aceste invoieli gi in nicte note

privitoae la Yihail KogAlniceanu Iparute in Analele Aoaslemiei Romano IndatA dupa rtisboiu, se prezintti alte legtauri de acestea ccolare ale noastre. Erau In foarte multeprivinte:niqte occidentali, i, de alt minteri. 2 nu numa/ in aceasta epocd, dar pi in altele caiacterul occidental al
nostru se observd foarte bine, aca Incat ni se face mare nedreptate cand no pune cineva intr'o lume "balcanica" sau, russ se zice gi acum in Italia,
mai ales de seografi in "Balcania". Nu este aca,
chiar cillatoria
de pe vromea lui Vasile Lupu, a
unui Engles Bargrave, tiparita acum in urma de d.
Babinger, arat& cat de dccidentali" eraw-noi cu
o But . de ani inaintp de epoca Fallarlotilor.Cand
a trecut Englesul, din Dobro6ea in Moldovar_nu numai ea a scos un suspin de ugurare, dar s'a rostit Cu o mare necuviint& la adresa Tur.cilor, ctici
dincoace era cu totul altceva, ca raport intre
sot vi sotie2 Intre bdrbat ci fereie9, ca viata
,

7353
sociald, toate lucrurile acestea stimanAnd mai, cu-

rand cu ceiace erte in, Anglia. Cum gi dupg ce iegise din bordeiele turcegti gi bulgaltecti in care ntmeni nu avea curajul sa doarmg, el spune entuzias-

mat ca in cutare sat romanesc de ldnga Bdrlad r gar.

sit atilta curgtenie de nu-i vela sa piece ci moravuri aga bone ci curate; IA nand aiurea aveau ri
multe odgi gi nu primiau oaspeti, aici o biatg 17e,
meie cu O singurg odaie, i-a inggduit cglgtorului
sa se odihneascd. La Iagi 1 vd7ut cele doug paracli
se de la Curte: al Domnului gi al Doamnei - care
au dispgrut impreuta ca intregul paio.t.; - zice: ci,
dacg locuinta domneascd nu eia capentru 'un .tgpartitor de tares; in achimb grajdurile aveau cal
aca frumogi
Incat nici mareletuce de Toe'cana
gi.nici regele Angliei na putea ed tic concurent
Ca pe vremea lui Napoleon erau foarte multi cari tau ce se petrece in. Europa aceasta se poate
4pvedi grin mai multe manifestgri contemporanefUna
Ln discutiile cele matt dintre boieri gi, agentii
diplomatici. La Iagi, a fo t astfel Intr'uh rangy
o ceartg violentd intre Mitropolitul Ven/amin - r
nu trebue sa se uite era din familia QostacLi, al
,

dupe.' mama era un Crahtacuzin --foarte borne cres

-Inainte de a se duce la mAngstirea NeamtuIui, 3.

1

Fa8c. 23 Istorie. Prof.N.Iorga

- 354 -

vestitul staret Paisie care a inte,ileiat o noud epocd

n viata caluoarimii noastre gi inre reprezentantul
ustriei,vestitul von Balmer, care a scris pe lama
"Istoria Imperiului-Otomanu si "Istoria tanei "de

Aur" gi a Monuolilor din Persia, dar pe atunci era

un tanar Nemtigor usor de aprins gi el l'a flout pe
itrupolit la o supdrare: "assassin at coquin". Cand
ungeau, prin urmare, gi membrii clerului nostru a
mesteca in irteresele europene , v& puteti inchi.e
pui ca oamenii acestia erau la un nivel destul de ridicat.

Dar ispravile lui Napoleon au cdpatat imediet

o forma. literary .roaaneasca, tipari du-se broguri la
Aida, un e era vestit\a tipnrafie a Universitdiiii,
in care corifeii literatuki romanegti din secolul
al X III-lea au fo..t corectori. A aparut deci acolcr
o carte cu privire la-campania din Rusia a lui 1\e,
poison
o carte .2oarte frumos tipdritg , acum foamte rara. In mimarul ultim din -Arhivele Basarabiei,
revistd din Chiginau cu nateriale din aga numita arhivd a ,Jenatorilor, card tarile noastre au fost ocupate de Pu9i, in fruntea Divanului era un qenaor ru,

sesc si, fiinded senatorii s au schimbat, se zice Artoril 2 d r, de fapt, aunt Arhivele Moldoei _entru tirnul p na la 1.812, b-sim pe un Constanrmuzachi care prin 811 , a fa ut o ealdtorie
tin
unde trimete scrisori farce rndoialgde
u , d
n

- 355 -

mare folos
a fast gi pe la Cluj, unde a cumparat
cucuruz
apoi dela Cluj a trecut la Cagovia, la E.-perjes, la Liov, unde a stat o bucatg de reme gi de
acolo s'a coborat la CernauVi in Bucovina, E drept
ca nu era un baker din Mbldova, ci unul din Bucovina,
dar legaturile cu boierimea -din Loldova gi ale familial lui se pastraserg intregi, tJturzegtxi dela Dulcegti, fiind rude foarte de aproape cu acegti Hurmuzachegti, El spune ce a putut observe ca migcgri de
trupe, ca situaVie politicg, ba incg el ,Acegte ce
,

Ida ft tratatul dela Bacuregti, ingtiintand ca hotsrul se a intinde papa la Prut, Acegtia scriau frant.uzegte de obiceiu, gi intrio franVuzeasca foarte buna,

Dar nu era numai el, ci un Ion Stratilat care

s'a dus in Apus da unde expedia gi el scrlsoli ca

ci Hurmuzachi. In sfargit un al treilea e boierul

Bals care a stat la Viena mai multa vreme gi sci;sorile lui de acolo cuprind ctirile cele mai not asupra imprejuriirilor din Apus Balgegti de acecti existau in Bucovina, ci un Vasile Bale, inainte de
Loan, a fast o personalitate destul de cunoscuta in
legatura ci cu literatura noastra, ySi este iarggi
foarte intereeant de pus in legatura cu 1 ctia ce tie

veni despre Lterie, ca aceste ,crisori par

fie
adresate toate lui Iordachi Bucgenesc din I 4i,care
nu este a/tul decat cumnatul lui Iordachi r

- 356 iar Buosenoscu gi Dr&ohici sunt gefii narvunarilor"

dela 1822 ai acelor cari au alcdtuit constitutia

Mold'vel de atunci, constitlqie asupra cdreia voiu

tev,ni Aga inalt predispozitia catre lucrurile apusene, cdtre "drepIurile omului si eet&teanuluina
lui Bucgenescu gi a cumnatului eau iordachi Dr&ghici,
erau lucruri mai vechi. Bucgdnescu pare a fi fdcut
ci studii,pe cand Draghi;li se distinsese numai prin
participarea lui la afacerile publics.
Tend sta incheiat pacea dela Bucuregti, ea a
produs in sufletele boierilor nogtri sentimente deosebite, dupd cum aparVinea cineva unei direcVii sau
alteia.Ftentru aceia dintre ei cari aveau mogii in Basarabia , a fost o foarte mare loviturd, fiindcd,dacd.Austriacii, ludnd Bucovina, au permis oamenilor
do la not sa se aceze uncle von, sa rdmiand la Iagi,
sau s& se clued la Cerndutul transformat in capitald,
cu un episcop anume pentru Bucovina, Rugii ntau inVoles aca gi au lIpus celor cu pdmant in Basarabia
sa se mute acolo; multi ntau vrut, dax au trecut atdVia boieri mai mArtuOi.-Tot acum in urma in publicatia periodic& a Dlui Bezveconii in num&rul deepre
Eterie, se aratd ce era societatea fanariot& de la
1821 la Ohigindu, care Chigindu, dup& ce trecuse la
Ruci, devenise ca un centru pentru adunarea.gi a Romdnilor gi a Grecilor fanarioVi, pe (sand inainte era
doar un tar gugor cu cdteva prdvalii armenecti gi turcegti. Day.' unii dintre boieril marl cari ria se puteau

- 357 agtepta la situatii stralucite politice in Joasara-

bia, n'au vrut SA treaa acolo, ci au rdmas in Loldova, atunci guvernul ruseso li-a spus a pAnti la
cutare termen trebuie sA-gi vandA mogl
In volumul I din "Documffntsle_Callimacbi" ale
mele
se vede toatd istoria nenorocirilor resuitate
din acest ordin. Unii, mai inteligenti sau mai fi
lantropi, au vAndut mo,iile la terani ci s'a intemeiat astfel o proprietate t..rAneascA acolo in tasaracla; altii ins& , cari nu s'au priceput, au
vandut la tot felul d aventurieri
pi multi marl
marl proprietari din Yoldova datoritA acestei van zari silite s'au ruinat.
,

Tat& deci a aceastA anexare a jignit foarte multe interese dar legAturile intre Moldovenii ratapi in Moldova si_Moldovenil_din Basarabia
s'au pgistrat. Eu Inca am apucat vremea and se treeea Prutul intre membrii aceleiasi familii, ceiace
era un lucru foarte upor; se fAceau ci nunti intre dAnsii.

In acelap timp insA, dui 1 1812 vi.andu-se c&

rAzboiul se terminil prin rAmAnerea stApanirii tur-

cacti, observAndu-se ce au pAtit SArbii cari au

cApAtat foarte putin din ceia ce asteptau pi Jude-

and. a data ce a azut napoleon, se putea actepta cineva la permanenta in normal, pro Sf&nta
Aliantd, care nu permitea nimAnui ski treacA de
anumite margeni. Atunci faza politic& a

legAtu-

- 358 rilor noastre cu politica generals european4 s'a

incheiat gi ai nogtri au intrat intro fazes

scolarA. Astfel Domnii cars au venit dupes 1812,
un Caragea, in Muntenia iar in Moldova un Scar -

lat Callimachi, s'au ferit de ideia revolutionara pe care o impartagiserti inaintagii lor, un
Alexandru gi Mihai Sutu.
Acegti Lomnl, cu toata originea for greceasca, ins inruditi cu Romanii gi aimtindu-se cu
totul acasa la dangii In Bucuregti gi Iagi au
inceput o activitate cuiturala, de unde a iegit
condica ce' noua alui Scarlet Callimachil condica lui Carageti, - a doua tiparita in Mtintenia,cea
d'intaiu fiind a lui Alexandru Ipsilanti. S'au
pus temeliile ccolilor grecegti de dupes 1812, care
au cu totul alt caracter decOt cele vechi care
ele insele erau deosebite de gcolile de pe vremea lui Constantin BrOncoveanu in Muntenia gi lui
Duca-VodA in Moldova.
colile cele dint&iu fuseser6 dupes Academia
dela Padova, dupes Co1egiul Padovan gi erau de
elenica, de filologie, de retoricii gi de poetics.
Pe 1 1770- 1780, prin Grigore-Ghica gi Alexandru

Ipsilanti incepe gcoale in sens occidental, de

limbi mode' e gi gtiin-te, care aceasta s'a continuat in p rte prin ecoala lui Asachi gi a lui
Lazar, avond aceiagi iuoire pentru stlinta cu

-359 aplicatii cdtre inginerie, care era neoesard dupes

codurile cele noi.

'eta ca acum aceastd gcoald care a ducat nu-

mai vre-o doudzeci, treizeci de ani, e inlocuatd

cu gcoala ndacicd", nationalist-elend, gi dintre
dascalii acestei gcoli din-Bucuregti gi Iasi unit
da seat
au fost oameni foarte distingi .
cineva in destul ce mare filolog a fort Neofit
Duca pe care it poate pune cineva algturi de Korai
antologia Ersceasce a lui Duca reprezinta o mune& enorm6. O. a fost pe atunci cineva mult mult
mai inteligent decat Neofit Duca, unul ale cdrui
scrisori sunt de foarte mare interea, dar el nva
fost profesor, ci numai in-vgiVdtor in familii: ace?
Daniil Filippide, care a tradus autori latini in
grecepte gi a Boris cele cloud opere aga de remarcabile ca "Geografia Ronal:dein ci cartea de istok-

rie care corespunde acestei geografii.

SA nu uitdm ca este gi vremea in care, data an

manuscript cantacuzinesc d fost publicat la Vienay in greceste, de fratii Tunusli - de fapt e
opera lui Mihail Cantacuzino dela 1760-1770 in schimb cu Dionisie Fotino are cineva a face
cu o iStorie a Daciei care ass poate pune alatuli,
occidenteaism, de "Istoria Dacie
Transalpie" a lui Franz-Joseph von Sulzer. Dar
cu mai putin

nisi aici nu avem a face cu un profesor, de di

- 360

profesorii stint foarte numerogi ci importanti.

Pe vremea aceta erau qi alte gcoli grecec-

ti, dealt ale noastre. Era "cocala

cea mare a

natiunii" dela Constantinopol, era *coala dela

Chalki in fat& cu Constantinopolul, apoi *coala
de la Cidonia, in Asia Mica, pe rang& c,olile
grece*ti de la Viena */ de la Pesta, care erau
aromano-greceiiti, fiindca erau intre elevi multi
Dilacedcneni can invatau gi limba romaneasca.,
*collie acestea erau elementare. Academia, Universitatea era aici la noi. Ace la care reprezenta,.

ccoala din Moldova *i de care noi radem fiindca

a intrat intr'un conflict cu Asachi, ar fi Post

un Occidental cu o mai mare'supraveghere a purtA-

rilor sale, pe cand nt a fost decat un Grec nervos, care s'a suparat pe toti gi a trecut in VoIonia unde a dat a istorie a lui Alexandru-cel,

Mare in frantv.zete publicata la Varcovia. E vonLa de Panaiotache Govdelos.

Dar ccoala aceasta nu altceva cleat

gatirea revolutiei grecesti.
000-----

pre -

- 361 -

Prelegerea 20.

qcolt gi societati secrete in Principate

si in revolutia greceasca.

Int&iu va fi vorba despre rolul acestor dou&

gcoli dela Bucuregti gi dela Zeai gi dup& aceia
gi despre alti factori can au contribuit la migcarea aceasta ddla 1821, care, o spun dela inceput, nu_este o migcare national-greceasc&I restrans-national greceasca, ci scopul -i era ref a-,
ceree Imperiului bizantin ,din care cauzl gi semnullhoenixului gi indemntrile care se indreapt&
necontenit prin proclamatii catre ai nogtri ci
ceilalti cregtini din Peninsula Baleanica. gt in01, in ce privegte inddmnurile catre Moldoveni gi
Munteni, pe acestea le-am pastrat, dar de sigur ca
4 existat ceva, gi in ce privegte Balcanitidtare
a disp&rut; o intreag& parte secret& din aceste
arhive n'a ajuns p&n& la noi.
S& vedam deci ce s'a facut supt raportul culturn el' nice ci care era caracterul acestea cub
turi; care au Post insugirile deatul de mars- gi
unele'folositoare gi pentru noi- gi care defecteles
precum gi care este dauza pentru care o propagand& facut& de oameni de un destul de mare merit n'a

- 362 -

noi. Prea

an fost depringi a lua in

ras, gi de pe urma ciocnirii dintre Greci gi Romani
ci din cauza unui amestec nestibuit al unui
folklur in care rAdem de toate natiile; nu se
poate judeca 1821 cu porecle de "cataoni" ci
portrete de dascali pe aceia cari i-a presintat
Alexandri cu un "dascalos grecos" inarmat cu o
varga groas5., care "paredosa fanerOs".
Acegti dascali greci au jucat de fapt un rol
destul de important in desvoltarea invAtamiintului nostru. Invatamantul din Iasi gi Bucuregti
au un .caracter foarte I,nalt, intrecand supt unele raporturi invaVamantul care se dadea in insula
Clalke in fata Constantinopolului (acolo mai tarziu au mers ci ai noctri intre altii Gheorghe
prin., la

Saulescu, cu teoriile lui lIngaistice extraordinare gi cu falsificaVia cronicii lui Huru).

Niel acolo nu se cuprindea altceva dealt tot
vechea gramaticA greceasc, la Cydonia nu gtiu
ce se preda , ins& la Constantinopol nu era mare
lucru.
atunci, ramanequ in riindul intaiu gcolile dela noi in care, cum a aratat cu un foarte
mare bielgug de amAnunte Hobdan Duica, se cauta
supt raportul filosofic sa se vada daca trebuie
sa fie cineva materialist sau idealist, aca incat miccarea filosoficd dela inceputul secolului
al in-lea nu ramasese Para oarecare influenta

.163
as. pra das-calilor -de aici

dau fara caracter pr

Dar gtiintele se pre_

ti.c,mai mult iu legatura

cu vechea tiaaitie gi desi6 r- cg Erama4ca, poe

tica,,retorica erau tot un ]ucru mare gi se reziau anumite amintiri istorice s ,care nu veau ni
mica face cu tara, dar antichitatea nu este un
bun elenit, ci ceva care i)riveste-pe to i un bun,
comun al tuturor'natiunilor Aceasta era gcoala,
profesorii erau insa, Para indoiala,-vioi, distingit am pomenit pe Noelf Duca, up, asa de_distin filoJoL ai editor de texte, ;coala delq B11cureti , a lui Carageu, era mult mai-legati decat cea Cu un sinEur profesor
de la Iagi a lui
Panaiot'achis Gobielas. La gceala aceasta era
de mod& sa se trimeata copiii familiilor celor
marl; de alt minteril invatamantul de la 'noi avea
aceasta traditie; olasa mijloc4.e, burgLesia nYeu
nevoie de gcoli mai incite gi aceasta se spunpa
ci. public, fiind una Jibn normele dupes care be co
ducea Statul, jar -copiii tarahlior, natural, tie
buiau sa continue acupatia parintilor. i belerii,
chiar atunci cared aveau acasa la dangii t preceiptorii apusenir Fraacesi, Inca merseau:la scosu
,

domneasca,..4hai ales in ce privegte pe Caragealp o-

tectia pe care o acorda el acestei geoli era aga

de puternical aca de mult Linea el sa mearga on
tine la aceasta pcoala, incest boieriinu prea pu
teau lipsi de la p .astfel ae indatorire, Era ce

-364-

va analog cu ce.se intampla la Turin dupe, restabilirea vechiului Suveran, care avea un teatru gi reprezentatii de opera , pi deci putea sift se verifies
data a venit cineva la opera eau nu gi absentii
cadeau in disgratia regelui. Aga ar fi fost cu familiile care nu ui -ar fi trimes copiii la invalamtintul
acesta din Bucurepti.
Acum. Burt raportul literar din pcoali in ansamblul ei n'a iegit_nimic, nici un fel de opera comudar personal cate unul dintre aangim
na
,

au dat opere In adevar remarcabile; scriso;ile

lui Duca dovedesc mult mai multa umanitate decut
ar putea cineva se, agtepte dela un gramatic pedant
ReputaVia gcolii mergea pang, departe la Viena, uncle

in momentul acela, erau doui foi grecepti, in ace,

lagi timp cu o foaie sarbeasca pentru Slavii din
Peninsula Balcanica in timpul diri urma, Sarbli au
tiparit in revista Academiei for docamente die, arhiva politiei vienese in care se vede cum se capatb.
permisul de tip#rire gi supt ce supraveghere erau acei can voiau se, dea la lumina o foaie pi unecri
se intampla ca foaia aceasta nu era permisa, aga incat ramanea cineva numai cu proiectul Era acolo un
Telgraf elenic "Helenikos Telegraphos" pi, pe langa
aceasta, Ei o imitatie in grecegte a ve6titeitoi
\-

de cultliret ci cu critical de represintantii de tea-

tru "le Mercure Savant" din Paris "Logics Hermes".

Dar ceva

i-a

impiedicat pe acecti dasedli a

face mai multa isprava. LeE atura dintre c 4- n Inta

-365actuala., re.,olutionara *i nigte lucruri de un trecut

foarte departat, aceasta nu isbute*te nici odata sa

stabileascd o legitura intr'un chip prea strans; totdeauna amintirile acestea de trecut influenteaza defavorabil, constituind un balast, aspiratiile revoluVionare, pentru victor. Gandind prea mult la Plutarh, la eroii antichit&tii infaViga-ti de el, la formele retorice ale scriitorilor elenici, se falsificau
ideile liberale, revoluVionare, curente. Sunt lucruri
care, oricat to -ai sill, nu se pot confunda intre
dansele; pedantismul acesta greoiu, de unde plecau
eitii.f&cea pe dascalii acegtia nigte agenVi puVin
potriviVi pentru a a-WVa spiritele *i a pregiti opera de liberare. In ()Ace cas, in limbagiul pe care-1
intrebuintau ei nu era vioiciune, ci foarte multa
preten.tie;elze aplica foarte greu la imprejurixile
contimporane: Astfel, &and bolerilor nogtri Li se
spunea necontenit: aici in Dacia este noua vlata elenica, Bunureqtii sunt Atena g.a mod. ca frazii pretentioasa putea merge, dar ca actiune revolu4onara
nu era nimic. Grecii acegtia aveau adevaratul geniu
al erudiViel, intrecend gi pe Germani supt raportul
erudiViei, dar multe.dintre cercetirile for erau de
aga naturi incat era pacat de timp gi de inteligeaVa.

Dar mai era gi altceva. Grecii aces-tie-se inVelegeau foarte greu intre dangii, se Mancau de moarte

- 366 la Bucuregti. Multi an plecat aruncand anateme In urma

2rau gi neintelegeri intre profesori ci studenti,
cars aveau de multe on o vkcesta inaintata insa, ea am,
Caragea era un om foarte cult, avand gi parti mobile
bor.

in sufletul lui; averea lui nemasurata n'o gasegte nimeni, dupe ce a fugit din Bucuregti gi s'a refugtat In-

taiu in Italia gi pe urma la Atena; toate glumele acelea romanegtioneromanegti, grecegti, care ploau asupra lui nu represinta totdeauna un adevar. El a tradus
pe Goldoni, fiica luilRalu, se ocuptk .de reprezenta tii de teatru, dar cutare cantor Engles care a asistat la o represintatie strains in Bucuregti, a vazut
Ins& un tineret fanariot uguratec gi pretentios, a carui cea mai mare dorinta a for era ea i se ingadue sa-gi
invaluie capul cu un turban ca Turcii; cand pe scans
se vorbia de cai din public se auzia o intrerupere: "ayeti cai buni ", ceiace era o obrasnicie evidenta. Pornnita Ran patroana teatrului dela Gigmeaua Rogie, on

elemente distinse gi talentate din clasa de sus a spcietatii muntene, a fost o female doritoare de lumina
gi avand o intelegere pentru literature. Dar elementele acestea dela Ourte nu aveau cine gtie ce influents
in ce privegte gcoala. In aceasta gcoala n'a foot niciodata un director In stare sa stApaneasca pe toti;
fiecare represinta o alta ambitie, venind din alte locuri, aga incat atunci tend a sosit din Ardeal fiul
de taran din Avrig, sus4inut de Bruxenthal, proprieta-

-367-

rul mociei, Gheorghe Lazar, care facuse studli de

filosofie ci de intine;ie, la Viena, pe vremea rifts-

boiului cu Francezii, gi, intors in Ardeal voise sa

fie episcopgi n'a putut- spirit liber, care nu -ci pa-

zea gura spunand gi lucruri de care-i 'Area rau pe

urma, pentru Francesi gi contra Imperialilor, gi,natural, aga ca poliVia s'a suparat gi el a fost foarte
bucuros ca Barcaneasca avea nevoie de un perceptor
pentru copiii ei ci astfel a venit la Bucuregti in
aceasta calitata, el a fost primit bucuros, fie ci ca
profesor de masuratori. De altfel gi Asachi, literatorul dela Roma , care fusese gi el prin Viena $i urmarea lucruri cu'mult mai inalte, poet care punea in

moldoveneasca de pe vremea lui ritmul subtif al Italiei de odinioara, s'a facut dascal de masurat moon..
Evident, Gheorghe Lazaraducea Cu &Mosul acea
amintire din Viena a epocii napoleonene, in care se
ducea lupta contra Francesilor, dar ideile franceze
nu puteau fi oprite de a patrunde in Viena. Viena a
fost nu numai francisata in secolul al XVIII-lea, dax,
pe ascuns, ci In ciuda poliViei, gi cu toata Indignarea guvernului a fost oarecum revolutionata In spirit, aga ?neat amiputea zice Ca aceia ce aducea
Gheorghe Lazar nu era din Ardeal, ci din mediul aces
to vienes. Astfel este o mare deosebire intre dansul ci Asachi. Aoesta a stat la Viena, dar pe urma
a mers in Italia gi cultura lui este mult mai mult

_358-

Italian& , iar ceia ce a venit dela Austrieci sla

qters. El este un clasic in sensul italian al lui
Monti, de exemplu. Pe nand, Gheorghe a ramas un filo-

sof stapanit de ideile din domeniul stiintilor abstract., alge cum se obiqnuia pe vremea lui d'Alembert
si a geometrilor,a ndoamenelor algebrice" cum spune
daapre amicii lui Voltaire Carlyle : "an algebraic Lady".

Fe de altA parte, el cetise manusoriptele, neounosoute lui Asaebi, ale corifeilor qcolii ardelene din seoolul al XVIII-lea, era pAtruns de ideile romane,
asa /neat, ficea pe alaturi pentru cei cars veniau
la dansul, oameni de toate varstele qi din toate clasele,in mare deosebire de cei cari mergeau la 4coala
dommeasoa qi cari faceau parte din tinAra boierime,
un fel de curs de nationalism romatesc. Dar el nu trebuie luat mita ca si cum ar corespunde intru totul cu
nationalismul din timpurile noastre, care, acesta,stie
geografie, istorie, g cetit literature, luoruri care
toate lipseau pe vremea lui Lazar. Acesta avea cateva
amintiriscolastice, c &teva formule retorice, o carecare atmosferA filosofica luatA din cursurile pe care Is asoultase la Viena, dar aceasta era totul . In

orice cas ins, aici era viatA

qi in toate lucrurile
omeneqti, on daca este vorba de politica,ori dacA
este vorba de literathra sau de stiinta, in ultima esenti biraie oeia ce este insufle4t. 1.koursul lui
Gheorghe lazar age cum era: naiv, impiedecat in ce pri,

- 369 veote forma, de o cunogtintl a lucrurilor cu totul

aproximativa, hacuit, 'sfraramat, foarte vulgar dese
ori, neridictuldu-se niciodatit pitnii la o prea inalta

poezie, cursul acesta insemna viata, pe (And Grecil

nu faceau altoeva dealt purtau dintr'o mans in alta
cenuga morVilor; gisisera mormintele mortilor de odiniparli i viinturau pleava aceasta omeneasc& a lor.
Dar se va zice: acesti oameni n'au influenVat asupra revoluViei dela 1821? Ba da, au influenVatoi in
dot& feluri: intaiu fiindca ei puneau aceasta echivalenVA, pe care invaVimiintul grecesc i o parte din
literatura greceascil o pastreaza qi pan& acum fArce
nicio dreptate, echivalenVa intre Grecul din antichitate qi intre Grecul revolutionar dela inceputul seoolului al XIX-lea. Cum not am condamnat foarte aspru la nod. o anumitl mods care este in adevar ridico16, neintemeiata ca toate modele, dar qi ridicola pe
Tanga aceasta,moda de a ne lega prea strtins de strgmocii Romani, ca pe vremea cand un August Treboniu Laurian punea in manualele de pcoard istoria Romdnilor

dela Romul ci Remus 0 trecea prin toate republicile qi toVi ImparaVii pan& ajungea la Evul mediu al
nostru, aca incat la inceput erau oameniimari ai Republicei, apoi 3esar,August , iar la sfarit Alexandru Ipsilanti qi Costachi Moruzi, cu o ultima saritura la Cuza-Voda. Ori in salile de class ale ccolii
lor primare o hart& a lui Laurian presinta Dacia lui
Fasc.24

- 370-

Tralan cu "Timigiania", "Crigiana", cum se scria in

ortografia din vremea aceia. De sigur aceasta legiun aga de departat gi deosebit trecut repet r
c
zint
z darnicii ci falsificaVii, lucrui care lac
amb a ca; nici un filolog astazi n'ar mai refine
s
ceva din etimologia de pe vremea in care se spunea
ca 6latina vine dela "Stella latina" g.a.m.d. Dar
harts aceasta a Daciei intregi, mnintirea trecutului
roman, confucia artificial& gi voita intre ceia -ce a
fost mai stralucit in antichitate ci intre bietele
noastre incercari de culture in eppca fanariota au
folositila ceva; ni-a ramas din ele ceva in suflete.
Spiritele critice din olasele de sus ntau lost iuluentate in opera for de a creea Vara aceasta, dar1n ce
pirvegte pe cei mai departaVi de adevarata intelectualitate in sufletele for a mamas ceva dip acestea. 'Tot
aga la Greci, ceiace a ramas pang astazi dip aceste
llusii formeaza un element de putere, oaci manualele
.
for dP koala nu cunosc decat o singurgi grecitate, o
singura desvoltare a unui popor elenic, de gi,Grecli
de astazi nu se numesc in popor Menlo ci Romei,,ceiace nu insamna decat Romani gi limbo ci-.o intictuaazg
romeica gi invaVamantul labs grecesc a avut o tectiulie la not' and la 1821 a Post Zefilaea pe_strad& e
la Bucuregti in f9teptarea beizadelei Tpsilantir aNand in frunte pe cineva care a ramas la noi, deveand poet roman, Intrto limbs latinisata, foarte ar-tificiala, gi traducand in aceasta Iimbh gi o pate
.

- 371 -

din Iliada, Constantin Aristia se canta de tinerii

Greci, poate i de unii Romani, imnul redesteptarii
elenice. Lucrul acesta nu s'ar fi intamplat cu Gre-%
cii dela testa sau Viena, undo era un invaVamant ele-

mentar facut mai mult pentru fiii de negustori, care

i ei instgi trebuiau sa fie negustori, 110 incitt ecoul revoluViei dela 1821 a fost acolo foarte slab.
1'au venit de acolo nici ajutoare in bani, nici interventii pe langa oamenii de Stat austrieci, cars,
dd alt minters ei in epoca lui Metternich nu eau dispui sa primeasca nici un fel de indemn care ar fi mere
dincolo de ceia ce ar fi fost pentru dancii, interesul de Stat. Dar aici la not se crease prin scqgla
un mediu favorabil revoluViei. De aceia cand Tudor a
venit la Bucuresti "gi cl -a luat reedtnVa pentru cateva luni de zile aici, adunand *i un numar de bcieri
In jurul lui, el n'a putut sa dispuna aca de intreg
de sufletul boierilor cum dispunea dascalul greo de
odinioara.
ma intret,daca Ipsilanti, in loc sa se
opreasca la Targovi0e, el ar fi venit la Bucurecti
ci ar fi fost in orac el, dincolo, In tabara dela Cotroceni, Tudor, despretul boierului mare pentru cel
care venia ca revoluVionar dupa ce fusese "ciocoiul
boierimiin, nu 1-ar fi facut pe acel boier mare ca se
duca mai durend la beizadeaua fanariota.
Ce este lterta insAgi ? Cu privire la dansa putem avea igformatii cu mult mai bogate dectt acelea

- 372 care erau pe vremea cand Aricescu infatiga toataisto-

ria revolutiei de la 1821. Noi astazi gtim cu mult mai

mult decat ce lua el din Recordon, din Laurencon,din
eel cativa martori francesi al revolutiei dela 1821 ,
sau din Ilie Fotinb ci Elliman. Aceasta, degi scrisori
paiticulare au iegit foarte puVine la iveala, unel6 in
"Istoria mitropoliei Moldovei"a lui C.Erbiceanu, ne
putem ajuta gi cu rapoartele consulare , mai ales ale
consulului austriac al carui secretar, Udritzki, a jucat un rol important pe langa-Tudor; aceste rapoarte
au fost publicate de I.Nistor in colectia Hurmuzaki,
cele prusiene le-am dat eu tot acolo, dar cat de mult
am dori sa cunoactem ci rapoartele, care de sisur ca
sant la Moscova, ale consulilor ruci, - intre egentli
Riiszei erau doi oameni, dintre cars unul a fost ade-

varatul parinte al Eteriel, it chema Finis. la Bucuret3

iar la Iagi un altul, Pisani, mai mult Levantin
care a murit la noi, fiind ingropat in cimitirul cato,
lie dela Hugi. Din lumia aceasta ruseasca, evem apoi
nigLe note ale lui Pugchin gi ale altar Rugi ca privire la revolutie, unele au aparut in hearmil RomAnenc
literar de prin anli 1910...11. Erin urmare, o informa-

tie foarte boEat6 Acum in urma unii Greci au inffiticat revolutia supt un alt aspect, prea putin ins& supt
e.el
proviicial, din Moreia sau gi din Constantinopolul fenariot Ni-ar trebui sczisori de terani, de
mici burOiesi dP clerici gi, data ar umbla cineva pe

- 373 la rudele Fanariotilor de astazi, cred ad War mai

edsi ceva. Tot ceie ce este nou in publicatille brecepti a fast necontenit lust in samd ci analisat pa610. cu pabina, in a mea Revista francesa, cutare comunist Grec a vrut sa trateze revolutia de la 1821 in
sensul sau.
Fiinded am vorbit de corespondent() particulare,
una din ele a Post data de Karadja in Revista Istorlcti
pi ingutitru se vdd acolo cele dintaiu manifestd.ei ale

societatii iubitorilor de muse, pe langa care lucra pl

societatea "prietenilor". "Eterie" nu insamn& alt ce"tovar&pie". Acum totdeauna cart
se vorbeEste de Eterie se uita un lucru, ca aceste
society i nu erau altce.,a dec&t copia color care au
rdsdrit in Italia: carvonerl, carora li se zicea in
kolnoe pe le. 1822 carvunari. Carvorarii acept-a, in
fo -a 1-t occidentald se mutaserd la .saris pi in apava decd t "societate"

=mite's "ventes" se preGati tot felul de cemploburi

In genere Eteria
impotriva Bourboniloe restaurati.
nu se poate intelege far& sd tins earn& de atmosfera
general& europeana a acestora-sociatii Dar, in ce
privecte Eteria propriu zisa de la noi, care nu el
numai de la noi, ea se presinta ca o societate pentru
ajutorul studenVilor in strdinatate. In documentele
tiparite de d. Karadja se insist& asupra acestui caracter; deci ea adung bani pentru a trimete bursieri
dar nimeni nu verifica dacabureieili pleac& sau ru.

- 374 -

Vigcarea aceasta avea Insi gi legaturi In alt

domeniul d cat al intelectualilor. In jurul Domnului
fanariot, a lui Caragel. a lui Alexandru $utu erau
Arnuutii, cari formau garda lui. Ei-erau comandati
gi de gefi cari nu erau Albanesi de origine; astfel
Sava, era Grec, iar un alt ref al revolutiei, care
gi el a pierit dar eroic, pe and Sava, dupes impdcarea cu Turcii, a fost tras in curs& gi omorat impreund cu toti ai lui Ia Bueuregti, c&pitanul 'ordacni
era numit aici, la Bucuregti, Oliupiotul,
fiinde4 originea lui era din Vlaholivadi rang& Muntele Olimp. Acegtia erau supt influenta lui Pinis
gi a boierilor fana4.oti ca Negri care a jutat un
mare rol in timpul revolutiei, care a fost geful
civil al guvernului grec pe cand fratii Ipsilanti,
Alexandru, Nicolae, Gheorghe, unul a fost ingropat,

tarziu, la Ydrcuta rang& Bucureptio. Deci s' au cEigti-

gelt apetenii/e Aradutilor, ba Io-rdache a fort ci

la Viena, unde a intrat in legdturd cu anumite cer7
curl. ;i Tudor trebuise sa meargd acolo, cum am
.

spu., pentru a se ingriji de averea r&masd de pe urma G/cgoVendei. Acolo el a cunoscut pe cdpitanul
Toidachi ti s'a inscriP intre membrii Eteri/ei, facand juramantul de credinta. Era, de= tizur, io mare
gregeald, dar el avea o aga de slab& cunogtintd a
lucrurilor politice Iu afard de hotareLe tern sale,
incat atmosfeza de mister 1-a c4tigat.

375 Rdscoala lui Tudor s'a prodas in Olte 1

depdrtata, unde el avea la indemdna do
lucruri
oars lipsiau 14 Bucuregti, unde cu cativa raha

lagii gi clopotele dela Witropolie nu -e fac a mare isprava, pe cand dincolo erau pandurii, ,jandarmeria olteana, care pe vremea ustriecilor fus
se organisata militar gi pa.trase ceva din a e
to organizatie , gi erau mamlbtirile in care se
puteau inchide o tuna, aura Yotruluil Tisman-,
Cozia, ga.m.d.
care au fost totdeauna cetatilcaci
chiar in momentul cand au foi.t facute ele trebuiau

sa corespuhda unor scopuri dC aparare military

Dar dupes ce s'a pornit micarea potrivit cu programul Eteriei1 s'a intrat imediat in concepVia
lui Oaragheorghe, adecat adunarea popovului care
mergea cu un "venal vojd" roman, sa se instaleze in capitala Romaniei pentru a restabili vechile obiceiuri-.. Dupes legea dreptatii gi a isgoni pe a6d.satori, oricareinaViuni ar apartinea
Acesta ecte adevarul in ce privegte miscarea lui
Tudor.

Dar
afard de aceasta, trebuie sa ne pandim la Inca un element, care a avut o actiune ci
asupra elementului revolutionar din Pus's., rct tl aa
numi-O.i.4ecabristi cari au mogteniece n'a disparut rapede.Dwa cAderea lui Napoleon gi in mare
parte din causa amintirii lui in vazduh flutur;1
,

-376 -

din cand in cand steaguri nevazute pi, prin urmare, ceia ce fusese o realitate pe vremea Imparatului era acum o amintire care proiecta de acolo
din fund umbre asupra viitorului. nnd au intrat
Francesii in Spania ca sd restabileasca vechiul
regim absolutist al lui Ferdinand de Bourbon,au
Visit In feta for ca iva ofiVeri de-ai lui Na-

poleon cari au inceput sa mute steagurile libertaVii de odinioara. Dar aceasta revolutie din
Spania ingbupita prin intervenVia Francesilor
de dincolo fusese pur militari. Quciroga, Riego,
pefii de la Cadiz nu erau detest ofiVeri cari ipi
amintiau de epoca-incheiata prin inl&turarea sistemului lui Napoleon. Iar cand, indata dupes aceasta o revolutie s'a produs in-cloud colturi ale Italiei, in extremul Nord Si extremul Sud, cu Sancu colonelul Pepe la Neapole,
torosa,la Turin
sunt lucruri strans 4gate. In aceasta vreme fara
coloborarea armatei nu se puta face nimic.
Dar o astfel de micare cerea in ac.elap time
pi un sprijin banesc. Trebuiau sgi fie pi altfel
de oameni earl si simpatizeze cu mipcarea. Cea
mai mare parte dintre negustorii gre,A, cari nu
sateau in acelapi loc, ci mergeau din Vara in Vara pi chiar daces nu parasiaa local 1Lr obipnuit
de pedere,aveau legaturi epistolare cu cei de aiureq., erau revoluVionari, pi cei din Viena erau
oarieni cari susVineau o intreaga literature gre,

- 377 ceascg, cu traduceri din marile literaturi europene gi cdrtile care apareau acolo veniau ci
la Iagi ci la Bucuecti cu pocta austriaci, care
de alt minteri aducea gi aatele mai cuviincioase
mitt raportul politic.- Am spus ca Greci de acectia
se intKniau dela Philadelphia la Paris, la Triest,
la Viena la Pests, in oragele din Araeal unae erau aca de striins legati-di Pomdni, inctit dela o
bucati de vreme nu mai puteai deosebi cdrii natiuni
ii apartine cineva. La biserica greceasca din
Bragov veniau de ex. ci unii gi altii, nefiind
alts biserica ortodoxd; in cimitirul de acolo sunt
ingropati atdtia dintre descendentii Domnilor ci
/Brancoveni.
boierilm noctri de odinioard Negustorii de acectia erau gi la Bucuregti, ci unii dintre dancii,
nici nu erau suet influenta Domnilor, fiindca avusera prudenta sd se inscrie la consulatul austriac
sau rusesc.
i negustorii acectia, cars erau aptirati grin legaturile cu consulatul, ici permiteau
multe lucruri pe care nu ci le-ar fi permis 81411.
Autobiografia unui Varnav din Basarabia, care a
inceput aici ca ucenic de prgivdlie, tipdrita inintro foaie de la Rdmnicul Sarat gi dupd aceia de d. Artur Gorovei, In "Biblioteca pentru tuti"
ardta un tip de sudit de acectia imbrdcati nemtegte

taiu

cu o foarte mare libertate de actiune ci de cuvant.

In Rusia era o multime de negustori de acegtia, ace

- 378 zati mai ales in Sud, in Crimeia, la Odesa - colonia aceasta greceasca dela Odesa nu ctiu daces s'a
invrednicit pang acum de o cercetare adancita la Taganrog,la,Moscova ci exists cacti foarte 2rumos tiptirite pe hartia aceia albastra, obipnuita
atunci, care li se datoresc lor.
Eterigtii se sprijiniau pe boierii dela noi,
in cledinta ca ei se vor ridica imediat. Dar cei
din Moldova nu s'a ridicat, de pi Mitropolitul Veniamin a avut o atitudine dubioasi; mai, mai sa se
lase prins, dar numai pentru motivul pe care Il
vet/ vedea, pentru ca el, banuia o Mare Putere la
spatele acestel miccari. Ba s'a intemplat ea unii
boieri midi din partile Botoganilor tau organisat

migcare Impotriva Eterictilor, migcare care nu

este pe deplin lamurita. Daces in Moldova deci nu
s'a.gasit sprijin la boieri, in Muntenia, unii boieru au fugit la Brasov, alVii s'au dus la Tudor;
nici-until singur n'a venit -sd se inchine beizadelei
o

Ipsilante.

De rapt migcarea lui Ipsilanti a fost facuta

intocmai ca expediVia lui Napoleon in Rusia: in
credinta ca se va petrece In teritoriul invadat ceva care nu s'a produs. St aici tot aca s'a facut
uacalcul gr6st, Ale5tandra Ipsilanti a venit cu
Gheorghe Cantacuzino,riul fetei lui Crigore Calimachl
pi zicandu.gi ca indata co -1 YOZ vedea, se vor aduna

toVi boerii din Moldova, apoi cei din luntenia

ea Balcanii se vor aprinde, c6 se va merge la

- 379 -

Constantinopole unde Fanariotii erau pregatiti - dar

,Turcii au prins de veste din vreme, i-au exilat prin
Asia Mica on i-au omorat, patriarhul fiind spanzurat , dar nu, cum se zice de obiceiu, in odajdil gi
in ziva de Pagti, ci depus ca un simplu calugar vinovat. Ce s'a petrecut in Moreea e cu totul in afar&
de rosturile noastre. Acolo existau un fel de panduri,
ea armatolii, militia indigence care se intrebuinta
contra hotilop gi acegtia au jucat in armata fkatildr Ipsilanti acelasi rol ca Pandurii in armata lui
Tudor. Pe urma erau aga numitii "clefti", un fel de
haidua, cum erau la toi gi la'Sarbi, un element Bata pregatit pe lfiaga armata pe cave o avea All Paga
din Ianina, cu scopuri proprii, care sprijinia pe Gre-p
ci ci pe cefii for religiosi. Era apoi viata acela 10can, comunala, la dispozitia gefilor, a clerului, a
episcopului-, data episcopul facea un semn, erau gate
sa se ridice impotriva Turcilor. Dar acolo n'a fost
nici o varsare de sange; Turcii au fost scosi foarte
fzumos din sate, spunandu-se agaielor: "a venit vremea ca d-voastra sa va aduceti aiurea"
ci, atunci,
ploconindu-se ci de o /3arte ci da alta, Turcii au in,

carcat toate lucrurile for gi s' au dus.

Dar toate acestea nu erau suficiente: trebuia

sprijinul Rusiei., I1 arata faptul ca revolutionarii
au venit din Rusia, faptul ca li se spuned ea este
un gef, un archi, al carui nume indepea cu "A" iar

- 380 -

Alexandru putea fi qi Ipsilanti, dar putea fi ci Tarul, 06, o intreaga lume de femei` in Rusia- unde era

influenta

misticei doamne de KrUdener ci a unei Sturza, contesa Ebling. Am tiparit la sfaircitul volumului
II din "Acte ci Fragmental' o scrisoare din colectia
Fadowitz din care se vede ca imptirateasa lui Alexaudru I-iu etia de ce a plecat dela Petersburg,Alexandxu Ipsilanti pentru a incerca o miccare revolutionar. Tgrul o fi qtiut
dar mintea lui era acum impra*tiatA qi tulbure qi pe de alt& parte, era umbra Sfintei Aliante, care socotea ca orice revolutie este
opera Satanei *i orice Suveran trebuie sustinut impotriva revolutiei, chiar dac& este pagAnIca Mahmud.
Aceasta a fost tragedia lui Alexandra I-iu; el ar fi
trimis imediat trupele lui Vorotov vi Cat,ocati, dincolo de Prut, dar era sprit prin rolul pe care-1 ;uca in Europa, fiind cheia de bolt& al sistemului conservator. Dar ca., mai tarziu
incetul pe Incetul,
Rusia a alunecat catre un tol filo-elen qi revolutionar, dar, la inceput, nu se putea face aceasta .
$i atunci in Moldova n'au putut face nimic revolutionar; guvernul pe care 1-a lasat Ipsilanti la Iagi
era ridicol. In m&nastiri dative& dintre acei earl
luptaser& in Muntenia, au Incercat s& afle un adapost
ci in manastirea Segului capitanii Iordachi *i Fornachi_au-luptat cu desperare, 'And unul a fost prins
pentru a fi omorect, iar
qi dus la Consthntinopol
,

- 381 Iordachi, dupes ce a ispravit proviziile, a dat foc

prafului de pugca care ramasese gi a sarit in aer cu

clopotniVa cu tot. Cantea din Muntenia a fost invinsa
la Dragagani, Alexandru Ipsilanti trecut in Austria,
iar cei.lalti vanati pe undo i-au gasit Turcii,Sava
impactindu-se cu Turcii pentru a stargi,cum am spus.0
sin,.ura lupta s'a dat cu Turcii,afara de cea dela Drg,
gagani, in care au Post gi Pandurii nogtri, lupta 42e

la Sculeni arata ca era vorba doar de cateva sute-de

nenoreciti eterigti can nu venisera sa se bate, ci.
cu copiii gi femeile lor, sa treaca in Rusia.
Rugii nu i-au lasat sa treaca granita, inchisa, ci
trupele rusegti etateau lnt3irate de-a lungul grantyei
aga ea Turcii erau foarte incurcati negtiind ce sa..
faces fats de aCeasta multime terorizata gi complect,
lipsita de on ce conducere; ar fi tras cu tunurile *su-

pra lor, dar li era frica sa nu treacazhiulelele sUit

cold dd Prut, foarte ingust in unele locuri, aga incat au trebuit sa-i atace cu arme albe.
Rusia i-a begat in foc, gi, in momentul cand Grecii
s' au aruncat cu increderea unui popor far& educatie
politica, ea i-a ldsat, aga ca revolutia s'a terminat
cu dezastrul momentan al cauzei grecegti, care trebuia
sa se ridice ins& pe urma, in alte imprejurari gi cu
alt sprijin.
- --

000 ---

-382-

Prelegerea 21.

Urmarile revolutiei grecesti.

Revolutia greceasa a avut cloud urmAri, dintre

care una e a s'a rupt leg&tura care existase foarte mult& vreme, care se alatuise in parte Inca din
secolul al XV-lea, deci nu se vede asa de bine penpru o epoc& asa depArtat& intre Statul acesta noubizantin al dinastiei lui Osman si intre inteligental energies $i 4 ad&uga,intriga greceasa.
Inca din secolul al XV-lea s'au gasit ODeci ci
nu ate unul, ci mai multi, can s'au pus in Berylciul Imperiului otoman si ateva din valorile cele
mai net&gaduite ale secolelor al XV-lea si al XVIlea suht de origine greceasa.Ins& leg&tura aceasta
a devenit foarte stransil, ceva mai tarziu, anume In
jumatatea a doua a secolului al XVII-lea ci cu ocazia aceasta se pomeneste numele cuiva, al arui rol
a fost foarte exagerat, dar desigur a numele lui se
cuvine s& fie conservat. E vorba de Panaioti Nikusios
care era din insula Chios, aca incest Oar parea a
represint& nu numai 1eg&tura intre spiritul grecesd
si Puterea otomang, ci si altceva. Insula Chios a
fost genovez& ci autonomia ei cm/pleat& supt vechi

- 383 familii de origine italiangt a durat pan& aproape de ul-

nevasta lui Nikusios

de alt minteri era o levantina. Aqa incest, de fapt,
este o legatur& intre spiritul grecesc, intre tradi timul sfert el sec. XI/II-lea; qi

tiile diplomatice italiene din Orientul acesta european si intre tot ceia ce represint& Imperiul otoman.

Legaturalaceasta s'a desvoltat necontenit qi acestei legAturi i se datorecite prezenta Fsnariotilor pe

tronul terilor noastre. Este o teorie obienuita , der

de o superficialitate care to face s6 zadbeqti, teotti

ca, intreun moment, niOe Greci teribili de violent,
de altfel oameni fax% niCiun merit, ar fi uneltit la
Constantinopole, ar fi idbrobodit pe Turci qi in felul acesta ar fi capatat terile noastre ca sgt le exploateze. Fie0are termen dies aceasta definitie este
un neadevAr, fit/Idea ,de-fapt Vavrocordatii erau oameni de o mare ingItime intelectuala; Alexandru Mavrocordat a fost crosout la. Padova qi copii lui au fost
*i ei educati, in sp1ritul general european, et aceqtia erau numai relativ Greci, din cauza caracterului
etnic amestecat al lumli din insule.
Pe de alts parte, data Fsnariotii au ajuns pe tronul terilor noastre a fost pentru a avea o unitate
diplomatica In Imperiul otoman, adtkca informatorul
s& fie la Iasi sau la Bucurecti qi o ruda, un prieten, un conational al acestui Informator BA se ga,

- 384 -

seasca la Constantinopole in legaturA cu ministrii

turcL. Totdeauna card este vorba de Fenarioti trebue
s se tiny samd de necesitatea aceste legAturi. Se cerea sti nu tie informatorii de nivelul vecbilor nostri
Domni cari trimiteau *tiri false la Constantinopol
In interesul Puterilor strAine; pentru Turci era avantagios ca informatia pe care o primiau sa fie cu
i, In sarvit, Fanariotii, can
destivarsire sigurd .
de la o bucatA de vreme au fost niste "filosofi" ,
niste oameni in curent cu cugetarea apuseanA, au cautat sA indemne pe cei dela not s& se tin& in curent
cu progresul ideilor din Apus; ei scant reformatori
de la Nicolae Mavrocordat plan& la ultimii din sta.-.

pAnitorii in kuntenia sau Moldova.

S'a alcAtuit aceasta legatura, gi, de la altd
data, In secolul al XVIII-lea, legAtura a fost gi
mai stransA. Pan& la 1770 era volta numai de o legA-'
turA materialA de interese, de la 1770 inainte a fost
gi un element sentimental, can devotament real al Fana-

riotilor fat& de ImpArAtia otomanA. Aoeasta datorita

faptului ca ImpAAtia aceasta etomanti intrase gi ea
pe linia reformelor cu SultanUlt-Saim qi cu aaucerea unui de Tot ci a altora pentrU reforma armatei,
*i cu traducerea unor anumite carts de militarie din
Apus, precum cartile de fortificatie ale lui Vauban,
de ex., *i astfel se cAuta inteteierea unei Turcii
not pe care a facut-o mai tarziu sultanul Mahmud

prin suprimarea sangeroasa, prin macelul ordinului

385 Ienicerilor, a vechii armate turcegti. Dar Fmnario

tul "filosofic" de o parte gi Sultanul doritor de reforme pe de alt& parte puteau merge impreun&
bunicul celui de la 1821, a
Alexandru Ipsilanti
fost tipul cel mai des&vargit al Fanariotului "filoso,

fic" ci otoman, turcofil. Soarta a volt aga ca omul

acesta, care a adus multe servicii Imperiului otomar,
sa fie tatal unui tr&d&tor,Constantin Ipsilanti, care
a trecut la Rugi gi Turcii s&-ci ralsbune imootriva
lui Alexandru, sr -1 aresteze
sa-1 supun& la chinarile cele mai grozave, pentru ea la urm& 136 se indure
de dansul 0_1 taie capul. Foarte mult& vreme a fost
impiedecat de a dormi, nu i se ing&duia o clip& de
somn pentru a-1 face s6 declare unde cunt tezaurele;
- una din cele mai zguduitoare drame a Fanarului
inainte de 1821.
Evident ins& ea dup& catastrofa aceasta care este
mult inainte de 1821, a lui Alexandru Ipsilanti, dup&
gradarea lui Constantin gi retragerea lui in Rusia,
dupe ce s'a aruncat in spinarea Moruzegtilor, incheierea tratatului dela 1812, in sfargit dupa ridicarea
trrecilor
prin Alexandru Ipsil nti, nepotul,
'
dup.& acestea nu mai poate fi vorba de o asemenea coloboraVie, aca inciit de acum inainte Turcii cauta lesa

turi cu not direct. 'at& u# lucru_de_o_fparte mare importantg.

Atitudinea for fatly de Romani, este deci cu totul
Fasc. 25 Istorie. rof IN.T0T,a

- 386 alta cleat cea din trecut. Acum poporul noctru nu mai

este un element de exploatat, un numar oarecare de

oameni dati in sama unui vataf constantinopalitan trimes la noi, ci Turcii incep a ne considera ea o natiune qi, cum la noi incepe al doilea fenomen, de care
ma ocup acum-agitatia constibitionala, Turcii nu sunt
impotriva acestei agitatii, ci impotriva ei sunt Rugii, gi aceasta este cauza pentru care planul de Constitutie de la 1822 n'a fost pus in executie, fiind
confiscat de consulul rusesc gi aruncat in podul consulatului dela Iagi unde intamplator 1-a gasit acum
vre-o trei zeci de ani Xenopol gi 1-a publicat.
Dar, in legatura cu acest proiect de constitutie,
Domnii, adeca loan Sturza gi Grigore Ghica, unul in
Moldova, celalti in Munt-eMta, ar ri primit aceasta Con-

stitutie ci ar fi cerut la Constantinopol ca ea sa

fie confirmatal sunt sigur ad Turdi1 n' ar fi avut nicio singura obiectie.
Pentru Rugi era aitceva; aceste reforms ei le admiteau, dar cu o conditie, sa porneasca de la dangii,
ad fie aplicate de agentii for gi ei sa alba mijloaul
de a interveni chnd li s 'an parea ad pe linia reformelox mergem prea departe sau jignim interesele lor.
Incetarea f anariotismului la noi s'a intovaragit
de msisari de represiune, calugarii greci din -rile
noa tre au suferit, fiindca imediat Domnii nogtri au
incercat a rupa legaturile dintre mangstirile inchana-

- 387 te qi Seaunele patriarhale sau racagurile sfinte de

la Athos gi Muntele Sinai, care fu9eserift alesd de
ctitorii de odinioard pentru ca sa nu se schimbe nimie din hotararile for cuprivire is dania pe care o
facusera.
Al doilea punct care result& din misearea aceas-

ta de la 1821 este chiar aceasta tendinta eatre reforme.

De unde pleaca ele gi ce caracter aveau? In privinta aceasta d. Vasiliu Barnovski a constatat at in
proectul dela 1822 suet intrebuintate elemente de pe
vremea revolutiei francese, IncepAnd cu "declaratia
drepturilor omului gi cetateanului". Deci inspiratia
vine de aoolo.
Este o mare deosebire intre actul acesta constitutional, care nu s'a putut aplica, din 1822 gi dintre toate ineercarile pe care le-au fdcut boierii in
secolul al XVIII -lea de a aduce o schimbare in situatia t6rilor nosstre. Nu este aeelagi lucru, nu este
aceiagi inspiratie gi nu sunt aceleagi rezultate.
In ce privegte inspiratia, in sec. al XVIII-lea ,
se tindea la caplitarea unei autonomii cat de largi,
care sd ni ingadue a avea Domni de Vargo o armata,
anumite rosturi de Stat, pe case pe vremea Fanariotilor, nu le aveam.
Punctul de vedere al celor de la 1770 gi al celor de la 1800 este deci national; punctul de vedere

- 388 al calor dela 1821-22 este politic. Acegtia aunt

de fapt, cei d'intedu liberali, nu chiar Iaeobini,

dar oameni de &tanga fats de ceilalti, gi, tntreaga

noastra cugetare este indreptata sand intr'una,cand
in cealalta din aceste directii. Boierii din secolul al XVIII-lea fiind nationaligti, cei dela 1821
liberali, boierii dela 1830-1840, despre care am sA
va vorbesc pe urma, vor fi lards{ nationaligti: ei
urmaresc unirea tuturor terilor romanegti. Studentii
de la 1848 siesigur gi ei nationaligti, sunt inainto de toate liberalls_nu am zice chiar iacobini,
dar_kgaZinientrogii"
cum li s'a zis liberalilor dela not pang foarte tarziu.
dlpa 1848, curentul liberal a mars pana la generatia meal care
s'a ridicat contra curentului liberal, ,pornitid iaragi curentul nationalist.
Dgr migcarea aceasta dela 1822 are alt caractsr
de cat migcarea boierilpr din secolul al XVIII -lea,
Ce doriau boierii,din Muntenia ci In randul intaiu,
boierii din Moldova? lotdeauna cugetarea munteana a
fost mai timida, de ci mai nervoasa, pe and cugetarea moldoveneaqca este mai agezata, dar, pe cand se
uita cineva in fund, vecte ca aunt idei mult mai intdrasnete, dealt ideile radicalisniului muntean. Bucu,

re*tii fac mare sgomot in jurul unei Mime, iar Moldovenii, In generalitatea lor, tae ci fac lucruri
rare bunt cu mult mai adanci gi menite sa dureze cu

- 389- -

mult-mai tult. Migcarea din Moldova a fost in,adeTar f6arte.importantd. in fruntea'ei se gilsegte cimeva despr -e care:am vorbit acum in urmg la Paris intr'o conferinta; e vorba de Ion, Tiutul, tanad Maulact 'erau do! Tutu.

lancul TA.tuleste acela caruia candva colegul mien

di. 0.Densuganu i-a atribuit'dialogul acela al unui
boier cu un taran gi lauds, vanagericui lui $tefan.cel-Mare pe care 1-am cx:ezut'de Vartolomeiu Maareanu.,El este acela care far# indoiala a redactat acast dialog,, in care este toarte mult iacobinismi
-Este deajuns SA' se ceteasca o paging de Ion Taut,
pantru ca s6.41 dea 'seam& ctizigcarea adeasta, este
o migeare apuseana iacobina, revolutionartis.quasi
republicana_gi n' are nimic

a face cu traditiile te-

rii.

Prihtre boeril cars, cetiau gazetele apusene, pe

care le primeau prin agenVii austriaci dela Iagitera

Pagenescutsi nu este nici,o indoiala ea el a fcstunul din principalii colaboratori ai Conetitut,161-.
Bucanetti erau de origine, muntean:6, dar trecusoz.

sedolU al MII-lea s4.-astE,zi med.

in Moldova
mai sunt Buc..6nepti pei la Botoani. Am spus ca 1Biie$i
nescu era cuTnat cu Marele Vornic Iordaola DT -1iIci
In .racimentul calla a inceput agitaVia constl,tuVIL6valt

390 o parte dintre boieri erau in Cara, dar din cauza

revolutiei dela 1821 altii ardsiserd Noldova,cum
de al, minteri , boierii de frunte din Luntenia se
gdsiau la Bra,ov, gi poate Sibiu,cu GriGore Brancoveanu, care, de 1 minteri, avea legdturile cele
mai stranse cu Bra govul unde este ctitor al oisericii
recegti de acolo gi unde gi-a lasat bibliotecalo
bibliotecd foarte b%ata odinioard gi care std impragtiat incetul cu incetul.
grin urmare in Moldova unii boieri trecusel.d granite., gi o parte din dangii gedeau la Cernduti,altd
parte in Basarabia. Mitropolitul Veniamin Costachi,
care avea le(Aturi boieregti aga de importante,se
oura de un prestic,iu aga de mare,dar care fusese putintel compromis in regolutia dela 1821,fiirdcd ieL
gise cu evenghelia gi sfigtocul inaintea lui Alexandru Ipsilanti gi se temea ca aceasta sa nu ailya consecinte nu numai pentru positia, dar gi pentru pe soana lui, stdtea la Colincdutitin Basarabialier afacerile mitropoliei erau conduse de un loctiitor al
lui.Boierii care ramdseseld erau din cei mai midi,
calor, li se zlcea ciocoi sau carvunari;acerAi uoleri anal ponLru continuarea stdpanirii turcegti,in
-

d osebiru de ceilalVi cari ar fi ciorit step -mirea 211-

seasca de ex.11) -wznovanu,a1 carui fiu a continaat

in aceeai dirPctie.

- 391 Deocamdatg, ei ar fi o.cit sg inlocuiasch Dom is

printrtun fel de oligarhie, un grup de zece boieri
care ar fi avut conducerea-Voldovei, gi ei intrebuinIaal)entru aceasta un ar ument curioslica Cara este
prea slab& ca sa tin& untamn, degi era destul de solid& ca s tins. zece paraziti fiecare CO. rudele for
Acegtia care ramaseserg la Iagilcei credinciogl, For
iii gi cari voiau sa aiba reapgrat un Domn i, bi e
inteles nu un Domn fanariotIci un Domn de to a ce-

reau sg se alcdtuiasca Domnia aceasta noua intro'

form'd oarecua asenignatoares uu_cu forma pe care a

adus-o Franciei gi provinciilor ocupate de Francesi

xevolutia dela 1789, da una cam ca aceia care,pe
basg revolutionarg, se dgduse Franciei pa vremea
0tauxatiei. Prin urmare sg fie un le/ de represen.4ar
natioualg, foarte modestg de altminteril o aami is
tratie public& pe basg. apusang gi Domria dd. ti
conjliratg dd o oarecare garantie in c p iv g e
t.inmea gi drepturile ei, in sfilrgit sg fie um " "tat
constituit", un Stat cu Constitutiei deci Cu o -fo

scrisa, nu ,cu o traditie care dateazg de sut6 4i mii

de ani gi de care pang acum se tinuse seamg otd
una. t tural cg nu este alai locul sg aud car' dec
esbe mwi bin ill a traulie a _mil de an
ca
t

u sr,am at
u
ia
CiuDg ne'voile texii, sau dace este mai JAte cu un act

-aTa4-o atatea

ueraVii 9i

392 -

redactat gi tradus do cativa oameni intrto gedintd

d noapte, cum a fost Constitutia dela 1o66.
i voiau insd aceasta co_astitutie, si penuru a ootinea numirea Dotmului, a unuia care s fie in sens
onstitutional, pentru aceasta au facut a petitie
cdtre Poartd, un fel de memorandum, am putea zice,
Cu aeoseoirea ad memorandums se zicea la planberea
eLoma liar din Ardeal acum cinzeci de ani, lar pe vremea turcenscd se zicea arz.si au trines pe cineva.cu
acest flarzn intaiu la Pasa de Silistra care comandase

represiunea gi, pe urmd, prim Paga dela Silistra la

rct,n+4nopol.unde deputdtiile au fost primite,'

Con-tant
unae deputatiile au fost primite, gi cea moldoveneascd gi cea munteand, aga de bine cum n'au
fost pry, iti niciodatd boierii Romani.Vechii boieri
romani erau ,rimiti ca trimeci ai Domnului, pe cand

acuma urmasii-lor erau socotiti ca represintantii

unei natiuni, - o schimbare iotala de directie. InJd
nu era numai arzul acesta, ci ci arzul boierilor calor mari.Tliind cloud arzuri oamenii au plecat fiecare
cu al tor, gi, sosind la Silistra, represintau pdrezi
cu Lotul deosebite. Dar ei se cunocteau, erau poate
d rude intre dan,ii, erau, oricuu urieteni,gi crun-i
s'au audit ce ar fi daces pu ar ajunse la_ConsLanuio of cu 1Jua arzuri, el ar fi mull, mai bine & ,i0
euu era evid_nt cu arzul uoiericu unul -in ur.
lor c lo. ma'i nu mci area sens, a unci s'au raliat
i reireain Entii poi:rilol calor ma_i 1- alzul cio1

i,

corlor. Va puteti incuiO4 e. satisfactla au avut man

39

datarii boierilor color marl trimegi la Constantinopo

le cand au vazut cal in loc sa presinte petiVia lor,
au Dresentat petiVia adversarilor. Rez,u1Latu1 a fost

C. Pau numit Domni indiueni.

A.:Juin;
in ce privecte pe Domnii acectia

indiP ii,

nu stricd dou6 cul/inte despre ideologia for

i leLatu

riles

ncesIei ideolotii cu ideolo is apuseana.

Unul dintre dincii,Gribora Ghica, cra fiul lui

Dumiu sau Dumitrachi Ghica, el insuci fratele lui

Gri,ore Alexandru Ghica din Moldova, care fusese ono
rat la 1777. Dumturachi Ghica s'a cucurat de un foar
te mare prestigiu, ci aici, in luntenia, s'a zis mul
ta vreme: "voice la Dta ca la Banul Ghica".Fiii lui
au fost creacuti in datinele Varii, nu farce oarecare
amestec apusean, Lai ales

la- cei mL i tineri, c.

Alexandru, care a fost ci el Domn supt he,ulamentul

Organic,'cel ingiopat aici, in marainea .oucurc,ctilor
la ,.antelimon suet un splendid monument de marmora
adus6 din Neapole undegi mantuise el zilele la Ca
podimento.
Alexandru Ghica s'a aruncat cu totul in direc
tia ideilor acestora noi, din care cauza el apare
in portrete cu o fiLurd cu dealvtircire deosebita dc
a fratelui sail; acela purta cuca ci costumul ,Lintal, pe cand Alexandru se p2esinta ca un general rus;

purta blana la care tineaufoarte mult inaintagii nog.t

- 394 tri, dar in acelagitimp toata toata fatal must6tile,

favoritele erau a.canjate dupa sistemul cel mai eleant dela Petersburg, gi trupul ii este strans intr'un mondir cane gi acesta este luat dela Rugi.In
memoriile foarte interesante ale colonelului Papazo:,lu se zu ravegte chiam momentul cdnd s'a sav-Irgit
aceasta schimbare la fa to a lui Illexaldru car

in

domnia fratelui sau era comandartul militiei,c re fuses( orLanizata de Rugi,

i _Liar uu ofiYe i Rugi,
dintn care unii au ILmas in tar& al slau insurat

eu Romd ce ci ulmaii for EU Serrit in armata romSneas

ca. Dar el care comanda aceastL armata care se presinta european,- liindca Ruaii imprumutasera sisiemul prusian, al vectului uaropean,- era imuracat tot
dupa datinele vechi; - el sla dus la Craiova,uade.
a in-urat in casa imoracat boieregte,pentruca pe urraa,
i

ti pul notii, croluori, barcieri sa intre inaun-

tru,gi and s'a deschis uga in locul imposentului

boier imbracat in conGegul pang la pamant, cu tine
g ie ce palarie coresounzdtoare vechiului
a cast it u mic, soainten gi slaaut ofivem de }Astern , 1!Jean, car nu era altcineva decat tot .A.exandru cline,
,1 poate fi onsiderat ca un apasean ,uiin- ai
rangua .;te, Ler and la teatru; era ci bunul amic al
conteseiaacLtclen, care n
consift.it niciodata
sa-1 is ue barbat.

-395

Gzigo2.9 Ghica insg a rgmas in obiceiurile trecu,-

tuluil cu totul deosebit de nevasta lui, a Bangerli,

fates Domnului de odinioarg, care cum am. spas, cglgto-

rise-prin lume, fuseseje is Petersburcoba lipsise

aga de mult, incest bgrbatul ei aproape Uitase de axis
tenVa acestei soVii; cand sta suit pe tron, ea a vetmit la-lucuregti, dar baanul a hotgrat sa o faca
plece:imediat, sa o scoata prin cea dintai oariela
din eapitala Tgrii Romanegti, uncle el nie"o admitea
cu niciun pre-.
In ce privegte pe Domnul koldovei,e1 era hai cu
rand un om simplu dar ,Asea cuvinte mad_ in unele imprejurgri. Cand au. venit Rugii in 1228 Cu un Liprandi - care e-Oe mult Mai bine decrt ni-1 infIVigeaz.g
Manolachi, fiul lui Iordachi Drgghici in cronica Meldovei, fiind de oriLine apuseang sau Ievanting gi autor de malorii, --gi el a pus paza la palet cultoranul
inauntrut i-a spus; " de vra sal mg pazeased 6J.n porungir
ca, sa7*i u.emeze datoria lui cum gtie, de vra-sa..ra
faces teremonie, ii itultamesc, cg Wain trebuinVa de
strata ruseascg, frindcg ma pgzegte Dumnezed. Iar

s.

cand boexii unelteau Impotriva luil

1 1-

C._

Eat 0.

le-a opus ca are la dispoziVie un topuz, 114 bu, u an

destul de solid penLru a le muia spinorile. lAu era,

deci un Domn de care sa-gi poatg bate joc nici cei

dinguntru, nici cei din afarg. ALI a parasit la 1b28
tronul Aoldovei yi eta tetras in Basarabiamurind mei

- 396-tetrziu ca simplu-particular, tar& 66,r i aftcA aminte

intru nimic de marea, situatie pe care o avuthe-se 01-fg,

ra sa inoportuneie pe mimeni.

Este necesar Ina sa mai adaog um lucrupentru

a face cunotinta_sentimentelor adevdrate.ale-luiIon Sandu Sturza, de la care avem 1 cau-va :"Icriori
bine redactate-romanegte, farce nici un'tel de'prerenVito ba farce niciun amestec de greeetel de 1 sigur
ca ctia greoeq,,e. Acura in,urmA un meritos institutor
la pensie ,de C.IordAchescu din Botopani,'a g'asit
doug scrisori de-ale 1.121 Ion Mutt; 1 se =I/6de do

acolo ca acesta

a toSt la donstantinopol gi a
Cump5mat deacolc iarti-din tiblioteca lui,Nicolae2
ilavrOcordat,iimze care un Boileau fQarte frumos legat pe care este iscalitura lui in franVuzetei- era
preceptorul fiului trimes ca ostatec la Ocrkstan'tano,
pol al lui soda Trin urmare Voda incredin1;ase I6to-

binului

pregatirea fiului salt, lucru: de c.l.a "mai mare

importanVa, 4x_ nu numai atat, dar Vo0' iz

trio scrascare personal mulVula12,eavden'tu
aduse. 1)c aJ minteri Liu 9tiu

zatd

iu,

ce a inv4at-in male-

rie de politic& flail dart in ce ,211V;,7;16

cite apuLa-

tUri, a root Ian bens-scandal, cand -c-I vdla-ad

aea

in cLstitarie (5- Armea4ca de la Constantinu2cl,'

unai banCher si Voda s'a sup .rat

a pus sa,1 adu-

ai hurduz-burduz 1a Iasi. "O'

1)

Iort,a:"Acte gi -Flag:cute" paz_c_52C) r$a

- 397 Iata oamenii care se ,:asiau in fruntea Varii.

G i,ore Ghica

a fost preocupat de o mulVime de re-

forme edilitare; nucurestii ii datoresc foarte mult

caci

atunci a inceput sa se paveze capitala Muntenr,i sf atunci au venit nigLe .ustriaci ca Freiwald
a Lost iu,Lrcirat int,Aa oar& cu aceast6 refacecar
rc in sta.' eurupenLac a srazllor bucumestene.
Ion Sandu Sturza, din partea lui, a ocrotit pe
Dma hici facand din el sfetnicul lui de capetenie,
ceia ce i -a atras acestuia ura tuturor boierilor

maxi siEtarventia for la consulatul rusesc, sta

cdpataz dls_a2itia acelei ConstituVii inaintea ctireia S6 suparase si consulatul dela 1.-etersburg.
'at& dou'd rezuliate ale anului 1321, dal, mai eo-

te un al treilea,
rezultatul scesta a avut o acViune asuprc unei not generatii, care Lau n.ai este

cea dela 1822, ci fiii aceleia sari, la r&Jdul lor,

sent sau fr.tii mai maxi sau 1 a. in ii celor dela
l848.

Dar In momentul cand se producea ruptura intro

oto",,,nism gi lanariotism, ci se desemna curentul de
reforma, intalnim apariVia din nou a lusiei ca factor in problemele Impar&Viei otomane.
Planul eterictilor fuse-se mare: cultura Constantinopolului si Sultanul s& fie inlocuit prin
noul Impdrat bizantin care ar fi Post Alexandru Ipsilanti. Ljutorul trebuia sa vie dela Doi, sa ne

-398 entuziasmgm toti pentru ideile iteriei, sa se ridice

gi toti kaavii din Peninsula Balcanicd, Un plan ue
ideologi care s'a prabugit nu grin insuficienVa intelectuala a lui Alexandru Ipsilanti, care nu era
un om deosebit de inteligent, dar, mai ales , nu cunotea Cara de loco fiind crescut intr'un centru
militar din Rusia, avand apoi doar legaturi cu Viena undo a luat parte la discuViile congresului, pe
tend era in pgrVile acestea, total necunoscute, el
insugi necunoscut,
3i, atunci, Tarul Alexandru a trebuit sa-gi aduck aminte, nu numai ca este membru al bfintei AlianVe, dar ca el era chiar creatorul acesteLlegaturi, care era de cregtinism, dar era inainte de toate de legitimitate, de respect al drepturilor oric6rui Suveran, putea el sa fie gi musulman gi budist, dar trebuia pastrat gi apgrat impotriva rgsculavilor , orica de nobile ar fi Lost ideile pentru
care star fi facut rascoala. Atunci a inceput intro
reprezentantul ?arului gi intre Reis Effendi, ministrul Afacerilor Straine ale Imperiului otoman sau gi
Marele Vizir, un gir intreg de negocieri, ne;ocieri
foarte jenate pentrucg Rugii nu agtetau altceva decat
ocazia de a rupe cu ImpgrtiVia aceasta otoman 6. h;i desigur cg. represintantul Anbliei la Constantinopol,
btrangford, era foarte bucuros de faptul ea Turcii
cad, astfel, cu desdvargire in baVele Englezilor.
Prin urmare, catgva vreme, mai multi ani de zilella

- 399 Constantinopol n'a fost un represintant al Tarului.

Nu era r&sboiu, dar erau relatii diplomatice; In numale cregtinatavii, a umanitatii, din cauza mficelurilor inchipuite s. u adev&rate savargite de armatele turcegti, representanta diplomatic& a Rusiei n'a
functionat.
ACUM Rusia d incercat sa provoace o migcare generala impotriva Imperiului otoman care sa-i dea un
Landau gi ea sa be foloseasca ae mandatul acesta pentru a intervene. militar. Itceiagi politic& pe care o
observam in 1877, cand m&sboiul impotriva Turciei ar
II
fi vrut TarulAre:candru sa-1 inceapa in calitate do

mandatar al. Europei, gi a fost furios ca a trebuit

sa-1 facd in calitate de Impdret rusesc, gi nuiaai in

cantata:: aceacta.
Dela o bucatd de vreme ins& gi-a dat sam.. Tarul

ea nu se poate capita ninic in aceasta directie gi

atunci -dugii au trebuit sa necbocieze cu Poarta ci

nebocierile acestea s'au facut la Akkerman, care nu

este alta decat Cetatea Alba, pe care o st&p&nim acum. colo au venit, treo&nd prin terile noastre, unde au fast primiti cu foarte multi solemnitate, represintantii Suluanului, murahazii. ySi acum se erat6 la Cetatea Alba case, care s'a pastrat cu totul
neschimbat6, foarte modesta cas& un le s'a discutet
conventia dela Akkerman, de la 1826, care a prev4ut
gi lucrull in afar& oe exile noa.:Are, fiindca e.a
o inteleLere de caracter be_eral cu Im,grati:t toil ,

- 400 nti, idr, in ce privegte terile noastre, s'au pey?,

zut Larsitte garantii care au treLui. sE1 lie executate de catre Turci. Rucii 1)usesera ca prima conditie
evacuarea terilor noastre de armatele turce,,ti, evararranand nucuare mult zabovita, pe urmg cdpgs.tat6
mai 4n fel de jendarmerie turceasc6, de altfel ibdatinat5, aca numitii beclii ci apoi au trebuit sa
piece Turcii cu des6vArcire.
Austria era pe vremea aceastaalui letternich,
gi el impiedeca rasbolul. Cu multd brputate a fost
*dl convins ca trebuie sa facil un lucru care st&tea
ntr'un sinisur cuvant, intr'un sihsur termer; dartsunt
cuvinte de acestea care hotardsc o situatiune, urscii
au fost socotiti deci ca beli6erc;riti Grecil Au biruit
dPci Grecii, pentru cari luptase Lord Byron gi vii,

torul re,;e frances Ludovic-Filip, de gi foarte zgar-

cit, a pus mans in buzunar gi a trimis bani

finanele revolutiei fiind mai ales de la bancherul Aynard
din Geneva. yi toti profesorii de grececte din Germania, in acelag time cAnd inv6tau pe elevii for verbe,

le nere,ulate L;recegti, suspinau pentru martirii cru-

cii ci de pe urma acestui invatamant iegiau poesii

*i mici subscriptii pentru causa greceasct. 3recia
de alt minteri pe 1,remea aceia aveau o literature excelentei Casimir Delavigne, unul din cefii romantismu-

lui frances, s'a entuziasmat pentru ei, dar gi altcineva nai mare, Victor Hugo, cu Les Orientales, a-/Lnd

404,

in 'motto Ivat din versarile D4otuluI S4a, doi

1$3-

t65ti stand in primele ritoduri a3eaulyaori).or cu

condelua pentru causa

Metternich a facut impositiluli-xpana Xe recutoaqterea aceasta a Gracilor ea beIigeranVi; ea sO,
pastreze suzeranitatea Sultanului, ceia co du 1nsemna o AfcrItiune deosebitg pentru Twat:* ci dorale;a cue
a-i mertinea numai, pentrU ca_ Austrie611 nu ?utsau,$d
ittre pe dedesupt ca,s6 la'serbia 14, co ar A04.,-4ar
Dumnezeu it regiunile de c4trs tac#donia t talentc1).

later ins& dupa aceasta zeOunpa4tere a Giecile;

ca beligeranti ea produs moartea Tarului Alexandiu
10 care a Post totdeauna un omtenDOIT.51". Care vola

lucrari foarte mars 0 in mtmentul hotfir&torii 1*7

sia ener,ia_ an mistie denrientat0 91 inaturindu-5e, ftaters lul, Gotstantln, pe ,ca.

11 ceraa arm

mutat a L044ut pe trop alt irate, Aicoiae # tare era

ye em.s:pleridid0 utul dirt cei mai-fruloO, monarbi,ipalt
plond0 0134 ochii. Albaqtri clarit avand

43sukOri mill.

tare 0- Aaxul euvaptului. Tarul Nioolae gisa 1tceput

domaia sppaan42 -"su sunv general de divilpie'l Otte
it cepe 1nsa, o domain Sputand e este general de di;'

vizie,fis sizure5, Ware intenia 4e 'a d4schide o

erit de pace. 'Tare acesteat aota otomana r esigtean5, a'Vst,clistrusa la, Navirino d fl?ta
1) T. stUdiul 4-MilTdlanga, it ultimul, fa4elitul
din blelstges'ale eolii Romane It Franta

rase. 26

Tsto'rie Ptof,,N.Iorga

402..
tr Aoes4, englesa gi ruseased, trimese acestea ca
sA-1 Impledice pe Zglpteni de a debarca In Moreia,
gi 'um lAiteau coribille faVa in fats, sta. desIan..7

tult 0 biltdlie neprevapita gi nota turco- egipteapa sia inecat. Aceasta a dat prilejul Tarului de a
infra fin. frinaipate peste.c&teva luni.

Alot, la cateva luni dupe- suitea lul pe tron, a

noului Tar 01, Impotriva sfaturilor care Ii veniau

dela elementele conservatoare din Europa, trupele

rusegti u trecut Ytutul pi au intrat in Moldova,
ocupand amandda-principatele. Nicolae Se branea Cu
4redinVa ca va sfarma iute azmatele Sultanuluil insa a'a eAsit oprit Inaintea cetaVilor de dincolo de
Duare, Sinatra,. pima, Varna- gi la' Braila a ayut,
de luptat cu,Turcii, - apa lecat resultatul canpaniei a'a fost cel-care se putea aptepta. S'a produa
eci interventia Pnasiei, ceci trau leghturi foarte stranse Intre dinastia Hobenzollernilor de la
Berlin pi Intre .komanovii dela zetersburg. S'a trimis generalul Muffling ca sa Impace pi tratatul de
ia,Adrianopol 4 lost o pace alba care 'nu hotara
problems pentru care se incepuse rasboiult. Dupa urma
tratatului toi te-am ales cu un,foarte mare folos pi
Intaiu cu Inapoierea ibtletului mat stang,al-Duiliii,
Pi nu numai crilugfi ni-au dat adeste teritorii, dal!

In acelagi tiM4au col,xat/ou no?; pzin organele

10r militarela gi prin aeei care rimilsesera in oas.

L-403

a-

cea noastra la cladirea oragelor nolj de pe acest

term duntreah, Braila are astfel un plan mad framos
decat el Galatului care a Post, de altminterl, COrectat de Mihai Sturzax dupa ceia ce facuse supt
influenta ruseascal la Br4ila, fiind Q Intrecere

intre Alexandru Ghica gl vedinul sau

noile capi-

ale de judet slau fixat 44a cum se fac oregele ru.

segtiI 'cu piste marl, strati -ea Laze in toate cliVatc

cladit cu
desavargire din nou Severinult'pentra ea, Inainte
capitala-judetului era la Cernetio precum judetul
Teleorman igi avea capitalala Rugii-de-Vede gi
judetul Vlagca la Gaegti.
Iata principalsle resultate ale pacii de la
1828 pentru noi. Dar 'in aceiag timp se menVinea
plecdnd de la aceasta piaVd.

ocupatia ;USe4s96. gi

6,!_a

supra lox

de constitutionalisare a noastra. Dar, daaa boierii de la 1822 pans la 1826 ntar fi vorbit'necontenit de Constitutte, Rugi1 nu s'ar Ti simtit obit.gati sa is aceasta opera. de constituVionalizaze a,
supra lox, aga incat in fond este vorba de o intiativa tomaneasca. De alt fel col care au lUJrat
1a Regulamentul organic TuirEr-a-at-s'3--tu/7,.iim17.'a7
sta evilat cuvantul , a cost alcatuit de bc-,,
1120_
ierii rogtrilcu Conacbi poetul_in Moldova4om foar7
te cetit,_traducator din frant-,Izegte , imitator'al
lul Pope din liieratura engles,a, iar in Muntenia

--"goime
2

- 404 --

eu un tinar deosebit de inteligeht gi aotiv, avand

un inst/rIct,a1 ordinal si al formelor constituVio-

nalirspTbu ptirbei: aupa ce s'a aleatuit-RegulaAentul Organic, 1-au, trimis la catapeVeisma-de la

Petersbur gi la moseheia de la Comstantinopol ca
se capete -binecuvantared-., dar Inca ()data, opera
este romilneasea..

Baivii-de la 1848.gi-au inohipuit CA arand RegulSmeptAl Organic' fay; tine gtie ce lueru mare gi
)4,deci l'ait pus pe ut car funebru Cu Bratianu, eu
Rosetti in alaiu!-Valcescu pare anu fi luat 'Pa rte
la o astfel de mascaradd - gi 1-au 'are- in e4mpia
S'a eAutat a se inn-tura astfel ope,ra tioierilor nostri, st, cum se va vedea, tot aces

cars au luarat 1Regulamentul Organic aunt pritii

cars au vxut unirea Prinoipatelor.

Dar aeum lucrurile din Greci-a merseser6 aga de
departe,ineAt s'a ajuns-la Convenvia dela Londracare a treat .Statult grecesc deocamdath cu-un gef ca-

Ve a Post Capo d'l_stria iar _ 11)16. aceia s'a presinta candidatura regald'gi s'a ajuns la -regatul (areel #sugi reprezentanti4L,
elei supt Otto de lavaria,,
,
ciao-elenismuluit fiindca nic4eri mai mult da in,
hianchen'hu era mai mult sentiment

pentru Great

.aga incat Se poate s une ca in frunte s'a agezat car

2f un represinlant a; simpatiilor acestora pentru
Qrecii din toate timpurile.

ZO5

PRELEGFREk U

Tin acum la rolui

rostul nOstru in taiscarvi",Totilk

tied si
suet o multime e lucruri care poi; of
i in alt domenia.
e ate

Inainte de a arata ceia ee la

.ro7tant

o precizere n ce pT'ivregte nu 'sen.sut actual al. cutitintult

romantic I fiirldeg. a. aSuns a, .inVeleEe romantic astazi to

ceia ce eSte 4.ndiviclualt ceikce este insuri.etit.iiidppe

dent, aceia, este :romantic,
i crud este o cantitate de
plumb,, de lipsa cie,-inteligentb. ai de lips' de .nsuciri
,atunci fir6 indoial'a este cineVa foarte,obiectiv.1)ar eu
vreau sd. va vorbesc de- ce este 'romantismul in el inusi
Romantismul, afar' de faze din, ureall,care se tenni/4
excese, prin lips' de gust, ..prin epuizareadiree-VI,eiAn
sai, gi, atunci, diecVia fil.d epuiza.za, aeei care vit.
pe ua na incearcd sa introduca elemente.0-eriginailt-4e
falt,A. Nu mai, este n4.mie din spontaneitatea de la inceput,i este o _miscare -careia, i se datort-ce V)art.e mat

1724Patarea general' a cue aril si in c.esvoitarea

mijloa4gt,lor de expresie lite,rare si. artistice in '4rtra

-406O .ecolului a/ XIX-lea.. Si inainte de romantismtl carwte-

sizat, este o epoch de DrerOinantiszn $i chiar in timpurile

din tirmdi acum cativa ani, de eland romantismul era la:modk

vorbit de th- treromantism ln care,ifitrd fdrA indijaIdRousseau. Aici tteblie s4" fie cineva CU ,_oarT;e mare %(ter

die

pentrucg la el nu este ilumai o reactiune de caractcr

general, ci Q Manifestare de caracter local.Daeg is citeva pe Rousseau 14 merSul general al culturii francese risca sd nun -.1, Inteleagd deca'.t pe jumdtate, pentrucd Rousseau

a 1nceput$1 a conl,inuat ca in strainl el este Ina on de

la Genevat dacd nu cunoagte Geneva foarte bine in ceia
ce are Geneva sincer $i neprefdcut, atunci nu-1 inteleae
de loc pe Rousseau. El este un "fanfaron de sinceritate"
predsum s' a. spur cdndva de ducele de Orl6ans regentuI care facea 4himie si era apuzat ed prepard, otrdvuri, sa aci

pe tpti prin,ii'din famine $1 sd ajungd pe troiul

Vrantei, fiindeti umbla_ncontenit cu retortele lui $i pe
de,alta Darte,Igi dddea toate'aierele unui om brozav de

hig

t#16,e,to care. calcd drice morales in picioare $i nu era

fanfaron de viSii $i unfanfaron de sinceriteitt,4 $i desimplicitate este fard Indoial4 Pousseat

tocmei aqh,

-nun

La el trebuie ed -0n 0. samd cineva, deci $i de aceste

dog lucruri, cd el este foarte local Intet'iu $i, pe de
aces

localism se desvoltd la dansul,

pe alta scend, du nult mai largd, o pornire care decunge
alt., parte, d.i

-407firegte dela principiul inzugi de existents al acelui

genevism care poate fi gi calvin gi al Societdtii N tiunii. Dar de sigur, el intelege o naturd care nu poate
la Paris, - gtiti, de:'pre cineva s'a.Spus ca avea ware
simpatie pentr: "le ruisseau de la rue dur Bate, gSrla cut,
re curgee in marginea trotuarului din cea mai ingustt.

stradd din Paris peLchnd Geneva este inconjurath de lo

ei ci determinatd de fondul Alpilor, de vecinAtatea Nhonului ;'nu poate fi gi ramzzie cineva inebis ire cetaipe la
Geneva, cum iu poate avea cineva simt pentra net,11.441n-

tr'un cartier mare al Parisului. Intele8erea ateasta pen

tru naturd este de sigur un element romantic. Dar, iarg,
cine vorbegte de Rousseau in calitate de :Augur preroma_
tic nedreptdtegte pe altii gi, inainte de ,toti, pe Englesi, fiindch de sigur ch,migearea "lakiath" i acel
mare poet Scotian in dialedt, Burns, care Insamnd coborhrea in char viata poporului...ScOala cuprinde pe Cole_ridge cur "Chntecul bhtrhnului marinar" carepolms-t,ete,
6141'corabia, dupes ce matelotii au omorht pa:area alba'. 1)4

catarge n' au mai putut inainta, pentruch vantul a incetat, panzele au rdmas moarte ci a inceput agonia echipanu War
jului. Un Alexander Pope. sat:, un abate Delille
-putat Candi vreodatd la pasgrea albd*care nu fdcea

parte din nici a categorie a lui Buffon; odath ce ea 411

are dowL.nume latinegti intrhnd In clasiacatia metodi.,
ca a naturaligtilor secelulul al XVIII-leaf nu exista
'

gi poate fi cineva acuzat de falsificatie Odintifica%

-408pentruca vorbepte de o pasdre care n'a existat nici odata. Alaturi de Coleridce este Wordsworth, care scoate
poesie din ()rice, din lucrurile cele mai mdrune, in bu
cats Oa de exprer.ive:invitatia catre cutare femeie sa
iasd intrio zi de primdvard ca sa se uite imprejur sd
vada bum crepte iarba, cum se sbenguesc copiii. Nu este
un subiect poietic,:piromantismul a deoccperit pozia in
lucrurile carp nu aveau o aparenta poetics, pe and alasicismul ucidea pJezia in subiectele care aveau mai
mult oaracterul poietic in ele inpile. Pe urmd e/a Southey, cu epoyeia lui in genul poiemelor epice ale lui
Byron, pi Wilson, mai_putin important decdt ceilalti.
Poietii aceptia lakipti au represintat perioadapreromantiod cu mult mai bine, in directii cu mult mai
felurite pi cu mai multa seriozitate decdt romantismul
de prima fatal care se poate int&lni la Rousseau; merits fard indoiald sa fie studinti poietii aceptia,numiti apa, lentru ca natura pe care o cantau era in regiune lacurilor din Nordul Angliei.
Dar e to pi vremea cand Chatterton presiTtd lucruiil pe_care le-r fi saris- yedeti aici este pi fictiunel roManticd - odlugdrui Rowlei are ar fi trait
undeva int2oo manastire nestiutd.
In ac lap timp cineva pe care it chiama Macpherson a in
ventat pe Ossian, ca un Homer al Nordului: fantasme albe
care pluteec pe vurfuri de stanci, ghetari in care se re..

- 409 frange lumina lunii ci a stelelor, o intreaga poezie foci

to subtild, foarte vaporoasel cu scanteiefi de aoestea astrale gi toatd lumea a cdzat in vraja lui Ossian.A crezut gi Goethe, care a mai crezut gi in alte lucruri core

nu erau cu des4vacire adevarate. Pe urma sand s'a vazut

care esteeedeve"ratul autor lurea a Lost foarte nedreapta
Fomentismul cautd trecptul gi deed it socotim gi pe
Burns, avem , de la ineeput dialectal; Leta ce se petite
gdsi; inainte de trambit;ele dela 1830, care au atras atentia lumii intregil uitInd desigur o operd intereeanta.
Aeeasta literature a continuat pe urmil ajungAed la T
Byron, la Shelley gi pand departe in secolul al XIX-lea.
Dacii se uitA cineva cu atentie la literature senilend din aceasta vreme, vet descoperi anumite elemente de
preomantism gi mai caraeteribtice dedit la Rousreau.
Poate ca near trdbui sa se opLeasca la Schiller a carui
sentimentalitate este de imprurut, datorita in parte bolii lui, dar mai ales influientei lui Rousseauitare a
Post foarte puternici.Asupra lui Goethe g'a ex6mitat influenta lui Diderot, influents burghesd, prozaie6, clasic ci de Inc influenVa sentirental4 a scriitorului genoves. Goetz von Berlichingen" e trezirea evului mediu gi,
chiar in dramele cu subiecte entice el net eete chiar aga
clasic cum se pare; cunt une1 elemente care intrec cu
Fiinded am porenit de Goetz von Bermult clasicismul
lichingen, ga mi se arate care este literalorul in a.

- 410 -

ceasta vreme care s& se fi interesat de un bubiect medieval. Der migcarea multimilor gi tot ce face parte
din large_ atmosfera a acestei drame,_vine nu atata din
cunoegterea adevaratii a evului mediu german,fiindce pe

Nr,mea stela nu se tiparise cronicele gl documentele,-e

Imamate de Vattz, de Mertz, de "Lionumenta Germaniae
Iii torica"- ci imitaVia lui Shakespeare care Voltaire
crezand ca it adapteaza gustului unui public mai fin nu
facuse de cat sa-1 oanalizeze, amputandu-1 brutal,
sa serveasc& aceste fragmente sctilodite de inspiratiie
Shakespirian6 bunuldi public din Paris deprins sa-gi

aplaude idolul cu orice ar fi aparut. In literature lu

Goethe se intalnesc Ins& anumite bucal7i, de eremplu,
acelea in care so presinta viaVa de la turd: Lorarilie le 0 alte tipuri care pe urma s'au decolorat, s'au de
modat cu desavargire, care amintesc pe Burnstvremea a
ceia insemna un act de curaj. Prin urmare inc 6 odatL,
viata popularii gi aceasta inainte de a se aduna poezia
poporului, inainte denDes Knaben Wunderharn at lui

Arnim gi Brentano inaintea studiilor privitoaIe la su

perstitille popolare gi a publicarii po.iegtilor fre4ilor Lrimm. Dar la Goethe nu este numai aceasta, ci gi
o inspiraVie relig.ioasa sincere, adanca, care ru se intalnegte la calvinul deist gi abstract tare este Rousseau Astfel in bucata provocati de legi,turile pe cale
le-a avut Goethe cu doamna von Stein .alts leeitilrEL ra
przfacut in "Patimile t&narului Welter", Lu pocnituro

- 411 -

de pistol la sfarsit, amestec de Pousseau in Noua Heloi

sa" si de "Pamela" lui Richardson in Angliar a scris
bucata aceasta in care se cere indtaarea dumnezeiasca:
"tu care eoti in ceruri of care impaci ()rice patimd si
durere, pe acela care este de doua ori nenorocit de
doaa on i, umpli de man6gtiere", in genere nu e bine s5
se stabileasca o demarcaVie foarte precise intre ce
este romantism i clasicism. De foarte multi vreme se
preghtea romantismul din elemente pe care Baca le cauta cineva bine le gasegte qi in vechea literatara clan

ca, poate ca i. in Platen si wand la Virgil se infaVioaza d.agoatea aceia, puVintel leinata a lui Aeneas
cu Didona i nimfele urn, cand se presinth i plimbhrile pe lunh, in tacerea prietenoasa a lanii -"per ami
ca silentia lunae" - e tot preromailtism.
re-am lamurit asupra caprinsului preromantismului: intelebere pentru natura de oriunde, si pentru popoare care locuieso in orice parte a lumil; simtul pentru peihologia elementary i misterioasd a cl,splor de
jos, invelegerea pentru o rellgiositate care intrece
to to culturile, care se Ose4te mult mai presua decat
orice forma religioasa, dela o oucata de vremo inchegata r3. uscata in aceasta inche6are a el; o desavariyi
sinceritate, un simV pentru ittimitate; un fel de i sp.
ratie panteista care to face O. recunoqti of divicitatea qi poesia in erica lucre iii iese inaintca ochilor

-412Ce mai ramane pentru romantismul dela 1830? Ramp

ne o anumita retorica, anumite procedee de stil, gustul .eentru lucrurile stridente, anormale, bolnavicioa
se, cum se intalnegte in literature germand a lui Zabaria Werner, ori cea frarces& a lui G6rard de _Orval on procedeul de a face sA se ciocneased iutre
dilnsele elementele opuse:albvtl cere negrul, lumina
cere intunericul, virtutea cere viciul; luati"Notre
Dame de Parib" a lui Victor Hugo, care este de la un
capdt la altul necontenita scaparare a elementelor
protivnice care se infrunta, se lovesc gi din ciocnire iese cioopituta poietica.
Der romantismul,cum s'a recunoscut de rult6 vie
me, nu este numai un fenomen literar. Dace ar fi nu-

mai un fenomen literar, chiar cu dorinta d3 a vd da

o difinitie cat mai larg& a acestei migc&ri, nu r'ac
fi oprit aqa mult asupra ei,dar romantismul este o
stare sulleteascd generals; el se oglindegte in toate actiunile politice; el se infatigeaza in anumite
plograme, rrovoacel anumite revolutii gi tine &liar
Europa o bucata de vreme in starve aceasta revolutioTiara, at&ta vreme cat inspiratia romantic& se case4te
in fundul sufletelor cugetatorilor gi poate scormoni
in acelag timp ceva
ci in bietele sufletet.une ori age de bune dar
aga ugor de inqelat, ale mulVimilor. Romantismul de-

-413 vine deci de la un timp romantism social gi politic.

In ce privet to _r_omantalsmuleepolitict el este cu

totul deosebit de liberalism, degi se poate admite

ca unele elemente din romantism slau strecurat in
beralism colordndu-1 in alt fel. FiindcA libelali7
mul a evoluat: de la admirarea marii revolu.i de la
1789, de la continuarea unui iacobinism obosit gi pu
Lintel decoloret
trecut gi la alte forme; nu avem
decat sd ne 6andim la represintantii clasici ai liberalismului la not pentru a vedea cat de mare este
deosebirea intre d&ngii. 'eta, in ce privegte a doua
,

seneratie de liberali in mijlocul poporului romanesa

samEnd Pdlcescu cu un Rosetti 1 Rosetti cu fratii
Beitianu, gi, intrc fratii BrAtieni, samand Dimitrie
ca Ion? Bunt patru feluri de oameni cu totul deosebiti. Intro lectie viitoare se va vedea cat realism
in genul filoeofiei lui Auvlste Comte care stapanea
sufletele pe vremea aceasta se int&lne4te la Ion
Bratianu, elatd conceptie istorico-poeticd asemenea
cu aceia a lui Pankexse intillneste la Dimitrie Brdtianu. Posetti este un rousseElelst intarziat, cu tot
felul de oftdri ,entirentale pt buze, cu etriFate
rctoric
vdzduhul, pe cand
cu Eesturi care pinaie
Edlceeca elite irainte de toate un nationalist ale
cd/ui cur 'nte de iLspiratie vin dintr'o lume pe care
.

414--

A'a privit-o din varful muntelui, ci s'a cobcrat icy

mijlocul ei pi a inlaturat toti bul6Arii cart acopeziaa adeydrul istoric care-1 interesa pe dansul.
Dar alittzi de acest liberalism, care este de

0.2eclasi.Pforori'mai., care
nu poate sd evite totupl, anume -strocurdri, e; to un

romantism politic. Romantismul politic nu crede in

Libertate, EvIlitate, Fraternitate, nu crede in caracterul salvator al NnOitutillor, nu-pi inchipuie
ea o bocietate se poa-t4 preface prin cateva reg4IMmentdri, ea este de ajuns sd se puie un corp strdmb
sau bolnav in balenele imui perfect corset legislativ pentru ca sd aibd cineva un alt corp, plin de
vi6oare pi de initiatives. Romanticii aceptia nu pre,
cizeazd; ei vreau asa depult incatlieseozithzu zot
frbraIila nimic, pi,_cand, vin cu programul lor Inantea realltdvii, care cere numai o,solutie pi de
iulte on n'o cere intreaga, ci pentru cutare moment=
o parte din aceaStd aolutie, zdagin cu desdvdire
interlocaV.
Dar este pi ..fin romantitm social. El a fagdduit

lumii prin anti 1820, dacci incepem cu "dint Simon,

deosebite forme: saintsimo,
asiRurbt4
nism, fala,terian1sm. TrelauP td lid spun cAteva cu-

vinte despre. aceast& doculna penal' ca sd vedeti

-415,
pe ulma 5ntru cat toate lucpurile acestea an trecut la
ce tormA au 66pAtat is noi, in co fel s' nu amstecat s' au confundat intr'un i, tem cu lu('rUrile
dela noi. Saint =limon a saris o multime de cart). intr,un -til aDsolut ininteligibil;nici n'au incerc t
cei r i credinciogi dintre admiratolii lui sa infatigeze o antologie a lui Saint Simon, cum se publics
scum antologil din deosebiti scriitori; scrisul lui
mu rezistta deloc cunt bale de acestea de tpan pe 'ar
le sufla in v&rful unui paiu; dar el avea aredints ca
eotc o intrupare a diVinitAtii ci ea prin et se va
anTui Lumen. Ceia ce era in capul Frances a lui 9Rin

rot, si

`7iron,1 coreslundel de, nitfel, cu ceia ce era in cap

,crLan- 75 se a dOamnei de Xradener gi'n capul monoal doamnel Elbing narutA Sturdza. AvtiM in
ra.c,s,
rasa noa3trii ceva corespanzAtor la un rcri fitor a..up/a,

cpxula nu s'; pprit mimeni, Alexandru

c'turdza, ro-

manti-ul politic, social, religios, care a avut o ma-e ,'eputatie in ,Rusin, 'uncle a to suit
fiul
lui Qcallat 'lturdzsA YoldOvean dupA tata gi m, may a
;

fast bine oundscat la Greci. Fratele doamnei Elbing

a .bclis in may, multe limbit romanezte, grecegte, fran
t'z.c e gi rusecte gi rihal Sturdza, Domnul /To dovel
din 11'34-49, v,r cu Alexandra Sturdza gi avea o foarreverentA pentru dcLn ul; legatarile Bisete rare

- 416
/trimiterea
rich noldovene*ti cu cea ruseasca, la studii in Rusia

a fratilor Scriban de exemplu, *i al altora, se datore*te legaturilor ne-ontenite,foarte str&nse, care ere* intro" acecti doi veri Sturdze5ti. Si Mihai c3turdha insu*i se vadepte
din materialul dat in Harmuzaki, 9uplimentul I-11,a fi un cugetator politic in aceia*i directie ca *i Alexandru Sturdza,filosofia lui ar
me-Pita fara indoiala ca fie cercetata.
Astfel ideile de reforma sociala *1 moral-J, ale la,
'lint Simon n' au foct Cara legatura au insapi viata
noastra.Dar,dupa Saint Simon a vent o noua generatio
care-0i cauta un inainta*:nu Coate generatiile suet icc
noclaste,sunt qi generatii iconodule,care nu se cree
d_stul_Jo sigure *i atunci cauta in adevar pe cineva et,
re sauund uneeri foarte putin,cu ele,ca sa-1 invoack.
Generatia p,Arintelui Enfantin a deverit astfel
,

saint simonista,de*ildala o bucatd de vreme legaturiltei cu Saint Simon au ajuns a fi paste masura de slate
la acegtia.Dar este *i un alt punct de plecare.Inca dela Napoleon I-iu ela cultul *tiintei aplicate; pentru

intaia oars *Uinta aplicatii a fost in programul unei

7coli prin reforma lui Napoleon I-41,imitata pe'urmil de
Napoleon al III-lea.Imparatul marilor cuceriri Linea
nal ales la infaptUiri tehnice de caracter nuwai *i

nunai in Franta, dar printul Eugeniu, and a fost la ?i

lan, a transformet cu desavarcire Lombardia prin astfel de creatiuni tehnice.

- 417 -

$coala Politeehnica dateaza de atunci gi in ea

sla format un anume spirit. Igi 1, hipuie cineva ca
e vorba numai de tehnicieni, pieocupati doar de 'ormule matematice, dar nu este aga: aldturi de formu lele matematice,
se creia gi o zietafisica special&
in legaturd cu formele acestea ale matematicei
i qtunci inginerii acegtia gi-au zia, revolutia del
1789 au inceput-o "filosofii" ,au continuat-o tot fp

lul de spirite advocategti- fiinded Robespierre irsamnd avocatul care se substituie filosofului IA ingi duna aceasta a fo,i
telesul deplin al cuvantului
o epocA de poezie military cuceritoare, epoCa generalilorlceri fctc epopeie in fiecare moment, acum Int.a

a venit rdndul inginerilor. Ce ar fi deci c 3ocie'ate cu arhitecturd matematice, in care munea sa fie
nu numai la basd ci amesteeata in orice actiune,ea
a fixeze gi gradele, toate fenenenele ,ocietaW
sa fie determinate ca nigte feinule matematice S30
se cu o precisie desdvargitsd din actiunea continua
muncii care invioreazd totul; 'Alta democratie dee"
ce6 din timpurile noastre care tinde la impu4inare

muncii. Era in migcarea saint-simonian& si o tendinvA de a impaca toate clasele, ae a face rc taca or
ce interes individual, de a itfrati natiunile, de
a face s domneascd paces generald. Nu va inchipul
in ideile englesestil gi americane de acum, de la
Wilson pang la d. 7den, cat de mult traiesc idei]

Fasc. 27 Istorie prof.Iorga

- 418 del 1840. De aici ideia falasterelors , de aici gi

/Apla gi,criginea Zarkismului, Unii igi inchipuie
ca a Tasarit Karl Marx din nimic, dar el nla facut
daca_t sar mat .re din Coate colturile amintiri de

sgnt,sill4onism ,anumite ramagite defalansteria*wi, adaogind 4,;.,etarea economics a,lui Michel Che1ra4er ci aceia, filosofica. a lut Auguste Compte,
toate acastea 134-tate cu clment nemtesc asa ca se
4unat: la up ,,lucru rezistentlgi foarte slur: bloc
ge;pm,04 de cugetare francesa,clAtstruit Cu ceva vex

Oraico acesta es :5! Karl Marx.

VI pine, falanserele gi oronizatiile saint_

zliTion3,st,e au agltat lumea,.ra o casa la Meni]1-464ti; P4Aza Ear .s. uncle se adunaa cu Enfattine

Al kiO4.1 titlu de,pere era scris pe vests ca a vada toa64 lumet", e4 este el, gl J'a trimis a misiute in Orient- cd p4 descopere La rere, caoj_ Boar
Mfica Domtului oa cl.).n Orient. Creuumciosii-sectei
qe adunau It hca6a aceia, cantau, muncI3,11, dar ipar`Vea literata gi artiStica era de o prostie fara margenit care a compromiSmiscarea gi au facut gi 6ani
01 aAtfel a rost da.t n judecata le perptEnfantin
4).0p,1 era per='-44 ()nest, dar:avea gi familia i se
EAndla la Pa4Iie, Enfantin a declarat firegIe Inaintea judjCatorilor cd nu este vinovati dar a fost
Achidarea miscarii veniau priecopdrronat ,711upet
tenii din card Ii cand cari toti se plasasera
gi

-419.
el d.orise sa capete o funcie In 11o4a, sat l v41,
da in coltigorul din, Paris unde a_ trait ralt4
me.

S. vedem acum in ce chime romantismul se trr-

zinta,la not. Noi exam pe la 1,5Z0 V40,0./ c',1kUiA

Th mai mute privinte.Pla'sicl, 4 moat tr6.A"40k

in Mold-)va cu boierul Costachi,Conachi4 om 8eVer,
gospodar, sgareit, locuind inteo mzerabi/0 641.gra-4V* 4e tarn cu lut pe /los, Cu un antret 14 1111-A(t

eta iglicul lUi-enorm, cu barbs lui

lung* gi Cu

parul scarmanat , Gu c&ntecele lui de.iubire af4

de prangdcioase: "Zori de,ziva se ,revarsii g1 lu,
ochii n' am inchis." Darla%Conadhl care a tradus
In romanegte romanul D-nei Cottin, ese un sent4.went reLigios foarte sincer, car' amintegte arj

Se poate Ina ca inseriptia dela Tibtinesti, pus* in numele bunieului 114 etxu daxp .ea
supra bisericii satului , s fie ,dela Co'nachi, gi
m&ndra dedicatie:Ioan Carp, c u t anE311 Airde tap,.
gol". "Qelui care gtie toate,Inehink
tele bung
ace'st pristol" ca: "'Deo erexit Veltaire" 1.e fTon-

,roma4Xicgt .

tispiciui bisericii dela Ferne7 .cam fie

..tut

,ona

chi: i., pp 1.6ngil aeeasta a1 gasli In hax-141.1c.'4,tx

Conachi nigtp fragmente de poerto popular *:

"lanea stricd, load zbiard

Dup'un pui de e5prioara"
gi acesta farce indoial* romantism.

420,pima lh 0,,un.aga de venerabil boier,

soo-.ut v14,1pic,spiritul ace-stalumpatrunde deci
jar In ce- pivete pe VAcarorti, 45110 psi amestec
V:.deti,

pwte interesanJi de mai .mute .influente,

ei seat

44itatori al pciesiei framcese, darkounosp i literAt4rm '0,81-iap4; ei punt oameni din epoca fanario
t40 car4. cand e vorba.de lauda iubiai, o asamanA
cu

01:ra;te

pasare',

"Tk.4. esti puilor canal.

i to Ilrra iestr cu zahar"

ba
dar as vi ei intaleerepentru poezia populara
eu.am ba4it carave ri am,tiparit in Analele Aeademiei Romane, una in cele/mai frumpase bUcata. alp
lui, un imn catre Maica DomnUlui dupa o mare durere
lui Delille. Iar Iaxicu Vac
oar_ e to e insenul
re8cu care a trait i la Pisa,avand ifpe,urma legituri Cu. Italia, represint, neociasicismul Italian
Ilia, Monti, de care se impartasese si Asaca, gi
.

ce1 spirit de renovatie care ni-a dat represintaa lui Alfieri.

ea is Teatrul National a lui Saul
Itfpia nu ni era necunoscuta i altf'el cum, se vede
din calatoriil
ale lui loan Co,
atila,de frumoase
doVada
1ri Draguanu inPeregrinal nensiIvan"

de AultA patrundere 41 urn on de i -mai multi deli-,

cAtetaicu amintirile de la dan4111 de7acas64 'cu fete
din satul lui, amestecate cu 'experiente din Pale

ris, Italia, Rusia, unde,laragi a fast de gi pentru

scuxtd vreme.
Vedeti cum romantismal patrunde de inult, 1. fol4-

me premeigatoare gi,3suptiate in literetura noastrd.

La not pdtrunderea se face ins& n conditi-L

le. Tto.a peorghe Lazar, omul de xrovincie au4triat
cu,studii la Viena, de matematica gi ceva- =los6fie#
aga Ca scrisul lui este tara,culoare si poe-ele, In 1(
cul careia e retorica inflgcarata, care, gi ,shpt influent& Bisericii catolice, s'a cultivat totdeauna Xv
Ardeal, aga 3d el represinta doer clasicismul Lose
dacii Laz&. n'a vorbit niciodata de revolatie, de e
ridicre de .irme, de b politica noun spre care trebuie sa tindem, jar Qe spunea tl despre Romani este
:qamdgita lecturilor din operele lui 8amuil Kleintlui
,iincbi gi mai ales lui Petra Major; de cdte oii lalaa

gal lui Eliad Radulescu, sau

la inceput, Elia4 Sup
plu, e altfel. Acest scriitor fecund gi neegal, nit
a inceput sa fie cercetat foarte atent, este 6 admira
bila pazte a dlui Popovici din Iasi, tiparita de Prix
tenii Literaturii, care aduce Inainte o ser'e de deg
turf ale lui Flied cu Apusul romantic*, ba Chia r, cre
zaarlca 3.4 face un serviciu it trimete necontenit-la
izvoaxele occidentale,' Deja Lazar el a &vat Malt mai
putin decat cum se crepl deli invoca pe Lazar ass,
cum Le ,P6re Enfantin invoca pe Saint-Simon Pan& IA
1848 el nuaegise din tarn, fiec2t, poate, ca sd curve
,

- 422 re ceva pe tru tipografia lui. Negtiind decAt greceg_

to Qi frantuzegt., el a ajuns sa cunoascd insd binigor 11,,eratura franceza, Lordul Byron gradus in
fIantuzegte , Ossian tradus in frantuzegte. Literatura aceasta l'a cucarit cu desavdrgire gi el a volt
sa o stramute in romanesto, de gi nu avea calitdtile trebuitoare pentru aceasta, cu stilul lui greoiu,
neav nd nici macar instinctul moldovenesc in ce privegt- forma. A tradus pe Lamartine: Lacul, va inchipuiti pe fiul de boiernag din Telrgoviste, traind in

societatea boierilor cu anterie gi cu iglice e dureros sa-1 vadd cineva fac&nd asemenea incercdri. Ca
poet adevdrat ''a vadit doar in singura bucatd care
se mai poste Ceti in intregime "Zbursatorul"
Romantismul acwsta de imprumut e nespus de st8ngaci. Dar
este ceva in magnilocventa lui, in aierul lui de mantuitor, din Pere Enfantin, acela despre care s'a
spur ca era pentru tineri "Dumnezeul Gramaticei", a
foci, alesea in politica intriadevar tipul romanticu1 i
ici o singura actiune netdda, nici un adev rat s op urm-xit
el cu ctdruint1 pe o linie
dreapta, ci un spirit confus plutind In d eapta ga
in s nga, Bata sa se imestece in conspiratii, da
full a cand ltii, oameni tineri, faceau o conspiretie mai fericita decat a lui. De aici, lupta lui de
la 1 48 inpotriva Inc'obnilor, a Rogilor, pe care ii
cu toite fulbc-i]e lui dP. exilat .i cari,din
.

, 423 ,
partea lors igi fdceau plgcere s&-t aminteaser fact
cg. atunci 4 in anal revolatiei el se iniat 4a In
trfomaptie alb& ca dictators mantls alb& repre
tAnd pe vremea aceia ceiace reprezint& in timuul,ile

noastre o cing&toare cu mai multe pistoale ra a& se,

me cineva cu up mare luptdtor preg&tindu -s pentru
dictatara;
romantic imp,
yi unii din boieri conspirau
va lui Alexandra Ghicas un om aga de cum e0 0.de
Moldova a r&mas mult mai clasic&s. t:eseaa apoi int

gi contra lui Bibesca gi favorisau imitatia lui Td

Vladitirescu dap4 Caragheorghe
A4teptand discensianile din Odmpia nlaretulai
an boier Bal&ceana gi un tanar Teodor Diamapt .toast
to interesant, cuposotit prin amintirile lug. on Ghi,
cas au intemeiat la Dealul Mare- un falansters chrz
a isprgvit cu judecata 0 societate inte1eapt6 in for

mele ce3e vechi, dar legit& din ele devine copilareasa, ,k,cectea sunt dar aldturi de asemenea maw
festatit aunt gi luOruri serioase, care Ins& au -re.,
buit sd treaca prin mai multe generatli pentru ca
sa-si produca adev4ratul efect, Cea dintala zgudul
re 'a

aria/x.4st aueasta societate in atituditi tar .o4

Curdle.
Deci .i noi In aceasta privintd n'am -Post nidi

odatd in afar& de mersul general al omenirii, Am

fort- in acest Sad-Est europan malt mai apropial
de ceiace se petrece in Europa Abusearii, dec&I ce-

- 424 -1

lalte natiuni din aceste parti, noul spirit a ve_

nit intaiu la not yl pc urma la altli, chiar gi it

ce privegte influents francezA a trecat in Rwaia
e pe vremea lug. Constantin Brancovearus
ins

Oameni politici roma/1i din generatia dela

141.
In lectia din urmti v' am vorbit de locul ca-

re ni s'ar putea atriuui nou& In ce privegte merDui General al ideilor ci curentelor care se forme za in le6atura cu intAmplArile dela 1821. Dar
v' am spus, ca generatiei dela 1821-23, care cu-

plinde gi unii bbtrani, mult mai batrani, cum a

font Costat,he Conachi gi poate cate unul din bole-.
rii munt. ni, nu acre de rAsiiriti cum a fort Intre

claw,

os4-achi Oonachi; 6eneratiei acesteia

ii

cu alte indreptAri gi
dale Ca generatiile n' au totdeauna aceiai

urneazA o alt5 genera-tie

am

luniket suit generatii fArA initiative (are duz6 foarte mult, cunt alte generatii care se tar
.e in &oat vi se fac daua generstii dintr'una, atanci cand un mare curent de idet ee pronlinta.De..

- 425 -

ci not avem inainte de 1848 Inc. o generatie, ci

de aceasta o sd va vorbesc

Aici este un proces care nu s'a inceput de multi vreme, dar de cdnd s'a desahis este in discutie, in tratarea istoricd gi in judecarea politic5 Odinioard nu se vedea nimic la mijloo intro
1821 gi 1848. S'ar fi zis ca cei doi Bedtieni gi
Rosetti gi Tudor VlaWmirescu ar fi fost lejtura
ca dela tatAl la fiu, iar la mijloc n'ar ft fost
nimic, Aga se credea intr'un aname cugetarea politica liberald, care in anii din urea igi gasise
apdratorul intrlun socioloe care nu era lipsit de

intAlegere gi de lecturd, un om foarte simpatic

dupd articolele apArute la moartea lui, kotag Zeletin. Linia aceasta liberalA nu recunogtea genelatia mijlocie. Dar de generatia mijlociesde rolul
att de ea, ca gi de felul cum a incercat sA intrebuinteze anume imprejurdri europene, de causa pen-.
tru care, venind alte imprejurdri europene n'a putut izbAndi, an de ,LAnd sa ma ocup is aceasta leetie.
Intaiu , generatia aceasta, a carii important6 o semnalam gi acum doudzeci de ani Intr'un articol publicat la Iagi.in timpul rasboiului, generatia pe care o putem numb. peptru Muntenia - pentru Moldova s'ar putea numi a lui Mihai Sturza -

a lui Ion Campineanu - nu generatia lui Alexandru

-426-

Ghica awi el aparVinea ca formaVie , nu ca fel

de a-ci purta favoritele ci ca uniforms, generatiei de.la 1822, dar Campineanu, in aceiagi masura ca Bibescu, dar in alts directie, cum s'a format ea , in ce imprejurari, ce o face sal se deosebeasca de eneraVia dela 1821-22 ci ce fixeata
deosebirea intre dansa pi generaVia dela 1848?
Aceasta este cea dintaiu intrebare care se pune.
Oamenii dela 1821-22 nu calatorisera, posibilitatea de calatorie in Apus era foarte grea; se
considera ca un eveniment atunci and cineva mergea la bane din Ardeal la Borseo gi atunci, un
Alexandru Beldiman, autorul poemului clasic cu privire la 'Eterie" s000tia lucrul aga de important
incat scria ci o buoata in versurie Cand un om ca
Tudor Vladimirescu se duce in Ardeal, ca ski \Tann.

porcii Glogoveanului pentru ca el era ci agent de

convert ci avocat, era iaragi un lucru remarcabil4
Prin urmare, nu avem a face, la toti oamenii acegtia, cu cunoscatori ai strainatatli, ba nici
macar cu cetitori obignuiti ai 6azetelor. In secolul al XVIII-lea 6azetele se cetiau de anumite
persoane de is Curte eau de Domnul insagi pentru
a informa Constantinopolul; de aceia Curtea era
abonata totdeauna la gazete. Daca is cineva socotelile fanariote gasegte anumite insemnari ale a-

-427-

cestor foi, canGasette des deux pouts" care se

primia la Iagi gi la Bucuregti. Dar, de obiceiu,
poierii cunogteau aceste gazete prin taieturile
care erau in original ori in traducere greceasca,
gi care se chemau pericopii. De sigur cA boierii
cari au fugit in 1821 gi au mers la CernAuti,Mun.

tenii la Bragov gi Sibii, acestia s'au gAsit intr'un mijloc occidental undo etirile veniau liber
gi unde de sigur ca intro RomAnii de acolo de gi
nu prea era prietenie intre emigrati gi Romanii
localnici, se glisiau de aceia care puteau traduce, dar Romanii localnici erau consideraVi cu dispret, nigte terani,cei cis se socotiau inainte de
toate boieri trebuie a recunoactem cA erau extraordinar de obrasnici. Ca s6 vadA cineva felul cum
ei se purtau in Ardeal nu are cleat sh ceteascA
memorlile publicate in frantuzecte de unul dintre
cei mai importanti printre tinerii cari se ridicau la 1821:Beizadea Nicalae Sutul statistician
care a publicat pe vremeaRegulamentului Orbanic"
o carte in frantuzegte, foarte mult intrebuinVatA
qi ale cgrui memorii s'au gi tipArit de fapt de

Dimitrie Sturza gi de Golescu Vartic, degi pe coperta se stria ca editorul e Panaioti Rizu, erau
pentru toatA lumea din aceste pArVi. La Bragov
serceni-il de stradA, cari strigau ceasurile la fereastra oamenilor, nu era voie a se face scaneei

- 428 -

pe strada. Dar pribeett faceau un scandal extraor-

dinar, aveau bani, petreceau, iegiau pe stradaAipaa gi atunci pe unul dintre dangii l'au dat in
judecata. El s'a presintat gi l'a repunoscut vinovat. Condamnat la o amends de un florin pentru
ea aduse gi o palmg un#i agent de politie a corectat: "doi florini", (land la fata locului Inca
o palms agentului care era langa dandul.In astf el
de imprejurari nu putea sa Invete cineva mare lucru. Proiectul de ConstituVie pe care l'au facut,

la 1822, Moldovenii ci, intr'o masura mai mica,

Muntenii, acesta vine dela gacirea mai mult a
rosturilor constitutionale apusene cleat dela cunoagterea gi intrebuinVarea for critics.
Acei cari vin pe urma se gasesc ins& in alta
situatie. Pe vremea cups:Vial rusecti dela 1828 14, s'a permis sa se tipareasca gazete la noi,
dar cele dintaiu gazete serviau mai mult anunVurilor administrative, acesta fiind gi scopul
pentru care li se daduse voie, cleat unui rest
literar, cultural gi cu atat mai putin politic.
Daces ins& gazeta lui Asachi, in Moldova "Albina"
gi, in Muntenia "Curierul" al lui Eliaai au Post
ingaduite, natural suet o censurer foarte stricter,

pe care de gi dontemporanii o judecau proasta,era

mai inteligenta decat cea de astazi, gazetele
straine veniau foarte pu-gine sau nu veniau ehiar

-429-

deloc. Ins& In epoca Regulamentului

Organic rela-

tiilecu strainiitatea sunt totugi, multumita starii

generale a raporturilor internationale, cu mult

mai dose si oamenii au, prin urmare, o notiune de

Apus pe care n'o aveau inainte. $i, pe de alt&
parte, nu trebuie 86 se uite influenVa pe carc a
avut-o scoala cea noutt care Inlocuise Academia
greceasca,aaeialoAcademie clasica, mai ales pencoala cea
tru gramatica si pentru literature.

noua era, la Bucurectil scoala lui Lazgr pe care a continuat-o Eliadi dupe plecarealui Lazar
ci dap& refacerea acestui Invatramant national.

Opera literary a lui Lazar inseamna foarte puffin;

el nu are nici supt raportul ideilor criginalitate, nici supt raportul formei vre-o frumuseve,
din care cause, pettru a face sa iasa in relief
aceasta personalitate, de altfel aca de interesant5 si care a fost asa de folositoare,-s'a ctutat daunazi cu pasiune orice compilaVie de aritme.
tick. Dar spiritui lui trechnd prin temperamentul mai vioi al oamenilor de dincoace de Carpa0.,
a insemnat Viral indoiala ceva. Si indata, din Ardeal au mai venit si alVii; a venit, mult mai
tarziu,eadevarat, August Treboniu Lairian,care

fost o mare figura, un Om care voia sa fie Roman, si care, supt anumite raporturi izbutia Intr'adeviir 26 creeze din nou acest tip de Roman.
a

- 430 -

gi am intentia ca la Societatea de Studii Romane

din Roma, unde am vorbit anul trecut despre Asachit
si Infatigez pe acegti not Romani dela not in ideile lor, in forma pe care o intrebuinteaza ei, ca *i
in parerile for despreliinbape care cautau s'o
schimbe cu desavargire, latinizand-o, InlaturAnd
toate elementele strain; dar vrettu sa-i infatigez,
gi in credintele for politice ci in felul for de a
trai si de a influents. asupra Oevllor. In Muntenia
se incepuse cu Florian Aaron sau Aaron Florian - mi
se pare in felul cum Isi punea el cele dougi nume era
oarecare influents ungureasci, numele pus la sfarsit. Am publicat gi scrisori de-ale lui care sunt
interesante. Omul a trait aici Inc& foarte multi

vreme, ci eandva am Oat la un aticar notele mate

la

cursul de Istoria Romanilor pe care le-am analizat In Revista istoric0.; sunt acolo
u.
le vederi
eu desavargire neacteptate dela un om din vremea aceia, prin anii 1840 ci care facea mai mutt istorie
veche - glasuieste Balcescu- ppmenind de Asirieni gi
Babiloneni la ccoala domneasea din Bucuregti. Era
imposibil ca acest Invatamint sa nu fi avut oinflu_
enta asupra spiritelor ci aceasta mai ales in Muntenia
Fiindca Intre ccoala din Muntenia gi geoala din
Moldova eSte o deosebire. Evident, sunt clasici

- 431 am&ndoi, gi_LazAr gi Asachi, dar formatia for nu

este aceiagi. Lazar este teran, popular, familiar,
glumet, h&tru, sucit, invartit gi intors aga cum
sunt oamenii de speta lui. Asachi este fiu de Pratopop de origine, se ziceArmean. In orice cas, venit
dintrlun orag al Galitiei, dar insurat cu o fat& de
preot dela Herta aga incest el era de origine preoteae
cA,din am&ndouil pArtile Foarte bine crescut, far&
niciun fel de vitiu, a trait p&nA la optzeci de alai
din cauza conditiilor decente ale existentii lui.1e
sigur gtia mult mai multe lucruri
gi le *tia mult
mai bine, deat Lazar, dar in felul lui de a fi era
ceva rece, sec, pedant, formalist. Sentimentul lui
fat& de Moldova gi prin Moldova fat& de neamul rom&nesc nu poate fi t&g&duit gi de sigur c& el merit&
statuia pe care o are la Iasi; dar la elevii lui nu 8(
constatA aceiagi pornire ca la elevii lui LazAr,.printre cari in randul intau Eliad. Moldoveanul Saluleseu
este un gramatic, un adunator de cuvinte, falsificatorul cronicei lui Huru, cu totii acegti tineri Maldoveni sant funetionari; insugi Asachi se declarA,oricand, strain de orice ideie revolutionarA, pe
chid gi Lazar gi Eliadeerau de fapt revolutionari din
nagtere. El recomanda "sevas" fat& de oc&rmuiretadee&
insamnd respect fat& de govern. Niciodat& Lazar nu
s'a gandit s&-gi crease& veniturile, Asachi, care avea

tipozrafie, a manevrat destul de dibaciu pentru

- 432 a -ui servi interesul.

Ca s& intelegeti spiritul noii generatii gi

schimbarea din Ardeal ci din Viena in ce privegte
ideile dominante, pentru aceasta corespondenta lui
Moise Nicoar& poate fi far& indoial& foarte folositoare, pentruc& la el este un orizont de Istorie
Universals, avem a face seu un european nu numai in
ce privegte redingota, dar ci spiritul.
Erau acuma la not gi unit Francesi eu totul deosebiti de cei dinainte. Intre Francesii acegtia star
putea alege doi care represint& foarte bine spiritul
cel nou, contribuind esential sa formeze generatia
dela 1840 pe care tine on au cunoscut-o gi prin.
tr'o prietenie, mai mult dealt prin faptul ea Francesii erau profesori gi Rom:anti elevii lor,profesorul Vaillant gi publicistul Felix Colson. Inatnte de
grupul trines in Apus de Efdria invataturilor din
Muntenia gi Moldova' un Constantin Bralloiu a fost
trimis in Elvetia de .uatall s&u, ci acolo, la Geneva
era pe vrema aceia o gcoal& particular& frecventatil
ci de Romani, ccoala lui Rodolphe npffer, care a
seri- ci carci foarte interesante. Era un spirit

elvetian mai rece, mai pedant, mai migalos, mai str&batut de idei morale, mai infranat ca fel de vi4a,
care nu corespundea deloc spiritului din Paris. Am
odutat in archiva lui nprfer gi am Visit pe toti

-437-

eiLvii romani pe cari 1-a avut in carsal timpuri1(4- arest admirabil p-ofesolAvem prop amul leetiilor qi putem g2c1 spirital in care facwi acrs4r
lec17'1. Vedem apoi cgt de s4ralas er.411 vinuti came

nri-nenuri. Din coreeldondente 14i BrAiloia sta pietrat ceva gi din scrisorile lui
care se conserv&
n t2parit is cf&r7r.anasciipt la Academia lit.mang.,
,

itul voluLuJui X din colecVia Hurmuzaki cite ,,ealtor scri

va, iar tredacerea tor, imyeunA Cu
1
sort de acest fel am data -o "Scrisori ae tacipati"
Bra ,loin trimetea tatalui sau acao4 Lialnte de
inceierea pacii dela Adrianopol descrieri de ceremonii ccolare din Geneva, aritand felul cum gcoala
tie acolo era incunjurattli de simpatia cetinenilor; el

insist& asupra ideilor care dominau viatagenovezA,

idei democratice in sensul cel mai sangtos al cm..
vantului, cu Ingrijirea, care nu este numai mnteriar.
16, ci ci morald, pentru aca- numitele clase de jOst
i vestita insemqpre a calatoriei lui Dinicu Golebeu
care,11 el gi fratele s6u, Iordachi, au avut copii
la Geneva e ab4alut in acest spirit. In casul acesta
fiul a schimbat ideile parintelui care se opria cu
admikaVie inaintea fslinarelor ca inaintea cine gtie
carii revelatii , dam intaleoea ci ceva pe de laturi.
Corespondenta bursierilor Munteni, intre cari
OM. I/M

Fesc 28,Istorie.Prof N.Iorga

-434-

%et Eutrosin Poteca, ajuns apoi profesor de filo.

sone gl la aria, egumen la Montistirea Motruluioti.
tor de scbjt pe valea Teleajenalul gi InvEctAtorui Vattqui d-lui Radulescu,Motru a lul tostachl Morolu, a
unui Pandele care a murit in Aplis (Invka matematiec
le). Acegt1 tineri Munteni ni-au lAsat nicte scrisolt
naive pe care le-a tiparit, In Revista Foug, Ioan
Bianu, uncle fiind acum reproduse tot In "Scrlsori
de Student" ale mele.
In ce privegte profesorli strAini, la care via
arum, eel mai important_dintre dangii a fost farg ind iala Valliant. El gi nevasta lul, care a fost directoare de gcoala, suet oameni foarte interesantl.
Vu gtim nimic in ce privegte trecutul lui Valliant,
came s'a facut cunoscut numai de ctind a verat to noi,
ts,

uncle a tip:grit un dlcVlonar, ror4no-frances, cu bite -

+e chlrilice care a fost foarte intrebuintat, ci mai

terziu acea carte "La Romanie", care este Vie, lndo.
1111 un amestec curios de semi-gtiinta, de ipot'se
Ilzare, gl cu privire la Tigani gl se poate IntImpla
ca interestll lul Koksllniceanu peutru Tigani zg, fl foot

legliturAnAtereSul lui

Valliant despre danyii. Par--

tea In adeveir interesanta gi cu oarecare valoare 11-

pe Ungli informatie este ceia oe numegte el

"Omo6rafia" in care se descrie o buns parte din Muntenia gl Moldova. 0 carte insufleVitg, in care,pe ran-

4-erara

-435 gd un clasicism de profesor, este de sitsur, si alt

ceva; un inceput de romantism, poate cu influente

dola Rousseau mai vechi, poate cu influente Mai noi,
intro dispoziVie de spirit mai pl5ng6toare ca a lui
Lamartine. Valliant s'a ameotecat ti it viaVa politica a noastra jn curentul revolutionar, chiar pand cet
tarziu, in alegerile de la 1859, el a susVinut pe
beizadea Grigore, fiul lui Mihai Suur,a, ca Damn peate amandouA Principatele, tr5ind la noi gi mai departe, a facut um fel de poem frances glumet care ridiculiseasa sau ataca violent moxavurile dela noi: In-,
tr'o comunicatie la Academia Roman& am warbit despre
aceasta carte care s'a p6strat in exemplare extrem de
rare.

Langa dansul este Felix Colson, care n'a bast)

se pare, nici odatii profesor gi nici scriitor bele-

trist, dar aotivltatea lui politica este foarte 14portanta. El a aparat drepturile noastre, filnd sfdtuitor al lui Ion Campineanu, care represinta un
curent de panromanism. Mai era pe vremea aceia qi
un alt Colson care traia pe lan0 Alexsndru Filipescu
de la Drajna-de-sus, uncle a lasat un tablou reliBios
In sons apusearr care se paslreaza pang ZICUE4
Era profesor de istorie la Liceul Bf.Sava in
epoca Regulamentului OrganiV, un Repey, care a saris
un manual de Istorie Universald'Xbe langa acesttas

- 436 .seel Antonin Rogues , care a dat cea dint4iu antotogte tune francesL la noi, gi cere A consecrat

lui Cerjan, ttaduca4orul Palimalei, o elegie in foarese cA ocasia mortii lui. De.
te ettimosse versuri fra
care a jucat un rol
in Moldova cra un ralsonnape
-Fli?orttmt in elottuirea invat-mantului moldovenesc
si eititurt IdE, el eiau altii it LcademiP lui Mihai Stir

*el. Acute in LILO a'a tipArit de d. Andriescu e-u pri-

din Iasi in care din nou se inLiinesit cinOV2 cu numele acestor profesori francesi.
va pueO inchipui ca intre profesorii francesi
sA prefesorii romans din Ardeal nu era o deplina potrivire. Mai emotiv, mai serios, mai sever gi mai corvir.,

asupra

vinz In lebaturile cu oamenii gi ideilc, plofesorul

ardeleen oe aita ou dispret la Franc-sii acegtia viol,
influentati de ideile Renagterii, pasiona0l de forma,
nand glume, ega incat ei colabo.vau la acelagi scop
ple.Jand in fond delaaceiagi conceptie, insa drumurile nu erau aceleagi gi metodele pe care le intrebuin4;au unit gi altii erau totugi deosebite.
In conditiile acestea a trait generatia cea noua,
ea se deosebegte de cea veche printr'un contact mai
strans cu luraea apuseana gi se deosebcgte foarte mult
4e cei dela 1848 p4n cc 1,3 ca la daii truditia este
mult mai puternieu-decut tendinta sere imitatie
romantismql for re intretese eu un clasicism de basa,pe
;

- 437 -

cand lx

otlalti nimic n'a lamas din clasicism, In

legaturis a fall romantismul in care au intrat deplin.

Ca aceti lameni,dela 1840, n'au participat la

nici o revolutie, pe cand cei dela 1848 venisera dupa o revolutie care schimbase toeta societatea francasa qi la care unii fuseser6 martori, martori miqcati
i convin*i, propaganditi, apostoli, aceasta este
deosebirea cea mare, ySi acum sa venim la doua personalitai caracterimtice.
Pe cand Mad. Suurdza a domnit, roan ampineanu n'a putut ajunge ilomn,baliajuns sa fie ocrotitul
consulatului rusesc, el care fusese dumanul Rusiei,
a ese.tat deci din legiunea luptatorilor pentru viitorul romanesc; partea a doua din viata lui este cu
deelvdr5ire Oearsa.
Thai Sturza a fost de sigur un om putin obisnuit, In tot neamul voldovenesc din secolul al XIXlea n'a existat o individualitate cu o putere de crea
tie ca dansul. Inrudit' si cu Callimachi, fiul unei.

Domnite, avand astfel intre inaintaqii sal dupd mama

ut Domn al P'oldovei, dupa tats nu, dei in secolul
al XVII-lea, Dopnia Moldovei a fost oferita unui
Sturza care a refazat; inainte de dansul o rudd
Ioan Sandu Sturza, cu care nu avea nimic comun domnise. Ce mare deosebire intre Ioan Sturza i Mihai!
Cel dintaiu era cunoscator de ceva greceTte, pe cand
,

- 438 -

Mihai Sturza primise o foarte bun& educatie. Pe

vremea lui, apoi, un Cerenim a intemeiat pensionu.' la care a invdtat Mihail KoOlniceanu.
Era o mare deosebire intre vechea pcoald a unor refugiati fare'. pregdtire mare, cari invdtau
a citi , a sale, a face socoteald gi ceva orto .
grafie franceed, poate ceva istorie gi intre gcoala aceasta cu un program pe care not it cunoagtem
in amanunt pentru ca avem prospectele acestui agezdmant particular.
Intr'un alt mediu deceit acesta a Post crescut
insd Vihai Sturza. Amnunte cu privire la inceputurile lui se gdsesc intro carte rdu facuta, dar
admirabil ilustratti cu informatii care au venit
uneori gi dela membrii familieildela ZIA. Sturta,
despre familia sa.
D.A.Sturza, care , fiul unui
Pe liinga acegt
Alexandra Sturza din alt& ramurd a dat intr'un
Suplimert in colectiaurmuzaki o sums de acts
despre lihai Sturza de tineretd. Era pe atunci uri
om extrem de interesant. Tot felul de planuri de
schimbare a guvernului, de o noud Constituties
Sta in leg&turd cu Alexandru de Sturzza, misticul
gi in acelagi timp ci cu consulatulrusesc.Fiiudcd. erau boieri pe vremea aceia care aveau in ce
privegte Rusia o conceptie particular& gi nu trebuie s&-i tratdm de nigte tra.Utori fiindcd se du.

- 439ceau la Rusi,si nu pentru c& aceasta ajuta cariera

for sau pentru c erau nigte ind&r&tnici conservatori gi din causa aceasta se adresau la monarhia
cea mai inapoiatd. Nu, ei vedeau un fel de Rusie
liberatoare: gi Brdiloiu la Geneva vorbegte tot
asa. In Apus de sigur ca nu era aceiapi conceptie
dar in Was:brit ea a aomnit foarte mult& vreme. Si,

pe de alt& parte, la Mihai Sturza eu cred c& este

si o influent& a curentului saint-simonist din
Franta, curentul inginerilor, al deschiz&torilor
de canale, al celor cari au vrut cei dint&iu a&
adune apele Nilului, fiindc& planurile dela cataractele Nilului au fost f&cute de generatia lui
Lesseps. Fusese romantismul ci dup& aceia o mare
iubire pentru intemeieri, o mune& extraordinary
pentru ca intemeierile acestea s fie duse la cap&t. Mihai Sturza se poate explica In multe feluri:
ci din traditia familiei sale, din Inv&t&m&ntul
grecesc pe care 1-a primit, fiindc& el cunoctea
adanc liMba greceasod ci a cules candva una din
cele mal fiumoase sentinte pe care o citeaz& Intr'una din operele sale de tinerete. Din toate acestea a iegit puternicul caracter al lui. Se spunea
de dAnsul ca gi-a f&cut pe orice cal o mare avere;
este adevarat, avea pasiunea averii, dar in pasiunea aceasta nu era numai sgarcenie de boier moldovean ajuns la o anumit& varstal ci adorarea adeva-

-440.
ratului viVel de aur. Saint-Simon considet.a doar
a'verea ca un lucru sacru. Dar, omul are in el ele-

meate de mdretiu. Scrisorile lui de ultimd bdtrdnetecAtre Petrachi MavrofrIqui le-am dat g\.cPd. PcD3ane,Yil:A.

Sturza care, sA nu uitdm, a fost cdndva sd fie

Doran in Muntenia, cdci tineretul muntean care era
contra lui Alexandru Qhica, a venit in Moldova
s6-1 ofere coroana munteand ci a intervenit consulatul rusese, amenintand cu Cazacii.
Ion Cempineanu nu avea pe departe inteligenta
lui Mihai Sturza, gi independenta de spirit a lui,
care a avut oameni de can s'a servit , dar nici
odatd nu s'a ldsat stapdnit de cinevay fiind cu
mult prea puternic pentru aceasta, pe cdnd Campineanu a fost unealta unei parti din boierimea munteanti, care 1-a impins necontenit inainte gi a fost
inspirat de Colson. Dar, intr'un moment, el a legit
la suprafaVd ca represintantul unei idei care nu
insemna numai unirea Moldovei cu Muntenia ci, mai
mult dealt atata: crearea Daciei intregi cu part. le luate dela Monarhia austriac& gi dela Rusi.Aga
scria ColSon in brogura lui ca este idealul acestei
generaVii.
i se intrebuinVa foarte bine momentul. In Europa se rupsese pe vremea aceia sistemul Sfintei
AllanVe prin revoluVia dela 1830 gi prin suirea

- 441 -

pe trop a lui lqdovic Filip gi se crease sistemal

aliantei liberale franco-engleze care s'a rupt la
1840 din causa conflictului pentru Egipt, unde Mehemed Ali, vice-regele din Cairo voia sd intemeieze o
mare monarhie arabd, du o armatd , cu o flotd foarte importantd. Am spus c&ndva ca Mehemed.-Ali gi Mi-.
hai Sturza sunt pe aceiagi linie a creatorilor in
ordinea materiald: tirani gi ctitori, cu deosebirea
ed. kehemed Ali, care fusese negustor de tabac la
Cavala nu avea pregdtirea boiereascd gi inzestrarea
cultural& a lui Mihai Sturza.
lJnirea puterilor maritime a indemnat pe ampineanu sal facd o vizitd in Apus unde a ldsat o impresie
slab a; trebuia sd vorbeascd personal gi mijloacele
lui erau foarte redase. Gelid a intervenit chestiunea Egiptului, s'a intors inapoi Ion Cempineanu ci
Domnul 1-a arestat, numele lui se Lits acum pe
strdzile Bucuregtiului, dar din toate acestea nu
s'a ales absolut nimic.
GeneraVia dela 1840 incepuse in legaturd cu anumite contigente europene, prin urmare nu sprijininduv-se pe elemente de acasd gi, de indatel ce contingenVele europene au fost altele, ea a rdmas far&
nici un fel de putere. In jurul ei nu era nicio popularitate, cu atft mai puVin sa existe o orBanisatie de elemente sociale sau altele.
Aceasta e deosebirea fats de cei dela 1848, cars

-442 acegtia, chiar daces la inceput n'au avut elemente revolu#ionare, au cautat prin toate mijloacele s& le
formeze gi ceva din demagogia de ast&zi, pleaca dela
1848.

1848 la Romani.

Lectia aceasta va fi despre 1848, despre felul

cum se presinta migcarea dela not caleia i s'a dat
atata importan'td gi servegte de basal unei intregi
migcari politice care a ajuns sal biruiasca, sal stapEtneasca tara,aga incat exagerarea se intelege dela
sine.

Cred ca este mai bine, ca fel de presintare, sal

insist asupra deosebirii intre generatia pe came o
flumes a lui Ion Cempineanu gi intre generatia lui
Resetti gi a fraVilor Bratieni gi a celor cari s'au

adaos ci pe langd nucleul primitiv al migc&rii.Care

sunt deosebirile dintre cei dela 1840 ci cei dela
1848? Fiindat, oricat de mica ar fi distan.ta in materie de timp, este o deosebire sufleteasca foarte
mare, din care causes nici nu s'au in.teles oamenii
in timpul revoluviei O. la neinVelegerile dintre

-443cei dela 48 si cei dela 40 s'au adaos alte neintelegeri, tot asa de grave gi poate mai grave Inca Intxe cei dela 1820 gi ceva, prin urmare, generatia lui Eliad, gi intre cei dela 1840
ci 1848.
71 a mai fost Inca o deosebire hotaratoare:
aceia Intre felul de a vedea lucrurile ale Moldovenilor gi a celor de aici, iar data este sa
se gandeasca cineva gi la revolutia dela 1848 in
Ardeal, apoi rPvolutia aceasta este cu totul deosebita de fenomenul din Muntenia si Moldova.
aici, In Ardeal, sunt cloud grope: este grupul
intelecfdalilor,la care s'ar putea alipi clerul
gi grupul tinerilor functionari trecuti prin
ccoli de drept, de pe vremea and nu exista Inca
o Ungarie, ci existau practicele austriace care
au tinut pans la 1867. Prin urmare, cum yedeti,
fenomenul care ar parea la Inceput aca simplUse zice "48","pacoptist", este cu mult.mai complex cum se crede gi ofera prilejul de a stabili
anumite distinctii, cars sunt necesare, pentru
ca altfel nimic nu se poate intelege in adevar.
Sa luta pe rand aceste trei regiuni politice
sa ni amintim cum s'au format cei mai vechi,cum
s'au format cei mai not ci dupd ce ii vom cunoaste in ce priveste pregatirea lor, ideile for

de acasa, dup4 aceia va veni alts parte, a celui

-444-

dint&iu contact cu strainatatea, contactul inspilator, dacti voit pi conspirator, pentruca

acestea mergeau impreuna pi dupg aceasta ceia
ce doreau ei gi 11-1 s'a intamplat, contactul sus_
tinator pe care ar fi dorit sa-1 alba din partea prietenilor for din Apus pi falinentul general al revolutiei dela 48 a adus gi falimentul
revolutiei dela noi. Aici s'ar putea face chiar
o impartire; cei mai multise uitau la ParisIdar
erau cativa , foarte putini, dar totupi interesanti se gandiau ca pot face ceva cu Germanii.
Venim Intadu in Muntenia. In Muntenia mipcarea a fost provocata de Paris, dar cu intarziere, pentruca atunci comunicatia era mult mai inceatd ci cei dela Paris n'au fugit imediat ci,
cand revolutia a c&patat un cara4er social ci
ei erau fii de boieri mari cu mogii,nu li-a convenit partea a doua socialists. Aici in Bucurecti
miccarea s'a produs numai in haiu
intr'un chip
copilAresc, triigand cu pivtolla in epoletiilui
Vodd Bibescu - pi fiul lui Bibescu care a tiparit
o istorie a domniei tatdlui lui, a presintat fotografia epoletului cu glontele intr'insul. Dar
migcarea aceasta din Bucurecti nu s'ar fi putut
face, dar nu era un cm de mare popularitate. Cu
singur felul de a intelege al studentilor qi cu
,

-445_

metodele lor, desigur ca nu se putea face nimic,iart

daces s'ar fi facet, ar fi fost o revolutie ac.man&toare cu cea din Viena ur,-, afar& de cativ scriitori de ziare, afar& de unii intelecttmli, nu de
o mare inaltime revolutia au fdcut-o studenlii,
cari au ocupat Lniversitatea, au tinut discursuri
pi ziva pi noaptea pi s' au batut pe urma, cum se
int&mpla totdeauna cu muncitorii dela suburbii ca
sd se vad& care este mai tare. S'ar fi produs pi
la not exact acelap lucru, s'ar fi parodiat o revolutie, dac& n' ar fi fost altcineva, acela care a

fost cheresteaua mipcgrii revolutionare, acela in

care lumea a crezut, care a captigat o anumita
burghesie dela Bucurepti, pe negustorii din Lipscad
pi alte persoane de oarecare varstd, cu oarecare
situatie pi serippi, Eliad, care era intro fazes
noua a activitatii.lui.
Dupes ce fusese profesor
gi autorul productiilor dramatice, editorul publicatiei sale periodice, la inceput de informatie,
pe um& pi literar& pi culturard, dupes ce fusese
amestecat in opozitia f&cutd pe vremea Regulamentului Organic consulului rusesc Trandafilov in atacerea minelor, dupes ce el luptctse pentru a nu

se pastra in Regulamentul Organic o claus& care

impiedica legiElatia independent& a principatului
muntean, dupa aceia el era, in apropierea lui 48,

- 446 un om obosit, amestecat in afaceri, ca tipograf.

Nu ins& obosit supt raportul literar, supt care
a Post foarte viol pan& prin 1860-66, avand chiar
foarte malt haz atunci chnd trebuia sa presinte,
cu experienVa lui de flu de mahalagiu din Vargovite
lucruti de acestea de un spirit popular,
partea cea vie dintr'Insul. $i el pastra Inca o
foarte mare popularitate, fiind. pentru tineri
"Dumpezeul gramaticii for ", cum s'a spus pentru ne
gustori omul care se asculta cu mai multa placere, pentru unele spirite romantice un scriitor
de un mai mare talent deatt 1i putem admite noi.
,

Pe Una aceasta el avea posa ci in mipcarile revoluVionare a avea posa, aceasta insamna foarte
mare lucru. Spui ce spui qi cum to pricepi s&
spui, dar'daca ai gest, atitudine, catigi o mare parte din public. Aceast& insucire el o avea
fard Indoiald. Nu sunt bine fixat, dacd era adeval
sau calomnie in ce s'a spus cu,privire la mantia
alb& a lui Eliad, qi acei cari rddeau de mantia
alba voiau sa spun& ea el ay.,,a intentia de a confisca revolutia pentru dansul fiind un fel de Lamartine de BuL,uresti, care sa traga catre dansul
'boat& popularitatea gi sa Vizi& pentru dansul toatd puterea. Acesta este aportul generaViei vechi.
Pe langa generatia aceasta am spus ea era
cea daa 40. Aceasta n'a putut sa nu fie simpa-

- 447 -

tied mipcdrii, ins& aportul pe care 1-a adus a

fost mic, Cdmpineanu a lost amestecat numai in
pregdtirea pi In anumite rostari ale revolutiei.
Dar, inainte de a trece la tinerii de la Bucurecti, trebuie sA atrag atentia asupra unui alt
factor, care nu., este de o anumitd vd.rstd, cuprinzdnd oameni de mai multe vdrste: factorul militar.

S'ar putea aerie desigur o carte foarte folositoare, in ce privepte ideile politice ale armatei romomepti pe vremea cand facea politica, o
anumitd politic& pi politica aceasta era bung..
Armata noastrd cea noud s'a format supt influenta Rupilor, pe SD vreme cdnd Rupii in armata for
erau strabdtuti de idei politice, toti ofiterii
tineri fiind in ascuns pentru o anuthita causd de
libertate pi de reformd, *i ofiterii can s'au
format la not au primit deci, pe langa invdtdmantul militar, pe langa practica meptepugului, ceva pi in ce privepte aceasta directie do spirit.
Am spus intr'o lectie precedents, ca aceasta stare de.spirit se intdlnepte pi la arlova pi la

Koalniceanu care a

fost maior, ba a inaintat

pi p&na la colonel ca pi Alexandru Cuza, dar
sunt sigur ca nu ctiad regulamenteledepi purtau
aca- numitele acselbanturi (AchselbUnde) pi, tot

aca , Ion BrAtianu taildr pi BAlcescu au fost in

-443aceastA armatA,

Dar, 0

11

aimate Aceasta erau douli elemente: un

element era represintat de cei mai vechi, dintre cari unli fusesery in.apianyierea lui Tudor, ca Solomull ale carui amintiri le-am retiphrit la nleniide-Munte. Solomon era un militar de modA veche,ce,
va intre carc-serdar sau capitan de poterd gi intre ofiterul rus de spela lui Suvorov, dar era un
comandant foarte de ispravA Si un om viteaz. AlAturL
de el, in calitate de comandant suprem al militiei,
era Odobescu, eel care este ingropat in Biserica
Icoanei unde se vede mormantul lui cu coiful de-asupra. Odobescu aparOmea unei familii de lot aristo.

cratice, pentruca tatAl sau vindea porci in Ardeal;

el fusese ins& crescut foarte bine, trimes, mi se
pare, ci in Rusia, caci era pe vremea aceia
gi
,

mai tazziu,obiceiul de a se trimite tinerii la goo

lit' militate din Rusia, astfel in Moldova IorJach
Draghici a avut de fiu pe Manolachi care a scr4.8
cronica koldovei gi Manolachi, maiorul 'raghici trimes gi el la Petersburg, pentru studii acolo.
Odobescu , care avea legaturi mai stranse cu
Rusia, e tatal scriitorului gi al colonelului Odobescu, care a fost aghiotant regal, dar Alexandru
Odobescu samana bine cu mama lui, fiica -D -rului Caracag, unul dintre oamenii cei mai frumogi de pe
vremea aceia. Cei doi cefi ai militiei represintau

-449 armata .ea veche.

In afara de armata aceasta, era cea noun t 41
armata aceasta de locotonenti, *i capitani a dat pe
acel Zadig cu care 4 pornit Eliad migcarea. Caci
migcarea dela A8, In afar& de incercarea de asasl

nat contra lui Bibescu, a pqrnit din Oltenia, imitend migcarea lui Tudor Vl*dimirescu , care el ID..
sugi lritase migcarea lui Caragheorghe. Ei au piecat cu gandul sa is Bucuregtii.Acolo s'a produ8 an
tumult de strada gi s'a speriatBitescul un roman
tic toata viata lui, putin compromis gi prIn aface
rile lui de4ramilie, caci despArtindu-se de nevast4
sa, o Mavtocordat, care inebunise, despartise o
Tacareasca de sotul ei, Ghica, Idtropolitul nu voise sa-i cundne, atunci Mihai Sturza, om foarte dxbaciu, i-a cununat la Fpcsani, cu Witropolitul Not
dovei. Fostul Domn a-trecut la Brasov *1 se spune
ca acolo ar fi intrebat pe Ardeleni cu privire la
ideile Romanilor, cu privire la libers7a partii
din fteamul-nostru care era bupt stapanirea Austriei
Lt indoiesc foarte mult, cad de sigor ei rim era ler
trto dispoziVie ca sa fact"' poli4ic5 ai ti a' ax ft

avut cu cine. Astfel, un tumult de strata a apes

pentru ca sd se ageze un 'govern provisqrxesi,
S.
11 Om.

Fasc.

2-4

Istorie.Piof.N.Iorga

- 450 dupd ce el s'a instalat s'a produs un conflict intre tineret si comandantii militiei cari gtiau sa

traga, dar nu s'a tras serios. Puptura cu militia

s'a produs, ag3 incest guvernul a ramas doar du
pompierii din. Dealul Spirii.
In ce privegte tinerii , voi vorbi intaiu de
de pregdtirea for aici, iar
rostul for in tars
partea cealalt&
pregatirea in straindtate gi influnata ideilor parisiene-, va.veni pe urmd
Daces se uitd cineva cu atentie la calitatea
sociald a gefilor migcdrii muntene, observes un lucru pe care nu 1-am observat nici eu panes acum.
Cdmpineanu era un boier mare, inrudit gi cu Cantemir, boier mare, dar nu vechiu, ncestia fiind
boieri de Cdmpina ridicati in becolul al XVIII-lea
Dar in migcdrile din 1821 si din 1840 s'au amestecat foarte multi boieri marl: autorii proiectelor
dela Brasov apartineau aristocratiei cele-Lvechi,
,

dar nici un fiu de boier mare gi vechiu nu se gdsecte intre gefii tineri ai miscarli dela 1848
Bdlcescu este de origine probabil foarte veche,
din boierii argegeni dela tares, de la_satul B#1cesti(un mog Balcu), iar in ce privegte pe Brdtieni, ei sunt tot Argegeni din partea nceia unde
dainuiau traditii domnegti. Si familia aceasta era
mica ; ceiace s'a spus mai tdrziu gi in bine gi
in rau despre ansa este tot aga de fals. S'a 16-

- 451 -

tat sd se inteleagd ca ar fi cu tutintA o oareoare

inrudire Cu Basarabii, intro regiune unde toatel
populatia semana mai- mult sau maL puffin cu Domnii
de pe fregce, figuri prelungi, grave, intunecate
ochi mari, adanci. Ceiace s'a spus in rau, c& ar
fi fost de origine bulg&reascA e o asertiune ridi.
cold: nu e Brdtianu ci Brattanu dela: Brdtiia, sat
din Argeg. 0 familie destul de numeronqg gi cu Lrele ramuri colaterale; pi acum se vede casa for din
Pitegti pi in cutare sat o alts case frumoasa a'u
parasite:, cale a leagAnul for argegean. Dar, pe tr.
a se veAea ce era in fundul acestor suflote, ietu
u cas cu totul interesant; in Biserica Domneasc6
delaArges, In pronaos, in partea dreapta, sunt mn
minte de-ale acestei familii, ale unor membri, barbati gi _ femei de pe la 1830-40. Dar Dine& tratf,lf.
nu , tatal lui Ioan- de unde I.C.Bratianu- ci lui
Dumitru, fusese pe vremuri incasator la gchela Calnenilor de unde stria greceigte gi am avut gi e'i o
scrisoare a lui. Deci mormintele acestea care n'ar
avea nici un rost in Biserica Domneasc6: aceast
ar in emna ca gi cum un fiu de burghes dela SaintDenis s'ar fingropat rang& Ludovic al XIV-lea gi
Francisc I-iu. wi pietrele acestea au nigte inscriptii extraordinare cu forme arhaice, extrem de elegance, intocHai cum se fAceau in secolul al XIV-lea

452 "

*Lai. XV-lea. *i poate chiar pe vremea acela exia,Js,t%3

*FSl
dr-

it

41

lioxeintel

dot_regti forme de acest

sct.ip-qat care' pe urat, as djspeirt.t.

IA;a doua t.milii de boier

veniti din acc;a*J re,iune, dintr'o reuiune do mica propriatatate,. aolicoasa, rdsboinicd, din-Becol in secol a*s.
4ati pe la Arget pe la Pitati, nu prea txeouVi
Vii` ih Bucuregti,
a Vii,

-In co privegte pe Roscqti, el era fiul lui.

.

P.LtD1., *osetui a carui genealogie este mai mult sacs

mai pLtir descifrabila. Losete*tii cei marl ersu

)o 'Iixemea aceia in Moldova, undo a ragas familia,
impc..titg in mai multe ramuri. Dar era o decq0;lre
Ittra Rosete*tii acegtia,Cuparegtii, can li se zii intxe acel Anton Rosetti,boior
-?oarte mai ant de Bucuregti *i roriErad;mama lui era
omgncii *i la d&nsa a Vinut fbarte malt C.A
r.nsq
ceo in Loldova,

,oset4i,

e laPA acegtia era Ion Ghica, dintre Gnicu10?ti, (tar nu socotit printre Ghiculegtii cei maxi;

leoaturile lui cu Grigoxe Voda Ghica, cu Alexandru.

voad Ghica nu plea erau strnse. Un om de o mare

int-elic,ent6 gi dibacie, a arui infati*aze era mai
curand penorocita aga ca nu patea fi an aL,itatot,
un orator de tribun &, ^nel calitatile lui eau neobignuite. oacuse szudii )oarTe bone, avea apleri atre mateuatici, se tricepea in ecouomie po-

-453ticr, urrgii, ;i

C Liale- a f-s 1 of Li
out
nfo,o,
pfn6 ce cupa ce-1 facuLere
cli
21i10 tE ,amoz, mai t5r2iu, nitre sf&rcitul cfrl
.

a represibLat Romania la Londra in impreju-q-i foarte grele, aduc5nd marl servIcii. gi

autorul foarte pretuit ale carui "Scrisori" girConvorbirl economice" merita sa fie citite gi acum. _e
15n a aceasta gtia sa fie ci un excelent ipspodar,
rczi 1 2

ca gi Ion Br &tianu cum se lede dir CorespordentL

lul recent tiparita de d-na kiaLira Cantecuziro CIA

d-na Pia brtaianu care era dintr'o familir cin 1

tenia, Plegoianu, care-i adusepe n mica mogietrp7
acele sarcini ci politice gi economice in insula
Samos el a dat dovezi de mare pricepere practica
pe aceiagi vreme vend alt revolutionar,venit din
Lollova, Ion Tonescu dela irad, capatase Lrija mogillor turcegti din DobroGea, unde a facut agricul
twri5 aga cum ce Invtta la ferule. model a lui Ma-

thieu d. Doelabeiginga Nancy.

Acegtia sent oamenii dela Buculecti. Prin urma-

de negusturi din Lipscade daseali

ni, de ofiteri inferiori de fii de mogneni din Argec, plus, ca sistem nerves, acest cuf let neconte.'e* migcare

jut entusiast pan& la ridicol care era in tineretele sale Rosetti. Corespondenta acestuia a fost
gi ea tiparita, dar n'o poate ceti cineva pagina

- 454 de pagina,serios, nu fara o adanca parere de- rail,

pentru ca omul era aga de simtitor aga de sinter,

sentimentele lui eau aga de frumoase
-igi facuse
o era noua dela data mortis mamei lui.
In Yoldcva era cu totul altceva. Intaiu era un
Domn care nu se speria, Lihai Sturza in viata lui
n'a avut un singur moment, in care sa se sperie; de
aceia, a trecut peste 1848 gi a plecat la 1849, numai din cauza unor evenimente de caracter general
european. Un cm maruntell cu barba'rogiel pleat de
pistrui pe nas gi pe feta, el n' avea infatigarea
tine gtie cdrui teribil dictator, dar sufletul lui
era foarte tare, Cu un astfel de Down nu se putea
face revolutie dintr'un colt/ de provincie; de
ememplu de la Darabani sau de la Mamornita sa piece cativa ofiVeri inferiori, sa IngtiinVeze pe Asa_
chi sau pe Gheorghe Saulescu la Iagi, sa faca apel
lei mahalagiii de acolo gi mai cu ei,mai cu ceva
W/ei sa-i ceara lui Mihai Sturza abdicarea.1) Lipsii la Iagi o burghesie ca acea pe care s'a spri4init Eliad, ceiace-i corespundea ca element strain
in Iagi nu avea fard indoiala aceiagi virtualitate
revolutionard, cum se zice astazi. Dar aici era gi
o mare intelectualitate presenta.
Intre Kogalniceanu gi intre efii migearii
muntene este ci o deosebire de varsta. Kogalnicea,

.prt este mai batran cleat Bratienii,decit Rosetti,

15Aca pretindeau foile sasegti din Ardeal.V.arti.4141 d-lui Carol Miblein,in Revista Istorica,936

- 455 -

dec&t Balcescu. Pe de alt& parte el era un om foarte cunoscut i alta era notorietatea unui imbeltrginit 0i incapabil de a conduce, din foarte multe mo-

tive in afar& de al varstei, cum era Eliad, gi intre toate posibilitatile lui Kog&lniceanu,conduc&tor de oameni chemat.
La Ia*i, apoi, toti titnerii boieri erau pentru

miccare, in mare deosebire de Bucuregti, unde avem

a face cu acei studenti abia intorgi dela Paris ci
apartinand unor mici familii din provincie. 7rau
acolo Cantacuzinii dela Hangu, Cuza gi at&tia altii; se poate zice c& n'a fo,,t nici una din marile familii de atunci in Loldova care s& nu fi
avut pe cineva intre cei cars se adunau la Hotelul Regensburg ci -ci tineau gedintele reformiste,
era un tineret format la alter *coal& cleat gcoala
retoric& *i Jacobin& din Paris. Koganiceanu fusese la Luneville, in provincia francesd, dar dupa aceia cum nu-i deldusergt voie s& mearg& la Paris, unde a mers pe Lima, gi a mars *i fratele
lui Alexandra, om interesant, acoperit cu totul
de marea-faimd a fratelui sau, a trecut la Berlin
unde a fost in legdturd ci cu un print de Hanovra,
acultand lectiile unor profesori cars erau in

stilul cel mare al lui Ranke gi suterind influenta lui Von Stein.. De altminteri, Oiceiul de a
trimite in Grrmania era mai vechiu in Moldova,
unde anurre familii care din gereratie in

- 456 -

Vie pi-au trimis copiii acolo, la cutere sau cutade la ComAnecti,

re Universitate ca Chiculegtii
,

care ,se EormanizaPer:k a:;;a

tint,

incest mociile lor,

pe valea Trotucului erau administrate de Germani

gi teranii tipau cu toatd dreptatea impotriva padurarilor despreVuitori ci apri6i, mergand pan& la
glonte, ai familiei Ghica. Un alt cz..s este al Sturzegtilor. Dimitrie Sturza de acolo a deprins un
simt extraordinar al precisiei in indeplinirea datoriei, om care toatii viata lui n'a scris cleat
caligrafic, ci un alt Sturza,, de la Miclaucani,fratele lui Dimitrie, a lasat o bibliotecd foarte frumoasti, In afar& de un alt frate crescut tot nemVegte, cel dela Miciducani flicea ci vginsatori marl

In stil german, imbracat cu frac rpcu gi casa ci-o

facuse in stil nemtescogotic,
Iata ce familii luau parte la miccarea revolutionary din Moldova ci care era pregatirea lor.Cea
mai mare parte dintre dlincii nu frecventaserA Academia Milliiileang a lui Mihail Sturza, care ea ins6$1 era o ccoal& superioard supt multe raporturi
Colegiului 8f. Sava din Bucurecti, unde degi era
Vaillant, i FlorianInivelul nu, era peste m6sur&
de ridicat, aca incest Yoldovenii A chiax daces s Tar
fi format nwvai la Academia Yibaileana, Inca ar fi
Intrecut in ce privegte ideile pe kunteni.

- 457 -

Ca Ardeleni, Florian Aaron a avut rol sters,

nu era el acela care d&clea spiritul, ci spiritul
oaca
ii cradea altcineva, Fetrachi Poenar.1, care/ar fi
avut o influent& asupra revolatiLi f2la 48, nu1te lucruri ar fi mers alt- fel. Foenaru era lintr'o
famirie din cele marunte; fu..3e1,e in strain:al-tate la

Faris, dovedind marl insusiri stiintifice gi de

stiinta practice, si pe l'ang& aceasta el a mers
si in Anglia si avem descrierea calgtoriei lui,
cu admiratie pentru industria englesil (am tipdrit-o in "Memoriile Academiei Pomane"). Dar acel
care cunoscuse pe Tudor, indeplinind o functiune
de secretar, era prea serios , elcredea prea putin in cuvinte ci prea mult in lucrurl ca as fie
primit in societatea acestor tineri optimigti cari credeau c& au apacat pe Dumnezeu de haina.
As:1 incat Moldova, care avea un "partid national", al lui Kogalniceanu, cu un program ete
gerioas6 cugetare, nu putea face o revolutie in
acett sens. De fapt nu tin ce s' ar fi intamplat,
dar Lihai Sturza a trimis pe fiul lui, beizadeaua
GriGore, comandantul militiei, cu soldati, i-a
1-rino pc totl, i-a suit in cdrute, pe unii i-a
trimes la munte in exil, iar altii au sc4pat de
au f,A6it in strItnatate, intie cari ci Cuza care
a

r it on moment in Ardeal uncle a venit gi

Theorghe 31. n

alte elecnte dintre pribegi.

- 458 Acum venim in Ardeal. In Ardeal era un cler

pe care incepea sa-1 formeze in seas national,

cel mai mare episcop al Rom&nilor ortodocgi, mai

torziu Mitropolit, ;aguna. El ins& era ne-m de
negustor, cu preatire srarbeasca, cu fDarte mare
respect fa-VI de Inp&rat, fares ,-iciun fel de atingere cu Ungurii.Fiecare dintre insugirile acestea formeaza un element de deosebire fates de
ceilalti cari nu erau altceva decat fii de terani,
dintre cars nici mu' nu invatase la Sarbi, ci
la gcolile imparategti.Gau la gcolile roranegti,
gi elementele inaintate din tineretul ardelean
aveau legaturi cu doctrina lui Mazzini, care era
internationals, impArtagita gi de Poioni gi de
Unguri. Planul lui Mazzini ci planul lui Garibaldi erau sa se faces aici 1n Orient o migcare
gi a Romanilor gi a Slavilor gi a Ungurilor contra Austriei lui Metternich. Pe lang& dlerul
lui aguna, era clerul unit care gi-a dat ci el
adesiunea gi, in adunarea din Campia Ltherttitii
dela Blaj au fost gi dintrto parte gi din cealal -tA , episcopul unit fiind Lemenyi, care- eJa, un nemeg, cum 11 arata numele
in legaturd cu aceiagi
clasti socialA maghira gi putintel intepenit de
doctrina romans, caci seminarul catolic are alts
disciplind decat cel ortodox.
,

- 459 Pe langd clerul acesta gi fanaticii cari erau absolut necesari ci cari erau saogi 5 nainte era fard

indoiald un numAr de profesori gi intelectuali. Intre

profesori BariViu, care, venind din alts regiune a
Ardealului, a stdpanit Bragavul sufletegte. Intemeietorul, in legdtura cu negustorii de acolo, ai gimnasiului, publicist de multd vreme , cunoscut built raport
literar, el este Eliad al Ardealului, fiind gi editorul "Foii pentru minte, inimd ci li-Oraturd"
care
se cetia gi in Principate. Dar erau gi profesorii
,

tineri,-nenorocirea confesionald ii impArVia in doudgi intre ddngii unul cu calitd0. geniale, Tinlotei Cipariu, care, fdrd s&-1 inveVe nimeni, a cunoscut limbile orientale, a patruns tainele filologiei gi a lasat o bibliotec& minunatd: "Organul lumindrii" al am
a fost in 1848 cu totul superior ci dupe aceia a ajuns la "Arhivul" lui, in care erau elemente de litede -Uinta gi de culture generald.
raturd
In sfargit, cel care a Vinut marele discurs din
Cdmpia Libertdtii, Simion Bdrnutiu. El apartinea aceIuiagi mediu politic, dar cu un caracter agresiv revolutionar care nu fusese imprumutat dela nimeni, dar
care era in atmosfera generald a lumii acesteia care
cuprindea ski pe Unguri, acectia trecuserd dincolo de
migcarea lui Szech6ny, degtept&torul congtinVii unguregti suet forma culturala gi indemnatorul cdtre o activitate economics; lui i se datoregte gi Academia
,

maghiara

capdtd contributii dela toVi nobilii, navi-

- 460 -

gatia pe Dunare,um economist foarte remarcabil cor spunzand la ceia ce a fost mai tarziu in Italia, C,,
Nenorocit, total invins, el a. inebunit, za.cand c bt
cats de vreme in casa de sanatate dela DUblint; langa
Viena, pentruca se. asiste la sfaramarea revolutiei,
la npnorocirea natiei lui. In local de conducere se
ridicase Kossuth, nu un Ungur de nagtere, caci namele
lui are - precum PetUfi poetul care era -1Arb, PetroromaneSc. Avocet, traind in atvici - finalul ota
,

mosfera mazziniana pentru care revolutia era un lucru sacru, fie care natiune fiind datoare cu o revolutie, gi and era ceva de rasturnat, pi chiar eand nu
era nimic de rasturnat. Cultura, economia politica,
toate lucrurile acestea erau supt dansul, In ce privegte despretul lui gi malt de-asupra lui, in ce privegte capacitates lui. De fapt iossuth era un vorbitor
abundent, dar toata generatia lui a crezut intrInsul.
Propaganda lui Barnutiu era una de violenta. In
fond, amintirea corifeilor miscarii din secoldl al
XVIII-lea, congtiinta roman& pe care o represintasel'a Samuil Clain, $incai Ji 7uai ale-d--doel-care a re\
presintasera Samull Clain, 4incai- gi mai ales acela
care fusese tip&rit, deci avusese mai multa influent&
Petru Maior. De credinta for in romanitate, dorinta
de o armata impartita ca in vechea Roma, cu tribunii
in fruntea acestor trupe - pi dintre can eu am cunoscut pe unul, A,cente Sever. W. acum trei zeci de

- 461 ani se mai vedea pe strazile Brapovului b4.tranul foarte

impunator, cu barba lunges alba; toata lumea ..,e inchina

inaintee lui ca pi la Sibiiu publicul f6ra deosebire ee

nAionalitate inaintea lui kaguna,
ou elementele aeestea totusi nu se facea revolutia,
daces nu ar fi Most indemnul4in.afard, furia Ungurilor
de
a face -----------,----,._
din Ardeal, care era un principat deose;svt,
--4----asurra caruialmparatul avga alte drepturil gi din Ungiria o singuia Tara. Atunci la Cluj, care era.tentruI.
-

1or.1 431a. strans o addnare dg caraeter reolutiontr, ame,

nintand cu moatea pe eel call vor votes altfel. ;La strigatul acesta: "KfUnirea sau moartea". Sap..ti s' au speriat,

de pi erau pentru ILp6rat. El au fost apokfoa;..te bucu-

rbpi wind au venit trupele imparatesti ale Pusiei, pi

cand Roanii au sus i4ut pe IL parat, inSa in
m

acela

ail slab it.

.7.1 qaguna a fostlintimidat pi daces 1-a

-,.

gusliriut pe Iiip6rat, -a'faelit.,o trecand is not pi,intele-

care, dupd neizbanda

revolutiei dela 1348, poupase Principatele.
gandu-se aici7 cu arxnata "41rulu4

7,ste de prison sa spun ca. la Bucurepl se incercase

o reforma a proPrietatii cu .Ion 3onescu dela Braa, sin,

,
gurul care, era real, dar proprietari mari munteni s' au
grabit s'a_inchida. uca apa ca Sa nu continue o actiune
aca suparatpare pentru intensele lor, rapcarea, de altfelera compromisa pi prin neseripsiiatea ei. Qum s'a
.

auzit e6'. Nia Rupii in Moldova, revolutionarii au fl.gt-r.,

la munte cu Mitropelitul Neofit, care 5ra cand cu re-

- 462 volutia, cond contra revolutien dupes cum vedea c&

se desemneazd evenimentele; iar, cOnd cei cars Rugise14 la munte au afiat c& nu vin Rugii, s'au intors
triumftitori la Bucuregti. Agteptaserd un sprijin din
straAnatate, care n'a venit, pi in loc de aceasta
d'au inteles Rugii cu Turcii gi astfel Rugii au intrat
in Moldova, Turcii la Bucuregti , urmOnd prinderea
imbarcarea for pe nicte luntri pe
gefilor miscarii
,

Dundre, pentruca pe urm& s& li se dea drumul ca Sd

se imprilgtie in toata lumea unde ii vom g&si intro
noua fazes din legaturile noastre cu str&inktatea.
Daces
nu se producea migcarea ungureascO, daces no
se indaratniciau Ungurii, data nu s'ar fi gOsit generali de speta lui GOrgey, sau a generalului foarte incercat, Bem, care A venit in Moldova p. valea 816nicului, incercomd sa Lidice populatia de acolo - general maghiar dar de natie Polon , degi numele lui inseamn& nhm, lucrurile s'ar fi oprit in Ardeal aici.
Dar actiunea republicanibor mashiari a continuat gi
Romanii au trebuit sa li stea impotrivb..
ConducAtorii cei mai viol ai Romanilor n'au fost
insa nici din zler, nici din ddscallime, ci acceia can
fOcuser& gcoala ae drept pentru a fi functionari sau
judecOtori. De acolo Papiu Ilarian gi Avrem Iancu.Multi
igi inchipuie c& Avram Iancu era un tgran;, ascendenta
lui poate fi aceasta dar, in ceia ce-1 privegte pc
dOnsul, era un om cult, un jurist.

-463-

IatA prin urmare'elementele de lupta din Ardeal.

eare s'au intregit cu tdranii, ceiace nu s'a putut
fade nici in Yoldova
nici in Muntenia, unde Veranii n'au inteles nimic dirk verbajul lui Ioan Bratianu pi nici din predica mai pe intelesul for a lui
Eliad. Am gasit in deosebite cacti insemnari fdcu,

te zilnic in care se intrevede felul cum lumea obipnuit intelege migcarea, adecd - n'o intelege
deloc . Iar in Moldova obiceiurile erau "democratice", nici nu s'ar gandi cineva sa se adreseze la
terani, data apoi a fest vorba de un Ion Roata ca
tip teranesc, este altceva, atolo lucreaza KogAleste un "teniceanu supt influenta lui von Stein
rAnism" imprumutat dela Berlin, de la Universit6tile din Germania.
Apu6u1 nu s'a interesat de niciuna din formele
migcarii romanepti de la 1848.
Tinerii cari au venit la Bucurepti vazusera
revolutia dela 1848 in Paris. Revolutia aceasta
isbucnise cu totul pe heapteptate. Prepedinte de
,

consiliu era Guizot, un om invAtat, un iqtoric de

mare eruditie, care avea aceasta credintd,c6 deoa-

xece ultima revolutie din Anglia este cea din

1688, revolUtia trances& din 1830 este 1688 Prances pi Franta, prin urmare, nu-gi va mai da o revolutie. Dintr'o agitatie de stradd a iegit o schimbare de ream. Revolutia din Februarie petrectindu-

- 464 se pe neagteptate, f.ra nici un fel de plan, biruitorii nu gtiuserd intadu ce sd faces. Ludovic,
Filip avea mai multi fii, dar cel mai mare, duc:le de Orleans murise intr'un accident de trdsurd,
cum era cds&torit cu Elena de Mecklemburg, avand

pe contele de Paris care trebuia sa fie reEe, viduva a venit cu cei doi copii ai ci s&-gi reclame
dreptul. Dar multimea a mers la Hotel-de-Ville ca
in 1830, plagiind revolutia de atunci s'a proclamat republicd. Au fost cloud. Dar republica trice
lora cu Lamartine a intalnit pe cea rogie eu Louis
Plane gi Albert, aga incest la cel' cloud republici
s'au incdierat in Iunie gi armata din Africa deprinsd cu retzboiul fiind chematd, a tras asupra
baricadelor.
CAnd se intorseserd ai nogtri, era Inca luna de
miere a revolutiei, luptdtorii erau sigu.ri ca un
frumos viitor se pre6dtegte noii republici. 'Studer
tii munteni erau siguri ca Lamartine ii va ajuta,
el fostul pregedintede oncare al societatii, dar
au tot agteptat ca generalul Anpick care era ambasador francez la Constantinopol 11 ardta calea
de urmat.

Astfel revolutia fusese facutd in vederea

unui lucru din strdindtate, care nu s'a petrecut
gi, nu numai ca nu s'a petrecut, dar, cand L' au
produs luptele ca, cei de pe baricade, revolutia,

- 465 -

in loc sd fie de stanga, a devenit, prin victoria

celr sari chemasera soldatiide dreapta. Se crea-

se o stAne neagtepiati Afinga aceasta a gruncat pe Lamartine gi pe ceilalti catre dreapta. De

scum deci cel mai mare respect faVg de drepturile
oricarui st&pdnitor,frica de a face sd se intinda
focul in restul Europei. Republicanii din Bucuregti au ramas astfel In aier pand in momentul
cand au intervenit trupele straine.
Lit& prin urmare ce Inseamna de fapt 1848,efectui la not a unor lucruri din straindtate,0 i1Usie sprijinit'd pe o situaVie care nici In straindtate n'a tinut, o incercare de a at/A/mita frasa
RevoluViei francese in atmosf era Bucuregtilor,

unde nu putea sa aibd efect de cat dela un capat

/mina la altul al strdzii Lipscanilor
o ingela,

re dela sine care facea sd nu se tins sama de 1erani intr'o Cara care nu avea un alt element de
vieVd decdt numai elementul acesta Verdnesc, uitarea unei intregi tradiVii gi despreVuirea unei
intregi pArti din inteleCtuali ca aceia din Moldova, o ntbird dar zddarnicti ciocnire gi retrimetere, la qcoli, pentru a invata ce este revoluVia,
a acelo/a can nu ctiuserd sa faca re-voluVia dupd
cea dintdiu lecVie.

Faso.

=,13

Istolie.Prof.N.Ictga

-466 Dupes 1848.

Este vorba ma.= de ceia ce au fcui., in Apus

al celor doutl
fugarii-, de un cqxacter deoscbit
mig ari din Principate care nu samdna ina,re dan,

sele,

Voi ardta care au fost locu.aale uncle ei s'au

adapostit, care a fost starea de spirit pe care au

gasit-o aco.lo, care a fost doctrina domanantd in
mediul uncle s'au agezat, care au fost unii dintre
oamenii caracteristici, simboliei cu cari au avut
1- face, inainte de a vd ardta dupes aceia IL ce
asociatie au intrat, la ce forme revolutionaae au
participat, pe urm& la ce opere au colaborat,sau
ce opera au scris ei singuri, sea ce opera au ;rovocat gi, in randul din urmd, care a fort rdsuaetul gi efectul act iunii for acasa.
'el din Yuntenia, cand au plecat -311 gtiut unaa
59. Je dares,
i s'au dus in Cara unae invdtasera,ln
t za cu care avuaerd toate legaturile de pang- at;'nci
i dala care asteptaserd un ajutor care nu li pu
T a var.'. Numai Dimitrie Bratiana a trecat la Londaa, iar in Gaxman:;.a a mars numai cineva care r'a
a1 spit oaracam la revolugie gi care avea o mare ir.xedere in ideile dela Frankfurt, uncle eraaro multimc de profesori cari txnaau toat& ziva discursura

.467foarte frumoase, dar care nu aveau nici urn effect.

De aici vine crcgterea la Viena a lui Titu Vaiore6.

cu, de aici simratia statornica a acestuia pentru
Germania, simtatit cu care a trait gi a merit intr'o forma mult mai decent& cleat a altora care
nici macar nu invatastra in Germania gi earl nu aveau nici o sinceritate in atitudinea for german.
fild In timpul Marelui Razboi.
In ceiace privegte pe Moldoveni, pe ei nu-i daduserd niment afard. Aceasta este deosebirea. Vuntenii fuseserd imbarcatt pe vestitele ghinli depe
Dunare, lasaVi la Orgova.cu mai multi sau mai pdVini bani in buzunar, Dumnezeu gtie cum au gasit
drumul Parisului, dar, agezandu-se acolo, s'au gd
sit, cu aureola martirului in plus, in aceiagi situatie In care erau inainte. In-ee privegte pe Moldoveni, et n' au fdcut aga. 1ri plecasera de multa

vrene in Apus. Numarul for era insa foarte mict in

afard de cdViva boieri gi sotiilelor,cari se duceau mai mult pentru a-gi procura not articole de
modes sau pentru a avea o viata mai placuta, ei ce
reddceau la Mihail Kogdlniceanu, nu gtiu dace gi
la fratele sau Alexandru, care fusee pe acolo, gi
1a acel Nicolae Ionescu care a juaat un io1 foarte 4.umos in timpul exilului, tipdrind "":teaudtunarii" la Bruxelles, avand anumite legaturi cu eer.
curilo burx,llese, intriq Cara care abia se intent.
lase pe care revoluVionarA gi care pute4 se gibe

, 468 intelegere gi simpatie pentru acei care In tares

,],or voiau sa .ntemeieze tot cu mijloace revolqi:),

mAre o trg noun. Un Nicolae Tonescu Cu totul deo9eblli de eel pe care l' am cunoscut cu card eram s-ou-

dent la Iagi, uncle ni face& doug-trei lectii pe

an - gi ce Jectii - gi cari ne considera, cand nu
el'am peste mgaurd de convinci, ea pe nicte adversari din Camel% gi se ndpustia, asupra noastra, Dar

aceSta era cu desgvargire alt om, trait_ foarte mult,

cujr,ult peste margenile:unei actiuni autocritice

gi cu stapanire de sine, o trista ruing a ceia ct

fgese odinioard, de gi tU era chiar peste masuro
,de batran, putand sg alba pe vrema aceia vre-c) gapte zeci de ani.
Prfbeitii au venit acolo "'la Paris, ea oameni a:

vand cunogtinte, avand rosturi, capabili de a dis,4,uta cu ori.cjine. Relatiile dintre 141doveni gi Mun-

teni au root Insa foarte rare. De obicelq, MoldoveAlor nu U. c. reserva rolul de cdpetenie, ei aveau
iLv functif, Rtindca leggturile for erala bune cu
Moldovei, care era Grigore unicaf pe
Demn
(anu

4i4enia era

Barbil Ttirbei, era dugmanai

ie moartp al pribegilor, ei aveau corespdndenta con -+

tInad cu 1;arl gi de acolo li veniau bani, pe cane

b.14.0.1
nt,oilor ie is cu malt& 6ieutate, aga inclt, tie cate on era nevoie sa plateasca cineva
'ra-nul 4o1 .nveanului trebaia sa i4sa la iveald.

49
'A

privegte to Ardeleni, cari au plecat mai

s'auaus Inqt'Irla $1 au gasit acQlo -o
to ziu,
admitobilI 4- r
Erau loua Italilatunci: o Italie
e, ,micas
pi o Itali6 din strainatate, agkiideat gi
pri egi.x iii nteni - cei /oldoveni nu- ate wait legaturi cxo anumita Italic gr au foss dominati de i&Ale acestei Italii; numai cat e,te vorba de Itac

lfa emigrates a lui Mazzini. .La Mazzini vin inaata,

care erau
pentiu a va larata care era crezul lui
,

mijloacele de care IntAleg a. safe serve,asca, cati

erau alintil lui in stIainatate, pentru cd na se pu
tea razira pe nitric in Cara lui, unde a fost de
doug ori condAmnat la moarte pi uncle, cand s'a

ro-

tors mac tittrziu, a fops tolerates doar de oficialit

tereseaVa,,Iii acasa.
In ftalia erau tree cLrente,in_momentul acela
UnuldiA curentele acestea, acela care gi-a pierdut
maViepelo jnfluenta era al acelora cars asteptdu
totta de le Papas in strigatele deriViva il papa .te
viva kio ;A4ono, Venind dupa Papa Grigore al XVI-lea,

care era un spirit conservator gi ingu0; acest nom

bLl din familia Martei Ferretti, incepuseTtin a
anumite libertaVi de press 4 Era un otocfo
acord.a
to viu gi spiritual ca gi Victor3manuel un "galant
huomo". Dar, pe urma, cane a fost vorba pa aleaga
intre catolicismul universal care to sprijitia pe
Austria, dugmana libertatii itaiene si intre acea-

- 4

sta libertate italiand care r zu.,e :ntr'insul,

at al a P pa a trebuit sa de lare ca este pentru
toti
di ciogii Bisericii catolice ci In pdndul
nt iu p n u cei cari sprijin& mai puternic aceas a i e is , deci pentru Curtea din Viena,pentru diplo tii gi general ii ei.
Ardelenii n'au avut niciun f el de atingere cu,a7
semenea cercuxi, de gi unii,pribegii, erau uniti,
dar n'a intrebuintat aceasta calitate pentru a ye,
ue9. o parte din clerul superior roman. Ce au racut
ei in Italia este foarte bine cunoscut. 3e cuncagte foarte bine prin bogatul material pe care 1-a
r-ocolit gi presintat intr'o forma literary foarte Simpaticet d. Alexandru Marcu, dar sigur ea din
hartiile acestea studentegti, din arhivele societAtilor secrete gi din dos'arele tuturor politiilor
din Europa, poate sa mai iasd Inca un material bogat cu privire la aceasta migcare.
Studentii ardeleni n'au avut a face nici cu maz
zinienii, can erau afariicipalte cu-grupul nationalist italian monarhic, care agtepta total dela Ptemont, flax mai ales cu o lame de intelectuali pondepata, cu profesori de Universitate a cdror directie era cu total deosebitd, de a democratiei mazzl
niene. Ei eau. lOsat strabatuti aici in Italia nu
de ideile din broguri, gi din manifeste sau de
amintirile revoluti4 dela 1848, ci de anumite nor-

- 471 ce crept, care erau cultivate la Universitati,

in
r,;bt cea -inn Iavia la care a fost chemat unul
cintPe
atea cea m.i putcrnica a fost ins& a e'd. \- la Paris si acum trebuie sa vedem care
(excurile la care s aU dub acestia.
ii au gasit o socieate revolutionary internatic,-

11.-.e

nald-TE-771Tr-77-inLalniTTTJT7illtuturor
neam,rilcr: vrau acolo

oloni, Unguri, Ttalieni.

feet o V176767TaFFT77=TEETTare Ung,urii revol'utipnari care erau contra ;alben-negrilor Habsburgi, r,)cunoL-,cand 'irept sef pe Kol;suth, care a

mers

3.7., Italia .7i la Londra, inel&nd multa lu-

me iiberala, fiindca sinceritatea lui era foarte

relativAi precum un Klapka, un general Tarr au,
strabatut Europa Cu aceias propaganda. In fruntea
tutalor nu erau atat Italienii, cat spiritul lui
Mazzini. La resfarsite reunitini se duceau multi
Ffancesi, ziaristi
publicicti, poeti, articti,
avocati, fo*ti i viitori luptatori pe baricade Ci
mulVime de dcamen, care natural faceau un sport
.din ideia revolutionary pe care nu erau s'o ser,

veasca tragand cu pucca asupra soldwtilor represiunii; erau ci anumi-ti Evrei din Paris, foarte bucuro4i ca vin in atutorul interesultti 1pr, aceti
represintan.ti at tuturor patiilor apasate.

-472 In medial acesta au trait RoSetti, cei dai

frati Bratianu, Voinescu, Cezar Boliac, care fiecare au fost gi sctiitori; ci activitatei for de snrii
tori este foarte insemnatA gi fecunda. In bibliografia franco-romans scrisA de doi fogti elevi di
acestei UnlversitAti d. gi d -na Rally, se gAseste
enumerate toatd aceast& produ4ie aca de bogatA.
Pe vremea aceia unii au dat lucruri atat de bune
in domeniul istoriei ci al cugetdrii nationale cum
n'au mai putut in tot restul vietii lore Lang& ei
un Elias Regnault, un Bataillard,au stat continuu
langA dansii ca prieteni credinciogi gi indreptdtori supt raportul f ormei, aducAndu-le toate serviciile care pentru oameni cu aspiratii nobile erau datorite invingilor unei cause drepte. NiLiodatd Ion BrAtianu n'a scris ceva atat de frumos ca
criticise lui de la Paris, despre case m'am ocupat
atunci cand s'a comemorat nacterea lui, la Academia
Romans. De sigur CA ideile gi o mare p rte din material erau ale lor; cu toate acestea trebuie sd
se gandeascd cineva la colaboratia care din fericire pentru opera for nu li-a lirsit.
Acum,in aceasta activitate a lcr, ei s' au lovit de o greutate foarte mare, pe care n'au putut-o
inlatura 'And la capAt. Ei nu apartineau aceleaci
dixectii; era de o parte tineretul care nici el
nu era peste mAsurd de solidar, ci impArtit in rici
comitete, aca incat nisi BAtienli .agandai nu erau

-473-

pentruca Dimitrie-umbla alte druuuri,

impreund
impartagind gi alte idei, intrebuintand oricum
alte forme, iar Ion era cu Rosetti care nu avea
niciun fel de legAturi cu Dimitrie Brdtianu, gi
acesta de sigur ca nu avea o mare consideratie
pentru entuziastul romantic, care a fost gi a 1.6&as p&nd la moarte Rosetti, geful eel adevarat al
Pogilor, neinduplecat revolutionar gi republican
pan& in clipa din urma. DimitrieBrdtianu era un
,

republican care accepta, dar nu din interese personale, unele concesii monarhiei, pe cand Ion
Br6tiana le-a acceptat pe toate gi din cauza aceatta-a ajunS s guverneze gi a guvernat at/Eta vreme.

Dar nu era vorba numai de at&t, era. vorba de

Ell ad, care avea un numar oarecare de cxedinciogi.
7'au tiptirit acum patruzeci de ani Sorisorile din
Exil ale lui, de unul din ultimii lui credinciogi
Nicolae Rusu Locusteanu. Ele sunt foarte intere-

sante, dar e gi un amestec curios de elanuri ridicule catre culmi pe care nu le poate atinge, de
uiscutii metafizice faid sens gi farce utilitate,
de ghidugerii de margine tiirgovigteand care prindeau totdeauna foarte bine gi de amintiri ale unei
vieti de familie, care aga cum este infatigata in
corespondenta lui Eliad, fac rdu.
Am gasit acum in urmd intro eclectic de mici

-474biografii ilustrate care apdreau De vremea lui Prpoleon al II-plea suet conducerea unui scriiter
fraticeS fdrd -marl merite care se cheaLn Hiprolyte
Castel
o brogurli cu privire la Ghiculegtii
de la noi, klexandru Ghica Domnul dela 1840 ci
Grigore Ghica din Loldova, autorul se ocupk "msd-si
de Eliad in ceitevarAnduri. Nu se poate o caliPicatie mai crudes gi mai justd pentru dandul, spuriqldu-.e ca e un ors de mare merit, care a ocris in
toate domeniile, a desvoltat o activitate Poarte
Intinsal dar tdeile lui au mai fost exprimate de
altii in Franta intr'o vreme mai veche ci cu 9 distinctie mai mare i in general acel cari idbe6c gi
admires pe _Mad nu-i pot recomanda in de ajuns sd
nu faces sfortdri cdtre tinte care nu se pot atinge decdt in alte imprejurari ci cu alt fel de putteri.

Toat& miccarea aceasta de la Paris ar ft putut sd dea de sigur mai mult de .cat a dat ;tar fi
fost stricta Iegdturd de doctrines a lui Mazzini
pe care4-ainsugit-d sufletecte cel mai nobill"mai
cultivat gi mai original dintre pribegi, Nieci-seBdlcescu. Dupes adctrina mazataiaDA,, totul trebuie

fdcut prin popor; paporui este Dumnezeu, inaintea

poporului, care nu poate gregi, trebuie sa to Dui
in genunchi
alAturi de aceasta 4nsd,multe idei

uimitor depste.

-.475-

Mazzini a inceput it demeniul critidit literare injghebt-nd perirete de oameni ilustril care sunt
cu destivArgire de primul ordin. 1321,--studiu literar

asupra lui Mazzini ar fi un mijloc de Intregire a

cunogtinVelor privitoare la ideologia italiana din
acel Jimp. Reputatia lui ar fi salvata prin aceasta cercetare-.

Dar, daces, in loc s intre in cercuri interna-

tionale sase pdtrunda de declamatii sterpe, dese

on exprimate intr'o form& farce nicio distitctie,
data in loc s primeasca de-a zata dcctrina poporului suveran, de care nu a 'a desptxrtit Rosetti
niciodat&I daces eis'ar fi strans toti Romanii impreuna-, daces ar fi invatat ceiace nu gtia bine
nici Fliad, adeca istoria V6rii ler, pe care incepea s& o descifreze, dar numai in unele capitole,
nlcescu daces ar fi tras in linigtea aceasta a re-fugiului toate InvAaturile care pleaca de acolo,
atunci gederea aceasta in Apus arfi fost de un
folos cu mult mai mare detest acela al unei vaste
gi rodnice propagande.
Intr'o carte slespre Nicolae tutu staticianulf
din Moldova, intre alte- idei bine intemeiate cuprinzand critica generaViei liberale din secolul al
KIX-lea, autoryl spune cu dreptate ea nu poste fi
vorba de "renagterea Romaniei" iii secolul al SIXlea. Renagterea Romaniei ar fi fort Baca not am

- 476 fi revenit la not ingine pentru a ne inalta pe

ceasta baza, pe cand in cea mai mare parte cugetarea romaneasca in acel timp a mers pe drummi cu
desdvargire gregite, imprumutand formule interr-ttionale, care oricare ar fi fost valoarea lor, nu
putea s alb& decat numai o valoare de indemn
iar nu sa formeze o bacd.
Si, pentru ca aceasta activitate a.refugiatilor sa afbd o valoare pe care n'a avut-o, ar fi
trebuit un contact cu Cara sau contactul acesta cu
tar') n'a existat deice, Intre altele gi pentruca
din Yutenia mai ales n'au mai plecat studenti la
1

Paris.

Dz-r, in ce privegte Moldova, fiindca acolo erg

ur Dpmr care voia reforrne gi care ce incunj.ira de

tineri, Grigorc Ghica a retinut pe ainclventii 'icademiei Lihailene; el avea tot interesul ca ei sa
nu se clued in strainatate; ii Linea pentru dansul.

Astfel contactul dintre emigranti gi cei din Cara

prin studentii plecati de la ioi n'a existat. 'Dar
intcax;:erea celor din strdinatate ere opritd. Raicc,ccu .Coarte bolnav, simtindu-se ca moare s'a suit
re un vas gi a venit la Braila; mama lui trdia gi
facea silinte dioperate ca sa-1 alba in Cara, ca
sa-1 ingrijeasca, dar na i s'a permis debarcarea.
In corespondenta lui Stfrbei-Voda, pe cave am
tiparit-o, 6e poate vedea toata tragedia unor faaA.lii doritoare de a-gi reavea copiii, ca gi Carlini;

-477unora dintre emigranti de a-gi revedea Cara, ci

opreligtea hotar&td din partea guvernului mantean,

Cine se ducea pentru ingrijirea sanatatii sau pentru interece in strainatate trebuia s afbii Telatii foarte bune gi sa of ere garantii foarte sigure fiinaca nu se dadeau pagapoartele ucor.
Erau doll& lumi cu totul deosebite, gi singurul
lucru care venea dela Paris, afar& de scrisorile
care trebuiau sa treaca prin mu/te vami, erau brogurile emigratilor munteni, care, tiparite re h&rtie suptire, ci de proportii foarte mici, se puteau streeura prin unele mijlcace le gi politia
le viana gi le distrubea, un lucru foarte mare sa
ailed cineva in bibiioteca sa ceva din publicatiile acestea cu litere chirilice, care fusesera com ndate pentru eceastg la Paris in vremea exilului revolutionarilor noctri. 'eta Inca un rezultat rttua0 conditiilor nenorocite in mire s'e Lasit
o parte 'le mare, partea cea mai viteaz& gi RPI lupinata, din tineret.
Totugi a venit c vreme cand oamenii acegtea
sit
s'au intors in taxa, insa atunci Cara s'a
iupartita sufletegte Intre trei Trentalitati Una
cu totul patriarhala, medieval& a claselor ne3uminate, cadi gcoala primara incepuse abia suet
Reguiamentul Organic ci ea avea o valoare foarte
relativa, iar prin inv6t6.m&ntul secundar trecea
foarte putina lame. Pe de o parte era multimea a-

- 478 -

cea3ta lard iniViare culturald modern& iar, pe de

alta, absolventii de liceu sau de txasi-tiniversitateaahaileand la lhgi, Sflintul Sava dincoace,
cari nu avu&eseri nisi un entact cu straindtatea.
;i in sfargit acegtia care gi inainte de 1848 se
transformaserd Ii sens apusean, mai ales in sens

parisiap, gi enri dupd aceasta noun rktdeire, de

attitia ani de zile, dup& eaderea revolutiei, veniau total prefdcuti.
Aga incit, cand a venit-momentul cel mare dC
crearea unei singure Romanii din cele doud Principate, de statornicira agehdmintelor acestei
Romanti noi, n'a existat niciun fel de solidaritate sufleteascl intre eei eari trcbuiau se, eolaboreze, nrd indoiala una din cele maimarixelede
care poate 86 sufersl un popor intro epotd de pre fecere.

-479Prelegerea 26
Influentele in epoca Unirii.

Dupes ce ati vtaut propaganda care s'a facut in

Ppus de ex:,latii dela noi rfmane s6 vedem ce este

luat de aiurea gi ce vine dela noi catre altii In

epoca unirii gi aici o sa vedeti ca, degi materialul care se pUblicd este foarte intins, cu toate
acestea ici ci colo, in ce privegte ideile geherale, pot fi noi explicatii cari se impun atunci
c&nd is cineva lucrurile in alt spirit decat cel
obignuit.
Dar, flindca v'am spus ea materialul tiparit
este foarte intins, o oarecare amintire a publicatiilor color mai recente nu poate fi cu desavargire neutila. Acum, o bucata de vreme noi am piecintat mai mult sau mai putin basmul unirii care e.,te
oarte intcresant gi care, sand este povestit de ce.
cart au luat parte la unire, cari s'au strA&tut
din spiritul de atunci trebuie sa fie plavut de
cetit, dar, atunci (.and vine cineva far& ,sa." fi cunoscut epoca, gi fares sa fi vazat pe luptatori
ci incearcA tot' in forma aceasta de basin sa presinte lucrurile de dupes 1853 'Dana la 1859 natural

- 4P ca nu este acelag intexesul subiectului gi nu

este aceiagi.placered pe care o simte cineva.

Dar, dacA ar cauta cineva sLarea de spirit a4)

Muntenia in momentul acela, ar fi foorte

cat pentru c& aga ceva nu este in memoriile contimporaailor, aga incest de exempla pentru dubla
alegere a lui Vodd-Cuza suntem gi acum in domeniul povestirii acelor cetAteni mai mult sau mai
putin mdcelari gi tdrani din jurul Bucuregtilor
pe care i-ar fi adus cineva in dealul Witropoliei ci ei s'ar fi dedat la anuMite manifests0.i
cari supt influenta acestei ranifestaVii cei cai
erau pentru ;,tirbei gi Bibescu gi-ar fi parasit
ilusiile. De cate on ajung la anecdote de felul
acesta infatigate intr'un chip mai mult silogistic decat dramatic am un sentiment de profundA
replacere, gi aturci revin la povestea foarte
cunoscuta a lui Sir Walter Raleigh care inchis
in turnul Londrei, scria istorie gi, auzind sgo-

mot jos, s'a interesat de ce era acolo. Era o

eartd ci se bateau; a intrebet pe unul gi re
altul gi fiecare a povestit lucr4rile in alt fel.
Atunci el a spus: daces swat incapabil acuma
cand s' au petrecut abia faptelo gi intrebAnd pe
eamenli cars au participat in adevAr la ele sa
gtiu ce s'a IntAmplat, ce-mi mai bat capul IA
stria istoria unor timpuri depAbtate? Aceasta
na inseamnd imposibilitatea. de a scrie istoria,
ci altceva: imposibilitatea d, a to co' el;

_ 481 -

la micul amanunt cu siguranta ca acest mic amAnunt, pentru ca 1-ai prins Intr'un mic document
pe care nici macar nu e*ti capabil sa-1 interpretezi, to gasegti in domeniul sigurantei istorice
cele mai desdvargite.
Dar, in afara de aceasta, dela o bucata de yre.
me istoria unirii a inceput sa fie scrisa altfel. Am incercat, (And era o comemorare la 1909
la cincizeci de ani de afire, sa presint fare indoiala aga de importantul pi plin de urmari eveniment intr'o alts lumina gi pe nigte linii de cure -tare filosofica, tinand sama pi de atmosfera gernerala a timpului. Dar in timpul din urmA un material documentar foarte pretios a legit la iveala
gi de sigur ca exista *i un alt material tot aca
de pretios care ins& n'a fost nu numai tiparit
ear nici macar resumat sau intrebuintat. Va puteti
inchipui ce lucru important ar fi dace din alhivele rusegti- gi ma intreb data arhivele ruse*ti in
momentul de fate nu sunt deschise pentru anumita
epoca, e foarte posibil sa fie, @i ce material pretios ar iegi din aceste arhive rusedti,wam putea
sL vedem cum represintantii Pusiei, cari nu erau
tocmai adversarii unirii, fiindca flusia prefera
in loc sa ne is din cloud inghitituri , sA he I.:,
mai comod, din una singura cum represintantii 132lei considerau agitatia pentru unire. In ce rriPasc. 31 Istorie4"rof.N.Iorga

- 482 vegte arhivele francese acestea

stau cercotat

ci nu prea; sent sigur ca pentru unire, dat fiird

rolul important pe care 1-a avut Napoleon al IIIlea gi unirea a fost In mare parte opera pcIrsonalti a lui, nu un efect al polit4cei francese; hmbasadorul lui Napoleon al III-lea la Oonstantinopol, ThOuvenell avea peste cap de stamintile
comanilor gi de problema foarte Brea pe care 0
,ec-chideau aaeste sfortgril Napoleon, care el a
impus o anume Forma _a unirii, luata de dincolo de
canal, dela vagina Victoria, evident ca acole
Ix se Laseasca multe lucruri. Dar architrebui
vele care au fost e-rplorb.te mai malt in timpul
din urma au fost cele englese gi ele mai ales
ate dat douA cArti: una, ceva mai veche destul de
1)
bung , a d-lui East gi o alta apdrutA in America, care , cartea acestea lui Riker este feid
irdoialA una din cele mai bone lucrAri privitoare is politica contimporana. TrOpuie sa addoglm
pe 1ang4 ac -.asta volumul al doilea

din lucl'area

u-lui Temperley, care a public:at un intaiu N-olam

i
politica enGlesa in Rasaritul .Europei razboiul
a Incat, cum Anglia
Crlueil "The Crimean war"
An
1) The_ Union of icllay4a and Talachiat 1859
.

eisoe in Diploma

.Lc

16 ory,, aroridge,M9:

,. 483 -

in momentul unirit a avut .politica ei deoSebtfta pi opolitica fdarte interesanta, pentrucli

-,Anglia se hrania cu gandul:ckpoate sa p4streze
ingritatea Imperiului ottoman, de Si habt), na
aveau oamenii politic, englesi de natura adeva,
rata a legaturilor dintre Priticipate gi Imperiui
Otoman, deal ne agezau intro proyinclile turoegt.
cum o faceOu gi multi Turci din epoca "tanziEatului", corespondenVa intrebuintat& ae zlotogt1
-cercetatori englesi este de situr de rare irgrtan-Vei. In sfargiti dl. lo&ul,Benry -care pat5 wit
ieri era aici, is Ir sti-tUtUl. tabanceol- a

cat

1/Ltrebui'

hartiiie lui ,CuZa

Voda card nioli pang ,,oum

nu sunt deplin cercetat e 1 )-

Ma

intorc 'pentru

a incerca" sa dau c infatf-

pare

epoch unirii,insistand mai al e0 wolpre

Cuza Voda, care 1-a tratat cu raceoX4. 4i o...mtvc)

on cu

>o

ugoara nedreptate care noua

r.au gi .am spas -o di. Henry.

ni-a.ftr.n

Iata cat de,m14.1t .material. a spamt, in timpul

din urma, dar

o insemnatate

aceasta nu inseamnk
atribui
peste masura de mar cbresppnetentelor diplomatice.ACestO, cand sunt t4ixitc,
au o infaVigare -foarte ;rumoasa, mai- &let- data

1) l'abdication du prince Cuza et l'avenement

de la dynastie de Hohenzollern au triine de
Roumanie, Pa-As, 1930,

-48keste vorba de conditii tipografice satisfacatoare,

dar inauntru este vorba de multe interese gi se je.deed multe persoane, se anuntd multe evenimente,
din care unele nu se vor petrece niciodata, dar
diplmatul cred.e in ele; dar nu strica sit se Omdeas-4 cineva gi la calitatea diplomatului, care
este de multe on de o natures aga de inferioara,
aga incest ce spune el are valoarea varstei, e::pcrientei, a inteligentei, celui care sc-rie
i in
general parerea mea este ca materialul acesta di
flomatic, in loc sd fie ingirat cronoi ,)si

ar

t_ebui sd fie topit intr'o expunere care, p":,:sin-

t,t'd pe liniile generale de care vorbia la inceout, de sigur ca poate avea alt interes gi se poa,a ceti cu mai mare, ugurinta.
Dupes aceasta putem veni la insdgi chestiunea

acasta a unirii, pe cele doua linii pe care le-am

fixat dela inceput: pe de o parte, ce am luat noi,
am fi putut noi s4 lugm gi adesea on nlam
JLat, dela altii, gi.pe de alter p-.rte, in felul

u. an realisat noi Unirea noastrd, ce precedent

et40.311it gi ce influents a putut s4 alba acest
,,...ced.ent in desvoltarea ulterioard a Europei conimpovine Acestea sunt doua lucruri pe care vreau
3 vi le infdtigez.
u3o, is ce privegte exemplul pe care 1-am

luat de aiurea, el nu este chiar aga de vizi-

bil gi dc ug)r de .ciir .,. Nu avem dealt sd ne gdnla ceia ce se petrecuse pans in prima parte a
,I_LI
_:ccolului al XIX-lea, in ce privegte actiunile
Ce IL_llsare na.yienald, de cuprindere a unef. natiuni it aceleagi 'iotare sau de tendinOs pentru a
ajunge s capete cintva macar o parte din aceste
hotare.

Fevolutia trances& n'a tinut sama de loc de

principiul national; nu 1-a intdles gi s'ar fi socotit impiedecatd in mersul ei gi falsificatd in
3piritul ei decal sear fi gd,ndit la aga ceva.Pentru "Pilosofii" din secolul al XVIII-lea, ai Caror continuatori sunt oamenii dela 1789, exista
un singur fel de cm, pentru care se impune un singur fel de regim, sprijinit pe o singurd categoric
de principii. Niciodatd nu s'au gdndit revolutiope Gernarii sal intrebe pe Belgieni, pe Olandesi
mani, pe Italieni pe Spanioli, pe Poloni care
,

este regimul care li convine; ei erau purtat(./.11

libertatii; nimic mai ugor dealt s realizeze in

douazeci gi patru de ceasuri fericirea cucerfqlor pe o astfel de basal. Imi mottle aminte ea, intr'un orag din Italia, nu din cele mai marl, generalul frances a cerut sal i se dea imediat o lista de persoane care pot sal fie instalate ca

guvert

provisoriu in numele Republicei francese gi atunci,

natural, au venit oamenii cars gtiau tai =at sau

- 486

mai puffin care erau pprsoanele notabile de acolo

gi care aveau gi anumite interese ca s4 nu puny

pe unii, ci sA pun& pe alVii. Cencralul a_umblat
grin numele presentate intrio oarecare forma gi a
zis: ace*tia stint buni, dar sunt sigur ca, daces ar
fi venit cineva sa-i dea anumite 14muriri-cu privire la calitatea acestor persoane, ar fi spus ca el
din punct de vedere militar, are alte indatoriri
Eqa inCat pot fi foarte buni cei dintliu pe cari
aga cu ochii inchigi a pus mdna.
,

Prifi urmare, nu poate fi vorba de ideile Peva-

laieisfia____s_duslaarlinireaPrinciateloz.

de gi sunt persoane pari gi astazi a spun.

Nai Suntem datori sa-i iubim pe Francesi *i sA avem

*i Inotedtre intr'ingii atilta vreme cat ei geranteaza hotarele noastre fiind un sprijin pentru po-r
Utica noastrA de pace *i dreptate, dar nu este
nevoie s4 falsificam propria noastr4 istorie pentru a gasi as tot ceia ce s'a petrecut in istoria
noastra contemporan4 vine din anumite evenimente
petrecute is Faris. Altfel am ajunge acolo'incat
s4 spunem ca s

inspirat, 'f;tefan-cel-Mate dela

Ludovic al XI. -lea in ce privegte lupta imotriva

Turcilor Mai ales ca gi Ludovic al ICI -lea intr'un

moment era Bata sa,se inV4leag4 cu alti stapanitori din Europa pentru o nou4 cruciata.

-487 Je acolo nu vira absolut nimic, gi natural ca

n

nici din franta napoleoniana.

Pup Napoleon sistemul cel nOu nu se sprijina de
11c, _e rocunoagterea, pe incurajaree natiunilor,
v4-6, idragi nimic

pe crParea Ctatelor nationale, ci pe anumite concfpth , nu toIdeaina peste mdsur& de serioase gi

capafille de a crea lucruri care sa trdiascd.Prin
urmare, idealul trances nu este, iar in ce privegte
epoca mai apropiata de momentul unirii, in ce pri_
vegte vreriea lui Lud.ovic,Filip se gtie cat de ingust
era clizontul unui regim spiijinit pe creatiuni economice, pe un ideal de imbogatire, pe crearea gi
desvoltarea unei burghesii; nu era nici idealrtim n
ideologie in Franta de pana. la 1848. Iiar Pevolutia
trances& din 1848 nu axe gi nu putea sa alba pen
tru Franta fdcuta de atata vreme, un caracter national. rote o revolutie liberala la inceput, pe care
unii au incercat s'o devieze in sens socialist Y.
care pe urma a fost inabugita
gi cu liberalisLuu
gi cu socialismul, prin actiunea trupelor din Africa,prxn focurile trase asupra baricedelor gi prin
instalarea unui regim dictatorial care arata din ce
in ce mai mull acest caracLer panasta. ajuns la Imperial lui Napoleon .al III -lea.
,

Acum _Napoleon al III-lea a Met un ideology,

gi

nationalist gi socialist In acelaii time: fusese in

Italia un conspirator alaturi de fratele stiu mai ma-

-488 -

re care a murit, de altfel crescuse in implejur6ri

cu totul straine de Franta, invdtand in Germania
gi ajungand ofiter de artilerie in Elvetia; se
liefa de adversarii lui ca vorbecte franVuzegte
cu un accent german; oricum, el nu este un produs
al Franciei, al imprejurarilor din Cara pe care
pe urma a ajuns s'o guverneze. Dar Napoleon al
III-lea avea de sigur preocupatii nationale, cu dorinta de a crea State nationale, dar aceasta poate ru numai din punct de vedere national, ci fiindea el eau-a o basti de stabilitata, gi Linea sena
de lucrurile care existau gi cari ar putea fi intrebuintate pentru aceasta base de stabilitate. De
sigur 5.n gradul de desvoltare in care erau naVion4e atunci, ele puteau otiunde sa formeze un Stat
organisatl in acest fel ceia ce ar fi fost mult
mai solid declit formatiunile mogtenite dela tratetele din Viena.Mai.einca un lucre: Napoleon al IIIlea era regimul stabilit pe Infrangerea lui Napoleon I-iu acolo, la Viena, gi prin urmare ce doria el inainte de toate era sA gtearga orice urma
a tratatelor din Viena gi, le6iindu-se de anumita
mogtenire a Revolutiei francese, indreptetd insa
In sensul dela 1850, iar nu in sensul dela 12909
a creeze o Europa noua pe care el trebuia sd o
presideze 04"toate probbe mole care se ridicau trebuiau s4 fie resolvate in congrese earopene. El

- 489 este creatorul unor consrese e4ropene contrare

celor din Viena gi cu un raracter periodic, adeca el admitea ca ordinea de lucruri care s'ar
crea prin Statele nationale oarecum satisfacute,
s'ar putea schimba potrivit cu imprejurarile
cele nbi, dar farce raz,boiu, prin adunarea, nu a
Suveranilor, ca pe vremea Sfintei AlianVe, ci
a minictrilor de Externe cars ar considera noua
stare de lucruri ci ar atrage toate concluziile dintr'insa. Dar, daca se uita cimva cu aten-

Vie la Napoleon al III-lea, a carui politica

este dela o bucata de vreme obiectul unor studii foarte amanuntite- am avut la Bucuregti pe
represintantul frances cel mai bine informat
cu privire la aceasta politica Dl. Pages gi avem
ci o critics recenta, foarte bine informata, a
d-lui GheorEhe Bratianul-descopera ca laturea
social& gi laturea economics preponderau asupra
laturii nationale. Evident ca Napoleon al LIII -.

lea nu s'a format in Franca, dar influenta literaturii i cugetarii francese contimporane s'a
exercitat de sigur asupra lui. In franta insa,
de la 1840 inainte saint-simonismul trecuse intrio noua forma
aceia pe care o represinta
economia poYiticd a lui Michel Chevalier ci
care 10i elsea corespondentul ci In filosofie
,

prin doctrina lui Auguste Compte iar in literaturd expresia in romanul realist al lui Zola,

- 490 -

mult mai putin in lirismul lui Daudet sau in "artistismul" fratilor Goncolrt . Lqa. incat materia'lismul epocii sale il domina pe Itpdrat. tl eats
aft' visator cu un ideal filosofic
de-asupra unor
realitati de multe on brutale 4i greoaie, care i
se impun qi lui 4i aceasta va extolled pentru ce
acelaqi om care inainte de 1859 a facut imposibilul
Ca sa ajungem la unirea-Principatelor, dUpa trecere de cativa ani de zile, rand avea nevoie de Austria, qi mai ales m in intrevederea de la SalsbUrg, a propus lui Franz- Joseph tin schimb intre
Venetia pe care trebuia s'o dea Italienilor 4i
intre Principatele. romane0i care ar fi fort o ccmpensatie pentru AAstria. Nu putem zice ca aceaAa
inseamria o tradire a intereselor ncastre; nimeni
nu este,dator sa.apere interesele noastre, not am
avea datoria, dart. in ce prive4te Fe altli, aceia
urmeaza politica lor. Ia tineva te are supt mina,
gandindu-se inainte de taste la interesele tarii
sale. Napoleon al III-lea vedea primejdia din
-partea Germaniei unige,gi atunci Austria era -pentru
dansul ceia ce Ungari4 qi Bulgaria sunt in momentul de fat& pentru dictatura italiana.
A4a mutat nu se prate banui ca in opera aceasta de'unire esttLceva Air( ideologia
destul de
complicate. 4i supt rapbrtul naiiontia, dese on foar,

te nesigurd, a lui Napoleon al III-lea.

tinet-

- 491 -

sama gi de faptul ca oamenii Unirii n'au fost

niciodat& primiti, afard de Alecsandri pe vremea

lui Cuza-Vodg, de Napoleon, ei n'au avut nici un

fel de legatura cu dansul cit dimpotriva, ei au
fost, in calitate de mazzinieni, adversarii lui,
aga incat impatatul nu avea nici un fel de amin,tire pl&cutd din leggturile cu dangii. Ion Bratianu, la care s'a ggsit o tipografie clandesting, a fost dat in judecatg, condamnat la inchiscare, dar inchtsoarea aceasta n'a.fgcut-o din cau
za stgrii lui de sdnatater real& sae inchipuitg,
gi a fost in tratamentul d-rului Blanche; cu voia
guvernului frances s'a fdcut aceasta internare.
Hartiile relativ la aceasta au fob tipgrite
in Melanges ale colii romanegti din FranVa de
d. Smoching. Deci acegtia nu erau de loc oameni
in legaturg cu ,politica oficialg francesA, ci politica of1ciald francesg era privity de dangii
cu oarecare neincredere, gi tot aga Napoleon al
III-lea tl'ebuia sd priveascd, gi pe dreptate, cu
neincredere pe toVi acegti rogii pe can ii intalnise in randul dugmanilor sgi.

Dar de aiurea puteau vent ideile dare au

presidat la Unire? Cu Anglia nu aveam nici o legdtural Dimitrie Brgtianu fusese in tondrat dad
Londra pentru dginsul nu era capitalv Angliei, ci
locul uncle se* adunau represintanVii curentelor

-492revolutionare; era regedinta de multi =ni d= ,13P

a lui Mazzini. De alt minteri, Anglia, in rater
de drepturi nationale, are o concep tie cu totui

particulard gi addne medievald, mult mai ITOV;

simpatie aveau Englesii pentru migcarea, pentru
tendinta liberald. Gladstone cdnd a fo t la Neapole s'a amestecat gi In politic& gi, cum erau un
numdr de revolutionari inchigi de Bourboni, el a
lucrat pentru liberarea acestora. Dar acegtia nu-1
interesau pentru ca erau Italieni sau Napoletani,
ci pentru ca erau victinele unui regim pe care el
it calif ica de tiranic. Mai tarziu eland el s'a dus

in
de
el
de
te

Insulele Ionice ci a stat acolo mai multe luni

zile as un fel de comisar al cuvernului engle,,
n'a fost un doritor de unificare elenica si
plecarea trupelor englese din Corn gi celelalinsule.
Cu Germaiii raporturile noastre erau foarte putine, Inca este foarte adevdrat, ca sd nu fim redrepti, ca in opera unirii, aga cum a intdles-o
KcigaIniceanu - dar
inainte de el este o altd
actiune pentru Unire, care pleac& de la Bucurestl
sau se gasegte gi in Moldova, dar represintatd de
oameni mai tineri, este far& Indoiald ceva care
vine din educatia lui germand. El nu invatase aceasta delq Luneville, un oral de provincie, cu o
geoalli de traditli foarte vechi, cu amintiri cal u,

-493gdregti, o pivnit5 didactic& in care umblau mult

mai multi lilieci sara cleat idei de ref acere na-

tional& a Europei ci de la Berlin unde era spiritul lui Ranke gi acea tendinta care a dus la adunarea nenorocitului Parlament din Frankfunt cu
cei o sut& cinci zeci de profesori cars, o bucat& de vreme, au compromis cu des&varcire actiunea
pentru unitatea poporului german. In GermaAia Kog&lniceanu a putut s& capete unkcrez de necesi_
tate a unit& ii na lonale dar a unit& it na iona-

le sprijinita pe realit4i bine studiate gi complect intdlese. Ins& Kogdlniceanu este numai unul singur gi cei cari au luptat pentru Unire nu
avuserd niciun fel de contact cu Germanii. Literatur& german& se cetia foarte putin; in Muntenia aproape de loc,in Moldova cativa boieri, cum
erau Ghica Comanegti din judetul Bacdu, care din
generatie in generatie aveau tendinta aceasta do
a se forma la gcoala german6. Este de ci ceva de
acolo din Germania, dar mult mai putin decat ni-am
putea inchipui.
Este adevdrat ca in Italia fuseserg un gir de
revolutii, dar revolutiile acestea, data se uit6
cineva la cele mai vechi, 'rade cP1 Ecopul nu era

in randul int&iu national, Cl liberal; un r'anta

Rosa la Turci, un-P-ecein 'udal Italiei nu sunt
,

altceva cleat nigte ofiteri de formatie taps.L(o-

-494neand influentati de ideile revolutiei gi cari tineau inainte de toate sa dea pgrii din. Italia in
care s' -tea ngscut gi trait o libertate de, care fd-

scse lipsitg piing atunci. La '1848 a fost.in Italia

un puternic ideal national de unitate gi revolutiL

narii au crezut cg se pot sprijini gi pe Sfantul
Scnun
pe Papa Fiu al IX-lea gi de aici striggtul
de : "Vita Pio nono", "Viva it Papa Re". Dar atunci
cgnd a Tost ca Papa Piu al IX-lea sa aleagd intre
Periculoass sprijinire a revolutiei italiene gi
intre asiguratul sprijin an partea Vienei, el s'a
ap'ecat cdtre Viena. In general SfRntul Scaun trebuie (34-1 is cineva totdeafana cu nevoile gi neputintile sale, Dar in Italia se luptaserd Supt dinas
tia piemontes4 cucerita de idealul national , de gi
cucerita nu far& greutate, gi'dinastia aceasta a
infruntat primejdiile cele mai mari: exilul lui Ca,

rol Albert, cei dintau ani 'ags. de Erei ai lui

Victor Emanuel. Fusese, grin urmare aoolo ceva de

ac,st fel, dar ai nogtri nu invatascra in Italia,
ci numai fo..76 sa se amestece in politica zilei,Ardelenii.
Nu e nevoie sa spun c& nu de la revolutia greceassa am .LnvEltat not

idealul .national. ,Revolutia

creceasca fusese facutg cu gandul de a restabili

Imperial bizantin. Dupd toate acestea trebuie sa'
ne intrecoam ue uncle vine tendinta catre Unire, oA-

tre Uuirea Principatelor ? C4estiunea s'a pus aga

- 495 dar nu pe o basa.mai larger, cad mai larger fusese

basa de la 1840 dec&t'a tinerilor dela 1848. Tendinta aceasta catre unire aga cum se arata prin
1850 este ea in legatur& cu instinctul de unitate
national& pe care it int&lnegte cineva pane in adancul vremurilor, daca nu pe vremea lui Itefancel-Marei care era o vreme dinastic&, dar in toate epocile urmatoare p&na la boierii munteni contra lui Mihai Viteazul, cars, refugiati in Moldova, cereau pe Simion Movild, cele dou& tgri fiind
intru totul asemenea aga e& gi Muntenii doresc s
se Viseased supt obraduirea dinastiei acesteia. din
Moldova. Acum in urea in publicatia dela Iagi a
dlui Winea s'a tipLrit in intregime un document
al lui Vasile Lupu, care e% intituleaza pe 14 1640:
"Donn al Moldovei gi al Tarn Romeinegti". Nu "Moldovlahia" de pe xremea lui Ilexandru cel Bun, care
este numai forma, gieceasc& pentru Moldova, gi care
nu cuprinde ideLteelor cloud principate puce impreund, pe calAii'eum nu ecte vorba de Domn41 Maldovei gi Tarii'llom&negti
De alt minteri iddia
aceasta el a,Virasit-o: odinioara voice s& pun&
pe fiul lui it Muntenig4 apoi pe frate, aga incat
aceasta comeeptie represint6 numai un moment din
endirea politic& a lui Vasile Lupu. Mai tarziu
de sigur ca un Brancoveanu, care guverna In Moldova prin ginerele sdu, prin Constantin Duca, *i
.

-496 care cumpara case ci mocii in Ardeal, gandindu-se

sa-gi mtirite vre-o fatd Cu un print german care ace
sta sa aiba Ardealul ci sa tie legaturi cu scaunul
din Targovigte, Brancoveanu care facea cladiri bisericecti dincolo de munti - ci act= douN$ trei
zile inaintea bisericii dela Fagarac, facut6 de
dansul, atentia ml s'a oprit asupra felului cum
ici insamna el numele ca "Domn al Tarii Romanegti"
pare ca Cara ar fi fost a lui ci adaugdnd: "in al
captelea an de Donnie" ca intr'o guvernare efectivd in Ardeal, pe cand Ardealul era al Habshurgilor, ci nu al lui. Sigur ca este gi aici ceva
de unitate nationals. C4nd Domnii fanarioti treceau dintr'o tare in alta impreuna cu boierj.i iorgi Racovitectii moldoveni ajungeau safie boieri
de Bucurecti iar Buccanegtii din Muntenia puteau
sa fie boieri de Iasi gi Botogani - de sigur
era o pornire catre unitatea politifd,gi nu numal
atata, lui Nicolae Mavrohoheill, in lupta Turcilor

contra Imperialilor, la un moluent i s'a incredin-

tat gi Foldova; cutare alt Domn de la inceput,1

secolului al XI%-lea a avut iaragi in chip trecator stapanirea asupra amanduror Principatelor;

cand Constantin Insilanti a fost instalat de Ruci

ci in Moldova, sunt documents in care el se intituleaza

ca ci Vasile Lupu odinioara, "Domn al

-497al Vadovei gi al Tgzii Romanestia VOla sd eibr

gi Serbia.

Toate lucrurile acestea exist& in trecut, lug

truri pe tare vi le-am amintit numal liar care pe
Vremuri au fdcut un curs al mien asupra amItat
ubiect:"Desvoltarea ideii de trniren.
load tendinVa sure unire de prin anti 1830
inainte represinth cu totul aitceva. Trebule Sa
sputT,cdeceairtd. tendinVd nu era a gavernelor.CAnd
Bibesc4.4rodd meri?,ea la Mandstirea Dealului, nasuim

.tandu-se incoroba , purta catiula lui tribal V4teatali pentru a use sfitti duph datina tea ve-

che; al IbtAlegaa ed'invle pe eroicul Domn de 0dinioard cu mijldecele aika de putin pe care le
avea gi cu capatitatea ltd militaza foarte contestabild, dar el nu vedea pe Mihai Viteazul intr%1
ci pe iihai ca Doran allaxii Romanesti, Card Mihai
Sturza a primit din partea unei slelegatii muntene, venith in secret, cu Ion Ghica, proppereP de
a fi Donn ci in Muntenia, el s'a speriat cu toatP
marea lui ambitie gi s'a gandit imediat ce va zi.
descoperit
ce Rusla. De alt minterif lucrul z
f

gi amenit-Vdrile au venit, aga incat el s'a ferit

ca de foe ea bath' in struna acestor tineri entaziagi.

Deci guvernele inale,esu Adesvate

Prs77372-1Mire..Prof.ILIorga

- 498 Principatele in margenile for actuale, fare: sa

alba un ideal de unire a celor doaa Vari.

Este adevarat ca exist pe vremea aceia un
lucru care nu existasb inainte: o noun literatura de caracter romantic, poetic, care treoea dintr'un Principat in celalt, dar nu chiar aga de
milt cum se crede. Oorespondenta lui Oostachi Negruzi cu Eliad este cu totul luminatoare, gi neputinVa de a uni silintile In acelagi domeniu ale
lui Asachi, din Moldova, ci lui Eliad, din Muntenia, represinta alta dovada a unei Inca destul de
pronuntate izolari culturale. Cand Eolintineanu
a mars in Moldova mergea ca intrto Yarn descoperita, mai age cum a Post descoperirea de el a Romanilor din Macedonia. Atatia din scriitorii munteni
n'au gloat niciodata in Moldova gi ate is Moldovcni nu aveau nici cea mai mica ideie de ce este
Luntenia, caci ci drumurile erau foarte greler
dar pe atunci ole represintau fare Indoiala a foarte mare greutate. Au am mai apucat Inca vremea In
care doamne foarte culte din Moldova, prin 1880 si
ceva, prin urmare la treizeci de ani dupa Unire
se jurau ca mai bine ci -ar trimite copiii la inva-

tatura oriunde decat le acuregti4i cutare,ruda

a mea, profesoara foarte distinsa, ,ici data n'a
avut curio-itatea de a vedea ce este la Bucure4ti.
Pentru nine, de altminteri, cea dintaiu viiita la

- 499 Bucuregti in untia unui congres studentesc a Lost

o revelatie gi dupa vre-o zece ani de gedere in
Bucuregti am avut pentru intia oar Ideis ds a cerceta oragele de capetenie ale tarii, lucre aca de
nou incat Parvan a facut u'n articol .foarte elogios
spunond ca eu am descoperit Galatii, .parca ax fi
Post o expeditie la Polul Nord. $1 intre studentil
de atunci nu era nici cea mai mica dorinta de a iegi cineva de la locul lui. Aga incest nu se poate

vorbi nici In domeniul literar grin anti ecegtia

1830-40 de raporturi aga de sLranse incest din ele
sa iasa neaparat necesitatea unitatii politico,
Inca intrto parte din boierii nogtri, intre cea.
Moldoveni - gi lucrul este vrednic de atentio gi
de lauds pentru ea era evident pentru toata lumea
ca Unirea insemna pierderea calitatii de capital&
Pentru Iagi gi sooborarea Moldovei in situatia pe
care o are astazi in viata generals romaneasch, au Post cel putin trei, Lotati, de altminteri, de
consulul Franciei in acel moment, can au manifes
tat in chipul cel mai hotarat necesitatea acestei
idei de unire a Principatelor. Este unul eiograeia
tuturor acestor trei ar trebui fautata, ceiace este

foarte ugor, prin Analele Parlamentare din aceasta

vreme care s'au tiparit gi uncle se pot urmari toIel

boierii pas de pas,- Iorgu Catar6iu, care a cerut

la redactarea Regulamentului Organic sa se.prevad6

- 500 unirea Principatelor ci Chiselev, prgedintele Divanurilor din Moldova ci Muntenia, care reprebin,
to gi el, intr'o forma ruseasca, ideia de unitate
politic a, a primit la Inceput, dar, pe trma and a
fost vorba ca printul acesta sa nu fie luat din yecinatate, cand a fost vorba de un print strain luat
din Apus, aprobarea aceasta a lui a inceput sa govaiasca. Totugi in Regulamentul Organic este o clau
sa care prevede posibilitatea unirii Pripcipatelor,
ceiace inseamna un imams cagtig al gencratiei celei
vechi, a lui Costachi Conachi, in Moldova, gi a celei noi, a lui Barbu Vtirbei, in Nuntena. Dar sunt
alti doi boieri, Alexandru gi Constantin Mavrocordat, pe cari consulul francea ii arata pe atunci

Bata sa intebuinteze toate mijloacele 4i sa primeasca toate fiscurile pentru unirea Principatelor. Acesta este momentul care trebuie fixat. roledela 340, cum am aratat gi alta data, erau ina7,
intea tinerilor dela 1840, in multe privinte mai
presus de dan4i, dar boierii dela 1834
acei cu
egulamentul Organic trebuie agezati nu mai presus
dar 5101ntect calor dela DLO,
IA fond, ,itiu eu poate ct( sar putea constate
0 .licKrize. gi la Tudor V:Idimireqcu, care, cum se

rii

Ilede din hartille pe care le-a tiparit VT irtomil

4.1y-ria

supra unui punt special pe loiarii Ain

- 501 lold(v:. Prin urmare, el a cautat leaturi cu kol-

dol.nii. cola ce

in inprejurgrite dela 1821 gi

orega+irea lui Tudor, de sigum at lucru extraordi,

nar.

de cars m'am ocupat In lecVia trecut,, n'au trUt ins& de aceiagi vi4a nationala. Am
arse:tat cum Moldovenii erau dc o parte, in anume imprejuldri, Muntenii de alt& parte, in alto imprejurari, el nu se intaleeau milcar intro d&ngli,cei
(sari Vaceau parte din emigratia munteand, aga incat ci n'au yenit cu tin ideal data format.
Vedeti ca nu se presint& aga de simplu lupta pen tru unire cum ar 'Area, 2ac& nu tinem sam& cinea
de toate aceste consideraVii.
Inca s'a int&mplat r&sbolul Crimeii, Rusia a
fost invinsa, Napoleon a cautat s'o impiedece de a
rec&gtic,a situaVia pe care o avuae inainte, de a
o indeparta dela gurile Dunarii gi dela Str&mtori.
Atunci, in forma bastard& a Divanurilor adhoc, pe
jum&tate turcegti, pe jumatate franVuzesti, s'a
cautat a gti gi aioi era o ideie napoleoneana a plabiscitului, care este dorinVa noastra. Poate c6 f4r& plebiscit nu ar fi cautat cineva in toate amines
tirile de ideolobie mai veche sau mai mug. Deei
supt presiunea imprejurarilor a legit dintrlo lunL& tradivie secular& gi din forma mai deplin& ci mai
constientA pe care -o c&pgtabe in ultimele oreraEmigrat;ii

Tii ideia aceLrta a unirii Eincipatelor, ideie de

- 502 -

care au Post imfluentati ommemii dela 1853-59.

;;I,

de altfel, ei igi dadeau sama cat de amenintata

era existenta politica a terilor noastre gi prin
uraare,
intre Austria gi intre Rusia, intr; Dusia care de atatea on ne ocupase gi intre Austria,
care facase de curand acelag lucru, pretinzand ca
apara drepturile Sultanului dar urmarind propria
ei stapanire la Dunarea de Jos. Oamenii acegtia,
incurcati in chipul celmai dureros gi mai ingrijorator de ofensivele din ultimul timp gi-au zis
ca singurul mijioc de a ne putea apara este acela
sa unease& silintele amanduror tarilor intocmai
aga cum in timpurile noastre se Incheie tot felul
de intalegeri: "Mica Intelegere", "Intelegerea Baltanica", nu fiindca ai fi cine gtie ce motive adanci cart ne indeamna sa Intindem mane in toate
pargle, sau ca o viata culturala comuna este intre not gi intre Croati, Sloveni, Greci sau ca aviola nevoie ca sa intre gi Bul6axii gi Albanezii
n pactul d-lui Titulescu, ci pentru ca igi inchi-

pule cineva ca, fate de anumite planuri unguregti,

poate Germane, este necesaa acest lucru. W. tot
aga Polotia alearga dupe tot felul de aliati, pentru a realiza anumite intalegeri intre Statele din
Finianda Oat la Bosfor, pentru ca, a doua zi dupe
ce Bolonli erau eiguri c au pe Baltici, acegtia

- 503 s6 trimeatd o deputAtie military la Noscova.

Erin urmare si din mo-tivul acesta

s'a ajuns la
ideia aceasta a Unirii. RepresinJanVii ideii stiau

foarte tine ca rezistenVele cari ii stau in cale

suet foarte multe. Clasc fartineascA, in adevarou
era incAl-it a de acest ideal, pp care acia it inVAlegeau, si au ajuns s6-1 in.caleaga in parte numai mai ttirziu. 0 bus6hezie patrioticA nu exista

la Doi. Intre intelectuali erau numai foarte rani

aces cars s fie impotriva ideii unirii Principatelor, astfel in Moldova Asacbitera Neculai 'strata,
dar la 1866 se va incerca ruperea Unirii si 9.ezarea , poate cu un anume sprijin rusesc, pe tronul
Moldovei al lui Nunuca Rosnovanu. Stau bAtut o 4i
intreagA si au Post cArute de morVia- cu armata
munteana care era acolo pentru tronul lui Nicolae I
RAsnovanu, cAruia pe urmli gluma public& i-a zis
Nunufa I-.0 sau "pomp cu orice prat".
Erau intre intelectuali cativa adversari ai
Unirii, dar opozitia aceasta nu avea nisi un fel
de valoare jar, in ceiace priveste politica generan, erau si6uri de sprijinul Virg. rezervA al lui
Napoleon al III-lea, sprijin care pttea Ea opreasca opozitia englesA si sd tale hotgrat calea planurilor anstriece de asezare la gurile Dungaii.
Dar yeti zice: si de aici, din ce am fAcu't noi,
a legit pentru altii ceva? A iecit ceva, nu pen tru noi, ci ,entru lumea europeana intreaed tco-

. 504
ri1 gi de literaturgfalsA ci gazete false, proclapViile sburau in toata lumaa, spiritele aprinse
prevedeau profetic cg nu vor trece decAt cAteva
eNAgmani qi culmile cele mai greu de suit ale idealului vox fi intrecute , numais bocietatea aceasta
4 roastrg, poate fiindca nu -$i dadea sama de greu .

tatea imprejurgrilor, de riscul cgtre care mergea,

a egvargit cel dintgiu "fapt indeplinit" care a foes
Indoita alegere a colonelului Cuza. Daces ati cants
laxlun diotionar frances mai vechiu "fait accomi4-" Du yeti oasi nimic politic;flfaptul indeplinit"

Au exists; not 1-am Great in incxederea noastrg

poeticg, poate eopildreascg, oricum, lipsitg d e lin
Area gav, simt de rispundere. :Era o perioadg de
Q171114sm in care not nu ne mgsuram puterile ci,
data ea
foarte bine ca un popor sg-ci masoare
104ierlael dar nu stricg nici area ca din card in
044 ei nu es maisuie in balanVii pentru pa eel va.
di cat ofintireste in adevar; multe lucruri foarte
buns ee fito In momentu/ cand c4neva este desfAcut
dA toatft contingenVele realitatii, In epoca in cp.
O 1.11004qa POesvIlt sexist de August Trebonlu Lau.

glAp 1.11cepea dela NUmitor gi Amuliut de la Roma

9; 4041 91 dej.a tupoaicg pentru ca a a4unga 14 Cuts Voda, luptltoril de la not ici inohiputau, Po.

trivit Cu doctrine mazziniang: in lume este de In-

- 505 -

deplinit un lucru, un lucru mareV pi minunat pi ca

lucrul acesta orcine it face, 11 face pentru tqat& lumea; prin urmare se poate ca un popor mic s
indepliheascA lucruri de care are nevoie toat&
lumea cealalt6. Tot aca Polonia foarte multd vreme a crezut Ca ea este centrul intregii lumi europene, c a suferinta ei este o necesitate pentru
toat9 naViunile , pi, prin urmare, ea primia martirul ei cu satisfactie pentru ch igi &idea same de
ce poate sa las& de acolo pentru alte popoare mai
fericite, impartagite mai larg de soarta, decat
Polonia. Cand a cazut 011ZA Vbdili in imprejurari de

politeta boiereasc6 cu totul deosebite de ceia ce

s'a intamplat In alto rasturnari de tronuri mai
'jos de at poi gi ca geografie pi ca stare moralti,
proclamaVia lui C .A.Rosetti- tipul neschimbat

pane

la moans al mazzinianului spune cam ao:"Europa

intTeig6 are ochii indreptati asupra noastrgtft -

0 de fapt

Europa ave.& Inchil indreptati mai

muli asupre noastra atunci decat acum, pentructi

acum nu mai, este sentimentul acesta de eolidarita-

te a tuturor natlunilor. Dar in acest timp concepVia raporturilor dintre popoare era alts qi ceia
ce she elute. nu era intinderea teritoriului, nuatrul locuitor Ior, inaintarea in ciyilizaVie, c1
valoarea representative a unor anumite tendinte

506 -

gi puterea de a realisa o parte dintr'un ideal conun

Din causa aceasta raspunsul la unirea Principatelor a venit Imediat: rasboiul din Italia, atacul de catre reLele Sardiniei Victor Emanuel impreuna cu Napoleon al III-lea al stapanirei austrie
ce acolo. ;11., mai tarziu, and a fost al doilea ras
boiu intre Italieni ci Austrieci, rasboiul pentru
Venetia care s'a termingt rau, Napoleon al III-lea
trebuind ea daruiasca gi Venetia'regelui Italiei ca-

re ii platise prin cedarea Savoii gi Nizei, in momentul acelq, dupa aceasta conceptie a repercusiunilor necesare gi a inter-strabatarii deosebitelor
sfortari nationale, armata lui Cuza-Voda statea in
lagarul de la Furceni Bata sa patrunda in Ardeal.
Italienii zisesera: au faout-o "Moldo-Valahiin,
este randul nostru s'o facem gi tot aca "Moldo-Valahii" de la 1866 igi ziceau: s'a inceput un nou
rasboiu in Italia pentru desavargirea unitatii nationale, not la randul nostru avem catoria gi dreptul de a face acelagi lucru.

507 -

In perioada pe care vreau sa v'o infaVigez

astgzi gi care corespunde cuiDomnia lui Alexandru
loan I Cuza trebuie s va art leggturile noastre
tine creiase oarecum Statul acesta nou, adecg politica francesg, politica personal& a lui Napoleon
al III-lea, care, o bueatg de vreme , a fost fgrg
ihdoiard Domnul Europei.Europa intreagg a fost condusg dupa ideile lui, prim mijloacele lui, dupg un
sistem bine format care in parte era datorit lui gi
in parte era sprijinit pe amintirile #evoluViei
francese.
ji, al doilea, fiindca not eram ageziti in
locurile acestea la Dunare, unde se formaserg gt
alte State na#onale, care au fost raporturile noastre, in cea dintaiu faza, cu Statele acestea naVionale din vecinatatea noastra. In Ce privegte
raporturile noastre cu elementul dominant de dincolo de Carpati, Ungurii, de aceasta va fi Vorba in
partea dintaiu, pentruc& aceasta se integreaz& in
politica general& europeang din vremea aceia ci in
planurile lui Napoleon al III-plea, in leggturile
lui ou Austria.

Dar in partea aceasta a doua o BR

-503vedem ce puteam not sa exercitdm ca influentd in

Statele de peste Dundre gi ce -puteau a.gtepta Sta-

tele de peste Dunare, ate erau, - evident cal Buldaria nu era pe vremea aceia - de la nbi.
Inainte de aceacta o observatie, care se face
foarte rar, mi se pare 06 nici_ data pe deplin aga
cum ar trebui. E un lucru foarte mulVamitor din
;al multe motive, intaiu fiindca este organic gi
it cere realitatea gi, al doilea, fiindca ei corespunde Unui ideal pe care -1 avem cu toVii gi
care este pe deplin indreptatit trebuind sa alba
urmdrile lui gi in vlaVa practices sa existe Statele naVioLale. Nimeni nu se mai gandegte a spune ca
trebule ea ne intoarcei la o ordine internationala, gi toate incercarile care Blau fdcut in vederea unei not ordine.internaVionale n'au reugit.
Au Yost trei planuri in timpurile din urma; cel
legit din ideologia americana a lui Wilson, care
s'a intrupat in Liga Natiunilor, in Societatea NaViunilor, asupra ruinei cdruia in momentul de rata
piano atAta lume, gi cele cloud' forme de Pan-Europe pe care o recomanda unii eugetatori. Austria,
al carer glas nu se mai aude de la o bucatd de
vreme.
Nimeni nu se gandegte a spune: sa lasam Statele
rationale pentru ca sit ne margenim la ceva care nu

-509 ar avea nici forma, nici sans, care nu s'ar putea

sprijini pe nimics care nu ar poseda nici tesaur,
nici armata, nici n'ar gasi -rasunet in congtiinta
popoarelor. Dar cu toate acestea trebuie sa relevdm un lucru: inainta, intre deosebitele popoare
exlstau elemente de leea-tura, gi In lectii fAcute
anul acesta la coala de Rasbolu am arUat care au
fost, din cele mai dep6rtate timpuri pen& acum, elementele de leg6tura, foarte folositoare desvo]tarii civilizatiei umane: vechile monarhii orientale care erau pentru orice popor, care puteau fi
servite de orice popor gi care stateau in mans zei.4
lox, zei ai unor teritorii, dar cars puteau cuce,
ri gi alto teritorii gi, data ce au cagtivat biruinta, ei sunt zei legitimi gi acoloopoi forma
cuget6rii grecegti, impotriva care ,a- 3e ridica

unii zapaciti din timpurile noastre. A.fos6 pe urma forma de pace romant., de ordine romans, areia

i-a urmat forma cregtinismului care acea calupta

dintre popoare sa nu aiio6 un caracter inviercunat,

de vrele ce toti ziceau: este un singur Dumnezeupdrinte, not toti sumtem frati, deci,in puterea aaestei fratii, sa ne omoram, dar mai cu masur5.
A venit conceptia Renagterii in care a crezut toe,
ttt lumea. -uupg aceia, c&nd monarhiile au ajuns s&
stapl:Ineasc6 popoalele, ele gi-au dat sama ca nici

una nu poaie merge Omt la capAtul lumii gi s'a

- 510 -

ajuns a se imparti Europa gi ce atdrna de Europa

dupes conceptia echilibrului european. In sfdrgit
a venit "filosofia". Omului cu liter& mare, totdeauna de acelag fel, cdruia ii trebuie aceleagi re-forme gi care se poste sedlda in aceiagi fericire. Toate acestea erau elementele de legatura.
Mai era un element de leeAtur& foarte puternic: in secolul al XVII-lea limba italiana, pe care mai mult sau mai putin o cunogteau toti, dup&
limba latin& care fusese limba Bisericii gi a tatului. A umat limba francesa, fiecare gtiind mai
multi foarte bine.
De altminteri Francesii aveau bunul 514 sEl nu deabine sau mai zgiu frantuzegte,

r& ca limba trances& sa fie scrisA cu tine gtie ce

puritate pe care n'o au totdeauna nici eit Francesii. Erau elementele acestea de leg&tura, care erau foarte pretioase, gi popoarele se cunogteau
gise intelegeau.

Dar, de la sfdrgitul secolului al XVIII-lea

a inceput Stun). and Drang in Germania cu Leasing,
cu productia poetic& a lui Schiller gi Goethe
Francesii n'au invatat nemtegte, Nemtii au facut
tot ce au putut ca s6 nu mai inteleag& liLe frantuzegte, cu limba englesa, vorbit& individual de
fiecare, nu gi-au bdtut capul nimeni, pretentia
Rugilor de a se primi gi limba ruseasca ca limb&

- 511 international& la congrese pe la 1910 va starni numai zambete,

Acum popoarele sunt de fapt complect despartite intre ele, gi o mare parte din neintelegerea
din ura care provoaca razboaiele vine de aceia ca
popoarele nu se inteleg intre dansele de loc. Ici
gi colo exists in fiecare popor o gaseta publica-Ca intrto limbs mai raspandita, gi cei din alte
tens se arunca lacomi asupra acestei gazete pentru
a pricepe marcar ceva din ceia ce se petrece in sufletul poporului vecin.
In Rasaxitul acesta al nostru, la care venim,
odinioara fusese comunitatea in limbs greceasca.
Invelegeau grecegte gi cei dela noi, toata boierimec
ca gi Slavii de dincolo de Dunare, mai mai mult sau
mai putin gi lurcii. De la o bucata de vreme ajunsesera chiar sa se formeze un fel de limb& curioasa,inter-balcanica , care an merita un studiu filoloc;ic; ea an fi fost pentru administratie mai ales,
nu pentru literature, afar& de o literature foarte
vuleAra, cam ceia ce era limbs de o intrebuintare
comuna in porturiledin Orient, aka numita lingua
franco, in care se intalnesc cuvinte italienegti,
spaniolegti, grecegti, turcegti, unele

limbs cu

totul inferioaraldar care avea avantajul do a fi

inteleesa de foarte multa lume.

- 512 Era deci, gratie invdtiimamtului clerului care era

In parte de origine greceasca, grade Fanariotilor

can stapdniau gi Biserica gi d&deau In acelagi timp
Domni Moldovei gi Trarii Romanegti, aceasta stapanire a limbii grecegti. Era gi circulatia interioard
a acestui cler de origipe fanariotd in care nu erau
toti de sange grecesc, multi dintre dangii fiind
Slavi sau RomAni, ca Gavriil Callimachi, fratele lui
Loan Teodor Vodd gi unchiul loci Grigore gi Alexandru, care era Moldovean , tot ce poate fi mai Moldovean, un amestec de Easarabean cu Bucovineancd.
Gavriil a fost Mitropolit de Salonic, gi, in scbimb,
atdtia Greci au ajuns Mitropoliti ai Moldovei gi ai
Tdrii Romanegti,episcopi de Ramnic gi de Buzdu,p&nd departe in secolul al XIX -lea. Erau gi familii
care trdiau o bucata de vreme in Fanar, o alts bucata de vreme la Bucuregti *i la Iagi, avand a face
cu tot felul de oameni, relaVii de famine se stabslesc intro ddngii gi intro neamurile indigene. Erau,
in fine, nett,ustori cari eras din toate tarile gi

pdstrau legdtari care se intindeau foarte departe,

pane dincolo de hotarele Imperiului Otoman, mem6and
pang. la Paris, Londra, Philadelphia. Popoarele acestea se puteau intelege, era un rijloc de a lucre,

de a odndi impreund. Cutare ati pentru Bulgari so

tipdreau la noi, gi pxelati bulgari au trect un

- 513 timp pe aici ca Sofronie din FxanVa Care a avut um

rol important in desvoltarea poporului bulgaresc,
sau doctorul Veron pe bulgarete Be/ovici, care a
fast medic la Craiova.
Toate lucrurile acestea existasera, dar a venit intaiu rascoala Sarbilor la 1804, in care este
de la un timp gi o tending anti-fanariotica, priu
urmare contra Mitropolitului Leonte, contra lui Rodofinichiu, diplomatul de origine greaa intrat in
serviciul Rusiei, contra planurilor lui Constantin
Ipsilanti de a deveni un fel de re,e la Danarea inr
ferioara.
Dar mai ales la 1821 s'a facut deosebirea aceasta neteda. Turcii n'au mai admis ca pe Scaunele din Moldova gi Tara-Romaneasca a fie FanarioVil
manastirile au fost curaVate de elementAe straine;
Statul a cautat sa pun& mana De averea maati3tirilor
inchinate la Locurile Sfinte ca gi pe a manastirilor celoxlalte care aveau calugari de Vara. Toata
aristocraVia greceasca in stare de a-pi gasi un xost
in Vara eliberata sta dus acolo, din care cauza gi
papa astazi familiile cele marl ale Romaniei stint
imparVite in doua; unii au ramas la not gi s' au naVionalizat, aca ca de vre-o doua, trel generaVii nu
mai gtiu grecegte, iar alVii se gasesc in Atcna.

<

Faso. 33 Istoxie,Prof.N.Iorga.

- 514 Voda CaraLea a stat un timp la Pisa gi de acolo a

tzeaut in Gracia, uncle a trait pane la adanci hatt:lete, uitand cu desavargire legaturile lui cu
Tara-Romaneasca, degi aici avea o multime de rude,
urmagi de-ai lui, ca scriitorul de istorie D.C.Ceragea, traiesc Inca aici. Familia yutu s'a imp&tit far intro Verne noastre ci patria eliberata.
Leuaturi de acestea s'au pastrat,Insa o intelegore dela un Stat national la alt Stet national,
de la poporul din cutare Stat national la poporul
din alt Stat national, aceasta nu s'a mai putut face, gi de aici, deriVa lucruri in adevar regreta'bile, care aunt o piedica gi pentru o intelegere
in politica, aca ca intro vecini, intro oameLi cari loouiesc pe aceiagi parte a hartii Europei.
Iota not avem in momentul de rata douti pacte:
t.L, I cu Lica Intele6ere gi un altul cu tots. Bal-

ranicii, gi cu Turcii, - dar ce gtim not de lite-

ratara turceasca gi ce gtiu Turcii de literatura

romaneasca, ce cunogtinte avem unii gi altii despre trecutul nostru, despre viata noastre politica,
despre interesele care pleats de acolo? Sau, in
tovaT541a aceasta balcanica 9i cu Grecii, ce gtim
roi despre actuala literature greceasca? La Ate,
cunt o multime de studenti Romani cari invata
eologia, pentru ca este prejudecata aceasta ca

u se poate invata teologia ortodoxa mai

bine decat is :tenet acegti tiparesc ci tese desicaiali

-515 -

pre subiecte teologice In limba greceauca, dar

Grecii ar -putea foarte bine sa intrebuittempe csviva dintre studentii acegtia, oamepi do oarecari
varste, invaVati.gi de talent, cari vor esc yi
grecegte, ca sa face piste conferinte -cu p i ire
la poporul romaresc, la literature romaneeJca, la
datinile cars sunt comune intre Greci gi noi, dar
niciodata nu s'a gandit rimeni le Universitetea
din Atena pentru un astfel de lucru. imvem tot telul de societati de editura, dar nu s'a gandit ni
meni sa,presinte o antologie de literature poetics sau plosaica a Grecilor din timpurile noastre.
Not suntem in aceasta Mica Intelegere, dar nu ne
intelegem catug de putin cu barbii eau cu Grecii;
in domeniul litereturii nu avem o antologie, o
crestomatie sarbeasca ier pentru ,erni ceia ce I,
cem not este total necunoscut.
Dupe stabilirpu Statelor nationelu, d4 inn..

turarea acestei suprematii spirituale gi economice gi bieericegti a Grecilor, popoarele de aici gt1

ramas deci du desavargire osebite, de gi aveau

dote& lucruri comunp: intaiu ceiace results din
chiar harta for actuala, din drumurile care o strabat, din porturile catre care se merge, dil to a
atmosfera aceastq economics, iar, pd de alts ja te,
tot ceia ce vine dintr'un trecut comun, care u.
scrie prost de fie care din aceste jopoare fiind-

- 516 al nu cunoso limba celorlalte. ileum, din fericire,

a apdrut eel dintdiu fenomen al unui om care gtie

toate limbile Peninsulei Balcanice-, nu gtiu daca
gi turcegti, telnarul profesor Laskaris, care are o

putint6 de adaptabilitate f6ra plreche, care a putut sa indrepte gi cunogtintile noastre in ce privegte mitropolia Moldovei in secolul al XV-lea ,
a publicat o tesa la Belgrad, despre nigte princese bizantina gi s'a grdbit sa dea Bulgarilor un
studiu asupra unui document vechiu bulgti-Jesc care
in sfargit, a f6cut sa apara acum o cercetare foarte interesantA despre legdturilc, dintre Greci gi
barbi in.epoca lui Caragheorghe gi dupgi el, pumai
at Sarbii in cea mai mare parte nu vor putea-eeti
aceasta lucrare, aga ,de intaresant6 a d-lui Laskaris, fiindca ei nu gtiu grecegte.
Era prim urmare, pe de o -partetaceasta viata
coirun6 economics la care de vole de nevoie participdm cu totii, gi, cand nationalismul a devenit
mai inbust, mai a6resiv, a Post foarte rau,fiindc&
a suferit fie care din aceste economic nat,ionale.
lntr'o conferinta mai veche pe care am tinut-o la
Faris, am spus cat de male este pLicatul de a tdia
pentru motile de nati.,nalis drumurile cele marl
ca
strdbat Pe'insula-Balcaniod, gi, nu numai ca
fiecare dintre Loi suf ere de aceasta, dar marii

- 517 producatori, marii negustori din Europa centrals gi

anuseanat pot foarte bine, la 6 viitoare revisuire
a statului .6uropei

sa ne indatoreasca sift nu in-

chide cu vdmile gi sistemul nostru protectionist,

anuinite drumuri, cu atat mai mult, cu cat dela

tratatele din Viena drumurile dd apat hinul gi Dunareat sunt supuse la un rezim general european
gi intrebarea este: de ce cand este vorba de un
drum a uscat, sd nu se is aceleagi masuri care se
iau in ce privegte drumurile pe apa ? In general
se poate spume un lucru: un drum este mai ales al
aceluia care it intrebuinteazd mai mult; prim urmare Sarbiit Bulgarii, Romanii pot sa alba Dunareat dar , dacd pavilionul for se vede In mai mica masua decat pavilionul altora de mai departe
gi dace. mArfurile for sunt mult mai putine de cat

mdrfurile altora acei care trimet corabille gi fec

sa circule marfurile au an cuvant de spus.
Toate popoarele acesLea care se constitaiserd
in State rationale, aveau legaturi, pentru unit
foarte umilitoare gi dureroase, taindu-li in carnet
iar pentru alVii numai jenante, suparatoare pentru
o mandie mai rafinatA cu Imperiul Otoman, care
nimeni nu prevedea ca se va transforma

intr'un

aga de viguros Stat naVionall ca acela al d-lui

Ata TUrk, dar Imperiul pe vremea aceasta era ip
plind decddere. Pe not na supara faptul ca Dornnul

roman qra vasal. A trebuit prestigiul lui Cuza-Alodki, prestit,ita lai personal gi farmecul personali-

tdVii lui cu totul deosebite, - o adevdratd mind-

no Cum dintr'un baler scdpdtat, dintr'un cartofor

vest it-, dintr'un om cu o educatie foarte Ancom-rsldcti s'a nutut ajunge la aceasta demnitate, ].a

aur(Arl;a aproape maiestate domneascd, au trebuit

Ansugirile lui personale pentru a fi primit la

Constantinopol cum se cuvinia. Dupd concepVia tarceascd, el venia s se Inchine inaintea Impdratului gi "sa sdrute poan hainet lui", awe el a fast
primit intocmai ca un point independent gi, chiar
in ce privegte comparatia iptre primirea lui CuzaVodd gi a lui Carol I-iu mai tarzia,.este o deosebire cu totul in favoarea lui Cuza. Carol I-iu a
Lost primit foarte bine la constantinopol, insd
in calitatea lui de Hohenzollern, de print german,
nu In aceia de Domn roman gi el nar fi trebuit sa
se foloseased de calitatea pe care i.-o adea originea sa, ci calitatea de on roman trebuia sa
se impund, cum o Mouse inainte de aceasta Cuza,

Vodd.

Noi pldteam tribat gi pe ling& aceasta , in

mintea unora dintre Turd pand foarte tarzLi umblau nicte tdei cu desdvaxgire absurde, nebune,
In ce no privegteo Am pomenit de aga-numitul tan-

- 519 zimat, adeca reforma turceasca a color t ei Aali,

Re*id gi Fuad, cars voiau sa intemeiese un Imperid turcesc cum era Imperial frances al lui Vapoleon al III-lea, un Imperiu avfind o capitala, fara
nisi o situdVie in adevar deosebita a provincillor,
intru ,are bine voiau sa ne puiegi pe noi, aga ca

pe vremea lui Voda Ltirbei, se dadeau ordine domnului muntean gi moldovean cum bTar fi dat oricarui valia; oricarui Avernator de provincie turceasca. Iar, cand, la 1876, Turcii au votat o ConstituVie, in Constitu-4a aceasta eram cupringi gi not,
cu Carol I-iu, care fLcea parte dintrengefii provinciilor privilegiate". $i a fort candva gi o propunere sa Be organiseze Imperiul otoman pe base noi
gi sa fim fat& de Imperiul dela Constantinopol in
situ4ia in care era regele Bavariei faVA de tegele Prusiei, ajuns la 1871 Imparat german, un proect
care sta discuta diplomatic , dar pe care noi firegte Cu nu l'am primit.
Pe de alta parte, dincolo de Dunare se pastrau
vechile leaturi In Statul sarbesc pe care 1-am
lasat in raomentul cand Dilog facea alts politica
decat a lui Caragheor6he, cand faced pe page crec7
tint cand simula cea mai deplina reverenVa faVa de
Sultan, tea mai perfecta solidarit.tte cu interesele imperiu141 ci cerea numai sa -se mai dea *i alto provincii sups obladuirea lui, cum se dadeau

- 520 -

pand atunci supt obldduirea unui pagd . y i felul

acesta de a cugeta gi lucra al arbilor a durat pg.
n& tarziu, pan& in 1876, nand Milan, urmagul lui
Milog a inceput prin a mere Sultanului sd-i incredinteze Bosnia ci Hertegovina, spunand 06 dacd i
se Incredinteazd lui, ele nu se desfac din Imperiul otoman; Imperiul ax avea tot interesul sd-i
incredinteze aceste provincii asupra Carola avea
un drept pational.
In ce privegte pe Grad., situatia fats de
Im ariul otoman era aproape de nesustinut,fiindca
Statul grecesc fusese admis dupd o lung& impotrivire. Erau principiile Sfintei ...liante care se opu-

neau la favorisarea unor rebeli imPotriva Suveranului lor, gi, Sultanul fiind suveran, Gtecii nicte
rebeli, Europa, sprijinitd pe basa Sfintei Allan-

te, nu putea fi pentru acegti rasculati; opinia public& eta pentru danvii, dar diplomatii gi suveranii nu puteau s& faCp. acelagi lucxu. De aceia,cand
s'a vAzut ca trebuie totuc un Stat grecesc, s'a
autat ca acest Stat s& fie cat de modest ca sel nu
fie o amenintare pentru integritatea Imperiului
Otoman, la care tineau aga mult Englesil, pe care
o favorisau gi Austriecii, dap& ce vAzuserd ca nu
pot staulge din Statul acesta provinciile cari 11
conveniau. S'a creat astfel o Greclaridiculd, care cuprindea Moreea, Acarnania, Etolia, Beotia,

- 521 -

Atica. tot ce era deasupra: Tesalia, Lpirul, ha-

cedonia, La mai vorbim de Constantinopol, ram5neau in nana Turcilor.

Qrecii aveau of ceva
insole- la inceput nu Insulele Iorice, care erau
englezeoti- in Arhipelag, dar blocul acesta insular de lansa Asia Mica, Chios ,Lemnos, au ramas
turcegti , of unele din dansele gi pang acum, iar
insula Cipru, pe care pe urea au luat-o Englesii,

nici marea Insala Creta nu aparVineau Ltatului

grecesc.

Grecii erau crescuti ins& intro teorie care

of acum stapaneote sufletele for gi care face ca
invatamantul secundar- of cel pripar, dar mai ales
cel secundar - sa se sprijine pe limba clasica
gcolarii trebuind sa interpreteze autori de o greutate excepVionala, ca Eschil,Euripide, Sofocle,
ba chiar pe cel mai greu dintre toVi scriitorii
grecegti, plin de alusii la mitologie, Eindar,
gi sa invete foarte bine of toata istoria veche
oi istoria Imperiului bizantiz, fiindca ele suet
socotite ca facand parte din istoria nationals.
Dar va puteti inchipui cat atunci cand in ocoal6
este pregatit cineva aga, el nu poate sal se gam,
deascela alta decat la mutarea botarelor; ii trebuie Grecia completa, toata Grecia clasica oi Constantinopolul. , capitala Imperiului bizantin ca oi

- 522 -

influenta exercitatg de noul popor Lrecesc asupa

regiunilor uncle s'a intins odinioarg influenta poporului elenic. i. aLd s'a inaugurat le cetatea
universitarg din _Earls un pavilion grecesc, bn Cree
de foarte mare talent, care a fost gi profesor de
Universitate in Franta, d. Politic, a tinut un discurs in care a vorbit de tole doug natiuni Carl au
condus spiritul omenirii dealungul mileniilor: na-.
tianea trances& gi natiunea greceascg.
Grecii nu visau de altceva decgt de crearea Eladei celei marl, aceasta era ideia for Lea mare,
ume6ali ideea ", pentru care generatii intre6i erau
gata sg scrie, sa tin& discursuri, eventual gi sa
cheltuiascg gi, in momente extraordinare, dacg se
cerea numai decgt , ea se gi lupte. latg care era
prin urmare situatia In Peninsula Balcanieg intro
1859 gi 1866.
Acum evident c& Grecii stg_teau destal de rgu,
finante publice erau foarte slabe la un popor rgspandit in toatg lumea gi care -$i are aceasta foarte mare insugire ca orice Grec care face avere in
orice parte a lumii se simte dator s consacre o
parte din aceasta aver pentru institutiile de acasg, din care caus& ei-musee pe care not nu le avem,
in clgdiri fgcute anume pentru aceasta. Dar finanto publice slabe, o administratie detestabilg, o

-523
lapta de partide cumplitai Capo d' Istria, pregedin

tele fusese amorat de nigte dagmani personli pi

lui la iegirea din biserica, regale Othon o4ducea
- turburari, atacuri prin ziare gi
oarte grail
la sfargit a font silit sa abdice In fata uneia
din manifesta#ile militare, de ap& gi uscat, aga
de obignuite in Grecia, gi el,un om extrem de bland
a iubit pe Greci gi mai departe, purtand cu place
re portul national braces ca gi Crumoasa regina
Amalia,sotia lui; retras in Germania, el a 16sat
prin testament sd1 Ingroape in costumul national
grecesc gi aca sta suet pamant, agteptand o restau
ratie pe lumea cealalta.
Supt raportul militar flQta era nelndestull
toare , de gi Grecii sunt nigte merinari aga de ex
perimentati gi degi flota comerciala 6receasca inarmandu7se aruncese in aier galerele Sultanului, ju
cAnd un rol aca de important in migcarea dela 182130; armata greceascd de uscat avea o importanta
foarte reletiva. Nu era ce trebuia pentru doritul
asalt contra Grecilor.
In ce privegteLpe uarbi, acectia se pregatise
r de rgsboi in chipul cel mai srios, cam se pu
tea actepta de la u Cara areia ii place a lupta,
potrivit cu un trecut glorificat in cdntecele po
pulare pe care pe vremea ac9ia le gtia mai toata

- 524 -

lumea gi pe pare le cantau guzlarii. Li aveau, mai

ales dupl moartea. lui Milog gi dup& disparitia fiu-

lui lui cel d'intau, dup& suirea pe tron a lui Mihail, o armat& capa121151 de a impune in adevgx res-

pect, cu o turatorie de tunuri la Craguievat, gi

not comandam tunuri pe vremea lui Cuza-Vod6 acolo.
Armata for era gi o armata popular& la care era chemat sal participe oricine, gi ea statea gata de lupt6 in orice moment. Pe 18110 aceasta Sarbii in aceasta vreme aveau legAturi foarte pretioase cu Munten egrul.

In Muntenegru era pe atunci print cineva, care

a' trait pan& in zilele noastre gi care era, in acelagi timp, gi un represintant al literaturii lugoslave, scriind un poem foaite cunoscut, Nicolaie
I-iu can Nichita. Nichita, care era tanar gi care
pe vremea aceasta se int6legea ca tiind chemat pen.
tru a colabora la unitatea iugoslavii, se exprima,
cum se poate vedea din cutare rapprt rom&neasc pe
care l'am cuprins in corespondenta diplomatic& a
.

regelui Carol I-iu, c& Mi,hail Ware decot s& malizeze unirea jugoslav& i atunci el va fi'bucurcp
s& plzeascii In calitate de eentinel& la pOrtile
palatului din Belgrad.
Bulgarii, in momentul acela, pecrez&nd ea ar latea intemeia un gtat- al lot- literatura bulgara

525
istorica a Inceput la Braila cu Marin Drinov gi
atatia invaVati bulgari s'au format In medial de

la Bucuregti, unii dintre danrii venind din coloniile bulgaregti din Basarabia de Sud; ba gi profesomi de Universitate erau dintre Bulgarii ace,..
tia dela Bolgrad prim Racovschi cel vechiu, o figura foarte nobilat care a tipgrit la Belgrad un
ziar "Lebada Dungrii", intelegeau sa fete& un Stat
iugoslav impreunti cu Bulbarii

i rezemandu-se pe

prietenia noastrl.
Atunci sta. format ideia, care n'a putut fi
realisat a, a unei cruciate in Sud-Estul Europei;
toti cregtinii s'ar fi ridicat Impotriva urmelof,
mai importante sau mai putin importante, de sta.panire turceascii ; not am fi capatat independen-

arbii ar fi luat Bosnia gi HerVegovina, Earbia Vecto, parte din Macedonia, ei s'ar fi unit
cu piirtile'bulgriregtig'iar 0.011 ideia s'ar fi
realisat gi pilnA in coasta Asiei Yici an fi fott
o Gracie In hotare mai Intinee.
Intre Cuza-Vodk gi Mihail a fost ci In 1868
o'imtelegere secrets de care s'a vorbit de mai
multe ori, dar nici odata chcstiunea aceasta nu
este elucidate pe deplin, In archival s1rbegti
este un text, insil la not arbivelt lui Cuza Voda
s'au impragtiat aca IncAt nu avem gi not ceva In
-p.,

- 526 legatura cu aceasta intelegere, dar in rapoartele publicate de mine in CorAmInndenta 111i Carol
I.iu,
se gdsepte un material extrem Le pretios
pentru aceasta epocd.
De la Greci a venit intriun moment printul Ip-

silanti care se cobora din Domnii dela noi pi din

revolutionarii dela 1821, pi acest mare senior,
om extrem de distins, bucurandu-se de o situatie
foarte mare in Grecia, fusese trimis de acolo pentru a se intelege cu noi; dar aceasta era dupes
Cuza-ti odd, la inceputul domniei lui Carol I-iu,
care a trimis la plimbare pe printul Ipsilanti.
Dar legdturi cu Cuza -Voda nu aratd sd fi existat. Yi in ce privepte pe \Bulgaris, retragerea for
la noi, pregdtirea pentru revolutia liberatoare,
sunt mai mult din Domnia lui Carol I-iu detest a
lui Cuza-Vodd , pi, explicatia este foarte ugoa-

fiindcd pe vremea lui Cuza-Vodd nu erau la putere liberalii "ropiin, mazzinienii , Ion Brdtianu, Rosetti, etc., dar mipcarea bulgdreasca a Lost
sprijinita inainte de toate de acepti liberali pi
Brdtianu a Lost pi atacat pentru aceasta, dar el
ipi pldtia astLel o datorie fates de inspiratia
lui de tinerete,lupta pentru libertatea tuturor
popoarelor. Dacd invasiile. in Turcia care se inter.
caserd pe vremea lui Alexandru Chica au Lott rerat

-527primate cu armata care a tras asupra revoluVionarilor de la Braila gi invasiile nu s'au mai raretat o bucata de vreme, ele vor fi reluate dupa
1870.

Iata ce trebuia spus fie gi numai In liniile

acestea de un caracter aga de general cu privire la
situatia care se crease dupa, intemeerea Statelor
naVionale gi tnirea Prir.cipatelor sapt Cuza-Voda.
Problema se va presinta intrlun chip cu mult
deosebit data cu introducerea dinastiei straine
gi a lebaturilor in Lpus ale acestei dinustii. Tot
atunci se va vedea atitudinea lui Napoleon al III lea feta de tarile noastre gi lebaturile noastre
cu sistemul lui, fiindca din acest sistem a lui a
rezultat gi instalarea dinastiei la noi, caci ea
IngaduinVa,
n'a vault cu pprijintl Yrusiei, cu
larga toleranta ci chiar cu concursul Imperiului
napoleonean.

ip

-528
Politiba Romaniei su t Carol I and la
rdzboiul pentru independents.
..stzi rdmane s& va infaitigez origina r5zboiului din 1877-78,caracterul acestui rAzboiu gi
legaturileaceeda._ le-a avut cu lumea inconjuratoare,

ceia ce in acest razboiu a avut legatur& cu politica General& a Europei,rdmanand ca data viltoare s&
vedem gi ce sta intamplat cu chestiunile pe care
r&zboiul din 1877-78 nu le-a rezolvat,sau le-a rezolvat in necunogtintd de causA, aga incatoolutia
fiind o jumatate de solutie, a Lost mai rea decat
nicio solutie, pentrucd aceasta insamn& agteptarea
unei solutii,cand ii vine vremea, pe cand jumatate
de solutie, impiedec& pe aceia cari supt presiunea
imprejurdrilor vor fi chemati s& se ocupe din nou
de aceiagi chestiune.
Am ardtat care era situatia noastr& tat& de
Imperiul otoman, care se afla supt ideile tanzimatului,prin urmare se considera ca un singurh,Stat,
iar not faceam parte din"provincille privilegiate"
gi Domnul nostru - "Domnitorul" cum se zise stint
influenta francesul- "prince reiGnant", ca s& deocebeasca pe Carol I--.0 de imaintagii lui - trebuia
sd lei

anumite angajemente pe care Cuza-Vcd4 nu

- 529 le -ar fi luat 1.a inceput. Cuza a avut o singur& da-

ta un conflict cu Imperiul otoman, atunci candola

1865, fuseser& tulbur&rile la Bucuregti provocateele
nerfild&toarea opozitie rogie, libera15., care la, inceput nu s'a intitulat liberal& gi Inca mai putin
liberal - national..

Fusese partidul revolutionar,cat erau emibranVii la Paris, dar pe tam& Ion Britianu a declarat
in timpul.Domniei lui Cuza -Vod4 chi ei sant partid
conservator, omul de stanga fiind Cuza. Fuseserii
tulbur6ri la Bucuregti ci, atunci, cum era gi o
opozitie boiereasc&,ea s'a adresat 14 Poartli gi Marele Vizir,unul din gefii tanzimatului AalI,care a
avut un rol foarte Insemnat in pacificarea insulei
Creta, a-crezut c& poate face observatii lui Cuza
care a raspuns in termini pe care la inceputul do_a_
niei sale Carol I nu ar fi indeiznit sa-i introbuinVezettermini de o inalt& demnitate nationals.
Actele privitoare la Domnia lui Carol I au
fost stranse cu mult devotanent de Dimitrie Cturd,
za Intro publicatie romaneascAtiu mai multe volume gi, pe larg& aceasta, el..a cauLatt, tocmai ca sa
fac& pl&cere lui Carol I-iu, s& dea o form& trances& care este mai ucor de intrebuinVat.DoLumentele in ce privegte pe Cuza-Vodd care a c5zut
gi
cine a c&zut nu are prieteni sau are prietcni num$4, dap& ce acel care a vault In locul lui, face

Paso.34 Istorie

prof.N.Iorga

- 530 anume gregeli; atunci se recunoso insugirile celui

dinairte, - au .fost adunate de mine scum treizeci
de ani intro brogur6 foarte modesty cuprinzand:
"Atte,Scrisori gi Proclamatii D.
Devi ps vremea lui Cuza,raporturile cu Turcii

era pline de demnitate din partea noastr6 ci orice

incercare d -a ne scIdea, de-a de mill a Intampinat din partea celui d'intaiu Domn al Romaniei unite o respinc,ere care putea sa Insemne intrfadevar
o lectie pentru Turci, cars ntau recidivat dui:4
i6spunsul primit. Dar, Carol I duc&ndu-se la Constantinopol ci fiind foarte bine primit acolo,Ins6
ca prin prusian, nu ca Domn al nostru, a trebuit
sa facii anuLaite concesii; a Post silit 86 discute
asupra dreptului nostru de a Linea o armata gi de

a incheia conventii comerciale, de a avea o moneta

gi o decors:0.e a noastra. Prin =mare, toate domeniile care tocmai cautam sift avem o situatie nouK,
a Romaniei, tocmai domeniile acestea ni el au tagdduite teonetic de Turci. Bine inteles ne -am trout
mai mult eau mai putin de aceste indatoriritdar
desigur c6 lucrul cel mai cnest este sfi nu se lea
indatoriril
este mai bine sa se Int&mpine'anumite greut&ti intr,un anune moment, decat sa se lea
indatoriri De care e LoC:reAt cineva de a doua zi
s6 13 cAxe, p ntru ca aceastift alcare de datorie
trece dintr/un dom niu intr'altul ci se desprird2
;

- 531 o intreagd societate a face aga iar societatea mu

mai are niciun fel de basA morald. S'a intarit Carol I, lagArul turcesc care se Vicuse dincolo de Dumare pentru a ndvali dacA n'am fi consimVit la anume
concesii, s'a imprdstiat, gi Romania a putut sa incheie conventia cu Austria, ddundtoare pentru noi,
dar care din punctl de vedere al afirmaxii drepturilor pe care be aveam de a tncheia convenVii,fdra indoiald cd a insemnat un foarte mare succes. S'a mete
mai departe aga, sprijinindu-se pe Napoleon III care
binecuvintase venires lui Carol de Hohenzollern la
noi.,Politica romaneased a mers aStfel, pe o singurd linie pilnd la cdderea Imperiului frances inlocuit
printr'o republicA,cdreia ii lipsia cu desdvargire
prestigiul gi care era aca de pericliatik tainteriol
incat nu avea nici mdcar curajul sa incerce a -cl ex-

prima p parere.
Trebuie sd adaog insd pentru a fi drept, gi

atunci cand figura lui Carol I se care a fi puVintel scazutd, Ca in sufletul lui pan& la cdderea lui
Napoleon III a Post o continua lupta: lupta intre
datoria pe care o avea fatA de Impdxatul Franceallot
gi. intre accia ce era in sufletul lui ca nationta.
list german. Pentru ca el era la Inceput nationalist German Qi din causa aceasta nta putut ea fact
o cdsdtorie pe care a dorit-o aca de mult, gi dupd

- 532 care a suspinat mai multa vrenie, mergand" in razboiul -pruso-danez cu dorinVa sa-1 intalneascd un

glonte: e vorba de casatcria cu primcipesa An Murat, care a trait multi vreme, cars s'a mdrit'at -Cu

de Iouchy gi a murit acum vre-o treizeci de ani,

abia, era una din ecuikele cele mai frumoase gi
mai elegante din grupul care incunjara Iotdeauna
pe Plana imperial& care era Imparateasa Augenia.
I s'a cerut nentru a se face aceasta casatorie ca
el sa-gi pardseasca legaturile cu armata prusiand,
gi , gi el a refuzat -* apoi sa se ageze in Frana col care se cobora,totugi din familiile'Beauharnais gi Eurat, n'a admis sal se ageze intro Vara,
care totugi Inca nu intrase ca Cara lui.
ColespondenVa pe care a continuat sic poarte
Carol I cu batal sau priniiul Carol Anton, un on de
o mare inVelepciune i. de o vasty experienVd,incotro iI indrepta inima, dar imprejurarile ii ardtau
druniul de care nu se putea desparVi /Dana la cade-

rea Imperiulul in ce privegte asigurarea Stat'ilui

2611 gi a situaVi,3i sale in acest Stat. 0,,inchetend lectia trecuta, eu spaneam CO_ trcbue sa se fi-

zeze un ternen de separaVie atunci, la caderea Imperiul:i tzances,Dentrl 05. aceasta insarana i 0
noun Lring.a20

r, rata europeanA

i insamna gi alt-

o:Ara, o sarie de tAlbura=ii in Balcani gi tulburari-

-5 :5 -

le octbta diL Balcc.ni v, trebui s6 le examingm Intdiu-ca_

bc*

vedem cuii au this la necesitatea unui raz-

-rntru 'esf,c..rca Imperizlui otoman Vii, pe urmg

In p-ca6ir.a qi conducLrea acectui razbolutcare a
font si.matla inaug i cum am Je4it not din acest
Tu_ZO01I ale Garai urmai so 1,or vedea pe urma.
In x,sicari s'a intamplat la 1868 un lucruoprizen In hoc -).Altru mai mult& vreme a maxilor planuri
pe oax le formasera Sarbii gi pe care le represint4 acel atEt-de eterg1J, de inspire:4 gi de patriotic st4anitor care era printul Mihail:kilos Obrenovlci pgrasise tronul, fusese inlocuit o bucata de
vrs:, le Alexandru Cara6heo4ghevici strabunul actualului rege copil din Belgrad, Murind Milog, dispariind Inca fiind in viataLilogs,fiul lui,Milan,kihail
a heat trsInul pe care 1-a pastrat mai multi ant de
mile, depna ce a fost inlaturat printr'un asasinat,de
anume pesDane in lediturd cu CarabheorLhevici.A.
fost gi un promo foarte neplacut pentru printul
A1exaidru,care era refugiat in monarhia vecina,pro ces care s'a terminat supt anumite influente oficiale, printr'o sentintd favorabila acusatului,dar ce,-;
va se pare cg a fost. Erau doua dinastii rivale care int ebuinteu una impotriva alteia toate armele,
si, in situatii de acestea, and este o anume stare
de spirit, ajun,_e un cuvant care se poate Intelege
in doug foluri pentru ca imediat actiunea criminal6

- 534 sd piece. Prin urmare Mihail a murit gi in locul lui

a venit tdnarul Milan, care -ui fdcea studiile in

Fianta gi spuneam cat de mult Milan a fost impiedecat prin varsta lui de a exercita prerogativele
regale, aratam cum a fort o regent& conducerea fiind
a lui Ristici. Se cunoagte foarte bine situatia din
Serbia, atunci, prin anumite rapoarte date de mine
in "Corespondents. lui Carol I " ci printr'un report
foarte intins a lui Teodor Vacdrescu care a Lost
represintantul toman la Belgrad: a apdrut intr'o
brogurd deosebitajegitd.pe timpul rdzboiului.Natural ca, liniile ibenerale se pot vedea gi in cartea

mea romaneasca : "Politica externs a lui Carol I",

sprijinitd pe materialul dela Ministeriul Afacerilor strainet care s'a salvat prin faptul ca a Yost
publicat de mine, &del originalele trecute in Rusia,
in timpul rdzboiului, au dispdrut.
Chian pe vremea acestei regente, aspiratiile
Sarbilor s'au desvoltat Vara frau, aspiratii ea.
tre Sdrbia veche, catre Macedonia, planurile mer-

gind gi mai departe decit at&ta: Dalmatia,unirea

cu Croatia, cu Slovenia, toate lucrurile acestea
care s'au realizat in timpurile noastre . Dar in
acel timp al regentei sentimentul iredentist s'a
desvoltat foarte puternic in Serbia. Trebuie sd recunoagtem eh nivelul presei sdrbegti din aceasta
vreme a Post foarte inalt gi nobiI. Noi nu avem
obiceiul, as adundm articole esentiale din pr.esd,

- 535 care formeazg, cel puffin in aceiagi mgsura ca o co.

rBspondertg dlplomaticg, una din basele pentru
scrie=ea istoriei. Diplomatul e foarte cleseori un
om tgnar, fgrg experientg, ba poate sa fie ci un
om de o oarecare varst& gi cu multa experienta,
dar putin inzestratpdar intro gazetari se intalnese' mai ales la natiunile in curs de desvoltare
cum erau gi Sgxbii , fruntagi ai gandirii,oameni
impodobiti cu toate darurile literare care scriu
articole de directie, Sx la noi, cand am ajuns la
un oarecare grad,dar la inceput totul se gasegte in
ziar aca inoat intr'o anumitg epociA ziarele au o
importantg epocalg, gi cea mai mica noutate din
ziare Inc& trebuie culeasg gi intrebuintatd.airbil
aveau o pres6 excelentd gi spiritul national admi.
rabil de care au dat dovadd in timpul rdzbolului,
se datoregte inainte de toate prase/. Nu erau multe
ziare sarbegti, dar aceste ziare erau foarte onest
scrise, cu convingerea adancg gi intr'o forma literary foarte impresionantg,Dacg pune cineva algturi
ce se tipgrea in "Romdnul " a lai Rosetti, temperament de visgtor , romantic, talent literar cu to
tul aproximativ ci farce multe idei, repetandu-se,

cdz&nd in acel verbiaj al rogilor,,de care fg a multd ostenealg a Mout atata haz Carageale in "bioap.
tea furtunoasg" el se indreapta impotriva"Romanu..__
lti" lui Rosetti gi Titired Inimd-Rea pleactt de-a

- 536 -

dreptul din randurile cetitorilor literatarii zilnice a lui Rosetti. Presa aceasta a adus un foarte
mare serviciu causei sarbcgti gi not o putem canoagte prin aceia chi agentul Rosaniei la Belbrad,
I.A.Cantacuzino, Alexandra Eturdza, un Catariu,
Radu Ionespu, cancelarul Probasca, de origine cechoslovacd, aveau obiceiul de a adiugi la rapoartele for gi extrase din presa sdrbeascd, extrase;
traduse, aga incat in volumul mieu trances denprz
politica lui Carol I se intanesc elements de acestea.

Cand s'a serbat majoritatea lui Milan s' au fa-

cut invitatii gi pentru comuiele din Austro-Untaria care se gdsiau de parte& eealaltd gi inscriptii
care se puteau ceti atunci erau o provocare pentru
Austro-Ungaria, Relatiile Cu Austio-Ungaria erau

peste mdsurd de rale inc&t, intxtur moment, cand

la 1874, Francisc Iosif, a volt ea infiga aici in
Orient steagul cu pajara cealaltd, catolicd,apu,
sand latind ci a facut o alftorie pompoasd in
Marea Adriatic& pentru a se face vdzut de aces ca
re puteau fi viitorii lui supugi, n'a fost represintantitl lui Milan, pe cand agentul de la Bel brad
a lui Carol I a fost primit foarte simpatic,gi a
fost acoperit de laude printul Iichita al Muntenegralui pe care Austro-Un0aria it opunea celui de

- 537 la Belgrad 1') in cicada UDo )! anumite legatari cari

Lxistaserd intre Sarbi *I Muntenabreni gi care is

case pe Nichita sa declare ca el Vine age. de mult
1ZYS2e-PLavietunits incat este Bata sa stea de
santinela inaintea palatului lui Milan.In acelagi
timp, interesele sarbegti cu interesele Ungariei
se ciouniau in
la care trebue
in legaturd cu
aceste cuvinte

Bosnia *i Hertegovina, cu privire

sa se spuna neapilrat cateva cuvinte
o situatie mai veche, pentruca far&
este foarte greu.s6 se judece co s'a

petrecut cu ocasia rascoalei acestei provincii.

De multi vreme Bosniecii ci artegovinenii
erau adanc nemultumiti din causa sistemului de imposite ca gi din causa unor anumite abusuri adminis-

trative, dar inainte de toate ei erau siLAri cd

puteau sa capete bani gi armedin partea vecinilor
d.3 supt stapanirea austriaca: elementele slave din
Dalmatia
s'a intamplat chiar ca in ajunul razboillui intre Srbi gi Turci sa se gaseased acolo
un general, Rodici, care el insugi era Slav,prin
urmare transporturile acestea veniau regulat. Si
in timpul care precede razboiul Crimeii gi in timpul care precede razboiul din 1877- 73 au intrat
bani gi arse ps, calea aceasta a Dalmatiei, prim
;

17

V.Iorga: "Corespondance dip'lomatique de Charles

I - &re " pag.338-41.

- 538 ofiterii gi functionarii slavi, numerogi,cari se

gasiau in aceasta regiune.
Rolul Austriei de atatatoare de rascoale in
Balcani se int&lnegte la ambele date. Desigur ca
razboiul Crimeii a Post provocat de foarte multe
motive: de dorinta lui Napoleon III de-a ardta ce
este Franta noud, de-a gterge urmele infrancerii lui.
Napoleon I-iu, de-a pedepsi Rusia, apoi din causa
dorintii Angliei de-a pastra integritatea Imperiului otoman gi de a-i apara, din causa cutdrui represintant al Anglisi la Constantinopol,care a Lost
cel mai convins luptator pentru drepturile turcegtit
dar acest rdzboi al Crimeii a Lost determinat gi
de anumite ciocniri intro atatatorii ruci pe de-o
parte, gi austrieci, pe de altd parte, in Peninsula Balcanica. De obiceiu razbolul Crimeii se presinta ea resultand dintr'o anumita actiune grosolana a diplomatiei rusegti. S'a infatigat Mencicov
trimesul special al Tarului acolo, pentru a cere
Turoilor dreptul de protectie asupra tuturor cregtinilor ortodoxi din Imparatie pe bass tratatelor,
care nu prevedeau de loc acest lucru ci era imposibil pentru Sultan sa cedeze din acest punct de vedere gi s& introduce dreptul de suveranitate strain& asupra umei anumite categorii de locuitori ai
Imperiului.Mencicov a inttat in haina de stradd la
Sultan brusc&nd toate regulile etichetei; el intro-

- 539 buinta un limbagiu care nu se permitea gi, batand

din picior, anunta cd,dacd pand la cutare datd nu
se satisfac cererile Rusiei, el se stile in corabie
gi se duce , iar represintantul Angliei a spus
Turcilor: " lasati-1 sa se suie in corabie gi sa
se ducd pentru ca noi vom fi aici spre a vd apdra".
Trebuia sa mearga in acelaqi Bens gi Franta , care
avea de aparat drepturi seculare la Locurile Sfinte. Dar de obiceiu se uitd, gi, intr'un vechiu menoriu la Acadamia Romand am cautat sa ardt cat de
nedreaptd gi cat de neistoricd este aceasta uitare, ca intaile at&tdri au Post in Bosnia gi Hertegovine din partea diplomatiei austriece, gi prin.
tul de Leininben a venit la Constantinopol tot aga
cu mandat imperial cerand neaparat Sultanului sa
cedeze fat& de rdsculatii acegtia din Bosnia gi
Bertegovina.Apoi Austria a cautat sa profite de
razboiul Crimeii ocupand Principatele, cu gandul
de a nu pleca niciodatd de aici: ea a cautat sa
cagtige pe boleri, trimetandu-li pe generalul Coto
nini, care find Italian ar putea sa ctlgtibe spiritele la noi; la sfargitul relzboiului ea a incercat sa adune represintantii Puterilor belige.
rante la Viena unde s'a tinut o conferint& pre6a.
titoare inaintea Congresului pe care rapoleon III
1-a impus la Paris.

- 540 Austria nu ce rasa, ea era necontenit la 2.4nLB,

intreimintand tlaue imDrejl)rdrilo pentru ea sa ajurl.
gd la realisarea visului ei. D ac:evdrat cd la 1875
- 76 Vilna fusese silita de zece ani .56 inapartd cu
Budapesta, nu mai era unitatea de odinioard in co
priv4gte administratia, dar era , gi a fost 'rand
foarte tdrziu, o unitate in ce privegte armata, ca
gi represintarea in strdindtate. Se zicea: L,onarhie
dualistd, dar dualismul acesta era edesea numai un
mijloc de a unoe ochii '06nyurilor, mult mai patrioti decat inteligenti, care se ldsau invtxtiti mai
ugor de oamenii de la Vienalde un spirit resfargit
mai, fin . Forma era dualists, dar ers numai am-Lasedorul imperial al Austriei, numai axmata imperiald,
iar, in ce privegte lucrurile celelalte, posibilitatea de a discuta budgetul in delegatie cu reprosintantii unguri gi austrieci, Ungurii expand totdeauna ca suet nedreptdtiti gi pldtesc mai malt.
Dar diplomatia austriaa a stat necontenit la panda
cdutand sa cagtiGe in Oriont avantagii cat se poate
mai marl. Trecuse printrio mare. fried gi la 1859 .91
la 1866 crezand ca armatele noastxe ex putea el intre in Ardeal, unde erau agteptate grin satolp, romilnegti de acolo, care coceau placinte pentru dorobantii care vor yea. La 1866 era toomai sdhimbarea
Domnului gi Carol I a fost socotit de cdtre Austmieci ca vine Cu o insdrcinare do la Berlin ca sa

- 541 pregateasca o invasie militara care sal ajute razboiul Erusiei, nestiindu-se la inceput ca biruinta
va fi aga de ugoara gi de desavargita. Se cunoagte

povestea celei d'intai,calatorii a lui Carol I :

ochelarii fumurii, numele schimbat al printului de
Hohenzollern, spaima capitanului de corabie austriac in momentul cand a vazut pe represintanVii
guvernulut roman ca se inching inaintea pasagerului de clasa II-a sau a III-a. Dar nu s'a petrecut
nimic, ci, din notriva, Austria a avut in curand
satisfactia ca soul realm nu se apleaca spre uaia
de gi Carol I a trimis pe maregalul Filipescu la
Tar in 1874 ca sa-gi gaseasca un mijloc de inVale,
sere, de gi a foot gi lin plan de casatorie useasca a lui Carol I,care a mars la Livadia gi era
vorba ca tanarul Doan roman sa is in casatorie pe
o Mare Ducesa, ,'aria, cart; e insagi LaLa reginei
Laria.
Austria s'a folosit de dorinta pe care o avea
Domnul roman de-a dovedi ca poate sa incheie o
con4entie gi atunci ConvenVia aceasta do c,,mert
cu Austro-UnGaria, foarte criticata in pariamentul
romaneso s'a iscalit, gi Austro-Ungaria a avut un
indoit evantagiu: acela oa produsele industrlale
ale fabricllor austriece - nu poate fi vorba de
cele unguregti- au intrat cu gra2ada la noi,gi

- 542 de aici in Balcani $i pan& in Asia Mica

toate tarile din Rdsarit, fiind imbulzite cu produsele acestei industrii. Iar celdlalt avantagiu era ca prin
aceastd recunoastere a dreptului Romaniei de-a in.
cheia o conventie de comert not eram oarecun obli..
gati fat& de monarhia vecind, care ni facuse un mare serviciu, ridicand in felul acesta prestigiul
nostril.

Dal?, mai ales, din moment,ce cazuseImperiul

trances, not cdutam un razim, dat fiind ad despre

partea Rusiei nu eram asigurati - si s'a dovedit
pe urea, in rdzbolul din 1877 -78 ci chi= dupa ace ia ca nu puteam fi asigurati In Rusia continuend
anumite atitudini care trebuiau sa ne.facd a cduta
un sprijin alt undeva. Austria era condusd pe vremea aceia de cineva care nu apartinea atita origi nelor sale ungurestil di# clasa nobiliary ungureascd,in care aproape exclusiv ci nu IA poporul de
jos, a trait ideia politicd maghiard. Este vorba
de Andrb.ssy, care a fost mai mult un om al Vienei,

un prieten al Impdratesei Elisabeta, un om de orizont european, care , intr'un moment spunea unui
Litistru roman-care se plan ;ea de atitudinea primului Ministru ungar, a lui Coloman Tisza, tatal lui

Stefan Tisza din timpul rL3boiului care era un calyin de provincie cu capul petrificat si cu atitudini de o stangacie comics: " cdutati legaturi cu

- 543 Budapesta v& foloseso la ceva dumnevoastr&, dar

mai ales ii servesc lui Coloman Tisza gi Ungurilor

01 de acolo pentru ca ei cred ca lumea se ispr&vegte in pust& gi dincolo de pust& nu se mai 0segte mimic, iar, dac6 d-voastr& veti vent la Budapasta vor afla ca mai exist& oameni gi dincolo de
pusta.
Iat& cum considerat eloomul de capital&
european6 luorurile din tara lui r5mas& aga 115
urmA ca ideale gi ca metode. El a avut relatii
foarte bupe gi cu KoOlniceanu, gi acesta i-a trimes intrtun rand o scrisoare, care ar trebui s&
fie mai bine cunoscuta gi va fi, card ne vom e*Idi
sa adunam corespondenta acestui om de aga mare valoare, in care-i amintea ce a filcut gi el pentru
causa libertatii maghiar;? Acum ,in ce ne privegte pe noi, in politica aceasta intern i erau dou&
curente: unul liberal, represiLtat prin Rosetti
dar mai ales I.C.Brgtianu, era favorabil Bul6ati.
lox. Toat& migcarea facut& de Bulbari in domeniul
curat revolutionar a fost sprijinit& de Beitianu,
care nu data a fost denuntat gi, la Paris - nu-1
iertase Napoleon III pentru amestecul lui in outare
conspiratie in potriva lui - ca tulburator de pace
gi s'a cerut dela Paris schimbarea guilernalui liberal, acel scurt guvern,liberal de la inceputul

1T-Vezi in ale mole "Studii gi Docuolente",XVI.

- 544 -

Domniei lui Carol I ea sa revinA pe urmA liberalii

numai in 1876-77. Contra aciestui ourent, care era
bAnuit ca simpatia Rusiei - cola. ce nu era adevarat - gi folosind revolutiei europene generale dupa statutul lui Mazziti la care invitase Bratianu,
era curentul boiereso, al boierilor earl avusesera
de multa vreme legKturi cu Yiena unii dintre dangij
cu vechi titluri nobiliare care veniau dela monarlila vecina ( Contele Rosetti, Filipestii,Cantacuzinii aveau gi anumite embleme care li fusesera
date de Viena); VodA-Stirbei avuse feta de Austria
sentimentele cele mai buns pares la plecaciune, gi
lingusire. Doamna lui a pus s se facii gi un steag
aruit elementelor romanegti de aupt coroana Eabsburgilor; familiile boieregti4e la not umblau lacome dupa o casatorie In partea aceit, care sgt dea
dreptul fetelor for sa poarte marl titluri nobiliare. Aga Incat, cand la Bucurecti a ajuns s fie
gef de guvern beizadea Dimitrie Chica, fiul lui
Grigori Ghica de la 1822,atuncl, dupA anulaite sfa-turj. de la Berlin , care pregatea alianta Puterilor
Centrale, la cars s'a adaus tarziu, ;i sta lust
drumul Vienei Carol I. El avea dorinVa de-a fi
primit ca suveran,cea mai mare satisfacVie care i
se putea da lui era acea'La; de alttel el era c
imitaVie a lui Zapoleon III represibtAnd o forma
de imperialism in alcdtuirea lui sufleteasafi gi

- 545 ins'agi politica lui era marcat&

ca sa zicem aya,

cu a coroan& imperial& de imprumut. De la Viena s'a

spas: H va primim cu foarte mare placere, dal nu

a-ti face rau sa va opriti la Budapesta". Foi evitam cat puteam aceasta trecere pe acolot dar a tre.
buit BA o facem, gi s'a incercat a se face popular&
leg6tura aceasta mult inainte de alianta noastr6 cu
Tziplicia Y printr'o publicatie foarte frumos tipd,
rit& care se Imp6rVia gratis.
Va sa zits iat& ce era la Barbi gi iat& ce era

la noi. Dar de la o bucata de vreme au inceput agitatiile bulegresti in Balcani. Bulgarii trecuserk
prin mai multe Ease in ce privegte manifestarile
idealului for national. Trecuserg, intai prin rasa
de orbanizare religioasa, sprijinitii de Rusia,gi
au izbutit sg, capete exarhatultadeca s& nu mai fie
supugi patriaAului de Constantinopole, ci sg. aibg
nn patriarh slay gi pentru Macedonia. Mare success
pe care 1-au cagtigat grin aceia, c& s'au argtat,
cum cg aitfel ei se indreapt& sine Biserica romana.
Si la Romanii din Macedonia a Post, cu Aposbol 1614b&rit o intreaga perioadg in care c&lugarii trapcesi, foarte prieteni nou&I au incercat sa inteneieze o puternica sucursal& a Bisericii latine in

FaT-.

Istbrie,Frof.N.Ior3a.

- 546 -

Balcanijaarhatul s'a agezat la ConstantinOpol care

a fost de aci inainte centrul tut uror agitatiilor
bulearegti. Pe de altA parte, era noua literaturA
bulgAreascA, literature pe care o represinta gi un
Ivan Vasov cu vestitul lui roman: "Sub 414" gi acela
care mai terziu a fost Mitropolitul Clement gi el
*soul din cefii acestei migcAri, si Marin Drinov
care la Braila a inceput sa publice studii privitoare la vechiul Stat bulgaresc. Dar, de la o bucatA
de vreme s'a mars mai departo; bande se formeazA la
not gi trec Dunarea,iegind, de exemplu de pe cutare
vas austriac gi impuneau capitanului sA selopreasca'
in cutare loc gi acolo debarca, cu axmele pe care
be aveau ascunse in ba6aj, actiunea lox nu este
liositA de momenta aroice.
Atunci Turcii au incercat s. rezolve In felul
for problema bulgareasca. Refomae au fost introduse
in ceia co era vilaietul DunArii de del mai talentat
ci mai harnic dintre oamenii de Stat turci Midhat
paga pe mare, care a fost pe urmA disgratiat, trines
in Asia gi a murit acolo,acela care a recomandat
noului sultan Abdul Bamid sA introduch sistemul parlam nJar, care a dat !easel rezaltate mai curand haz-

Ili, reavand nicio seriozivate.

ntru a impiedec_ aianarile secrete ale Bulgarilor, case av an toatI,Infatigarea unor conspiratii,

547

s'a aV4Vat fanatismul populatiei turcesti gi mai

ales al acelor soldati de car-cter popular bag
buzucii cari erau inv4VaVi anume s cad asupra
crestinilor in orice imprejurari.Atunci s'au pro
dus macelurile bulOresti _pa care lea denunVat
Gladstone gi care au trezit intreaga opinie a lu
mii In potriva tiranilor, dugmanilor crestinilor.
An,lia hind o VarA aga de strgns legate de credin.
Va cregtina, era de ajuns sA se presinte opiniei
publice de acolo pagamul, deo parte, cregtinul
de alts, pentru ca opinia public& s4 Aite de poll.
tica indatinata care se sprijinia pe ideia into
gritatii Imperiului otoman. In felul acesta Europa
s'a 0:sit in 1876 inaintea razbolula pe care Mi
lan a trebuit sa-1 inceapti in potrilaa Turcilor,raz
boiu nenorocit pentru a cgrui ispravire s'a faout
un apel la PUteri, buouroase de 5.1tfel sa intervie.
Data fiind legatura noastra cu Serbia,calitatea
noastra de Stat cretin, ospitalitatea De care o
dadusem pu numai atunci, 4ex din deceniu in deco
niu, am putea nice dea lungul secolelor oricarui
cregtin cane doria sagi cagtige libertatea,foarte
Brea era _problema care se punea Inaintea lui Ca
rol I ci al guvernului s4u.

-- 000

548 -

Preleerea

X.

26sboitil din 1877-78 care se roate cerceta pC

basa emintirrin reGelui carol S, ca gi pe basa urei anumite literaturi de ocasie, mai niult milita-

re ca lucrarea lui Theodor vacarescu, care infatiseaza luptele de atuncl Inttrtn volum foarte frumps
tipdrit gi legat care se dadea odinioald ca premii
plus catova memorii, foarte rare gi cu atat mai preVioase, dar scurte ale participantilor, se Infg4;igeaza de obiceiu intr'o forma aga de banala , incrAt xespinge.pi totuii este actul unul Intros po-

por in laGatura cu lunGa pregatire sufleteasca gi

care a avut urmarile cele mai importante in domeniul moral. Cu toate acestea se opmegte cineva la
simpia apamentd. t.m Indercat sa str6mut istoria rame
boiului pE o ail& basd , Vii, dace am isbutit.in ce
pri-eagte cemtea, In ce privegte efectuI asupta cititorilors el a fo-st aproape nul. E vomba de pu-

blic........122inifaal=ocasia jubileului mdsboiului

lucrare in care am vrut sa-1 ipfatigez

altfel: in r7FOUM6

cu deSvoltarea culturala, cu

fErr7tneu la cvrt se midivlse idea1,11 ponorului

nir617M7"16:ld
:a junecaLa Pe cacJI oameri ca

24)
-reizle,7,)

:1 Isutut-o 3ve, uespre

gi 1 2de-

at site importanvg in
jtdeeA,a asi_pra ILSboiulti, 6ecat sA se a-ate pre-

e,i; acePtu poate ivei

cis ce

';.cut rez;Imentili. cuare la ceasurile zoce

in c,rtare icc, Lunt 0 bie4ei civili cari

se trapsforma imeliat In tprciallgti militari,cand

di fir

au-dc Mout

lectie de3rre un ras6oi.

DA21, indinte de 2 .prceta influenVele de aiurea asupra nonstr6 y influente ale noastre asap a
u

poltcicii bererale e-ro-c.Ppe, potrivit cu loc 1 pe

ocupau Loa. is ietcria universan , sA ne uitam natln-cel Is 11mA n sA ved_m dacA Intre lacruzit

pctrecute nAnA la 1877 nu este o initiative,

care stl piece dela not sau, In orice caz, care sit
4

dela luarurile noastre, iLdiferent dacA acel

care ocercita ac4iumea este un Roman sau dacA este
un fanariot - gi el in nele cazuri In ma e parte
Romeo, pe care imprejurarile 1-au adus la noi.
S. incepem de la 1304 in aceast6 introducel.e
care v
ere kftnd In aj4nul rgsboiului nostru as
sa vedem 3acu nu vine ceva de la nol in migcarea
sa_be,asca de la carpl de sigur ea am luat foarte
rc.ult, 5ntreg tipul migcArii.lui Tudor Vladimirescu fiind orientat dupes al lui tJarasheorghe. SA ve-

dem daca in migcarea SArbilo2 ale cArii oriGini

- 7,L1 se g 6 so in a. unite co datii locale, intro foarte

vecbe traditi balcanied si in existen-ca a5a-numitflor corpuri lib-re - Freikorps - in armata austriaca pe timpul reaboiului care sta terminat prin
pccea dela Sistov - sa vedem date& nu este o influentd care sa fi xenit dela noi, a9a Inca noi am fi
luat din-trio miscare pe care am putut-o influenta
la inceput. Gandhi -vd la rolul eel mare pe care
1-au jucat Fonariotii

atunci, dincolo de Dunare,

Mitropolitul Lentie de la Belgrad, agentul rusesc

Fodofinichin. Dar Fanariotii, deed nu am fi most la

Romani, evident O. nu ar fi exercitat aceasta inausnt&; mut&ndu-se la noi, ei s'au transformat intrtun ariume seas, prin contactul cu anumite realittqi etnografice si trebuind sa ne gdndim si cat
de mare era influents pe care o exercitam ca popor,
ftr& vole, asupra lucrurilor din Seroia, la pdtrundbrea limbii noastre ca limb& international& in regiunile acestea , la beii din Cladova 1).
Erin urmare, in miscarea arbilor era ceva
care vine dela fanariotismul nostru, dela Fanariotul asa cum 1-am prelucrat, cum 1-am ufasonatunol .
Pe urm& in miscarea greceased dela 1821, dacti ar
1)Cand All Foca Maghiaroglu, dupd Mihai Viteazul,
a intrat in Ardeal2 corespondents lui cu Sasii se
fdoea in limba romaneasca si Batmanul Zamoyski, pe
vremea lui mihai, intrebuinta uneori tot limba romaneasca in legdturile cu Moldova, ba chiarope la
1540, belul din Bender stria o scrisoare romaneascd
Pe care am Ldsit-o in varsovia.

551

nowt n_mai goreia, dace War fi lost ci partea

grecisata pi grecisanta de la noi* dacd n'ar fi
f3e. ilusia ca atat Moldovenii, cat gi Muntenii,
se vor ridica iu arm, cu gratia Domnilor gi cu titeretul in frunte, pentru a sprijini, causa lui
Ilexandru Ipsilanti, - el Dural pe jumatate Roman,
rose tai mdlt gi aghiotantul lui, GheorgheCantacu"'A

zino - dacti ar fi Post voilba ca migcarea sa isbuc-

neasca nthmai in Constarvinopol pi in Moreia, nu

stiu dacd ar fi avut cineva ip Rusia curajul sa se

irilbarce pentru capitala Imperiului Otoman sau pen-

tru Pelopones gi e4cri lumea fanariota din Constantinonol sau lumea Veraneasca, de a6ricultori, de

clericii ar fi putut sa se ridice ea inski.

Prezenta Varilor noastre, aga cum erau, cu o
anumita stare de spirit, cu o anumita disppzitie
politic a, era o necesitete pentru a se incepe ci
miccarea dela 1821. Lucrul acesta de alt. minteri
anumiti tineri ietorici din Gracia o recunosc astazi pe deplin; astral gi d. Lascaris, care spune
gi puultc ca na star fi putut incepe migcarea de
liberare a Greciel Cara noi, in situaVia in care
eram in momentul acela.
In afar& do aoeasta., Cara problema tomaneasca,
pe care o pusesera emigratii in apus, ma rbtreb

dace numai ideia reconstituirli Poloniel ci apa-

razes Imperiulul Otoman contra uneicotropiri

- 552 -

din partea Rugilor ar fi fost suficiente pentru a

se face rasboiul Crimeii , cu caracterul pa care
1 'a av'ut.

Noi na suntem deci miluiVii rasboiului Crimeii,

ci una din causel3 rasboiului Crimeii, gi fAra piesenta Austriecilor la noi, care a impiedecat pe

Francesi sl se ageze in Luntenia gi Moldova, evident c6 rasboiul acesta nu slam fi indreptat catre
Crimeia, aga meat anumite condiVii dela noi sunt
acelea care au hotarat caracterul rasboiului, Fe
urea, la sfargitul acestut relsboiu, and s'a ajuns la inValegerea in ceia ce privegte soarta
Frincipatelor, sunt iaragi anumite lucruri care
pleac6 dela noi; de exemplu ideea de a stramuta
plebiscitul, pe care se sprijinia domnia lui Lapoleon al III-lea, pe malul Dungrii gi prin urmare, a intreba populaVia.Dar aaeasta inseamna iardq
un element nou in 'viata generals a Europei: una

este plebiscitul din Franta in care cet4enii

francesi erau intrebati in ce privegte soarta pe
care s'o alba FranVa, regimul pe care-1 prefer a,

gi altceva prefacerea sistemului acestuia plebiscitar intriun mijloc de politic& internat,ionolel

0i in instrumentul prin care se creiaza un St t.
CLInd s'a intemeiat Grecia la 1830, clind Europa.. a recunoscut existenVa Statului Grecesc supt

-553Otto de Bavar4., -nimeni nu s'a Bandit sa intrebe

pe Greci dac6-1 cr sau ba, cum nimeni nu se Bandisera sa-i intrebe dace -1 vor sau nu pe Cepodis.
tria. Tot aga cand s'a intemeiat Belgia, nimeni nu
s'a adresat la populatid DelLiana, pentru a vedea
dac5. urea sa ramana in legatira cu Olanda, gi supt
regele Olandei. Intia +pars cand o populatie a
Post intrebata in ce privegte soarta pe care intelege sic) alba a lost aici la noi. Se va spune
din bum6tatea Europei. Eu, ci din propaganda emigra
tilor nogtri in Apus, de pe 4rma unei literaturi
cetite pretutindeni, care crease o anumita atmosfora . De aici ideia plebiscitului , care a trecut pe urma gi in alto toil. 3i, pe urma, dupe intelegerea dela Osborne, cand Anglia a primit o anumita formula stramba, bastards, incomplete, dar
pe basa careia eau creiat Principatele Unite, iar
noi pe Cuza Voda l -an impus prin "faptul indeplinit", acesta este iaragi un lucru care pleaca de
aici dintr/o anumita hotarare curagioasa a clasei
boeregti gi a intelectualilor. Astfel, un element
nou I viata Europei s'a introdus prin aceia ca
noi, am avut curajul sa facem aceasta "poznan, cacl
evident ca era o "pozna" aleerea aceasta dubla
a lui

ode Cuza, Europa vroia un anume lacru gi

nu sic g5ndit

la o posibilitate pe care noi Ea

- 554 vazut-o de la inceput gi am realisat-o. Au trecut

oateva luni ci Italienii au facut gi ei "fai)tuf'
indeplinit" de unde a resultat unitatea Italiei
Si, dupes aceasta, data creates teoria "faptelor
indeplinite", noi am mere inainte,fara a intreba
Europa, a consulta Puterile In ce privegte marile
reforme fundamcntale, de politica interng. ci externa, ale /ui Cuza. El a mere de la sine fax& sa
intrebe pe nimeni.
MI este numai atata, dar Veara noast2a , aga c'
cum a legit din razboiul Crimeii supt uarantia Paterilor, aceasta insulin& iaragi un fenomen nou;
daces not nu ne-am fi gAsit supt suzeranitatea turceased, supt protectoratul rusesc, War fi fost
de nevoie sa se creeze un alt element de sprijin.
Noi nu puteam rgmanea, la inceputurile unei vied,
de autonomie, mult mai larga, Para un element pe
care sa ne sprijinim, gi atunci s'a creiat protec.
Via aceasta europeana, cu care am mere o bucata de
vreme.
Dar, iata, cand s'au.produs lucrurile acestea
din-Balcanitrascoalele balcanioe, s'a pus o mare Intrebare pentru noi: Intrebrim not Europa , sau nu o
intrebam? Si, al.doilea , daca-o inirebam gi daces
face cum se zice in franVuzee: la *ourde orei;le,
atunci ce ne facem noi? Nu facem nimic, pentru, ca
nu ne aude Europa, sau, de gi ne- Aude Europa,con-

- 555 -

tinam, Cu sistemul de a face de. la noi? Resolvarea problemii In afar& de voinVa puberilor,aceasta
insamnd iaraci un element nou, pe care l'a creiat
generaVia rom&neasc& dela 1877. Iar dup& aceia s'a
fricut obiceiul, si Peninsula balcanic& n'a mai lucrat altfel, cu toata existenVa Marilor Puteri ,
cu tot conbrewil dela Berlin, dealt tocmai aga cum
se flicuse la noi, dupEce Europa n'a vrut 86 ne aud&, la 1877.
lie oprisem la declaraVia de rdsboi a lui Mi-

lan . Milan a atacat pe Turci in credinta ca-i dd

peste cap, Ca armata turceasca este rau pregatita,
ci nu era cazul: instructorii europeni lucrau de
fcarte multd vreme, cum lucrase
odinioard la Turci
gi Moltke. Insdgi armata care luptase in rdsboiul

Crimeii s'a dovedit bung de Cate on

Dealminteri

in fruntea ei se 6dsea un eliVer de origire europeand, cregtind , Omer Pao dezertor croat, care VI.nea o Usoaica pe care o plimba prin toate strazile BUcurectilor. Mai tiirziu unul din merii comandenVi ai Turcilor in rdsboiul dela 1877 - 78 Mehemed All era prusian de origine. Aga incest o armacondus& de sefi buni , cata organisata european
re facusera ecoala in strAindtate 0 de multe on
,

invaVaserl prea mult Igi puteau gdsi o orientare,

pe care Serbia lui Milan n'a gdsit-o. Aga incest

armata lui a fast Invnsh, de ci era tot armata lui

- 556 Mihail, dar o armatti este in lege:tura gi cu conan-

dantii ei. Am spus ea Eilan a trebuit sd reovra la

Europa, f iindca gi el era in situalp,aceasta de s.)
crotit al Europei. Sultanul Abdul Hamid, f6r6 indGiala, ou toate p&catele gi chiar crlmele lui, cu
toate acusaViile , care nu aunt numai calomnii care au ploat asupra lui,"Sultanul rogu" a Post unul
din oamenii cei mai inteliGent4 cari sta n6scut in
regiunile acestea ale Rasaritului, dar in momentul
acela nu se qtia ce este acela, care de multe ori
va &rata ca gtie sri se joace cu diplomatia europeana. Intro ambasadorii cari alergaserg ed resolve
problema , o colectsie de pretentiogi gi de oateni
ridicoli, era un singur om de o mare inteligenVA,
dar lipat complect de rice Masura, un laudoros
gi un necumpatat; Ignatiev, represintantul Rusiei,
acela care credea c& are Imparatia turceasca in ma--

na

si isprifivegte cu d'ansa in cateva luni gi care,

raziind de toath lumea,

aruncilnd cuvinte in dreap-

ta gi in stanga, a rostit formula aceia pe care a

auzit-o toata Europa: c& Bultanul trebuie s dea
autonomie provinciilor adAu6ind: "ori autonomie,ori
anatomic", adecti
intevenind diplomaVia europeanki
ouVitul Rusiei va taia buciiti din Impar6Via Otomanal gi, evident bucatile aoestea capabile de a tzai
odata d'sfacute din organismul tumcesc obosit se von
alipi de la sine la corpul col mare, aga de puter,

- 557 nic, al IapargViei rusegti.

Intervenind diplomaVia europeana Sultanul a in

dar Milan gi-a pastrat trupecheiat armistitiul
le gi pe langa aceasta nta putut so. licenVieze pe
voluntarii Rugi earl venisera in num6r mare pe Duare aducand cu dangii bani, muniVii, indemnul;
until dintre dangii era un vestjt aventurier care a
Ducat un mare rol In Asia CevyralA ci pe urma a ve.nit tot cu romantismul acesta ruses,: din epooa tinereVii lui Tolstoi, cad trebuie sa-1 citecti pe
Tolstoi pentru a inVelege pe Cernaiev. E din aceiaq
categorie ca eroul rus din rasboiul dela 1877 , care zicea ca el nu ctie de Ethic, ci merge la asalt:
Scobelev, un fei de cavaler medieval in cruciat1.
Intre alte ispravi pe earl Ie -a fAcut Cernaiev a
Post aceia de a proclama pe Milan nra sa-i intrebe Rege al Sarbilor , ceiace Milan ilia putut so. ui.
,

te.

In momentul acela Rusia se pre4atia so. interviza4. Numai cat acolo lucruxile nu erau aca de simr.

ole cum apar in domoniul povestirii obicnuite. PenTarul Aletrue& in Rusia erau mai multe tendinte

xandru al II-lea nu voia rasboiu; el igi amintia de

rasboiul Crimeii gi avea eroaza acOmrilor sangeroase, a macelurilor in mass6. Pe de altd parte,
el oe inVeleGoa pe dansul inainte de toate ca
berator al Veranilor, ba chiar; ou cattiva vreme

-558 Inainte de a muri intr'un groasnic atentat , se

luaser& toate m&surile pentru ca forma constitutional& ruseasc& sa tie schimbatA. Pe lAng& aceasta, om de oarecare vArstA9 nu Inaintat& , dar obosit; prins In mrejele aceleia pe care a recut -o
princes& Juriev, pe care o asezase In palatul impenal la distanta de cAteva usi de odaia in care
agonisa nevasta lui, o princes& germanfi. De cea.
lalt& parte era Marele Duce Nicolae, fratele Tarului, care represinta cu totul alti tendint&L era
omul armatei; spirit mutt mai largo mai sinceromai
curagios gi care fat& de not a avut o. foarte bun&
atitudine:ceia ce n'a putut g&si niciodat& Carol I
dela Tar, de gi a intrebuintat toate sistemele 'And
gi influenta Doamnei Elisabetalcare era nepoata unei
Mare Duoese gi trecuse o parte din tineretea ci la
Petersburg, vorbind gi rusegte, cola ce n'a putut
gAsi la Tar, a g&sit totdeauna la Marele Duce Niqclae. Chiar colaboratia noastr& Inaintea Plevnei
ar fi Post imposibilA f&r& tele6rama foarte cunoscu,t& in care cu francheta lui obignuitA Marele Duce
declara: "Les fursc nous abiment , deci vino In orice conditie. Dar era in Rusia o foarte mare migcare

cu centru la Moscova, migcarea lui Catcov,panslavismul care -ci av2a sucursa/e pretutindeni; acectia Zn-

demnau necontenit la razbalu; era pentru ei un act

de misticism; ci clezul rusesc tot era in aceast&

- 559 -

dtrecVie. Cand s'a inceput rdzboiul el stropit cu

a8hiazmatlarele Duce a pornit pe calea Bizantului,
In ce privegte diplomatia ruseasaA ea a dat cloud di-recta. 2e atunci conducerea Afacerilor Externe in _
ImpArb.Via iuseascA era in sama unui om foarte interesant pe care l'am vAzut not aici, la Bucureoti,
avea intre aptezeci gi optzeci ant, dar prin gradinile cu muzica. of tot felul de camtlrete: GorceedoV.

Omul mic, ras, cu ochelarii mart, admirator al sexu-

lui frumos, iot inchipuia a& el are datoria sa :aoi

a disparea orice urmd a tratatului de la Paris, in,.
frangere pe care o traise in tineretile sale, et el
convinsese pe Tarul Alexandru c& nu se poate st incheie acest rdzbotu fdr& sa capete anularea couple-

ta a tratatulu4 it incuraja la aceasta faptul ca,

dupes infrAnGerea lui Napoleon III,pririConvenVia de

la Londra, in 1870 , el izbuttse sd feat s& se anule

ze clausa privitoare la interzicerea vaselor de rdzboiu zuseott in Mares. NeagrA. Scdpase, prin urmare,
de o parte a tratatului, of acum era vorba s& sea

pe of de partea cealalaltd, adec& s recapete cele

trei judeVe ale Basarabtet, care, neputdndu-se da

Basarabia intreagd, se altpiserd la Moldova.Dar 0mul acesta ale cdrlit tinerete erau in legAturd cu
Sfanta AlianVI credea a& totul se potato' cApItta prin

diplomatiel fax& a ft nevote de un mare ti greu

xdzboiu pentru a ajunge la Vintd. El voice sd se

- 560 facd rdzboiu, numai dacA e ea fie in nume/ejturopei

gi avAnd delegatie de la dAnsa. S'a urmArit, deci,de
diplomatia lui Gotzeacovcare nu ae impdca intro tow
to cu Ignatievcare=i ',Area a stria socotelile
prin firea lui pornita gi cuvintele nesocotite pe
care le arunca, o linie de politic& tinand la inter
venue de caracter european. S'a cerut Turcilor,

foarte "nationaligti" in acel moment sa dea satisfactie populatiei cregtine. Turcii au refuzat ci
fiinded era vointa Sultanului tAnsar, dar ci pettza
alt ceva; ei aveau atunci pe acel om de foarte maze
valoare Midhat-Paga, admirator al political englese,
cm crescut european care-a crezut CA ar fi gasit
mijlocul de-a tezolva totul printr'un Parlament tut.
cesc. Sit astfel, in momentul Gaud se discuta la in+.

ceputul lui 1877, ce va face diplomatia europeanA,

s'a auzit bubuitul tunurilor gi ii s'a spus diploma.
tilor cd Turcia este ;ileum un Stat constitutional ci

deci to mai are cineva a face cu Sultanul gi MareleVizir, ci cu cetdtenii otomaLi, care sprijind un Imk
periu glorios,gi absolut independent gi care nu permi-ce amestecul d'jnainte cazd Turcia era un Stet absolutist. Dar aceastA Const.Autie nu ci--a produs efectolejarlamentul a devenit ridicol, mdsurile de
reform& nu Blau luat, gi RuLta a cerut mabdatul eu.
ropean pent= ca reformele care tu-se pot indeplini
nici cu sistemul lui Mib4at -Eaga ea fie itdeplinite

561 -

cu forta. S'a aqteptat patru luni f niciun fel de

rezultat, fiindc& Europa n'a wiscat: Eramta nu mai
avea nicio influents, Italia ii urma grijile sale
Austria privia cu cea mai mare neitcredere tot ce
aneau Rusii, deqi cam pe vremea aceasta s'a ajuns
la o imtele6qe secret& pe care Kogalniceanu A ctiut-o indata la noi, BrAtianu se 'are c& nutprin care
be prevede.7ea cat dac& se face r&zboiu $i. Rusia is

Bulgaria, Austro-Un6aria va lua, pentru a introduce

reforme,Bosnia i Hertegnvina. Si pe basa mandatulult
Andrassy a luat cele douA provincii cu notirarea de
a nu is da inapoi niciodat6 dar mAnile Austriei erau s& r&mAn& cu des&vArqire curate,pe ()And cele insimuerate ale Rusiei erau ale cuiva care s'a rupt dir

tov5r6eia din care facea parte si a recurs la mialoa.

ce de violent& condamnabile.

Ru#i voiau s treac&tpe la noi, fara a ne sift

fAx& ca, grin urmare, la trecerea Erutului sa flo IL
act de violent& ceia ce ar fi fost regreiaoll fp Lentru opinia public& european& ai, pentru intusi seJtlmentul crectin ortodox al color can binecuvintaLeru
la Chisinau steagurile armatei ce trebuiau e& in e
in campanie. Deci no:1 trebuiez sa fim_conying-. F

df-

chide drumul armatelor rusestita le oferi 41 106.11,

noastre ferate care e drept ca au fost o nenorocire

111.1r,g7e..11

Fasc

36 IstorietIrofcN.Iorsa.

- X62 pentru armata ruseascal adaugindu-se qi conflictul

intre functionarii nostri qi 1ntre arogant7a. conducatorilor armatei ruseqti.Domnul Vasile Kcgalniceanu a tiparit din hartiile tatalui sau o intreaga
colectie de acte secrete foarte importante, de unde
putem vedea i ceia ce in aceasta privinta, guvernul romanesc nu voia sa se tie niciodata.
0 bucata de vreme a-Vita timp cat conducerea
politicii externe a fost a lui Koz;alniceanu care
revenise la suprafata dupa ce fusese inlaturat o
bucata de vreme fiindca ajutase pe Cuza-Voda in masurile lui "despoticeu fiiLd ca un exiIat, un condamnat al politicei romane ci s'a incercat a se
'Astra neutralitatea onorabila, reccmandata i de
la Viena. Se faceau predicatii de acolotintreband
ce avem a face in Balcani. La un moment dat Bratia
nu s'a trezit cu emisarii ruci nu ai lui uorceacov
ci ai lui 16natiev. Nu se inVeleb multe oin istoria razboiulal daca nu se gandegte cineva la mai
multe politice ruse*ti care luclau in acela timp,
incat ce facea unul nu avea valoare pentru cela3alt i negocierile incheiate cu unul puteau fi
tAgaduite de celalt cars nu daduse niciun fel de
msiune cul izbu..ise sa incheie cove.. Ni se cerea

trecerea

almc.f-elor

ridicat xrai melt

ru'-esti pe la nci, iar not am

chestlanl, mai ales cloud: de la

ci e are emisarul altorleare? Si atunci s'a vazut

- 563 ca ea nu era de la nimeni, ci represinta un act

personal, neoficial.al lui I6natiev. Si a doua intrebare: dar-pentru ca. Ion Bratianu fuqese la Ilyadia si aflaso de intenViile rusesti cu privire la
tale trei judeVe basarabene- nu exists intenVia
de-a rupe o bucata din Statul romanes,3? Ws, ajunu
la formula care pe not ne putea multami si pe orice
om cu mintea clara si cu cuoetul nest tot ass.): ea
Rusia garanteaza inte,,ritatea Statului roman. Dar
mai talziu Nelidov, care servia pe Ignatiev,facand
parte din curtea diplomatica a Imperiului ruses la
Constantinopol, a dat in memoriile sale explicatia
la care au recurs Rusii In momentul cand au cerut
Cele trei judeVe si le-au capatat, iar not le-am
parasit flak a iscili nimic, pentru ca niciodata
nta existat un act de Stat romanesc prin care judo
tele acestea sa fie cedate,nicio samnatura romaneasca desfacand din corpul Statului romanesc areas
to parte data prin tratatul iscalit de Rini la Paris. Lit& aceasta interpretare: Rucii au garantat
integritatea Statului romaneso in cse privet' -e Pe

Turci,dar nu ci in ce-i priveste pe ei.

In April lucrurile erau hotarate in attest sons
La guvern era Bratianu, 'a carul politica fuses() tot..

deauna o politica de actiune, in deoseire de politica de nbmiscare, indreptata catre Austriata conservatorilor, dar o vointa mai hotarata si un ovraa

- 564 de-a infrunta riscurile mai darz -ra la insupi Domnul Romaniei Carol I-iu fusese adand jignit de
pretentille Turcilor la 1866, 1-a_durut totdeauna
de concesiile pe care a trebuit sa le face.; el pi-a
reservat totdeauna viitorul, pi cea mai mare umilin
to a lui era aceia ca putea fi bocotit ca vasal al
Sultanialui
pi el ar fi dorit - pi a isbutit la
aceasta - Ca independents sa nu fie un lucru daruit$
ci un lucru captigat au armele in mama. El facea
parte, de pi dintro ramurd laterals, din dinastia
acoia cave crease prin r6zboiu Germania, pi el ipi
simtia datoria de-a fi un "mare clpItann , nui once
Suvereall in orioe moment are aceasta datorie,dar
sant dlipuri in care aceasta Opitanie princiara
este um fel de inexorabild necesitate.
IDS6, in clipa candilugii trecusera acuma grantca, Statul roman, care se gasia Inaintea unei ale,eri apa de grele gi de pline de riscuri, a mai
lust 19cd urea din m6surile care constitute originalitatea noastr'd in desvoltarea istoriei contemporane, Adecti. s'arlamental roman a proclamat indopendete
pomanie1, dar nu in aciamatille alduroase ale tutor conser atorilor, case nu erau incalziti de
oeasta masura, Clne cetete frumoasele articole ale
lui Emlner,c,u din utimi.!1' vele ca p2oclamatia independ ntil nu 0. avut uiciun aisunet in inima lui;

a--

Gp5 -

e2 sPunea: Ontem inlepender.ti de 7-..pt, cam of ram

DaL proclan,arAa aseasta er.J. LAI& indoiald un

act P T eire n1 era dator nizcni s1-1 recunoasc6,Si,

inWadev6r, de ;retutinderl rgspunsul - si din partea Rusei a _font ae39ta:

Romania se 6Asa.Tte pe o

baLE europeand a unui tratat

Jar:, L'a Post anulat:

ceia cc face co is ;Int.) arm ':aloare pentru ea

Do aicia ai i derivat toate inourcdturile cu Ru-

#i pare la sfarqitul

yea

ivraoiului,

pdnd la incheie-

de ln"Sau-Stefano " i pand la reNisuirea prescriptillor pacii de la San-Stefano la

adunarea Puterilor, is Congresul de revizuire a
r.anis.c4iult...1

tratatalui de Is Paz!is care s'a tinut in vele. la

Berlin suit presidentia lui Bismark. Functul tostru

de vedere era unul, punctul de vedere al Rullor altal: pentru Rusi ei intraserd intro provincie a Im-

periului otoman fie ci intrio provincie"privilegiata qi soarta acestei provinoii trebuia hotdrata is
pace in tocmai ca soarta oricdrei provincii bulgdreti,arrenegti, 6recegti din cuurinsul Imperiului.
BInccul ncstru de vedere era cu destivArgire altul:
nol suntem aliatii Rusiel
Rusia n'a pronuntat
niciocata cuvantul acesta dealiat" pentru el ea
nu admitea, pe bada uzantelor diplomatice, a.codului diplomatic al timpului, ca un Stet care nu fuse
se desfacut printrlo Adunare europeank - qi"Europa"

-566 -.
exista Inca- din legaturile sale cu Imperiul Otoruam

devine cu de la sine putere in Stat independent care sa poata incheia o alianta. De aici refusul unei
colaborari militare, cu care Carol I-iu se indesa
In risita pe care a facut-o Marelui Duce la Ploegti,
Tarul fiind apoi primit cu destul de multi caldura
apoi la Bucuregti.Carol I-iu ofert4 colaborarea
trupelor noastre, in timpul cand Turciir vazAnd ca

Rugii sant pe malul stang, bombardau oragele de pe

malul stalk, gi trecea cote de bag 7 buzuci care fu,rau vitele qi pradau satele.Dommul roman se imbulzia cu acest ajutor, dar Rugii refusau , nu numai
din congtiinta military ca pot termina razboiul
singuri, dar gi din motivul ca n'am fi putut spune
in ce calitate figureaza aceste trupe alaturi de
trupele imperiale. In conceptia lui Gorbeacov
aoeasta insemna ca Wax Xi servit Rusia de nigte
reboil. contra Imparatiei otomane, situatia ncastra
fiind de fapt, dupe el, asemenea cu a bandelor bulgare de la Ploecti, care s'au duo gi s'au luptat
in timpul razboiului, dar nu alaturi de trupele

rusegti gi nu supt comandamentul lui Gum) eau a

lui Todleben, strategul cel mare, de origine get.
mana din timpul razboiului Crimeii, care a foot
chemat ca ajutor tehnic pentru Carol I-iu in momentul cand Domnului roman i s'a dat comanda trupeler la Plevna.

- 567 Rugii trecusera Dunareas inFuntasera catre

Balcami, dar intalnisera in drum pe Osman Paga,
car') a recunoscut important-a Plevnei gi s'a agezat
acolo in coasta armatelor rusegti care inaintau,
ci eviaetit ca armata aceasta nu putea trace catre
BalcAni care au lost trecugi apol in imprejurar
groasnice pe timp de iarnal cu multa lume care a
murit: vestitul tablou al lui. Veregciaghin intatiseaza muntela infundat in zapada gi sentinels
came, nemigcata se las& acoperita de troian.Bvident na zapezile aceasta dela Sipca unde este azi
frumoasa biserica de emintiri nu. erau prevazute
in planul strategilor ruci care credeb.0 ea razboiul inleput in April se terming inainte de toamna.
Malta a venit de pe urma ideii fericite a
lui Osman care a tinut in loc luni introgi de zile aceasta inaintare gi, cum ofensiva ruseasca fusese slaba 6 armata ruseasca bind in refacere in
momentul acesta - Turcii se aratasera capabili de
ofensiva, indreptandu-se catre Dunare,dar aceasta
insemna pentru noi stramutarea razboiulai acasa
la noi, cola ce era o imposibilitate, Prin urmare,
in orioe condigii noi tot am fi mere alaturi de
Rug:, caci de data aceasta, aparam la Plevnaplinigtea teritoriului nostru.
Atunci dupa strigatul de ajutor al Marelui

- 568 -

Duce s'a das la cartierul imperial Bratiana in.

cercAnd o noun legit-tura Cu Rusia, dar cu toate silintele lui* refusul ruses rAmdmand absolut:nu
incheie nimic. Se spunea doar ca Romanilor o sit le
par& rbm de oeia ce fac, dar acesta insemna ei fie
la dispoziVia Tarului, care nu avea un Stat inaintea lui, cu care sA poatA incheia un act de aceastA
importanVd. Aktunci RomAnii sica amestecat in luptgc
au fAcut mcrificii foarte mars pentru epoca aceia
arAtAnd o valoare military care li se tagaduise
foarte multA vreme gi Blau ales cu laude de caTJ
puteau fi mAndri.
Dar, dupA aceia, problema s'a pub din nou.
Cum au trecut Rugii dinspre Balaani,RomAnii din
partea lor; ca-sA'nu se compromitA mai mult,ca sA
nu se zia. poate ca stint supt aripile for ci sl nu
zupa toate legiturile cu Austria care zisese de la
tnoeput O. se retraga oastea romaneascA in Oltenia
itu cbutat sri-ci crease o hart& a razbolului

fare

a merge impreunA cu Sarbii. Demi si se iea Vidinul - gi atunci au inceput lupte la SmArdan ci
aiurea, ins& cand s'a simit 0a e vorba sa pretin
dem Vidinal, de la Viena a venit hotArArea oa nu
cum va Vidinul 8a fie ocupat de Romani. Ce faliraent
al.politicei care mergea in acllag timp in douA di,
reaVii

supt cuvint O. se . ,zi un fel de autono.,

- 569 -

mie-militara gi se inlatura anumite riscuri in ,ittor,

Carol I-iu a fost totdeauna foarte mandru de
faptul ca a comandat armatele la Plevna,In Momoriile
lui el spunea cum, cand a fost vorba sit vie Romanii
la Plevna i s'a pus lui intrebarea: cine comanda ,
gi atunci Carol I a spur: bine inteles in calitate
de comandant.
Dar comanda aoeasta a fost data, cum fusesera
gi onorurile de la Constantinopol cu caliva ani In
urma, nu Domnului roman numai fiindca era Donn al
Romaniei, ci aceluia care facea parte dintr'o dinas
tie care prin ramura cea mare daduse cel mai impuna
tor,speotacol militar din vremea contemporanii,Era
un omagiu personal catre Carol I-iu gi rostul armate
for romanegti acolo nu s'a ridicat ip aceiaVimasura
ginici n'a deours de aci vre-una din acele asigur
rani diplomatice dupa care umblau aga de desperati
cei doi gefi ai guvernului roman.
Cand s'a ajuns la armistiViu,Carol I-iu a trimis pe un ofiter Eraclie Anion ci acesta a qi intrebuintat toate silintele ca sa discute condiViile
actului, Avem scrisorile lui desnadejduite'prin care
spunea ca nu era p/imit de Rugi ne fiind un razboiu
ruso-romano-turc, ci un razboiu ruso-turc.Ca represintant al unei provincii vasale Anion nu putea el
,

ieie parte la discuViile diplomatice la care sant

- 570 .
indreptatiti numai acei cars au independeilta complata.

S'a incheiav acel tratat de la San-Stefano.

prin care ni s'a dat Dobroea pentru ca ni s'a
luat Basarabia, iar noi n'am vrut ea primim schimbul, pe rang& ca in tratat se prevedea posibilitatea pentru Rui de a-ci trace armatele pe la noi.
S'a protestat la Petersburg unde zepresintantul nostrut dar iarai ca agent neoficialt genezalul Ghica, fiul lui Grigorie Voda-ahica al Moldoveit om foarte fin, foarte delicat, a incercat
sa intervie pe langti Imparat i s'a ales dear cu
amenintarea cat data armata romaneasca star opune

ar fi desarmata. Si a fost foarte mandru Carol

L-iu de raspunsul lui: " 0 armata care a lupuat
alaturi de armata imperials, poate fi sdrobitat
dal! mu se va rasa desarmata", Luoruri care supt
raportul romantic pot 'fi foarte frumoasetda= supt
eel politic represintau o mare stangacie,Dar
tine impingea Intr'aoolo era opositia fats de
guvernul Bratianu care-1 acusa pe dansul ca a
vandut Basarabia Inca de la inceput ri ,plin
urmare,
tot ce se facea in legaturile externe
era ca ea se poata presinta acestei opositii hotaratat on ce s'ar spune, sa pastreze punctul ei

de vederet o anumita situatie care sa-i inchida

guns

- 571 In acest timp Austria nu fAcea alt ceva cleat

sA ne Indemne; ea ar fi Post foarte bucuroasA sA
se ajungd la o ciocnire intre trupele rusegti gi
cele romanegti pentru oa sA intervinA gi sit aibli
un nou cAgtlg de acolc. Naivitatea noastrA a trimis pe Ion ,Ghioa la Londras dar cine gtie ce fac
Englesii In politic& igi poate inchipui ca Anglia
care era asigurataspentru Cat ameninVand pe Rugi
at dal:a& intrA la Constantinopol flota (angles& ii

va bombarda *i ca pentru (iota for venise la StrAmtori, Rugii nu intraserA in Constantinopol iar
ea cal:Z.-base insula Cipru, nu ne va sustinea acela.

Pe urmks cAnd s'a anuntat revizuireas dupes

campania teribila desf4urate. de Romani far& nici=aun rezultat, dupA Berlin eau trimes gi BrAtianu
gi Kogganiceanu , la Berlin pentru oa ea provoaoe
diplomaVia ruseascA in momentul cAnd situatiunea
ei era cea mai area, pentru ca ctia foarte bine
ca aver dreptate gi presintarea iscAliturii Tarului supt outare act care ni garanta harta RomAniei,
era un lucru care nu se putea tagAdui . Dar de
aci, au legit relatiile cele mai rele intre not
gi a tot puternicii vecini. Paste pliVin a Vinut
Carol I-iu ca Dobro6ea as par& cucerita de armatele noastres degi trupele turcegti nu mai axistau deloc.

- 572

PRELEG MEL XIX.

Urmarile r5zboluni.

In lectia aceasta vreau sa va infatisez con.

secintele imediate alp razboiului din 77-78,prin
urmare inaintea incbeierii pactului a Triplei A-.
liante, care se pure in legatura cu.o noubl situatiune in Balcani, situatia
din 1880-90.
Razboiul din 1877-78 s'a ispravit cu.n avepu
interes anume uteri europene, care intoleGeau sa
se pastreze sistemului lui Napoleon III. ca o deosebire, in loc ca acest sistem sa fie in mama 1m.
paratului Francesilor, sit fie In mane noului Inp rat Berman si a Cancelarului care crease Imperiul
si care, cu acest Imperiu creat de el, exercita o
influent& asa de mare in Europa, Era o devie:ve a
upei actiuni: rifizboiul fusese filicut de anumifilln-

teresati pentru ca acesti interesaVi s ajungli la

un rezultat cat de cat de definitiv, dar din conE;re

sul de is Berlin care s'a facut in repezeala. si

se vorbeste astazi de dictat in loc de tratat;
apoi eel mai extraordinar "dictate este cel de la
Berlin,a io4it altceva: Bismarck n'a facut decat s

- 573 schlmbe pacea ruseased incbeiata la San - Stefano cu

um fel de pace germand, fusese pe vremuriv pace

romand,dictatd de interesele Romei, i scum trebuia sa fie o pace gormand dupd interesele oancelarului de Fier, care pe aceasta bask credea ad poata domina o bucatA de vrem, Europa,- sA vedem scum
care a font atitudinea lui Bismarck fatA aft fiecare

dintre cel interesati in razboiu $i cari

szedeau

ca au ajuns la un rezultat, mulVumttor sau nemultumitor prin pacea de la San Stefano. ei pe urta,
dupd ce vom vedea atitudinea lui Bismarck ce Warn-n punotele de tratat pe care le-a dictat el pctit.
tit cu interesele lui, dupa aceia sa vedem ce a fiat-

cut fiecare dintre nemulVuniVii acectla, adeci tuts

litatea luptAtorilor qi invingAtorilor qi a invin-

siloroce au flout ei, ce au autat, ce au relit sa

feta din acest tratat de la Berlin in marginile
cdrUia nu voiau sA rdmand qi nu puteau sd rAmdnd.
Bismarck a avut in vedere pentru-a domina Europa doll& sistem i a trccut de la cel diatkiu cu
pArere Is eel de al doilea qaci primUi i ne pdrem
melt mai sigur decdt al doilea, Pe 'rang& aceasta
se
nu trebue sk uite carierea trecutd a lui. AoeastA
carierd a lui este compusd din cloud Ease, in afard
de aceia care n'are lecatura cu interesele interneVionale, ,pentru ea in momentele acelea este un
"junker, avant ca sinurd orientare servirea ore-

- 574 -

dincioasa pan& la sfargit, far& nicio reserva a Pegelui sau - de gi aici putem observa ca aga a fost
la tinereta dar la batraneta n'a fost aga, ci s'a
suparat foarte raiz and Wilhelm al II-lea a ipbutit
sit soaps, ci in chip jignitor pentru dansul, ci el
a facut lui Wilhelm II toate mizeriile care se pot
incbipui ca intribi cu ajutorul unei parti din tinerot, dar la inceput el nu era alteeva decat un cre.
dincios servitor al stapanului au.
Insa, atunci and el a fost amestecat cu intere
sele internationale, a avut doua perioade in activitatea lui, 0 perioada amid este represintantul ZrU.
Biel la Dieta de la Frankfurt, eel Wintai mare
pas facut de el in desvoltarea acestei lungi gi de
la o bucata de vreme stralucite situatii internationale,In acel moment el are un profurid desgust de
Austria: Austria este pentru el. puterea neger;aha
care se amesteca in Germania, este dinastia cu le.
gaturi in multe pavti, care nicio data n'a vrut sa
se identifice cu poporul german cu atat mai putiu
sa fie identificata cu dansul, este dinastia pretentioasa ci netrebnica de la care a: plecat pe vremea Earlameutului din Franckfurt candidatura Arbiducelui Ioan, un tip ridicol care nicio data nu s'a
infaVigat ca sa primeasca ri..cul care trebuia gi situatia din care un om cu alt temperament gi nereti-

- 575 nut de firea care unegte pe toti membri dinastiei

Habsburgilor ar fi putut s6. faca un lucru extraordinar fiind prilejul de a face ca Germania noun
nationalist& sa intro in mainile dinastiei acesteia
de HabsburG. In momentul acela Germania aceasta

noua cu suflet medieval, cu &add. la Frederic

Barba-Rogie gi la Frederic al II-lea, avea nevoie
de prestigiul Casei de Austria, gi Bismark a vazut
cum Austria s'a derobat de la acest rol gi panel la
sfargitul zilelor sale el apastrat un profund despretpentru Austria. La 1866 el a fost aproape de
pregatirea unei intelegeri cu Ungaria; daca nu se
incheia armistitiul repede, dace: nu ceda Francis
Iosif, el ar fi fost in stare sa tulbure toatamo
narhia aceasta in aga fel, incat ea nuTgi mAi revie nicio data la rosturile de odinioara.
Apoi Bismarck a fost ambasador in Rusia pi
junkerului acekuia aristocratic, Rusia i-a produs o impresie extraordinara: admiratia pentru Rusia i-a ramas totdeauna in suflet gi prin amaze
el era mult mai bucuros de alianta gi cu Austria
gi cu Rusia, de cat de alianta pe care a trebuit
s'o incheie numai cu Austria ceia ce insemna contra
Rusiei. Pe dansul 1-a duiut inima totdeauna Ca& a
fost vorba sa intreprinda gi sa sustina o actlune
contra Rusiei.

- 576 -

Prin urmare aga fiind, el alcatuitorul intr'un

moment al unirii celor trei Imparati, foarte necajit ca n'a putut s'o mentina gi ca s'a sprijinit
pe o bass a carei gubrezenie o gtia gi el gi al
earui rost, din ctuza dugmaniei cu Rusia era ugor
de prevazut, la Congresul de la Berlin (1878) a
avut Inaintea ochilor acest eingur scop sa salveze
Rusia dintrio situaVie neplacuta. Era suit ea taie
pacea de la San-Stefano care era opera ruseasca,
dar a cautat sa faca ace. moat distrugerea tratatului Incheiat de invingatori sa se tacit pe cat se po
poate cu mai putina paguba gi jignire pentru oei
can Intr'un moment orezusera ca ar putea sa intre
In Constantinopole dace niar ti fost opositia engle

ear
Cand au venit ai nogtri sa se planga in potriva Tatului, sa arate iscalitura pe conventia
din 1877 - care pentru Rusia era o conventie $i
nu era, not ne fiind un Stat liber cu dreptul sa
Incheiem conventii - el a fost furios de amestecill
nostru.Cum -yeti vedea gi indata tsismarck nu ne-a
putut suferi nioio data gi toate unilintile pe
care ni le-a putut da, toate pdgubele pe care ni
le-a putut provoca el a fest foarte buruios ca esY
Tie in putinta sadea ace.te umilinte gi sa provoace aceste pagube. El er fi vrut - acP-ta era visul

- 577 -

lui cel mare, sa faca pe Austrieci sa se impace cu

Rugii, dar era imposibil; erau doual Puteri care de
atata vreme se luptau in Balcani, fiecare avand

clienVii sai gi cautand sa smulgaclier,Vii de la

cealalta. Erin urmare a nu jigni Roam. a nu-i da
ceia ce credea ca a dobabdit gi, in acela4i timp a
nu-i anulge prea malt ci mai ales in profitul unor
formaldi politico de nimic, pentru care nu avea
nicio preVuire ci nici un fel de simpatie, cum eras
noi, iata pro6ramul.
Nu era mimic ideal pi nimic sentimental in iJo-

Utica lui Bismark, *i el nici nu poate i acuzat,

ca unul ce contiria tienimentelede politica neceEtira acestei Germanii pe care abia o crease , care
avea ataxia dugmani gi a carii hevimoLii nu se pu
tea menVinea cleat cu mUlta socoteala, foarte etLAta in fiecare clip& gi de o extrema delicateVa.
In ce privecte Austria, am vazut ca Biswarc4
in tinereta lui ar fi dorit sa treaca peste Austr.<
sa resolve prin urmare situaVig in Orientul
gi in Sud-Estul Europei in dauna Austriei. Ceia o
urmaregte astazi, cu toate protestarile sale Hitler
la aceasta a umblat Yard indoiala gi mintea lui
Bismarck; cum a facut mai tarziu 4i dilhelm al IIlea, el a curtenit pe Unguri, socotindu-i ca uaul
as. elow =OP 1111Ir

Fa%) . 37

Istorie

Erof.V.Iorua

-578 -

din elementele de putere din aceastel re0.une; prin

tamer, cat mai multd prietenie cu Un6urii, pentru

ca in situatia international& hegemonia Germaniei
sa fie asigurat& in regiunile acestea austro-ungare.

Austria ins& se asiguraseprin conventia incheiatd in 1877 de Bosnia si Hertegovina. Trebuie e3d.
recunoagtem ca Austro-Ungaria, care pe vremea aceia avea solidaritate gi o directie permenentd mult
m i trainicd decat mai tarziu, a gtiut ce sd faces
din acest mandat. Sarbii din cele dou& provincii
n'au fost prea bucuogi de aparivia unei Puteri unguregti i catolice, ei, cari erau -ortodocgi gi al
cdrox vis era de a fi reuniti, aga cum fuseser& in
anumite timpuri din evul mediu, cu fratii for earl
se Oseau dincolo de rdul despartitor. ee de altd
parte, Musulmanii - a fost o agitatie general& musulmand dup& tratatul din 1878, s'au revoltat supt
conducerea lui Ha6i-Loia Lang& care era crestinul
Liubolrotici. A fost o formidabild rascoald acolo
gi a fost tinuta deci. Bosnia gi Hertegovina, o bu-

cat& de vreme, supt ocupatia militard_foarte striai,.

AtuncM. creiat o organizatie telefonica ad-

mirabild cu jandarmi it toate colturile ci genera1,i1 care comalde acolo a ajuns la un astfel de rezult,at, incat membea Yard arme, cu manile In_buzuIa.! de la an capat la altul, spunand ca aceasta este
el si-- indeplinit rostul, ca nimeni nu
,
doxfad,

--579 -

va indrdsni sa -1 atace.

Bine inteles ca Austro-Un6ariEk nu std mulVumit

cu ataa. Ea lucra gi in alt domeniu, in domeniul

sdrbesc, insugi, p&Ld ce, intrebuintand greutdtile
cele mart pe care gi le fdcea prin vista lui vicioasd omul inteligent gi de o societate foarte
find dar foarte ingeldtor gi mincinos, Bata sa se
duad la o legaVie cu toate asiGurdrile de prietenie , pentru ca a doua zi sti se clued la alts gi ed.
dea asiburdri in sans contrar. Milan, adovdrat Wier moldovean de utunci sau ariTtocrat "'r,nues
de la Curtea lui Napoleon al III-lea, striAluaitor
in afard, pustiu inauntru. Profitand de lung; a;i
ep .zde cearta cu regina Natalia, nascata Che:cu,
ta Roznovdnitei de la Iagi gi consideratd ca facto('
parte din marile familii ale Moldovei. Austria a
ajuns la Convent:la in adevar ingrozitoare prin ca.L

Sdrbii emau.pugi ae insugi regale for cu totul la

dispozitia Monarbiei austro-un6are. iii, mattarziu
cand Milan se va retrage gi va veni fiul lui Ale,
xandru, atat de rail crescut ca sa ajunga la dAsparitia prin asssinat, atunci vs fl o alta iate1e e-.
re a lui Milan cu Austro-Ungarla ,rin care i se
asigura o nevasta dintre Babsbuti gi un titlu oard ecare in Austria, dacd Alexandru pArasegte _erbia

O. 0 da zh mina vecinilor austro-ungari, in acelagi

timp se desdvargia administraVia Bosniei gi BerVe-

- 580 govinei, unde. de altminteri Austro -Ungaria ar fi

putut
3Sgtige gi mai mult taren, &so& ar fi

avut ourajul sa rezolve chestiunea agricola, dar

la Viena era o lume de baroni, conVi ci arhiduci
aveau
gi, aga fiind, se sprijiniau pe begii can
mogii maxi ci nu indrasnea sa sustina pe tarani
can ar fi putut sa capete pEmant gi fear fi alipit astfel la Austro-Ungaria.
Dar au este numai atat, Albania nu exista ca
6-tat, dar exists o miccare albanesa de Iad mult&
vrPmet de cateva decenii. Se tip5risera gramatici,
cArVi de poesie albanesa; era o societate aici la
Bucuregti unde Albanesii au fost totdeauna foarte
ocrotiti, ataVia dintre cancii can au facut evere, Mid astazi intre conducatorii poporului albanes. Era gi un grup de Aibanesi supt influenVa
greceasa(, nu prea numeros, ca un Christophoridis,
gi alt ii dintre creatorii literaturii for gi fAra
a mai pomeni un brup in Italia, uhde au scris poecei mai insemnavi din epoca Renagterii, coloniile din Sudul Italian fiind in legatur& cu Scanderbeg insuci.
Albanesii apartineau la doua brupe Toscii gi
Ghegii, gi aceasta este o pagubd pentru unitatea
for ca naViuue; el aparVineau la trei religii:
c&Vive artodocci, mai mulicatolici, dar luainte
de toate Musulmani
din care cause astazi 6uveranu3

ii

-581 ic' este musalman. Musulmanli acegtia

crez&nd ca
prin tratatul dela Derlin suet sacrificati, au incs)put o intreaga migcare in Albania impotriva vecinilor can

se aVineau sa -gi intindd oranitele asu-

t)ra lor, one o parte k)girbii, de alts parte Grecii,

mai ales insd impotriva pretentiilor 6recegti. AtuLci Austro-Unraria s'a amestecat gi mai mult, in
viata aceasta albanesd, intrebuintand clerul catolic, presintandu-se ca apdrator al catolicismului
on uncle se ridica o clopotni0 latind. Au inceput
la 114.eila sa se intereseze de Albania supt toate ra-

portLrile: de limbs., de literaturd, dorind a conti-

nua Dalmavia austriaca prin Albania care vine imediat supt ea.
P1 de altii parte, daca in Macedonia Austria nu
urmaTia 0 lucre in stApanire, de ci pe acolo trebuia sa t:.leacd drumul catre Salonic - fiindca panetul dela captit, suaVia terminus pentru planurile
aus,riece era evident Salonicul
Austrt-Ungaria
avea Sank;eacul de Novi-Bazar, vechea Rascie, de uncle
plecae vlaVa Statulni sd/besc, gi de acolo, din SanGiacul "targul Jou", trebuia 86 se desfaca linia.care sa rearg& la SaloLic. In privinVa aceasta Austria putea sa fie si2,urd dO sprijinul in aceasta
direeciel dar nu mai departe decat p&na la un conflict ca Rusia, al .berlinului.
,

-582 -

In ce priveste pe Turcit Bismarck nu avea .;pica,

un fel de incredere in ei. Odinioar Germanii colaborasera foarte mult la intarirea mi.itard a Imperiului Otoman, prin anii 1840, in timpul conflictului dintre Sultanul Mahmud si Mehemed -All, cand a
ost intiebuinVat acela care trebuia sa fie la
1870-71 Lel mai.glorios dintre toVi generalii din
huropa, Moltke si dupa el Jochrus, care a luat parte la rasboial din biria. Fregatirea ge=manA daduse roade foarte importante; inainte de Marele Rasboiu is Barlin erau siguri ca oainenii ears s'au for..
mat supt influenta unui general german trebuie sA
fie nebiruiVi inaintea oricarui adversar Dar Bismarck nu avea planuri Area intinse; chestiunea 0rientului era pentru dansul un mijloc de a servi pe
aliatul austriac si de a se inVelege astfel in ce
privecte rezolvarea unor anumite probleme generaleuropene qi cu acela care za mai era aliati dar Bismarck purta parerea de rail a ruperii aces ,ei legit-

turi, adoca Rusia. Se stie ca el zicea Intriun rand

cum ca toate problemele din Orient nu fao Gat 'Icasele unui soldat pome,latlian". Patrunderea catre
Orient pe care o avuse in vedere Germania din timpul rdsboiului Crimeii, nand ioia sa alba stapenire pe Punare, prin Austria, care sa -si faca 'eggturi cu toath lumea de aici, in domeniul economic
intre acestea
si financiar, va ramana intrerupta
legAturile lui Wilhelm al

U-lea cu Turcii la cala-

- 583 toria lui la Constantinopol, ckid bultanul i-a

precAtit gi o vesela foarte frumoasa de,Aur si

Imparatul se pregatia sa o puny in bagajele lui
la pleca.e, cand s'a facut cantLrie la Ierusalim; pool() puVintel cam comica, ca un fel de Gudefroi de Bouillon, bismarck nu era pentru aga
ceva, cum nu era nici pentru alto parVi din politica lui Vlilholm al II-lea, pentru rolul de Mb-.
re culonisator, degi anumite irsule din Oceania
s' au chemat dupe nuaele lui Arhipelagul Bismarck.
Itin uTugare, o ocrotire special-a a T.iroiei de ea-

tre Bismark, nu exista; ea nu fi6ureaza catugi de

putin in planurile lui de viitor, S1 era doar acela care, ca "samsar onorabil" mentinea echili,
brul intro cei doi candidati la distrugerea imperiului Otoman gi la insugirea prbvinciilor de acolo.

In ce privegte pe Romani, am spus ca mentimentul lui era acela ca poporul acesta neasLamparat

care vrea schimbarea ordinei de lucruri gi-1 ipcure& planurile, a ramas cu.toate sfortarile pe
care le-am facut not de a cAp'clta bunele ldi gratii

totdeauna acelagi.4ceasza cu toata ambiVia cea mare a lui Carol I-iu de a ajunge sa fie pretuit
in vechea lui patrie gi el a considerat ca unul
din momentele cele mai fericite di.j viaVa sa, acela
cand a avut prilejul,la ingroperea lAi Wilhelm I-ia
sa alba o priinire aga de frumoasa la Berlin. Dar

-584 -

Bismarck, in general, fatti de Dunareii gi 2alcani-

cii, s'a tinut foarte sus. Mai tarziu ce n'a facut

Ferdinand al Bulgariei, ca s6 fie apreciat de Wilhelm al II-lea!

Era din partea lui lismarck ca o pedeaps4 pentru ceia ce in eindul lui era scandalul pe care it
acusem noi prin protestarea noastrk din 1878, la
Berlin. Pentru aceasta a zabovit cn xecuncagterea

independentei noastre, incurajand gi pe altii. Am

umblat astfel, nult& vreme dupa aceasta recunoagtere, ouiect&ndu-ni-se o multime de lucruri , precum era chestiunea evreiasa, pe care nu indraizniam
sa o rezolveim. De fapt habar biaveau eel dela Berlin de ce inseamna chestiunea evreiasca la barbi
gi la noi, care este proportia , rlaracterul gi rolul
economic al elementulai evreesc in fiecare din aceste tari. In 'Serbia nici nu se cuilosc Evreii din
ceilalti, pe cand la noi se cunogteau age de bine
incat in multe orage nunai ne cunogteau nal Dc
aici o opositie puternica impotriva lui Bratianu,
care a., fi vrut sa o resolve gi supt acea&i-61 pr?siune dela Berlin, ande finanta evreiaqca area un
rol foarte mare, cu vestitul Bleichroeciar, la cars
alergam noi sa c4utam imprumuturi.
In sfargit, s'a ajuns la solutia, care de fart

nu era una, ca toti Evreii cari au luat parte la

rasboiu sa fie incet6teniVi, 'jar, in to privegte

- 585 pe ceilalVi, pentru ca doar cet&Venia este un lucru

foarte mare, pe care naViunea treouia sa le dea i
nu guvernul, Fan& atunci Bismarck n'a vrut sa ne
recunoasca gi au mai fost ci alVii aga,
Pe de alter parte era gi alter chestiune pentru eare a trebuit sa ir.?;hiVim mult amar. Carol I.iu, aceasta este spre lauda lui - s'a gandit, ipdata
ce s'a agezat in Scaun, la nevoia al Lei comunica0A
decat vechile drumuri cu pogtalionul, cu cdruVa de
poster, atdt de pitoreasca, dar pentru care trebuia
s'd alba cineva o incheietura de case cu totul speciald. Atunci el a cautat s6 cmeeze cal ferate.Mai
fuses odinioar& voroa de planuri de acestea si
Alecsandri a fost amestecat intrio combina4ie en6les6, dar a biruit Strousberg, Evreu Germaar-francisat, hispanisat, av&nd legaturi gi in Rusia, unde
venise cu planuri de acestea, Langer calea feratl
a Austriecilor, continuataplina la Iegi-Lemberginceput calea feratd din MunCernauVi-Iagi, s'a
tenia, care a facut parte din convenVia aceasta a
lui Strousberg. Evident, toti antisemiVii, toti xenofobii, tots adversarii influenVei germane de la
not s'au ridicat impotriva lui Strousberg ci conoasis era, prin urmare, cu totul impopulara. Indatai
concesionarul s'a amestecat in dificult4i,gi a dat
faliment, dar actionarii lui erau garantati de Statul roman, care nu avea mai multi oani decat Strous-

- 586 beA3 insugit el nu voia sail:IA:teased actionarii. bis-

marck era insa represintantul ac-gionarilor, al aces-

tor oameni sdraciti astfel, si ni se batea cu pumnul

in mass ca sa-1 despagubim, fiindc& astfel nu ca.:pa--

tam recunoagterea independentei,

In ce privegte calitatea de print prusian a lui
Carol I-iu, zismarck spusese la inceput cand a venit
Carol I-iu, ca daces urea, poate sa mearg& la Dungre;

cand se va intoarce Inapoi, va 1i o amintire de tinereVa pracut6.

Statele balcanice pentru dansul nu aveau nici
un fel de importantd, de gi la Curtea din Berlin
erau dazute cu mult mai mult interes aecat bine vola
sa li acorde cancelarul. A fa2t astfel, intr'un moment, un plan de instalae a unei surori a lui Wilhelm al II-lea ca princes& a Bulgariei, ea se amorezase de frumosul print Alexandra de battenber6 aceiagi sores a lui. Wilhelm al II-lea, care s'a ma-

ritat inainte de moarte cu un dansator Rus gi pe

urma s'a despartit. i batrana regina Victoria, ounica fetal, era incantata de ideia aceasta. Adaut,
c& pe atunci, relaViile noastre cu Bulgaria erau
foarte role in ce privegte poporul bulgdresc, insugi

dar nu ne putea suferi gi din cauza Dobrogei gi

din cauza conflictului pentru Silistra, un lung
conflict, in care, daces nu am fi avut sprijinul
Italiei, nu ctiu unde star fi ajuns.

- 537 AG/3E1sta era situaVia create din nesatisfacerea

luptatorilor. Romania nu era mulVamita pentru cd
pierduse cele trei judeVe basarabener Serbia nu
era multimitd, pentruca Rusia o tratase cu o deosebitA asprime, ii pedepsise, viva, ca. Milan incheiape urma, dupe ce a inceput rasboiul ruso-turc, el s'a oferit, a fost pur gi
simplu refusat. Din causa aceasta Rusia avea alt.&
se-armistitiul gi, tend

atitudine fats de Muntenegru, uncle Lichita agtepta

lucrurile cele mai extraordinare, cacti nici data

n'a existat in Peninsula Balcanica un spirit mai

tartarinesc decat al printului, mai tarziu inskrege
imbracat in costumul lui muntenebran, care se visa
Imparat al balcanilor, De fapt era foarte popular
acolo gi la Ragusa vedeai Verani cars pe scufia
for cu fundul de catifea violet, aveau in margine
un semicerc aurit cu un N, care insemna "Nicolae
al Mantenegrului. Ajutorul Muntenegrilor fusese
iprimit de Rusia in 187?, pentruca Muntenegrul era
independent de o multime de vreme gi, cu ipocrisia

aceasta diplomatica, natural ca el putea fi acceptat, Ian ceilalti nu.

Serbia se alesese atunci ca o miserie in Serbia Veche Ursa nimic in Macedonia, *i trebuise chic,
o lupta stragnica pentru ca rlrotul gi regiunea
de langa Lig sa-ii ramana berbiei, pentru ca Rusia
era dispusa sa dea toata partea aceasta Bulgarilor.

- 588 In ce privegte pe BuleAri, ei erliu.intrTo sta-

re de nervi permanents, cum foarte rare on se poate gdsi la o naViune. Ei ii inchinuiserd la 1877
ca vor avea o Bulbarie cat toata Peniusala Balcaniea, far& Tarigrad, o Bulsarie oglindindu-se in trei
maxi: Mares. Neagrd, Arhipelagul i Mares. Adriaticd.
Nu ae ajunsese acolo, dar se capatase o bulbarie
mare, care cuprindea, dupes tratatul de la an Stefano, cea mai mare parte din reiunile.buWaleqti
Cu anumite parVi din Macedonia.
2rin tratatul dela Berlin s'a cxeat ins& un
Stat imposibil al Rumeliei Orientals, un fel de
principat fdrd print/ in care s'a aL?ezat ca valid
un Vococide, de origins greceascd, pentru cd stramocii sal au fost candva Bulgaxi,(de la Bogor boris);alt Vosoride fdsese Oaimacan al Moldovei inaite de Unire. pupa aceia a fost guvernator Gavril
Crdstovici, intr'adevar un BulEar, der fArd ricio
autoritate, Cando cum sa vedeti s'au unit Eul,aril
acetia de Sud, de la Filipopol cu Bulgari ae la Sofia, el a fost scos din capitals de o inv6Vdtoare
inarmata piind in dinVi, care s'a suit langa vizi-

tiu i 1-A 44 afar6 pe Gavril-Paga; al.doilea

si cel din urma dintre guvernaturii Rumeliei orientale. VI puteti inchipui ca nu putea sd se Vie o
astfel de situatde, cand represintanVii navionalismulu;

dacd Ill

;,,,ncov, care simpatisP..

- 589 cu Rugii, Caravelov, era de fapt geful politic al

Rumeliei Orientale.
Din partea for Grecii erau protund nemulVumiti,
ei carl nu intraser& in r&sboiu, der, in momentul
c&nd era sd se incheie pacea, 1:2:upele for au p&truns
in Tessalia gi pentru aceast& intrare pacific& ei
iroiau sa aitA Tesalia, Epi2u1 , insula Creta, s&
creeze astfel Grecia Mare, ceva analog cu ce a volt
86 Baca Ion Bratianu eta not in 1916 gi pe urmd a le-

git ocupatia german& ue doi ani gi jum&tate, cu sacrificiul a jumatate de milion de ostagi ai nogtri.
DiplomaVia ex2opeana a nebociat mai mult& vreme,p&n6
ce Grecii au 4p6tat Tesalia far& sa se fi b&tut.
Dar a int&Init impotrivirea Ligii Albanese gi de
incurc&tori not pentru diplomaVia europeana ca*
re nu era de loc presatitg, care se mira c&nd afla
c& Muntenegrenii nu sunt inc&ntaVi ca Ii se d&duserti
locuri pe care is aveau de mult& vreme.
Acestea sunt rezultatele imediate ale r&sboiului din 187748; crearea unei situaVii imposibile
in Peninsula Balcanic& gi, pa de alt& parte, pentru
Germania lui Bismarck, oricdt era de impuntitor gi
de dibaciu cancelarul, fiinta unei situaVii de alunecare, cand mai mult spre Rusia, c&nd mai mult spre
Austria, far& sd poatd mulVdmi pici pe Rusia, nici
pe Austria.
Gum se va vedea in lecqia vlitoare, s'a ajuns,
oft&nd de neca,z , la pgr&sirea lcg&turii cu Rusia,
aid

-590dar Bismarck a continuat pans in ultimul moment,

facand sforVarile cele mai ertraordinare , pentru
a pune Impreuna cele doua Puteri. )7in consecintele
acestei situaVii imposiLile pe care gi-o creiase
Germania a iegit Tripla laianta.

-591Prelegerea din
25 Maiu.
Pacea germane.

Vin la lectia care trebuie sA cuprindd,intrun

spatiu ape de mic, foarte multAgi care merge pan&
departe in secolul al %X-lea.
lnainte de orice trebuie sd vedem ce efect a
putut, SA produce resultatul rdzboiului de la 77-78
paces de la Berlin, paces prusianlocare crease nemul
tamiri in Peninsula Balcanied, asupra relatillor
Statelor din Balcani intro dAnsele qi pe urmA 86
vedem cum, neputandu-se crea o leg&turd intre aceste State care sd formaze o bask, de s'a ajuns la all
pirea noastrd de Tripla Aliantd.
Atunci, la 1878, erau cu putint& cloud lucruri:

sau intelegerea cu Statul sarbesc merit, care a cdpdtat indat& o coroand regald - imitate pe urma de

printul Muntenegrului Bichita, sau o legdturd cu

Bulgaria intemeiat& atuncirmai putea o legdturd cu
Grecia, care cdp&tase fled ad verse sans posesiuni
a*a de intinse sau o oarecare int3legera gulurcia
care era redusd is o parte, are ae mica din posesiunile de odinioard dar toata regiunea de supt Rumelia Oriental& ii apartine qi pe de 'at& parte,era
Albania care, cu toatd mipatea nationalistd,cu toa-

- 592 -

te nemultImirile din&untru, era un Vinut hotarat

musulman.

LegIturile noastre cu vecinii de dincolo de Duare nu s'au putut face , de qi, deo& star fi putut

face aceste legIturiotoata Istoria Europei sud orien

tale ar fi foot schimbata i s'ar fi exercitat o influenVI qi asupra mersului general al lucrurilor din
Europa.
IIn motiv temeinic pentru care nu se putea face
aceast& intelegere 11 vom vedea mai bine pe urmI:

Carol I ramasese up Hohenzollern la DunIre, adec&

fiTt& de stIpamitorii din balcani,considerati oameni
inferiori, se vedea c& el reprezentand o altEt rasa
cu mult mai nobilfi, nu putea as viziteze pe in Milan
de qi acesta, andva, Meuse cele mai marl oferte
,
Romdmilor, imbr&c&ndu-se in uniform& rom&neasca, spu.
nand c& este legat de Rom&niopentru c& mama lui era
fatailta Costin Catargiu de la Iaqi. Legaturi economice nu se puteau fiindc& vindeam aceleaqi lucruri
i poate not mai mult boi qi ei mai mult pore', a,
tunci Wind permitea Austro- Ungatia.
In ae priveqte Grecia, se va produce intalni.
rea lui Gheorigbe, noul rege al Greciei, dupd Otbon
O. cu Carol I-iu.darintamplator numai, la Abazzia,
De o legItur& mai strtins& regele Rom&niei se
feria. Gaud printul Ipsilante, care avea legIturi
cu Verne noastre a vomit s'o propuie- mire balcanica, razboiu impotriva Turcilor - Carol I -iu a tre-

- 593 cut pe de-asupra. Legaturile de comers erau ca pi neexistent.

Cu Bulgarii situaVia era foarte curioasd,-Btlgarii nu ni-au post deloc recunosaatori pentru toata
opera f&cutd de ei pe teritoriul nostru,compromitand

guvernul lui Ion Brdtianu, facandu-1 pe el sA fie

ardtat cu degetul ca unul care vrea sd revoluVioneze
Sud-Estul Euopei.
-Cum se intemelase acest Stat cu planul celor
trei marl pi planul acesta amuse, dar nu din vina
noastra, care nici n'am cerut Dobrooa, de gi aveaa
rosturi foarte vechi acolo, prin Mocanii nogtri cars
erau acolo ca la ddnpii acash de foarte multi vreme,
twit& regiunea de la NiculiVel pi Ostrov fiind plinl
de coloni romani trecuti de foarte multi vreme Supt
stapanirea turceascd. Cu Paga din Tulcea am avat
legtituri, la Silistra exista o pecald romfteasod de
molt, pi Turtucaia era locuita de pescari romani.
Riciodata n'am intervenit peste Duare, n' am odutat
sa vedem ce se face cu acepti Mocani in pare parte
bulgarisaVi. Opinia panea era nesimVitoare la exis
tenta unui element rom&nese pe malul drept al Dunarii nu. In teritorli stapdnite de Bulgari n'am amestecat pretenViiie noastre, Ian, in ce privepte dorin
to Bulgarilor de a-pi desrobi teritoriile, ea gasia
Faso. 38 lstorie, Irof.N.Iorga.

- 594 tot ajutoral nostru. Dar Cu cat& ura a Yost windta agezarea noastra In Dobrogea: a'au intrebuinVat
toate mijloacele gi inauntru qi in afar& pentru a
ne batdocuri qi a ne scadea.
Sla intamplat ins& ca printal Bulgariei
ceput a That Alexandru de Battenberg, om foarte no.
bil ci bun, care avea cu Carol I-iu cele mai bune
legaturi. Alexandra era pentru legaturile cu not
Intro altele qi pentru un motiv, de politics general& Ruqii intelegeau ea ramana stapani in Bulgaria* armata o formau ei, comandanVii acestei armate erau Ruqii, molt mai malt decat la not pe vremea
Regulamentului Organic. Ei oonsiderau aceasta Bulgaria ca o gubernie gi Bulgarii,de qi exista un partid ruso-fil, considerau in aceasta ca o primejdie
pentru viitoral lor. lie aici necontenite lupte intro
ofiVerii ruci qi intro Alexandru , lupte care au
ducat /Ana In momentul cand Ruqii 1-au detronat.
Indata dap& plecarea lui definitive a inceput
regimul lui Stambulov , care era o bruta, dar a
creat terli sale o situaVie europeand. Fe urma eta
ales celalt print al Bulgariei, Ferdinand de Co
burg, din ramara ungureasca Kohary, trait intro se
niori unguxi, la Viena fratele lui, lilip de Coburg,
tinand pe sora arhiducesei Stefania, sotia arhiducelui Rudolf. Era fara indoiala mai malt Vienessmai
mult Ungar ducat CoburG; om de o foarte mare intoligenta, dar de o lips& de cal!acter far& pereche,

la tn-

- 595 capabil de toate laudaro;iile, de toate umilintele

ci slabiciunilei niciodata nu s'a pomenit intro Vera un Suveran cu mai puVind grijd de demnitatea lui
proprie. Supt regimul lui relaViile lui ou noi slau
atrioat, de qi -1 lasaseram sa treacgt in Bulgaria qi/
dacd nu 1-am recunoscut faViq, era pentru ca cram

1egaVi de Tripla Alianti of aqteptam si inceapi ea.

Dar pe vremea lui Stambulov relaViile dintre Romani qi Bulgari erau foarte buns. btambulov fusee

crescut la noi, twit& tinereVa qi-o petrecuse la

noi, qi el doria ea se aprijine pe noi in opositia
fat& de Ruqi.,.

In momentul aoela cand nu se 4tia ce se va face

cu tronul Bulgariei se Muse propunerea de a primi
Carol Lsiu coroana Bulgariei. lgristi in documentele
Leonov pentru politica ruseasca in balcani dovada.
Dacii e'ar fi Mout aceasta, flindcd regele voia ace
std. unite cu Bulgaria, aye fi fost fireqte, o nenorocire.

Dar, veputandu-se -amea legaturile acestea cu ve-

cinii, care or fi constituit o puternica bast, 0 cum,

pe de alts parte, erau amen1nVirile rusecti- Alexandru al III-lea, care nu era crescut ca sa 'fie Tar,
inaugurase o politica de banuiala qi grosolanie s'a recules, dupe ce bismark pardsiese sistemul celor trei Imparati qi venise la acela de legturi 0
Austria, la cererea de a ne addugi acestei legatu 1,
adaugindu-se Italia.

- 596 Pentru aceasta trebnie sa declaram Ii, orice moment

ca ne desinteresam de Romanii de dincolo. In privinta

aceasta Carol I-iu n'a avut o atitudine foarte neteda:
tend zicea intr'un fel, card in altul. llaca s'a dus
Ioan Mihu la el, el i-a spus ca este pentru liberarea
Romanilor din Ardeal dar imprejurarile sunt de asa natura incest sa caute a trai cat se pate mai bine cu
guvernul de acolo. Dimitrie Sturza, in legatura cu
regale, a reprezentat aceasta politica, cerand Romanilor de dincolo o intelegere cu Ungurii. Din cauza
aceasta au feet doll& "Tribune", "Tribuna" dela Sibiu
si,"Tribuna" del4 Arad, care, aceasta, cu Russu 4ria,
nu si altii, a fast create ca sa contrabalanteza pe
cealalta.
Iblitica oficiala a Romaniei a fort pus& in fata
unor marl greutati sand cu procesul Memorandului.
Romanil din Ardeal si Ungurii voisera sa se planet. Imparatului de suferintilor din partea guvernului
unguresc. Cum vom vedea, supt conducerea lui loan Ra*gut splendid Roman, foarte curagios si a parintelui
Lucaciu, orator de amvon catolic sta incercat o adtiune de uourare prim apelul la`Monarh, care n'a reu,
sit. Totusi de frica Rusiei si cu riscul de a trada
interesele Romanilor din Ardeal, indemnandu-i sa priLeasca once concesie binevoice ea acorde oamenii
politici maghiari, s'a mere spre Centrali.
Romania a intrat in Tripa Alianta. Adesiunea Italief la aliahta austro-germane 1 -d partits lui Carol
I-iu un indemn. Italienii doriau naaparaz sa alba Kama

- 597 -

care voaa era pazita insa de trupele franceee ci,

cdnd as atacat italienii neoficial, cu legionarii
lai Garibaldi, pustile not ale Francesilor au tras
asupra for gi _Papa a ramas supt protectia lui Napoleon_ al 111-lea, aparatorul catolicismului. A venit MG gi, atunci Napoleon a putut sa vada co, $ns)amna aeasta bregald, csaci alt ceva ar fi fost razpolul daca trupele lui Victor - Manuel ar fi fort
ln0 csle franceze. Garibaldi singur a venit in
Franta 0l a luptat foarte frumos pentru cauza latina., Pe tte alta parte, Bismarck, voind sa evite o
revanga francesa, ii icdemna pe Francesi s&-gi etseeb,-Et um rost ai.ureu, sa devind Statul trances tot

mai mult un Impsriu colonial. Franta avea Algeria;

aprcape era Tunisul, plan ae italieni, ai Francesii
au intrat in stapanirea Tunisului unde gi acum este
un Bey faza importanta, alaturi de care represintantul Pranclei conduce. Italienii au trebuit deci sa
actepte lentru Tripoli pang. la 1911
ei se tabugiau launtru, pe cind Franoecii aveau un deficit
;

de popula;ie. 1)aca Victor Emanuel n'a isprfivit prin

e-gi arata sentimentele faV de Francesi, urmaul

lui, regele Eumberg s'a dus sa faca vizita de la
Berlin, intrand in Tripla.Aliantfft.

Triple Alianta era o legaturi pentru pace, cu

pastrarea situatiei de hegemonie a Germaniei. be pre vedea ca. un aliat nu este dator sa dea ajutor decal

-596And aliatul farh provocare din partea sa e atacat

de doi duymani, angajament care nu este peste mAsuat de greu. bta vAzut la Inceputul Marelui RAsboiu
oat de bine sla putut intrebuinta aceasta clausi
pentru a evita o solidarisare. Ca sa intram silnic
In Tripla AliantA, Ion BrAtianu a fost trimis la
Berlin, nu la Viena. 20i aveam ce aveam cu Berlinul,
consimtind sa vorbim cu Viena, dar nu voiam sA avem
a face cu testa, dar berlinul ne invita la Viena iar
Viena punea intrebarea: dacA am fost is Vesta. BAtranul ImpArat Wilhelm nu admitea In:3A de 100 sa
fie primiti EomAnii, caci el,"ca yi Bismarck , nu
voice confliotul cu Buqii. La urmA insA, dupA multe
stAruinte, Bismarck a admix sa primeascA adesiunea
Romaniei. De altminteri tratatul nya fost publicat
niciodata, ci era numai un numar de persoane care erau initiate. Va veni , luta, la 1913-4, cAnd AustroUngaria va dori sA se ytie, dar lui Carol I-iu ii
era frici sA punA inoirea tratatului inaintea opiniei
publics. Pentru ca legiitura sd fie recomandata opiniei publice, se recursese la Maiorescu, junimistii
fiind considerati, pe vremea aceia, ca avand leggituri, nu numai cu cultura germanA, dar, in acelayi
timp, cu Germania insayi.
Ruyii au qtiut fireyte co. am intrat in legAtura
aceasta, yi aceasta a fAcut foarte malt& vreme imp.
sibila orice intelegere yi de partea aceia. NouA nu

- 599 -

ni se p_nea nimic inainte ca a.asultat al acestei a-

liarte: nu qtiu ce s'ar fi i_tamplat, data s'ar fi

produs un atac din partea Rusiei: Austria intervenia,
dar Germania ar fi gasit mijlocul de a se deroba aspa
incest not venisersam tot la allanta cu Austro-Vngaria.
O. Inca ect era slaolt& de sentimentele ungureqti.
Mud intre Sarbi 1 Bulgari, cars se urau de moarte din cauza couditiilo- tratatului din Berlin, s'a
produs rasboiul, Milan era sigur c6, sprijinit de
Austria, va intra triumf4 in Sofia, dar cu armata

lui foarte bine pregatitd de Rugd a alergat Alexandru

de Battenberg; gonit la inceput qi gata sEt par&seasca
campul de lupta, el a revenit la atac *1 a cagtigat
biruinta de la Slivnita . Dupes aceasta biruint5. Serbia putea fi invadata, Ina Austro-Ungaria a intbrvenit .
Dupes aceasta a mai Post o singura inceroare de a
gurbura echilibrul balcanic. Natural, data ce fkouse
Bulgaria o schimbare de harts, trebuia sa o fact Grepia. In echilibrul balcanic se introdusese obiceiul
de a nu permite nim&nui sa se mAreasci fir& compensatii pentru ceilalti.
Deci Grecii au mars pang. la rasboiul cu Tarcii,gi
rasboiul acela s'a terminat cu o foarte mare infrAngore in care s'au compromis gi fiii regelui Gheorgh.ei,
intro cars viitorul rage Constantin gi, de aici des-

- 600 prevul public impOtriva printilor, aga inc&t,mai pe

urnA, uonstantin a trebuit sa intre in razboiul balcania pentru a sp&la aceasta amintire. Turcii, avOnd
Inca pe Osman-Eaga dela Plevna, 1-au trimis pe dansul care a actigat o campanie intreaga in cfiteva
ceasuri. Europa a intervenit din nou, dominat& de
Tripla Aliant& care insemna pace qi din nou orice
anexiune a fost interzisa.
Secolul al %I% -lea nu eta terminat supt conducerea lui Bismarck, disgratiat gi inlocuit prim surogate umane inferioare. De ce ax mai fi fost-nevoie
de omul acesta, card situaVia pirea aga de asigurat& pe base Triplei Aliante? Dar scum i se va opune
alianta dintre Rusia gi Franta, Rusia imprumutand
bani dela Francesi gi f&g&duindu-li revanga. pup&
vizite premerg&toare Nicolae al 11 -lea a binevoit
s& viziteze Franta, primit cu strig&te de entusiasm.
Uricum un eobilibru se stabilise, gi, pentru aotivitatea eoonomiedopentru desvoltarea cultural& a
R.uropei; pentru s&n&tatea moral& a Europei a fost
una din epocile tale mai fericite. Nu era nicio grij& de victor, se gtia cA, (lac& sdr&nOnegte o sable
la Berlin, totul intr& in ordine.
Se va Int&mpla Ins& o ochimbare, nu IP intentiile suveranilor gi a minigtrilor, ci una In conditiile de viat& ale umanit&tii gi in efectele morale ale
acestor condiVii de viaVa.

- 601 -

Romania, poporul romanesc si

ultimele prefaoeri.
S'a stabilit pe la 1890 in Sud-Estul Europei
principiul de care, cum vom vedea, popoarele de acolo de la o bucata de vreme si-au batut Joe: ca
se pot bate Intre dansele, dar nimic nu se schimbA
pentru ca asa este hotararoa Europei. Inainte de a
vedea urm4rile, vreau sa ma Intorc in urma.- tocmai din causa acestei hegemonii "europene" pentru a
explica Inobilisarea noastrii de aproape o jumAtate
de secol, vre-o doua obServatii de car aster gene.c-

ral, pe care vreau sa be InfiVisez $i din are una

mi s'a impus chiar acum in urmA. Am cules o impresie ca, alaturand politica lui Ouza-Voad de.politica lui carol I-iu, Cuza guverna in ImprejurAri aka
de grele, cu oameni cars 11 apucaserA intro situaVie inferioara, cars statuser4 allturi de &insult
jucasera carVile cu dansul, cu cars se certase prieteneste, se tutuise , de ski genera-0.a acea a avut
un slit pe care nu 1-au avut toate generatiile urmAtoare, de a considera pe cineva in legAtura au misiunea sa si prin urmare a uitat trecutul, tinand

sama numai de faptul ca era un Domn. Mega Doamna

Elena niciodata nu vorbia ca de soVul ei, ci ca de

- 602 -

Domnul Torii. Dar situaVia lui Cuza era foarte great

pe tend a lui Carol I-1u era cu mult mai ugoarat igi
putea permits Carol I-iu foarte multe lucruri pe care
nu gl le putea permit predecesomul. Cu toate acestea politica lui Carol I-iu a Lost poste masura de
timid, totdeauna Cu gandul ce zice Europa, cu teama
sa nu nemulVameasca pe cineva care ne-ar fl *tut
ocroti cu grija ea se pastreze in anume linii de
supreme decenVa. ExplicaVia este cunoscut5t ca a vrut
ea int,gmeieze o dinastie. Evident ca a avea o dinestie este un mare folos pentru o Vara 0 el a gtlut
sa intemeieze dinastia care a rezistat la multe gi
dureroase experienVe pe urma gi care, din fericire,
a camas. Cu toate acestea data observe cineva linia
pe care am urmat-o supt Carol I-iu este foarte dose
on jigilt: dusul la Constantinopolt consimVirea de
a fl primit ca un print/ prusian, nu ca un Damn Roman, staruinVele la Viena pentru a fi primit de Fran-

cisc Iosift care 1-a primit in audienVa ca prix ,nu

ca Domn al Rotanleit la Peeta, Imparateasa Elisabeta,
era sus in cetate, Viva sa Vie same de presenVa parechiei domnegti. In ce privegte dusul la Constantinopol- gi ar fi putut sa nu se ducat pan& ce Turcii
nu an fi tetras anume condiVil - este adevarat ca
56 intsramadisera trupe otomane la Dunaret dar ce
star Li intamplat dace ele ar fi incercat a treats
Dunarea; aveam doar o armata formats de Cuza *1 care

- 603 se desvoltase destul de bine si pe rang& aceasta

ea ne gindim care era

situaVia Sarbilor. In mo-

mentul acela ei erau in conflict cu Turcii ca as

dispara garnisoana turceasca din cetatea Belgradului *i de ani de zile ni oferiau mua legAturi ca
sa dea ataxia pe Turci din cetate. Isi Inchipuie
cineva ca Sarbii lui Mihail- pentruca traia Inca
Mihail-ar fi lasat_pe Turci sa intro in Bucuresti?
Ar fi admi-so Rusii? In toata Europa.nlar fi Lost
o miscare la cel dintaiu soldat turc trecut la,
noi? Dar s'a dus la Constantinopol si a primit con
diVii foarte umilitoare pe care Cuza nu le-ar fi
primit.
dupa aceia wind de la Paris , undo, de
alminteri, Carol I-iu era asa de putin asigurat,
Incat Napoleon al III-lea, Intr'un moment, a vrut
sa-1 aseze din nou pe Cuza, trimitfind pe Ducele
de Gramont sa propuna fostului Domn Intoarcerea
$i acesta a refusat, se vroia sal se aseze, ceva
mai tiaziu pe Nicolae Bibescu, i s'a spue sa nearg6 la Velma s'a dus , s'a.dus si s'a due.
Dupa aceia, ceind la 1870 Rusii au vrutsi Inn:ture cu totul cuprinsul tratatului dela Paris
In ce priveste navigaVia vaselor armate pe Marea
Neagra si au reusit, dar ei ar fi vrut si recapete cele trei judeVe pierdute din Basarabia-de-jost
In momentul acela Turcii s'au temut de un razbol
cu Rusii si In aceasta eventualitate au discutat
cu represintantii lui Carol I-iu la Constantino-

- 604 pol fi era vorba chiar ca, in caz de atac ruseec,

ea luptam a1.turi cu armata turceasca chemata pe teritoriul nostru., Mai tarziu a rasarit un proiect,
asupra caruia nu ma. pot opri, in care era vorba de
o refacere a Imperiului Otoman, in care Romania fate
de Turci trebuia sa joace rolul pe care Bavaria 11
avea in nou imperiu german fate do Prusia, prciect
pe care nu 1-am aprobat, dar singura posibilitate
de a discuta in corespordenta noastra diplomatica
o astfel te enormitate arata cum era aceasta po/iti-

ca.
Lipsa complecta de orice legatura cu veoinil de
dincolo de Dunare refusul absolut de a inoda aceste legaturi, un dispret intins asupra tuturor; asupra timpului tend Sarbli erau supt regent& a ci asupra color d'intaiu ani din stapgnirea lui Milan,
aceasta tala calea celei mai firecti influente a
avem o influents enorma
noastre. Caci nol puteam
f ind
asupra lui Milan, acesta iu de Bomanca, sot de quasi.- Romance, 1nconjurat de Romani , un personaglu mai
important fiind acolo generalul Oatargiu, care era
card la Belgrad, tend aici ea fi anume Moruzefti,ca

Dimitrie Moruzi, cel foarte sarac, venit din Basarabia, autorul foarte frumosului roman "Etibegi.In tara rapita" care &amina bucatica rupta cu Milan. O.

Muntenegrenii trimeteau deputaVi la bucurefti,Grecii

se prindeau de haina noastra In chestia Oxeteil a E.g.

rului fi a Tesaliei. Ueia ce s'a f&cut acs, in con-

-605ditii poate inferioare, de dl. Titulescu, filt& baea

care era atunci se putea face foarte bine pe vremea

aceia.
i pe urmEt, rug&clunile acela nmilitoare ca sa ne
primeasc& in Triple Allan-tat situatia ce a resultat

de a avea o &tient& de bets& pe care nu indrIzniam

sa o mArturisim. si ce deosebire Intro o silent& pe

care poporul o cunoate gi prin urmare se crelaat
sentimente de reclprocitate gi Intro alts, pe aare
o gtie numai suveranul gi din c&nd in cAnd unit minigtrif Cind vine momentul botgrator , atunci nu
este verbs numai de ce face armata, ci gi de cum
se comport& Ins&ci natia, lar dac& natia afla =mai
in momentul acela, ea !Mime uimit&gtrisnit& de ezistenta unui act pe care nu -1 etia. 1n popor traiegte cu anumite sentimente gi, dee& nu aunt sentimentele care trebuie, ci alte sentimente care se for
meaz& dela sine, ce valoare poate a& aib& alianta?
a nu uitla nicirjocul care s'a facut cu Romanii
din Ardeal, can and erau indemnati, cAnd tragi
Inapoi. Uutare partid in opozitie era pentru ding:i
gi acelag partid, and a4ungeo 1R putere, se dacea
i races souse, lucru extrem de umilitor pe care
scum in urm& 1-a m&rturisit gi D. Dumba, Macedoneanul de origine, fort seoretar de ambasad& austroungar, Eomin la Bucureti, and vorUeqte de vestitele scuse ale lui D.A.Sturza, c&ci Sturza nu putea

- 606 s revie is putere impreuni cu liberalii sal pima ce

nu presinta acele souse pentru atitudinea faVA de
Austro- Ungaria, qi Sturza le-a presintat. Ce efect

putea ad alba aceasta asupra unei societ6ti intregi,

care se intorcea din non la vorba pe care ar fi spus-o sau n'o fi spus-o Void& tirbei ca: "Tara aceasta
este menita sit fie totdeauna ameriti".
Cu Rusia not nu voiam sa ne inVelegem pentru ca
Ruqii ni vroiau caul. Acesta era reaumitul acestei
politici de renuntare; renun' are din partea Dommului,

care voia sa intemeieze o dinastie 01, dee& se poate, sa fie prieten ou toati lnmea; zenumVare din
partea oamenilor politici, cars voiau sa ajung4.1a
guvern qi pentru aceasta 84 nu -aibi niciun duqman
in strainitate, fiind gate sa dea toate asigurArile
orioui, Wind erau la guvern qi ca sa tread pests
aceste asigurari, atunoi ciind nu se vor impartAqi
de binefacerile puterii. Prin urmare, luptele de
partid In interior, dorinVa Domnului de a-gi asigura
situaVia pe un consens universal, de a-gi capdta independenta, de a i se recunoaqte regalitatea, toate
aceste luoruri au contribuit la imobilisarea noastrg.

E lucrul pe care voiau sd-1 fixes Mai bins. Caci

el explita pentra annmita atitudine a noastri, mo-

mentul decisiv, pentru acea desorientare de care

am suferii intro anumitE. clips, desorientare in

-607 -

care elementul cel mai greu, acela care ne-a f&cut

s& ingrop&m sute de mil de oameni, cars ar fi putut
sa fie vii pang In momentul de MO., a venit din
diploma-OA personal& a regelui, cu aprobarea unui.
numix foarte restrans de oameni politici, din pregtirea armatei noastre in acest sens, pentru ea, deodat&,sa ne gAsim Intro situatie in care tot ce preOtisem nu mai a/ea nicio valoare. ncuser5m fortificaVii contra Rugilor la Mmoloasa, dar not am fost

en Rugii gi impotriva Centralilor.

Am cheltult cu cetatea Bucuregtilor, Mout&
contra Rugilor de generalul belgian Brialmont - gi
a-trebuit s&-i mut6m tunurile la Zimnicea pentru a
impiedeca intrarea Bulgarilor gi a lui Mackensen.
Toat& rezistenta noastra era preg&tit& ca un fel de
arip& a Austro-Germanilor In cas de r&sbolu europeau. Gandva a fost vorba chiar sa ageam pe Krupp
la Buouregti. -Multi din generaVia mea oredeau insa,

c& Romania trebuie s few& o alt& politica, ca in

orice eas, trebuie as ne rupem de Austro-Ungaria,
care este, in ce ne privegte pe noi, Inainte de
teats Ungaria, iar Ungaria a clasa dominants" din Ungariaoamenii cart voiau sa fact. Unguri gi din uopacii din pidure gi din pletrele de pe drum, pentru
c& trebula s& se crease& num&rul natiunii politice,
care an fi fost o natiune majoritar& sau poste
ehiar una totalitarL Ani intregi de Ale slaa tinut intruniri, s'au scris articole, s'a f&cut pro-

- 608 -

paganda.POOmu ruRerea de Austro-Ungaria, a carii

politica era de un egoism vizibil pentru oricine gi
care, pe langa aceasta, avea o conducere detestabila. Ce se putea face cu batranul Imparat Francis
cu desavArgire din alt& vreme, ace. de legat de traditia medievala, incest devenise aproape
ridicol? Mostenitorul tronului se sinucisese dupe.
o viata salbateoa gi noul mo tenitor era fiul arhiducelut_Qtto, prinV41u pe jumatate nebun care se
suia cu calul pe scara restaurantelor gi care, inti-ran Wcinrgi-a luat tovarggii cu cars bause gi i-a
dus in palat sa li arate cum doarme nevasta-sa. Iar
fiul insugi care a ramas pe urma, avea anume mania,
ca acela de a ucide cerbii, facandu-gi cea mai formidabila col ectie de c2arne de cerbi, deci aduna
toate icoanele sfantului Gbsorghe, romanegti, sarbecti ga.m.d.; fusese bolnav de piept, calatorise
prin lume, se intorsese de acolo cu un fel de ura
impotriva tuturor, crezand ca toVi ii vor moartea;
in politic a, tot felul de visiani imposibile de realisat, in care au crezut gi unii oameni dela not 6a
Aural Popovici BanaVeanul gi Vaida care spunea gi
in scris ca, e recomandabil sa facem o intelegere cu
i x.`
u ins la Viena. PrieViena ea i sum not

tenul mieu canonicul Bunea se rugs prin scrisori cat

daces va veni arhiducele mogtonitor la Sine4a, a
fie foartc lane primit, - nu cumva ea se Itca o demonstratie. Iar not am treout pests eticheta dela

- 609 Viena qi am primit sotia lui morganatic& pared ar fi

foot o arhiducesA.

Eram legati de um Stat a arta politic& nu putea fi amical& fat& de noi. care era impotriva reali
Zarilor noastre nationaled iin stat legat de polltica ungureasca., pe care Stefan Tisza o moqtenise de
la tatal eau Coloman, care consta in a putta.pe oa..N4r

neZ7117iBinVticr7ce

erau toate lucrurile aces -

tea, nand era de twit& evidenta c& Austriecii trebuie s& riman& In Bucovina qi Ungurii In st&pAnirea

RamAnilor din Ardealoi UngariagoAci, dac& a2 fi

mars cateva generatii, cu noile mAsuri luate star
fi fabricat In inv&tamAntul primar de Stet generatii
cu care romAneqte.4.nu star mai fi putut face nimic.

Pates fi sigur cineva c& ampast& allant&

va

aduce moartea RomAnilor de pests 40anitA, Cu atit_mai.mult cu cat, trebuie elo e unet Rondnii de &t
gran
nu ne-au ajutat pentru a face o altA politi-

cA. 0 spun ca toat& l&murirea: ligmAnii de dlinlo

au foot represintati in secollul al XVIII-lea prim Cu.

get on qi scriitori earl, in generatia lui Petra

Maier, a lui ClainMicu qi a lui Sincait istoriceqte
au opus tot ce trebulau,sLeep.ppunA,0 n' au tras
conoluziile revolAtignare pe area*. to, tras sclera-

Via de la 1848., prin orezul lui Minutia

F8 ..

39 Istorie,Prot.N.Iorga

eisesizarea

- 610 acestui crez prim Veranii cu puti qi tunuri de eireoi uif fit, 46manda'lui Avram Iancu, Mai era ca

lorremtntant-a t-Mrel romenesti in Ardeal clerult

care, a aparuv la 1848, in frunte episcopul U1111#

tor-qZrir:MrrenraOlc=agimaiiiipieunir
TanriraMaruluillar. de la otucata ae vreme Laguna, aingurul care avea autorltate,fiindca Mitropoli

tul unit pe care 1-a neat Francisa Iosif ea rispla:to sulatitt; era un om foarte bins, dar putin inzestrat, a ajuns a fl parisit de ai siii,Saguna era tux
OM estraordinar, en un inalt simi de demnitate qi
avand gi mijioace rizlce pentru a impune,, pe labs&
o preg
n
o
re c
ural
gnemVeirtetungureete,siabeete, poste i franVezete
si flip capab 1 si as inteleaga n oea mai perfect limb& virmand cu eel de la Viena earl 31 oonside.
ran ca un absolut sigur, Era destul s apari el un-:
deva pentru ca prestigiul lui'irbelEfEaTrintren.
Va lui era enormi.Dsr 4 mpur e r n urmraT5eaIll.
.= 0 itio = . o *
tdr-irfrwe
1[1_10-111$ a
ca eininittekt. Atuncr Fartidul
din Irdeal
nu 1 --auctz nisi intelecttialii niei_preoVii, ci

Wirar

11

1:07WINIVRITEWITVEITTfalrITiamenical7agr*

oiEJTIrT;7iFMirnineliigrmarmsmmalin.
Emr-arr-rertwas scale, Avoeatul este ,deprins sa
vadd ches-clunea cum mulve laturi ci el-4i echimbe
pixerea, dupa interesul treadtar.Maniu a declaVat
in Parlamentul din Testa a& el repTesinua v uawc.itt

- 611 -

gi bauoa aceasta imprumuta aie_Romani si la Unguti

uma

c=

se

n e e:,

na a

wumuta :e -Mr"

...110WL16I.O.MandtJeran
843-1d
r-4
eel pe care 1-a imprumutat acela cumtliajlaltzl.
Unguri n ai nu aveau nevo e de imprumutul de la
bindle noastre, pentru ea erau bancile unguregti
gi ei aveau gi tot aprijinul guvernului.
S'a creiat atunci o nouksolitica.FOlitica
aceasta a root intdi pasty& gi, pe urmas_tocmal-pentru as erau aoolo avocati gi oament de afaceri, a
trebuit ea fie activiatA, dar una este un discura
pe care 1l ii la Blaj eau la Sibiu .gi alta_discursul tinut la Budapasta undeArebuie varbit intr'un
anume fel, pentru eAc_altfel_e sees einvakafaxA-De,
.

putatul roman era snit sa fetal declaratia cif iu-

begte pe Unguri,ca doregte ea situatia actuala sa

se pastreze, gi, mind i se apunea ca e inteles cu
Romanii de aicetagadulasoA.Se neg/ijaastfel influenta ce putea avea.in comitate, unae, aupa vechea

organizare a Ungii3.ere7Z adunArile comitatense, gi

majoritatea o puteau avea nationalitatile, o puteau
avea gi 2omanii, cart puteau vorbi gi romipagte.Dar,
Indata ce twat& vieata politica, a trecut la Pasta
aceate adunixi au fost diSpretulte. Dar la Testa
Ungurii aveau o straluciti aristocratieger obiceiul
printre colegii din Camera sa-gi spunl pe numeted

- 612 se tutniasca,s1 se invite la aerate, gi pentru un am

care vine din fundul provincial poate ski insemne
foarte mult o astfel de receptie.
Iata, prin urmare, cum s'a schimbat politica
Romanilor din Ardeal.La inceput facusera un program
foarte indrazneV, cerand recapatarea autonomiei Ardealului gi natural a., in proporVie, rolul Romanilor in Ardeal, era cu mult mai mare. Pe cand in Adunarea din Pests se denuntau deci anamite abusuri administrative, se protesta contra unor anumite ofense,se denuntau unele pdgube suferite de Romani ?
Chestiuni de aoeste marunte care intr'un parlament
se presintd de obiceiu la procesul-verbal inainte de
gedinVA gi care niei nu se asculti.

Politica aeeasta a mere, ea suprema indrAsneala

is presintarea Memorandum-ului gi:dupa ce ImpAratul
a facut ce am spus, &dee& memorindul 1-a lust cu
pile on tot fgr4 s4-1 deschidei ;I 1-a trimes la Min%sterul Ungariei. Nu s'a dhemat nicio adunare populara, nu s'a riscat mimic. Aga este avocatul: el. se
Vine is forma indeplinita, nu merge pan& la.fond,In
procesul memorandului v'am spus ca se putea face ceva: o naViune intreag6 se putea aprinde gi erau sate
romanegti de Jur Imprejurul ClUJului care indatA se
tulburaa, dar nu s'a simVit de loc influenVa loroel
oamenii s'au dna is temniVa gi an ficut-p in twit&

linigtea, Aud pe Petru Carp, vorbind de chestia

- 613 acliasta roTnaneasca ci de Memorand, 1-am intrebat

de

ce n'a luat o atitudine , el mi-a rAspuns: "SA-mi dea

'sage gi voiu interveniu.
atunci cu aceasta amortize a ohestiunii Romanilor din Ardeal, cu aceasta dorinVA sA nu ne stri c!r: cu Austro-Ungaria gi, prin aceasta, cu Bsrlinul
cu aceasta dorint a oamenilor politici de a continua un oportunism comod, care sa li permitA s ramilna la putere sau ski revinA la putere,stateam Cu desavargire IncrGmeniti.
Dar , pe rang aceasta, era o pArere pe care o
imparta4iau ,i al ii decat oamenii politici, anume
cm nu poate fi razboiu, ca nu se poate ajunge la un
razboiu european, oa aga de malt stint legate intere-

sele tuturcr, incat rAzGoiul ar fi o beinohipuiti calamitate, ar aduce sfargitul civilisatiel toastre.
0 spuneam in cartea de istorie pentru ccolile
secnndare, este o astfel de legatnra supt toate ra portririle intre toate naViile acestea europene,Incat
nu .poate fi un razboiu. Yeti zice: l'am avut drepta-

ta ? 1a am avut, pentru GA rlzboiul s'a gout, dar

leCtiturile acestea s'au rupt in aca fel, incat prin
niciun mijloo intrebuintat dapa razboiu, cu toate 11gile, pactele, conventicle nu s'a putut restabili o
situatie care BA asigure lumii linigtea pe dative:
ani de zile gi sA indemne la o munca spornicA.
Aga era in momentul cand s'a petrecat acel lu-

-614cru de nimic, care a fAcut sa se vada ce este de desupt. Oamenii earl vedeau numai suprafata, se eredeau asigurati prin aspectul lini tit,al acestel auprafete. Cand a'a vazut ce este de desupt, toatA lumea 'i -a pierdut capul.
Arhiducele Francise Ferdinand voice sA schimbe
Monarhia, firs a-41 da sama de un lucru: ca on Stat
ajuns la varsta la cafe ajunsese aceasta Monarhie,
nu se poate schimba, mai ales atunci and nu reprosint6 decit un compromis trecator Intro interese di.
vergente, 41 opuse. Nu existau douA natl./ care s do.
reasell a eta ImpreunA. i lui ii intrase in cap ea
detroneze pe Unguri, sI tidies pe Slavi 41 pe Romani
0 mulVime de ofiter1 tineri it maguliau, qi o anume
publicaVie la Viena nu fAcea decat sA IncAlzeascii
splzitele In acest sena. Pe langa aceasta, cum fe
meile aunt mai impreslonabile, unele din Viena faceau acelaql lucru pe care-1 fAcuse la 1870 ImpArA...teasa Eugenia 41 Cu persoanelecare eraUlIn juxul el,
ea care a considerat rAsbolul dela 1870 Ca; "guerre
moi", 4i s'a xizut undo s'a ajuns.
0 1ntreagA consplratle-politicA a unui om deranjat, care fuses. bolnav 41 cArula din boala aceasta
11 rimAsese o desordine nervoasa. Se adAuga influenVa unei few' extrem de ambiVloase: natural el Franelse Ferdinand biruitor intr'un mare rAzboluoueerltor de provincii inaalcani ar fi putut smulge ridl.

- 615 cares ooxtesei Chotek la situaVia de Impdateasa gi

Regina. OfiVerii tineri represintau o lume speciald,
far& nicio noViune de ce inseamnd politica gi far&
cea mai mica b&nuiala de ce este aceast& realitate.
O pres& lipsitd de orice critic& gi de orice masura;
stdruinte venite din anumite pArti - visitele lui
Aarel PopolAci gi ale atator altora can spuneau ca
aga a bine, sperand ca bdtranul moare, dar bdtranul
nu maria, ci 1-a pedepsit Dummezeu de a putut asista la toatd nenorocirea Monarblei lui. Se visa anexarea Sorbiei pentru ea in felulacesta s se WV
reasc& elementul slay in monarhie of Unguril se4Vi
t fl redugi, ei, earl Olen toate lucrurile acestet gi cari-gi von freca manila and von afla oe se
petrecuse in Bosnia. In Bosnia gi Hercegovina era
atunci un nenorocit de maregal de origins Jugoslav&
Potiorek, care peste caViva ani de zile a murit nebun. El invitase pe Arbiduce la manevre, sfidand un
fel de superstiVie picas& a poporului sarbesc, Vidovdenul din lung lui Iunie, un fel de simbol al uni
t atii Jugoslave: arhiducele trebuia BA yin& tocmai

in ziva aceia. La Seraievo era agitatie gi prim

gcoli, la elevii de licei, pe lang& actiunea societaVilor secrete, care ci -au luat mdsurile in aga fel
incat, orice drum ar fi apucat, arhiducele nu putea
sa scape. Dupes cea d'intai lovitura, dupes bomba

- 616 le

aruncata, el a pornit in altA directie, qi acolo a

intAlnit glontele care 1-a strabatut, qi Tanga dinsul a murit qi sotia ltd. La Viena n'a Lost o mare
durere, - luati amintirile lui Margitti in care se
vede cum anume persoane intre care ins fig Francisc
Iosif, care de mult nu-1 suferia pe moqtenitorul
tronului care represinta o politic& opusA, s'au simtit oarecum ugurate.
De aid a inceput ceva care nici intrvuna din
oirtile privitoare la Varela Elzboiu Oa Lost lutamat pe deplin.
Cum o arAtam la Societatea de pitorie ModernA
din Paris, Marele RAsboiu nu se va intelege niciodata atAta vreme cat va examina numai corespondenta
diplomaticA. Ea are exact valoarea oamenilor de la
sari pornegte.
.

Ca sA me inteleaga aceasta teribilA dramAttrebue at se tie sama de mai multe lucrui qi intAiu de
spiritul public, spiritul public este dese on dec1.6
siv; el e atmosfera misterioasA care prinde pe orieine i-1 transformA. Noi ni inchipuim co. tram ca
indivizi, dar nu trim numai ca indivizi, ci supt
influenta tuturor oamenilor in mijlocul cArora ne
gAsim.
Atmosfera aceasta e format& gi de presK, ci

- 617 trebuie deci s& al cunogtinta intregli prese.Scrlsorile particulars, reveleaz& stares cugetelor.Pablicarea celor din vremea Revolutiei francese a putut
schimba notiunile despre Teroare gi despre rolul jucat de aristocrati pe vremea aceia. Pe de alt& parte, intr,o societate nu exist& numai indivizi; fiecare exist& la local cutare, individual, dar in societate exist& grupe care au o inaufletire a for tree
atoare, o viat& moral& special& a lor. 0 armat&
german& inseamn& un suflet al ei, ca gi o Curte ca
a lui Wilhelm al II-lea. Industria mare exercit& 6/
ea o aetiune care pleac& din sufletul special de acol.
Cela ce face un Stat nu result& din faptul ca
X de la Berlin a trines o not& i a venit gi cutare
not& de la Paris, el din toate lucrurile acestea se
produce, intriun moment un resultat sintetic, caret
nu este recunoscut ca al lui de catre niciunul din
elementele care au contribuit la aceast& eintea.
Nu se Joao& ugor cineva cu o societate de un caracter aga de complex gi de un sistem nervos aga de irltabil cum sant soclet&tile contemporane.
Se discut& gl scum tine a vrut rIzboiul ? In
Austria ezau multe grupe, din care fiecare avea o
anumit& atitudine gi tot aga gi in Germania gi in

- 618 Franta, gi in Anglia, gi in Rusia. Fapt este ca toti

s'au trezit inaintea rfizboiului, inaintea grozAviei
,gi nimeni n'a mai putut da inapoi. Se tot spune ca
este vinovatA Rusia pentru ca a mobilizat gi a silit
s& mobilizeze Austria gi prin urmare Triple Aliant6
a trebuit sA intervinA numai de cat. A intervenit
Germania gi ar fi trebuit sa interviat Italia, care,
n'a intervenit. Dar se mai cere pentru a judeca lucrurile acestea gi oarecare cunootinVe de tehnici,
Mobilisarea insamnfi un lucru formidabil, este foarte
greu ski o realisezi, dar este gi mai greu s'o des-

faci. BAnt realitAVi care au greutAtile lor.

Rizboiul a legit dintr'o anume stare de spirit
a lumii Intregi. dintr'o anumitA pregatire printr'o
gcoall ffirA religie, far& morally inchinandu-se numai la fortA, pe base invAtAmantului gtlinVific.dintrio presA care a Post totdeauna de continue aVAVAri
dintr'o politica in care pentru motive demagogice
s'a intrebuinVat orice mijloc de a ciigtiga sufletele
farA a se gandi cineva ce poate ski fie la capAtul

unei propagande. 0 societate nebunA alorodus UD aaboiu nebun.

FranVa n'a putut sA calce peste invoielile ei,
cu Rusia, rAzbolul care trebuia sA fie austro-rus,
s'a prefacut inediat inteun rAzbolu mult mai larg.
In ce privegte Anglia, indatA ce Germanii au trecut

- 619 in Belgia, care insamna un interea englez de primul ordin, Englesti, devi nepreglititi total, au intrat in lup-

0 4i ei, si-au facut armata dupil ce pertsera la Ypres

represintantii celor mai strEducite familii medievale.
Dar Italia Oa vrut al mearga, pentru ca spiritul *In-treg al poporului italian, de care nu se tinuse sank

era de partea cealalti; nisi un guvern Italian, nici un

suveran War fi Yost in stare sa facli pe Italieni a merge alaturi de aceia, de la cars aveau de cerut elementele unitAtii nationale atat de mult zabovite, care, acum,
se vedea chi se poste realize.
Odati ce_sta ajuns acolo, era o puternica Indemnare cfitre twit& lumea din toate partile de a fl a
parte sau de alta a luptei. Toate chestiunile care, .
erau resolvate, ci numai acoperite, siau trezit din pout
pan& ce aceasta legituri fireasci intro popoare sea intins pan& In America-de-Bud , In America-de-Ford, care
prin interventia ei de trupe proaspete qi de tebnici ad.
mirabila, a hotarit situatta.

In ce ne privete pe nol, am trecut cum era de

acteptat de pe urma negociattilor dintre Carol I -lu gi
aliatil lui - dar regale prints. la Constanta pe Tarul
Nicolae la examinarea uneiprobleme care,nu-ft mai putea zabovi solutia. Pe langa, aceasta, noi nu eram obligati dupe litera tratatului, sfi intrft inteun rilaboiu
in care Austro-Ungaria provocase.
A Inoeput atunci neutralitatea momentani. cu

-620 -.
agitatiile continue - pi e rau tend o Cara intra In razboiu de pe urma unel agitatii de strata pi nu pe baca-sen.
timentelor de responsabilitate pe care-1 au oamenii cart
o conduc pi earl singuri pot fi chemati inaintea judecatii
contemporanilor pi a istoriei. Politica Romdniei_se fAcea
in ulna; Carol I-iu batran; moptenitorui de Tron un om
admirabil, dar silos, tinut la o parte, neinitiat din
princ1p1A-In &reed-rile politice; o clas6 politica imp5rti.
tit in doua, Edina unit elc,u cu Centra1ii, ceilalti trebu.

iau sa fie cA adversarii Centralilor, caci in orice domeOrirmairimufgrIuprinIMTZ7rainntre oamenii din ce-

le doua partide serioase care nu se puteau suferi ci autau sa se distrugh. Aceasta a Post situatia nerastra pi s'a
pierdut vremea de neutralitate f6r6 nicio preggItirej suiyaargraTaarniMi. gagglamQA421.,a murit in suferin.
ta aceasta a amintirilor de tinerete care inviau pi a neceeit5Iii for constatate in' present. Degi el n'a fost apa
cum 1-au infIttisat unit advereari ai intSTaTirarinita,
delae4ongresul de istoTie din
te na ones
Lonara, Qupa razboiul Balcanic; aus i-am spur ca Germa,.
nii au ajuns, in ce privepte balanta comerciala la nivelui
englesi/or, a lost o bucurie, nu putea sa se impiedice de
a repeta intrebarea: natunci este sigur, lamprecht.jde pi
Smolt de la Inceput War ti mere aliituri cu Puterile Centrale, e stilt invoitnumai cu inima sdrobitUpentru o
n'a-garailittrr.xr.r=1=2;770;77d7a ri a
murit de o torture sufleteasca la care a Post SUDUS atata
vreme.

- 621 Asupra hot&rIrii lui a influenVat un lucru care ap&sa

gi asupra hot&rIrii multora dela noi. lam neat pe Balcanici

in momentul cand se Impacaser& la noi aced car/ se bitusera:
Stabil gi Bulgarii. Dar a venit'o vreme cand ei Intro dangii
Mr& noi, gi contra noastra au inteles tin lucru: decat s& se
bat& intro ei, nu este mai bine s& inl&tur&m pe Tura gi sA
avem ce impIrti ? Atunci sia produs actiunea din 1912.Momentul a Post bine ales pentru c& atunci

oi!arelaate21A caracteri

national'., revoluVia Tinerilor

Turci, care Usage o lips&-de solidaritate in societatea

-tareMicA. S,a intamplat atacul Italisi la Tripolis qi incerctilerhalienilor de a sill pe Turci, earl, ei,trebulau
a& aibe la.Inceput nu o Infrangere, ci un succes, de a-i BI-.
li la pace prim trimeterea cor&billor italiene in apele-Albaniei gi la Stramtori. De sigur c& era astfel, aga de ame,
ninVat& Turcia noun., aga.ide putin consolidate In interior,

incat cregtinii-din Baleen supt presiunea Rusiei sfau Intoles. Era attincl la Belgrad un diplomat rus, de o foarte mare
valoare, om superior ca inteligen& qi cu mijloate de energie extraordinarA, Hartwig gi el, mai mult pe sama lui de-

cat a gOttonului din Petersburg, a impacat pe Biagal7Sar.

bil;IrraTiTrgnin710.1a-cari'Venriaos incepuse o viaVritoulf cont, a-vechilor partide. Sta inceput razboiul balca,

nie Win razboiul acesta din Septembre arlireTuTMTnor

a'-ii-tr-A-jutilbioulta"Ititudiiiiirairjeclarat Europa, c& santem

naVla cuminte qi uorlm-ca ia sfargit 4;6 rim avuVi In vedere.

In aceet tamp S&rbo- Bulgarii au ajuns la Adrianopol, ei a/
mers pan& la Cei-MiaranrE.rse intampliu anumite lucruri

- 622 qi nu veniau anumite amenintari din afar&

in Constantinopol
cu refusul bot5,rIt al kusiei de a permite ca Bulgarii sa intre In Constantinopol, ar fi strabatut Ferdinand al Bulxariel'
care de altminteri iqi comandase costumul de Incoionare ca
tar al noului Bizant.

Dart mind totul pares ca s'a ispravit qi credea ca acum

se va ajunge la o pace - se negocia la Londra - s'a Imtaiplat
revolutia din uonstantinopol, qi ea a produs imediat scblmba,.
rea ImprejurArilor. S'a remnceput razboiul.
Dupa rfizboiul Impotriya Turcilor, a pornit acela Intro
participantii la lupta impotriya stApanilor de odinioara,pentru Impartirea Macedoniei, caci intelegerea dela Inceput a
fort sdhimbata intrlun moment, Sarbii cerand mai mult,filndc ei dadusera ajutor Bulgarilor la Adrianopol qi aceasta nu
era In conventie.
$1, atunciocum la Sofia era un om cu mintea bolnava,Ta.

rul Ferdinand a dat ordinul generalului Savoy 0 atace.Sta

dat lupta din Macedonia, la Bregalnita, In care Bulgarii n'au
reuccit. S'a intrat in al doilea razboiu balcanic, qi cu Gracii, qi s'a produs interyentia noastra. La capat, pacea de
la Bucnreqti, mare* succes al lui Maiorescu, care capatase Sinatra au o bucata de teritoriu la /nceput, tar pe urmagdup&
ce am intervenit, se capatase, pans in adancul Bulgarieigeeia
ce pastram qi in momentul de Vita.
Dar de aici, din conflictul cu Bulgarii, a ieoit bapulala lui Carol I-iu fats de intentille lor, caci prin intrveVia noastra, pierdusera ataa teritoriu qi fats de Sarbi. Pe

- 623 de alts parte, era botaiirea Aastriecilor de a impiedeca o

hblgarie mare. Din antagonismul aeesta sta.rupt_tot ceia ce
ne lega odinioara ae Oentrali. Dar singurii cars ne puteau
ajuti milifir p` in pregatitile anterioare erau Centralliou
Ziiniti nu aveam nicio legatura.. Aga se presinta rasboiul
nou,pe care a trebuit sa-1 incepenraTiriaigrarra7=credinVa naiva a lui Ionel Bratianu ca o sa mai tins luptele
trei luni dupa ce o Sa7mItTiterin) Ardeal. El capatase un tratat a carui executare integral& o va care la paces generala,
dark
- de vreme ce fuseeerg silitE a incileia cu uentztilii pa-

cea dela Bucuresti, aliatii nogtri spuneau ca. am legit din

tovAragie. A fort un mare succes sand amifost consiabratt-tovtiga. intre aliati gi an lust o parte aga de important& din

mogtenirea invingilor. Dar aceasta nu dupgun rasboiu de trei

luni, unul de doi ani gi Jura-tate, cu ocuparea a doui. treimi
din tar& de dugmanul invingator.
0 oarecare neseriositate, format& in atmosfera politica
dela noi, ne -urmaria gi atunci, Cu atat mai mult, Cu cat precedontul, tot agaide meseribs
din conflictul balcanic iegise foarte bine. Fats Ae.dublul atac din nord gi din sud
not nu aveam putts de a resista, caci ce trebuia sa ni_371126,toomal din fundul Macedoniei,nu,pwtea venit ia- rive trebuia sa vAna de paste Prut, a venit_de acoloLtu hotarirea de
a nu sacrifice 'Ub singur soldat dlncolo ae granita biretului, care singui interesa pe Rusi Rotrivit cu anumite pla
nuri diplouatice dela StatuIMajor.
""."4"tetrir-rene-arr74.777rtIrrerea extraordinary a na tiei care nu face politica; ea a facut ceia ce facuser&

cr

- 624 strtiaogii ei; a reziatat gig ca ostagi gi ca societate la

spatele ostasilor. Una din minunile marelui rasboiu a fos
qi acela cat wirbatii Mind in armata, femeile au flout a gricultura din care, timp de doi ani, !Pau tinut gi armata
noastra gi armata ruseasca gi populatia din Moldova gi refu
giatii cars veniseri de dincoace.
In America era pregedinte um profesor Wilson, care se
afla intro pornire de romantisni tineresc. Din pornirea a.
ceasta a lui Wilson, a iegit um din cele mai generoase
care a transformat soarta lumii, danduni ceia ce avem scum
nand este problem& de a area o stare moral, &, care singuri as
co stitui o garatitie_pentru suietate. Aceasta este treaba
Di, gi u. bagur ca nu pe oalea pe care mergeti foarte dose
ort se poate capita aga ceva.

idet

FINE