STUDIU PRIVIND EVOLUIA

ACTIVITAII COMERULUI CU CAFEA

Prof.Coordonator: Raluca Ldaru
Studeni:
Conceatu Adriana-Liana
Cristea Alexandra
Musta Monica

Scurt Istoric
Cafeaua este de fapt samanta arborelui de cafea din specia Coffea -familia Rubiaceelor,
specie care cuprinde aproape 80 de soiuri, din care se cultiva in scopuri industriale patru, si
anume: Coffea Arabica, Coffea Robusta, Coffea Liberica si Coffea Maragogype.
Arborele de cafea, tot timpul verde, prezinta frunze alungite, asemanatoare cu cele de laur,
dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de
cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se
desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.
Culoarea florilor este alba, stralucitoare, iar parfumul acestora este asemanator cu cel al florilor
de portocal sau de iasomie. Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate
sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea
acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand
fructele ajung la maturitate completa.
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6%
tegument si circa 26% bob curat.

Arborele de cafea este originar din Africa Centrala, si anume din sudul Etiopiei
pana la lacul Victoria. El poate atinge inaltimea de 5-6 m, insa pentru a da un
randament mai mare si pentru a fi usor de cules, este mentinut prin taiere la o inaltime
de 2-3 m.
Pe plan mondial se comercializeaza o gama larga de sorturi de cafea, dintre care
amintim: cafeaua de Brazilia, de Columbia, de Guatemala, de Salvador, de Costa Rica,
de Puerto Rico, de Jamaica, de Martinica, Mocca Africana, de India, din Insulele
Malaeze etc.
Compozitia cafelei
Componente
Ap
Substane azotoase
Cofein
Grsimi
Zahr
Dextrin
Acid cafetanic
Celuloz
Substane minerale

Cafea verde %
11,3
12,6
1,9
11,7
6,3
0,4
8,4
23,9
3,8

Cafea prjit %
2,7
13,9
1,3
14,4
2,8
1,3
4,7
23,9
3,8

Boabele de cafea prjite nregistreaz pierderi n greutate pn la 16-18%

datorit evaporrii apei i descompunerii unor substane pe care le conin,
componentele sunt modificate, precum i o cretere n volum a boabelor de

Producia de cafea cantitativ

Industria Braziliei este cea mai mare companie de crestere a cafelei. Au un numar de 12.4
milioane de copaci de cafea, plantati pe 123.5 hectare de teren, ce produc in medie 6,810,000 kg
de cafea verde intr-un singur an de recolta buna, aproape de doua ori mai mult decat Jamaica si
Hawaii luati impreuna.
Dupa Brazilia, urmatorii cei mai prolifici producatori de cafea sunt Columbia, Venezuela,
Peru si Ecuador, ce ofera Arabica spalata. Productia de cafea, de asemenea, joaca un rol strategic
in economie din Mexic, Panama si insulele din Caraibe.
ri/Ani
Mondial
Brazilia
Columbia
Venezuela
India
Peru
Mexic

2010(tone)
8431023
2907265
535380
71782
289600
264605
245271

2011(tone)
8432700
2700440
468540
69138
302000
331547
237056

2012(tone)
8826903
3037534
464640
70000
314000
303264
246121

Principalii jucatori pe piata cafelei

Principalii 4 jucatori de pe piata cafelei au realizat in 2012 o cifra de afaceri
cumulata de circa 410 Mil. EUR, ponderea fiecaruia in total fiind: Strauss
14%, Cafea Fortuna 7%, Mondelez 34%, Nestle 42%.
1. Strauss Groupeste una dintre cele mai mari companii din Israel ce
activeaza in industria alimentara si a bauturilor. Este o corporatie
internationala cu aproximativ 12.000 angajati care opereaza 22 unitati de
productie in 20 tari. In ultimii sase ani, grupul a inregistrat o crestere
consistenta. De exemplu, la sfarsitul anului 2011 a inregistrat o cifra de
afaceri de aproximativ 2 miliarde de dolari, 47% provenind din activitati
Indicator / An 2011
2012
2013
internationale.
Cifra
de 212401106
235347430
213064627
afaceri(lei)
Profit net
Venituri
Totale(lei)
Cheltuieli
Totale(lei)

223374746

243728294

217256622

238746837

254677322

221747167

Strauss Romania a avut in 2013 o cifra de afaceri de 213 milioane lei (48,2
milioane euro), in scadere cu 9,5% comparativ cu 2012, si pierderi de 4,5
milioane lei (1 milion euro), cu 59% mai mici.

2. Cafea Fortuna este o companie productoare de cafea din

Romnia. Compania deine un centru de producie situat n comuna
Dragomiresti Vale(judeul Ilfov), aprovizionat cu materie prim de la
productori externi de cafea verde
Indicator / An (lei)

2011

2012

2013

Cifra de Afaceri

105783963

126898662

133076572

Profit net

181449

6367585

13578663

Venituri Totale

108347445

128209970

134741217

Cheltuieli Totale

108091778

120839263

118709550

Cafea Fortuna a nregistrat n anul 2013 o cifra de afaceri de 133

mil.lei, n cretere fa de anul 2012, unde s-a nregistrat 126 mil.lei(30
mil. euro), plus 6% comparativ cu anul precedent.Totodat, profitul net
al companiei s-a situat la 13.6 mil.lei (3 mil. euro), dublu comparativ cu
anul anterior.

3. Mondelez Romnia este prezenta pe piata locala din anul 1994, cu

un portofoliu de marci indragite de consumatori, si anume: Jacobs,
Nova Brazilia, Tassimo, Milka, Poiana, Africana, Pepito, Pim`s, Barni,
Oreo, Tuc, Belvita. Compania detine pozitia de lider de piata in
segmentele de cafea, ciocolata si biscuiti din Romania.
Indicatori /
2011
An (lei)
Cifra de afaceri 563555504

2012

2013

578630198

634083967

Profit net

26064691

26619159

35686445

Venituri Totale

576308184

587895738

649048508

Cheltuieli
Totale

541522384

551607839

606493568

Mondelez Romnnia a nregistrat o cifr de afaceri de 634mil.lei,

comparativ cu anul 2012 unde este evideniat o cifr de afaceri de
578 mil.lei.
Mondelz International detine pozitia numarul 1, la nivel global, in
categoriile de: biscuiti, ciocolata, bomboane si bauturi racoritoare pe
baza de pulbere, precum si pozitia a 2 a in categoriile de cafea si
guma.

4. Nestle Romania si-a inceput activitatea in Romania in luna

iulie a anului 1995, cu o reprezentanta avand doar 6 angajati si
principalul rol de a importa cereale pentru micul dejun, cafea,
hrana pentru bebelusi, supa instant si condimente. In anul
2000, am achizitionat marca JOE, care a devenit una dintre
cele mai apreciate marci din portofoliul nostru. In prezent, in
Romania, Nestl are aproximativ 1000 de angajati in sediile din
Bucuresti si Timisoara. Suntem unul dintre cei mai importanti
jucatori ai industriei de Food & Beverage din Romania atat prin
cota de piata, cat si prin succesul marcilor noastre.
Indicatori / An 2011
(lei)
Cifra de afaceri
664906677

2012

2013

717734304

663322343

Profit net

5507312

2271840

Venituri Totale

670205042

725526658

672309431

Cheltuieli Totale

679494277

717336249

667546497

Se constata astfel: cel mai mare juctor dup profitul net, este
MondelezRomnia, cu un profit net de 35 de milioane lei n anul 2013, urmat
de Nestle Romnia cu un profit de 22 milioane lei; Cafea Fortuna pelocul 3 si
Strauss regsindu-se pe ultimul loc.

Pretul cafelei
Preul cafelei difer mult, n funcie de cerere i ofert i el este n mod
continuu influenat de factori cum ar fi: modificrile de clim, micrile
politice i calitatea, precum i volumul produciei de cafea. Preul de pornire
al cafelei verzi este dat de Bursele de la Londra i cea de la New York. Bursa
cafelei este depit ca volum de tranzacii doar de bursa petrolului. Marii
angrositi din lume i practic adaosurile lor comerciale, astfel nct, odat
adus n Romnia, preul acesteia include i plata tuturor taxelor ctre stat
(accize, TVA, taxe vamale). Fiecare companie i stabilete politica proprie
de preuri, pe care nu are de gnd s o dezvluie concurenei, experienele
anterioare ndemnnd la
pruden.
Produs
cafea
Pret(lei)
Nestle Nescafe Brasero Instant - 8.85
50g
Doncafe Selected cafea 250g

8.95

Jacobs Kronung cafea 250g

8.49

Cafea Fortuna Rende boabe 1 31.80

kg

Consum mediu lunar de cafea pe o persoana, pe medii

n Romnia consumul de cafea este nc sczut fa de multe alte ri
din lume. n Austria consumul este de 7,96 kg pe cap de locuitor, n Germania
de 6,95 kg, iar n Romnia de 2,3 kg pe cap de locuitor pe an( locul 24 in
U.E). Primul loc in U.E este ocupat de Luxemburg, cu un consum de 24kg pe
cap de locuitor, conform Organizatiei Internationale a Cafelei. i n estul
Europei, consumul este mai mare dect la noi n ar: n Polonia consumul
anual pe cap de locuitor este de 3,19 kg, iar n Bulgaria este de 2,9 kg.
Potrivit www.qz.com , care a preluat date Euromonitor, consumul de ceti de
cafea per cap de locuitor n Romnia se situeaz pe locul 30 la nivel mondial,
cu 0,5 ceti pe zi, n fruntea clasamentului gsindu-se Olanda cu 2,4 ceti pe
zi, Finlanda cu 1,8 ceti pe zi i Suedia cu 1,3 ceti pe zi.
Din tabelul urmator reiese ca locuitorii din mediul urban sunt mai mari consumatori de
cafea decat cei din mediul rural, consumul de cafea fiind aproximativ constant in ultimii 5 ani.
Medii / Ani

U.M

2009

2010

2011

2012

2013

Total

kg

0,189

0,191

0,187

0,187

0,197

Urban

kg

0,225

0,223

0,217

0,217

0,229

Rural

kg

0,145

0,153

0,15

0,151

0,157

Cheltuili privind achizitionarea cafelei pe o persoana.

Ani

U.M

2009

2010

2011

2012

2013

Cafea

Kg/lei

4.47

4.61

5.24

5.7

5.98

Din tabelul de mai sus, se evideniaz o cre tere, de la an la an, a cheltuielilor pe o

persoana, ncepnd de la 4.47 lei/kg cafea, ajungnd astfel ca n anul 2013 s
nregistreze o cretere de 5.98 lei/kg cafea.

Piata externa
Potrivit analitilor, cafeaua cea de-a doua mare pia din lume, valori
de tranzacionare la burs mai mari fiind nregistrate doar de petrol. Pe
piaa mondial cafeaua se situeaz, alturi de ulei, oel i cereale, printre
materiile prime de export de nalt valoare, situaia economic a multor
ri prim-productoare de cafea depinznd aproape n ntregime de
exportul cafelei, pentru bunstarea lor naional.
Cele mai importante piee ale cafelei se afl la New York i Londra,
unde se negociaz varieti de cafea din speciile Arabica i respectiv
Robusta.
Produs Cantitate(mil.tone) Valoare(mil.euro)

Importul Romaniei de cafea la nivelul anului 2013

Cafea

2013

2012

2013

2012

43,6

39,8

143,7

145,8

Exporturile de orice forma de cafea de ctre rile importatoare

pentru toate destinaiile(60kg saci de cafea)
Aug2013
Total
U.E
Belgia
Germania
.....

2 669 082
2 244 368
311 915
908 488

Romania

8 843

Conform tabelului de mai sus, Romnia se

regsete pe locul 24, fa de Uniunea
European care se gsete pe primul loc,
urmat de Germania iar pe locul 3 aflndu-se
Belgia.

Importul de toate formele de cafea de ctre rile importatoare

(60kg saci de cafea)
Conform ICO, si n acest tabel, ca i n tabelul
de mai sus, Romnia se regsete pe locul 24.
Primul foc fiind ocupat tot de Uniunea
European.

Aug201
3
Total
8 790
010
U.E
5 307
738
Belgia
356 461
Germania 1 624
243

Modalitati de comercializare
In tara noastra comercializarea privind produsul cafea se face en-gros si en-detail,
prin hypermarket-uri, supermarket-uri, magazine, chioscuri etc, inregistrandu-se o
diferenta vizibila in achizitia acesteia de catre locuitorii din urban si cei din rural.
Locuitorii din mediul urban consuma mai multa cafea comparativ cu cei din mediul
rural.
Poate ai remarcat pe pachetele de cafea cumprate meniunile Arabica sau
Robusta.Acestea sunt speciile de cafea comercializate. Cu toate varietile sale Arabica
d trei sferturi din producia mondial de cafea.
Specia Robusta, dup cum ii spune i numele, este mai rezistent i se dezvolt i
in zone mai joase.
In ceea ce priveste canalele de distributie, brandurile premium
vor avea o importanta deosebita in zona international key accounts.
Evident, cu cat mergem spre zona rurala cu atat vorbim mai mult de
comertul traditional.

Comert extern
Datorita climei temperat-continentale inRomaniaeste imposibil de
cultivat cafea, deci in acest domeniu nu existaexporturi.
Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate
exporturile Romaniei sunt "timide" in domenii de referinta
pentrutaranoastra, majoritatea produselor existente pe piata la ora
actuala provenind dinimporturi.
Exportul de cafea dpdv cantitativ in perioada 2009-2013
Export
cafea
(tone)
Mondial

2009

2010

2011

2012

2013

1,357

1,611

1,495

1,671

3,381

Bulgaria

695

498

304

497

427

Ungaria

145

321

575

518

216

Spania

122

27

12

13

16

Slovacia

121

314

89

122

16

Polonia

83

135

167

22

Din tabelul de mai sus, se

constat faptul ca Romania
nu se regaseste in Top 5 ci
pe locul 56 n lume, la
exportul de cafea, ajungnd
ca n anul 2013 s
nregistreze 3.381 tone de
cafea.

Importul de cafea dpdv cantitativ in perioada 2009-2013

Import
cafea
(tone)
Mondial

2009

2010

2011

2012

2013

37,616 38,284

36,791

39,763 43,597

Germania

7,266

7,400

6,559

8,487

10,322

Vitenam

4,961

6,192

6,897

8,319

8,206

Bulgaria

4,635

4,729

3,616

3,147

4,448

Italia

2,048

2,201

3,010

3,558

4,234

Brazilia

2,787

2,835

2,190

1,794

1,806

Polonia

223

720

2,017

2,269

2,589

Columbia

1,276

999

995

1,149

1,517

Pe primul loc, importul este deinut

de Germania, ce a nregistrat o
cretere constant ajungnd ca n
anul 2013 s nregistreze 10 322
tone, urmat de Vietnam cu 8206
tone, iar pe ultimul loc aflandu-se
Columbia cu 1517 tone/2013.
Din tabelul de mai sus, se
evideniaz faptul c Romnia se
regsete pe locul 26 la nivel
mondial

Lista pieelor partenere pentru un produs comercializat de Romnia (cafea)

Balana comercial analizat pe perioada 2009-2013
Balanta
comerciala
Mondial

2009

2010

2011

2012

2013

-125,976

-134,840

-177,924

-174,969

-176,549

Franta

-265

1,128

1,025

2,751

4,601

Bulgaria

-18,443

-19,640

-19,409

-17,123

-21,403

Italia

-16,726

-16,126

-23,690

-27,492

-32,221

Germania

-32,712

-35,185

-44,227

-49,716

-54,533

Belgia

-3,054

-4,982

-4,154

-2,883

-4,733

Ungaria

-793

-851

2,234

711

-739

Polonia

-622

-3,646

-11,255

-10,098

-10,723

Din tabelul de mai sus reiese faptul c balan a comercial este negativ, nefavorabila, deoarece exporturile sunt mai mici
dect importurile.
Conform datelor de pe www.intracen.org Romnia se situeaz pe locul 201 privind balan a comercial, nregistrnd n
anul 2013 o balan comercial de -176549 mii dolari.
Pe primul loc, dup cum este evideniat n tabel,se regase te Italia care a nregistrat n anul 2009, -265 mii dolari, urmat
de o cretere constant pe perioada 2010-2013, nregistrnd astfel n anul 2013, o balan comercial pozitiv de 4,601
mii dolari; ceea ce nseamn c exporturile au fost mai mari dect importurile.

Indicatori de evaluare a performanei comertului exterior

Evaluarea performanei exporturilor
Indicatori
Cota de piata a exporturilor cu un anumit
produs n volumul total al exporturilor realizate
la nivelul tarii(%)
Cota de pia a exporturilor cu un anumit
produs in volumul mondial al exporturilor
realizate cu produsul respectiv (%)
Indicele de crestere valorica a exportului cu un
anumit produs(%)
Indicele de crestere cantitativa a exporturilor
cu un anumit produs(%)
Numr de produse exportate dintr-o anumit
categorie de produse
Indicele avantajului comparativ relevat(%)
Indicele exportului net(%)

2009

2010

2011

2012

2013

0.0100

0.0200

0.0200

0.0200

0.0200

0.0300

0.0400

0.0300

0.0400

0.0500

48

35

28

24

0.1

0.1

0.1

0.1

0.1%

-195.280 -134.845 -177.923 -174.965

-176.553

Evaluarea performanei importurilor

Indicatori
Cota de piata a importurilor in
importurile nationale
Cota de piata a importurilor in
importurile mondiale
Rata de cretere valoric a
importurilor cu un anumit
produs

2009

2010

2011

2012

2013

0.2400

0.2300

0.2500

0.2700

0.2600

0.6500

0.5900

0.5200

0.5500

0.6700

20

12

10

Rata de cretere cantitativ cu

un anumit produs
Nr de produse importate dintr-o
anumit categorie

Balana comercial la nivel naional n perioada 2009-2013

Indicator

2009

2010

2011

2012

2013

Balanta
comerciala

-125,976

-134,840

-177,924

-174,969

-176,549

Volumul comerului exterior pe cap de locuitor (exporturi + importuri)/popula ia total

Indicator

2009

2010

2011

2012

2013

0,000001813 0,000001859 0,000001788 0,000001940 0,000002205

Se observ o tendin de cretere a volumului comer ului exterior pe cap de

locuitor, de la an la an, n tabelul de mai sus.

Ponderea comertului exterior in PIB (export+import)/PIB

2009
2010
2011
2012
2013
Indicato
r
0,000246502 0,00025483 0,000231443 0,000237612 0,000243503

Conform tabelului anterior, se evideniaz o cre tere a ponderii comer ului exterior la
nivelul anului 2010, urmat de o descretere minor, dup cum se observ n anul 2013.

Concluzii

Cafeaua este un produs foarte consumat atat in tara noastra, dar si la nivel mondial.
In general, arborele de cafea nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi
abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24 latitudine nordica si sudica (de
o parte si de alta a ecuatorului). Altitudinea ideala la care creste acest arbust variaza intre 600 si
1200 m deasupra nivelului marii. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte,
cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este
foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori
Principalii jucatori de cafea sunt Srauss Grup, Cafea Fortuna, Mendelez Romania si
Nestle.
Pe plan mondial se comercializeaza o gama larga de sorturi de cafea, dintre care amintim:
cafeaua de Brazilia, de Columbia, de Guatemala, de Salvador, de Costa Rica, de Puerto Rico,
de Jamaica, de Martinica, Mocca Africana, de India, din Insulele Malaeze etc.
.

Industria Braziliei este cea mai mare companie de crestere a cafelei. Au un numar de 12.4
milioane de copaci de cafea, plantati pe 123.5 hectare de teren, ce produc in medie 6,810,000 kg
de cafea verde intr-un singur an de recolta buna, aproape de doua ori mai mult decat Jamaica si
Hawaii luati impreuna.
Dupa Brazilia, urmatorii cei mai prolifici producatori de cafea sunt Columbia, Venezuela,
Peru si Ecuador, ce ofera Arabica spalata. Productia de cafea, de asemenea, joaca un rol strategic
in economie din Mexic, Panama si insulele din Caraibe. Cafelele lor, ce sunt in primul rand
Arabica spalate, sunt de asemenea de o calitate foarte inalta.