Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Luarea de Mita
Luarea de Mita
Luarea de Mita
Asadar, coruptia devine un fapt juridic, reglementat prin norme de drept penal, fiindca
in prealabil ea este un fapt social, o realitate sociala care nu poate fi si nici nu trebuie ignorata
si care creeaza urmari periculoase pentru ordinea sociala.
Sunt asimilate cu functionarii se arata in art. 147 alin.2 persoanele care indeplinesc
o insarcinare in serviciul unei organizatii din cele prevazute mai sus, indiferent daca primesc
sau nu o retributie.
Prin urmare, pentru ca o persoana sa poata fi considerata functionar in sensul legii
penale, nu este necesar sa existe un contract de munca, sau o numire in functie, fiind
suficienta exercitarea in fapt a atributiilor functiei; este insa indispensabil, ca o cerinta
minimala, consimtamantul expres sau tacit al organizatiei in cauza, dat prin conducerea
sa, deoarece altfel nu poate fi vorba de stabilirea unor raporturi de serviciu intre persoana
respectiva si acea organizatie.1
Legea nr. 78/2000, in Capitolul I, art. 1 specifica categoriile de persoane asupra carora
se aplica masurile de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie:
persoanelor care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost
investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice.
persoanelor care indeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o
insarcinare, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in
cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor
nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici.
persoanelor care exercita atributii de control, potrivit legii.
persoanelor care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la litera a) si b), in
masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta.
persoanelor care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza, sau acorda
asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot
influenta, cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de
banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament in burse, in asigurari,
in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora,
tranzactii comerciale interne si internationale.
persoanelor care detin o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune
politica, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala, intr-o asociatie fara scop lucrativ
sau fundatie.
altor persoane fizice decat cele prevazute la litera a) f), in conditiile prevazute de
lege.
b) Subiectul pasiv
Subiect pasiv general este statul ale carui interese privind desfasurarea activitatii
organizatiilor de stat si publice, prestigiul acestor organizatii in indeplinirea serviciului de
catre functionarii publici si alti functionari in sensul legii penale, in conditii de probitate si la
adapost de orice suspiciune sunt grav lezate de savarsirea faptelor.
Subiectul pasiv special este autoritatea publica, institutia publica sau o alta persoana
juridica (de interes public sau privat) in serviciul careia se afla functionarul incorect. Uneori
subiect pasiv special poate fi si o persoana fizica daca obtinerea mitei este rezultatul
constrangerii exercitate de functionar asupra acesteia. Acest subiect pasiv special este insa un
subiect secundar si adiacent.
Legea nr. 78/2000, in sectiunea a cincea, prevede ca banii, valorile sau orice alte
bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe
infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii daca nu sunt restituite persoanei
vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, se confisca, iar daca
1
V. Dongoroz i autorii, Explicaii teoretice ale Codului penal romn. Partea
general, vol II, Ed. Academiei, Bucureti, 1970, pag 441.
5
bunurile, nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani; in cazul
savarsirii infractiunii, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
Exemplu: O persoana delegata de o unitate pentru a-i apara interesele a primit bani
pentru a nu se prezenta la proces.
- in legatura cu intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu:
Exemplu: Un functionar insarcinat cu executarea unui mandat de arestare a primit
daruri de la cel urmarit, in scopul de a nu executa imediat, ci dupa o perioada de timp acel
mandat.
- in legatura cu indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu:
Exemplu: Un functionar vamal a primit o suma de bani pentru a permite trecerea peste
frontiera a unor bunuri interzise.
b) Urmarea socialmente periculoasa
Ceruta pentru existenta laturii obiective a infractiunii de luare de mita, urmarea
socialmente periculoasa nu a fost scutita de controverse, determinarea ei prilejuind
exprimarea a doua puncte de vedere opuse.
Intr-un prim punct de vedere s-a sustinut ca infractiunea de luare de mita este una
materiala, de rezultat, aceasta constand in primirea unei sume de bani sau a unui folos.
In cel de-al doilea punct de vedere, urmarea socialmente periculoasa, in cazul
infractiunii de luare de mita, consta in crearea unei stari de pericol social care aduce atingere
bunului mers al activitatii serviciului prin atitudinea lipsita de probitate a faptuitorului.
La infractiunea de luare de mita, rezultatul faptei care constituie elementul material al
laturii obiective al acesteia, consta intotdeauna in starea de pericol creata pentru relatiile
sociale care formeaza obiectul juridic special al acesteia si de protectie a legii penale. Prin
savarsirea actiunii sau inactiunii caracteristice si definitorii pentru materialitatea infractiunii
de luare de mita, nu se produce un rezultat material, o vatamare materiala, o modificare a
existentei materiale.
Urmarea imediata, in cazul acestei infractiuni, consta in starea de pericol creata pentru
relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a serviciului, a autoritatii, prestigiului si
credibilitatii acestuia, prin fapta lipsita de probitate a functionarului de a pretinde, primi,
accepta sau a nu respinge bani ori alte foloase oferite acestuia pentru a-si indeplini
corespunzator indatoririle de serviciu1.
In ipoteza in care elementul material al laturii obiective se savarseste in modalitatea
primirii unor bani sau a altor foloase materiale, exista si o urmare imediata subsecventa,
costand in paguba, prejudiciul patrimonial pe care il sufera cel care da mita.
Aceasta urmare secundara nu schimba caracterul infractiunii de luare de mita, care
este si ramane unul esentialmente de pericol.
c) Legatura de cauzalitate
Aceasta intregeste latura obiectiva a infractiunii si consta in raportul de determinare
de la cauza la efect, care trebuie sa existe intr-un element material si urmarea imediata. In
cazul infractiunii de luare de mita, ea rezulta ex re.
B. Latura subiectiva
Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu intentie directa, calificata prin
scop. Aceasta rezulta fara echivoc din prevederile art. 254 C. pen. care impun ca fapta
functionarului de a pretinde ori de primi bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori de a
accepta promisiunea de astfel de foloase sau de a nu o respinge, sa fie savarsita in scopul de a
indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu, sau de a nu
face un act ori a efectua un act contrar acestor indatoriri.
1
H. Diaconescu, op. cit., pag. 45.
9
Scopul care califica intentia in cazul infractiunii de luare de mita este acela ca
functionarul sa indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor
la indatoririle de serviciu, sau sa faca un act contrar acestor indatoriri si nu acela a obtinerii
unui avantaj material, a unui folos asa cum s-a afirmat.
Pentru existenta intentiei calificate si deci a infractiunii de luare de mita, nu este
necesara insa si realizarea scopului cerut, fiind suficient ca functionarul sa actioneze
urmarind aceasta.
Intr-o opinie se sustine ca a doua varianta agravata este cea prevazuta de Legea
42/1992 cand fapta este savarsita de un agent constatator, un organ de urmarire penala sau
judecator ce instrumenteaza contraventiv sau infractiuni prevazute de legea privind protectia
populatiei impotriva unor activitati ilicite1.
Pe langa modalitatile normative aratate mai sus, infractiunea de luare de mita poate
reprezenta si diferite modalitati faptice determinate de circumstantele concrete in care se
comite infractiunea. De modalitatile faptice se va tine seama la evaluarea gradului de pericol
social concret al faptei si dozarea pedepsei.
C. Sanctiuni
Infractiunea de luare de mita este sanctionata cu inchisoare de la 3 la 12 ani, iar daca
fapta a fost savarsita de un functionar cu atributii de control se pedepseste cu inchisoare de la
3 la 15 ani potrivit dispozitiilor Legii 78/2000.
Cand se constata existenta unor circumstante atenuante, pedepsele de mai sus se reduc
sub minimul special dar nu mai mult de 3 luni in conformitate cu dispozitiile art. 76 alin. 1 C.
pen. se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca maximul special este
neindestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani.
Conform Legii nr. 12/1990 modificata prin legea nr. 42/1991 in cazul savarsirii faptei
de catre functionari imputerniciti sa constate infractiuni sau contraventii sanctionate de acest
act normativ ori sa le instrumenteze, pedeapsa este de la 5 la 14 ani, intrucat art. 5 al acestei
legi prevede ca minimul si maximul prevazut de art. 254 alin. 1 se majoreaza cu cate 2 ani.
Referitor la individualizarea pedepsei este de subliniat necesitatea ca instantele de
judecata sa evalueze cu grija in fiecare caz in parte, ponderea diverselor circumstante reale si
personale in conturarea gravitatii concrete a infractiunii.
Art. 254 Cod pen. prevede pe langa pedeapsa principala a inchisorii si pedeapsa
complementara a interzicerii unor drepturi (aratate de art. 64 Cod pen.) iar durata interzicerii
poate fi stabilita asa cum prevede art. 53 lit. a. Cod pen. de la unu la zece ani. In cazul luarii
de mita aplicarea pedepsei complementare sus mentionate este obligatorie.
Printre drepturile al caror exercitiu poate fi interzis art. 64 din Cod pen. prevede sub
lit. c. si dreptul de a exercita o functie sau de a ocupa o profesie de natura celor de care s-a
folosit condamnatul la savarsirea infractiunii.
Interzicerea acestui drept poate fi insa dispusa a aratat Tribunalul Suprem numai
daca fapta comisa de cel condamnat este in stransa legatura cu fapta sau cu profesia sa.
Potrivit art. 254 alin. 3 Cod pen. banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la
plata echivalentului lor in bani, la fel cum prevede si Legea 78/2000.
Indicarea obiectului confiscarii prin expresia bani, valori sau alte bunuri subliniaza
dorinta legiuitorului de a viza si avantajele nepatrimoniale sau neevaluabile in bani (situatie
in care se va putea insa dispune, cand ar fi cazul, restabilirea situatiei anterioare conform art.
170 Cod proc. pen.).
1
Gh. Nistoreanu i autorii, op. cit., pag. 339
11
12
folosul oferit consta in prestarea unei munci, obiectul asupra caruia se efectueaza munca
devine obiect material al infractiunii.
Intr-o alta opinie se arata ca, daca actiunea faptuitorului se refera la un anumit bun,
infractiunea are si un astfel de obiect material care consta in acel bun1.
B. Subiectii infractiunii
a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mita nu este determinat,
putand fi orice persoana care indeplineste conditiile generale cerute de lege subiectului unei
infractiunii.
Darea de mita poate fi comisa si de un functionar; dar in acest caz, el apare, in raport
cu functia pe care o indeplineste functionarul mituit, ca o persoana particulara.
In legatura cu participatia penala, la infractiunea de dare de mita se impun unele
precizari. In primul rand, atata timp cat in sistemul Codului penal darea si luarea de mita sunt
doua infractiuni distincte, fiecare cu subiect activ (autor) propriu, mituitorul trebuie socotit
totdeauna ca autor al infractiunii de dare de mita, si nu ca instigator sau complice la
infractiunea corelativa de luare de mita, dupa cum functionarul mituit va fi totdeauna
considerat autor al infractiunii de luare de mita, si nu instigator sau complice la darea de mita.
Darea de mita prin intermediar constituie infractiune numai daca promisiunea, oferta
sau folosul ajunge la functionar, nu si atunci cand actiunea tipica (necunoscuta
functionarului) se opreste la intermediar.
b) Subiectul pasiv este orice unitate dintre cele prevazute in art. 145 C. pen. sau o
persoana juridica privata in al carui serviciu isi desfasoara activitatea functionarul caruia i se
promite, i se ofera sau i se da mita2.
primi. Este indiferent daca banii sau folosul au fost dati din proprie initiative sau cedand
solicitarilor functionarului.
Pentru existenta infractiunii de dare de mita nu intereseaza daca faptuitorul da, ofera
sau promite bani sau alte foloase in mod direct sau indirect (prin intermediar).
- Cerinte esentiale. Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de dare de mita
este necesara intrunirea unor cerinte esentiale.
(a) Promisiunea, oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. In lipsa
acestora nu poate sa existe infractiunea, intrucat legea penala nu pedepseste demersurile,
rugamintile, insistentele sau recomandarile, chiar daca ele ar avea drept rezultat determinarea
functionarului sa faca un act nedrept si sa incalce, din slabiciune, indatoririle sale.
(b) Banii sau foloasele primite, oferite sau date sa fie necuvenite, sa aiba caracter de
retributie, sa constituie plata sau rasplata in vederea efectuarii unui act determinat.
(c) Promiterea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase sa fie comisa anterior
indeplinirii sau neindeplinirii de catre functionarul public sau functionar a actului in vederea
caruia mituitorul a actionat sau cel mai tarziu in timpul indatoririlor de serviciu. In cazul in
care elementul material a constat in promisiunea de bani sau alte foloase, darea efectiva a
acestora poate avea loc si dupa indeplinirea actului de serviciu solicitat, intrucat fapta s-a
consumat in momentul efectuarii promisiunii.
(d) Actul pentru a carei indeplinire, neindeplinire etc. faptuitorul promite, ofera sau
da bani ori alte foloase sa fie un act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului ori
un act contrar acestor indatoriri. Nu are relevanta daca actul in vederea caruia se da mita
este licit sau ilicit.
b) Urmarea imediata
Pentru existenta infractiunii de dare de mita se cere ca activitatea care formeaza
elementul material sa fi produs o anumita urmare imediata. In cazul infractiunii analizate,
urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol in sensul crearii posibilitatii unei
indepliniri incorecte sau a unei neindepliniri a indatoririlor de serviciu de catre un functionar
public, sau functionar. Pe de alta parte, exista si pericolul stanjenirii realizarii in bune
conditiuni si in mod legal a activitatii unui organ de stat, institutii sau a oricarei persoane
juridice. Urmarea precizata deriva din insasi comiterea infractiunii, intrucat textul
incriminator nu conditioneaza existenta faptei de producerea unui rezultat determinat si
concret.
c) Raportul de cauzalitate
Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de dare de mita, este necesar sa existe
o legatura de cauzalitate intre activitatea infractionala si urmarea imediata, in sensul ca
tocmai activitatea de promitere, oferire sau dare de mita a creat o stare de pericol pentru
activitatea organizatiilor de stat sau a altor persoane juridice.
Daca o asemenea stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminare este
urmarea altor cauze (incompetenta, superficialitatea functionarului), atunci nu se mai poate
vorbi de un raport de cauzalitate specific infractiunii pe care o analizam, ci eventual de un
raport de cauzalitate specific altor fapte penale (de pilda, neglijenta in serviciu)1.
B. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe.
Mituitorul actioneaza cu un scop special, si anume indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea
indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale celui asupra caruia savarseste actul
1
V. Dobrinoiu, T. Dima, op. cit., pag. 500.
14
de corupere, ori efectuarea unui act contrar respectivelor indatoriri. Fapta constituie
infractiunea de dare de mita chiar daca scopul nu este realizat1.
C. Cauze care exclud existenta infractiunii
Potrivit art. 255 alin. (2) C.pen., darea de mita nu constituie infractiune atunci cand
mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
Prin aceasta dispozitie se instituie o cauza speciala de excludere a caracterului penal
al faptei, care se intemeiaza, ca si cauzele generale prevazute in art. 44-45 C.pen., pe lipsa
vinovatiei a faptuitorului2.
Pentru existenta cauzei speciale care inlatura caracterul penal al faptei prevazute in
art. 255 alin. (2) C.pen. trebuie sa fie indeplinite urmatoarele cerinte esentiale:
a) sa existe o constrangere prin orice mijloace din partea celui care a luat mita;
b) initiativa darii de mita sa nu provina de la cel care promite; daca initiativa porneste
de la cel care da mita, chiar daca ulterior se razgandeste, fiind obligat in final sa comita fapta
la insistentele functionarului, va exista infractiunea de dare de mita prevazuta in art. 255 alin.
(1) C.pen.;
c) constrangerea trebuie sa aiba caracter real, adica sa fie atat de puternica incat sa
suprime sau sa restranga libertatea ori capacitatea de autodeterminare a persoanei asupra
careia este exercitata, sa o sileasca la o conduita impusa sau pretinsa de infractor;
d) constrangerea trebuie sa fie anterioara promisiunii, ofertei sau darii de foloase.
- promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite unui functionar public sau
functionar;
- oferirea de bani sau alte foloase necuvenite unui functionar public sau functionar;
- darea de bani sau alte foloase necuvenite unui functionar public sau functionar.
C. Sanctiuni
Infractiunea de dare de mita este sanctionata cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se poate aplica de catre instanta de
judecata daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani si daca instanta
apreciaza ca este necesara.
Persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 600.000 lei,
potrivit art. 711 alin. (2) C.pen.
Potrivit art. 255 alin. (4) C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul darii de mita se confisca, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare, iar daca
acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
Prin urmare, confiscarea speciala opereaza, in cazul darii de mita, numai atunci cand
infractiunea se comite prin oferire si prin darea de bani sau alte foloase, nu si in varianta
savarsirii faptei prin promisiunea unor asemenea foloase.
In situatia cand mita a fost primita, oferita sau data ca urmare a contrangerii, nu se va
proceda la aplicarea masurii de siguranta a confiscarii speciale, ci, in baza art. 225 alin. ultim
C.pen., bunurile care au facut obiectul darii de mita vor fi restituite persoanei care le-a dat.
16
17
domeniul public sau privat al Consiliului Local Simeria n virtutea atributiilor de serviciu cei reveneau.
De asemenea a pretins si primit bani de la prta K.F., dupa ce a indus-o n eroare ca
poate sa-i rezolve un partaj imobiliar care nu intra n atributiile sale de serviciu.
mpotriva sentintei a declarat apel inculpatul B.V., aducndu-i critici pentru
nelegalitate si netemeinicie solicitnd achitarea sa de sub nvinuirea savrsirii infractiunii
prevazute de art. 6 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 254 al. 1 Cod penal cu art. 41 al.2
Cod penal si art. 215 al. 1 Cod penal.
Apelul este fondat.
Retinnd starea de fapt conturata n urma tuturor probelor administrate - la fond si n
apel se constata ca n situatiile n care s-a probat primirea sumelor de bani de la martori,
scopul pentru care inculpatul i-a ncasat nu s-a dovedit a fi o nsusire n interes personal, ci
pentru a rezolva, n limitele competentei sale, solicitarile martorilor.
Lundu-se n considerare depozitia martorilor care afirma ca au remis inculpatului
bani sau bunuri, se apreciaza ca n cauza exista un dubiu cu privire la privire la pretinderea
sau primirea de bunuri de la unele persoane, respectiv la titlul ilicit cu care inculpatul ar fi
primit acele bunuri, dubiu care profita inculpatului si care justifica solutia de achitare a sa,
pe considerentul ca n cauza nu s-a facut dovada ntrunirii elementelor constitutive ale
infractiunilor de luare de mita si nselaciune.
ntre parti au avut loc relatii care se circumscriu mai degraba sferei raporturilor de
drept civil si tot pe aceasta cale, martorii care se considera prejudiciati si pot recupera
eventualele sume, cu titlu de pretentii.
Apelul a fost admis iar sentinta atacata desfiintata cu consecinta achitarii
inculpatului B.V. de sub nvinuirea savrsirii infractiunii prevazuta de art. 6 din Legea nr.
78/2000 cu art. 254 al. 1 Cod penal si a infractiunii prevazuta de art. 215 al. 1 Cod penal, n
temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala.
DARE DE MITA
Conform dispozitiilor art. 255 alin. 4 C.pen., dispozitiile art. 254 alin. 3 C.pen, se
aplica n mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare, si ca urmare
instanta avea obligatia de a dispune confiscarea sumei de bani n baza acestui text de lege.
Prin sentinta penala nr. 198 din 26 octombrie 2006, Tribunalul Olt, n dosarul
nr.1033/P/2006, n baza art.255 alin.1 Cod penal, a condamnat inculpatul O. D. M. la 1 an
nchisoare cu suspendarea sub supraveghere a executarii.
n baza art. 254 alin. 4 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de
150 RON.
18
19