2.1.

Procese cognitive senzoriale

Procese cognitive senzoriale

Procesele cognitive senzoriale se refera la procesele de cunoastere pe baza

simturilor si sunt primul pas in studiul modului de functionare a mintii si

psihicului uman.
Rolul lor este de a recepta si prelucra informatii despre insusirile concrete ale

obiectelor si fenomenelor lumii pe care le furnizeaza simturile.

Cele 5 simturi umane: vaz / auz / miros / gust / tactil

Functie de modul de inregistrare si redare, de intensitatea, complexitatea si

tipologia proceselor psihice senzoriale au fost catalogate 3 tipuri de astfel de
procese:
1. Senzatii
2. Perceptii
3. Reprezentari

1. SENZATIILE
Realizeaza prima si cea mai simpla legatura informationala pentru ca

reprezinta cunoasterea unei insusiri separate a unui obiect sau fenomen in

momentul in care acesta actioneaza asupra simturilor.

Sunt procese psihice care se desfasoara in timp scurt si determina aparitia

unui produs psihic anume = imaginea senzoriala.

Functie de valoarea informationala a senzatiilor se grupeaza in 3 categorii:

1. exteroceptive: venite din afara noastra: auditive, vizuale, gustative, tactile,

olfactive

2. interoceptive: dau informatii despre stari interne: foame, sete, greata,

oboseala

3. proprioceptive: referitoare la pozitia membrelor, capului, corpului

SENZATIILE - caracteristici
Producerea senzatiilor este legata de prezenta si actiunea directa a unui stimul.

Daca stimulul e slab, unii il percep (sunt mai sensibili) altii nu. De aici s-a definit:
pragul absolut intensitatea cea mai mica a unui stimul capabila sa determine
o senzatie specifica; (prag minim absolut de la care incepem sa simtim si un prag
maxim, de la care apare durerea)
pragul diferential variatia minima ce trebuie produsa in intensitatea unui
stimul pentru a produce o variatie minima (daca ai o sacosa cu 3 kg de mere nu o sa
simti daca ti se ia/pune un mar; o noua senzatie va apare cand cantitatea pusa/scoasa e de
min.30% din cea initiala au calculat cercetatorii)

Sensibilitatea fiecarui om nu este constanta, ea se manifesta functie de situatie:

daca stimulii au o intensitate prea mica, atunci ea creste si invers;(cand intri intr-o
camera cu mult fum de tigara, intai te deranjeaza, apoi te obisnuiesti simtul olfactiv - si nu
il mai resimti)
Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale determina perfectionarea
alteia, care ii preia functiile (nevazatorii, carora li se perfectioneaza alte simturi: tactil,
olfactiv, gustativ)

La omul adult nu se produc senzatii pure, ci ele sunt integrate in procese mai
complexe, precum perceptiile (bebelusii au senzatii pure)

2. PERCEPTIILE
Fac posibila obtinerea de imagini primare si informatii despre totalitatea

insusirilor concrete ale obiectelor si fenomenelor lumii cand acestea actioneaza

asupra simturilor.(sunt imagini primare pentru ca apar doar in relatie directa cu obiectul
am vazut cu ochii mei, am auzit cu urechile mele)

Cunoasterea lumii inconjuratoare se realizeaza prin preceptii, care ca si procese au

loc urmand 4 faze:

1. DETECTAREA orientarea spre stimul

2. DISCRIMINAREA diferentierea stimulului intre altii inconjuratori, fara a sti ce e
3. IDENTIFICAREA recunoasterea stimulului cu ajutorul memoriei
4. INTERPRETAREA numirea stimulului, intelegerea cauzelor aparitiei lui prin gandire si

limbaj
(implicarea proceselor superioare gandire, limbaj, memorie dovedeste complexitatea
psihicului uman)

Perceptiile sunt influentate de experienta anterioara a subiectului, de integritatea si

particularitatea simturilor fiecaruia si nu se reduce la mecanismul producerii imaginilor

senzoriale specifice (atunci cand intalnim un obiect necunoscut se produce un blocaj in faza
identificarii si procesul se blocheaza, nu mai putem percepe respectivul obiect dovada a
importantei experientei anterioare in producerea acestui proces naturalistul va vedea mai mult
decat un copil intr-o floare)

PERCEPTIILE legi si regularitati

Un stimul este perceput ca fiind intreg, chiar daca el se prezinta doar partial simturilor noastre (cititi
repede: INDEPENDNTA, INTEGRALTATE) = LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE

In perceptia obiectelor acordam prioritate elementelor care se mentin stabile si ne permit sa

recunoastem obiectul (o carte fata de un caiet o recunoastem prin faptul ca foile sunt prinse in cotor, nu
dupa marime, grosime, culoare) = LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE

Din multitudinea obiectelor/fenomenelor care ne inconjoara il selectam doar pe cel care ne intereseaza,
care e important in acel moment = distingem obiectul perceptiei de fondul perceptiei (elevul la ora are
ca obiect persoana profesorului, colegii si restul raman in fondul perceptiv; cand scrie in caiet, caietul
devine obiectul perceptiei si restul e doar fond; nu le putem percepe simultan) = LEGEA
SELECTIVITATII PERCEPTIVE

Implicarea experientei anterioare in perceptie face ca forma, marimea si culoarea obiectelor sa fie
aceeasi, chiar daca in anumite conditii acestea sunt modificate (poza cu atletul si stalpii, noaptea toate
pisicile sunt negre) = LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE

Un obiect important pentru subiect e perceput mai usor (cautam un nasture mic, il gasim mai usor intre
toti nasturii) = LEGEA SEMNIFICATIEI PERCEPTIVE

Intre subiectul cunoscator si obiectul perceptiei nu este o relatie mecanica, ci subiectul intervine si
proiecteaza imaginea inapoi, la nivelul sursei care a provocat-o (proiectia cinematografica: imaginea
filmata in cadrul ei natural e proiectata acum de aparat si se reintoarce in mediul ei) = LEGEA
PROIECTIVITATII PERCEPTIEI

3. REPREZENTARILE

Sunt imagini secundare ale obiectelor si fenomenelor concrete ale lumii care au loc in
absenta actiunii acestora asupra simturilor.

Chiar numele re-prezentarea, semnifica o prezentare din nou, ulterioara perceptiei (secundara) si
in absenta obiectului.

Sunt influentate de 3 factori:

1. activitatea cu obiectul (cu cat l-am perceput mai activ, cu atat mai clar il putem reprezenta in
minte)
2. experienta anterioara cu obiectul (chipul mamei il reprezentam mai bine ca al unei vecine)
3. limbajul provoaca si transforma imaginile din reprezentare

Sunt imagini 3D, panoramice cand reprezint o colega, o vad si din fata si din spate in
perceptie nu este posibil asa ceva;

Sunt lipsite de fond, spre deosebire de reprezentari o nuca, apare doar ea, ca si cum ar fi
suspendata in aer;

Se bazeaza pe imaginile din trecut si sunt individualizate, apar datorita particularitatilor subiectului,
depind de motivatia lui in raport cu obiectul perceput si de gradul de emotie resimtit in raport cu
acesta.

REPREZENTARILE - clasificare
Functie de simtul dominant: vizuale, auditive, verbale, olfactive, gustative, kinestezice (rezulta
tipul vizual / auditiv / kinetic (verbo-motor) functie de gradul de dezvoltare al simturilor fiecaruia se
identifica tipurile de invatare optime pentru fiecare persoana)
Functie de gradul de generalizare:
Individuale un obiect anume intr-o situatie unica;
Generale forme geometrice care redau forma sau alcatuirea de ansamblu a

obiectelor / fenomenelor
Functie de prezenta/absenta elementului de noutate:
Reproductive redau obiecte, fenomene percepute anterior
Anticipative redau imaginea unui obiect in baza informatiilor primite despre el, dar

fara sa il fi perceput anterior

Reprezentarile au rol important in realizarea actiunilor complexe, in procesul

gandirii, al imaginatiei si dinamicii emotionale, care sunt procese psihice

superioare, cu un nivel ridicat de abstractizare, dar care nu se pot desfasura in
absenta proceselor cognitive senzoriale.

SINTEZA
Senzatiile ne
informeaza asupra
insusirilor concrete,
izolate ale obiectelor
(culoare, temperatura,
duritate) fara a ne
permite sa stim despre
ce e vorba.
Prelucreaza informatii
concrete, simple prin
functionarea separata
a simturilor si
determina formarea
imaginii senzoriale,
care e simpla, nonfigurala

Perceptiile ne informeaza
despre obiecte in
intregime, aducandu-ne
un plus de informatii
despre forma, structura,
marimea, pozitia in
spatiu.
Prelucreaza informatiile
provenite din corelarea
mai multor simturi si
determina formarea unei
imagini complexe, cu
toate detaliile structurale
si cromatice, situata pe
un fond.

Reprezentarile ne
permit utilizarea
imaginii despre
obiecte si fenomene in
absenta lor.
Utilizeaza operatii
intelectuale (analiza,
comparatie,
generalizare) si
prelucreaza informatii
deja pastrate in urma
perceptiilor anterioare
si determina aparitia
unor imagini
secundare,
schematice,
panoramice.