Luceafarul

de Mihai Eminescu

1.Geneza
Poemul a aparut pentru prima data in almanahul Romania juna in aprilie 1883,iar
in august (acelasi an) a fost publicat in revista societatii Junimea respectiv in
Convorbiri literare.
In 1884,Titu Maiorescu il publica in singurul volum de versuri antum al lui Mihai
Eminescu intitulat Poesi.
Pentru realizarea poemului autorul a valorificat mai multe surse:
a)Surse folclorice,respective mitul zburatorului prezent in literatura epocii la Ion
Heliade Radulescu Sburatorul.Deasemenea Eminescu a prelucrat si basmul intitulat
Fata in gradina de aur cules de germanul Richard Kunisch de pe teritoriul tarii
noastre.Subiectul basmului este foarte asemanator cu cel al poemului.Florin se
indragosteste de o fata de imparat pe care o iubea in acelasi timp cu un zmeu.Zmeul
merge la divinitate,pentru al dezlega de nemurire,dar cand se intoarce ii gaseste pe cei
doi impreuna. Zdrobit de durere pravale o stanca peste fata lasandu-l pe Florin sa moara
de durere.
b)Surse biologice:conditia sa de om de geniu de a trai intr-o societate incompatibila cu
aspiratiile sale.
c)Surse filozofice:sunt valorificate conceptele lui Arthur Shopenhauer din cartea Viata
ca vointa si reprezentare in care este subliniata antiteza intre omul de geniu si omul de
rand.Omul de geniu in viziunea lui Shopenhauer se distanteaza de semeni prin
inteligenta,putere de obiovitate,sete de cunoastere,dar si prin capacitatea de a-si
depasii conditia.In opozitie cu acesta,omul de rand se caracterizeaza prin
mediocritate,subiectivitate in analizarea realitatii dar si prin incapacitatea de a-si
depasii conditia.
Eminescu a valorificat deasemenea si filozofia lui Platon,Aristotel,Kant.

2.Gen si specie
Textul este un poem filozofic,o specie cultivata cu precadere de scriitorii
romantici si cuprinde deopotriva elemente epice,lirice si dramatice. (elemente
epice:prezenta naratiunii;elemente lirice:monologul,eul liric;elemente dramatice:dialogul)

3.Tema
Tema este romantica si consta in conditia omului de geniu completata de
iubire,natura dar si timpul.

4.Motive literare
- Motivul luceafarului;visului; fortuna labilis=norocul trecator; carpe
diem=traieste clipa; vanitas vanitatum et omnia vanitas=desteptaciunea
desertaciunilor si toate sunt desarte.

5.Ideea
In viziunea lui Eminescu,omul de geniu ramane o fiinta neinteleasa de semeni.

6.Compozitia
Din punct de vedere compozitional textul este alcatuit din 4 tablouri.Ca formula
lirica se poate observa lirica mastilor:fiecare protagonist reprezinta o masca a omului de
geniu (fata de imparat reprezinta anima geniului,luceafarul reprezinta animus,Catalin
reprezinta tot anima-dimensiunile senzuale,Hiperion reprezinta antetipul geniului-prima
fiinta creata de Dumnezeu,iar demiurgul reprezinta constiinta suprema).
Ca moduri de expunere se remarca imbinarea naratiunii cu descrierea,dialogul si
monologul.
Incipitul poemului consta intr-o formula initiala a basmelor (A fost odata ca-n
povesti/A fost ca niciodata). Aceasta este utilizata pentru a sugera atmosfera de basm
si de a introduce naratorul intr-un cadru ireal.
Finalul poemului consta in meditatia luceafarului care sesizeaza antiteza intre
omul de geniu si omul de rand in cercul vostru stramt este o metafora ce indica
limitatrea specifica fiintei umane,incapacitatea de a-si depasii limitele,iar sintaxa lumea
meaindica orizontul nemarginit al omului de geniu.

Tabloul I:Protagonistii primului tablou sunt fata de imparat si Luceafarul, doua

masti ale omului de geniu.Fata de imparat,ca si omul de geniu se distinge prin unicitate
caracterologica Si era una la parinti.Statutul sau social este superior Din rude mari
imparatesti,....Deasemenea ea se distinge printr-o frumusete fizica desavarsita indicata
de superlativul absolut O prea frumoasa fata.Comparatiile Cum e Fecioara intre
sfinti/ Si luna intre stele indica puritatea si angelismul acesteia. Ca si omul de geniu
este capabila de visare Cum ea pe coate-si razima/Visand ale ei tample.Visul devine
pentru ea ca si pentru omul de geniu o modalitate de evadare din spatial
cotidian.Comunicarea cu Luceafarul nu este posibila decat prin intermediul
visului.Luceafarul este vazut in doua ipostaze:angelica si demonica.In ipostaza angelica
factorii sai genetici sunt Iar cerul este tatal meu/Si muma-mea e marea,cele doua
metafore cerul si marea indica hieratismul(=fiinta care nu exista) si saninatatea.
Ca si fata de imparat are un statut social superior Parea un tanar

voievod.Portretul sau fizic se distinge prin trasaturi angelice asa cum indica epitetul
metaforic par de aur, in antiteza cu fata de imparat,Luceafarului ii lipseste un atribut
essential uman respectiv vitalitatea,asa cum indica oximoronul Un mort frumos cu ochii
vii.Deasemenea un detaliu semnificativ pentru hieratismul lui este inversiunea negru
giulgi,element al ritualului de inmormantare.
Luceafarul ii promite fetei de imparat nemurirea concretizata in imensitatea
acvatica asa cum sugereaza metafora Si toata lumea-n ocean/De tine o s-asculte.
Refuzul fetei se datoreaza intelegerii incompatibilitatii dintre statutul ei,a carui
trasatura distinctiva era eternitatea Caci eu sunt vie,tu esti mort,/Si ochiul tau mangheata.
In ipostaza demonica Luceafarul are ca factori genetici doua elemente
contradictorii Si soarele e tatal meu/Iar noaptea-mi este mumaceea ce subliniaza
dualitatea fiintei acestuia (lumina si intuneric in acelasi timp-ceea ce nu exista).
Ca si in prima ipostaza statutul sau social este superior dovada semnul distinctiv
al conducatorilor Coroana-i arde pare.Absenta vitalitatii este redata prin sinecdoca
marmoreele brate.Spiritualitatea sa si nemurirea sunt redate ca si in prima ipostaza
prin metafora Dar ochii mari si minunati/Lucesc adanc himeric.Din nou Luceafarul ii
promite fetei eternitatea sub forma imensitatii cosmice Pe-a mele ceruri sa rasai/Mai
mandra decat ele.

Tabloul al II-lea:Protagonistii Catalin si Catalina simbolizeaza relativul din

conditia omului de geniu.In antiteza cu Luceafarul,Catalin are un statut social umil
Baiat din flori si de pripas (indica incertitudinea paterna), Un paj ce poarta pas cu
pas/ A-mparatesii rochii.Catalin este maestru in ars amandi (arta de a iubi) in care o
initiaza pe Catalina Daca nu stii,ti-as arata/Din bob in bob amorul.In antiteza cu
Luceafarul promisiunea facuta fetei este iluzorie Hai s-om fugi in lume.

Tabloul al III-lea:Prezinta zborul intergalactic catre ab initio (inceput).Pentru a

putea comunica cu demiurgul Luceafarul se transforma in hiperion (prima fiinta creata
de divinitate).Cererea sa nu isi gaseste rezolvare deoarece demiurgul are capacitatea de
prevedere a lucrurilor,asa cum indica interogatia retorica Si pentru cine vrei sa
mori?.In schimb ii ofera alternative puterea orfica (Orfeu a iubit-o mult pe Euridice
incat a fost capabil sa coboare in infern si sa i-o ceara lui Hades,acesta ii promite ca i-o
reda cu o conditie:sa mearga inainte si sa nu intoarca privirea pentru a vedea daca
Euridice il urmeaza.Orfeu este sceptic si intoarce privirea,iar in acel moment Hades o ia
inapoi pe Euridice.Orfeu ramane sa-si aline durerea prin intermediul cantecului care
impresiona atat de mult natura incat muntii si padurile se miscau din loc;ii mai da si
putere politica Ti-as da pamantul in bucati/Sa-l faci imparatie, Vrei sa dau glas acelei
guri/Ca dup-a ei cantare/Sa se ia muntii cu paduri/Si insulele-n mare?.

Tabloul al IV-lea:Prezinta intalnirea dintre Catalin si Catalina ce se realizeaza

intr-ul cadru feeric (romantic) Rasare luna linistit, Sub sirul lung de mandrii

tei/Sedeau doi tineri singurei.Luna este elemental cosmic care sporeste vraja si
misterul indragostitilor,iar teiul este copacul sfant care contamineaza iubirea prin
parfumul lui.In acest cadru reapare Luceafarul care isi exprima indignarea la adresa
celor doi Traind in cercul vostru stramt/Norocul va petrece,/Ci eu in lumea mea ma
simt/Nemuritor si rece.