ADAPTAREA SCOLARA

STUDIU DE CAZ
INSTITUTOR:PESCARU GEORGETA GABRIELA
C. CU CLS.I-IV ALBETII DE ARGE-DOBROU
JUD. ARGE

PERIOADA: anul colar 2008-2009

PROBLEMATICA INVESTIGAT: inadaptarea colar .
SUBIECTUL: elevul B.A., clasa I, vrsta 7 ani.
FACTORI INDIVIDUALI: se adapteaz greu la cerinele colii
MOTIVE :nu a frecventat grdinia
prinii sunt plecai n strintate
FACTORI FAMILIALI: lipsa supravegherii paternale si maternale ; bunica la care st acum copilul nu are nici o autoritate asupra lui ;
OBIECTIVUL GENERAL :adaptarea colar a elevului B.A.

STRATEGII DE INTERVENIE. ACIUNI.

Elevul B.A.nu a mers la grdini dect foarte rar din cauza unor motive de sntate(rcete foarte repede si de aceea bunicii au
preferat s nu l duc la grdini).
Prinii biatului fiind plecai,bunicii au luat hotrrea ca B.A. s rmn mai mult acas pentru c aa vor avea mai bine grij de
el.
In momentul n care biatul a venit la coala,sarcinile pe care le primea i se preau foarte grele.Bunica il certa acas pentru c nu
fcea fa cerinelor ,fr s se gndeasc la motivele care duceau la aceast situaie.
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE. FIXAREA OBIECTIVELOR.
Totui trebuia s gsesc o cale pentru rezolvarea problemei elevul s vin la coal cu plcere i s aib ncredere in el.
PE TERMEN LUNG realizarea unor activitai ct mai atractive;integrarea lui; realizarea temelor din clas.
PE TERMEN SCURT va fi responsabilizat, primind sarcini precise si care il atrag, fiind atras in ct mai multe activitai
interesante.
METODE SI STRATEGII
Voi pune in practic metode coerente de lucru cu el ; voi avea frecvent discuii cu rudele la care locuiete n aceast perioad ;
l voi incuraja mereu pentru a depi teama ; va fi sprijinit i de colegi ; va primi responsabilitai, mai ales in competiii i activiti
sportive,domeniu in care manifest un interes deosebit ; nu va mai primi teme pentru acas, sau va rezolva totul, cu sprijin, din clas.
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE
. S-au observat, n scurt timp, progrese la nvtur i adaptare.E din ce in ce mai activ i se bucur pentru orice rezultat obinut
i orice apreciere pozitiv.
Consider c a fost decisiv n realizarea unei consilieri ct mai eficiente adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea ,dar la
fel de importante au fost si ncurajrile ,responsabilizarea lui, introducerea unor activiti care s-l atrag pe copil.

CONCLUZII
Dac nu a fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred c multe din abandonurile colare s-ar fi putut evita printr-o
consiliere eficient ,intervenind la timpul potrivit.
De aceea consider c nu exist metod mai buna dect aceea a dragostei creia nimic nu-i rezist i care nu poate fi nlocuit cu
nimic.
Noi nu predm doar nite lecii, ci ne predm de fapt pe noi nine. S nu lsm grijile proprii i alte astfel de nimicuri vremelnice
ale vieii s ne copleeasc ntunecnd cerul din priviri si gnduri, din inim.
Cred ca nevoia de consiliere si de consilieri va fi tot mai mare in vremurile care vin. De fapt, omenirea are nevoie de oameni care ,nu
doar s dea niste sfaturi bune, ci s fie in primul rnd ei nii modele de viat, caractere puternice,ca nite lumini cluzitoare pentru
semenii lor.Sau ca nite stlpi de rezistent fr de care tot edificiul umanitii s-ar prbui. De altfel, sunt nc prea muli sftuitori care,
din cauza felului lor de a privi lucrurile in mod negativist, i mai ales a felului lor de via, n loc s ajute, mai mult pagub fac celor din
jur. ,,Cum gndeti, aa eti, sau ,,Nu se aude ce vorbeti, pentru c vorbete prea tare ceea ce eti De unde putem constata
necesitatea ca fiecare dintre noi care vrea s ajute pe cei din jur, pe copii in special- i mai ales un consilier trebuie s fie in primul rnd
Om integru, cu suflet nobil, el insui pe deplin mulumit cu destinul su si adaptabil la tot ceea ce se ivete n via.
Este clar ca avem mult prea puini din acetia i c nu exist o universitate care s-i poat creea. Totui, ar trebui ca toi acei care
vd seriozitatea lucrurilor i marile pericole ce pot urma dupa decderea moral i pe care parc nimeni nu le mai poate opri, s fac un
plan amplu de redresare si intervenie.

A trit o vreme printre noi si a isprvit de scris o carte :

A scris-o cu drzenie si demnitate,
Cu druire, lacrimi si nesomn
A licrit o vreme aici o lumin, a trit un OM.
Si tainele crtii au rmas ntre filele ei
Vine o zi cnd vom citi despre cele ascunse,
Vom vedea desluit, fa n fa
Dar, vai! Srace cuvinte , cum vrei s cuprindei
atta tristee ce arde, attea simiri
Cnd viaa grbita clepsidr se trece-aa iute
Si las n mini tremurnde
Doar vagi amintiri
Doi ochi s-au nchis
Dar o mare de ochi i attea lumini licresc ;
O mare de ochi i de inimi
Care vin i-i spun azi :
MULTUMESC !