CAPITOLUL II URME BIOLOGICE DE NATURA UMANA

I. Ceretarea urmelor de SANGE

- secretiile principale: saliva, secretia nazala si laptele matern.
- excretii: urina, fecale, sperma, sputa, vomismente, etc.
- tesuturi moi: sange, piele, tesut muscular, masa cerebrala
- tesuturi dure: oase si unghii
- urmele biologice apar in cazul infr sav cu violenta / accidente de munca, rutiere, aeriene, feroviare, navale

1) Aspecte generale
- produs direct al crimei deosebit de important
- in functie de cantitatea lichidului de sange: picaturi, stropi, balti
- dupa modul de creare: dare, picaturi in grup/izolate, manjituri
- forma + pozitia utile la stab modului de savarsire
- cantitatea ajuta la identif vasului de sange lezat
- in fct de natura suportului urmele de sange pot fi absorbite sau pot ramane la suprafata
- culoarea difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor
temp, lumina, caldura o pata proaspata rosie-bruna, lucios.

2) Descoperirea urmelor de sange

- cautarea + ridicare deosebita prudenta
- cautarea se efectueaza conform particularitatilor locului/suportului cercetat
- depistarea petelor suspectate a fi de sange se face cu surse de lumina, ce dispun de filtrari alternative in
rosu-verde, capabile sa scoata mai bine in evidenta urma
- iluminarea sub unghi ascutit
- lampa de radiatii UV / daca sangele a fost indeprtat lupe, microscoape, diversi reactivi
- fixarea are loc prin descriere in procesul verbal de cercetare la locul faptei + prin fotografiere

3) Ridicarea urmelor de sange

- balti se pot absorbi cu pipeta si se pun in eprubete/sticlute
- petele pot fi razuite daca sunt uscate / ridicate cu hartie de filtru imbibata in ser fiziologic
- petele pe ziduri, ciment, pietre se fol o panza imbibata in rasina, presarata 24h pe ob cu pata
- pede pe vegetatie taierea crengutelor + introd in cutii de carton

- petele din zapada sub stratul de zapada se introd filtru sau tifon dupa topire isi pastreaza forma
- petele pe pamant se sapa pamantul si se ridica cu totul
- petele de sange in stare lichida hartie de filtru, se introd in eprubete sigilate
- ambalarea + transportarea in saci de hartie, NU plastic!!!
- se ambaleaza separat + se eticheteaza
4) Interpretarea urmelor de sange
- form si marimea indica imprejurarile in care au luat nastere
- aspectul si forma influentate de mai multi factori: natura suportului pe care se depun, inaltimea de cadere,
unghiul de incidenta, starea de repaus sau de miscare in care se gaseste pers care sangereaza, conditiile de
mediu din locul in care se formeaza, regiunea anatomica afectata, act intreprinse pt inlaturarea lor, etc.
Balta de sange se examineaza in raport cu leziunile prezentate de cadavru
Dara de sange indica drumul parcurs de persoana care a pierdut sange si pozitia initiala a victimei daca
intre sensul darei si pozitia in care a fost gasit cadavrul exista sau nu corespondenta
Stropii de sange pot avea forma rotunda (10-12 cm perf rotunda) sau alungita (alungita persoana in
mers)
Manjiturile de sange urme lasate fie de mainile pline de sange, fie de imbracamintea imbacsita de sange
- prez unor multitudini de urme, imprastiate pe o suprafata mare victima s a zbatut + luptat cu agresorul + ca
autorul infractiunii este purtator de urme de sange

5) Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange

- reactiile microcristalografice (metoda Teichman, Takayama) / microspectroscopice (bazate pe benzile
spectrale de absorbtie)
- metoda Teichmann costa in formarea cristalelor de clkorhidrat de hemantina, in urma reactiei clorurii de
sodiu, in prezenta acidului acetic glacial cu hematina din sange
- metoda cromatografica se aplica impreuna cu o proba certa de hemoglobina pt compararea valorilor
- metoda spectroscopica se bazeaza pe proprietatea hemoglobinei si a derivatilor ei de a absorbi o parte din
radiatiile spectrale.
- exista 4 grupe sangvine: AB, A, B, 0 + subgrupe: A1, A2, A3, AB1, AB2, Etc.
- este posibila stabilirea regiunii din care provine sangele
- se poate stabili prezenta alcolului sau a oxidukui de carbon in sange, conditia fiind ca sangele sa nu fi suferit
schimbari deosebite si sa fie in cantitate suficienta
- mostrele recoltate de sange se transporta in flacoane sigilate si poarta mentiuni privind data si locul,
persoana de la care s a facut prelevarea si cadrul medical care a efectuat operatia.

II. Cercetarea urmelor de SALIVA si SPERMA

1. Cautarea si cercetarea urmelor de SALIVA
- se formeaza prin depunerea pe diferite obiecte a lichidului secretat de glandele salivare
- iau nastere la contactul direct al cavitatii bucale ori al buzelor, dintilor, limbii sau dintilor
- cautarea si descoperirea cu ochiul liber sau cu aparatura optica ori surse de radiatii ultraviolete
- descoperirea necesita o cercetare sistematica a locului faptei
- fixarea in procesul verbal

Ridicarea, ambalarea si transportarea urmelor de saliva ac recomandari ca la sange ambalare in

stare uscaa si expediere urgenta la laboratorul de specialitate
Interpretarea urmelor de saliva furnizeaza informatii privind modalitatea de formare a urmei, mediul
profesional din care provine persoana, starea de sanatate, deprinderi sau vicii, vechimea relativa a urmei etc.
Expertiza urmelor de saliva
- pot fi obtinute date cu priv la eventualele afectiuni medicale, date priv grupa sangvina
- pot fi depistate o serie de caracteristici individuale reflectate de compozitia celulara + flora microscopica
- examin se face la microscop si cu mijloace chimice adecvate
- rol deosebit in stab grupei sangvine

2. Cautarea si cercetarea urmelor seminale

- intalnite in cazul infractiunilor cu un grad de periculozitate deosebit sau al caror mod de savarsire prezinta
anumite particularitati. omorul, violul, pedofilia, seductia, incestul
- formarea urmelor de sperma are loc prin depunerea pe diverse suporturi a lichidului spermatic ejaculat in
momentul unui contact sexual, al masturbarii sau ca o consecinta a unor tulburari neuropsihice
- se acorda atentie speciala orificiilor naturale ale victimei
- cautarea cu ochiul liber, lupa, icroscop, surse de radiatii ultraviolete
Ridicarea si ambalarea obiectelor ce poarta urme de sperma
- cu atentie, pt a nu distruge spermatozoizii\
- asternuturile de pat se impacheteaza fara a plia poprtiunile cu sperma
- urmele de pe suprafetele tari se decupeaza, nu razuiesc
- picaturile de pe par se taie parul si pune in borcane sterilizate
- de pe piele se inmoaie locul cu apa distilata su glicerina, se tamponeaza cu hartie de filtru, se ambaleaza n
borcane

Interpretarea la locul faptei ofera date privind natura, mobilul si modul de sav a faptei, starea neuropsihica a persoanei, vechimea urmelor, etc.
Expertiza biocriminalistica a urmelor seminale
- metode cu rezultate probabile = metoda Florence, ale lui Barberio si metoda microchimica a lui
Niederland
- metode cu rezultate certe doar cele care se bazeaza pe evidentierea spermatozoidului

III.Elemente de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului ADN

1. Fundamentul stiintific
3 categorii: - probe cu inalt grad de precizie in identif profilului ADN: sangele, lichidul seminal,saliva.
- probe cu potential in definirea profilului ADN: fluidul vaginal, secretiile nazale, parul (cu
radacina), bucati de carne, celule al pielii, urina, parti de corp, oase.
- probe cu potential in analizele ADN mitocondrial
2. Particularitati ale cercetarii la locul faptei
- pt fiecare proba se va folosi un tip special de recipient care sa ofere o conservare oprima si un transport sigur
- pt a se evita contaminarea se fol manusi, seringi, pipete, spatule, pensete
- instrumentul folosit se sterilizeaza
- se recomanda purtarea mastilor chirurgicale

3. Efectuarea expertizelor ADN

Prin metoda enzimei de restrictie:
- este necesara o cantitate suficienta de ADN care este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul unor detergenti
si enzme de mare specificitate proteina K.
- a doua etapa decuparea ADN ului cu ajutorul unor enzime de restrictie, in fragmente de marimi diferite
- rezultatul analizei vizualizarea fragmentelor ADN sub forma unor benzi intunecate benzile astfel
obtinute pot fi folosite pt comparatie cu cele reultate din prelucrarea probelor ridicate de la fata locului
Analiza prin metoda reactiei in lant, a polimerazei (PCR)
- se poate folosi o singura molecula de ADN pt a fi amplificata de milioane de ori
- rapida, simpla, necesita fragmente de dimensiuni mici pt studiere si perminte reanalizari multiple
- consta in amplificarea in vitro a secventelor ADN prin cicluri de denaturare ADN, fixarea primerilor si
extinderea cu polimeraza ADN
4. ADN-ul mitocondrial(mtDNA)
- mitocondriile = organite ale celulei care se gasesc in toate tipurile de celule
- contin enzime oxido-rducatoare necesare respiratiei

- mitocondriile responsabile cu transformarea nutrinemntelor in energie ce permite moleculelor de

adenozinitrifosfat sa umble activitatile celulei
- folosit pt a da de urma unor boli genetice - - una din cele mai bune metode de a identifica o persoana
IV. Cercetarea firului de par uman
urme de natura piloasa
- locul si obiectele pe care firele de par sunt descoperite, cantitatea lor si starea generala in care se afla
contribuie la stab modului de sav a infractiunii
- se pot obtine caracteristici legate de varsta, sex, regiunea corporala din care provine, pigmentatia, div
particularitati morfologice, etc
- principalele componente = tija si radacina
- dpdv morfologic firul de par = format din 3 straturi: cuticula, cortexul si medulara.
- aparitia firelor de par inidica actiuni violente
1.Cercetare si descoprirea la locul faptei
- este necesar sa se recurga la lupa si la resurse de lumina puternica
- cautarea pe hainele si corpul victimei, in cheaguri de sange, pe ob folosite, etc
- la ridicare se tine cont de unde au fost gasite firele de par
- se ridica cu ajutorul unei pensete, pt a nu sterge cu mana aderentele si se introduce intr o eprubeta si in
plicuri separate (celofan)
- ambalajele se eticheteaza si se fac mentiuni clare si exacte depre locul si modalit de descoperire
2.Recoltarea firelor de par de la pers suspecte
- se recolteaza si de la pers banuite
- parul din cap se recolteza prin pieptanare si smulgere cel de pe corp doar prin smulgere
- dupa recoltare se ambaleaza in plicuri de plastic separate, pe eticheta carora se mentioneaza numele si
prenumele persoanei, regiunea corpului, metoda prin care s a detaat, ziua, ora si locul unde s a recoltat, etc.
3. Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa
- raspunsuri la diverse intrebari: - natura si originea umana/animala a firului
- regiunea antomica a corpului de unde s au descprins, stab lungimii,
grosimii, formei, starii de maceratie a cuticulei
- modul de detasare a firelor
- varsta, sexul persoanei, rasa umana careia apartine firul
- eventualele alterari produse de diverse boli
- natura depunerilor de pe suprafat firului de par
- identificare pers pe baza profilului ADN
- examin de lab 3 faze 1. Examin modului de detasare, subst aderente, daca este decolorat/vopsit...
2. se examin structura exterioara a firului de par
3. se examin caracteristicile propriu zise ale parului pigmentatia, forma
cortexului, canalul medular, densitatea etc.
- stab apartenentei individuale a firului de par = problema principala a cercetarii acetuia metodele folosite
in prezent nu asigura tragerea unor concluzii certe absolut.

V. Elemente de investigare odorologica judiciara

1.Aspecte generale
- constau in mirosul individual al persoanelor, animalelor, al unor obiecte si substante
- corpul uman emana continuu in mediu ambiant particule invizibile molecule olfactive
- continutul urmei olfactive reprezentat de mai multe categorii de miros
- mirosul INDIVIDUAL contine 135 substante chimice produse de procesele metabolice ale organismului
care se imprima in obiectele de imbracaminte, incaltaminte si in cele portabile
- sunt emanate in respiratie, transpiratie, urina, fecale, gaze intestinale, celule dermice descuamate, etc
- mirosul PROFESIONAL determinat de specificul locului de munnca, de incaperea in care locuieste sau in
care a stat mai mult timp
- mirosul OCAZIONAL rezulta dintr un contact intamplator al corpului si imbracamintei cu diverse medii
sau substante
- o urma olfactiva poate persista intr un loc inchis max 20 ore
- clasif: proaspete (fierbinti) o ora de la formare / normale 1-3 ore de la formare / reci si dupa 3 ore
2. Cercetarea la locul faptei
- se face in pct de acces si parasire a locului faptei, pe drumul parcurs de faptuitor, obstacolele pe care trrbuia
sa le depaseasca precum si pe obiectele care poarta urme evidentiate de alt activ infractionale.
- atentie sporita ob de uz personal abandonate sau pierdute de faptuitor
- pt caine nu conteaza cantitatea de miros ramas in urma
- cei mai folositi caini in descoperirea + prelucrarea urmelor de miros ciobanestii germani (cainii lupi)
- pe parcursul actiunii cainelui necesara notarea traseului strabatut si observarea reatiilor sale
3. Metode de investigare odorologica
- fixarea si prelevarea se face prin acoperirea lor cu o bucata de panza speciala, lipsita de orie miros, timp de
20-30 min. Panza se ridica cu o penseta si se introduce intr un vas de sticla steril care va fi inchis ermetic
astfel conservata urma poate fi pastrata in incaperi speciale timp de multi ani
- vasul de sticla eticheta: mentiunile ecacte priv locul ,data, modul de ridicare, etc.
- exam de laborator prin aplicarea unor metode specifice gazcromatografia si spectografia de asa
- recoltarea se poate face si prin aspirare cu diaspozitive speciale
- prelucrarea trebuie sa se faca in max 24 ore de la obt modelelor de comparatie
4. Cainii de urmarire:
- se folosesc pentru: - descoperirea stupefiantelor, explozibililor, persoanelor rapite