Nutritia si metabolismul

bacteriilor

Celula bacterian este capabil

s-i sintetizeze propriile
macromolecule folosind compui
cu greutate molecular mic pe
care i obine prin degradarea
compuilor macromoleculari din
mediul de via.
Nutriia asimilarea de
substane nutritive, organice i
anorganice din mediul extern,
necesare metabolismului.

Nutrienii

substane ale cror soluii pot

traversa
membrana
citoplasmatic;
obinui prin solvire sau digestie
extracelular.
Ex.: fragmente polipeptidice, aminoacizi,
monozaharide,
acizi
grai,
glicerol,
nucleozide,
fosfai
anorganici.

Nutrienii

Traverseaz
membrana
citoplasmatic prin difuzie simpl
sau facilitat, transport activ.
Necesiti
nutritive
de
baz:
carbon, azot, oxigen, elemente
minerale.

Factori de cretere:

Metabolii eseniali necesari a

fi prezeni n mediu: aminoacizi,
baze purinice i pirimidinice,
vitamine.
Cunoaterea necesitilor nutritive
ale bacteriilor
- conceperea
mediilor de cultur.

Metabolism ansamblul reaciilor

biochimice care caracterizeaz cele 2
etape: catabolism i anabolism.
Catabolism degradarea compuilor
cu structur complex n compui
simpli cu eliberare de energie.
Anabolism construirea de molecule
complexe organice necesare structurii
i funcionrii celulei bacteriene din
compuii
simpli
rezultai
din
catabolism.

Facterii de mediu care influeneaz

metabolismul bacterian:
1. Temperatura
Bacterii psihrofile (0 20 C)
Bacterii mezofile (25 - 45 C)
Bacterii termofile (50 - 70 C)
2. Valorile pH-ului
pH optim: 7 - 7,5
Bacterii acidofile: pH 5 5,5 ex.
Lactobacilii
Bacterii bazofile: pH 8,5 9 ex. Vibrio

3.

4.

Presiunea osmotic:
Bacteriile cresc n medii izotone cu mediul
intern al organismului.
Bacterii halofile cresc n medii cu
concentraii crescute de NaCl.
Atmosfera de incubare:
Bacterii aerobe in prezena aerului atmosferic;
Bacterii anaerobe (O sub 1%);
Bacterii facultativ anaerobe in prezena aerului
2

atmosferic;

Bacterii microerofile (O aprox 5%);

Bacterii capnofile sau carboxifile (CO
2

3-5%);

Dinamica multiplicrii
bacteriilor:
1. Faza de laten (a)
2.
Faza
exponenial
logaritmic (b)
3. Faza staionar (c)
4. Faza de declin (d):

sau

Dinamica multiplicrii
bacteriilor:
1. Faza de laten (a):
bacteria crete n dimensiuni;
are metabolism activ;
nu se multiplic;
sensibilitatea la antibiotice este
crescut;
durata: minute;

2.

Faza
exponenial
sau
logaritmic (b)
ncepe diviziunea bacteriilor cu
scurtarea progresiv a timpului de
generaie;
Tg Vibrio 10 min, Tg E. coli 20
min, Tg M. tuberculosis 18 -24
ore;
sensibile la ageni antimicrobieni;
durata: ore;

3.

Faza staionar (c):

numrul bacteriilor vii rmne
constant;
mediul de via devine din ce in
ce mai puin favorabil;
au morfologia specific speciei;
scade sensibilitatea la ageni
antimicrobieni;
durata: zile sptmni;

Faza de declin (d):

Bacteriile
moarte
numrul celor vii;

depesc

Relaiile microorganism gazd

Simbioza

asocierea
de
vieuitoare din specii diferite care
ii duc viaa n comun. Orice
organism viu poate deveni gazd
pentru organisme mai mici.
Forezia asociere ntmpltoare,
nesistematizat, gazda transport
un organism mai mic dintr-un loc n
altul.

Comensalismul adpost i hran

oferite de gazd unui organism mai
mic, gazda rmnnd indiferent la
convieuire.
Mutualism

relaie
mai
sistematizat n care apare evident
beneficiul reciproc al consorilor.
Parazitismul beneficiu unilateral
al unui organism mai mic n
defavoarea gazdei.

Oportunismul microorganismul
comensal, mutualist poate deveni
pentru scurt timp parazit.
Microorganismele
parazite
i
mboln-vesc gazda patogene.
Microorganismele
comensale
i
mutualiste sunt nepatogene iar cele
oportuniste
sunt
condiionat
patogene.

De consultat si prezentarea in word

Nutritia si metabolismul bacteriilor