Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cesereanu, Ruxandra - Mahalaua
Cesereanu, Ruxandra - Mahalaua
asupra de msura. Exista multe alte spatii eseniale invadate de mahala: gara, de pilda, sau
auto-gara, sau pieele alimentare. Crasmele sordide nu sunt deloc pe cale de dispariie, ci risca
sa se cronicizeze, npdind zonele din preajma centrului. Atmosfera acestor microbidonviluri seamn cu o lume a puscariei si a talciocului. Periurbanitatea pare sa fie viitorul
oraelor romaneti si pentru aceasta pledeaz dughenizarea concreta, vizibila att la margine,
cat si in centru, stabilitatea buticurilor (si a buticarilor, o meserie destul de bine perceputa
inca), a gheretelor etc.
Mahalaua sociala
Urbanizarea cu fora a taranilor alungai de la sate in timpul comunismului (prin
restructurarea satelor romaneti si prin nevoia urgenta de mana de lucru in cadrul
complexelor industriale) a implantat o forma de rustic deczut la ora; aceasta populaie desruralizata a fost amestecata cu masa deja periurbana de muncitori si cu intelectualitatea
paupera din marile cartiere de la marginea oraelor. Hibridul alctuit mai ales din
proletariatul decavat si din taranii alienai a format un nou tip de lumpen care, dup cderea
comunismului, a ncercat sa supravietuiasca prin comer ilicit sau a acceptat fatalist srcirea
si omajul, secondate de o delincventa de intretinere (daca este permis un asemenea termen
constatativ).
Romnia de astzi, de telenovela si a telenovelelor, este una dominata de periurbanizare,
cultura srciei fiind preponderenta. Din pricina aceasta s-a nscut o lume compensatorie:
aceea a bisnitarilor, parveniilor, speculanilor, a infractorilor mai mult sau mai puin notorii,
"borfai" de clasa mijlocie, de obicei. Dezrdcinarea, schisma sat-ora, incoerenta
existeniala, dezarticularea interna a indivizilor au catalizat renaterea spectaculoasa a
mahalalei la ora. Vatmanul tramvaiului, oferul troleibuzului si autobuzului asculta la
maximum manele, traumatizndu-i sonor pe calatori. Subcultura lor este una agresiva si
ambiioasa: dorete sa-i converteasc pe toi la (non)valorile sale. Mahalaua este asimilata
astzi exclusiv cu ideea de escrocherie si infractionalitate; iar Eldorado-ul periferiei este
dorina de parvenire. Lumea din blocuri, de lng blocuri si de dup blocuri este una bolnava
de mizerie: daca se poate vorbi de un mal de sicle, atunci inclusiv acesta este unul deczut.
Mahalaua politica
Academia Catavencu ne-a obinuit, cu aerul ei mucalit si vitriolant-ironic, de mai bine de
zece ani de zile cu o portretistica acida a politicenilor romani: gaunosi, agramai, insipizi,
caraghioi, ori chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolenta satirica a respectivului
"saptamanal de moravuri grele" era menita sa sancioneze prin zeflemea extrema viciile
natiei, exemplificnd prin politicienii si mai cu seama. S-a mizat pe un grotesc coroziv si pe
hilar, pe bascalie, rspr, pe circ si maimutareala, pe o fantezie pamfletara spectaculoasa, pe o
categorie pe care as numi-o scato-clovnesc. Jurnalitii de la Academia Catavencu au intuit si
sancionat tocmai trstura suburbana a politicienilor romani, zugraviti in portrete
demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) "Nelu", "babacul", "despotul de Calarasi", "Titanul",
"Feldwebelul de la Cotroceni" cu zmbetul "Dalbei ca Zpada", "Ioan Gura de aur",
"Emanaia Sa", "Urmaul impuscatului la Sceptru", "Ion Saracu"; sau "Fuhrerul" C.V.
Tudor, "puhav erou", "mncau naional", "inegalabil mahalolog", "spirochet" care ii
repartizeaz pe fotii securiti in funcii de "bone" ale romanilor, fiind "Mama a cinilor
parasiti si a securistilor de pripas", "lingul profesionist cu limba roie si mtsoasa ca steagul
partidului"; sau "porcul naional" Adrian Punescu; sau Nicolae Vcroiu, cel mai catastrofic
prim-ministru din Romnia postcomunista, poreclit "Vodcaroiu" si "Lae" si muli alii.
Politica romaneasca era sancionata ca fiind dominata de "tuteri", "majordomi" si
"aventurieri", tara fiind condusa de "vcari" si "vacaroi", deputai, senatori, minitri grobieni,
agramai, dar cu tupeu, instrumentai de "Bordelul" de la Cotroceni. O figura aparte de
mahala politica a devenit vizibila insa in cadrul campaniei electorale din 2004 si ea trebuie
radiografiata mai special, pentru ca pare sa fie destul de emblematica pentru noi: George
(Gigi) Becali. Intrat in politica de pe o poziie bnoasa (patron al echipei de fotbal Steaua) si
cu titulatura unui partid aa-zis progresist (Partidul Noua Generaie), Becali nu incarneaz
doar omul simplu si fara studii ajuns in sferele puterii, ci mahalagiul (specializat in amenintari
si njuraturi fata de oricine nu l agreeaz) obsedat de fantasma cetatii pe care sa o cucereasc
si pe care sa o controleze. Poza de mafiot l flateaz, imaginea de gangster ii rasfata ego-ul,
mahalagismul sau l considera a fi naturalee si instinct bun: "Vadim de la oi" adic C.V.
Tudor de periferie, a fost el poreclit nu in zadar. Grobianismul sau a ocat si a amuzat in
acelai timp in campania electorala din 2004, golniile sale au strnit perplexitate si dezgust,
iar grotescul sau inegalabil, vdit in agramatisme si intr-o forma de retardare verbala de
neacceptat pentru un candidat la Presedintia Romaniei, a strnit hohote de ras (amare).
Simplul fapt ca Becali a putut sa candideze pentru cea mai nalta funcie in stat spune multe
despre mahalaua politica de la noi.
Mahalaua mass-media
Pentru a fi pe intelesul mahalagiilor dominani si a lumpenproletariatului, mass-media
romaneasca din postcomunism (sau tranziie) nu face altceva (cu puine excepii) dect sa
cultive un sentiment romanesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de rvnite
arhetipuri (pilduitoare!, in sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, mecher, oapa,
tata si vampa (cu toii recognoscibili in tipologia VIP-ului de astzi): aceste erijate arhetipuri
trebuie sa le demonstreze telespectatorilor accesibilitatea la "lumea buna" (a bogailor, dar si
a oamenilor simpli si norocoi sau a "artitilor"), inculcnd ideea (falsa, de altfel, a) unei
comuniuni si impartasanii de viata si cotidian. Presa scrisa mizeaz, la rndul sau, pe un
limbaj mecheresc, cu glume ieftine si spoiala de cultura, ca o forma de captatio benevolentiae
fata de cititorul incult si ignorant provenit mai cu seama din lumpenproletariat.
Romnia second-hand sau chiar third-hand ?
Firete, Romnia nu este cea mai mizera dintre tarile acestei lumi, dar prin mahalaua ei care
se extinde si ncearc sa ocupe centrul, Romnia tinde sa para tot mai puin europeana, in
anumite laturi ale sale. Poate ca nu este nici cea mai deczuta dintre fostele tari comuniste,
dar nu aceasta conteaz. Ceea ce nelinisteste este, as spune, predispoziia sau vocaia pentru
mahala a Romniei: ntruct exista o aplecare speciala, un instinct al mahalalei si al
grobianismului la romani. Elitele nu lipsesc nici ele (din fericire), dar existenta lor nu poate
nicidecum sa camufleze invazia barbara a mahalalei la romani. Abundenta periferiei,
provincialismul agresiv si acaparator, tonele de gunoaie (naionale), nmolul stradal,
civilizaia de tip kitsch, invazia mitocniei (nelipsiii mnctori de semine si scuiptori de
coji), insalubritatea, lipsa de instruire consacra Romnia ca pe o stare de periferie combinata
cu o mahmureala sociala si politica, o tara care pare sa fie fcuta mai mult din exclui, dect
din inclui.
copyright Revista 22, Toate drepturile rezervate