PAUL EHRLICH (1854-1915), bacteriolog si chimist german, laureat al premiului Nobe] pentru

fiziologie si medicina (pe care 1-a impar^it cu I. I. Mecinikov, in anul 19081 pentru lucrarile sale
asupra imunitatii. Cercetator genial, Paul Ehrlich a depart, prin descoperirile sale, ca-drul
bacteriojogiei. Observand modul in care diferifi colo-ranti '>e fixeaza la nivelu] celulelor si
tesuturilor, ajunge la concluzia ca exista o distribute specifica a acestora. !n cazul ijnor
medicamente a constatat aceeasi distributie specifica, ceea ce i-a condus la o formulare geniala:
corpora non agimt nissi fi-xala. Cu alte cuvinte, Paul Ehrlich a intuit primul fixarea specifica a
unor molecule la nivel celular, adica existenta receptorilor ('cu peste o juniatate de secol inainte
de materializarea acestora, prin metodele biologiei moleculare,), cat i necesitatea lor pentni
funcfionarea normals a celulei. A intemeiat chimiote-rapia, deschizand astfel o noua era in
medicina si a cautat cu ardoare "glon-lele magic" prin care agentii patogeni sa fie distrusi fara
afectarea tesuturilor, vis al sau devenit azi o realitate.

TABAC, s. n. / tabac, s. m. / tobacco. [Tabaco, ((e.nwnw a

orafului din America, unite. spanioGi au intdinit acMsta pianta
pentru. prima oara-; cuvOntutprmfine. din CimBa indige.rdlor din
'Tahiti tzibati = tu fdosit pentni wfialarea fwnvlui de tutwn,
tigara.} Sin. desuet pentru tutun (v.).
TABACHERA ANATOMICA / tabatiere anatomique / anatomical snuff-box. [T^eogr. tabakera = taBachera; gr. ana = m
jurul; tome = taiere; secfiune, de [a temnein = a taw.} Element
anatomic a carui denumire vine de la utilizarea sa in priza
"tutunului: consta dintr-o depresiune eliptica a tegumentelor
partii postero-laterale externe a pumnului, limitata prin
proeminenta tendoanelor muschilor lung si scurt extensor al
policelui, care se departeaza unul de altui Tn timpul contractiei
lor.
TABAGISM, s. n. / tabagisme, s. m. / tabagism. [1^. etmo[ogia
temenuiw tabac; -ism.] Intoxicatie cu *nicotina continuta de tutun, Poate fi acuta (ameteli, paloare, vomismente, senzatie de
slabiciune) sau, eel mai frecvent, cronica, Tnsotita de dependenta, cu manifestari polimorfe (parte dintre ele prin cresterea concentratiei de *carboxihemoglobina Tn sange) care includ palpitatii, dureri de tip anginos, nervozitate, insomnie, scaderea memoriei, leziuni vasculare, bronsita cronica etc. si efecte secundare cu rasunet pe termen lung, dintre care eel mai grav este
neoplasmul pulmonar. Sin.: nicotinism.
TABES, s. n. / tabes, s. m. / tabes. [Lot. tabes = descompu-mrv,
putrez.ire.} Stare patologica care este rezultatui unor leziuni
nervoase degenerative de origine sifilitica, cu afectarea radadnilor posterioare si cordoanelor posterioare ale maduvei spinarii, manifestata prin: tulburari ale sensibilitatii profunde cu areflexie, hipotonie, incoordonare (ataxie, prezenta *semnului Romberg), crize dureroase paroxistice cu localizari diverse, atingere
a nervilor cranieni si tulburari trofice si viscerale (Tndeosebi gastrice). *Reactia Bordet-Wassermann este pozitiva in LCR. V. si
disociatie tabetica
TABES EREDITAR / tabes hereditaire / Friedreich's disease.
Sin.: boala Friedrich (v.).
TABES PERIFERIC / pseudotabes, s. m. / pseudotabes. Sin.:
pseudotabes (v.).
TABETIC, adj., s. m. / tabetique, adj., s. m. / tabetic. [Lot.
tabes = descompumre., pu.tre.zire..} 1) Care apare in cursul *tabesului sau apartine tabesului. 2) Bolnav care sufera de tabes.
TABLETA, s. f. / tablette, s. f. / lozenge, troche. [Tr. tablette,
(Art Cat. tubuta = taBCa., sc6ndura.} Forma farmaceutica de
prezentare a unor medicamente, Tndeosebi pentru tratamentui
local al unor afectiuni orofaringiene. Sunt preparate de
consisten-

ta solida, de forma rotundS sau rectangulara, de dimensiuni in

general man si care includ substante active astringente, antiseptice, uneori anestezice. Au gust duice si diferite arome, fiind
mentinute Tn gura pana la dizolvare totala. Termenul t. are, partial, semnificatie diferita Tn functie de tara, diferenta specifica fata
de unele forme de comprimate fiind relativa (de altfel in engl.
echivalentui pentru comprimat este tablet). V. si comprimat.
TACT, s. n. / tact, s. m. / touch. [Lot. tuctus = atinffere, pi-pdire.,
de. [a langere = a atinge,} 1) Simt (considerat actual-mente o
grupare de simturi) prin intermediul caruia Tn contact cu
obiectele sunt puse Tn evidenta anumite calitati ale acestora,
inregistrate prin mecanoreceptorii de la nivelul pielii si al
membranelor mucoase. Sin.: sensibilitate tactila. 2) Palparea sau
explorarea cu ajutorul degetelor.
TACTIL, adj. / tactile, adj. / tactil. [Lot. tactilis = tmyiW, de [a
tangere = a atinffe.] Care poate fi perceput prin pipait (simtui
tactil). Care se refera la simtui tactil sau apartine aces-tui simt.
TACTISM, s. n. / tactisme, s. m. / taxis. [?r. taktikos = or&n.duit, ordonat, de ia tatteia = a ordona, a. arwtja, -ism.) Miscare
orientata a unor organisme sau organe, ca raspuns la stimuli
externi. V. si taxie, tropism.
TAENIA / Taenia / Taenia. [Lot. laeaia = pangBca} Gen de viermi
din familia Cesfode care prezinta un *scolex, prevazut cu
crosete. Paraziti ai pasarilor si mamiferelor. Speciile parazite la
om sunt: 1) T. solium, parazit al intestinului, transmis prin carnea
de pore; inelele sale sunt eliminate prin materiile fecale si pot, Tn
stare larvara, sa provoace *cisticercoza. 2) T. sagi-nata,
transmisa prin carnea de bovine insuficient fiarta sau prajita. 3) T.
echinococcus a carei forma larvara provoaca *chis-tul hidatic.
TAFOFILIE, s. f. / taphophilie, s. f. / taphophilia. \Cjr. taphos =
groapd, rtwmuLnt; philia = atrac^ie, de. [a philein = a win.}
Atractie morbida pentru morminte si cimitire.
TAFOFOBIE, s. f. / taphophobie, taphephobie, s. f. / taphephobia. [Qr. taphos = groapd, monndnt; phohos = fried,} Teama
morbida de morminte ?i de cimitire, sau de a fi ingropat viu.
TAHIARITMIE, s. f. / tachyarythmie, s. f. / tachyarrhythmia. [l^r.
takhys = rapid; a - priv.; Cat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.]
Accelerare si neregularitate a ritmului cardiac. V. arit-mie si
fibrilatie auriculara.
TAHIBAZIE, s. f. / tachybasie, s. f. / dysbasia. [C,r. takhys =
rapid; basis = liters.} V. disbazie.
951

TAHICARDIE
TAHICARDIE, s. f. / tachycardie, s. f. / tachycardia. \Cjr. takhys
= rapid; kardia = inimd.] Accelerarea ritmului batailor inimii, din
cauze diverse, normale (emotii, efort) sau patologice. In functie
de etajul cardiac din care pleaca stimulul ce excita ventriculii, t.
poate fi supraventriculara sau ventriculara. T. supra ventriculara
se refera la orice tip de t. condusa de un centru sau circuit de
excitatie situat deasupra bifurcatiei fasci-culului Hiss. V. Tn
continuare.
TAHICARDIE ATRIALA / tachycardie atriale / atrial tachycardia.
T. cauzata de descarcarea rapida a impulsurilor unui centru atrial
ectopic si caracterizata prin serii de trei sau mai multe
*extrasistole atriale. Doua tipuri frecvente de t. a. sunt t.
paroxistica athala si t. a. cu bloc.
TAHICARDIE JONCTIONALA / tachycardie jonctionelle / nodal
tachycardia. T. care se produce atunci cand conduce-rea
activitatii electrice a cordului este preluata de nodul atrioventricular. Accelerarea sau "Tncalzirea" nodului atrioventricular determina (. idionodala, Tn timp ce succesiunea rapida a mai
mult de trei *extrasistole jonctionale caracterizeaza t. j.
paroxistica.
TAHICARDIE
PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA
/
tachycardie paroxystique supraventriculaire / reciprocating
supra-ventricular tachycardia. Tip de t. produs prin mecanism
de "reintrare a stimulului, de obicei la nivelul jonctiunii atrio-ventriculare. Se caracterizeaza printr-un ritm foarte regulat, frecventa
mai mare de 120 batai/minut si absenta undelor P pe traseui
electrocardiografic.
TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA ESENTIALA / tachycardie paroxystique essentielle / Bouveret's
disease. Sin.: boala Bouveret (v.).
TAHICARDIE SINUSALA / tachycardie sinusale / sinus tachycardia. T. manifestata atunci cand nodul sinoatrial descarca
impulsuri cu o rata mai mare de 100/minut. Reprezinta un raspuns fiziologic Tn conditii de efort sau emotii. 0 t. s. care per-sista
In repaus poate avea drept cauza "tireotoxicoza, insuficienta
cardiaca sau miocardita acuta.
TAHICARDIE VENTRICULARA / tachycardie ventriculaire /
ventricular tachycardia. Tip de t. cauzata de descarcarea unui
centru ectopic ventricular. T. v. se defineste ca o succesiune de
trei sau mai multe *extrasistole ventriculare. Poate fi deter-minata
si de accelerarea ritmului ventricular intrinsec, situatie Tn care
constituie o t. idioventriculara.
TAHIFAGIE, s. f. / tachyphagie, s. f. / tachyphagia. [?r. lakhys =
rapid; phagein = a mdtKa.} Actiunea de a manca rapid. T. are
drept consecinta o masticatie defectuoasa care poate determina
*dispepsie.
TAHIFEMIE, s. f. / tachyphemie, s. f. / tachyphemia. [Qr. takhys
= rapid; pheme = ceea ce este anuntat prin cuvdnt.] Accelerarea
ritmului de emisie a cuvintelor. Ant.: bradifemie. Sin.: tahilalie.
TAHIFILAXIE, s. f. / tachyphylaxie, s. f. / tachyphylaxis. \Qr.
lakhys = rapid; phylaxis = protecfie., de. [a phylattein = a
apdra,] 1) Diminuarea rapida a efectului unui medicament dupa
administrare repetata si constants. T. este comuna in cazul
medicamontelor care actioneaza asupra sistemului nervos, dar
poate aparea si pentru alte medicamente. V. si acutumanta,
toleranta si farmaoodependenta. 2) Diminuare rapid progresiva a
rea'-.uiior unui organism fata de un agent patogen atunci cand
acesta este administrat Tn mod repetat. Ex.: injectarea unei doze
mid de antigen previne accidentele grave pe care le-ar putea
provoca o doza mare, injectata ulterior.
TAHIFRENIE, s. f. / tachyphrenie, s. f. / tachyphrenia. [Cjr.
takhys = rapid; phren, -os = spirit, minte.] Rapiditate anormala a
activitatii mentale.
952

TALASOTERAPIE
TAHIKINEZIE, s. f. / tachykinesie, s. f. / tachykinesia. [Ljr
takhys = rapid; kinesis = imfcan,, de, {a kinein = a mifca .\
Actiunea de a efectua miscarile voluntare cu o rapiditate pato
logica.
TAHILALIE, s. f. / tachylalte, s. f. / tachylalia. [?r. takhys --.
rapid; lalia = vorbire., de. Ca lalein = a vordi] Sin.: tahifemie (v.).
TAHIPNEE, s. f. / tachypnee, s. f. / tachypn(o)ea. [r. tukhyf, '=
rapid; pnoia = respiratie, de [a pnein = a respim.] Accele-rare
anormala a frecventei respiratorii. T. reprezinta cauza cea mai
frecventa a *dispneei (Tndeosebi la copil) si este de cele mai
multe ori consecinta unei afectiuni pulmonare. Alte cauze:
insuficienta cardiaca, dereglarea centrilor respiratori, leziuni ale
peretelui toracic, criza de tetanie sau o simpla angoasa.
TAHIPSIHIE, s. f. / tachypsychie, s. f. / tachypsychia. [Cjr.
takhys = rapid; psykhe = suflet.] Accelerare anormala a proceselor de gandire si a asocierilor de idei, manifestata prin
*logoree si *fuga de idei. V. si manie.
TAHISTEROL, s. m. / tachysterot, s. m. / tachysterol. Produs
de transformare a 'ergosterolului, utilizat odinioara Tn terapeutica, Tndeosebi datorita unor actiuni similare 'parathormonului.
TALALGIE, s. f. / talalgie, s. f. / talalgia. [Lat. talus = wicf&f ar.
algos = durere.} Durere localizata la calcai, secundara unei boli
reumatismale sau unei leziuni osoase. T. esentiala, fara cauza
aparenta, constituie un sindrom autonom.
TALAMUS, s. n. / thalamus, s. m. / thalamus. NA: thalamus (1).
[Lot. thalamus, ffr. thalamos = camera, inte-iwam.} 1) Formatiune anatomica reprezentata prin nuclei voluminosi, pereche
ai diencefalului, care formeaza peretii laterali ai ventriculului al Illlea (Tn jumatatea dorsala). T. include grupari celulare distin-cte
anatomic si functional, care pot fi clasificate Tn: a) nuclei de releu
senzorial, la nivelul carora ajung informatii senzoriale specifice,
care vor fi ulterior proiectate Tn ariile corticate cores-pondente; b)
nuclei de releu secundar, care primesc aferente de la alte
structuri anatomice cerebrale si trimit eferente spre diferite regiuni
din cortexul motor; c) nuclei de asociatie cu sis-temul limbic; d)
nuclei de asociatie care transmit informatii spre ;
cortexul de asociatie; e) nuclei nespecifici. 2) Proeminenta '
osoasa pe fata superioara a calcaneului. Ea suporta fata articulara posterioara a astragalului.
TALASEMIE, s. f. / thalassemie, s. f. / thalass(a)emia. [ijr.
thalassa = mare; haima, -atos = sdnge.] Termen sub care sunt
grupate o serie de anemii ereditare, hipocrome si hipersideremice, transmise autozomal dominant si determinate de
repartitia anormala Tn molecula de *hemoglobina a celor patru
lanturi polipeptidice, care prezinta o structura primara normala.
Cel mai frecvent este !n cantitate insuficienta lantui p, de unde
denumirea de p-t. data anemiei, la care se adauga o cantitate
excesiva de hemoglobina F (fetala). Diferitele forme de t. au o
distributie geografica asemanatoare: tarile riverane ale
Mediteranei centrale si orientale. Forme de t.: 1) T. ma;ora este
forma grava, homozigota. Sin.: boala Cooley (v.). 2) T. minora,
sau *boala Rietti-Greppi-Micheli, este cea mai frecventa si
benigna, comporta *poliglobulie microcitara si *hipocronii 3) T.
minima reprezinta o simpla anomalie hematologica I purtatorii
sanatosi ai *tarei. T. prin anomalia lantului a esl foarte rara, a-t.
este mortala in utero ?n forma homozigola, I heterozigoti fiind
minora sj benigna. Exista si forme asociati Tn care alaturi de
hemoglobina normala si de hemoglobina se detecteaza o
hemoglobina anormala: S (boala Silvestron Bianco, v.), C
(sindrom Zuelzer-Kaplan, v.) sau E. V. drepanocitoza,
hemoglobina.
TALASOTERAPIE, s. f. / thalassotherapie, s. f. / thai
sotherapy. [Qr. thalassa = man'; thernpeia = tratament, [a
therapeuein = a ityriji] Metoda de tratament care, in si

TALC
strict, se refera la utilizarea valurilor marii, iar prin extensie la
utilizarea apei de mare, aerului si a dimatului marin.
TALC, s. n. / talc, s. m. / talc. [fir. talq = taic} Pulbere alba, fina si
aderenta; reprezinta un hidrosilicat de magneziu natural,
Mg3Si40,o(H20)2. T. este utilizat local, pe tegumente, ca
protector si sicativ, precum si ca substanta auxiliara in fabricarea unor forme farmaceutice (paste, unguente, linimente,
comprimate, capsule).
TALCOM, s. n. / talcome, s. m. / talcoma. [J?r. talq = talc;
-omo.] Reactie pseudotumorala la corp strain provocata de pudra
de talc sau de orice alta substanta analoga. T. poate fi accidental
(perforatie a manusii chirurgicale) sau provocat (pen-tru obtinerea
simfizei unei seroase).
TALCOZA, s. f. / talcose, s. f. / talcosis. [AT. tn/q = talc; -ozd.]
Pneumopatie profesionala determinata de inhalatia pre-lungita a
pulberii de talc.
TALIDOMIDA, s. f. / thalidomide, s. f. / thalidomide. (DCI)
Substanta cu potential teratogen ridicat, initial prescrisa ca
sedativ si hipnotic, C^H^NzO, mult utilizata in Europa occidentals a anilor 1960. Datorita proprietatilor sale imunosupresive, a fost prescrisa In tratamentui puseelor reactionale de
lepra. S-a demonstrat ca provoaca anomalii congenitale grave.
TALIE, s. f. / taille, s. f. / height (1), waist (2), incision (3). [fr.
taille, din [at. talea = mtadifa, (astar de. wide., in fr. taillcr = a
taia,] 1) Statura, inaltime, marime. 2) Partea de la mijioc, mai
subtire a corpului omenesc, situata deasupra sol-durilor. 3)
Termen utilizat uneori m chirurgie cu sensul de in-cizie a unui
organ cavitar, Tndeosebi vezica urinara, Tn scopul extragerii
unui calcul sau a unui corp strain. In acest caz, ter-menul a fost
preluat direct din franceza: taille = taiat. Ex.: t. hipogastrica sau
t. vezicala.
TALINA, s. f. / taline, s. f. / talin. Proteins cu M, de 215 kDa care
se leaga cu *vinculina la nivelul *citoscheletului.
TALIU, s. n. / thallium, s. m. / thallium. {Cjr. thalhs = ful-ffer
verde., dwamx wmpufii talwim produc o fiacdra ca. un ful-ffer
verde.} Simbol Tl. Element chimic, metal rar, cu numar atomic
81 si greutate atomica 204,39. Sarurile sale sunt toxi-ce
puternice si, cumulate, produc leziuni hepatice, nervoase si
osoase. 0 serie dintre acestea sunt utilizate ca "rodentidde. T. a
devenit important Tn practica medicala odata cu des-coperirea
faptului ca izotopul sau radioactiv 201 (^"Tl), cu o durata de
semiviata (timp fizic de injumatatire) de 73 de ore, se
acumuleaza In celulele miocardice in mod analog cu pota-siul,
cation fiziologic a carui distribute reflects fidel starea miocardului. De aceea, ^Tl este utilizat in *scintigrafie si *tomoscintigrafie gama pentru investigarea *ischemiei miocardice in
repaus, dupa efort sau dupa proba farmacologica cu dipiridamol
(vasodilatator coronarian).
TALUS, s. n. / talus, s. m. / talus. [Lot. talus = gCe-zna, caicAi}
V. tab. anat. - oase.
TAMOXIFEN, s. n. / tamoxiffene, s. m. / tamoxifen. (DCI)
Medicament antiestrogen nesteroidian utilizat indeosebi in tratamentui 'cancerului de san. T. se leaga de receptorii pentru
estrogeni de la nivelul tumorii, inhiband astfel efectui acestor
hormoni si, implicit, cresterea tumorala. Efecte secundare: durere locala, hipercalcemie si congestie faciala. T. a fost testat si in
prevenirea cancerului de san la femeile cu rise crescut.
TAMPON, s. n. / tampon, s. m. / buffer (1, 2), plug, swab (3).
[fr. tampon, din fr. vec-he. tapon = dop.} 1) Tn general, sistem
chimic care previne modificarea concentratiei altor sub-stante
chirnice. Ex.: sistemele donoare si acceptoare de pro-toni
servesc ca t., prevenind modificari notabile ale concentratiei
ionilor de hidrogen, adica ale pH-ului. 2) 0 alta definitie:
sistem format dintr-o solutie (sarea unui acid puternic cu o baza
slaba sau sarea unui acid slab cu o baza puternica) a

TARSALGIE
carui pH variaza putin cand se adauga un acid sau o baza. De
ex., sistemele t. plasmatice sunt: acid carbonic - carbonati si
bicarbonati, proteine - proteinate, fosfati monobazici - fosfati
dibazici si sistemele t. hemoglobina. 3) Bucata de vata sau tifon
destinata unui *tamponament.
TAMPONADA CARDIACA / tampon(n)ade cardiaque / cardiac
tamponade. [fr. tamponnade, din fr. vecfie. tapon = dop; or.
ktirdia = ininw.] Compresiune acuta a inimii printr-un
*epansament pericardic abundent si/sau din cauza producerii
rapide a acestuia. V. si adiastolie.
TAMPONAJ, s. n. / (ampon(n)age, s. m. / tamponage, tamponade. [Tr. tamponnage, din fr. ve.che tapon = dop.] 1)
Actiunea de a trece un tampon din tifon sau vata impregnat cu
un lichid de obicei antiseptic peste o regiune tegumentara. Sin.:
badijonaj. 2) Utilizarea unei solutii tampon in scopul men-tinerii
pH-ului la o anumita valoare.
TAMPONAMENT, s. n. / tamponnement, s. m. / tamponment,
pack. [fr. tamponnement, din fr. Vetlw tapon = dap.} Metoda de
*hemostaza care consta in introducerea de *comprese sau
*mese intr-o cavitate la nivelul careia s-a produs o hemoragie
(fose nazale, plaga profunda, vagin, uter etc.). Prin t. se realizeaza compresiunea vaselor sanguine locale.
TANATOLOGIE, s. f. / thanatologie, s. f. / thanatology. [Qr.
thanatos = nwarte; logos = ftiinpi] Studiul medicolegal al mortii
(diagnostic, data decesului, legislatie, *tanatopraxie) a a
fenomenelor cadaverice sau a factorilor in relatie cu acestea.
TANATOPRAXIE, s. f. / thanatopraxie, s. f. / thanatopraxy. \CfT.
thanatos = ttwarte; praxis =- CKfiu.m, de [a prattein = a
af.fwruJ.] Sin.: imbalsamare (v.).
TANICIT, s. n. / tanycyte, s. m. / tanycyte, strech cell. Celula a
*ependimului de la nivelul ventriculului al treilea. T. se afla fie
izolate, fie in portiuni diferentiate ale epiteliului ependimar,
constituind 'organele circumventriculare.
TAPETORET1NIAN, adj. / tapetoretinien, -enne, adj. / tapetoretinal. [Lat. tapete sou tapetum = cuvertura, cwor; rete, -is =
re-fea; -ina.] Care apartine din punct de vedere morfo-logic si
functional stratului pigmentar (pare pigmentosa retinae, NA) al
retinei. V. si degenerescenta tapetoretiniana.
TAPOTAJ. Var. pentru tapotare (v.).
TAPOTARE, s. f. / tapotement, s. m. / tapotement. [fr.
tapotement, etmw[ogie. incerta.\ Tehnica de masaj ce consta in
baterea ritmica a regiunii masate cu marginea cubitala a mainii
sau cu degetele. Var.: tapotaj.
TARA, s. f. / tare, s. f. / defect, deficiency. [It. tara = tara, din or.
tarh = dewntare, de. [a taraha = a arunca, a sustrage;
sensiii de "defect" datewa. din sec. XV\ Stare sau maladie care
poate determina diminuarea rezistentei organismului pentru o
afectiune ulterioara sau o tulburare a functiilor fiziologice.
TARS, s. n. / tarse, s. m. / tarsus. NA: tarsus. [Qr. torsos =
taCpa,] 1) Masiv osos care formeaza partea posterioara a
scheletului piciorului. V. tab. anat. - oase tarsiene. 2) Topo-grafic,
segment al piciorului cuprins intre extremitatea inferioara a
gambei si baza oaselor metatarsiene, in partea anterioara. Sin.:
gatui piciorului.
TARS PALPEBRAL / tarse des paupieres / tarsal plate. NA:
tarsus inferior, tarsus superior. Lamela de tesut conjunctiv
relativ dens, de forma semilunara, care constitute marginea libera
a pleoapei superioare ((. superior) sau inferioare {t. inferior).
TARSALGIE, s. f. / tarsalgie, s. f. / tarsalgia. [^r. torsos = to/pa/
algos = dwe.re..} Durere acuta sau cronica localizata la nivelul
piciorului sau al gleznei. T. adolescenfilor. malformatie osoasa
dobandita, care consta in aparitia unui pidor plat val-gus de la
varsta de 15 ani, care determina dureri la nivelul tarsului, cu
evolutie favorabila dupa varsta de 20 ani.
953

TARSECTOMIE
TARSECTOMIE, s. f. / tarsectomie, s. f. / tarsectomy. [gr. tarsus
= talpd, margined pieoapei; ektome = evyiz.ie} 1) Ablatia
chirurgicala a unuia sau mai multor oase ale tarsului. 2) Rezectia chirurgicala partiala a tarsului palpebral.
TARSIAN, adj. / tarsien, -enne, adj. / tarsal. [Cfr. tarsus = tafpa,
marginea pkoapei} 1) Care se refera, care apartine 'tarsului
piciorului. 2) Care se refera la *tarsul palpebral. 3) Cu referire la
un anumit os at tarsului.
TARSIENE, s. n. pi. / tarse, s. m. / tarsal bones, tarsus. \Qr.
torsos = to/pa] V. tab. anat. - oase.
TARSITA, s. f. / tarsite, s. f. / tarsitis. \(jr. tarsus = margi-nea
pieoapei; -ita} Afectiune inflamatorie localizata la nivelul "tarsului
palpebral, frecvent consecutiva unei inflamatii con-junctivale
acute sau cronice, indeosebi 'trahomului.
TARSOPLASTIE, s. f. / tarsoplastie, s. f. / tarsoplasty. [Cjr.
tursos = to/pa, margine.o. pCeoapei; plastos = moddat, tie. [a
plassein = a forma, a nwde.la} 1) Operatie efectuata in sco-pul
corectarii unei malformatii osoase congenitale (picior varus
echin), care consta m rezectia unor portiuni (externe) ale calcaneului si ale astragalului si in transplantarea acestora la nivelul
unei brese, 'in partea interna a tarsului. 2) Sin. putin folosit pentru
blefaroplastie (v.).
TARSORAFIE, s. f. / tarsorraphie, s. f. / tarsorrhapy. [Cjr.
torsos = marginea pCeoapei; rhaphe = sutura} Sutura partiala
sau completa a marginii libere a celor doua *pleoape in vede-rea
acolarii sau sudurii lor. T. este destinata protejarii corneei fata de
agresiunile exterioare atunci cand ocluzia spontana a pleoapelor
este imposibila sau cand exista o anestezie corneeana,
TARSOTOMIE, s. f. / tarsotomie, s. f. / tarsotomy. [Cjr. tar-sos =
tafpd, marginea pieoapei; tome = taiere, secfiune; de. [a
temnein = a taw.] 1) Incizia "tarsului, fara ablatie osoasa. 2) Sin.:
blefarotomie. 3) Incizia partiala a tarsului palpebral (in general a
celui superior), pentru corectia *entropionului.
TART-CELL / Tart-cell / Tart-cell. [Tnrt = nwnele bdnaovlvi (a.
can J-targraves a descoveriti m 1948, aceasta. ceintd; [at. r.elliila = camarilla, dim. de ia cella = camara,} Anglicism, sin. cu
celula Tart (v.).
TARTRU, s. n. / tartre, s. m. / tartar. [Cjr. tartaron = depo-zit
neffm Casat de vin m vase.} 1) Concretiune calcara care
formeaza placa dentara, de coloratie verde sau bruna, cu
localizare sub- sau supragingivala, compus din substante
organice si din saruri calcare, aderand la smaltui si cementui
dentar, indeosebi in regiunea coletului.
TATA BOX / TATA (botte) / TATA box. Sin.: cutie TATA (v)
TATI / TATI / TATI. [^c.ronim engL Tumor Associated Trypsin
Inhibitor = inhibitor ai tripsimi asocial twnoritor} "Marker tumoral
seric care a fost detectat in unele cancere de ovar, col uterin,
colon, rect si pancreas. Nu este strict specific pentru nici un tip
de cancer, fiind identificat si in anumite pan-creatite, colestaze
benigne extrahepatice si infectii bronhopul-monare.
TATUAJ, s. n. / tatouage, s. m. / tattoo. ['EngC. to tattoo = a
tatua, din limbo, tahitiana tatau} Desen care ran-iane pe piele
dupa tatuare, adica dupa introducerea in dermul profund a unor
particule colorate, de obicei cu ajutorul unui ac. T. sunt plasate
eel mai frecvent la nivelul bratelor, mainilor, toracelui sau fetei si
constau din inscriptii sau desene. Studiul t. poate oferi uneori
informatii asupra personalitatii purtatorului.
TAURINA, s. f. / taurine, s. f. I taurine. Aminoacid non-carbo-xilic,
compus intermediar al metabolismului *cisteinei. T. este
conjugata in bila in *acizi biliari si are, de asemenea, rol *neurotransmitator.
TAUROCOLAT, s. m. / taurocholate, s. m. / taurocholate. Sare a
acidului taurocolic continuta in *bila. Are rol in emul-sionarea
grasimilor.
954

TEBAIC
TAURODONTISM, s. n. / taurodontisme, s. m. / taurodon-tism.
[Qr. tauros = tour; odous, odontos = dinte.; -ism.] Anomalie
morfologica a dintilor in care molarii in forma de prisma, prin
cresterea dimensiunii verticale a camerei pulpare, prezinta o
diviziune a radacinilor dentare deasupra coletului dentar.
|
TAUTOMERIE, s. f. / tautomerie, s. f. / tautomery. [Cjr. (011-(os
= ac-dosi; meros = parte.] Forma particulara de *izomerie, care
se intalneste cand doi izomeri ai aceluiasi compus chi-mic sunt in
interconversie rapida prin transportului unui atom sau al unui
grup de atomi dintr-o pozitie in alta in molecula si coexista intr-o
stare de echilibru dinamic, astfel incat com-pusul respectiv poate
reactiona, dupa caz, in functie de pro-prietatile conferite de unui
sau altui din cei doi izomeri.
TAXIE, s. f. / taxie, s. f. / taxis, tropism. [C/r. taxis = ordo-nare.i
ara.nja.re, de ia tattem = a ordona, a aranja.} Reactie
locomotorie a unui organism animal sau a unei celule orien-tata
in functie de un stimul extern. Miscarile pot fi pozitive (spre sursa
stimulatoare) sau negative (opuse localizarii sur-sei). 'Tactism si
t. desemneaza, in general, o reactie a orga-nismelor sau a
celulelor mobile care se deplaseaza, pe cand
*tropism semnifica o simpla modificare de orientare, fara
deplasare. V. si tropism.
TAXINOMIE, s. f. / taxinomie, s. f. / taxinomy. [Qr. taxis =
ordonare.1 aranjare., de. (a. tallein = a ordona, a aranja, nomos
= obwi. avdnd forfa de. [ege.\ Sin.: taxonomie (v.).
TAXIS, s. n. / taxis, s. m. / taxis. [Qr. taxis = ordoww, aran-jare,
de (a tattein = tt ordona, a. aranja.\ Denumire a unui ansamblu
de manevre de presiune cu ajutorul mainii, efectu-ate in scopul
reducerii unei *hemii strangulate. T. poate fi practical si in
reducerea *parafimozei.
TAXON, s. m. / taxon, s. m. / taxon. \Cjr. taxis = ordonim,
aranjare, de [a tattein = a ordona, a aranja,} Categorie de
clasificare a fiintelor vii. Ex.: specie, familie, ordin. V. taxonomie.
TAXONOMIE, s. f. / taxonomie, s. f. / taxonomy. [</r. taxis =
ordonare., aranjare, de [a tattein = a ordona, a aranw nomos =
obic&i avdnd forta de kge} 1) Clasificarea fiintelor vii pe baza
asemanarilor si diferentelor dintre acestea. Se dieting succesiv
urmatorii *taxoni: regn, increngatura, dasa, ordin, familie, gen,
specie, varietate si rasa. Cea mai noua clasificare a fiintelor vii se
efectueaza in functie de secventele nucleo-tidice codificate de
genele acestora si se numeste arbore filo-genetic universal. 2)
Ramura a stiintei care are ca obiect studiul legilor generale si
principiilor clasificarii. Sin.: biotaxie, taxinomie.
TEACA, s. f. / gaine, s. f. / sheath, capsule. [Lot. theca, or.
theke = cutie, teacd,} Structura de invelis care inconjoara o
formatiune anatomica. Ex.: t. foliculara (NA: theca follicLili),
structura rezultata din diferentierea stromei ovariene in jurul
*foliculului ovarian in crestere sau matur; (. femurala, invelis din
tesut conjunctiv al vaselor femurale.
TEACA SCHWANN / gaine de Schwann / Schwann's cell.
[Theodor Schwann, anatomist fi fiz.iotog german, profesor [a
Leuven, apoi [a Liege, 1810-1882} T. ce inconjoara fibrele nervoase periferice mielinizate sau amielinice. La nivelul fibrelor
mielinizate, t. S. este alcatuita dintr-o succesiune de celule inrulate
in jurul unui singur axon, in timp ce la nivelul fibrelor amielinice o
singura celula S. inconjoara mai multi axoni. Sin.:
neurilema, neurolema.
TEAMA, s. f. / peur, s. f. / fear. [Lot. timere = a se tern} Sentiment
de neliniste puternica, de alarma, in prezenta unui pericol sau la
gandul unui pericol, a unei amenintah. T. este un factor de *stre.
Sin.: frica.
TEBAIC, adj. / thebaique, adj. / thebaic. [Lot. Thebaicus, p. ',
thebuikos, de [a orasvi egiptean Theba, de wide reswa. cmi | m
fintich.ita.te} Apartinand 'opiului sau derivat din opiu.

TECAL
TECAL, adj. / thecal, -ale, -aux, adj. / thecal, [Lot. theca, gr.
theke = cutie, teaca.} Care se refera la *teaca *foliculului ovarian.
TECHNETIU, s. n. / technetium, s. m. / technetium. [t^r.
tekhnetos = artificial, de [a techne = arta mamiaia, meserie.}
Izotop radioactiv artificial cu simbolul Tc si numarul atomic 43.
Se obtine fie prin bombardarea molibdenului cu neutroni, fie din
molibdenul rezultat din fisiunea uraniului-235, acesta din urma
fiind utilizat Tn *generatoarele de *technetiu-99m.
TECHNETILI-99M / technetium-99m / technetium-99m ('""Tc).
*Radioizotop al technetiului ("Tc), care emite indeosebi radiatii
gama cu energia de 140 keV si care are un (imp fizic de
injumatatire de 6 ore. Datorita acestor proprietati, ss"'Tc este
radioizotopul ideal In *scintigrafie, fiind utilizat liber sau cuplat cu
molecule vectoare (*radiofarmaceutic). s^Tc este obtinut din
molibden-99 cu ajutorul generatorului de techentiu. V. in continuare.
TECHNETIU-99M METILEN DIFOSFONAT / technetium-99m
methylene diphosphonate / technetium-99m mcthylene diphosphonate. ""'Tc legal de metilen difosfonat, care actionea-za
ca un analog de fosfat, localizandu-se la nivelul oaselor. Este
utilizat in *scintigrafie pentru obtinerea imaginii intregului schelet
("corp intreg") sau a diferitelor zone osoase.
TECHNETIU-99M SESTAMIBI / technetium-99m sestamibi /
technetium-99m sestamibi. as"Tc legat de un complex cationic monovalent lipofilic din grupa izocianide (izonitril), utilizat in
'scintigrafia miocardica, pentru investigarea perfuziei coronariene. Prezinta o buna captare miocardica, dar redistributia sa
este redusa si se produce dupa cateva ore.
TECOM, s. n. / thecome, s. m. / thecoma. [Lot. theca, gr. theke
= cutie, teaca; -oma.] Tumora ovariana care se dez-volta din
tesutui interstitial ce inconjoara foliculii ovarieni. T. se dezvolta
de regula dupa menopauza si este in general benign, avand
uneori activitate progesteronica feminizanta (v. luteinom).
TECTOSPINAL, adj. / tecto-spinal, -ale, -aux, adj. / tectpspinal. [Lot. tectum = acoperif, de [a. tegere = a ar.ope.ri; spinci =
fim spuwrii} Care se extinde de la tectum mesencephali
(*tectum) la maduva spinarii.
TECTUM, s. n. / tectum, s. m. / tectum. NA: tectum, pi. tecta.
[Lot. tectum = acoperif, de [a tegere = a ac.operL\ Structura
anatomica asemanatoare unui acoperis. Ex.: t. mesencephali
(NA), portiunea cea mai dorsala a creierului mijiociu
(*mezencefal).
TEFLON, s. n. / Teflon, s. m. / Teflon. Marca inregistrata pentru
plitef (politetrafluoretilen), polimer sintetic cu proprietati antiadezive. Este utilizat ca material de implant chirurgical pentru
proteze, grefe vasculare si mijioace de fixare scheletica, deoarece este deopotriva rezistent si bine tolerat de catre tesu-turi.
TEFROMALACIE, s. f. / tephromalacie, s. f. / tephromalacia.
[Gr. tephros = cenufd; malakia = inmuiere, ae [a malakos =
vwale.\ 1) Termen pentru denumirea leziunilor de natura ischemica prezente in coarnele anterioare ale maduvei cervicale in
cursul *amiotrofiei izolate non-progresive a muschilor mid ai
mainii. 2) Denumire pentru boala insasi, in care leziunile mentionate anterior sunt oonsednta unui ramolisment parcelar al
ieritoriului spinal anterior de origine ateromatoasa sau sifilitica.
TEFROMIELITA, s. f. / tephromy61ite, s. f. / tephromyelitis.
[Gr. tephros = cenufd; myelos = maduva; -ita.} Inflamatia
coarnelor axului de substanta cenusie a maduvei spinarii. Cand
evolueaza rapid, determina sindromul paraliziei spinale infantile
sau, mai rar, al paraliziei spinale acute a adultului. V. poliomielita anterioara acuta.
TEGUMENT, s. n. / tegument, s. m. / integument. NA: integumentum commune. [Lat. tegumentum = irwelif, de ia.
iegere = fl acoperi,} Sin.: piele (v.).

TELECURIETERAPIE
TEHNICA, s. f. / technique, s. f. / technique. \Qr. tekhnikos =
ingenios, dihaci, de (a tekhne = arta mannala, meserie.] 1)
Ansamblu de procedee si metode utilizate pentru obtinerea unui
rezultat determinat. 2) In chirurgie, totalitatea timpilor operatori ai
unei interventii chirurgicale. Aceeasi operatie poate fi executata
dupa t. diferite. Sin.: metoda. V. si operatie, pro-cedeu.
TEHNICA METAMORFICA / technique metamorphique / metamorphic technique. Terapie manipulativa fundamentata pe
principiul conform caruia, la nivel plantar, exista o proiectie fidela
a intregii fiinte si a potentialului acesteia. Spre deose-bire de
"reflexoterapie, care utilizeaza suprafata plantara in totalitate, in
cazul t. m. masajul plantelor se realizeaza la nivelul marginii
externe a scheletului osos al piciorului, a carei morfologie reflecta
simbolic etapele vietii intrauterine. Acest masaj are un efect mai
subtil decat eel reflex in sens fizio-logic, de catalizator al actiunii
fortei vitale prin care se produce metamorfoza psihologica,
mentala si spirituala a individu-lui. Desi nu are un scop terapeutic
Tn sens traditional, t. m. poate avea un potential curativ, fiind
utila in special in maladii cronice, handicapuri motorii si deficite
mentale. V. si medicina alternativa.
TEINA, s. f. / theine, s. f. / theine, theina. [Ciumza. te, prm eng[.
tea = ceai; -ma.} v. cafeina.
TELALGIE, s. f. / thelalgie, s. f. / thelalgia. \qr. 1) thele =
mameCon; 2) tele = departe; algos = dure.re..\ 1) Sensibilitate
dureroasa a mamelonului. 2) Durere perceputa la distanta de
locul leziunii.
TELANGIECTAZIE, s. f. / telangiectasie, s. f. / telangiectasia,
telangiectasis. [(^r. <e/os, -eos = capat, ef(tremita.te; angeioa =
vas; ektasis = dilatafw..} Dilatatie patologica si permanenta,
congenitala sau dobandita, a unor mid vase cutanate sau
mucoase, al caror traseu devine vizibil cu ochiul liber. T. dis-pare
de obicei la *vitropresiune.
TELANGIECTAZIE HEMORAGICA EREDITARA / telangiectasie
hemorragique hereditaire / hereditary h(a)emorrhagic telangiectasia. Sin.: boala Rendu-Osler (v.).
TELANGIECTAZIE PULMONARA / telangiectasie pulmonaire /
pulmonary telangiectasia. Maladie familiala cu transmitere
autozomal semidominanta, caracterizata prin prezenta fistulelor
arteriovenoase profunde la nivelul unuia sau ambilor pulmoni,
uneori cu localizare subpleurala, situate eel mai frecvent in lobul
inferior drept. Fistulele permit sangelui neoxigenat sa patrunda
direct in circulatia sistemica, fara pasaj la nivelul mem-branei de
schimb alveolo-capilare, realizand un grad variabil de sunt
dreapta-stanga.
TELANGIOM, s. n. / telangiome, s. m. / telangioma. [Cjr. telos,
-eos = capat, eJ(tre.mitate; angeion = vas; -oma.} Tumora
rezultata prin dilatarea capilarelor sau arteriolelor.
TELECHIRURGIE, s. f. / telechirurgie, s. f. / telesurgery. [^r. (e/e
= departe; kheirom'gia = Cucru efectuat mmwal, lie, la kheir,
-iros = mand, ergon = fucru fi ergein = a [ucra.] Chirurgie in care
operatorul nu atinge organul tratat, care este abordat de la
distanta, prin mijioace fizice, ca laser, ultra-sunete sau unda de
soc pentru *litotriptie.
TELECOBALTOTERAPIE, s. f. / telecobaltotherapie, s. f. /
telecobaltotherapy. \(jr. tele = departe; germ, Kobalt, var. de (a
Kobolt = spiridiif al mimCw; gr. therapeia = tratament, de to.
therapeuein = a ingriji} Tratament cu radiatii gama obtinute de la
o sursa externa de cobalt radioactiv, numita *bomba de cobalt.
TELECURIETERAPIE, s. f. / telecurietherapie, s. f. / telecurietherapy. [Cyr. tele = departe; Marie Sklodowska Curie,
cfrnnist fi fLzician francez, n.. in 'Sotoma, 1867-1934; Pierre
Curie, chiimst fi fizician francez, 1859-1906; gr. therapeia =
955

TELEDIAGNOSTIC
tratament, de [a therapeiiein = a ingriji] *Radioterapie Tn cadrul
careia se utilizeaza radiatiile emise de un izotop gama-radioactiv
plasat la distanta de organul de iradiat. Sin.: te-legamaterapie.
TELEDIAGNOSTIC, s. n. / teiediagnostic, s. m. / telediagnosis. [QT. tele = de.pa.rte; dia = prin; gnostikos = care cunoafte.,
de. (a gnonai = a cunoafte.] Utilizarea telecomunicatiilor pen-tru
a ajuta un medic izolat sa ia o decizie Tntr-un caz dificil. Se
realizeaza o consultare la distanta Tntre doi sau mai multi
medici, care pot utiliza mijioace mai mult sau mai putin avansate. Ex.: transmiterea de imagini.
TELEDIASTOLA, s. f. / t61ediastole, s. f. / telediastole. \(jr.
telos, -eos = capat, e?(tremitate; diastole = diCatare, de [a
diastelleiii = a Uirgi] SfarsituI 'diastolei sau faza de relaxare
ventriculara izovolumetrica.
TELEGAMATERAPIE, s. f. / telegammatherapie, s. f. / telegammatherapy. [gr. tele = departe; y = a treia [item. a. alfaketului ffrec.; gr. therapeia = tratament, de (a therapeuein = ' a.
ingriji] Sin.: telecurieterapie (v.).
TELEGENESIS, s. n. / telegenesis, s. m. / telegenesis. [gr. te/e
= departe; genesis = producer?., procreapie, de ia geiiiian = a.
produce.} Reproducere prin Tnsamantare artificiala, Tn particular
prin spermatozoizi conservati.
TELEGONIE, s. f. / telegonie, s. f. / telegony. [gr. tele = departe;
gone, gonos = unnaf, samdnfd genitald.} Influenta primu-lui
mascul asupra tuturor gestatiilor ulterioare ale unei femele, chiar
daca fecundarea s-a produs de catre un alt mascul.
TELEMEDICINA, s. f. / telemedecine, s. f. / telemedicine. {Qr.
tele = departe; [at. medicina = meditina,} Consultatie medi-cala
acordala la distanta, care poate ajuta fie un medic (telediagnostic), fie o persoana care nu este medic (teleasistenta
medicala), Tn caz de dificultate si de izolare. V. teledjagnostic.
TELENCEFAL, s. n. / telencephale, s. m. / telencephalon. NA:
telencephalon. [Gr. telos, -eos = co-pat, e.^y.Temita.te;
enkephalos = crew, de [a en = m, kephale = cap.} Partea
anterioara a encefalului. T. se dezvolta din prima vezicula cerebrala embrionara anterioara. El cuprinde *emisferele cerebrale,
"ventriculele laterale si o parte din ventriculul al treilea.
TELEOPSIE, s. f. / teleopsie, s. f. / teleopsia. [Cjr. tele: =
departe; opsis = vedere., aspect.} Eroare Tn aprecierea
distantei la care .se afla diferitele obiecte, tn absenta *ametropiei
sau a tulburarii vederii binoculare. T. ar fi expresia unei leziuni
cerebrale temporals.
TELEPATII;, s. f. / telepathic, s. f. / telepathy, [gr. tele = departe;
pathos = afec.ri.um, sentiment.} Comunicare extrasen-zoriala,
directa si la distanta, a gandurilor unui individ catre un alt individ.
Realitatea acestui fenomen ramane discutabila.
TELERADIOLOGIE, s. f. / teleradiologie, s. f. / teleradiology.
[gr. tele = departe; [at. radius = raz.a; gr. logos = stiinfa.]
Metoda de comunicare a imaginilor diagnostice si a altor informatii relevante Tntre statii aflate la distanta care sunt legate Tn
retele (locale sau pe arii largi).
TELERADIOTERAPIE, s. f. / teleradiotherapie, s. f. / teleradiotherapy. [gr. tele = departe; [at. radius = raza; gr. therapeia
= tratament, de [a therapeuein = a ingriji.} Tehnica de
*radioterapie Tn care sursa agentului terapeutic (frecvent radiatii
X) se afla la distanta fata de organism (peste 1,50 m), spre
deosebire de alte tehnici (ex.: brahiterapie), Tn care sursa este
la distanta foarte mica.
TELERECEPTOR, s. m. / telerecepteur, s. m. / telereceptor. [gr.
tele == departe; Cat. receptus, de. (a recipere = a primi]
Denumire data unor receptori la care ajung stimuli senzoriali
produsi la distanta: ochiul, urechea, nasul.
TELESISTOLA, s. f. / telesystole, s. f. / telesystole. [r. telos,
-eos = capat, es^tremitate.; systole = ccintnicfw.] SfarsituI sistolei ventriculare, care corespunde fazei de ejectie lenta.
956

TEMPERATURA
TELESISTOLIC, adj. / telesystolique, adj. / telesystolic. [Cjr.
telos, -eos = capat, e?(trerttitatei systole = contrac.tie..] Care
se situeaza la sfarsitu! 'sistolei.
TELETERAPIE, s. f. / teletherapie, 8. f. / teletherapy. [Gjr. tele
= departe; therapeia = tratament, de ta therapeuein = a ingriji}
Termen cu mai multe semnificatii posibile: 1) Tratament
radioterapic prin *telecobaltoterapie sau cu alta sursa de radiatii
aflata la distanta fata de pacient. 2) Tratament (ipote-tic) la
distanta prin "telepatie.
TELITA, s. f. / thelite, s. f. / thelitis. [gr. thele = mmmSon, -ita.}
Inflamatia mamelonului.
TELOCENTRIC, adj. / telocentrique, adj. / telocentric. [C;r.
telos, -eos = capat, e^tremitate; [at. centrum = centm, dm gr.
kentron = vdrf ascufit.] Despre un "cromozom al carui
'centromer este situat la una din extremitatile *cromatidei.
TELOFAZA, s. f. / telophase, s. f. / telophase. [gr. telos, -eos =
cavdt, e^tremitate; phasis = apaivnfd, rasdritui umi steCe, de la
phainein = a aparea,} Cea de-a patra si ultima faza a diviziunii
celulare, Tn cursul careia cromozomii fuzioneaza si reconstituie
un cordon, apoi se reformeaza o retea de *CTO-matina si o
membrana nucleara pentru a individualiza nudeul. V. si mitoza.
TELOGEN, adj. / telogene, adj. / telogen. [gr. telos, -eos =
capat, e.^tremitate; gennan = a produce.] Denumire a fazei de
repaus din cadrul 'ciclului pilar.
TELOMER, s. m. / telomere, s. m. / telomere. [gr. telos, eos
= capat, ef(tremitate; meros = parte.] Structura specializata
situata la extremitatea fiecarui brat al unui cromozom, de partea
opusa centromerului. Secventa din care este alcatuit t. consta
dintr-un sir de repetari (de la 250 la 1500) bogate in guanina (la
om hexamerul TTAGGG) care sunt adaugate sub actiunea
enzimei telomeraza. T. asigura integritatea cromo-zomilor si
Tmpiedica fuzionarea acestora. Tn cursul diviziunilor celulare
are loc o diminuare treptata a lungimii t, in relatie cu procesele
de Tmbatranire.
TELORAGIE, s. f. / th6lorragie, s. f. / thelorrhagia. [gr. thele =
mameion; rhegnyaai = a tdfm, a. u,bwm,\ Hemoragie la nivelul
mamelonului.
TELOTISM, s. n. / thelotisme, s. m. / thelotism. \qr. thele =
ttiamelon; -ism.] Proiectia mameloanelor prin contractia muschilor areolei mamare, produsa prin reflex mamilo-areolar.
TELURIC, adj. / tellurique, adj. / telluric. [Lat. tellus, -uris =
pamdnt.] 1) Care apartine pamantului sau are originea din
pamant. 2) Care apartine elementului chimic nr. 52, telur.
TEMPERAMENT, s. n. / temperament, s. m. / temperament.
[Lat. lemperamentiim = c-om^inaf-ie fendta, proporfw justa, de
[a temperan = a amestew in proporfie justd; sewvf m-dic.ai
dateaza. din sec.. X'1^1.] 1) Ansamblul caracterelor fiziolo-gice
proprii unui individ. 2) Ansamblul dispozitiilor psihologice ale
unei persoane. 3) Caracteristica de activitate si reactivitate,
ontologica si psihologica, avand raporturi nemijiocite cu dinamica fiziologica a organismului. Hipocrate deosebea patru tipuri
de t.: sanguin, coleric, melancolic, flegmatic. Ele au fost reconfirmate de Pavlov.
TEMPERATURA, s. f. / temperature, s. f. / temperature. [Lat.
temperature = c-ampozifie. bund, maswa. justa, de ia temperan = a amesteca in proporfie justa.] Intensitatea caldurii unui
corp; Tn particular tn medicina, a unui organism viu, masurata
cu un termometnJ. Unitatea de masura in sistemul international
este Kelvinul (abrev. K), unitate fundamentala, sau gradul Celsius (abrev. "C), unitate derivata, intervalul de un grad fiind egal
Tn cele doua scari de temperatura. Se utilizeaza si scara
Fahrenheit, Tn tarile anglosaxone (unitatea de masura este "F
pentru aceasta scara). Pentru conversia t. exprimate Tn scara
Fahrenheit In grade Celsius se scade 32 din valoarea masu-

TEMPERATURA BA2ALA
rata si se multiplies rezultatui cu 5/9. Pentru conversia inverse se
multiplica valoarea masurata cu 9/5 si se adauga 32.
TEMPERATURA BAZALA / temperature basale / basal temperature, T. corporala masurata la trezire, Tnainte ca subiectui
sa se fi ridicat din dinostatism si pe nemancate. Harta t. b. se
alcatuieste prin masurarea zilnica a t., de obicei la nivelul
rectului. In principiu, prin analiza hartii de t. b. se poate sta-bili
data *ovulatiei.
TEMPERATURA CORPORALA / temperature corporelle / body
temperature. T. corpului uman care rezulta din echili-brul dintre
*termogeneza si pierderea de caldura. T. c. variaza tn cursul
zilei, fiind mai ridicata seara, si Tn functie de locul masurarii.
Astfel, masurata la nivelul axilei, t. c. variaza Tntre 36,8"C
dimineata si 37,3"C seara. T. bucala este cu 0,3-0,6'C mai mare
decat cea axilara, iar cea rectala cu 0,5-1C. La nivelul ficatului,
t. este de circa 40,5C. T. bucala poate varia daca pacientui a
ingerat alimente red sau daca acesta repira pe gura. Se
apredaza ca masurarea t. rectale este mai pre-cisa decat
masurarea t. axilare sau bucale, cu conditia absentei oricarui
proces patologic local.
TEMPERATURA DE FUZIUNE / temp6rature de fusion / melting temperature. 1) T. medie la care 50% dintre moleculele de
ADN bicatenar dintr-un amestec se gasesc sub forma di-sociata.
2) T. care corespunde trecerii unui bistrat lipidic (format dintr-un
singur tip de fosfolipid) din faza de *gel Tn faza de "cristal lichid.
Pentru amestecuri de fosfolipide, ca si pen-tru membranele
naturale (care includ si proteine), aceasta tranzitie are loc Tntrun interval de t.
TEMPORAL, adj., s. n. / temporal, -ale, -aux, adj., s. m. /
temporal. [Lat. temporalis = de [a tdmpla, de. [a tempus, -oris
= tdmpla] 1) Care se refera la tampla sau la osul t. sau la lobul t.
(ex.: sindrom t, care cuprinde manifestari In relatie cu leziuni ale
lobului t.). 2) Osul t. v. tab. anat. - case.
TEMPOROMALAR, adj. / temporo-malaire, adj. / temporomalar. [Lat. tempus, -oris = tdmpla; mala = nuuylar superior.} Care
se refera la tampla si la obraz, sau la osul temporal si osul malar.
TEMPOROMANDIBULAR, adj. / temporo-mandibulaire, adj. /
temporomandibular. [Lot. tempus, -oris = tdmpla; mandibu-la
= maJySar inferior, de. Co. mandere = a mesteca.} Care se
refera la osul temporal ?i la mandibula sau se afla Tn relatie
cu aceste formatiuni.
TEMPOROPARIETAL, adj. / temporo-parietal, -ale, -aux, adj. /
temporoparietal. [Lot. tempus, -oris = tdmpla; parietalis = ck
perete, de. [a paries, -etis = perete.} 1) Care apartine sau are
legatura cu oasele temporal si parietal. 2) Cu referire la regiunea
t. sau la *circumvolutiile temporale si parietale.
TEMPOROPONTIN, adj. / temporo-pontin, -e, adj. / temporopontile. [Lat. tempus, -oris = tdmpla.; pons, -ntis = pwtte.}
Care se refera la lobul temporal si la protuberanta inelara.
TEMPOROSPATIAL, adj. / temporo-spatial, -ale, -aux, adj. /
temporo-spatial. [Lot. tempus, -oris = titnp; spatium = spafiti.]
Care se refera deopotriva la (imp si spatiu.
TENALGIE, s. f. / tenalgie, s. f. / tenalgia. [Qr. tenon, -ontos =
tendon; algos = durere.} Durere localizata la nivelul unuia sau
mai multor tendoane. Sin.: tenodinie.
TENASCINA, s. f. / tenascine, s. f. / tenascin. [Lat. tenere = a
fine., nasci = a se naste; -ina.\ Glicoproteina extracelu-lara
izolata recent Tn tesutui conjunctiv, care partidpa la interactiunile celulare.
TENDINITA, s. f. / tendinite, s. f. / tendinitis. [Lat. medievda
tendo, -mi's = tendon, profiafnl de. (a. gr. tenon, -ontos = tendon; -ita.} Inflamatia corpului unui tendon sau a zonei sale de
insertie (t. de insertie}. Daca la insertie este anexata o "bursa
seroasa se produce o tendinobursita. Cand are loc o reactie

TENODEZA
osteofitica subperiostala la locul insertiei este vorba de tendinoperiostita. Ex. de t: 1) T. ahileana este limitata la o parte din
'tendonul lui Ahile si se caracterizeaza prin tumefactie dure-roasa
cu dificultati la mers. Survine eel mai frecvent dupa un traumatism,
un mar? fortat sau din cauza Tncaltar-'ntei stramte, mai rar fiind
consecinta unei *artrite. 2) T. cispitanta, sin.:
sinovita crepitanta (v.). 3) T. de insertie reprezinta consecinta unui
reumatism .xiraarticular, localizat la nivelul insertiilor osoase ale
tendoandor, ligamentelor sau aponevrozelor. Sin.:
tenozita.
TENDINITA DE INSERTIE / tendinite d'insertion / enthesitis.
Sin.: entezita (v.).
TENDINOPERIOSTITA, s. f. / tendinoperiostite, s. f. / tendinoperiostitis. [Lot. medwvaia tendo, -inis = tendon, pmbabii de. [a
gr. tenon, ontos = tendon; gr. peri = m jurul; osteon = os; -ita.}
Sin.: entezita (v.).
TENDON, s. n. / tendon, s. m. / tendon. NA: tendo, pi. ten-dines.
{Lat. muiu.vaia tendo, -inis = tendon, proliabii de (a. gr. tenon,
-ontos = tendon.} Extremitate fibroasa, alba si rezis-tenta, mai
mult sau mai putin alungita, cilindrica sau aplatizata a unui muschi.
Este constituita dintr-un tesut conjunctiv alb-sidefiu, dens si
rezistent, prin care muschiul se insera pe os. T. are rolul de a
transmite forta musculara.
TENDON CALCANEAN / tendon calcaneen / calcaneal tendon.
NA: tendo calcaneus. Sin.: tendonul lui Ahile (v.),
TENDON ROTULIAN / tendon rotulien / patellar tendon. NA:
ligamentum patellae. Continuare a portiunii centrale a t.
muschiului cvadriceps femural, sub forma unui ligament tendi- . nos
puternic Tntins Tntre varful rotulei si tuberozitatea anterioar a
tibiei. Sin.: ligament rotulian.
TENDONUL LUI AHILE / tendon d'Achille / Achilles' tendon. NA:
tendo calcaneus. }Qr. Akhilleus, erou. give a cdrui mama [-a
finut de caicai pentru a-[ scu.fu.naa in Sty-t] T. masiv, puternic,
care leaga muschiul triceps sural de tuberozitatea *cal-caneului.
Sin.: tendon calcanean.
TENECTOMIE, s. f. / tenectomie, s. f. / tenectomy. [gr. tenon,
-ontos = tendon; ektome = e-tyizie.] Exdzia chirurgi-cala partiala a
zonei lezate a unui tendon, a tecii acestuia sau, uneori, excizia
totala.
TENESMA, s. f. / t6nesme, s. m. / tenesmus. [Cyr. tenesmos, de
[a teinein = a intinae.] Senzatie permanenta sau paroxis-tica de
constrictie dureroasa a sfincterului anal sau vezical, cu tensiune
penibila si nevoie imperioasa si continua de a defeca sau de a
urina.
TENIAZA, s. f. / taeniase, s. f., taeniasis, s. m. / t(a)eniasis. [Lat.
taenia = pangdca.; -nzo.j Infestarea cu viermi din genul *Taen('a si
tulburarile provocate de prezenta parazitilor Tn intes-tin.
Manifestarile clinice ale t. sunt Tndeosebi digestive: dureri
abdominale, greata, tulburari de tranzit intestinal, senzatie de
balonare, apetit capricios. Uneori pot aparea tulburari nervoase.
TENIE, s. f. / taenia, s. f. / t(a)enia. }Lat. taenia = pangfica.}
Vierme apartinand genului 'Taenia (v.).
TENIFUG, ad)., s. n. / tenifuge, adj., s. m. / t(a)eniafuge. [Lot.
taenia = pang[ica; fugare = a pune pe fuffa-i a. mdeparta.}
(Medicament) care provoaca paralizia si expulzia 'teniilor.
TENODEZA, s. f. / tenodese, s. f. / tenodesis. [C,r. tenon, -ontos
= tendon; desis = kgare.\ Tehnica chirurgicala efectuata de obicei
pentru fixarea, stabilizarea unei articulatii, atunci cand tendonul
unui muschi cu rot Tn mobilitatea articulatiei respective este
dezinserat (accidental, traumatic). T. consta Tn insertia tendonului
respectiv In pozitie anatomica sau Tntr-o pozitie noua. T. poate fi
utila si Tn cazul corectiei chirurgicale a picioru-lui paralitic echin,
Tn acest caz fiind interesat tendonul unui muschi paralizat al
gambei.
957

TENODIN1E
TENODIN1E, s. f. / t6nodinie, s. f. / tenodinia. }r. tenon,
-ontos = tendon; odyne = rfunsre.] Sin.: tenalgie (v.).
TENOLIZA, s. f. / tenolyse, s. f. / tenolysis. [Cjr. tenon, -ontos
= tendon; lysis = distruffere, de [a lyein = fl distruge.} Procedeu
chirurgical care consta in excizia aderentelor fibroase,
cicatriceale care impiedica functia fiziologica a unui tendon.
TENOPEXIE, s. f. / tenopexie, s. f. / tenopexy. [Qr. (enon,
-ontos = tendon; pexis = fuyire..] 1) Fixarea, Tn general prin
sutura, a tendonului unui muschi, de. ex. Tn cazul muschilor
globului ocular, pentru corectarea unui *strabism.
TENOPLASTIE, s. f. / tenoplastie, s. f. / tenoplasty. {Qr. tenon,
-ontos = tendon; plastos = node[at, de. (a plassein = a forma, a
modela.} Grefa tendinoasa constand Tn interpunerea unui
tendon de origine animala la extremitatile unui tendon sectional,
rupt sau afectat de un proces patologic.
TENORAFIE, s. f. / tenorraphie, s. f. / tenorrhaphy. [r. tenon,
-ontos = tendon; rhaphe = sutura.} Reunirea prin sutura a
fragmentelor unui tendon sectional
TENOSINOVITA, s. f. / teno-synovite, s. f. / tenosynovitis. [Gr.
tenon, -ontos = tendon; [at. medwvaia synovia, probaflii de. (a
gr. syn = mtpreuna, (at. ovum == on.; -ita.} Afectiune inflamatorie
localizata la nivelul tecii sinoviale a unui tendon si care se poate
Tnsoti de aparitia unor zgomote (crepitatii) la miscarea
tendonului respectiv (t. crepitanS). Sin.: sinovita tendinoasa. V. si
peritendinita.
TENOSINOVITA CRONICA STENOZANTA A POLICELUI DE
QUERVAIN / t6nosynovite chronique stenosante du pouce
de De Quervain / De Quervain's disease, tenosynovitis
steno-sans. [Fritz de Quervain c-fwwg eCvefian, profesor ta
'Bema fi 'Basel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.).
TENOTOMIE, s. f. / tenotomie, s. f. / tenotomy. [Qr. tenon,
-ontos = tendon; tome = taiere, secfuine, de [a temnein = a
taw,} 1) Sectionare cnirurgicala a unui tendon pentru redresa-rea
unui membru, a unui segment de membru sau a unui organ
(ochi, in caz de *strabism). 2) Termenul este utilizat si Tn cazul
sectionarii unor 'bride fibroase cicatriceale care obstructioneaza
miscarile la nivelul unui segment de membru sau Tl mentin Tntr-o
pozitie anormala.
TENOZITA, s. f. / tenosite, s. f. / tenositis. [Cjr. tenon, -ontos =
tendon; -ita.} Sin.: tendinita (v.).
TENSEGRITATE, s. f. / tensegrite, s. f. / tensegrlty. [Sfirev. enfji.
teasionat integrity, din iat. tensus, de [a tendere = a intinde, a
inc-orda fi integrare = a intregi, a compCeta..} Concept
amitectural din biologia celulara si moleculara, intro-dus de
Buckminster Fuller, caracteristic pentru structurile sta-bilizate prin
integritate tensionala, care Ie diferentiaza pe aces-tea de
arhitecturile clasice bazate pe continuitate compresiona-la.
Integritatea tensionala se realizeaza prin conectarea unei serii
continue de elemente tensoare cu o serie discontinua de
elemente rigide, rezistente la compresie. Structurile tensegrale
dezvolta o tensiune interna, fiind In acest mod independente de
gravitatie, si reactioneaza prin reconfigurari globale la modi-ficari
mecanice locale. Tn biologia celulara si moleculara, con-ceptui
de t. ofera o explicate plauzibila pentru integrarea actiu-nii
fortelor fizice cu logica evenimentelor biochimice, asam-blarea
structurilor Tn suprastructuri si articularea dinamicilor locale Tn
comportamente globale coerente si adaptate. *Matri-cea
extracelulara si *citoscheletul sunt prin excelenta structuri
tensegrale, conectarea lor prin molecule de adeziune stand la
baza organizarii si dinamicii tisulare. ConceptuI de t. este util Tn
explicarea globala a unor procese de fiziologie celulara Tn relatie
Tndeosebi cu citoscheletui $i membrana celulara.
TENSIOACTIV, adj. / tensioactif, -ive, adj. / tensioactive, surface-active. [Lot. tensus, de (a tendere = a mtinde., a memdo; activus = activ, de [a agere = a ac.fwna.] Care poseda
958

TENSOR
proprietatea de *tensioactivitate. Substantele t. pozitive cresc
coeficientui de tensiune superficiala, iar substantele t. negative II
scad. V. si tensioactivitate.
TENSIOACTIVITATE, s. f. / tensioactivite, s. f. / tensioacti-vity. }
Lat. tensus, de (a. tendere = a mtinde, a mcorda;
activus = ac.tiv, de ta agere = a acfwna.] Proprietatea unor
substante de a modifica *tensiunea superficiala. Este cazul unor
substante organice cu lanturi lungi de carbon si numar mic de
radicali -OH sau -CO^H. Solvitii care scad tensiunea superficiala
trebuie sa se afle concentrati Tn stratui superficial al solutiei si
invers pentru cei ce cresc tensiunea superficiala. V. tensioactiv.
TENSIOMETRU, s. n. / tensiometre, s. m. / tensiometer. [Lat.
tensus, de la tendere = a mtinde, a mcorda.; gr. metroa =
masura.} Sin.: sfigmomanometru (v.).
TENSIUNE, s. f. / tension, s. f. / tension. [Lot. tensio, -onis =
incordare, de [a tendere = a intinde, a nusrda.} 1) Sinonim
inadecvat, dar uzual folosit pentru presiune, pentru a desem-na
rezistenta opusa de peretii cavitatilor organice (abdomen, stomac,
vezica etc.) sau de vase (artere, vene) la presiunea creata de
lichidele sau gazele pe care Ie contin. V. si t. arte-riala. 2) T.
electrica: diferenta de potential electric intre doua puncte. Se
masoara Tn volti. 3) T. intraoculara, v. presiune intraoculara. 4) T.
superficiala (v.). V. si surfactant. 5) T. vapo-rilor de apa, t. partiala
a vaporilor de apa din aer. Reprezinta modul de exprimare a
umiditatii aerului. '
TENSIUNE ARTERIALA / tension arterielle / blood pressure,
arterial tension. Forta elastics exercitata de peretii arteriali
asupra continutului sanguin. Aceasta echilibreaza, practic, cu .j
forta contractila a inimii transmisa de sange si denumita pre- I
siune arteriala. Termenii de t. a. si presiune arteriala, desi
desemneaza notiuni biofizice diferite, au devenit sinonimi in limbajul medical. Tn consecinta, v. presiune arteriala.
TENSIUNE ARTERIALA DIASTOLICA / tension arterielle diastolique / diastolic pressure. Sin.: presiune arteriala minima (v.).
TENSIUNE ARTERIALA DIFERENTIALA / tension arterielle
differentielle / pulse pressure. Sin.: presiune arteriala diferentiala (v.).
TENSIUNE ARTERIALA MAXIMA / tension arterielle maxima /
systolic pressure. Sin.: presiune arteriala maxima (v.).
TENSIUNE ARTERIALA MEDIE / tension arterielle moyenne /
mean pressure. Sin.: presiune arteriala medie (v.).
TENSIUNE ARTERIALA MINIMA / tension arterielle minima /
diastolic pressure. Sin.: presiune arteriala minima (v.).
TENSIUNE ARTERIALA SISTOLICA / tension arterielle sys.
tolique / systolic pressure. Sin.: presiune arteriala maxima (v.).
TENSIUNE INTRAOCULARA / tension intraoculaire / intraocular
pressure. Sin.: presiune intraoculara (v.).
TENSIUNE SUPERFICIALA / tension superficielle / surface
tension. Forta care se manifesta la suprafata libera a unui lichid,
deoarece forteie de atractie dintre moleculele de lichid sunt mai
mari decat cele dintre moteculele lichidului si ale gazului de
deasupra. Datorita orientarii normale a fortei, suprafata libera a
unui lichid tinde spre o arie cat mai mica si se comporta ca o
membrana elastica. T. s. se exercita pe unita-tea de lungime a
liniei de contact care separa doua faze (lichid-aer). Ea depinde de
natura lichidului, de temperature si de compozitia suprafetei. Se
noteaza cu CT (sau y) si se exprima in N/m. Fenomenul de t. s.
este implicat in formarea meniscurilor, Tn fenomenele capilare,
curgerea sub forma de picaturi si, in organism, indeosebi in rolul
*surfactantului.
TENSOR, adj., s. m. / tenseur, adj., s. m. / tensor. [Lot. (en-sus/
df. (a tendere = a intinde, a mcorda.} (Muschi) care deter-

TEOBROMINA
mina tensiunea sau Tntinderea unei structuri anatomice, Tndeosebi In cazul *aponevrozelor. Ex.: muschiul t. al fasc/e/ fata. V. tab.
anat - muschi.
TEOBROMINA, s. f. / theobromine, s. f. / theobromine. {(jr.
thcos = ze.u; bromii = fel de, mdiicore.; -ina.] Principal alcaloid
din boabele de cacao [Theobroma cacao), t. este un derivat
purinic xantinic cu actiune diuretica, de relaxare a musculaturii
netede, coronarodilatatoare si relativ stimulanta pentru sistemul
nervos central.
TEOFILINA, s. f. / theophylline, s. f. / theophylline. {Cjr. thebs =
zeu; philein = a iu6i; -ina.} Prindpalul alcaloid din frunzele de
ceai, chimic fund o dimetil-xantina, preparata si sintetic. T. are
actiune stimulanta asupra sistemului nervos central, este 'diuretic
si spasmolitic la nivelul muschilor netezi (Tndeosebi efect
bronhodilatator benefic in astmul bronsic). V. cafeina si xantina.
TEOMANIE, s. f. / theomanie, s. f. / theomania. [Qr. theos = zw,
mania = mimim.} Delir religios prin care pacientui sus-tine ca se
afla sub inspiratie divina sau ca este un personaj divin.
TEORIA CELULARA / theorie cellulaire / cell theory. Una din
marile teorii unificatoare din secolul al XIX-lea. Purkinje,
Schleiden si Schwann au vazut Tn celula unitatea structurala si
fiziologica a organismelor animale si vegetale.
TEORIA GENERALA A SISTEMELOR / theorie generale des
systemes / general systems theory. T. elaborata de biologul L.
von Bertalanffy, conform careia Tn natura nu exista obiecte
izolate, ci asoderi ale acestora, aflate in interactiune. Prin integrarea unui anumit numar de obiecte (elemente) Tntr-un sis-tem
apar proprietati noi, care sunt caracteristice numai sistemului
respectiv si nu componentelor izolate. T. g. a s. a avut un impact
deosebit In toate stiintele, deoarece Tn conditiile In care Tn
cercetare domina tendinta analitica, permite sinteza unor date
aparent disparate. Au fost identificate o serie de caracteristici
generale comune sistemelor nevii si biosistemelor, precum si o
serie de particularitati ale acestora din urma. T. g. a s. deschide
si calea analizei cantitative, inclusiv In cazul unor sisteme
biologice, dar adoptarea analizei sistemice s-a concretizat
Tndeosebi Tn domeniul sistemelor tehnice.
TEORIA INFORMATIEI / theorie d'information / information
theory. Analiza caracteristicilor comunicarii mesajelor la nivelul
sistemelor Tn toate etapele (codificare, transmisie, decodificare,
receptie) si a perturbarilor (sau distorsiunilor) care se produc in
diferite etape.
TEORIA SELECTIEI CLONALE / theorie de la selection clonale
/ clonal selection theory. Sin.: selectie clonala imuno-logica
(v.).
TEORIA T1NTEI / theorie de la cible / target theory. T. conform
careia efectui direct al radiatiilor ionizante depinde de
probabilitatea interactiunii acestora cu o serie de structuri vitale
ale celulei, Tndeosebi cu moleculele de ADN. Probabilitatea ca
radiatiile sa produca o leziune (reversibila sau ireversibila) la
nivelul acestor molecule este o problema de balistica, de unde
denumirea t. T. t. a fost extinsa si Tn explicarea altor procese,
cum este actiunea medicamentelor.
TEORIE, s. f. / theorie, s. f. / theory. [Qr. theoria = acfiunea de.
a. obse-rva, de. a. medita, de. (a theorem = a okserva, a contempla,] 1) Cunoastere speculative), abstracts, ideala, independents de aplicatii. T. este verificata Tn practica. 2) Sistem conceptual organizat pe care se bazeaza explicarea unor fenomene, pornind de la un ansamblu de ipoteze verificate experimental.
TERAPEUTIC, adj. / therapeutique, adj. / therapeutic(al). [Qr.
thcrapcuiikos = care vitufeca, care. uigrijifte, lie. (a thera-peuein
= a uigriji^ Care se refera la tratamentui bolilor. Ex.:
procedeu t., agent t., pneumotorax t.

TERAPIE GENET1CA
TERAPEUTICA, s. f. / th6rapeutique, s. f. / therapeutics. [C,r.
therapeutikos = care. Uuuiet.a, care. tngrijefte., de (a therapeuein = a mgrifi] Ramura a medicinei dedicata aplicarii unor
remedii variate - Tndeosebi medicamentoase si chirurgicale - Tn
scopul vindecarii bolilor sau al ameliorarii simptomatologiei si a
altor tulburari produse de acestea. Tn alternativa ideala, t. poate
fi etiologica, actionand direct asupra cauzelor bolii, sau patogenica, Tn cazurile cand sunt tintite mecanismele patologice, si
simptomatica, daca se urmareste atenuarea sau disparitia unor
simptome. Sin.: terapie. V. si tratament.
TERAPIE, s. f. / therapie, s. f. / therapy. [Cjr. therapeia =
tmtaimnt, de. la therapcuem = a ingriji} Sin.: terapeutica (v.).
TERAPIE ANTIMICOBACTERIANA / therapie antimycobacterienne / antimycobacterial therapy. Metoda de t. a infectiilor cu
micobacterii, care include tratamentui farmacologic al tuberculozei, leprei si al bolilor produse de micobacteriile netuberculoase patogene. Tuberculostaticele sunt divizate Tn agenti de
prima linie (izoniazida si rifampicina asodate cu pirazinamida,
etambutol si streptomicina) si de a doua linie (addul paraaminosalidlic, amikacina, capreomicina, cicloserina, etionamida,
kanamidna si tiacetazona). Tratamentui standard al leprei indude dapsona, rifampicina si dofazimina. Mycobacterium aviumintracelulare si M. kansasii sunt sensibile la tuberculostaticele de
prima linie, iar micobacteriile cu crestere rapida - la amikacina,
cefalosporine, chinolone fluorinate, doxicidina si sulfo-namide.
Claritromidna este un antibiotic foarte eficient Tmpotri-va
micobacteriilor netuberculoase, fiind util si Tn tratamentui infectiilor diseminate la pacientii cu SIDA.
TERAPIE ANTI-Rh-D / th6rapie anti-Rh-D / anti-Rh-D therapy.
Administrarea de anticorpi tmpotriva antigenului Rh-D (antigen
malt imunogenic din sistemul de grup sanguin Rh), uti-lizata Tn
tratamentui purpurei trombodtopenice idiopatice.
TERAPIE COGNITIVA / therapie cognitive / cognitive therapy.
Metoda de psihoterapie apropiata de *t. comportamentala. T. c.
se bazeaza pe modelul cognitiv de functionare a gandirii,
conform caruia comportamentele motorii si verbale sunt conditionate prin scheme inconstiente dobandite prin experienta. Tulburarile mentale, Tndeosebi depresiile, sunt Tn relatie cu o gandire si credinte eronate, produse prin scheme preexistente, In
prezenta unor situatii difidle. T. c., utilizata Tndeosebi Tn tulburarile anxio-depresive, consta Tn modificarea progresiva a acestor sisteme de gandire inadecvata, prin interventii active, de tip
pedagogic.
TERAPIE COMPORTAMENTALA / therapie comportamentale /
behaviour therapy. Metoda de psihoterapie bazata pe prin-dpii
stabilite prin analiza experimentala a Tnvatarii si conditio-narii.
Scopul t. c. consta Tn modificarea comportamentelor patologice
prin Tnlocuirea unor atitudini neadecvate cu altele, mai bine
adaptate.
TERAPIE GENET1CA / therapie g6nique / gene therapy.
Denumire generica pentru ansamblul de tehnici datorita carora
ADN, din factor etiopatogenic, devine medicament. In esenta,
prin t.g. se urmareste fie modularea expresiei unei gene endogene, fie corectarea anomaliilor structurale ale genei modificate
(alterate) sau suplinirea functiilor acesteia. In prezent t.g. este
optionala prin: 1) Proteine recombinate si vaccinuri produse prin
*inginerie genetica utilizand: a) 'donarea si expresia unor gene
normale Tn microorganisme sau *animale transgenice; b) producerea de anticorpi total sau partial ,,umanizati" prin manipularea
*genelor imunoglobulinelor; c) productia de vacdnuri modificate
genetic. 2) T.g. propriu-zisa este exclusiv somatica si consta Tn
modificarea genetica a celulelor pacientului prin transfer de
*oligonucleotide, fragmente de gene sau chiar gene. In functie de
tehnica de transfer se disting: a) t.g. in vivo - constand Tn trasfer
direct de material genetic Tn celulele pacientului folo-sind un
'vector care confine gena respective! (tehnica este uti959

TERAP1E IMUNOSUPRESIVA
lizata cand boala se exprima la mai multe tipuri de celule din
organism, de ex., Tn "mucoviscidoza); b) t.g. ex vivo, care consta
din efectuarea unei 'autogrefe de celule modificate genetic in
afara organismului (celulete prelevate de la pacient sunt
modificate in vitro, prin introducerea unei gene normale si ulterior
sunt reinserate Tn organism). Tn functie de mecanismul
patogenic se deosebesc: a) t.g. c/as/ca, constand Tn transfer de
gene Tn celulete tinta pehtru obtinerea unei expresii genice
optime, Tn urmatoareie cazuri: produs genie absent la pacient,
distrugere a celulelor tinta prin expresia unei toxine, expresie a
unui produs pentru activarea sistemului imun; b) t.g. neo-clasici
constand Tn transfer de material genetic pentru inhiba-rea
expresiei unor gene implicate Tn patogenia unei anumite boli.
Sin.: genoterapie.
TERAP1E IMUNOSUPRESIVA / th6rapie immunosuppressive /
immunosuppressive therapy. Tratament cu agenti fizici (ex.:
radiatii X) sau farmacologici (corticosteroizi, medicamente citotoxice ca azatioprina si cidosporina) care inhiba Tn general
raspunsul imun fata de antigenii endogeni si exogeni, fiind uti-lizat
Tn transplantui de organe (pentru prevenirea rejetului), Tn alergii,
Tn mielomul multiplu si Tn bolile autoimune.
TERAP1E INTENSIVA / soins intensifs / intensive care.
Ansamblul procedeelor terapeutice absolut necesare Tn cazul
pacientilor care, prin natura si gravitatea afectiunilor de care
sufera, necesita o supraveghere specializata, imediata si continua, incluzand echipamente de monitorizare complexa si de
resuscitare a functiilor vitale. Tn spitalele mari exista unitati
(sectii) specializate cu adresabilitate precisa: nou-nascuti, bolnavi chirurgicali, arsuri grave, bolnavi cu infarct miocardic sau
afectiuni neurologice grave.
TERAP1E SCLEROZANTA / therapie sclerosante / sclerotherapy. Injectarea varicelor esofagiene cu un agent chimic
sclerozant, prin intermediul unui cateter cu ac trecut prin endoscop. T. s. permite un control bun al hemoragiilor esofagiene
acute si poate fi folosita si Tn scop preventiv.
TERATISM, s. n. / teratisme, s. m. / teratism. \Cjr. terns, -o(os =
monstru.; -ism.} Anomalie grava a formarii sau/si dez-voltarii unor
organe de origine congenitala.
TERATOBLASTOM, s. n. / teratoblastome, s. m. / teratoblastoma. [QT. teras, -atos = monstru; blastos = germen;
-oma.] *Teratom cu evolutie maligna, dezvoltat pe seama celulelor de tip embrionar.
TERATOGEN, adj. / teratogene, adj. / teratogen. \Qr. teras,
-atos = monstru; gentian = a produce..} Care provoaca ano-malii
congenitale, actionand Tn perioada graviditatii. Ex.:
actiunea t. a "talidomidei, Tn general a unor medicamente sau a
unor doze man de radiatii.
TERATOGENEZA, s. f. / teratogenese, teratogenie, s. f. / teratogenesis. }Qr. teras, -atos = monstru; genesis = produce.re.i de (a gennan = a produce.} Mecanismele de producere a
malformatiilor la embrion sau la fetus.
TERATOID, s. n. / teratome, s. m. / teratoma. \(jr. teras, -atos =
monstru.; eidos = forma.] Sin.: teratom (v.).
TERATOLOGIE, s. f. / teratologie, s. f. / teratology. \qr. turns,
-atos = monstni; logos = stUnfo.} Stiinta care studiaza anomaliile
si malformatiile Tn relatie cu perturbarile dezvollarii embrionare
sau fetale.
TERATOM, s. n. / teratome, s. m. / teratoma. [Cfr. teras, -atos =
monstru.; -omo.] Neoplasm disembrioplazic, format din tesuturi
adulte direrentiate (r. benign) sau embrionare nediferen-tiate (t.
malign). T. se localizeaza eel mai des la nivelul testi-culului sau
ovarului (la adult) si al mediastinului sau regiunii sacrococcigiene
(la copil). Sin.: teratoid, tumora organoida (Virchow). V. si
disembriom.
TERATOSPERMIE, s. f. / teratospermie, s. f. / teratospermia. [Qr.
teras, -atos = monstru; spermu, -atos = samdnfa.}
960

TERMOCAUTER
Prezenta a numerosi spermatozoizi de forma anormala In sperma,
cu consecinte negative asupra fecundatiei si gestatiei.
TEREBRANT, adj. / terebrant, -e, adj. / terebrant, terebrating.
[Cjr. terebron = sfredel, burgfdu.} Care roade, care scobeste, care
are tendinta sa patrunda Tn profunzimea tesuturilor, cu referire
Tndeosebi la unele ulcere.
TEREBRATIE, s. f. / terebration, s. f. / terebration. [Lot. terebratio, -onis = sfre.deli.re., perfonw, de [a terebrare = fl sfmded, a- perfora si gr. terebron = sfredeC, bwgfuu^ Sin.: perforatie (v.).
TEREN, s. n. / terrain, s. m. / diathesis. [Lat. terrenus = lit
pmuint/ terestm, de [a terra = famdnt.} Concept clasic, dar si
impreds, care regrupeaza totalitatea factorilor constitutionali
(genetid, fiziologid, tisulari sau umorali) sau dobanditi care determina predispozitia pentru o boala sau conditioneaza *prognosticul unei boli. Notiunea traditionala de t. morbid este relafv vaga
si se restrange treptat, Tndeosebi prin identificarea unor anomalii
sau caracteristid genetics precise. T. poate fi definit drept
capacitatea organismului de a raspunde, de a reactiona la diversi
agenti patogeni. Tn terminologia engl., termenul diathesis (v.
diateza) este doar un sin. partial. V. predispozitie si diateza.
TERMAL, adj. / thermal, -ale, -aux, adj. / thermal. \(jr. therms =
catcfura.] Care se caracterizeaza prin temperatura, prin caldura.
Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la apele minerale
calde sau t., utilizate Tn cura t.
,j
TERMEN, s. n. / terme, s. m. / term of pregnancy. [Lat. ter-1
minus = lime. de, hotar, Cmita.} SfarsituI previzibil al sarcinii, dupa
o perioada normala de *gestatie, urmat de nastere. Ex.:
sarcina la t.
TERMIC, adj. / thermique, adj. / thermic, thermal. [Qr. ther- ^
mos = ca[d, de [a therme = cdidura.} Care se refera la caldura
(ex.: conductibilitate t.) sau la temperatura unui corp (curba t.).
TERMINAL, adj., s. n. / terminal, -ale, -aux, adj., s. m. / terminal.
[Lat. terminalis = final, de Ca terminus = time. de, hotar, [imita,]
1) Care se refera la extremitatea unei structuri, care constitute
ultimul element din punct de vedere al pozitiei topografice (ex.:
artera t.). 2) Despre perioada finala a unei boli, denumita faza t. 3)
V. glosar de informatica medicala.
TERMINATOR, s. m. / terminateur, s. m. / terminator. [Lat.
terminator, -oris de [a terminare = a termina, a tticlieu.]
Secventa de ADN care favorizeaza oprirea 'transcriptiei.
TERMISTOR, s. n. / thermistance, s. f. / thermistor. [Afmv. e.ngl.
thermal resistor, din gr. therme = caldura; [at. resistere = a
rezista, a se impotran, de, (a sistere = a se ami} Component
electronic a carui rezistenta variaza neliniar cu temperatura
mediului si poate fi utilizat pentru masurarea unor modificari foarte
mid ale acesteia. Sin. partial: termorezistenta.
TERMOALGEZIC, adj. / thermo-algesique, adj. / thermoal-gesic.
[Cjr. thermos = ca[d, de. Ca therme = caidwa.; algos = du.re.re.,
sou algesis = smiftif du.re.ni} Care se refera deopotriva la caldura
si la durere. Ex.: sensibilitate t., anestezie t.
TERMOANALGEZ1E, s. f. / thermoanalgesie, s. f. / thermoanalgesia. [(^r. thermos = ca[d, de. la therme = cafdwa;
an - pril'.; algos = dure-re, sou. algesis = sunful duiwii} 1)
Alterarea 'termosensibilitatii sau a capadtatii de a discrimi-na
caldura de frig. 2) Anestezie termica si dureroasa legata de lezarea
unui fascicul spinotalamic. Sin.: termoanestezie.
TERMOANESTEZIE, s. f. / thermoanesthesie, s. f. / ther.
moan(a)esthesia. [t^r. thermos = ca[d, de. [a therme = caidura;
an - prw.; aisthesis = semafie,, sensifniitate} Sin.:
termoanalgezie (v.).
TERMOCAUTER, s. n. / thermocautere, s. m. / thermo-cautery.
[^'r. thermos = cold, de. (a therme = caldura.; (at. cauterium, gr.
kauterion = fier mrosit, de (a gr. kaiem = a arde.] *Cauter care
foloseste ca sursa de caldura arderea vapo-rilor provenind din
hidrocarburi.

TERMOCAUTERIZARE
TERMOCAUTERIZARE, s. f. / thermocauterisation, s. f. / thermocauterisation. [Gr. thermos = cold, lie [a Ihe.rme = caidura.;
[at. caaterium, gr. kaulerion = fier mrofit, de [a gr. kaiein = a
arde..} Cauterizarea unei plagi sau a unui tesut cu ajutorul
caldurii produse de un *cauter incalzit la alb. Actual-mente,
*termocauterul este Tnlocuit cu electrocauterul.
TERMOCOAGULARE, s. f. / thermocoagulation, s. f. / thermocoagulation. [Gr. thermos = catd, de [a therme = caidura;
lot. coagulatio, -onis, de [a coagulare = a ltic.fiega, a. coafjuta,} Procedeu de coagulare tisulara utilizat Tn timpul unei interventii chirurgicale (ex.: Tn stereotaxie), care consta in utilizarea
unor curenti de inalta frecventa, care cresc mult temperatura
tisulara normala.
TERMOCUPLU, s. n. / thermocouple, s. m. / thermocouple.
[6r. thermos = cold, de. [a therme = caidura; fr. couple, din tat.
copula = [egatura} Dispozitiv format din doi conductori alcatuiti
eel mai adesea din doua metale cu constante termice diferite.
Conductorii, de obicei filiformi, sunt sudati la extremitati. Cand
cele doua suduri au o temperatura diferita, ia nastere un curent
electric (*efect Seebeck) a carui intensitate depinde de diferenta
de temperatura existenta intre cele doua suduri. Efec-tul devine
mai evident cand se aleg anumite cupluri de metale ca, de ex.,
fier-constantan, platina-platinorodium. Tn prezent sunt utilizati
*semiconductorii. T. poate fi utilizat Tn dispozitivele termometrice
pentru masurarea temperaturii suprafetelor cuta-nate si a
tesuturilor.
TERMOD1NAMICA, s. f. / thermodynamique, s. f. / thermodynamics. [Gr. thermos = cold, de [a therme = caidura;
dyaamis = forfo,} Ramura a fizicii care studiaza transformarile de
energie din sistemele materiale. T. se bazeaza pe trei prin-cipii (v.
principiu - 3). Exista un paradox termodinamic specific vietii.
Astfel, in timp ce tn sistemele naturale nevii entropia (deci
dezordinea) creste, evolutia ontogenetica si filogenetica da
impresia unui proces cu scadere de entropie. In realitate, sistemele vii sunt deschise, deci pot introduce din mediu compusi cu
entropie scazuta: se pot "hrani cu entropie negativa"
(Schrodinger). T. clasica a sistemelor Tnchise si a proceselor
reversibile este azi Tnlocuita, ?n biologie, prin t. sistemelor
deschise si a proceselor ireversibile (Prigogine).
TERMOFIL, adj. / thermophile, adj. / thennophilic. [Gr. thermos = cold, de [a therme = caidura; philos =-- prietin, de. [a.
philein = a iubi} Care se dezvolta bine la temperaturi ridi-cate,
indeosebi despre microorganisme cu temperatura optima de
crestere Tntre 50 si 70C.
TERMOFOBIE, s. f. / thermophobie, s. f. / thermophobia. [Gr.
thermos = caid., de. [a therme = caidura; phobos = fried]
Teama de caidura, cu senzatie permanenta de caidura excesiva, observata Indeosebi in starile de hipertiroidie.
TERMOGENEZA, s. f. / thermogenese, s. f. / thermogenesis.
[Gr. thermos = cold, de [a therme = caidura.; genesis == proaucere, de. (a gennan = a produce.} Producerea de caidura in
organism fie prin activitate musculara ritmica involuntara, fie
datorita "tesutului adipos brun.
TERMOGENINA, s. f. / thermogenine, s. f. / thermogenin,
uncoupling protein. [Gr. thermos = add, de. ia therme =
caidwa; gemnin = a produce; -iaa.[ Proteina din mitocondriile
*tesutului adipos brun care provoaca eliberarea de caidura prin
decuplarea de la sinteza de ATP a transportului mitocondrial de
protoni. Sin.: proteina necuplata.
TERMOGRAFIE, s. f. / thermographie, s. f. / thermography.
[Gr. thermos = cold, de ia. therme = caidura.; graphein = a
sew.] Tehnica de masurare si Tnregistrare a radiatiilor termice
(infrarosii) emise de diferite parti din organism, la nivelul pielii. Se
utilizeaza un film sensibil la radiatiile infrarosii sau o sonda
detectoare. Prin Tnregistrare se obtine o harta de distributie a

TERMOMETRU
temperaturii denumita termograma. Caidura emisa de organism
variaza in diferite regiuni ale acestuia indeosebi in functie de
fluxul sanguin local. In consecinta, in cazul tumorilor cu o vascularizatie abundenta si un flux sanguin crescut pot aparea pe
termograma zone calde. De aceea, t. este utilizata indeosebi in
diagnosticul tumorilor de san, sub denumirea de mamotermografie. Aplicatiile medicate ale t. depind de ameliorarea sensibilitatii detectorilor de radiatii infrarosii.
TERMOGRAMA, s. f. / thermogramme, s. m. / thermogram.
[Gr. thermos = catd, de [a therme = caidura; gramma =
insc.riere.} Imagine rezultata in urma efectuarii 'termografiei.
TERMOLABIL, adj. / thermolabile, adj. / thermolabile, heatlabile. [Gr. thermos = cold, de Ca therme = caidura.; [at. labilis
= care aiunecd, de ia lubi = a alu.neca, a cadea.} Despre o
substanta care este distrusa sau isi pierde proprietatile, este
inactivata la o anumita temperatura. Ex.: toate *enzimele sunt t.;
*complementul este t. la 55C.
TERMOLABILITATE, s. f. / thermolabilite, s. f. / thermolabi-lity,
heat lability. [Gr. thermos = catd, de Ca therme = caldwii; lot.
lahilis = care. alumco, de. [a labi = a aluneca, a cadea,}
Modificarea unui sistem fizic sau chimic sub influenta cresterii
temperaturii. V. si termolabil.
TERMOLITIC, adj. / thermolytique, adj. / thermolytic. [Gr.
thermos = cold, de la therme = caidura; lytikos = care distruge, de (a lyein = a distruffe.} Despre un factor sau o substanta
care provoaca *termoliza.
TERMOLIZA, s. f. / thermolyse, s. f. / thermolysis. [Gr. thermos = cold, de (a therme = caidura; lysis = distrugere., de (a.
lyein = a distnige.} 1) Pierdere de caidura de catre organism. 2)
Descompunerea unei substante criimice sub actiunea caldurii.
TERMOLIZINA, s. f. / thermolysine, s. f. / thermolysine. [Gr.
thermos = cold, de. (a therme = caidura; lysis = distrugere, de.
[a lyein = a distruge.; -iaa.\ 'Proteaza de origine bacte-riana.
TERMOLUMINESCENTA, s. f. / thermoluminescence, s. f. /
thermoluminescence. [Gr. thermos = caid, de (a therme =
caidura; [at. lumen, -inis = Cumina} Caz particular al *fosforescentei, in care *luminescenta se produce sub influenta
caldurii, prin dezexcitarea unui atom sau a unei molecule aflate
intr-o stare de excitare metastabila.
TERMOMASAJ, s. n. / thermomassage, s. m. / thermomassage. [Gr. thermos = cold, de. (a therme = caidura; musseiri = a
framdnta fi or. massa = a atinge, a paipa,} Masaj cu utilizarea
concomitenta a aerului caid, care favorizeaza vasodila-tatia si
relaxarea musculara la nivelul regiunii supuse masaju^ lui.
TERMOMETRIE, s. f. / thermometrie, s. f. / thermometry. [Gr.
thermos = ca[d, de. [a therme = caidura; metron = masura.}
Masurarea temperaturii.
TERMOMETRU, s. f. / thermometre, s. f. / thermometer. [Gr.
thermos = cafd, de [a therme = catdurd-i metron = liwura.}
Instrument cu ajutorul caruia se mascara temperatura corpurilor
sau a mediilor cu care acestea vin in contact. Orice t. contine un
corp termometric, caracterizat de o marime fizica ce variaza cu
temperatura dupa o anumita lege fizica. Se disting:
1) r. cu diiatatie, bazate pe variatia volumului corpului termometric
in functie de temperatura; corpul termometric poate fi un lichid
(frecvent mercur sau alcool). 2) T. cu rezistenta se bazeaza pe
variatia rezistentei electrice a unui conductor sau semiconductor
(v. rezistor) cu temperatura. 3) T. magnetics, bazate pe efecte
magnetice indirecte ale temperaturii. T. medical este de regula un
t. cu diiatatie, avand drept corp termometric mercurul si permitand
masurarea temperaturii maxime din perioada de expunere (t. de
maxima).

861

TERMOPENETRATIE
TERMOPENETRATIE, s. f. / thermopenetration, s. f. / thermopenetration. \Cjr. thermos = ca[d, de. (a. therme =
caCdura;
.[at. penetratio, -oais = patnmdcre, lit. (a penetrare = a face
sa patrunda.} Sin.: diatermie (v.).
TERMORECEPTOR, s. m. / thermorecepteur, s. m. / thermoreceptor. [Qr. thermos = catd, de ia therme = catdum;
[at. receptus, de. ta recipere = a primi] Receptor senzorial care
este stimulat prin cresterea temperaturii organismului.
TERMOREGLARE, s. f. / thermoregulation, s. f. / thermoregulation. [Qr. thermos = cold, de [a therms = caldura; Cat.
regulare = a. regta, de. [a regiila = regula si regere = a conduce..} Ansamblul functiilor care regleaza producerea de caldura
la animalele "homeoterme. V. si termostaza.
TERMOREZISTENT, adj. / thermoresistant, -e, adj. / thermoresistant. [Qr. thermos = cold, de [a therme = cdldura;
(at. resistere = a rezista, a se. anpotrii'i] Care este putin afec-tat
de temperatura sau rezista la temperaturi ridicate.
TERMOREZISTENTA, s. f. / thermoresistance, s. f. / thermoresistance. [Qr. thermos = ca[d, de (a therme = caidwd;
[at. resistentia = impotrwm, de (a resistere = a rezista, a se
mpotiwl fi sistere = a se opri.} 1) Rezistenta la caldura. 2) Sin.:
termistor (v.).
TERMOSENS1BILITATE, s. f. / thermosensibilite, s. f. / thermosensitivity. [Qr. thermos = cold, de [a therme = caidwa;
(at. sensihilitds, -atis = se.nsi6i[itate, de [a sentire = a simfL]
Sensibilitate la caldura, cu referire atat la om, cat si la substante
organice sau anorganice.
TERMOSTABIL, adj. / thermostabile, adj. / thermostable, heatstable. \Cjr. thermos = caid, de (a therme =- caldura; (at.
stabilis = mwbli, de. (a stare = a sta in pvwttre.\ Care prezinta
*termostabilitate.
TERMOSTABIL1TATE, s. f. / thermostabilite, s. f. / thermostability, heat stability. [Cjr. thermos = ca{d, de [a therme =
caSdwa; Cat. stabilitas, -atis = mwinCitate, de (a stare = a sta in
picioare.] Absenta modificarilor unui sistem fizic sau chimic sub
influenta cresterii temperaturii. Tn biologie, o sub-stanta este
denumita termostabila daca aceasta nu se modi-fica in urma unei
cresteri a temperaturii, Tn anumite limite. Ex.:
t. *ribonucleazei la 80"C. V. si termolabilitate.
TERMOSTAT, s. n. / thermostat, s. m. / thermostat. [Qr. thermos = cold, de [a therme = catdurd; statikos = cane oprefte, de
ta istanai = a pCasa, a face sa fitw,] Aparat utilizat pen-tru
mentinerea constanta a temperaturii Tntr-o incinta. Termenul este
folosit frecvent, desi corect ar fi termoreglator.
TERMOSTAZA, s. f. / thermostase, s. f. / thermostasis. [r.
thermos = cold, de (a therme = caldura; stasis = oprire, de [a
istanai = a pCasa, a face sa fimi] Mentinerea temperaturii
corporale la animalele cu sange cald.
TERMOTERAPIE, s. f. / thermotherapie, s. f. / thermothera-py.
\(jr. thermos = catd, de [a therme = caidum; therapeia =
tratament, de ia therapeuein = a ingnji] Utilizarea tera-peutica a
caldurii. Caldura poate fi aplicata local, de la o sursa de radiatii
infrarosii, sau prin conductie, de la nivelul unor cor-puri calde
(sticle cu apa, parafina, comprese calde etc.). Temperatura
corpului uman poate fi crescuta prin provocarea de febra
artificiala (*piretoterapie) sau prin prevenirea pierderii fizio-logice
de caldura.
TERT1AR, adj. / tertiaire, adj. / tertiary. [Lot. tertiarius = a treia
parte, de ia tertius = al treiCea,} Care urmeaza in al treilea rand.
Ex.: stadiul t. al sifilisului sau sifilis t.
TESLA, s. m. / tesia, s. m. / tesla. [Nikola Tesia, mgimr electronist american de origine croata, 1856-1943.} Unitate din SI
pentru inductia magnetica ce corespunde unui flux magnetic de
un weber pe metru patrat. Simbol: T. V. ?i gauss.
962

T. DE AGLUT1NARE CU LATEX
TEST, s. n. / test, s. m. / test. {'EngC. lest = e^amen, proba, din
fr. veche test = i)as de pamant utilizat de afcHimifti, de. [a [at.
teslum = capac de [ut ars.} 1) Metoda de determinare a
prezentei sau/si a naturii unei substante. 2) Examen diagnostic
bazat pe aparitia sau absenta unui fenomen chimic (ex.: coloratia
unui lichid), biologic (ex.: eritem cutanat sau edem), fiziologic
(ex.: miscare reflexa) dupa aplicarea unui anu-mit procedeu,
administrarea unei substante sau actiunea unui stimul. 3) Proba
de evaluare a aptitudinilor generale ale unui subiect, sau de
investigare a personalitatii. 4) Procedeu statistic prin intermediul
caruia date si observatii obtinute pe cazuri izolate sau Tndeosebi
pe unui sau mai multe loturi selectionate dintr-o populatie pot fi
validate sau respinse. Uneori, pe baza legilor de probabilitate,
pot fi acceptate sau infirmate diferite ipoteze. Sub influenta
terminologiei engl. si prin extensie, Tn prezent termenul t. este
utilizat adesea ca sin. cu proba, metoda, reactie.
Teste cu denumire comuna
TEST CU ACETAT DE ETIL / test a l'ac6tate d'ethyl / ethyl
acetate test. T. pentru detectarea alcoolului. La esantionul
investigat se adauga un volum egal de acid sulfuric concen-trat si
putin acetat de sodiu, apoi se Tncalzeste. Aparitia miro-sului
(eteric) de acetat de etil indica un rezultat pozitiv.
T. PENTRU ACETONURIE / test pour acetonurie / acetone
test. Sub aceasta denumire sunt reunite mai multe t. care permit
determinarea prezentei acetonei Tn urina. In principiu, ele
constau Tn adaugarea unei solutii de amoniac peste o solutie
formata dintr-un esantion din urina de cercetat si cateva picaturi
de nitroprusiat de sodiu. Tn prezenta acetonei, la linia de separatie a celor doua solutii se formeaza o banda oolorata
magenta. Sunt cunoscute sub diferite nume: t. Bayer, Behre
,si Benedict, Braun, Chautard, Deniges, Frommer, Gerhardt,
Gunning, Lange, Legal, Lieben, Malerba, Nobel, . Penzoldt,
Raife, Rantzman, Reynold, Rothera, Stock etc.
T. CU ACID CROMIC / test a I'acide chromique / chromic acid
test. Test pentru detectarea alcoolului. Esantionul investigat se
Tncalzeste cu acid sulfuric sau cu add clorhidric dilu-at, apoi se
adauga 1-2 picaturi de bicromat de potasiu foarte diluat.
Modificarea culorii de la rosu la verde si aparitia miro-sului de
acetaldehida indica un t. pozitiv.
T. CU ACID "SELENAHOMOTAUROCOLIC / test d'acide
"selenahomotaurocholique / ^selenahomotaurocholic acid
test, "SeHCAT test. Absorbtia acidului ^selenahomotauroco-lic
("SeHCAT, analog al acidului taurocolic) in ileonul terminal,
urmata de o *scintigrama, poate fi utilizata pentru evalu-area
absorbtiei ileale si a pierderilor de acizi biliari la padentii cu
malabsorbtie ileala a sarurilor biliare.
T. PENTRU ACIDUL URIC / test pour I'acide urique / uric acid
test. T. comptexe care permit evaluarea acidului uric fie calitativ,
printr-o reactie de culoare (Deniges, Cole, Schiff, von Jaksch,
Weidel) sau prin cristalizarea acidului uric in mediu acid (Porter,
Salkowski-Ludwig), fie cantitativ, prin masurarea azotului, dupa
evaporare, existand o corespondenta de 3,57 x 10'3 g de acid uric
J)er ml de azot (Bayrac).
T. LA ADRENALINA / test a I'adrenaline / adrenaline test. T. de
hipertensiune provocata. Consta in injectarea i. v. a 1/60 mg
adrenalina. Cresterea indeosebi a tensiunii sistolice este
caracteristica unor forme de hipertensiune.
T. DE AGLUT1NARE CU LATEX / reaction au latex / latex
agglutination test. Reactie de aglutinare pasiva a particulelor de
latex pe care au fost fixate imunoglobuline. Particulele de latex
acoperite cu IgG au fost utilizate mai intai pentru detectarea
*factorului reumatoid. Ulterior, s-a reusit fixarea pe

T. DE AGREGARE LEUCOCITARA
particule de latex a numero$i aiti anticorpi care, in prezenta
antigenilor corespondent!, prezinta o aglutinare vizibila cu ochiul
liber.
T. DE AGREGARE LEUCOCITARA / test d'aggregation leucocytaire / leukocyte aggregation test. Metoda de *nefelometrie pentru evaluarea 'hipersensibilitatii mediate celular,
permitand dozarea unor cantitati foarte mici de 'limfokine.
T. CU ALBASTRU DE METILEN / test a bleu de metyle /
methyl-blue test. Sin.: test Achard-Castaigne (v.).
T. PENTRU ALBUMINA / test pour albumine / albumin test.
Denumire generica pentru numeroase t. care se bazeaza pe
precipitarea albuminei la adaugarea unei solutii acide (cu sau
fara utilizarea altor substante) sau/si prin incalzire. In functie de
tipul t., acidul adaugat poate fi: add acetic, acid metafos-foric,
acid salicilsulfonic etc. Formarea precipitatului se poate asocia
cu aparitia unei coloratii specifice. T. pentru a. poarta diferite
denumiri: t. Achard-Castaigne, t. la acid acetic, Almen, Alper, cu
sulfat de amoniu, Axenfeld, Barral, Berzelius, Blum, Boedeker,
Boston, Bychowski, Carrez, Castellani, Cohen, Esbach, Exton,
Furbringer, Geissler, Heller, Heynsius, Hinden-lang, Ilimov,
Johnson, Mac Williams, Millard, Oliver, Osgood-Haskin, Parnum,
Polacci, Posner, Purdy, Raabe, Rees, Riegler, Roberts, Spiegler,
Suranyi, Tanret, Tidy, Tretop, Tsuchiya, Ulrich, Zouchlos.
T. PENTRU ALCOOL / test pour I'alcool / alcohol test. Sin :
test pentru etanol. V. test Anstie, test Berthelot, test cu acetat de
etil, test cu acid cromic, test cu iodoform si test Woodbury.
T. ANTICORPILOR ANTIRETICUL ENDOPLASMIC / test antireticulum endoplasmique / antiendomysial antibody test. T.
util in screeningul familiilor pacientilor cu *sprue celiac, permitand detectarea unui stadiu latent al bolii.
T. CU ANTICORPI FLUORESCENTI / test d'anticorps fluorescents / fluorescent antibody (FAB) test. T. pentru determinarea distributiei celulelor care exprima o proteina specifica,
prin administrarea anticorpului specific pentru acea proteina
marcat fluorescent si detectarea complexelor antigen-anticorp.
T. este folosit Tn varianta FTA-ABS (fluorescent treponemal
antibody absorbtion = absorbtia anticorpilor fluorescenti anti-treponema) ca test serologic pentru depistarea sifilisului, in varianta FAMA (fluorescent antibody to membrane antigen = anticorpi fluorescenti contra antigenilor membranari) ca t. pentru
infectia cu virus varicelo-zosterian, precum si Tn detectarea antigenilor vi"usului rabiei.
T. ANTISTREPTOZIMA / test antistreptozyme / antistreptozyme test, Reactie de hemaglutinare fata de un amestec
concentrat de antigeni streptococici extracelulari adsorbiti pe
hematii. T. este un indicator sensibil al infectiei streptococice
recente. Abrev.: t. ASTZ.
T. DE ASAMBLARE / test d'assemblage / assembly test. T.
psihologic care consta Tn aprederea abilitatii de asamblare a
unui obiect format din mai multe parti. Cel mai frecvent uti-lizat
este modelul lui Stenqvist.
T. ASLO / test ASLO / ASLO test. V. anti-streptolizina 0.
T. CU BANDA ADEZIVA / test a la bande adhesive / "Scotch
tape" test. Tehnica de detectare a oualor de oxiuri, a oualor si
segmentelor de Taenia, a oualor si adultilor de Enterobius
vermicularius prin aplicarea temporara a unei benzi adezive
transparente pe pielea perianala si examinarea micro-scopica a
acesteia.
T. DE BARAJ / test de barrage / blocking test. T. psihologic
destinat aprederii capadtatii de concentrare si a atentiei:
subiectui trebuie sa depisteze si sa bareze anumite litere sau
semne dintr-un ansamblu dat.
T. CU BENTIROMIDA / test de bentiromide / Bz-Ti-PABA test,
bentiromide test. Administrarea unui peptid sintetic (acid

T. PENTRU CREATININA
benzoil-tirozil-para-aminobenzoic, Bz-Ti-PABA, bentiromida) scindat specific de chimotripsina cu formarea de acid para-aminobenzoic (PABA). PABA, odata absorbit din intestin, se evidentiaza in urina prin prezenta unui metabolit al sau. T. este
utilizat Tn evaluarea functiei pancreatice exocrine, in diagnosticarea pancreatitelor si a neoplasmelor pancreatice.
T. CAROTENILOR / test des carotenes / carotenes test.
Dozarea carotenilor serici. Valorile scazute sunt caracteristice
pentru "malabsorbtie.
T. CHI PATRAT (%2) I test du chi carre / chi-squared test.
Metoda statistica de comparare a repartitiei pe clase a unui
esantion (variabil calitativ) prin raportare la o repartitie teore-tica
sau prin compararea mai muttor repartitii intre ele. Acest t. poate
stabili, cu un rise fix (a), daca doua sau mai multe repartitii difera
semnificativ, deci nu pot fi considerate intam-platoare intr-o
populatie asemanatoare.
T. CIANIDA-NITROPRUSIAT / test de cyanide-nitroprussiate /
cyanide-nitroprusside test. T. utilizat pentru demonstrarea
excretiei crescute de substante ce contin gruparea sulfhidril (ex.:
homocistina, metionina, cistina, S-sulfodsteina).
T. LA CLOMIFEN / test au clomiphene / clomiphen test. Sin.:
test de stimulare cu domifen (v.).
T. DE COLORARE CU ALBASTRU-NITRAT DE TETRAZOL /
test de coloration avec bleu-nitrate-tetrazole / nitroblue
tetrazolium (NBT) test. T. al functiei microbicide (fagodtare) a
neutrofilelor. Tn mod normal, neutrofilele incubate cu particule de
latex si albastru-nitrat de tetrazol fagodteaza particulele, cu
reducerea consecutiva a colorantului galben in formazan negrualbastrui observabil intracelular in microscopie optica. Absenta
reactiei de reducere semnifica alterarea cailor meta-bolice
implicate in omorarea intracelulara a microbilor.
T. DE COMPATIBILITATE INCRUCISATA / epreuve de compatibilite croisee / cross-match. Sin.: cross-match (v.).
T. DE COMPATIBILITATE SANGUINA / test de la compatibilite directe ou test croise / cross-matching test. T. pentru
verificarea compatibilitatii sangelui intre donator si primitor.
Consta in amestecarea catorva picaturi de plasma de la primitor
cu cateva picaturi de sange de la donator, pe o lamela.
Incompatibilitatea ABO se manifesta in 4-5 min prin aglutinarea
hematiilor, vizibila cu ochiul liber.
T. DE CONCENTRARE UR1NARA / test de concentration
urinaire / urine concentration test. Denumire pentru t. uti-lizate
indeosebi pentru diagnosticul diferential al diabetului insipid;
includ *t. de deshidratare si *t. la vasopresina.
T. DE CONDUCERE NERVOASA / test de conduction nerveuse / nerve conduction test. Acest t. consia in masurarea
raspunsului unui muschi la stimularea nervului sau motor intr-unul
sau mai multe puncte de-a lungul traseului, pentru a calcula
viteza de conducere intre punctele de stimulare a celor mai
rapide fibre motorii. In cazul nervilor senzitivi, se determina viteza
de conducere si amplitudinea potentialelor de actiune cand
acestia sunt stimulati intr-un punct, iar culegerea se face intr-un
alt punct de-a lungul nervului. La aduiti, viteza de conducere
normala a nervului la membrele superioare este de 50-70 m/s, iar
la membrele inferioare este de 40-60 m/s. Viteze aflate sub
aceste valori pot avea semnificatia unei demielinizari.
T. DE CONSUM AL PROTROMBINEI / test de consomma-tion
de la prothrombine / prothrombin consumption test. T. de
explorare a coagularii plasmatice estimand calitatea formarii
protrombinei endogene. Consta in masurarea concen-tratiei de
protrombina serica neconsumata (adica neconvertita in trombina)
dupa coagularea spontana a sangelui timp de 4 ore (normal sub
10%).
T. PENTRU CREATININA / test pour la creatinine / crea-tinin
test. T. care evidentiaza prezenta creatininei intr-un
963

T. CUTANAT
amestec, prin precipitare sau reactie de culoare, utilizand diferiti
reactanti. Sunt cunoscute sub mai multe nume: Jaffe (cu nitrofenol si hidroxid de sodiu), Kerner (cu acid fosfomolibdic),
Thudichum (utilizand clorura ferica), von Maschke (cu reactiv
Fehling), Weyl (cu nitroprusiat de sodiu).
T. CUTANAT / test cutane / skin test. Sin.: reactie cutanata
(v.).
T. CUTANAT CU LE1SHMANINA / test de leishmanine /
leishmanin test. Testarea intradermoreactiei la leishmanina
(antigen al promastigotelor de Leishmania), care este pozitiva la
aparitia unui nodul palpabil dupa 48-72 de ore (precoce in evolutia
*leishmaniozei mucocutanate si dupa vindecarea leish-maniozei
viscerale). T. nu are specificitate de specie si nu indica atat
imunitatea, cat o reactie de hipersensibilitate intarzi-ata. Sin.:
reactie Montenegro, test Montenegro.
T. DE DEGRANULARE A BAZOFILELOR / test de degranulation des basophiles / basophiles degranulation test.
Abrev.: TDB. Sin.: test Shelley (v.).
T. DE DEGRANULARE A LEUCOCITELOR / test de degranulation des leucocytes / leukocyte degranulation test. Sin.:
test Shelley (v.).
T. DE DESHIDRATARE / test de deshydratation / dehydration
test. Se determina concentratia urinara si "osmolali-tatea dupa 1824 de ore de restrictie hidrica totala. Tn cazul diabetului insipid,
concentrarea urinara nu poate depasi osmo-lalitatea plasmatica.
V. si test de concentrare urinara.
T. PENTRU DEXTROZA / test pour la dextrose / dextrose
test. Prindpiul acestui t. implica o reactie de culoare, In pre-zenta
unor reactanti cum sunt reactivul Fehling (Alien, Bertrand),
subnitratui de bismut (Loewe, Nylander), molibdatui de amoniu
(Gawalowski), clorura de aur si hidroxidul de potasiu (AgosSni)
etc. Se cunosc numeroase t.: Almen, Baeyer, Barfoed, Baumann,
Benedict, Bohmansson, Bottger, Bottu, Braun, Cail-lan, Campani,
Cappagnolli, Casamajor, Cipolina, Cole, Cramer, Crismer,
Donaldson, Ediefsen, Fehling, Fischer, Folin, Gentele, Gerrard,
Hager, Haines, Heller, Horsley, Jaffe, Knapp, Kowar-sky,
Lowenthal, Mathew, Maumene, Molisch, Moore, Mulder, Nickles,
Oliver, Pavy, Pelouse-Moore, Penzoldt, Purdy, Riegler, Robert,
Rubner, Salkowski, Schmidt, Solaini, Tollen, Trommer, Wender.
T. LA DICUMARINA / test a la dicoumarine / dicumarine test.
T. pentru explorarea functiei hepatice, bazat pe masurarea
"timpului de protrombina dupa ingestia unei cantitati standard de
*dicumarina. La subiectui normal, alungirea maxima a tim-pului de
protrombina se produce intre a doua si a patra zi;
Tn caz de hepalita, aceasta alungire apare mult mai rapid.
T. LA DIETIL-CARBAMAZEPINA / test a la diethyl-carbamazine / Mazzotti's test. Sin.: test la notezina (v.).
T. E / E test / Snellen's type test. Metoda de depistare a
tulburarilor de vedere la copil, inaintea varstei la care acesta
Tnvata sa citeasca, utilizand o scara alcatuita din litere E de
diferite marimi si orientari, in functie de care subiectui, aflat la 5
m distanta, reproduce pozitia cu ajutorul unui E de carton pe care
Tl tine Tn mana. Sin.: test tip Snellen.
" T. LA EDROFONIU / test a I'edrophonium / edrophonium
test. T. utilizat pentru diagnosticul "miasteniei. Injectarea a 10 mg
de edrofoniu produce regresia partiala sau totala a mani-festarilor
bolii.
T. LA EPINEFRINA / test a I'epinephrine / epinephrine test. In
cazul *bolii Basedow-Graves, injectarea unei doze de 1 mg de
epinefrina (*adrenalina) determina scaderea presiunii arteri-ale la
pacienti cu vagotonie si cresterea valorilor tensionale la padenti cu
simpaticotonie.
T. PENTRU ETANOL / test a I'ethanol / ethanol test Sin.:
test la alcool (v.).
964

T. DE FRANARE
T. DE EXCRETIE A ACIDULUI HIPURIC / test d'excretion de
I'acide hippurique / hippuric acid excretion test. T utilizat
pentru explorarea functiei hepatice. 1) T. oral: ingestia a 6 g de
benzoat de sodiu determina excretia urinara a 4 g de acid hipuric
Tn primele 4 ore, la subiecti normali. 2) T. intra-venos:
adminstrarea i. v. a 1,77 g de benzoat de sodiu este urmata de
excretia urinara a 0,7-0,9 g de acid hipuric in prima ora, la subiecti
normali. Eliminarea este mai redusa si mai lenta In caz de
afectiuni hepatice (hepatite, metastaze hepatice, necroza
hepatica), leziuni renale (nefrite, nefroscleroza), carente proteice
(casexie).
T. DE EXPLORARE A VEDERII tN CULORI / test d'expioration de la vision coloree / coloured vision exploration test.
V. test Holmgreen, test Polack.
T. DE FALC1FORMARE A ER1TROCITELOR / test de falciformation des erythrocytes / erythrocyte falciformation test.
T. specific pentru evaluarea prezentei *hemoglobinei S. 0 picatura
de sange este examinata la microscop dupa adaugarea unei
substante reducatoare. Eritrocitele prezinta o forma semi-lunara
efilata, 'in cazul sangelui provenit de la subiectui homo-zigot, sau
mai bombata, Tn cazul formei heterozigote.
T. LA FENOLSULFONFTALEINA / test a la phenolsulfonephtaleine / phenolsulfonphthalein test. Acest t. consta m
injectarea intravenoasa de fenolsulfonftaleina (solutie rosie), care
este eliminata Tn urina. Gradul de colorare Tn rosu a urinilor se
mascara colorimetric. Normal, Tntr-o ora se elimina 50% din
substanta introdusa.
T. CU FIBRINOGEN MARCAT / test au fibrinogene marqui /
labelled fibrinogen test. T. destinat punerii Tn evidenta a
constituirii si evolutiei "trombozei venoase la nivelul membrelor
inferioare. Fibrinogenul marcat cu un radioizotop, 125! sau 131!, este
injectat i. v. si se va concentra la nivelul *trombusului in formare.
Masurarea prin detectie a radiatiilor gama emise de la nivelul
membrului inferior va arata, Tn zona trombozata, o crestere a
radioactivitatii, care se va accentua in timp.
T. DE FLOCULARE / test de flocculation / flocculation test.
Set de t. Tn care aprecierea pozitivitatii depinde de aparitia unor
precipitate (flocoane) si de diferitele grade de opalescenta a
solutiei coloidale cercetate. Ex.: t. utilizate pentru diagnosticul
hepatitelor (*reactiile MacLagan, Gros, Kunkel, Hanger, TakataAra), a unor anomalii ale globulinelor plasmatice (*Sia), pentru
diagnosticul tuberculozei (*VDRL) etc. Sin.: reactii de floculare.
T. DE FLUIDITATE / test de fluidite / fluidity test. Tip de t. de
personalitate care vizeaza explorarea cursivitatii verbale (gasirea,
de ex., a celui mai mare numar de cuvinte care incep cu o anume
litera, Tntr-un minut).
T. CU FLUORESCEINA / test a la fluoresceine / fluores-cein
test. T. utilizat Tn oftalmologie pentru: 1) Aprecierea starii
epiteliului corneean. Instilarea unei picaturi de *fluoresceina
determina impregnarea corneei in toate zonele unde epiteliul
este ulcerat, colorandu-se in verde. 2) Evidentierea unei scurgeri externe a 'umorii apoase (proba Siedel). 3) Aprecierea
permeabilitatii barierei hemato-oculare (t. Amsler-Huber) dupa
injectarea intravenoasa a unei solutii de fluoresceina. V. si
angiofluorografie, angiofluoroscopie.
" T. DE FRANARE / test de freinage / suppression test, Proba
vizand aprecierea calitativa a unui 'feed-back negativ, fie pentru
stabilirea existentei unei hipersecretii hormonale, fie pentru
precizarea mecanismului atunci cand hipersecretia este deja
dovedita (hipersecretiile de origine tumorala nu pot fi fra-nate).
Administrarea unui hormon Hi antreneaza, prin feed-back
negativ, supresia secretiei active a tesutului ce produce H, si,
prin aceasta, scaderea concentratiei urinare si plasmatice a
produsilor de secretie hormonala a acestui tesut. Ex.: test de

T. DE FRENAJ
franare (sau frenaj) la T3 sau la dexametazonS. Var.: test de
frenaj. Sin. (desuet): proba de franare.
T. DE FRENAJ. Var. pentru test de franare (v.).
T. FTA-ABS / test FTA-ABS / FTA-ABS test. V. test cu anticorpi fluorescenti.
T. GASTRIC / test gastrique / gastric test. T. care pemnite
evaluarea functiei gastnce prin aprecierea diferitilor constituent!
ai secretiei gastrice. V. test Carnot, Dennis-Silverman, Jacoby,
Kelling, Knapp, Luttke, Topfer, Uffelmann.
T. DE GELIFICARE CU ALCOOL / test de gelification a
I'alcool / alcohol gelification test. T. util Tn diagnosticul coagularii intravasculare diseminate. Se bazeaza pe evidentierea, in
plasma, a monomerilor de *fibrina combinati cu produsi de
degradare ai 'fibrinogenului, formati Tn cursul *coagularii intravasculare diseminate sub actiunea trombinei circulante. Reactia
consta Tn gelificarea acestor complexe solubile sub actiunea
etanolului.
T. DE GENERARE A TROMBOPLASTINEI / test de generation de la thromboplastine / thromboplastin generation test.
T. de explorare semianalitica a coagularii, care permite
aprecierea activitatii tromboplastinei. Sin.: test Biggs-Douglas.
T. PENTRU GLOBULINE / test pour globulines / globulins
test. T. care permit evidentierea excesului de globuline Tn
lichidul cefalorahidian, printr-o reactie de culoare si/sau de precipitare. Reactantii sunt diferiti, Tn functie de t., de ex.: permanganat de potasiu (Boveri, Mayerhofer), acid clorhidric
(Braun-Husler), clorura mercurica (Gordon, Weichbrodt), sulfat
de magneziu (Hammarsten), acid butiric (Kaplan), sulfat de
amoniu (t. sau "reactia Nonne-Apelt, t. Pohl, t. Ross-Jones),
fenol (Pandy).
T. PENTRU HEMOGLOBINA / test pour hemoglobine /
h(a)emoglobin test. Evidentierea prezentei hemoglobinei si a
compusilor sai printr-o reactie de culoare, utilizand: hidroxid de
potasiu (Heller, pentru Tiematurie), sulfat de amoniu $i acid
acetic (Katayama, pentru *carboxihemoglobina), sulfat de zinc
(Kobert).
T. HEMOGLOBIN-PEROXIDAZEI / test de 1'hemoglobine-peroxydase / h(a)emoglobin peroxidase test. Metoda de detectare a *hemoragiilor oculte, eficienta Tn depistarea cancerelor
colorectale Tntr-un stadiu precoce.
T. DE HEMOLIZA ACIDA / test de I'hemolyse acide / acidified
serum lysis test. Sin.: test Ham-Dacie (v.).
T. DE HEMOLIZA MECANICA / test de I'hemolyse meca-nique
/ h(a)emolysis test. T. care permite determinarea gra-dului de
hemoliza a unui esantion sanguin defibrinat, supus unor socuri
repetate (agitare Tntr-yn recipient Tn prezenta unor bile de
stida). Gradul de hemoliza se apreciaza prin comparatie cu un
esantion de sange normal tratat in conditii identice.
T. DE HEMOLIZA SPONTANA / test de I'hemolyse spon-tanee
/ spontaneous h(a)emolysis test. T. de evaluare a gradului de
hemoiiza a unui esantion sanguin incubat la 37"C, dupa
adaugarea de glucoza, prin comparatie cu un esantion de sange
normal, mentinut Tn aceleasi conditii.
T. DE HEMOLIZA TERMICA / test de l'h6molyse thermique /
thermic h(a)emolysis test. T. de studiu a hemolizei prin
incalzire rapida peste 37"C.
T. DE HIPERPNEE / test d'hyperpnee / hyperpn(o)ea test. T.
destinat evaluarii preventive a efectelor unei 'simpatectomii
chirurgicale Tn tratamentui unei hipertensiuni arteriale. Este considerat ca fiind pozitiv daca dupa zece inspiratii profunde tensiunea arteriala sistolica scade cu mai mult de 20 mmHg, iar cea
diastolica scade cu mai mult de 15 mmHg.
T. DE HIPOGLICEMIE PROVOCATA / test d'hypoglycemie
provoquee / insulin tolerance test. Proba care urmareste
studiul raspunsului secretor hipofizar la un stimul hipoglicemi-

T. LA MERS
ant. Se injecteaza 0,1 u. i. insulina pe kilogram corp. Se
urmaresc, Tn general, concentratiile sanguine ale "cortizolului,
*somatotropului si 'glicemia. Proba trebuie efectuata sub
supraveghere medicala, Tn spital.
T. DE IMOBILIZARE A TREPONEMELOR / test d'immobilisation des treponemes / treponema pallidum immobilization
(TPI) test. T. serologic specific pentru diagnosticul sifi-lisului,
fondat pe capacitatea serului si a LCR provenind de la un bolnav
de a imobiliza treponemele mentinute mobile intr-un mediu de
conservare adecvat si Tn prezenta *complementului. Desi
anticorpii care determina imobilizarea apar tardiv, la ince-putui
perioadei secundare, t. este util, fiind mai sensibil si mai specific
decat alte probe serologice ale sifilisului. Sin.: test Nelson. V. si
test RPR, test RST, test TPHA.
T. INELULUI / test de I'anneau / ring test. 1) Reactie de
aglutinare utilizata pentru punerea in evidenta a *brucelozei in
laptele de vaca. 2) Proba pentru determinarea activitatii unui
antibiotic. 3) Denumire pentru mai multe teste in scopul detectarii prezentei albuminei Tn urina. Tn general, dupa adaugarea
intr-o eprubeta care contine urina a unui reactiv, apare un inel la
limita de separare dintre cele doua lichide.
' T. DE INFUZIE ACIDA ESOFAGIANA / test de ('infusion acide
oesophagienne / Bernstein's test. Sin.: test Bernstein
T. CU IODOFORM / test A I'iodoforme / iodoform test. T.
pentru detectarea alcoolului. Se alcalinizeaza esantionul studi-at
si se adauga cateva picaturi de iodura, apoi se Tncalzeste usor.
Formarea cristalelor galbene de 'iodoform indica prezenta
alcoolului.
T. DE INCARCARE CU SULFAT DE DEHIDROEPIANDROSTERON / test de charge au sulfate de dehydroepiandrosterone / dehydroepiandrosterone sulfate test. T. dinamic care
consta in administrarea i. v. a unei doze de 50 mg de sulfat de
dehidroepiandrosteron si masurarea repetata, (imp de 4 ore, a
concentratiei plasmatice de estriol si de estetrol, dimi-nuate Tn
caz de suferinta fetala.
T. LAB1RINTULUI / test de labyrinthe / labyrinth test. T.
psihologic care consta In evaluarea capacitatii de rezolvare, pe
hartie, a unor labirinturi cu dificultate gradata.
T. LBNP / test LBNP / LBNP test. [Mre.i'. eng[. lower body
negative pressure test = test de. pr&sium mgativa asupra
ju.mata.fii mferiosw a. MrpuCid.] T. care permite studierea
diminuarii eficacitatii reflexelor contra ortostatismului in cursul
zborului spatial (microgravitate). Constituie si un mij'loc de preventie a acestor tulburari. Se efectueaza Tntr-o incinta etansa.
T. CU LEPROMINA / test a 16promine / lepromin test. Sin.:
reactie Fernandez (v.).
T. DE LIZA CU SUCROZA / test de lyse au sucrose, test au
sucrose / sucrose lysis test. T. pentru diagnosticul
"hemoglobinuriei paroxistice nocturne, Tn care sangele integral
este amestecat cu o solutie izotona de *sucroza (stimuland
activarea si legarea complementului de hematii), incubat si
examinat pentru hemoliza. T. este pozitiv daca hemoliza.
afecteaza mai mult de 10% din hematii.
T. DE LIZA PENTRU TOXOPLASMOZA / test de lyse des
toxoplasmes / Sabin-Feldman dye test. Tehnica de diagnostic
serologic pentru *toxoplasmoza. In prezenta serului continand
anticorpi specifici, toxoplasmele vii sunt partial lezate si nu se mai
coloreaza cu 'albastru de metilen alcalin. Aceasta liza partiala
poate fi evidentiata si la *microscopul optic cu contrast de faza:
aspect Tntunecat al toxoplasmelor lizate fata de cele vii, care sunt
refringente. Sin.: reactie Sabin-Feldman, test Sabin-Feldman.
T. LA MERS / test de marche, perimetre de marche / gait test.
T. util pentru evaluarea bolilor obstructive arteriale pen-fence: se
mascara Tn metri si minute distanta care poate fi
965

T. METABOLIC DE EFORT
parcursa in mers fara dureri si distanta maxima care poate fi
parcursa (Tn metri), ca si timpul corespunzator (in minute).
T. METABOLIC DE EFORT / test metabolique d'effort /
metabolic effort test. T. de evaluare a *metabolismului bazal
comparativ cu metabolismul dupa efort, pentru evaluarea sfarii
functionale a tiroidei. Este considerat depasit.
T. LA METOPIRONA / test a la metopirone / metopirone test.
Proba care permite aprecierea secretiei hipofizare de ACTH (cu
conditia ca glandele suprarenale sa fie intacte) si, prin aceasta,
confirmarea sail infirmarea originii hipofizare a u-nei insuficiente
suprarenale.
T. MULTIPLU DE APRECIERE A LATENTEI SOMNULUI / test
de latence multiple du sommeil / multiple sleep latency test.
Masurarea repetata a latentei somnului (timpul nece-sar adormirii)
Tn conditii standard, de-a lungul unei zile care urmeaza dupa un
somn nocturn cantificat. Media latentelor a sase teste administrate
la intervale de doua ore este indicator obiectiv at tendintei de
somn dium.
T. LA N1ACINA / test a la niacine / niacin test. T. de identificare a bacililor tuberculosi umani, bazat pe detectarea *addu-lui
nicotinic. Bacilii umani difera de bacilii bovini, sau de alte
micobacterii, prin capacitatea lor de a produce man cantitati din
acest acid.
T. LA NOTEZINA / test a la notezine / notezih test. T. uti-.lizat In
diagnosticul *oncocercozei, constand Tn administrarea unei doze
mid de medicament cu inalta putere microfilaridda. Liza
microfilariilor dermice se afla la originea reactiilor alergice (prurit,
lacrimare, febra, pic eozinofilic) ce traduc pozitivitatea t. Sin.: test
la dietil-carbamazepina, test Mazzotti, reactie Mazzotti.
T. CU NUCLEOTIDAZA / test de nucleotidase / nucleoti-dase
test. Cresterea concentratiei serice a S'-nucleotidazei, asociata
frecvent cu afectiuni hepatice si biliare. Aceasta cres-tere poate
indica originea hepatica a unei concentratii ridicate de *fosfataza
alcalina.
T. NUMARAR11 / test de numeration / counting test. T util ;;
()entru evaluarea padentului cu tulburari cognitive (de atentie sau
memorie), caruia i se cere sa repete diferite siruri de numere dupa
examinator, in sens crescator si descrescator si de complexitate
crescanda. T. necesita memorie imediata si atentie sustinuta.
T. IN ORB / test en aveugle, 6preuve a I'insu / blind test. Tip
de t. terapeutice Tn care se evalueaza efectui unui anu-mit
tratament (medicamentos sau de alt tip), necunoscut fie numai
padentului (simplu orb), fie atat padentului, cat si obser-vatorului
(dublu orb}, de obicei prin comparare cu un lot de padenti care
primesc un tratament placebo. V. simplu orb, dublu orb, placebo.
T. OSMOLAR1TAT11 FECALE / test d'osmolarite fecale /
f(a)ecal osmolarity test. T. care diferentiaza diareile osmotice de
cele secretorii cand diareea este apoasa. Un hiatus osmotic
(diferenta dintre *osmolalitatea masurata si cea calculata) de peste
50 mOsm/kg apa sugereaza diaree osmotica.
T. PABA / test au PABA / PABA test. Test prin care este
explorata, Tn mod indirect, secretia de "chimotripsina pancreati-ca.
Dupa ingestia unei cantitati date de add N-benzoil-L-tirozilparaaminobenzoic (care este hidrolizat specific de chemotrip-sina
eliberand 'acidul paraaminobenzoic - PABA - absorbit si excretat
de rinichi), se masoara cantitatea de PABA eliminata Tn urina Tntro perioada data. ProcentuI excretiei PABA fata de cea absorbita
este proportional cu gradul insuficientei pan-creasului exocrin, Tn
absents unei insuficiente renale sau hepatice.
T. CU PANCREOLAURIL / test de pancreolauryle / pancreolauryl test. T. pentru evaluarea functiel pancreatice exo-crine,
care consta Tn administrarea de dilaurat de fluoresceina, scindat
Tn intestin de elastaza pancreatica, cu eliberare de flu
966

T. DE RECALC1FICARE
oresceina, absorbita si eliminata ulterior in urina (unde i se i
1
determina concentratia).
T. DE PATERNITATE / test de paternite / paternity test. T pentru
determinarea calitatii de a fi fatal unui copil. Prin deter-minarea
*grupelor sanguine se poate doar exclude paternitatea. Noile t.
implicand tehnici de biologie moleculara (amprenta genetica si
determinarea unor markeri genetici) permit stabilirea exacta a
paternitatii. Prin aceste tehnici pot fi detectate dife-rentele fenotipice
individuale, cu exceptia *gemenilor monozigoti.
T. CU PENTAGASTRINA / test a pentagastrine / penta-gastrin
test. V. pentagastrina.
T. PENTRU PIGMENT1 BILIARI / test pour les pigments bi-liaires
/ biliary pigment test. T. al carui principiu implica o reactie de
culoare la limita de separatie a unui esantion din urina de cercetat cu
un anume reactiv, de ex.: cloroform si acid nitric (Basham), add
dorhidric si nitrit de sodiu (Bonanno), tinctura de iod (Dumontpallier,
Marechal, Nobel), hidroxid de potasiu si acid dorhidric (Ultzmann).
Mai sunt cunoscute: t. Barral, Brucke, Capranica, Cunisset,
Dragendorff, FleischI, Ger-hardt, Gluzinski, Gmelin, Hammarsten,
Huppert, Jolles, Kapsi-now, Krokiewich, Masset, Nakayami, Quinlan,
Rosenbach-Gmelin, Salkowski-Schipper, Schmidt, Smith, Stokvis,
Torquay, Trousseau, Vitali.
T. POSTCOITAL / test postcoital / postcoital test. Sin.: test
Huhner (v.).
T. DE POSTURA / test de posture / postural test. 1) Masurarea la
un subiect a tensiunii arteriale Tn trei pozitii, Tn ordine: decubitus
dorsal, clinostatism si ortostatism. In cazul unui subiect expus la
hipertensiune, tensiunea arteriala creste m ortostatism, pe cand la
un subiect normal scade. 2) T. functional al circulatiei arteriale
periferice, bazat pe aprecierea aspectului palid al tegumentelor
membrului respectiv Tn pozitie ridicafa (unghi de insufidenta) si a
aspectului recolorat in pozitie decliva (unghi de sufidenta). Sin.:
eritroza de dedivitate.
T. PRESOR LA RECE / test au froid / cold test. Sin.: proba la frig
(v.).
T. LA PROSTIGMINA / test a la prostigmine / prostigmin test. T.
diagnostic pentru "amenoreea secundara de etiologie gravidica.
T. PENTRU PROTEINE / test pour des proteines / proteins test.
Denumire a unei serii de t. al caror principiu este asema-nator
proteinele predpita la adaugarea unei solutii acide (eventual,
succesiv unei alte solutii, coloratia precipitatului depinzand de
acestea) si/sau la Tncalzire. Sunt cunoscute sub diferite denumiri: t.
Acree-Rosentheim, Adamkiewicz, Bardach, biuret, Brucke, de
l
coagulare, Grigg, Hopkins-Cole, Kantor si Gies,
Kober,
Liebermann, Michailow, Milton, Molisch, Mulder, Petri, Posner,
ReichI, Schulte, Schultze, Sicard-Cantelouble, von Aldor.
T. PROTOPORFIRINEI ERITROCITARE LIBERE / test de la
protoporphyrine erythrocytaire libre / free erythrocytic protoporphirin test. T. care consta Tn examenul fotometric al protoporfirinei libere eritrodtare, util in depistarea carentelor de fier (in
deficitui de fier, protoporfirina IX se acumuleaza in eritrocite) la un
numar mare de persoane.
T. PSIHOLOGIC / test psychologique / psychological test. Orice
t. care; implica o sardna bine definita efectuata dupa o tehnica
precisa, destinata evaluarii inteligentei, comportamentu-lui,
caracteristicilor psihice (personalitate) sau a aptitudinilor unui
subject.
T. DE RECALC1FICARE / test de recalcification / Howell's test.
Sin.: timp Howell (v.).

T. ROZETELOR
T. ROZETELOR / test des rosettes / rosettes test. Studiaza
proprietatile de imunodtoaderenta a limfodtelor T ce poseda
structuri membranare specifice pentru fixarea unui anume antigen. Daca acest antigen a fost fixat in prealabil pe hematii de
oaie, reactia devine vizibila, limfodtele sensibilizate inconjurand
hematiile purtatoare de antigen, dand o imagine Tn *rozeta.
T. RPR / test RPR / rapid plasma reagin (RPR) test. Grup de t.
de floculare din diagnosticul (screeningul) sifilisului, care
utilizeaza ser si un antigen VDRL modificat continand colina
clorurata si particule de carbune, ceea ce permite detectarea
macroscopica a flocularii. V. $i test de imobilizare a treponemelor, test RST, test TPHA.
T. RST / test RST / reagin screening test. (RST). T. de
floculare macroscopica a unei suspensii antigenice, utilizat in
screeningul sifilisului. V. $i test de imobilizare a treponemelor,
test RPR, test TPHA.
T. SANGUIN / test sanguin / blood test. T. dintr-un ansam-blu
de t. utilizate pentru detectarea specifics a prezentei unei
anumite substante Tn sange.
T. SCARITEI / test de la marche / step test. Sin.: proba
Oppenheimer-Master (v.).
T. SERULUI ACIDIFIAT / teste du serum acidifie / acidified
serum lysis test, Ham's test. Sin.: test Ham (v.).
T. DE STIMULARE CU ACTH / test de stimulation a I'ACTH /
ACTH stimulation test. Este indicat pentru diagnosticul insuficientei adrenale primare sau secundare. Consta Tn administrarea intravenos a unei doze de 0,25 mg ACTH sintetic (ex.:
Cortrosyn), dupa care se determina *cortizolul seric la 0, 30, 60 si
90 min. Un raspuns normal implica cresterea cu mai mult de 200
nmol/1, la un nivel minim de eel putin 500 nmol/1.
T. DE STIMULARE CU CLOMIFEN / test au clomiphene /
clomiphene test. Destinat explorarii axului hipotalamo-hipofizoovarian, a capacitatii centrilor hipotalamici de a declansa secretia
hipofizara de gonadotrofine. T. este utilizat $i ca inductor de
ovulatie: 50-100 mg de clomifen cilrat (Clomid) se ad-ministreaza
oral limp de 5 zile (Tn zilele 5-9 ale ciclului menstrual); Tn mod
normal apare un pic ovulator (de doua ori va-lorile bazale ale
gonadotrofinelor, indeosebi LH) la 7 zile dupa Tntreruperea
administrarii de Clomid. T. poate fi util si pentru explorarea axului
gonadotrop la barbat: dupa administrarea unei doze de 200 mg
de Clomid zilnic, timp de 7 zile, cresterea LH-ului trebuie sa
depaseasca 30%, iar a FSH-ului 22%. Sin.:
test la clomifen.
T. DE STIMULARE CU CRH / test de stimulation au CRH /
CRH stimulation test. T. util in investigarea hipo- si hiperfunctiei adrenale. Se injecteaza intravenos 200 mg CRH sintetic
$i se determina nivelul sanguin de ACTH si cortizol la 0, 30, 60,
90 si 120 min. Tn *boala Gushing exista .un raspuns al ambilor
hormoni. T. este negativ in 'sindromul Gushing prin tumori
adrenale sau secretie ectopica de ACTH si in insufi-cienta
adrenala secundara.
T. DE STIMULARE CU GONADOLIBERINE (GNRH, LHRH) /
test de stimulation au gonadoliberines / gonadoliberin
stimulation test.
Utilizat pentru evaluarea secretiei
gonadotrofinelor hipofizare. Se administreaza i. v. 100 mg de LHRH sintetic. Cresterea nivelului seric de LH Tncepe dupa 30 min,
iar de FSH dupa 45 min, Tn mod normal.
T. DE STIMULARE CU TRH / test de stimulation a la TRH /
TRH stimulation test. Sin.: test la TRH (v.).
T. DE STIMULARE CU TSH / test de stimulation a la TSH /
TSH stimulation test. T pentru investigarea unei posibile
etiologii hipofizare a hipotiroidiei, constand Tn compararea
"radioiodocaptarii tiroidiene tnainte ?i dupa injectarea de TSH (5
Ul zilnic, 3 zile). Tn mod normal, acest t. determina cresterea
fixarii iodului radioactiv cu 60-80% la 24 de ore. Sin.: test
Querido.

T. TPHA
T. SUDOR11 / test de la sueur / sweat test. T. util Tn diagnosticul 'mucoviscidozei, bazat pe faptui ca glandele sudori-pare
sunt stimulate de aplicarea cutanata de *pilocarpina. Tn secretia
sudorala astfel obtinuta se dozeaza concentrate de dor, crescuta
Tn cazul mucoviscidozei (peste 60 mEq/l). Sin.:
test Darling, test Di Sant'Agnese.
T. CU SULFAT DE PROTAMINA / test au sulfate de pro-tamine
/ protamine sulfate test. Proba destinata punerii Tn evidenta, Tn
plasma sanguina, a substantelor solubile produse prin formarea de
"trombina. Aparitia unui gel, dupa adaugarea unei solutii de sulfat
de protamina cu pH = 8, indica prezenta acestor substante. Acest
t. este de obicei pozitiv Tn *sindro-mul de coagulare intravasculara
diseminata.
T. DE SUPRAVIETUIRE A SPERMATOZOIZILOR / test de
penetration et de survie / post-coital test. Sin.: test Huhner
(v.).
T. DE SUPRESIE CU DEXAMETAZONA / test de la dexamethasone / dexamethasone test. T. de explorare a axului
hipofizo-corticosuprarenal, prin administrarea unei doze de 3 mg
Dexametazon timp de 5 zile consecutiv. Se dozeaza 17-hidroxi-si
17-cetosteroizii in urina inainte $i dupa proba. Valorile scad mult in
cazul hipercorticismului prin hiperplazie suprarenala, in care
supresia ACTH este eficace, dar nu se modifies in caz de
hipercortidsm prin tumora suprarenala, in care blocarea secretiei
de ACTH este inefidenta. Sin.: proba la dexametazon.
T. DE SUPRESIE A PEPTIDULUI C / test de suppression du
peptide C / C pcptide suppression test. T. utilizat pentru
screeningul subiectilor cu rise de *insulinom. Supresia eliberarii
de insulina endogena si de 'peptid C dupa injectarea de insulina
este scazuta in prezenta insulinomului (nivelul cres-cut de peptid
C persists in insulinom, in pofida administrarii de insulina
exogena).
" T. DE SUPRESIE CU T3 / test de suppression thyroidienne /
T3 thyroid suppression test. Sin.: test Werner (v.).
T. DE SUPRESIE TIROIDIANA / test de suppression thyroidienne / thyroid suppression test. Sin.: test Wemer (v.).
T. cu TENSILON. Metoda statistica de comparare a doua medii
obtinute pe doua loturi, dintre care eel putin unui este mic (< 30 si
> 5). T. T. permite sa se apredeze dacS cele doua loturi difera
semnificativ. El poate fi utilizat numai cand caracterul studiat este
distribuit in cele doua populatii din care provin loturile, dupa legi
normale; cu aceeasi *varian(a. Sin.: t. Student, t. Student-Fisher.
T. T, / test T3 / test T3. Sin.: proba Hamolsky (v.).
T. TENSILON / test au tensilon / tensilon test. T. diagnostic
pentru miastenia gravis, constand in ameliorarea neta a semnelor
oculare (ptoza si disfunctii ale muschilor extraoculari) dupa
administrarea de Tensilon (clorura de edrofosmin).
T. CU TIMIDINA TRITIATA / epreuve a la thymidine tritiee
/ 'H-thymidine incorporation test. Sin.: proba cu timidina tritiata (v.). " T. TIMOL / test au thymol / thymol test. Sin.: proba
timol
(v.).
T. TIP SNELLEN / E test / Snellen's type test. Sin.: test E
(v-)T. DE TOLERANTA LA GLUCOZA / test de tol6rance au
glucose / glucose tolerance test. V. proba de hiperglicemie
provocata.
T. DE TOLERANTA LA TOLBUTAMIDA / test de tol6rance a la
tolbutamide / tolbutamid tolerance test. Sin.: proba la
tolbutamida (v.).
T. TPHA / test TPHA / TPHA test. T. de hemaglutinare pentru
*Treponema pallidum (agentui etiologic al sifilisului). Anti-corpii
specific antitreponemid din serul pacientului produc aglutinarea
hematiilor de oaie sau de curcan acoperite cu Tre-ponema
pallidum. V. si test de imobilizare a treponemelor, test RPR, test
RST.
967

T. DE TRANSFORMARE LIMFOBLASTICA
T. DE TRANSFORMARE LIMFOBLASTICA / test de transformation lymphoblastique / lymphoblastic transformation
test. Permite studiul limfocitelor timodependente si timoindependente printr-o metoda optica, cu citirea procentului de celule
transformate (sub actiunea unor stimuli) la microscop, sau printr-o
metoda izotopica, mai utilizata, cu masurarea cantitafii
intracelulare de timidina tritiata.
T. LA TRH / test a la TRH / TRH stimulation test. T. de evaluare
a axului hipotalamo-hipofizar si a secretiei hipofizare de *TSH,
constand Tn determinarea concentratiei plasmatice de TSH,
inainte si dupa administrarea intravenoasa a 200-500 mg de TRH
(thyrofrophin releasing honnone - hormon eliberator de
tirotropina). Createrea normala a concentratiei TSH permite
excluderea hipertiroidiei. Normele testului trebuie sa tina seama
de sensibililatea dozarii TSH. Sin.: test de stimulare cu TRH.
T. TRIPLU BOLUS HORMONAL / test de triple bolus / triple
bolus hormone test. T. de explorare a functiei hipofizare,
constand in administrarea, Tn aceeasi zi, a unui bolus intra-venos
de insulina (0,15 Ul/kg), gonadoliberina (Gn-RH, 100 mg) $i TRH
(200 mg). Se dozeaza urmatorii hormoni: STH, corti-zol, LH, FSH,
TSH, PRL, precum ai glucoza din sangele pre-levat la -15, 0, 20,
30, 45, 60 si 90 min; cu exceptia glicemiei, ale carei valori trebuie
sa scada, valorile hormonilor mentionati anterior trebuie sa
creasca in cazul prezentei receptorilor si a unei functii secretorii
hipofizare normale.
T. LA VASOPRESINA / test a la vasopressine / Vaso-pressin
test. 1) T. pentru explorarea capadtatii de concentra-re a
rinichiului, care difera de *t. Volhard prin faptui ca scade-rea
aportului lichidian este Tnlocuita cu administrarea unei doze de
*vasopresina (cu acelasi efect final de privare lichidiana). Acest t.
nu are valoare decat Tn absenta unui *diabet insipid.
2) T. diagnostic pentru diabetui insipid, suspectat la un pacient
care prezinta o densitate urinara redusa (1,010). Consta Tn
injeclarea intravenoasa, seara, a unei doze de 0,5-1 ml de
vasopresina retard si masurarea densitatii urinei colectate peste
noapte. 0 crestere peste valoarea 1,020-1,025 este Tn favoarea
diagnosticului de diabet insipid. La subiectui cu diabet insipid,
reducerea diurezei este mult mai spectaculoasa fata de subiectui
normal, putand ajunge la 80% din valoarea de baza. Numai
diabetui insipid nefrogen nu reactioneaza la vasopresina. V. si test
de concentrare urinara.
T. LA D-X1LOZA / test au D-xylose / D-xylose test. T. pentru
depistarea starilor de "malabsorbtie intestinala, In particular la
nivelul duodenului, constand Tn administrarea orala, pe
nemancate, a unei solutii de d-'xiloza si dozarea Tn continuare
. a concentratiei sanguine si urinare a acestei substante.
resfe cu nume proprii
T. ACHARD-CASTA1GNE. [Emile Charles Achard, medic.
frances, Vans, pwfesor de. medicind inte-nia, 1860-1944; Joseph
Castaigne, meaic. frarice.z., '-Pans, 1871-1951.} T. util in studiul
functiei renale, care consta in urmarirea timpului de aparitie in
urina a albastrului de metilen, injectat intramuscular. Normal, acest
interval de timp trebuie s3 fie de circa 30 min. Sin.: t. cu albastru
de metilen.
T. ADDIS. [Thomas Addis, medic. american de. originn scopiana,
profesor fa San francisco, 1881-1949.] Sin.: proba Addis (v.).
T. ADLER-REIMANN. [.Rudolph Adior, chmist airman, 'Kmis-bad,
n. 1882 (fiutde. medic-utui german Oscar SAdler); Ileimunn.] Sin.:
proba cu rosu de Congo (v.).
T. ADSON. [Alfred Washington Adson, mwvcfwwg american,
'Kgefiestur ('htinn&sota), 1887-1951.} T. diagnostic pentru compresiunea arterei subclaviculare Tn defileui costoclavicular. Cu
pacientui sezand cu mainile pe coapse, se palpeaza bilateral

968

T. BAYER
pulsul radial, in timp ce pacientui executa rapid urmatoarea
secventa: inspira profund, Tsi tine respiratia, duce gatui Tn hiperextensie si Tntoarce capul in directia afectata. Daca pulsul radial
de partea respectiva se reduce semnificativ, t. este consi-derat
pozitiv. Sin.: manevra Adson, semn Adson.
T. ALLEN. [1) Edgar Van Nuys Alien, medic, ameriam, 19001961; 2), 3) Alfred Henry Alien, chimist american, 1846-1904.} 1)
T. pentru explorarea circulatiei arteriale a membrelor. Consta Tn
compresiunea simultana a arterelor membrului respectiv, de ex.
a arterelor radiala si cubitala, Tn cazul membrului superior.
Ulterior, decompresiunea uneia dintre artere duce la revascularizarea teritoriului corespondent doar in cazul pemneabilitatii
acesteia. 2) T. pentru identificarea *dextrozei in urina, utiliz&nd
reactiv Fehling la fierbere, peste care se adauga o cantitate din
urina de cercetat. In prezenta dextrozei solutia nou formata este
opalescenta, dupa racire. 3) T. pentru identificarea fenolu-lui, Tn
prezenta caruia coloratia amestecului format din solatia de
cercetat, acid dorhidric si acid nitric (Tn proportie de 1:5:1) este
rosie.
T. ALTHAUSEN. T. pentru aprecierea absorbtiei intestinale a
gluddelor, prin determinarea, la anumite intervale de timp, a
concentratiei *galactozei Tn sange, dupa ingestia de zahar.
T. AMONS. T. screening pentru determinarea varstei mentate la
copii. Consta In alegerea desenului eel mai adecvat pentru
semnificatia unui anume cuvant dat.
T. AMSLER / cartons Amsler / Amsler's charts. [Marc Am-sicr,
oftafiiwCog elve-fian, 1891-1968.} Procedeu de explorare a
*campului vizual central cu ajutorul unor linii fine albe ce alcatuiesc un cadrilaj pe fond negru, permitand evidentierea topografiei si masurarea dimensiunilor defidtului vizual sau a alterarilor acestuia. V. metamorfopsie, scotom.
T. AMSLER-HUBER. [Marc Amsler, oftatmobg dve-tian, 18911968; IIiiber.] Sin.: test cu fluoresceina (v.).
T. ANDREWS. T. pentru depistarea uremiei, care se bazeaza pe
o reactie de culoare. Se amesteca serul de cercetat cu alcool Tn
proportie de 1:2 (Tn volume), se centrifugheaza, iar sedimentui
rezultat se amesteca cu alcool si reactiv diazo in proportie de
4:2:1 (In volume). In uremie coloratia amestecului devine
maronie.
T. ANSTIE. T. pentru detectarea alcoolului Tn urina. Prin picurare, se adauga la esantion un reactiv constand Tn bicromat de
potasiu si acid sulfuric concentrat. Aparitia culorii verzi sem-nifica
prezen(a alcoolului Tntr-o concentratie toxica.
T. APGAR. [Virginia Apgar, amstezist american, 1909-1974}
Sin.: scor APGAR (v.).
T. ASCHHEIM-ZONDEK. [Se/mnr Aschhoim, gimcoCog
german, vrofesor {a 'Se-rUn, 1878-1965; Berahard Zondek,
gitiecohff tsraeGan ariginw din (jirmcmia, 1891-1966.] T. de
depistare a graviditatii: injectarea subcutana la soared maturi
(femele) a unei canlitati din urina femeii gravide determina
maturarea pre-coce a foliculilor ovarieni si hemoragie uterina.
Abrev.: AZT. Sin.: reactie Aschheim-Zondek. V. si reactii de
sarcina.
T. BABINSKI-WEIL. [/oscf Francois Felix Uabinski, Mwv(ofj
francez,, 'Paris, 1857-1932; Mathiou Pierre Weil, medic, re.wnatoCog franc&z., 'Paris, 1884-1956.} T. util Tn aprecierea unei
afec-tiuni a labirintului. Se indica pacientului sa Tnchida ochii si
sa se deplaseze Tnainte si Tnapoi de 10 ori, fara sa se sprijine.
In cazul unei disfunctii a labirintului se produce, in timpul mersului, inclinarea laterala de partea afectata.
T. BAUER. Pentm evaluarea tolerantei la galactoza: se administreaza pacientului 30 g galactoza. 0 eliminare urinara peste 3
g indica o disfunctie hepatica.
T. BAYER. Pentru depistarea acetonuriei, utilizand nitrobenzaldehida. Amestecul acesteia, in volume egale, cu urina de
cercetat, la un pH alcalin, determina o coloratie albastru-indi-go,
In prezenta acetonei. V. si test pentru acetona.

T. BECHTEREW
T. BECHTEREW. [Vladimir Mihailovici von Bechterew, muroloff rus, profesor [a f^a-zan, apoi (a St. 'Petersburg, 1857-1927.]
T. util pentru aprecierea afectarii nervului sciatic. PacientuI fiind Tn
decubitus dorsal, i se indica sa ridice ambele picioare, simultan. Tn
'sciatica, testui este negativ, dar pacien-tul poate ridica, pe rand,
cate un pidor.
T. BERNARD. [Etienne Rene Bernard, ftizioCog frawe-z, ills')}.} T.
terapeutic pentru diagnosticul deferential al *pneumo-coniozei.
TratamentuI tuberculostatic intensiv aplicat Tn pneu-moconioza
minerilor determina atenuarea considerabila a lezi-unilor pe
imaginea radiologica doar daca pneumoconioza este asociata cu
un proces pulmonar de etiologie tuberculoasa.
T. BERNSTEIN. [Lionel Bernstein, medic internist ame.rican, n..
1923.] Administrarea la nivel esofagian a unei solutii de add
dorhidric 0,1 N (cu viteza de 120 picaturi pe minut) provoaca
aparitia durerii la pacientii cu esofagita de reflux. T. este util in
diagnosticul *esofagitei de reflux neevidentiata prin esofagoscopie.
Sin.: test de infuzie acida esofagiana.
T. BERTHELOT. [PJ'erre F.ugen Marcellin Berthelot, farma-wtog
frarmz, Saris, 1827-1907.] 1) T. pentru detectarea fe-nolului: o
solutie amoniacala de fenol tratata cu o solutie de soda dorurata
capata o coloratie albastruie. 2) T. pentru detectarea alcoolului:
esantionul se agita dupa adaugarea catorva piqpturi de clorura de
benzil si hidroxid de sodiu In exces, pana la disparitia mirosului
iritant al clorurii. Aparitia mirosului (aromatic) de benzoat de etil
indica prezenta alcoolului.
T. BIELSCHOWSKY. [Alfred Bielschowsky, oftaimofog ger-man,
profesor (succesiv) la. Leipzig, Marburg si 'Sresmu (in prezwt
T^roda-ai, 'PoConia), 1871-1940.] Sin.: semn Bielschowsky (v.).
T. BIGGS-DOUGLAS. [Rosemary Biggs, Hematotog eng[ez wntemporan, Oxford, Douglas.] Sin.: test de generate a tromboplastinei (v.).
T. BINET. [Alfred Binet, mwoCog si psHwhg france-z, 'Paris, 18571911.} Sin.: proba Binet-Simon (v.).
T. BING-AUBRY / test de Bing-Aubry / Bing's entotic test.
[Albert Bing, oto[og austriac, l^iena, 1844-1922; Maurice Charles
Louis Aubry, otomwiariiigoiog franca, profesor la. . 'Sans, n.
1899.] Proba utilizata in *audiometria tonala, derivata din proba
acumetrica Bing, pentru masurarea gradului de anchi-loza a
scaritei si cantificat prin abaterea diferentiala Bing-Aubry intre
'conductia osoasa absoluta si conductia osoasa relativa. Aceasta
abatere cantificata prin indicele "0" Sullivan este nor-mala la valori
peste 20 si poate diminua pana la zero Tn functie de importanta
anchilozei stapedovestibulare.
T. BLACKBERG-WANGER. Pentru identificarea "melaninei Tn
urina: se concentreaza o cantitate de urina pana la 1/3 din volum,
se adauga persulfat de potasiu 1%, si, dupa 2 ore, un volum egal
de alcool metilic. Melanina precipita si poate fi separata prin
filtrare.
T. BOCCA. T. audiometric util pentru evaluarea deficitului duratei
de perceptie sonora, prin stimuli auditivi repetitivi'
T. BORCHGREVINK / test de Borchgrevink / test for platelet
adhesion (in viva). Masurarea procentului de plachete retinute la
nivelul unei incizii asemanatoare celei utilizate pentru masurarea
"timpului de sangerare. ProcentuI se obtine prin raportarea
numarului plachetelor din sangele circulant, la eel obtinut Tn
sangele scurs din incizie in momente diferite. Normal, indexul de
*adezivitate plachetara corespunde la 25-40% din plachetele
retinute. Aceasta proba masoara in viva adezi-vitatea plachetara.
T. CALLAWAY. T. pentru diagnosticul luxatiei scapulohumerale:
circumferinta umarului afectat, masurata peste acromion si prin
axila, este mai mare decat de partea controlaterala, neafec-

T. DONOGANY
T. CARNOT. Pentru evidentierea dilatatiei atone a stomacului:
stomacul pacientului este golit prin sonda gastrica si se intro-duc
500 ml apa, apoi pacientui ramane in ortostatism, o ora, dupa
care continutui stomacului este eliminat si masurat. Intr-un al
doilea timp, se introduce un alt volum de 500 ml apa, iar pacientui
este asezat in decubitus lateral drept pentru o ora, timp in care
stomacul trebuie sa se goleasca, in conditii fizio-logice, aproape
complet.
T. CATES-GARROD. Sin.: proba la nicotina (v.).
T. CHAPMAN. T. pentru diagnosticul de *abdomen acut: pacientui fiind in pozitie de supinatie, cu bratele lateral, i se indi ca
sa se ridice doar prin contractia muschilor abdominali. T. este
pozitiv in caz de durere foarte mare sau de imposibili-tate de a
efectua manevra.
T. COOMBS. [Robin Royston Amos Coombs, imurwCog
etVfCez, Cambridge., n. 1921.] T. larg utilizat pentru
recunoasterea pre-zentei anticorpilor incompleti ai grupelor
sanguine din sistemul Rh. Se identifica anticorpii in ser (r. C.
indirect) sau pe globu-lele rosii ale subiectului examinat {t. C.
direct). In cazul t. C. indirect, pentru detectia anticorpului anti-Rh
incomplet, se pune tn contact serul cu hematii Rh+. Daca in ser
exista anticor-pul, acesta se fixeaza pe hematii, fara sa Ie
aglutineze. tn con-tinuare, hematiile spalate (dar purtatoare ale
anticorpului incomplet, daca acesta a existat in ser) vor fi
aglutinate de un ser antiglobulina provenind de la iepure (dupa
injectarea animalu-lui cu globuline din serul uman). T. C. direct
consta in sen-sibilizarea prealabila a hematiilor printr-un anticorp
anti-Rh. Hematiile, pe care s-a fixat in prealabil acest anticorp,
vor fi aglutinate de un ser antiglobulina umana obtinut de la
iepure. Sin.: reactie Coombs.
T. CRAIG. T. de fixare a *complementului seric, pentru diagnosticul tuberculozei.
T. CRAMPTON. [Charles Ward Grampian, medic amencan, y\
[ew yorkt 1877-1964.] T. pentru evaluarea rezistentei fizice la
efort si a antrenamentului, care se bazeaza pe masurarea
diferentei dintre puls si tensiune arteriala in decubit dorsal fata de
ortostatism.
T. CUTLER-POWER-WILDER. [H. H. Culler, biocfamist cuwrican set. XX; Marschelle Harnly Power, biocfrnmst american
[a. duiica Mayo, n. 1894; Russell Morse Wilder Sr., medic
american, 1885-1959} T. util in diagnosticul "bolii Addison. Se
administreaza pacientului timp de cateva zile o dieta cu restric-tie
de Nad si citrat de potasiu. In caz de insuficienta supra-renala,
concentratia clorului urinar va prezenta o crestere mar-cata, in
a treia zi de dieta.
T. DARLING / test de Darling / sweat test. Sin.: testui sudorii
" T. DAVIDSOHN. [Israel Uavidsohn, medic american, Chicago, n.
1902.] T. diferential in mononudeoza infectioasa, prin determinarea aglutinarii eritrocitelor de oaie cu serul pacientului dupS
absorbtie cu 'antigen Forsman, respectiv antigen bovin.
T. DEHIO. [Karl K. Dehio, medic rus, 1851-1927.] T. de diagnostic etiologie al bradicardiei: daca bradicardia cedeaza dupa
injectarea de *atropina, atunci ea este datorata unui tonus va-gal
crescut; in caz contrar, poate fi implicata o afectiune orga-nica
cardiaca.
T. DENNIS-SILVERMAN. T. pentru determiriarea pH-ului secretiei gastrice. Cateva picaturi de secretie gastrica sunt aplicate pe
hartie-test impregnata cu reactiv Topher si albastru timol..
Coloratia este comparata cu hartia - test pe care s-a aplicat
solutie tampon cu pH cunoscut.
T. Dl SANT AGNESE / test Di Sant' Agnese / sweat test. Sin.:
testui sudorii (v.).
T. DONOGANY. T. pentru depistarea *hematuriei microscopice:
1 ml de solutie de sulfura de amoniu se amesteca cu 1 ml
969

T. DUKE
de piridina si se adauga 10 ml de urina. ?n prezenta hema-turiei
apare o coloratie oranj.
T. DUKE. [William Waddel Duke, patoCog american, f^ansas
City, 1882-1946.} T. de masurare a timpului de sangerare (v.).
T. DUPONT. Absenta "midriazei dupa adaugarea unei picaturi de
'atropina intraocular, Tn caz de deces.
T. EVANS. [Herbert MacLean Evens, bioiog american, profe-sor
la. 'Berkeley, 1882-19?!.] T. biologic pentru evaluarea indi-recta a
hormonului somatotrop continut Tn sange. Consta Tn injectarea
plasmei de examinat la un sobolan hipofizectomizat si, ulterior, in
masurarea cresterii cartilajului epifizar tibial.
T. FARNSWORTH. [Deon Farnsworth, ofifer in marina SUfi,
1902-1959.] T. care permite detectia si clasificarea anomaliilor de
perceptie a culorilor, constand In buline colorate pe care pacientui
trebuie sa la clasifice In ordine graduala. T. F. mic (sau
Farnsworth 15 Hue, ter-men engl., semnificand nuanta): t.
compus din 15 buline, permite un studiu rapid. T. F. mare: t.
compus din 85 de buline, existand si o formula simplificata, t. 28
Hue.
T. FARR. Metoda de dozare a anticorpilor sau al anti-genilor
utilizand antigeni sau anticorpi marcati cu un izo-top radioactiv si
constand Tn dozarea antigenilor legati de anticorpi, dupa
precipitarea cu sulfat de amoniu.
T. FLACK. [Martin William Flack, fiz,ioiog engkz, Londra, 1S821931.\ T. utilizat Tn medicina sportiva, con-stand Tn Tnregistrarea
variatiilor frecventei cardiace a pacientului, Tn timp ce acesta
mentine, prin expir blocat, o denivelare de 40 mmHg Tntre cele
doua niveluri ale unui tub Tn U umptut cu mercur. T. F. este relativ
impre-cis si putin reproductibil. V. si test Pachon-Martinet.
T. FOWLER. T. de explorare a analizatorului auditiv. Pacientui
asculta cu ambele urechi un sunet de aceeasi frecventa,
comparand intensitatea sunetului in urechea sanatoasa si cea
afectata. Se modifica apoi intensitatea sunetului pana la
egalizarea celor doua senzatii auditive. Intr-o a doua etapa se
creste intensitatea sunetului pentru urechea sanatoasa si se
reegalizeaza senzatia audi-tiva pentru ambele urechi; intervalul
de variatie va fi mai mic decat Tn prima etapa Tn cazul existentei
unui "fenomen de recrutare" (peste o anumita valoare prag a
intensitatii sunetului, urechea hipoacuzica aude normal).
T. GARDINER-BROWN. T. util Tn aprecierea afectiunilor urechii
medii. Se plaseaza un diapazon Tn vibratie la nivelul aoofizei
mastoide. Existenta unei discordante Tntre perceperea vibratiilor
de catre pacient si examinator indica o afectiune a urechii medii a
pacientului.
T. GAULT. [F. Gault, medic france.z,, sec. XIX-XX.} T. pentru
diagnosticul de *anacuzie simulata. Se obstrueaza urechea
normala si se produce un sunet langa urechea considerata a fi
afectata. In caz de simulare a anacuziei apare o miscare
involuntara a pleoapei de partea urechii cu hipoacuzie simulata.
T. GIBBON-LANDIS. [John Heysham Gibbon fr., medic
american, 1903-1973; Eugene Markley Landis, medic american,
n. 1901.} T. pentru evaluarea circulatiei per-iferice. Extremitatile
(mainile, daca se testeaza circulatia periferica a membrelor
inferioare, picioarele, daca se testeaza circulatia membrelor
superioare) sunt imersate Tn apa la 43-45'C. Cresterea
temperaturii extremitatilor testate indica o circulatie periferica
notmala.
T. GLENARD. [Claude Mane Frantz Glenard, mudc fmnces (a
'HSpitaii^ de Lyon, apoi medic (a '^icfiy, 1848-1920.] Redu-cerea
durerilor epigastrice care apar Tn ortostatism la pacientii cu
visceroptoza, prin manevra de ridicare a abdomenului de catre
examinatorul plasat Tn spatele pacientului.
T. GOLDSCHEIDER. [Johannes Karl August Eugen Alfred
Goldsr.heid.er, medic, fi fiz.io[og german, profesor de cimica me970

T. HOWELL
((ktila. {a 'SerQ.n, 1858-1935.] T. de sensibilitate termica cutanata, prin atingerea tegumentelor cu un varf metalic cu temperatura variabila.
T. GRAHAM. [Evarts Ambrose Graham, cfwwg mm.Twm, St.
Low, 1883-1953.} T. pentru investigarea radiologica a veziculei
biliare, prin administrarea (i. v. sau oral) de substante de contrast
iodate.
T. GRIESS. T. pentru depistarea prezentei nitritilor in saliva. Se
amesteca saliva cu apa Tn proportie de 1:5 si se adauga cateva
picaturi de H;S04 diluat si de metadiamida benzenica. Tn
prezenta nitritilor coloratia devine galbena.
" T. GUTHRIE. [Robert Guthrie, pediatm american, 'SuffaCo, n.
1916.} Metoda microbiologica ce permite un dozaj semicantitativ rapid al *fenilalaninei sanguine. Acest t. este curent utilizat
Tn depistarea neonatala sistemica a *fenilcetonuriei.
" T. HAM. [Thomas Hale Ham, medic american, n. 1905.]
Incubarea hematiilor pacientului cu 'hemoglobinurie paroxistica
nocturna cu ser (de la un individ normal) acidifiat la pH 6,2,
*activarea complementului prin calea alternativa ducand la liza
hematiilor anormale. Observarea hemolizei, care este Tntotdeauna patologica, se face prin examinarea colorimetrica a supernatantului rezultat din centrifugarea amestecului hematii-ser.
Sin.: testui serului acidifiat.
T. HAM-DACIE / test de Ham-Dacie / Ham's test, acidified
serum lysis test. [Thomas Hale Ham, medic american, n. 1905;
Dacie.} T. prin care se investigheaza rezistenta in vitro a
hematiilor Tn mediu acid. Este pozitiv Tn "boala MarchiafavaMicheli si Tn *diseritropoieza congenitala tip II. Sin.: test de
hemoliza acida.
T. HAMOLSKY. Sin.: proba Hamolsky (v.).
" T. HASERICK. [fohn R. Haserick, medu american contemporan.] T. ce consta Tn inducerea formarii 'celulelor Hargraves
adaugand la granulocitele normale ser provenit de la subiecti
afectati de *lupus eritematos diseminat. T. este pozitiv si in alte
*colagenoze.
T. HEILMAN / test de Heilman / CSF-bactericidal activity.
Proba ce studiaza in vitro eficacitatea unui tratament antibiotic.
Consta Tn evaluarea actiunii bactericide a serului (sau a LCR)
diluat, prelevat de la bolnavul tratat cu antibiotice, fata de bacteria
responsabila de infectie. Sin.: puterea inhibitoare a serului sau a
LCR.
T. HICKEY-HARE. T. diagnostic pentru diabetui-insipid. Administrarea i. v. a unei solutii saline hipertone reduce *diureza la
subiectii normal!, dar nu si la pacientii cu *diabet insipid.
T. HINES-BROWN. [Edgar Alfonso Hines, medic afmrican,
S^pcfiester, n. 1906; George Elgie Brown, me-dic american,
'Koclwte.r, 1885-1935.] Sin.: proba la frig (v.).
T. HOLMGREN. [Emil A/got Holmgren, fizwhg swdu, 'Uppsala,
1831-1897.] T. de explorare a vederii in culori, con-stand in
alegerea de catre pacient a firelor de lana de aceeasi nuanta
dintr-un manunchi de fire diferit colorate.
T. HOLTEN. T. de evaluare a 'clearance-ulw creatininei.
T. HOPPE-SEYLER. [Ernst Felix Immanuel Hoppe-Seyler,
fizioCog fi ctwnist german, 1825-1895.] T. pentru depistarea
prezentei monoxidului de carbon Tn sange. Prin amestecul sangelui cu hidroxid de sodiu, culoarea vireaza de la maroniu spre
rosu Tn prezenta unei concentratii crescute de oxid de carbon.
T. HOWARD, [fohn Eager Howard, medic internist fi
endocrinoCog american, n. 1902.] T. de evaluare a functiei renale
prin colectarea urinei separat, prin cateterizarea ureterelor pentru
fiecare rinichi si masurarea concentratiei de sodiu si "creatinina.
T. HOWELL [William Henry Howell, fizw[og american,
'Baltimore, 1860-1945.} Sin.: timp Howell (v.).

T. HUHNER
T. HUHNER. [Afn.v lluhner, woiog ttmerv.an, f^iW yor^ 18731947.] T. util Tn explorarea sterilitatii cuplului, prin punerea Tn
contact a spermei si glerei cervicale, in vitro, Tntr-un tub de sticla.
Se apredaza gradul de invadare a glerei cervicale de catre
spermatozoizi si, dupa 24 de ore de incubare la 37"C, mobilitatea
spermatozoizilor tn glera. Sin.: test postcoital, test de
supravietuire a spermatozoizilor.
T. ISHIHARA. [Shitiobu Ishihiiru, oftaimdog japonez, Tokjfl,
1879-1963.] T. de apreciere a vederii in culori, prin utilizarea unor
cercuri desenate, cu dimensiuni si culori diferite.
T. JACOBY. Permite evaluarea addului peptic din sucul gastric
prin detectarea celei mai mari dilutii a sucului gastric care clarifica
o solutie acida de ricin in 3 ore, la 38"C.
T. JANSEN. [W. Murk Jansen, ortoped oCaildez, Leyda, 18631935.] T. diagnostic pentru 'osteoartrita deformanta a soldului. I se
indica pacientului sa Tncruciseze membrele inferioare, ast-fel
Tncat glezna unuia sa se sprijine pe celalalt genunchi. Aceasta
pozitie nu este posibila Tn osteoartrita deformanta a $oldului.
T. JURGENS. [Rudolf Jurgens, hematolog german, 'SerB.n,
'Basel, 1898-1961.} Se realizeaza prin dupirea pielii de la nivelul
regiunii infraclaviculare si este considerat pozitiv cand apar petesii
punctiforme. Are aceeasi semnificatie cu t. garoului.
T. KELLING. T. de identificare a 'addului lactic tn secretia
gastrica. Se dilueaza lichidul gastric si apoi se adauga 1-2 picaturi
de dorura ferica 5%. In prezenta addului lactic apare o coloratie
galben-verde.
T. KERNER. Pentru detectarea prezentei 'creatininei. Lichidul de
cercetat se addifica si apoi se adauga o solutie de acid
fosfomolibdic sau fosfotungstic. Tn prezenta creatininei se
formeaza un precipitat cristalin.
T. KNAPP. [Karl Knapp, c.fwnv.t german, 1832-1911.} 1) T. de
determinare a prezentei glucozei Tn urina: 10 g de cianura
mercurica sunt dizolvate m 100 ml solutie de soda caustica, apoi
diluate. Se amesteca cu o cantitate din urina pacientului diabetic.
In prezenta glucozei se formeaza un precipitat. 2) T. de
evidentiere a adzilor organid in lichidul de secretie gastrica: 1 ml
de lichid gastric este tratat cu 5 ml de eter. Adaugarea unor solutii
feroase diluate duce la aparitia de ine-le diferit colorate, Tn functie
de prezenta adzilor organici.
T. KOROTKOFF. [Nicolai Scrghoevici Korotkoff, medic rus,
1874-1920.] Tn *anevrism, mentinerea unei presiuni ridicate Tn
circulatia periferica Tn timpul compresiei arterei ce preceda
anevrismul indica existenta unei circulatii colaterale eficiente.
T. KURZROK-MILLER. [Raphael Kurzrock, gmecotog american, y^eui ybr</. 1895-1961; Miller.} T. de compatibilitate, in
vitro, a spermatozoizilor cu mucusul cervical prelevat Tn perioada de ovulatie.
' T. KVEIM. [Mot-ten Ansgar Kveim, medic norve-gian, OsCo, n.
1892.] T. util Tn diagnosticul 'sarcoidozei. Injectarea subcutanata a unui antigen preparat dintr-un tesut limfatic uman (ganglion limfatic sau splina) conduce, dupa circa o saptamana, la
aparitia unei papule care, la biopsie, se aseamana cu *granulomul tuberculos, Tn sarcoidoza.
T. LANCEFIELD. [Hcbccco Crfiigliill Luncefield, 6acteno[cy
american, 3\lew 'forki_ 1895-1981.] T. de predpitare, in vitro,
pentru identificarea si clasificarea 'streptococilor, bazat pe reac-tia
spedfica antigen-anticorp.
T. LAUTIER. T. cutanat, util Tn diagnosticul tuberculozei: cate-va
picaturi dintr-o solutie de *tuberculina 1 % sunt aplicate pe
tegumentele bratului si acoperite cu o compresa. Dupa 48 ore, in
zona respectiva se formeaza o eruptie eritemo-papuloasa In
placard.
T. LECHINI. T. pentru depistarea hematuriei. Tn 10 ml de urina
se adauga o picatura de acid acetic si 3 ml cloroform. Se obtine o
coloratie rosie, Tn cazul hematuriei.

T. NAFFZIGER

T. LEWIS. Sin.: semn Lewis-Federici (v.).

T. LICHTHEIM. [Ludwig Lichlhoim, medic gennan, profesor de.
pdicfimcd medkafa [a Je-iw, apoi (a. 'Sumo, 1845-1915.] T. util Tn
evaluarea unor leziuni corticale: Tn cazul in care un pacient cu o
afectiune psihica este capabil sa indice numarul silabe-lor unui
cuvant pe care nu il poate silabisi, este posibila existenta unei
leziuni la nivelul fibrelor de asodatie, mai irnpor-tanta decat
leziunea corticala.
T. LOEWI. [0o Locwi, flz,ioCog fi farmac.oCog american de.
origine. germana, 1873-1961; pre-minC 9{gfid pentru. medicma./
fiziohgw m 1936, mipn.nna cu Sir 3-Cittry 'Hatktt 'Dad.] Se
instileaza in sacul conjunctival de 2 ori cate 3 picaturi de solutie de
dorurai de *adrenalina 1%o, la 5 min interval, in caz de diabet,
hipertiroidism sau insuficienta pancreatica, se produce midriaza.
T. LOEWENBERG. T. care permite diagnosticul precoce al
'tromboflebitei. Se bazeaza pe principiul conform caruia Tn teritoriul suspectat a avea o tromboflebita apare o durere la o
presiune localizata pe traiectui venei safene (cu manseta tensiometriJlui) sau o durere profunda la gamba sau in spatiul
popliteu. In mod normal, presiunea pana la 200 mmHg nu provoaca durere. Aparitia durerii intre 80-150 mmHg pledeaza pentru
*flebita, *tromboza sau tromboflebita.
" T. LUGOL. [/eon Guillaumc Auguste Lugol, medic ftuncez, 'Paris,
1786-1851.} T. chimic pentru diagnosticul sardnii, prin
evidentierea *gonadotrofinelor B Tn urina. Adaugarea a cateva
picaturi de solutie Lugol peste un esantion din urina Tn prea-labil
incalzita la 100"C determina, dupa racire, o coloratie roz
caracteristica (reactia Simola). Pozitivitatea t. este apreciata la
80% din cazuri.
T. LUNDH. T. de evaluare a functiei pancreatice, Tn care se
masoara concentratia tripsinei Tn aspiratele duodenale prelevate
pe parcursul a catorva ore dupa un pranz lichid continand proteine, lipide si glucide. T. este util in insuficienta pancreatica
exocrina, dar nu masoara capacitatea secretorie a pancreasu-lui.
T. LUTTKE. T. de determinare cantitativa a addului clorhidric m
lichidul de secretie gastrica.
T. MAGPIE. T. pentru identificarea sarurilor de mercur, utilizand
dorura stanoasa, Tn prezenta careia se formeaza un precipitat albgri de mercur metalic si dorura mercuroasa.
T. MASTER. [/Irt/iiir Morris Master, cartiu^og american, 18951973.} Sin.: proba Oppenheimer-Master (v.).
T. MAZZOTTI. Sin.: test la notezina (v.).
T. MENDELSOHN. [Martin Mcnilelsohn, medic german, profesor de. medicina inte-md [a 'Serim, 1860-1930.] Sin.: semn
Mendelsohn (v.).
T. MONTENEGRO. Sin.: test cutanat cu leishmanin (v.).
T. MORELLI. [/. Morolli, medic itaQan, tnceputiiC sec. XX.} T.
de diferentiere a unui 'exsudat de un 'transsudat, prin obser-varea
caracteristicilor predpitatului format la adaugarea catorva picaturi
din lichidul de cercetat peste o solutie saturata de dorura
mercurica. Un precipitat de tip conglomerat indica un exsudat;
daca predpitatui este exfoliativ, diagnosticul este de transsudat.
T. MOSCHOWITZ. [Eli Moschcowitz, medic amencan, 18791964.] T. pentru evidentierea 'aterosclerozei la membrele inferioare. La un membru normal, revascularizarea si deci reco-lorarea
normala a tegumentelor, dupa aplicarea si ulterior Tn-departarea
unui bandaj strans compresiv, se produce Tn cateva secunde. Tn
cazul aterosclerozei timpul de revascularizare este mult mai lung.
T. NAFFZIGER. [/Joivai't/ Christian Naffziger, cflirurg american,
San francisco, 1884-1956.} In cazul compresiunii unei radadni
nervoase, prin hemierea discului intervertebral sau prin

971

T. NAQEL
prezenta unei formatiuni tumorale la acest nivel, compresia
manuala bilaterala a venelor jugulare determina accentuarea
durerii sau a tulburarilor senzitive In teritoriul corespunzator
radacinii nervoase afectate.
T. NAGEL. [Willibald Nagel, fizioCog german, profesor (a
'Rostock, 1870-1911.] T. de apreciere a vederii cromatice, utilizand planse cu cercuri concentrice diferit colorate.
T. NELSON. [Robert Armstrong Nelson, seroiog american, n.
1922.] Sin.: test de Jmobilizare a treponemelor (v.).
T. NYIRI. T. de apreciere a functiei renale, prin concentrare
urinara utilizand tiosulfat.
T. OLIVER. [George Oliver, fizwCog engkz, 1841-1915.} 1) T.
pentru identificarea albuminuriei. Peste o cantitate de urina se
adauga, Tn proportie de 1:4, solutie de tungstat de sodiu si 10:6
solutie de acid citric. In prezenta albuminei, se formeaza un
precipitat alb la limita dintre cele doua straturi. 2) T. pentru
depistarea glucozei. Lichidul de cercetat este amestecat cu
carmin indigo si adus la temperatura de fierbere. In prezenta
glucozei culoarea vireaza de la albastru la galben sau rosu. 3) T.
pentru depistarea *acizilor biliari. La 5 ml solutie de cercetat se
adauga 2-3 picaturi acid acetic si se filtreaza. Se amesteca cu un
volum egal de solutie 1% peptona. Tn prezenta unui exces de
acid acetic se produce un precipitat insolubil.
T. OWEN. Sin.: trombotest (v.).
T. OWREN. [Pnu/ Arnor Owren, dematdog norcegian, Osto, n,
1905.} Metoda care permite evaluarea concentratiilor plas-matice
ale factorilor de coagulare (protrombina, proconvertina, factor
antihemofilic B, factor Stuart) pe care actioneaza antivi-taminele
K. Se mascara timpul de coagulare a plasmei citrate si
amestecate cu reactiv Owren (care contine cefalina, tromboplastina cu actiune lenta, clorura de calciu). In mod normal,
coagularea se face in 35 de secunde. T. 0. este folosit pentru
urmarirea evolutiei efectului anticoagulant al *antivitamine-lor K.
T. PACHON. [Michel Victor Gabriel Lean Pachon, ftsioCog
francez,, profesor ta Vordeaw^ 1867-1938} T. de evaluare a
rezervei functionate miocardice: Tn caz de insuficienta miocardica, un efort fizic va determina scaderea *presiunii sisto-lice
si cresterea 'presiunii diferentiale. Valoarea acestui t. este
constanta.
T. PAGET. [Sir fames Paget, cftirwy engCez, Londra, 18141899.} T. de diferentiere clinica Intre o formatiune tumorala
chistica si una solida: formatiunea chistica are o consistenta mai
redusa central, spre deosebire de formatiunea solida, care este
mai dura central.
T. PAPANICOLAOU.
[George Nicholas Papaaicolaou,
anatomist, citcfog fi medic ameritan de. engine, gwaca, y^eu'
'york, 1883-1962.} T. diagnostic pentru afectiunile maligne sau
premaligne ale 'colului uterin prin examenul citologic exfoliativ. Se
disting cinci clase: I - frotiu normal; II - frotiu inflamator;
III - frotiu suspect cu celule modificate; IV - frotiu tipic neo-plazic,
CL celule atipice si celule normale; V - frotiu neopla-zic, cu un
mare numar de celule atipice.
T. PATTERSON. T. util pentru diagnosticul uremiei. 0 picatura de
reactiv Ehrlich se aplic peste o picatura de sange, pe har-tie de
filtru. Coloratia vireaza spre verde in caz de uremie.
T. PAUL-BUNNELL-HANGANUTIU. [/oAn Rodman Paul, medic.
american, 9{ew 'Haven, n. 1893; Walls Willard Bunnell, medic.
ame-rican, farmington, n. 1902; Marius Hanganutiii, imunofog
romdn, Ciuj, sec. XX.} T. diagnostic pentru *mononu-cleoza
infectioasa, bazat pe aglutinarea hematiilor de oaie de catre serul
pacientului.
T. PAUNZ. [Ludwig Paimz, medic nagfuw, 'Slidapesta, n. 1895.} T.
util pentru diagnosticul de *amiloidoza. Se injecteaza intravenos
10 ml/kg corp de solutie rosiu de Congo 0,6%. Dupa
972

T. REINSCH
o ora, dintr-un esantion sanguin se separa serul, peste care se
adauga cateva picaturi de add clorhidric. Absenta unei oo-loratii
albastre tn precipitatui format sugereaza diagnosticul de
amiloidoza.
T. PERTHES. [Georg Clemens Perthes, cttwurff german, profesor [a Leipzig, apoi [a TuBbinge.n, 1869-1927} Sin.: proba
Perthes (v.).
T. PIRQUET. [Clemens Peter van Cesenatico Pirquet, pedlatru fi vnunolog anstriac, profesor (succesiv) la. 'Baltimore,
'Breslau (in pre.ze.nt 'Wroclaw, 'Pohnia) fi Vie-no, 1874-1929.]
Sin.: reactie la tuberculina (v.).
T. POLACK. T. de evaluare a vederii Tn culori: dintr-un set de 12
plachete colorate, avand, pentru fiecare culoare, satu-ratii
descrescande pana la alb, subiectui trebuie sa claseze plachetele
Tn functie de nuanta.
T. POSNER. [Cnr/ Posner/ wolog german, 1854-1929.] T. de
orientare asupra etiologiei albuminuriei. Peste un esantion din
urina colectata Tn 24 ore se adauga formaldehida, se agita, apoi
se numara leucocitele. Sub 10 000 /cm' indica 0,1% albu-mina si
de obicei este Tn relatie cu o infectie urinara; peste aceasta limita
poate fi vorba de o 'glomerulonefrita. V. $i test pentru albumina.
T. PREGL. [Fritz Pregl, bmfwmst austriac, profesor [a Qrai fi
Innsbruc^ 1869-1930.} T. de apreciere a functiei renale. Se
determina densitatea urinara si, cu ajutorul unui coeficient, se
estimeaza cantitatea de reziduu, mineral $i organic, excretata Tn
urina. Pentru un acelasi volum urinar excretat, aceste can-titati
pot fi diferite. 0 predominanta a substantelor minerale in raport cu
materia organica poate sugera o disfunctie renala (eventual,
*insufidenta renala).
T. PROETZ. [Arthur Walter Proetz, otorinoCaringotog american,
St. Louis, 1888-1966.} T. pentru determinarea acuitatii
analizatorului olfactiv. Se utilizeaza o serie de substante volatile,
fiecare dintre ele in 10 concentratii diferite Tnfr-un litru de petrol
cu densitate relativa 0,880. Se determina cea mai mica
concentratie la care substanta poate fi recunoscula dupa miros.
Sin.: coeficient olfactiv.
T. QUERIDO. Sin.: test de stimulare cu TSH (v.).
T. QUICK. [Armand fames Quick, medic, american,
J^fU'waulye, 1894-1978.} Determinarea *timpului de coagulare
dupa adauga-rea unui exces de tromboplastina la plasma
decalcifiata si recalcifiata. Permite evaluarea activitatii
'protrombinei si a factorilor \,Vlls_X. Este_ efectuat indeosebl
pentru supraveghe-rea etectelor unui tratament anticoaqulant prin
derivati de *cu-manna, care_actioneaza impiedicand sinteza
acestor faclori in ficat. Timpul T^uick normal este 15 secunde.
Sin.: timp de protrombina.
~
T. RANDOLPH. [Nathaniel Archer Randolph, medic, american,
1858-1887.} T. pentru depistarea *peptonelor in urina. Se introduc
2 picaturi de solutie de iodura de potasiu si 3 picaturi reactiv
Millon in 5 ml urina usor acidulata. Formarea unui precipitat
galben indica prezenta peptonelor.
T. RATSCHOW. T. util pentru aprecierea gradului de compensare in cazul unei obliterari arteriale in bazin sau la nivelul
membrelor inferioare. PadentuI in decubit dorsal, cu membrele
inferioare ridicate vertical, efectueaza cu ambele membre inferioare, timp de doua minute, miscari de flexie-extensie, dupa care
se aseaza pe marginea patului lasand membrele inferioare sa
atarne relaxate. fn caz de obliterare arteriala insufident compensata, apar zone palide sub forma de pete sau difuze pe talpa
piciorului (normal: hiperemie difuza dupa 5-10 secunde), iar
umplerea venoasa este intarziata (normal: dupa 15-20 secunde).
1
T. REINSCH. [Adolf Reinsch, medic, german., 1862-1916} T. ^
pentru identificarea prezentei unor elemente (arseniu, mercur,

T. RINNE
antimoniu, cantitati man de seleniu, telur, sulf). Tn amestecul de
cercetat, acidifiat, se introduce o lama de cupru. Se aduce la
fierbere. in prezenta elementelor precizate anterior se for-meaza
un depozit pe suprafata lamei de cupru.
T. RINNE. [Heinrich Adolf Rinne, oto[og german, Cjottingen,
1819-1868.} Sin.: proba Rinne (v.).
T. RISSER. [foshep C. Risser, cfrnwy ortopecf amerv.an, 18921942.] T. bazat pe evolutia semnelor radiologice de osificare ale
crestelor iliace, permitand evaluarea maturatiei osoase intre 14
si 16 ani. Pe radiografia de fata de bazin, imaginea suturii totale
a punctelor de osificare complementare ale crestei iliace cu osul
iliac probeaza sfarsitui cresterii osoase si este notat cu 4. T. se
noteaza cu zero atunci cand nu este vizibila nici o fuziune
osoasa.
T. ROBINSON-KEPLER. [F. /. Robinson, medic. mwric.Wt contemporan; Edwin J. Kepler, medic, ismrican [a Cdnica Mayo,
1894-1949.} T. util in diagnosticul "insuficientei suprarenale.
Spre deosebire de subiectii normali, care vor excreta 50% din 1
500 ml de apa ingerata In primele 4 ore, la pacientii cu
insuficienta suprarenala se constata o diureza mult redusa.
T. RORSCHACH. [Hermann Rorschach, psifliatru. dve^ian.
originar din Ziiricfi, 1884-1922.] Sin.: proba Rorschach (v.).
T. RODS. [Fronci's Peyton Rous, patoCog arm'ric.an, 18791970;
pnmitil iJ\(o6e[ pentru fwioiogie /medicind m 1966, mpnuna cu
Cfwies 'Sreton J{uggins.] T. pentru identificarea *hemosiderinei.
Se centrifugheaza urina si se adauga 5 ml dintr-o solutie de
ferocianura de potasiu 2% si 5 ml dintr-o solutie de acid clomidric
1%. Prezenta hemosiderinei determina aparitia de granule
albastre.
T. RUBNER. [Max Rubner, fus.wCog german, 1854-1932.} T.
pentru evaluarea monoxidului de carbon Tn sange. Se amesteca un e$antion de sange cu 4 sau 5 volume de solutie de
acetat de plumb. In absenta monoxidului de carbon, culoarea
vireaza Tn maron.
T. RUFFIER-DICKSON. T. asemanator cu t. Pachon-Martinet, ce
permite calcularea unui indice: [(P+P,+P2)-200]/10, a carui
valoare este martor fidel al adaptarii cardiovasculare la efort (P:
pulsul Tn repaus, Pi: pulsul la sfarsitui efortului, P;: pulsul la 1
min dupa efort). V. si test Flack.
T. SABIN-FELDMAN. [Albert Brace Sabin, virotog anwrican de
origiw rusa, 9{e.u< ybri^ n. 1906; Henry Alfred Feldman,
epidemiohg ame.rican, n. 1914.] Sin.: test de liza pentru toxoplasmoza (v.)
T. SAHLI-NENCK1. [Hermann SahH, medic eCvefian, 'Sema,
prof&sor de. me.dic.ina. in.te.rmi, 1856-1933; Marcellus van
Nencki, medic po[omz, 1847-1901.] T. pentru aprecierea activitatii lipolitice pancreatice. Se administreaza salicilat de fenil,
care este excretat sub forma de acid salicilic daca activitatea
pancreatica este normala.
T. SALKOWSKI. [Ernst Leopold Salkowski, biocfivnist german,
'Serdn, 1844-1923.} T. pentru identificarea "colesterolului.
Solutia de cercetat se amesteca cu cloroform si se adauga apoi
un volum egal de acid sulfuric concentrat. Tn prezenta
colesterolului, solutia devine rosie-albastruie, apoi violet-rosie,
cu fluorescenta verde.
T. SCHICK. [Be7o Schick, pediatni. originar din llngana, practician la Vans, stafiilit apoi [a ^few yor^ 1877-1967.] Injectarea
subcutanat a unei cantitati de toxina difterica egala cu 1/50 din
doza letala minima. Daca pacientui are mai putin de 0,03 unitati
de antitoxina pe mililitru de sange, toxina nu este neutralizata si
apare o zona de inflamatie cutanata la locul injectarii. T. S.
masoara imunitatea la difterie. Sin.: reactie Schick.
T. SCHILLER. [Walter Schiller, ginecoCog austriac; '^iena, stafnlit (a Chicago, 1887-1960.] T. de evidentiere a neoplasmului

T. STUDENT
de col uterin: se badijoneaza colul uterin cu o solutie de 1 g iod si
2 g iodura de potasiu Tn 300 ml apa. Mucoasa normala se
coloreaza maron. Zonele de transformare neoplazica devin albgalbui, prin lipsa *glicogenului Tn celulele neoplazice.
T. SCHILLING. [Victor Schilling, fiematoiog german, profesor
de meakirM intema [a 'Seriin, 1883-1960.] Procedeu destinat
studiului metabolismului *vitaminei 8,2, utilizand o tehnica de dubia
marcare radioizotopica a vitaminei B,;, izolata sau cuplata cu
*factorul intrinsec. Se masoara separat excretia urinara a
acestora, timp de 24 de ore dupa ingestie, nivelul fiind scazut in
cazul *anemiei Biermer sau al *malabsorbtiei de vitamina B^. Sin.:
proba Schilling.
T. SCHIRMER / test de Schiriner / Schirmer's blotting paper
test. [Otto W. A. Schirmer, oftabnotog german, profesor
(succesiv) (a (^reifswaid, IQe!' si Strasbourg, stabilit apoi ia y^ew
'Jorf^ 1864-1917] Proba destinata masurarii debitului secretiei
lacrimale. Dupa aplicarea in fundul de sac conjuncti-val inferior a
unei panglid de hartie de filtru lata de 5 mm, se masoara dupa 5
min lungimea hartiei impregnate cu secre-tie lacrimala. Normala
la valori peste 20 mm, devine patolo-gica sub 10 mm. V. si
sindrom Sjogren.
" T. SCHOBER. [Pou/ Schoher, medic, german, profesor [a 'Vma,
apoi [a 'Wtfafiad ('Wurte.mbe.rg), n, 1865.] Metoda de evaluare a
mobilitatii coloanei lombare in flexie. In ortostatism, se
marcheaza pe pielea pacientului punctele situate la 5 cm sub
articulatia lombosacrata si la 10 cm deasupra acesteia, dupa care
se masoara distanta dintre aceste puncte cu pacientui Tn flexie
maxima a coloanei. Cresterea distantei cu mai putin de 4 cm
semnifica o mobilitate lombara patologica.
'
T. SCHWABACH. [nagobert Schwabach, otobg german,
'Seriin, 1846-1920.} Examinatorul pune sa vibreze diapazonul
asezandu-1 pe mastoida subiectului si cerandu-i acestuia sa
spuna cand sunetui devine inaudibil. Ulterior pune diapazonul pe
mastoida sa. Daca sunetui mai persista, avem de a face cu o
hipoacuzie de perceptie. Pentru efectuarea t. se cere ca
examinatorul sa aiba o buna perceptie auditiva.
T. SEGUY / test de Seguy / postcoital test. T. asemanatoare cu
t. postcoitale, dar mai analitice. Sunt utilizate pentru diagnosticul
*sterilitatii si constau in studiul complexului *glera*spermatozoizi: T.I (t. Huhner) investigheaza vitalitatea spermatozoizilor in glera cervicala la 8-12 ore dupa un raport sexual;
T.2 exploreaza in vitro penetrarea glerei cervicale de catre
spermatozoizi; T.3 consta in depunerea in vivo a spermei in col si
prelevarea glerei la 24 de ore pentru depistarea spermatozoizilor. T. efectuate in vitro permit detectarea incompatibilitatii intre glera si spermatozoizii unui cuplu.
T. SHELLEY. Procedeu ce permite depistarea sensibilitatii unui
subject la un alergen, printr-o metoda in vitro. Alergenul este
amestecat cu un esantion de ser de la pacient, in prezenta
leucocitelor bazofde de iepure. Daca pacientui este sensibilizat la
alergen, 20-50% din leucocite se degranuleaza, cu elibe-rarea
histaminei din granulatii, in urma contactului antigenului
(alergenului) cu IgE-ul leucodtar. Sin.: test de degranulare a
leucocitelor, test de degranulare a bazofilelor.
T. SIA. [R. H. P. Sia, medic. ame.TV.an, 1895-1970} T. pentru
evidentierea p^-macroglobulinelor in plasma, caracteristice
*macroglobulinemiei Waldenstrom. Consta in adaugarea unei
picaturi de ser la un volum de apa si observarea aparitiei unui
precipitat alb, scuamos, caracteristic macroglobulinelor.
T. SIMONELLI. T. de evaluare a functiei renale. Se administreaza
o solutie iodata si se urmareste eliminarea iodului In saliva si In
urina. Exista o disfunctie renala daca eliminarea in urina este
intarziata.
T. STUDENT. [Student, pseudomnud statisticianului si chimistlllvi engtez William Sealy Cosset, 1876-1937.] Sin.: test T (v.).
973

T. STUDENT-FISHER
T. STUDENT-FISHER. [Student, psewtonimuC statisticianvtui si
cflimistului eng(ez, William Sealy Gusset, 1876-1937; Sir
Ronald Aylmer Fisher, matematic-ian-statistician engCe-z, profesor de e.iige.me la Londra, 1890-1962.] Sin.: test T (v.).
T. STUDER-WYSS. T. ce exploreaza axa tireotropa si functia
tiroidiana prin administrarea unui antitiroidian de sinteza dupa
principiul *t. la metopirona. In prezent, aparitia dozarilor hormonale statice si dinamice a redus considerabil utilizarea aces-tui
t. Sin.: proba la neomercazol.
T. THIBAUDET / test de Thibaudet / Thibaudet's malingering
test. T. ce serveste la depistarea simularii unei
*ambliopii. Se utilizeaza doua optotipuri la care recunoasterea
literelor (sau a figurilor) nu este in functie de dimensiunile acestora,
d in raport cu lungimea si numarul liniilor care Ie compun. In
prezenta a doua optotipuri corespunzand la aceeasi , acuitate
vizuala, un simulant va afirma ca recunoaste numai pe eel cu
caractere alcatuite din linii mai multe si mai lungi.
T. THORMAHLEN. [fohann Thormahlen, medic german,
sfdrsitut sec. XIX.] T. pentru identificarea melaninei in urina,
adaugand, peste un esantion de urina, nitroprusiat de sodiu,
hidroxid de potasiu si acid acetic, in prezenta melaninei colo-ratia
devine albastra.
T. THORN. [George Widmer Thorn, medic ame.rican, 'Boston,
n. 1906.} Sin.: proba Thorn (v.).
T. TIZZONI. [Guido Tizzoni, meaic itaGan, 1853-1932.] T. pentru
evidentierea prezentei fierului in tesuturi. 0 sectiune din tesutui de
cercetat este acoperita cu solutie de ferocianura de potasiu 2% si
apoi cu solutie de HCI 0,5%. In prezenta fierului apar zone de
coloratie albastra.
T. TOBEY-AYER. (George L. Tobey ]r., otorifwCaringoCog
american, 1881-1947; lames Bourne Ayer, neuroCog american,
1882-1963.] T. util in diagnosticul trombozei de sinus lateral. Se
efectueaza o punctie rahidiana si se ataseaza un manome-tru la
acul de punctie. Compresia ambelor vene jugulare determina
cresterea presiunii lichidului intrarahidian. Presiunea asu-pra unei
singure vene jugulare are acelasi efect doar daca si-nusul lateral
este normal, dar nu si in cazul trombozei sinusale homolaterale,
cand presiunea lichidului intrarahidian nu creste.
T. TOPFER. {Alfred E. Topfer, medic german, n. 1S58.\ T.
cantitativ pentru evaluarea aciditatii secretiei gastrice. 1) Pentru
determinarea aciditatii totale se utilizeaza ca indicator solutia de
fenolftaleina 1%. 2) Pentru determinarea acidului clorhidric liber
se utilizeaza ca indicator solutia alcoolica de dimetilaminoazobenzen 0,5%.
T. TRIBOULET. [Henri Triboulet, pediatm si igwrnst francez.,
faris, 1864-1920.] T. pentru depistarea ulceratiilor intestinale tn
tuberculoza.
'
T. TUFFIER. [Mann Theodore Tuffier, dwurg [a 'H'Apitaw^ de
'Paris, 1857-1929.} T. pentru evaluarea drculatiei colaterale in caz
de anevrism la nivelul membrelor. Compresia vaselor principale
ale membrului afectat determina dilatarea vaselor periferice ale
aceluiasi membru doar in cazul unei circulatii colaterale eficiente.

T. TZANCK. [Arnaull Tzanck, dermatobg si hematoCog

france.z, de origine rusa, 'Paris, 1886-1954.] Examinarea
tesutului bazal al unei leziuni, in maladii veziculare sau buloase,
pentru a descoperi tipul celular patognomonic in aceste boli
("vancela,
*herpes simplex, 'herpes zoster, *pemfigus).
T. UFFELMANN. [fulius Uffelmann, pediatrv. si igie-mst german,
profesor (a 'Kgstwck. 1837-1894.] T. pentru evidentierea acidului
ciorhidric si a acidului lactic din secretia gastrica. Peste o cantitate
de secretie gastrica se adauga cateva picaturi de reactiv
continand clorura ferica, solutie concentrata de fenol si apa. Tn
prezenta acidului clorhidric solutia este decolorata, iar acidul lactic
o coloreaza in galben.
974

T. WOLF
T. VALSALVA. [Antonio Maria Valsalva, anatomist itaGan,
profesor Ca '^oin., 1666-1723.] Dupa un inspir profund, se obtureaza gura si narinele, impiedicand astfel expirul, si se efectueaza o presiune interna asupra diafragmului, printr-un efort
identic unui inspir. V. si manevra Valsalva.
T. VISSHER-BOWMAN. T. diagnostic in graviditate, bazat pe
prezenta hormonilor antehipofizari in urina.
T. VOLHARD. [Fronz Volhard, medic german, profesor de.
imdi-cina in.te.rtia (a 'J-1'aQe, apoi [a fran^furt pe Main, 18721950.] T. de apreciere a functiei renale. Se administreaza
pacientului 1 500 ml apa in 45 min, dimineata, apoi dieta este
lipsita de lichide tot restui zilei. Normal, densitatea urinara scade
initial sub 1,002 si apa ingerata este eliminata in circa 4 ore. Ulte rior, in a doua jumatate a zilei, densitatea urinara creste,
depasind 1,025. Sin.: proba (de dilutie) Volhard.
T. VON KAULLA. \Kurt Nikolai van Kaulla, fitwCog si
biocfwmst german. contempomn.] Timpul de distrugere a cheagului dupa predpitarea *euglobinelor. Inhibitorii *fibrinolizei nu
sunt antrenati in aceasta predpitare si de aceea timpul de liza a
cheagului este diminuat (4 ore) fata de eel al lizei cheagu-lui din
sangele total (24 de ore). Timpul de liza a euglobu-linelor este
diminuat in cazul 'fibrinolizei patologice primitive. Dimpotriva, in
majoritatea fibrinolizelor secundare *coagularii intravasculare
diseminate cresc produsii de degradare a fibri-nogenului, fara ca
timpul de liza a euglobulinelor sa fie modi-ficat. Sin.: timp de liza
a euglobinelor.
T. WAALER-ROSE. ]Erik Waaler, cfivmst norvegian, 1833-1900;
Joseph Constantin Rose, medic, german, profesor, apoi
practit-ian [a 'Varsoina, 1826-1893.} T. de evidentiere a prezentei 'factorului reumatoid in ser, bazat pe aglutinarea hematiilor de oaie de catre serul pacientului, in prezenta IgM.
' T. WATSON-SCHWARTZ. [Cecil fames Watson, medic american, n. 1901; Samuel Schwartz, medic american., 19161983.] T. util in diagnosticul *porfiriei, bazat pe insolubilitatea
alde-hidei porfobilinogenului in cloroform si butanol spre
deosebire de cazul urobilinogenului si a altor reactivi Ehrlich.
T. WEBER. [1) Friedrich Eugen IVeber, oto[og german, 18321891; 2), 3) Ernest Heinrich IVeber, fu.whg si anatomist gwman., profesor [a Leipzig, 1795-187S.] 1) T. de diferentiere a
*surditatii de conducere de surditatea senzoriala, efectuat cu un
diapazon cu frecventa de rezonanta de 256 sau 512 Hz. In
surditatea de conducere, tonul diapazonului plasat pe ver-texul
pacientului este auzit in urechea afectata, iar in surditatea
senzoriala unilaterala - in urechea sanatoasa. 2) T. de depistare a
indicanului in urina: 30 ml de urina amestecata cu un volum egal
de acid clorhidric si cateva picaturi de acid azotic se Tncalzesc,
apoi dupa racire se adauga eter si se agita, culoarea amestecului
devenind rosie sau violeta in prezenta indicanului in urina. 3) T.
pentru depistarea urmelor de sange;
proba de cercetat se trateaza cu acid acetic 30%, apoi se extrage
cu eter, adaugandu-se o solutie alcoolica de guaiac si apa
oxigenata. Culoarea albastra indica prezenta urmelor de sange in
proba.
T. WERNER. [Heinrich Werner, medic mititar si igienist (ftrman (Africa, 'Seigia, l^usio, 'S^omania), apoi practician ta 'Bedm,
1874-1946.] T. de inhibare a secretiei de *TSH prin adminis-trarea
de 'triiodotironina, 75-100 mg pe zi timp de 7-10 zile, cu scaderea
secundara a valorilor radioiodocaptarii sau a valo-rilor serice de
T4. Supresia este indicata de o scadere a valorilor de pana la
50%, sub care t. este negativ, indicand functionarea autonoma a
tesutului tiroidian. Sin.: test de supre-sie cu T3, test de supresie
tiroidiana.
T. WOLF. Se mascara tensiunea arteriala bazala, apoi bolnavul
este solicitat sa efectueze un calcul mental si se determina din
nou tensiunea arteriala. La subiectii hiperreactivi se con-stata
cresteri tensionale de durata.

T. WOODBURY
T. WOODBURY. T. pentru depistarea alcoolului Tn urina. La 2 ml
de urina se adauga 1 ml acid sulfuric ?i cateva cristale de
bicromat de potasiu. T. este pozitiv la aparitia unei culori verzi a
esantionului.
T. WORTH / test de Worth / four dot test. [Claude Worth,
oftabno(o,i e-ngkz; Londra, 1869-1936.] Dispozitiv pentru stu-diul
vederii binoculare, care permite obiectivarea diplopiei sau a
vederii binoculare normale.
T. YOUNG. [Thomas Young, fisician. fi medic e.ng[ez., Londra,
1773-1829.} T. de evaluare a analizatorului vizual. Capadtatea
pacientului de a evalua corect numarul de orificji neomogen
distribuite pe un disc indica integritatea maculei optice a
pacientului.
T. YVON. \Paul Yvon, medic fi chimist franc&z, 1848-1913.] T.
pentru evaluarea alcaloizilor Tntr-un amestec. Se adauga o
solutie de subnitrat de bismut, iodura de potasiu si acid clorhidric Tn anumite proportii, si se incalzeste pana la fierbere Tn
apa. 0 coloratie rosie indica prezenta alcaloizilor.
T. ZALESKI. Pentru identificarea oxidului de carbon Tn sange.
La 2 ml de sange se adauga apa (1:1) si 3 picaturi dintr-o solutie
de CuS04 (1:3 saturata). Se formeaza un precipitat rosu in
prezenta monoxidului de carbon si verde-maroniu Tn absenta
sa.
'
T. ZANGMEISTER. T. de paternitate, prin aprecierea fotome-trica
a scaderii absorbtiei luminii la amestecarea serului copilu-lui cu
semi taialui.
T. ZIEHEN. [Georg Theodor Ziehen, ne-uroCog fi psifliatru german, profesor (succesiv) la Jena, Utrecht, 'HaUe. fi 'Satin, 18621950.\ T. de evaluare a capacitatii mentale, prin aprecierea diferentei dintre obiecte sau animate foarte diferite: apa si gheata,
caine si pisica etc.
TESTICUL, s. n. / testicule, s. m. / testicle, testis. NA: testis,
pi. testes. [Lot. testiculus, dun. de. Ca testis = testk-uf.] Glanda
genitala masculina, para, situata sub *penis, in *burse si
inoonjurata de o capsula fibroasa de culoare alb-sidefie, denumita *albuginee. Partea albugineei situata Tn jumatatea anterioara a marginii superioare a t. constituie corpul Highmore. De la
acesta pornesc cloazoane care delimiteaza lobuli de dimensiuni
neregulate, bine individualizati la copil si estompati la adulL
Parenchimul testicular este alcatuit din *tubii seminiferi, separati
prin tractusuri subtiri de tesut conjunctiv. Tnvelisul epitelial al
tubilor seminiferi cuprinde doua tipuri de celule:
*celulele Sertoli si celulele liniei seminale (*spermatogonii,
*spermatodte, *spermatide si *spermatozoizi). Intre tubii seminiferi se gasesc 'celulele Leydig. Spermatozoizii ajung la uretra
prin *canalul deferent, trecand prin *epididim. T. are doua functii
esentiale: producerea de spermatozoizi (functie germi-nativa) si
functia endocrina (Tndeosebi secretia de *testosteron).
TESTICUL FEMINIZANT / testicule feminisant / testicular feminization syndrome. V. sindromul testiculului feminizant.
TESTOSTERON, s. m. / testosterone, s. f. / testosterone. [Lot.
testis = testkuf; ffr. stereos = soiidi in relwf.\ Prindpalul "hormon
androgen secretat la adultui normal in cantitate de 5-10 mg/24
ore, la nivelul "celulelor Leydig din tesutui interstitial ce
inconjoara *tubii seminiferi. Secretia t. se produce sub stimularea *gonadotrofinei B hipofizare. Metabolizat in ficat, t. este
eliminat in urina sub forma de *androsteron si de etiocholanolon (fractiunea A a 17-*cetosteroizilor). T. controleaza
productia de sperma, dezvoltarea organelor genitale, caractere
sexuale masculine secundare, ca si unele particularitati psihice
(instinct sexual, agresivitate). El stimuleaza, de asemenea,
anabolismul proteic, adica sinteza proteinelor in diferite tesuturi, Tndeosebi Tn tesuturile musculare. Un tratament cu t.
antre-neaza crf'sterea masei corporale si dezvolta masa
muscularS,

TETRACICL1NA
de unde utilizarea sa si Tndeosebi a analogilor sintetid in
*dopajul unor sportivi. Biosinteza t. se produce, Tn cantitati mult
mai reduse, si Tn suprarenale, ceea ce explica prezenta hormonului la femeie. V. si tab. const. endocrinol.
TETANIC, adj. / tetanique, adj. / tetanic. [Qr. tetanos = mwr-dat,
rigid, de. [a teinem = a mwrda\ Care se refera la *tetanie sau la
"tetanos.
TETANIE, s. f. / tetanic, s. f. / tetany. [Cyr. tetanos = wc.or-dat/
rigid, de. [a teinein = a mc-ordo.} Sindrom caracterizat di-nic prin
crize intennitente si tranzitorii constand in contracturi musculare
(Tndeosebi la extremitatile membrelor), parestezii dis-tale si
peribucale. Diagnosticul se stabileste pe baza *semnu-lui
Chvostek, 'semnului Trousseau si prin *electromiografie (cand se
constata o activitate electrica repetitiva). T. este con-sednta unei
hiperexdtabilitati a nen/ilor si a muschilor din cauza scaderii
concentratiei de caldu ionizat extracelular (Tn caz de hipofunctie
paratiroidiana, deficit de vitamina D, alcaloza sau consecutiv
ingestiei de saruri alcaline). V. si spasmofilie.
TETANIFORM, adj. / tetaniforme, adj. / tetanifonn. {Cjr. tetanos
= inwrdat, riffid, de [a teinein = a irKwda; [at. forma = forma,}
Care se aseamana cu *tetanosul. Termenul se refera Tndeosebi
la contracturile musculare ce amintesc pe cele din tetanos.
TETANIZARE, s. f. / tetanisation, s. f. / tetanization. {Cjr.
tetanos = mcordat, rigid, de. [a teinein = a incorda.} Contractie
musculara permanenta, determinata de stimulari liminare sau
supraliminare, repetate la intervale de (imp inferioare duratei
contractiei musculare care este declansata de un singur stimul.
TETANOID, adj. / tetanoide, adj. / tetanoid. {Qr. tetanos ^
mcordat, rigid, de. (a teinein = a incorda; eidos = forma.] Care
se aseamana cu convulsiile din *tetanos sau din *tetanie.
TETANOS, s. n. / t6tanos, s. m. / tetanus, [^r. tetanos =
mcordat, rigid, de (a teinein = a im-ordo.] Boala toxiinfectioasa
sporadica, acddentala, necontagioasa si neimunizanta, de gravitate extrema, provocata de bacilul Clostridium tetani (*C/os(ridium). Infectia este contractata la nivelul unor plagi acciden-tale,
chiar minime, contaminate cu materii ce pot contine spori tetanici
sau bacterii (pamant, gunoaie, materii fecale, metale ruginite).
Semnele bolii apar intre patru zile si trei saptamani, in functie de
localizarea si intinderea plagii, ca si a gradului de contaminare.
Boala debuteaza prin contracturi musculare localizate, indeosebi
'trismus, care devin progresiv generalizate (*opistotonus),
Tnsotite de semne generate (febra mare, tahip-nee, tahicardie).
Contracturile muschilor scheletici sunt perma-nente si
paroxistice. In cazul paraliziei muschilor respiratori se impune
*respiratia asistata. Prognosticul t. ramane sever. Pre-ventia se
realizeaza prin vaccinare si administrarea de *imuno-globuline
umane la persoanele nevacdnate. Vaccinarea ofera protectie
totala, iar declararea bolii este obligatorie.
TETANOSPASMINA, s. f. / tetanospasmine, s. f. / tetanospasmin. {Cjr. tetanos = incordat, rigid, de. [a teinem = a incorda;
spasmos = cont.Tac.tw, -inn.j Component al toxinei produse de
bacilul tetanic, care este responsabil de convulsiile tetanice si de
simptomatologia clinica care apar Tn *tetanos.
TETRACICL1NA, s. f. / tetracycline, s. f. / tetracycline. (DCI)
Denumire generica pentru un grup de antibiotice izolate din
culturile de bacterii de Streptomyces aurea faciens (clortetraciclina) si din cele de Streptomyces rimosus (oxitetraciclina),
iar ulterior obtinute pe cale semisintetica (tetraciclina si demetiltetraciclina). Toate t. exerdta o actiune bacteriostatica, prin blocarea procesului de sinteza proteica si a fosforilarii Tn cazul a
numeroase microorganisme Gram-negative si Gram-pozitive:
*ricketsii, 'micobacterii, 'spirochete, "Chlamydia si cateva protozoare ca *amibele.

975

TETRADA FALLOT

TETRADA FALLOT / tetrade de Fallot / Fallot's tetrad, {(jr.

tetras = patm; Etienne Louis Arthur ['allot, medic francw,
1850-1911.] Cea mai frecventa dintre malformatiile cardiace
congenitale cianogene, In cadrul careia se asociaza stenoza
arterei pulmonare, comunicarea interventriculara Tnalta, dextropozitia aortei (deasupra comunicarii interventriculare) si hipertrofia ventriculara dreapta. Sin.: boala sau sindrom Fallot, tetralogie Fallot (dar termenul tetrada este mai cored).
TETRAIODOTIRONINA, s. f. / tetraiodothyronine, s. f. /
tetraiodothyronine. Abrev.: 74. Sin.: tiroxina (v.).
TETRALOGIE FALLOT / tetralogie de Fallot / tetralogy of
Fallot. [gr. tetras = patru; login = teorie., ciiscws; Etienne Louis
Arthur Fallot, medic. francos, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot
(v.).
TETRANOPSIE, s. f. / tetranopsie, s. f. / tetranopsia. [gr. tetras
= patm; an - priti.; opsis = vedere.} Tip de *anopsie care
afecteaza un sfert din suprafata *campului vizual.
TETRAPAREZA, s. f. / tetraparesie, s. f. / tetraparesis. [C,r.
tetras = patru.; paresis = slabwe, re(a?(are.} *Pareza la nivelul
membrelor superioare si inferioare, cu diminuarea consecutiva a
fortei musculare.
TETRAPLEGIE, s. f. / t6trapl6gie, s. f. / tetraplegia. [gr. tetras =
patru.; plege = [ovitwa.} Paralizia celor patru mem-bre,
determinata eel mai frecvent de o sectiune a maduvei spinarii
dupa o fractura sau o luxatie-fractura la nivelul regiu-nii cervicale
a coloanei vertebrale.
TETRAPLOIDIE, s. f. / tetraploidie, s. f. / tetraploidy. \Cjr.
tetraploos = cvadnipiu, de (a tetras = patru, ploos = mdoire,
pKere; eidos = forma,} Starea unei celule somatice care prezinta
anomalia de a contine patru loturi de cromozomi (4n) identice
sau provenind de la organisme diferite.
TETRASOMIE, s. f. / tetrasomie, s. f. / tetrasomy. \Cjr. tetras =
patm; soma, -atos = Corp.] Starea unui organism *diploid de a
poseda, In locul unei perechi de cromozomi, patru cromozomi
analog!.
TETRODOTOXINA, s. f. / tetrodotoxine, s. f. / tetrodotoxin.
\CE^trasa din specii de pefti din subordinul Tetraodontoidea, din
gr. tetras = patm, odous, odontos = dinte (eidos = forma); gr.
toxikon = otrava. pe-ntm vdrfiti sdgefiior, de Ca toxon =
sdgeata; -ina.[ Toxina lipidica paralizanta continuta In vezicula
biliara a pestelui-glob {Spheno'l'de), care blocheaza deschiderea
*canalelor de sodiu de la nivelul neuronilor si fibrelor musculare
striate, inhiband astfel generarea influxului nervos si contractia
musculara. T. este utilizata tn studiul "canalelor ionice. V. si
saxitoxina.
TEZAUR1SMOZA, s. f. / thesaurismose, s. f. / thesaurismo-sis.
[Lat. thesaurus, gr. thifsauros = comoara; -ozo.j Nume generic
pentru un grup de boli caracterizate prin depozitarea anormala,
Tn unele tesuturi sau organe, a lipidelor, glucidelor sau
protidelor. T. includ "lipoidozele, *gangliozidozele, *glicogenozele si "mucopolizaharidozele. Sin.: boala de supramcarcare.
TEZAUROCIT, s. n. / thesaurocyte, s. m. / thesaurocyte. [Lat.
thesaurus, gr. thesauros = conwara; gr. kytos = ce[u(d.] Celula
histiocitara care apare In cursul *tezaurismozelor. Ex.:
celula Gaucher, celula Niemann-Pick.
TIAMINA, s. f. / thiamine, s. f. / thiamin(e). Sin.: vitamina B, (v.).
TIBIA, s. f. / tibia, s. m. / tibia. [Lot. tibia = fluu.ml picioru-[ui] V.
tab. anat. - oase.
TIBIA VALGA / tibia valga / tibia valga. Sin.: genu valgum (v.
genu).
TIBIA VARA / tibia vara / tibia vara. Sin.: boala Blount (v.).
TIBIE IN SABIE / tibia en lame de sabre / sabre tibia. Aplatizare
laterala a t., care se curbeaza, avand convexitatea
976

TIFON
antero-extern. Pdate apSrea m stadiul tertiar al *sifilisului sau Tn
*rahitism.
TIBIONAVICULAR adj. / tibio-naviculaire, adj. / tibionavicu-lar.
[Lot. tibia = fluurvi picwrulid; nuvir.ula = tiavd mica, dim. de. [a
navis = MWa, wraBie..] Care apartine *tibiei $i osu-lui *navicular.
TIBIOPERONIER, adj. / tibio-peronier, -iere, adj. / tibiofibu-lar,
tibioperoneal. [Lat. tibia = fiuierul picwrulid; gr. perone = cui
fo[osit pentm fv(ars.] Care se afla in relatie cu tibia si peroneui,
sau apartine acestora.
TIBIOSCAFOIDIAN, adj. / tibio-scaphoidien, -enne, adj. /
tibionavicillar. [Lat. tibia = flwe.ruC picwrutui, gr. skaphe =
barca; eidos = forma.] Sin.: tibionavicular (v.).
TIC, s. n. / tic, s. m. / tic. [fr. tic, origine. orwmatope.ica.} Miscare
involuntara, lara o motivatie exterioara, repetata la intervale
variabile de timp, dar dupa acelasi ritm. T. nu se insoteste de
tulburari ale motricitatii ?i tonusului muscular si de aceea
miscarile sunt asemanatoare celor normale. El dispare in tim-pul
somnului, poate fi controlat temporar pnn vointa si are cauze
psihogene sau neurogene.
TIC DUREROS / tic douloureux de la face / tic douloureux.
Sin.: nevralgie de trigemen (v.)
TIFIC, adj., / typhique, adj. / typhous (1), typhoid (2). [Cjr.
typhos = torpoan,, stupoare, de. [a. typhein = a incendia, a.
afuma.} 1) Care se refera la "tifosul exantematic sau la alte tipuri
de tifos. 2) Care este determinat de *febra tifoida sau se afla Tn
relatie cu boala, ori cu agentui patogen. Obs.: in acest caz
termenul corect este tifoidic.
TIFLECTAZIE, s. f. / typhlectasie, s. f. / typhlectasis. [Cjr.
typhlos = orb, fara deschiden., de undo typhlon = cec; ekta-sis
= dilatafw.} Atonie a cecului cu dilatatie si inflamatie a mucoasei,
tradusa clinic prin meteorism abdominal local. Uneori semnele
sunt asemanatoare celor din *apendicita.
TIFLECTOMIE, s. f. / typhlectomie, s. f. / typhlectomy. [gr.
typhlos = orb, fara descfiidere, de undo typhlon = cec; ektome
= e^cizfe.] Rezectia cecului.
T1FLITA, s. f. / typhlite, s. f. / typhlitis, [gr. typhlos = ail, fara
descfiidere, de undo typhlon = cec; -ita ] Inflamatia cecului.
TIFLOCOLITA, s. f. / typhlocolite, s. f. / typhlocolitis. \(jr.
typhlos = orb, fara. descfiidere, de undo typhlon = cec; kolon
= intestin gros; -itd.] Colita cu localizare predominanta la nivelul
'cecului.
TIFLOMEGALIE, s. f. / typhlomegalie, s. f. / typhlomegaly. [Qr.
typhlos = orb, fara cfescfwfen., de undo typhlon = cu., megas,
megalos = wan?.] Dilatatie a cecului produsa sub influ-enta unei
alimentatii vegetale din care rezulta o cantitate mare de deseuri.
T. este considerate) fiziologica, in timp ce *tiflec-tazia este
patologica.
TIFLOPEXIE, s. f. / typhlopexie, s. f. / typhlopexy. [gr. typhlos =
orb, fara. descliidere, de wide. typhlon = cec; peris = figure.]
Fixarea pe cale chirurgicala a cecului la peretele abdominal. Se
practica Tn cazul unei mobilitati prea mari a cecului, pentru
prevenirea tulburarilor pe care aceasta le-ar putea antrena. Sin.:
cecopexie.
TIFLOSTOMIE, s. f. / typhlostomie, s. f. / typhlostomy. [gr.
typhlos = orb, fara descliidere, de undo typhlon = ac; slomu,
-atos = gura.] Deschiderea chirurgicala a cecului la piele,
rezultand astfel un *anus artificial. Sin.: cecostomie.
TIFOID, adj. / typho'ide, adj. / typhoid, [gr. typhos = torpoan,,
stupoare, de [a typhein =- a inc-endia, a. afuma.; eidos =
forma.} Care se aseamana cu "tifosul. V. si tific.
TIFON, s. n. / gaze, s. f. / gauze. ['Eng[. tiffany = tvl dc matase.}
Tesatura de bumbac special preparat pentru a fi cat mai hidrofil.
Poate fi impregnat cu substante rnedicamentoase

TIFOS
(in special antiseptice). Serveste pentru pansarea (protec(ia)
plagilor dupa antisepsia locala.
TIFOS, s. n. / typhus, s. m. / typhus. [Cjr. lyphos = torpoare.,
stupoare., de. la. typhcin = a ince-ndia, a afuma.} Termen general pentru denumirea alterarii particulare a starii generate a
bolnavilor in perioada de stare a anumitor boli infectioase, In
primul rand a *febrei tifoide si a *tifosului exantematic, caracterizata prin febra, stupoare, adinamie, torpoare, somnolenta.
TIFOS AMARIL / typhus amarile / amaril typhus. Sin.: febra
galbena (v.). TIFOS EPIDEMIC / typhus epidemique /
epidemic typhus.
Sin.: tifos exantematic (v.).
TIFOS EXANTEMATIC / typhus exanthematique / exanthematic typhus. Boala infectioasa, contagioasa si epidemics, produsa de "Rickettsia prowazeki (dupa numele medicilor ameri-cani
Ricketts si von Prowazek, victime ale t. e.), transmisa prin
paduchi. Dupa o incubatie de 5-20 zile, boala se manifesta prin
febra mare, exantem rozeoliform difuz al trunchiului si al
membrelor, hemoragii subcutanate (*petesii), dureri difuze,
depresiune nervoasa si, adesea, o stare toxiinfectioasa grava.
Profilaxia se face prin izolarea bolnavilor, deparazitare si vaccinare. Sin.: tifos epidemic, tifos istoric, tifos petesial. V. si reactie
Weil-Felix.
TIFOS ISTORIC / typhus historique / classic typhus. Sin.:
tifos exantematic (v.).
TIFOS MEDITERANEAN / typhus mediterraneen / Mediterranean fever. Sin.: boala Conor-Bruch (v.).
TIFOS MURIN / typhus murin / murine typhus. Afectiune
infectioasa acuta, endemica, a carei agent etiologic este
Rickettsia typhi. Rezervorul animal il constituie sobolanii infectati, t. m. transmitandu-se la om prin purecii animalului bolnav.
Clinic se manifesta printr-o simptomatologie foarte asemanatoare *tifosului exantematic, dar mai atenuata, cu evolutie
benigna In cateva saptamani. Mai esle numit si t. benign, t.
endemic, t. tropical urban etc.
TIFOS PETESIAL / typhus petechial / exanthematous typhus.
Sin.: tifos exantematic (v.).
TIFOS RESURGENT / typhus resurgent / Brill-Zinsser disease. Sin.: boala Brill-Zinsser (v.).
TIFOS TSUTSUGAMUSHI / typhus tsutsugamushi / scrub
typhus. Sin.: boala tsutsugamushi (v.).
TIMBRU, s. n. / timbre, s. m. / timbre (1), patch (2). [fr. timhris,
(fin gr. lympnnon, apoi lymbanon = tamlJur.] 1) Una dintre
caracteristidle distinctive ale sunetului. T. permite distin-gerea a
doua sunete de intensitate egala si de aceeasi frecventa,
provenind de la doua instrumente diferite. 2) Sin.:
patch, 2 (v.).
TIMIC, adj. / thymique, adj. / thymic. \Cjr. thymos = principiu.
wtal, timus; minte, spirit.} 1) Care are legatura cu timusul. 2)
Referitor la umoare, la dispozitiile afective. V. si timie.
TIMECTOMIE, s. f. / thymectomie, s. f. / thymectomy. [Cjr.
thymos = principiu ifital, timus; ektomc = e?(cizie.] Ablatia
chirurgicala a timusului.
TIMID1NA, s. f. / thymidine, s. f. / thymidine. V. nucleozid.
TIM1E, s. f. / thymie, s. f. / mood, temper, [(jr. thymos = minte,
spirit.] Umoare, tonus afectiv sau emotional. Termenul poate fi
utilizat si ca sufix (ex.: (ipotimie) sau ca prefix (ex.:
timoleptic).
TIMINA, s. f. / thymine, s. f. / thymine. 1) Baza pirimidinica (v.
pirimidina) prezenta indeosebi in ADN nuclear. 2) Mormon
polipeptidic (in studiu) izolat din timus, care ar deprima conductia neuromusculara si a carui hipersecretie s-ar produce in
*miastenie. V. si timozine.
TIMOCIT, s. n. / thymocyte, s. m. / thymocyte. [Cjr. thymos =
principiu vital, timus; kytos = cetula.] Celula a "timusului.

TIMOZINE
Tn practica, termenul este rezervat pentru celulele limfoide, ale
liniei 'limfocitelor T care se diferentiaza in timus, flind exdu-sa o
alia categorie de celule timice, celulele reticuloepiteliale. Dupa ce
t. a parasit timusul si patrunde in mediul intern, el devine un
limfocit T. V. timocit precursor, timocit imatur, timocit matur, timus.
TIMOCIT IMATUR / thymocyte immature / immature thymocyte.
*Limfocit T imatur care se afla totdeauna in cortexul timusului. V.
limfocit T imatur.
TIMOCIT MATUR / thymocyte mature / mature thymocyte.
''Limfocit T prezent in medulara 'timusului care, insa, nu mai
exprima decat un 'marker celular CD (CD4 sau CDS), dar
prezinta la nivelul membranei antigeni ai *complexului major de
histocompatibilitate si o mare cantitate dintr-un tip de 'receptor T.
T. m. devin limfocite T in 'organele limfoide periferice.
TIMOCIT PRECURSOR / thymocyte pr6curseur / precursor
thymocyte. Celula susa timica din maduva rosie. T. p. se afla la
originea liniei 'limfocitelor T.
TIMOL, s. n. / thymol, s. m. / thymol. [Cjr. thymon = cm-bru; [at.
oleum = ti[ei} Fenol obtinut din uleiul de cimbru sau din alte
uleiuri volatile, utilizat ca stabilizator in unele preparate
farmaceutice. Are proprietati antiseptice, antibacteriene, antifungice, care explica administrarea sa, initial, ca vermifug. V. $i
proba timol.
TIMOLEPTIC, adj., s. n. / thymoleptique, adj., s. m. / thymoleptic. [ Qr. thymos = minte, spirit; Icptikos = care. fvfuiza.]
(Preparat medicamentos) care modifica, regleaza 'timia, folosit in
unele afectiuni psihiatrice, cum sunt 'depresia sau mania. T.
includ: antidepresivele triciclice, inhibitorii de mono-aminoxidaza.
T. sunt denumite si antidepresive.
TIMOLIPOM, s. n. / thymolipome, s. m. / thymolipoma. {(jr.
thymos = principiu Mtal, timus; lipos = grasum; -oma.\
Hipertrofie a 'timusului cu 'lipomatoza.
TIMOM, s. n. / thymome, s. m. / thymoma. [<gr. thymos =
principiu intai, twins; -oma.} Tumora derivata din elementele
epiteliale sau limfoide ale 'timusului, cu evolutie benigna sau
maligna.
TIMOPOIETINA, s. f. / thymopoietine, s. f. / thymopoietin. [(/r.
thymos = priticipiu vitai, twins; poiotikos = care. face, care.
ciwaza, de. [a. poiciii = a facf.; -ind.] V. timozine.
TIMOPRIV, adj. / thymoprive, adj. / thymoprivic. \Cjr. thymos =
principiu vital, timus; [at. priviis = [ipsit de, de. (a privere = a
Upsi (pe cuiuva) de. ceva,] Care se afla in relatie cu absenta
'timusului sau a functiilor sale.
TIMOREGLATOR, adj., s. n. / thymoregulateur, -trice, adj., s. m.
/ mood stabilizer. [Cjr. thymos = principiu vitai, timus;
(at. rcgulare = a Teffa, de. [a regufa = regula si regere = a
ccniduce..} Sin.: psihoizoleptic (v.).
TIMOSTABILIZATOR, adj., s. n. / thymostabilisateur, -trice, adj.,
s. m. / mood stabilizer. [Cjr. thymos = princ-ipiu vitai, timus; [at.
stabilis = mwfnl, de (a stare = a sta m piciocm.} Sin.:
psihoizoleptic (v.).
TIMOZINE, s. f. pi. / thymosines, s. f. pi. / thymosins. Familie de
peptide hormonale sintetizate in timus. 1) Cea mai cunos-cuta
este t. alfa-1, cu rol in dezvoltarea imunitatii nou-nascu-tului, a
carei producere scade odata cu varsta. T. beta-1 si beta-4 au
efect stimulator si asupra maduvei osoase, ultima stimuland si
factorul eliberator de LH (hormon luteinizant) hi-pofizar, cu
consecinte asupra functiei de reproducere. 2) Ti-mulina, cu
activitate de stimulare a markerilor de diferentiere atat asupra
limfocitelor T, cat si a limfocitelor B. Concentrate sa este redusa
in bolile 'autoimune, subnutritie si in SIDA. 3) 77-mopoietina
induce diferentierea precoce a timocitelor imuno-reglatoare de
limfodte T periferice. Ea constituie capul de serie

977

TIMP
al unei familii de trei timopoietine. 4) Un factor umoral tunic, diferit
de peptidele hormonale mentionate, ar creste productia de
"interleukina-2 Tn splina si ar intensifica activitatea limfocitelor T la
nivel celular. Sin.: hormoni timid.
TIMP, s. m. sau n. / temps, s. m. / time. [Lot. icmpiis, -oris =
timp.} Concept fundamental al fizicii care permite sa se dis-tinga,
intr-o succesiune de evenimente, ordinea m care aces-tea au
aparut. Procesele vietii, fiind fundamentate de procese fizice si
chimice, se desfasoara In t. fizic, practic identic cu eel
calendaristic. 0 serie de procese biologice specifice se desfasoara, insa, cu viteze "fizice" diferite de la un organism la altul.
Elaborarea, definirea notiunii de "t. biologic" este, mca, in
desfasurare.
TIMP DE CEFALINA / temps de cephaline / partial thromboplastin time. Sin.: timp de tromboplastina partiala (v.).
TIMP DE CEFALINA-CAOL1N / temps de c6phalinc-kaolin /
kaolin-activated partial thromboplastin time. Vananta des
folosita a *t. de cefalina, In care aportui de caolin permite o mai
mare reproductibilitate a testului. Valorile normale sunt cuprinse
Tntre 45-70 secunde.
TIMP DE CIRCULATIE / temps de circulation / circulation time.
T. scurs Tntre introducerea unei substante intr-o vena periferica
si aparitia unor manifestari (fenomene) la distanta de locul
inocularii: gust special la nivelul cavitatii bucale atunci cand este
vorba de o substanta sapida (eter), reactie fiziolo-gica
(modificare respiratorie, vasodilatatie, bradicardie), aparitia unei
coloratii (ex.: dupa injectare de fluoresceina).
TIMP DE COAGULARE / temps de coagulation / coagulation
time, clotting time. T. Tn care se coaguleaza sangele
mentinut ?ntr-o eprubeta la 37C. Proba este grosiera si putin
sensibila, deoarece depinde de multe variabile (diametrul si
calitatea eprubetei, factorii tisulari introdusi accidental, prin
punctie venoasa etc.). Valorile normale sunt de obicei cuprinse
Tntre 10 si 12 minute.
TIMP DE DUBLARE / temps de doublement / doubling time.
Durata de timp aproximativa Tn cursul careia o tumora se
dubleaza ca volum. T. de d. se stabileste in functie de criterii
clinice, radiologice si dupa o serie de particularitati specifice
tumorii.
TIMP DE EJECTIE VENTRICULARA STANGA / temps d'ejection ventriculaire gauche / left ventricular ejection time.
Timp tn care are loc ejectia sangelui din ventricul Tn aorta, Tn
urma contractiei ventriculare. Se mascara pe "carotidograma si
in mod normal este de 0,25-0,32 secunde.
TIMP HOWELL / temps de Howell / Howell time. [William
Henry Uowcll, fwoiog aine.rica.fi., 'Baltimore,, 1860-1945.} T. de
coagulare a plasmei oxalatate sau citratate, bogata in plachete si
recalcificata la 37C. Este un test global de coagulare care
exploreaza mecanismuMntrinser. al coaqularii calea finala
fnmuna $i functia plachetara, test simplu, dar putin sensibil.
Valorile normale sunt cuprinse intre 1 min 30 sec si 2 min 30 sec.
In cazul prelungirii sale sunt necesare determinari aditionale care
sa precizeze care dintre aceste trei comparti-mente este afectat:
numaratoarea plachetelor, teste functionate plachetare, *t. de
tromboplastina partiala, *t. de trombina. Este utilizat Tn practica
pentru monitorizarea tratamentelor cu he-parina, Tn cursul
carora trebuie sa fie dublu la pacient fata de martor. Sin.: test
Howell, test de recalcificare, timp de recal-cificare.
TIMP DE fNJUMATATIRE / demi-vie, s. f. / half-life. In general, t.
Tn care 50% din cantitatea unei substante introdusa Tn
organism se elimina, dispare. Mai analitic: 1) Perioada de t. Tn
care se elimina jumatate din cantitatea unui anumit medicament.
2) Perioada de t. Tn care este consumata jumatate din cantitatea
unei molecule endogene. tn acest caz
978

TIMPAN
se utilizeaza mai frecvent denumirea de semiviata sau demiviata.
3) Tn cazul unui "radioizotop introdus Tn organism se disting: a)
t. fizic de i., Tn care se dezintegreaza jumatate din numarul total
de nuclee radioactive; b) r. biologic de !., in care se elimina 50%
din radioizotopul introdus Tn organism; c) r. efectiv de /"., care
rezulta din corelarea timpului fizic si biologic: 1/Te, = 1/Tfe +
1/Tyoi. Sin.: demi-viata, semi-viata.
TIMP DE LATENTA / temps de latence / lag, inertia time. T.
masurat de la receptia stimulului nervos pana la declansarea
raspunsului muscular sau senzorial.
TIMP DE LIZA A EUGLOB1NELOR / temps de lyse des
euglobines / euglobin lysis time. Sin.: test von Kaulla (v.).
TIMP MORT / temps mort / wasted time. Caracteristica a unui
numarator de particule, reprezentand intervalul de timp minim Tn
care pot fi Tnregistrate doua impulsuri succesive.
TIMP DE PROTROMB1NA / temps de prothrombine / prothrombin time. Sin.: test Quick (v.).
TIMP REAL / temps reel / real time. Mod de exploatare a unui
calculator utilizat Tn controlul unui proces: achizitia datelor si
tratarea (procesarea) acestora trebuie efectuate intr-un t.
suficient de scurt pentru a fi compatibile cu viteza de evolutie a
procesului controlat. Ex.: supravegherea (monitorizarea) continua in *reanimare.
TIMP DE RECALCIFICARE / temps de recalcification / recal.
cification time test. Sin.: timp Howell (v.).
TIMP RETINOCORTICAL / temps r6tinocortical / retinocortical circulation time. Timpul dintre declansarea impulsurilor bioelectrice retiniene si transmiterea acestora la cortexul occipital. T.
r. are durata de 15 milisecunde si se masoara prin inre-gistrarea
simultana a *electroretinogramei si a 'electroence-falogramei.
TIMP DE SANGERARE / temps de saignement / bleeding time.
Dupa incizia standard pe lobul urechii (5 mm, la nivelul
dermului), intervalul de t. dintre prima si ultima picatura de sange
(test Duke). Normal 2-4 min, patologic peste 5 min.
TIMP DE TROMBINA / temps de thrombine / thrombin clotting
time test. T. de coagulare a plasmei oxalatate si recal-cificate Tn
prezenta unui exces de *trombina, cu durata nor-mala cuprinsa
Tntre 15 si 20 secunde. Permite investigarea etapei finale a
coagularii si este alungit Tn cazul unor modi-ficari cantitative sau
calitative ale *fibrinogenului sau Tn prezenta unor antitrombine
circulante.
TIMP DE TROMBOPLASTINA PARTIALA / temps de cephaline / partial tromboplastin time. T. de coagulare a plasmei
oxalatate si recalcificate Tn prezenta unui exces de *cefalina
(substanta fosfolipidica cu rol similar *factorului 3 plachetar), cu
durata normala cuprinsa Tntre 65 si 85 de secunde. T. de t. p.
exploreaza coagularea prin mecanism intrinsec, cu exceptia
factorului 3 plachetar, respectiv factorii XII, XI, IX, VIII, calea
finala comuna - factorii X, V, II si formarea fibrinei (factorul I), T.
de t. p. este prelungit atunci cand unui dintre factorii enu-merati
este absent sau sintetizat Tn cantitate insufidenia (ex.:
Tn hemofilie, din cauza absentei factorului VIII). Sin.: timp de
cefalina.
TIMPAN, s. n. / tympan, s. m. / tympanum. NA: membrana
tympani. [Lat. tympanum, ffr. tymptinon = tam6iir, sewui
anatomic dateazd dm sec. XI^II.} Diafragma care separa capatui
intern al conductului auditiv extern de lantui de osisoare din
urechea medie. Membrana timpanica este acoperita pe fata
externa de un epiteliu, iar pe cea interna de o mucoasa. T.
vibreaza sub actiunea undelor sonore din mediul ambiant ?i
transmite vibratiile lantului de osisoare. Partea superioara a
membranei t., mai subtire si mai putin rezistenta, se nume^te
membrana flacida Shrapnell. La acest nivel se produc perfo-ratii
acddentale si patologice ale t.

TIMPANAL
TIMPANAL, adj., s. n. / tympanal, -ale, -aux, adj., s. m. /
tympanic. [Lat. tympanum, gr. tympanon = tamBur] 1) Cu
referire la osul timpanal, component al temporalului. V. temporal,
Tn tab. anat. - oase. 2) Sin. cu timpanic (v.).
TIMPANIC, adj. / tympanique, adj. / tympanic (1), tympanitic
(2). [Lat. tympanum, gr. tympanon = tamS)W.\ 1) Care apartine
"timpanului sau se refera la acesta. Sin.: timpanal. 2) Care este
rezonant, asemenea zgomotelor din *timpanism.
TIMPANISM, s. n. / tympanisme, s. m. / tympanicity (1),
tympanism, tympanites (2). [Qr. tympanismos = ai'.fiunea de.
a. fiate m tambw, de Co. tympanon = tambw\ 1) Caracterul
*timpanic al zgomotului de percutie, care apare atunci cand la
nivelul regiunii percutate exista o cantitate mare de gaze. Ex.:
in caz de meteorism abdominal. 2) Starea abdomenului caracterizata prin distensie intestinala gazoasa V. meteorism.
TIMPANITA, s. f. / tympanite, s. f. / tympanitis. [Lat. tympanum, gr. tympanon = tambw; -ltd.] 1) *0tita medie. 2) Sin.:
miringita (v.).
TIMPANO-MALEAL, adj. / tympano-malleolaire, adj. / tympano-malleal. [Lat- tympanum, gr. tympanon = tambw; [at.
malleolus, dim. de [a malleus = cior.an.} Referitor la membrana timpanului si ciocan. Ex.: ligamente t.
TIMPANOPLASTIE, s. f. / tympanoplastie, s. f. / tympanoplasty. [Lat. tympanum, gr. tympanon = tambw; gr.
plastos = modeCat, de. (a plassein = a forma, a modem.}
Interventie chimrgicala reparatorie a urechii medii, practicata
Indeosebi in unele otite cronice. Consta Tn repararea timpanului
perforat si Tn stabilirea continuitatii sistemului de osisoare din
urechea medie, situate Intre membrana timpanica si fe-reastra
ovala.
TIMPANOSCLEROZA, s. f. / tympanosclerose, s. f. / tympanosclerosis. [Lat. tympanum, gr. tympanon = tambw; gr.
sklerosis = indurafie., intarm, de (a sklercs = tan'., dur.[ Boala a
urechii medii constand Tntr-o degenerescenta hialina sau
osoasa a mucoasei ce acopera *casa timpanului, precum si Tn
prezenta de tesut conjunctiv dens la nivelul osisoarelor din urechea medie.
TIMPANOTOMIE, s. f. / tympanotomie, s. f. / tympanotomy.
[Lat. tympanum, gr. tympanon = tambw; gr. tome = taie.re;
Strfium, de. [a temnein = a taia.] Incizia membranei 'timpanului.
TIMUS, s. n. / thymus, s. m. / thymus. NA: thymus. [Qr.
thymos = principiu mtcd, timus.] Organ esential al diferentierii si
maturarii 'limfodtelor T, situat Tn partea superioara a toracelui,
alcatuit din doi lobi acolati. T. atinge dezvoltarea maxima la
pubertate (40 g Tn medie), regresand Tn continuare, fara sa
dispara Tnsa nidodata, posedand o vascularizatie san-guina
foarte bogata, dar lipsit de limfatice aferente. Subdivizat in lobuli
delimitati de tesut conjunctiv, t. poseda o trama reti-culoepiteliala
care Tnconjoara celulele limfocitare. La periferia lo-bulilor se
gaseste o zona subcapsulara, deasupra fiind situata zona
corticala, de aspect dens, foarte bogata Tn limfocite, iar in
centru se afla zona medulara, bogata Tn celule epiteliale. In
zona de jonctiune cortico-medulara sunt repartizate *celule dendritice. Precursorii medulari ai limfodtelor T, lipsiti de markeri
membranari, patrund in t. la nivelul venelor postcapilare, fiind
atrasi de *adresine si prin *chimiotaxia exerdtata de o serie de
factori de origine timica. Limfocitele patrunse Tn zona subcapsulara se multiplies) intens si dobandesc antigeni de membrana. Apoi, in zona corticala, ele "Tnvata sa identifice" antigenii proprii organismului din care provin, Tnsa un mare numar
de limfocite nu dobandesc aceasta competenta, suferind un
proces de *apoptoza. Limfocitele care au supravietuit au dobandit imunooompetenta si poseda un receptor capabil sa recunoasca proteinele 'complexului major de histocompatibilitate si

TIP SIMPATICOTONIC
proteinele induse de acesta. Pentru maturarea definitiva, limfocitele tree mai Tntai in zonele T-dependente din organele limfoide periferice si revin Tn medulara t., unde dobandesc un
receptor membranar specific pentru un antigen dat, prezentat de
o celula din stroma epiteliala a medularei. In fenomenele
complexe de maturare a limfodtelor T intervin numerosi aiti
factori. V. si maturarea limfodtelor, timozine.
TINCTURA, s. f. / teinture, s. f. / tincture. [Lat. tinctura =
m6i6aK, de [a tingere = a muia, a tm6i6a.] Solutie extractiva
alcoolica sau eteroalcoolica obtinuta din produse de origine
vegetala sau animala. T. de iod: solutie alcoolica de iod si iodura
de potasiu, utila ca antiseptic, antiparazitar, revulsiv.
TINEA / tinea / tinea. [Lat. tinea = molw., nu.rme care roaae.]
Termen utilizat pentru a descrie diferite *dermatofitoze. De obi-cei,
denumirea t. este urmata de un adjectiv, care caracte-rizeaza
aspectui leziunilor, localizarea sau agentui etiologic. Ex.:
*r. nigra.
TINEA NIGRA / tinea niger / tinea nigra. Sin.: cladosporioza (v.).
TINDAL1ZARE, s. f. / tyndallisation, s. T. / tyndallisation. [/oAn
Tyndall, fizician englez, de origine viandeso, 1820-1893.} Metoda
de sterilizare prin Tncalzire discontinua la temperatura relativ
joasa, utilizata cand materialul care trebuie sa fie ste-rilizat risca
sa fie alterat sau distrus la temperatura *autodavului sau prin
fierbere. ProcedeuI curent utilizat consta Tn Tncalzirea
produsului supus t. in baie de apa (*bain-Marie) reglata la temperatura de 56C, timp de o ora, trei zile consecutiv, la interval de
24 de ore.
TINNITUS, s. n. / tinnitus, s. m. / tinnitus. [Lat. tinnitus = simet
afcufit, piuit.[ Sin.: acufena (v.).
TIOGENEZA, s. f. / thiogenese, s. f. / thiogenesis. [Qr. theion =
siitf; genesis = -prodncere, de. ia gennaa = a produce..]
Formarea de metaboliti sulfurati.
T10PEXIE, s. f, / thiopexie, s. f. / thiopexis, thiopexy. [t^r. theion
= svif; pexis = fuym..} Termen care defineste propri-etatea de
fixare a sulfului sau a compusilor sulfurati la nivelul unor tesuturi,
Tndeosebt la nivel hepatic.
TIOURACIL, s. m. / thio-uracile, s. m. / thiouracil. Antitiroidian
de sinteza, derivat metilat al tiopirimidinelor, administrat per os,'
abandonat astazi Tn favoarea derivatilor sai mai putin toxici.
TIP, s. n. / type, s. m. / type. \Cjr. typos = tip, mode[, marcd.]
Caracteristicile generale sau dominante ale unei persoane, boll,
substante. V. Tn continuare.
TIP ASTENIC / type asthenique / asthenic type. *T. constitutional caracterizat prin corp subtire, gat lung, torace si abdomen plate si dezvoltare musculara redusa.
TIP ATLETIC / type athletique / athletic type. *T. constitutional
marcat prin umeri lati, torace dezvoltat, abdomen plat, gat gros si
masa musculara importanta.
TIP CONSTITUTIONAL / type constitutionnel / constitutional
type. Caracteristicile *constitutiei unui subiect. V. tip astenic, tip
atletic, tip displastic, tip picnic.
TIP DISPLASTIC / type dysplastique / dysplastic type. *T.
constitutional care nu poate fi inclus Tn *t. astenic, *t. atletic sau
*t. picnic.
TIP PICNIC / type pycnique / pyknic type. *T. constitutional
caracterizat prin corp rotund, torace larg, umeri ingusti, cap lat si
gat scurt.
TIP SALBATIC / type sauvage / wild type. Tn genetica, fenoti-pul
standard al oricarui organism experimental. Termenul mai poate
fi aplicat si cu referire la o gena care determina o ca-racteristica a
fenotipului salbatic.
TIP SIMPATICOTONIC / type sympathicotonique / sympatheticotonic type. Persoana caracterizata prin *simpaticotonie.
979

TIPAJ
TIPAJ, s. n. / typage, s. m. / typing. [Gr. typos = tip, model,
marca.] Clasificarea unor populatii celylare in functie de tipurile
de celule pe care aceasta Ie contine. In sensul eel mai raspandit, metoda care ar permite recunoasterea antigenilor de la
nivelul celulelor sanguine. Se studiaza comportamentui celulelor
tn prezenta complementului si a unei serii de anticorpi cunoscuti. Celulele sunt distruse cand intalnesc anticorpul corespunzator antigenului lor caracteristic. Celulele pot fi, de asemenea, identificate prin prezenta unui izotop radioactiv, a unui
colorant, a unei enzime.
T1P1C, adj. / typique, adj. / typical. [Gr. typikos = tipic, sin-bode;
de (a typos = tip, model, marca.} 1) Care prezinta ca-racteristici
proprii, reprezentand astfel un model, un exemplu. 2) Despre
semne sau simptome care se manifests exclusiv Tntr-o anumita
boala sau Tntr-un anumit sindrom. V. si pato-gnomonic. 3) Care
este propriu unui singur grup de animale sau de plante.
TIPOLOGIE, s. f. / typologie, s. f. / typology, {(jr. typos = tip,
model, marca.; logos = stiinfa,] T. medicals urmareste
cunoasterea particularitatilor de metabolism, a reactivitatii bolnavului; utila uneori pentru diagnostic, alteori pentru individualizarea tratamentului sau pentru tratarea terenului morbid, ori
pentru prognostic.
TIRAJ, s. n. / tirage, s. m. / printing. [J~r. tirage, posiflii din fr.
I'tthe. mfirtirier = a. martim-a.] Depresiune inspiratorie a partilor
moi toracale, fie deasupra sternului (t. suprasternal), fie sub stern
(t. substernal), Tie in spatiile intercostale, care traduce o
obstructie bronsica sau o scadere a elasticitatii pleuropulmonare.
TIRAMINA, s. f. / tyramine, s. f. / tyramine. [Gr. tyros = fironw;
ammoniakon == sare de. cmwmii, gdsita in apropierea
te.mp(uiui [ui Jupiter Amman din Li6ia; -ina.] *Amina formata
prin *decarboxilarea *tirozinei.
TIREOCALCITONINA, s. f. / thyreocalcitonine, s. f. / thyrocalcitonin. [Gr. thyreos = pavaza, scut, tiroidd; (at. calx, cal-cis
= var; gr. tonos = tensiune,; -ina.] Sin.: caldtonina (v.).
TIREOGEN, adj. / thyreogene, adj. / thyreogenic. [Gr. thyreos =
paafaza, sent, tiroidd; gennan = a produce.] 1) Care este
determinat de o disfunctie tiroidiana. Ex.: nevroza t. 2) Care
actioneaza la nivelul tiroidei. Ex.: factori t.
TIREOGLOBULINA. Var. pentru tiroglobulina (v.).
TIREOLIBERINA, s. f. / thyreoliberine, s. f. / thyreotropin
releasing hormone. [Gr. thyreos = pcwaza, scut, tiroida., (at.
libcrare = a e(i6era; -ina.] Hormon secretat de hipotalamus, care
actioneaza ca factor declansator al secretiei de tireosti-mulina
hipofizara. Abrev.: TRF, TRH.
TIREOPRIV, adj. / thyreoprive, adj. / thyroprival, thyroprivic.
[Gr. thyreos =- pavdza, scut, tiroidd; (at. privus = [ipsit de., de la
privere = a (ipsi (pe. cineva) de, cei'a.] Care este determinat de,
sau se caracterizeaza prin absenta functiei glandei tiroide,
indiferent de etiologie (atireoza, distrugerea tesutului tiroidian,
ablatie chirurgicala, actiunea unor medicamente etc.). Ex.:
hipotiroidie t.
TIREOSTATIC, adj., s. n. / thyr6ostatique, adj., s. m. / thyrostatic. [Gr. thyreos = pavaza, scut, tiroidd, statikos = care.
opnfte, de. [a istanai = a p(asa, a face so. fina.] (Medicament)
care are proprielatea de a inhiba sinteza tiroxinei. T. sunt utilizate Tn tratamentui *hipertiroidiilor.
TIREOSTIMULINA, s. f. / thyreostimuline, s. f. / thyroid stimulating hormone. [Gr. thyreos = pavdza, sent, tiroida.; (at.
stimulare = a mbddi, a stimuia, de. (a. stimulus = ba^ asc-ufit
cu care se imbotdesc inteie; -ina.] Sin.: tirotrofina (v.).
TIREOTERAPIE, s. f. / thyreotherapie, s. f. / thyrotherapy. [Gr.
thyreos = pcwaza, scut, tiroidd; therapeia = tratament, de. to.
tberapeuein = a wgriji} Tratamentui cu extracte tiroidiene.
980

TIROIDA ECTOP1CA
TIREOTOXICOZA, s, f. / thyreotoxicose, s. f. / thyrotoxico-sis.
[Gr. thyreos = pavazd, scut, tiroida.; toxikon = otiwa pentru.
varfid sagefKor, de (a toxon = sageatd; -ozn.] Ansamblu de
manifestari legate de excesul hormonilor tiroidieni, mult peste
valorile normale. Forma extrema a hipertiroidiei. T. se pot
clasifica dupa cum urmeaza: 1) T. prin exces de TSH (prin
adenom hipofizar, secretie ectopica, *sindrom Refetoff) sau factori cu actiune tireotropa (ex:. HCG in mola hidatiforma, coriocarcinom, carcinom embrionar testicular sau prezenta de
imunoglobuline tireostimulante Tn boala Basedow-Graves). 2) T.
prin secretie autonoma tiroidiana (in adenom toxic, gusa multinodulara toxica, cancer folicular tiroidian). 3) T. prin distructie
tiroidiana si eliberare de hormoni tiroidieni in cantitati masive (Tn
unele forme de tiroidite). 4) T. de natura exogena (t. fac-tice,
fenomen iod-Basedow). 5) T. prin secretie endogena ectopica de
hormoni tiroidieni (struma ovarii, metastaze secre-tante de
cancer tiroidian). Var.: tirotoxicoza.
TIREOTROFINA, s. f. / thyreotrophine, s. f. / thyrotrophin. [Gr.
thyreos = pavciza, scut, tiroidd; trophe = krand, mtritie;
-ina.] Sin.: tirotrofina (v.).
TIREOTROP, adj. / thyreotrope, adj. / thyrotropic. [Gr. thyreos =
pavdz'a, scut, tiroidd; trope = mtoamre., de la trepein = a
mtoarce.} Care actioneaza la nivelul glandei tiroide, asupra
functiei tiroidiene, de obicei prin mecanism specific. Ex.: hormonul t. (TSH), prin intermediul unui receptor membranar specific.
TIROCALCITONINA, s. f. / thyrocalcitonine, s. f. / thyrocalcitonin. [Gr. thyreos = pavdza, scut, tiroida.; (at. calx, calcis =
var; gr. tonos = te-nsiune; ma } Sin.: caldtonina (v.).
TIROGLOBULINA, s. f. / thyroglobuline, thyreoglobuline, s. f. /
thyroglobulin. [Gr. thyreos = pavdza, scut, tiroidd; (at.
globulus, dim. de (a globus = glob; -ina.} Glicoproteina precursoare si depozitara a hormonilor tiroidieni iodati, continand
95% din iodul tiroidian. Are Mr considerabila si reprezinta 75%
din greutatea tiroidei. Se sintetizeaza in tireocit, este iodata la
polul apical al celulei si trece apoi in coloidul lumenului folicular.
Dupa fixarea ioduiui pe cele 123 de reziduuri de tirozina ale
moleculei de t., urmeaza proteoliza sa si secretia hormonilor
tiroidieni. T. este un marker util al cancerelor dife-rentiate ale
tiroidei. Concentrate sa normala este sub 60 ng/ml. Var.:
tireoglobulina. V. markeri tumorali, tirozina.
TIROIDA, s. f. / thyroide, s. f. / thyroid. NA: glandula thy. ,
roidea. [Gr. thyreos = pavclzd, scut; esdos = forma,} Glanda S
endocrina prezenta la toate vertebratele, situata, la om, in !
regiunea antero-inferioara a gatului, inferior laringelui. Este
plasata in dreptui primelor trei inele traheale, in raport cu pozitia
sa: inalta (corespunzatoare inelelor 1-2 si cartilajului J cricoid),
joasa (corespunzatoare inelelor 3-A) sau medie, cea mai
frecventa (corespunzatoare inelelor 2-3). Este un organ impar si
median, de forma literei H, cu doi lobi laterali reunif pe linia
mediana printr-un istm, avand uneori un lob piramidal
suplimentar, numit piramida Lalouette. T. are la adult o greu-tate
de 20-30 g. Histologic, este constituita in principal din *foli-culi
tiroidieni (tireocite care circumscriu o zona centrala de coloid) si
celule C, parafoliculare, care fac parte din 'sistemul APUD
(reprezinta 0,1% din masa celulelor tiroidiene, grupate in treimea
medie a fiecarui lob). T. are rol de secretie a hormonilor tiroidieni
(stimulata de "tireotropina): *tiroxina {\^, *tri-iodotironina ^3) si
triiodotironina "inversa" (rei/ere T3), hormoni iodati produsi de
celulele epiteliului tiroidian, si *calcitonina, pro-dusa in celulele
parafoliculare C.
TIROIDA ECTOPICA / thyroide ectopique / aberrant thyroid,
ectopic thyroid. Tesut cu structura glandei *tiroide situat in alte
regiuni ale organismului fata de situarea fiziologica, mai frecvent
fiind vorba de t. linguaia, t. cervicala suprahioidiana

TIROIDECTOMIE
ERED1TARA
TIROIDECTOMIE, s. f. / thyroidectomie, s. f. / thyroidecto-my.
[Cjr. thyreos = pavasa, scut; eidos = forma; ektome = e^ri-zie.]
Ablatia chirurgicala, totala sau partiala dar nesiste-matizata, a
glandei tiroide. Ablatia unui lob se numeste lobec-tomie
tiroidiana.
TIROIDISM, s. n. / thyroi'disme, s. m. / thyroidism. [Qr. thyreos = pavdza, scut, eidos = forma; -ism.] Ansamblul accidentelor provocate prin intoxicatie cu hormoni tiroidieni, observate
ca urmare a ingestiei m scop terapeutic a acestora sau a
extractelor tiroidiene. Aceste accidente se insotesc de simptome asemanatoare celor din *boala Basedow-Graves.
TIROIDITA, s. f. / thyroidite, s. f. / thyroiditis. [Qr. thyreos =
pavdza, scut; eidos = forma; -itd.} Termen folosit pentru a
desemna afectiunile de tip inflamator sau infectios aparute la
nivelul unei tiroide normale anterior procesului mentionat. T. se
dasifica Tn: 1) T. acute microbiene (supurate sau nesupurate).
2) T. subacuta de Quervain sau *boala de Quervain. 3) T.
cronice nespecifice (t. limfocitara cronica, t. lemnoasa Riedel
sau *boala Riedel) si specifice (t. bacilara, sifilitica, actinomicotica etc.). V. si strumita.
TIROIDITA ACUTA MICROBIANA / thyroidite microbienne
aigue / acute thyroiditis. Afectiune rara, cu o frecventa sub
0,5% Tn ansamblul patologiei tiroidiene. Clinic se manifesta prin
semne locale (tiroida marita de volum, sensibila spontan si la
palpare, tegumente supraiacente eritematoase, uneori cu
senzatie de fluctuenta la palpare, la nivelul unei posibile regiu-ni
abcedate) asociate cu febra, disfagie, dispnee, disfonie, tuse.
Se poate complica cu fistulizare externa sau In organele vedne,
tromboza vasculara, paralizia corzilor vocale. Ecografic se
evidentiaza o tiroida cu aspect hipoecogen, iar scintigrafic
imaginea este hipo- sau afixatoare. PacientuI prezinta leucocitoza cu polinucleoza neutrofila si VSH crescut, iar punctia cu ac
subtire permite izolarea germenului si efectuarea antibi-ogramei.
TIROIDITA CU CELULE GIGANTE / thyroidite a cellules
geantes / De Quervain's disease. Sin.: boala de Quervain
TIROIDITA 1NVAZIV-SCLEROZANTA / thyroidite sclereuse /
invasive thyroiditis. Sin.: boala Riedel (v.).
TIROIDITA LEMNOASA / thyroidite ligneuse / ligneous thyroiditis. Sin.: boala Riedel (v.).
TIROIDITA LIMFOCITARA CRONICA / thyroidite lymphocytaire chronique / chronic lymphocytic thyroiditis. Afectiune
tiroidiana relativ frecventa Tn populatie (10-12%), mai frecventa
la sexul feminin. Se descriu mai multe forme: forme cu gusa (t.
cronica Hashimoto sau *boala Hashimoto), t. limfocitara a
copilului si adolescentului (2/3 din gusile acestor varste), t.
atrofica (cauza principala a mixedemului idiopatic), *t. postpartum, t. silentioasa.
TIROIDITA POSTPARTUM / thyroidite post-partum / postpartum thyroiditis. T. cu o frecventa de 2-7% la femei Tn
perioada postpartum, cu debut Tntre 2 si 12 luni dupa nastere,
manifestala prin hipotiroidie (cu simptomatotogie discreta, dar
evidentiabila biologic), care urmeaza unei perioade de hipertiroidie. In 20% din cazuri hipotiroidia poate fi permanenta.
Etipatogenic se explica prin perioada de rebound imunologic
care urmeaza perioadei de imunosupresie relative din sarcina.
TIROIDITA
SUBACUTA
(GRANULOMATOASA)
DE
QUERVAIN ; thyroidite subaigue de de Quervain /
granulomatous thyroiditis. Sin.: boala de Quervain, 2 (v.).
TIROPATIE, s. f. / thyropathie, s. f. / thyropathy. [Qr. thyreos =
pavozo, scut, tirrndd; pathos = 600(0.] Denumire gene-rica
pentru bolile *tiroidei.
TIROTOM1E, s. f. / thyrotomie, s. f. / thyrotomy. [^r. thyreos =
pcwazti, scut, tuoiaa; tome = taiere, secfium, de Co- tem-

T1ROZINEMIE
nein = a taia,] 1) Laringotomie practicata prin incizie la nivelul
cartilajului tiroid. 2) Sectiunea chirurgicala a cartilajului tiroid. 3)
Operatia de sectionare a glandei tiroide. 4) Biopsie efectu-ata la
nivelul tiroidei.
TIROTOXICOZA, s. f. / thyrotoxicose, s. f. / thyrotoxicosis (1),
tyrotoxicosis (2). [Qr. thyreos = paz.'az.a, scut, tiroida;
toxikon = otrava pentru v&rfui sagefiCor, de [a toxon = sageata;
-ozo.] 1) Var. pentru tireotoxicoza (v.). 2) Intoxicatie
. care rezulta din ingestia unei substante, tirotoxicon (compus
cristalin toxic care apare Tn unele produse lactate alterate). Se
manifesta prin vertij, cefalee, vomismente, crampe musculare, cu
evolutie uneori fatala.
TIROTRICINA, s. f. / tyrothricine, s. f. / tyrothricin. Primul
antibiotic polipeptidic, obtinut din culturi de Bacillus brevis,
alcatuit din 20% tirocidina si 80% gramicidina. Din cauza toxicitatii, este administrat doar Tn aplicatii locale.
TIROTROFINA, s. f. / thyrotrophine, s. f. / thyrotropin. [^r.
thyreos = pavozo, scut, tiroufa; trophe = hrana, iiutrifie.; -ina.]
Hormon secretat de lobul anterior al hipofizei, glicopro-teina
alcatuita din doua subunitati alfa, continand 96 reziduuri de
aminoacizi, si beta, alcatuita din 110 reziduuri. Controleaza
morfogeneza tiroidei si toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni. De aceea, este absolut necesara dozarea sa Tn scop
diagnostic Tn patologia tiroidiana, prin metode ultrasensibile
('radioimunologie, *imunofluorimetrie). Valorile normale ale t. sunt
cuprise Tntre 0,3 si 5 ^Ul/ml. In limbajul medical curent, pentru
desemnarea t. se utilizeaza frecvent abrevierea TSH (din engl.
thyroid stimulating hormone). Sin.: hormon tireotrop, tireotrofina,
tireostimulina.
TIROXINA, s. f. / thyroxine, s. f. / thyroxine. 'Horrnon tiroi-dian
pcovenind din 'tiroglobulina. La adultui normal, productia zilnica
este de 60-80 (ig. Este obtinuta si sintetic. Circula Tn sange sub
doua forme: libera, singura activa, Tn proportie foarte redusa
(0,03%) si legata. Legarea se face de una din urmatoarele
proteine transportoare: circa 75% cu TBG [thyroxin binding
globulin}, 15% cu TBA (thyroxin binding albumin). Exista un
echilibru dinamic Tntre forma libera si cea legata. Actiunea
metabolica a t. se produce Tn sincronism cu cea a
"triiodotironinei, fiecaruia din cei doi hormoni tiroidieni apartinandu-i 50% din aceasta actiune. Concentratia totala normala de t.
din serul sanguin este de 40-120 ug/l sau 51-154 nmol/l. Sin.:
tetraiodotironina. Abrev.: ~!^. V. hormoni tiroidieni, tireotoxicoza,
tiroida.
TIROZINA, s. f. / tyrosine, s. f. / tyrosine. [Cyr. tyros = fnCoisa.;
-inc.] Add aminat aromatic, format prin hidroxilarea fenilala-ninei,
reactie catalizata de fenilalanil hidroxilaza, al carei deficit ereditar
este la originea *fenilcetonuriei. T. este un precursor al *melaninei,
al hormonilor medulosuprarenali, prin intermedi-ul *DOPA, si al
hormonilor tiroidieni prin fixarea iodului. Functia sa fenol o expune,
ca si Tn cazul *serinei $i 'treoninei, la reactii de fosforilare si, Tn
acest mod, proteinele care o contin Tsi pot modifies structura
conformationala. T. este foarte raspandita in natura, Tn stare libera
Tn boabele de cereale, Tn cartofi si fructe si sub forma combinata
Tn unele proteine. Concentratie plas-matica: 10 mg/dl; eliminare
Tn urina: 11-23 mg/24 ore. Abrev.:
Tyr sau Y. V. si catecolamine, iodotironina, tiroglobulina.
T1ROZINEMIE, s. f. / tyrosinemie, s. f. / tyrosin-(a)emia. [QT.
tyros = br&n.za; -ina; haima, -atos = sdnge.] Concentratia de
*tirozina din serul sanguin, uneori crescuta la nou-nascut, din
cauza imaturitatii enzimatice. V. tirozinemie ereditara.
T1ROZINEMIE EREDITARA / tyrosinemie her6ditaire / hereditary tyrosin(a)emia. Termen care cuprinde trei boli ereditare:
1) T. de tip I (denumita anterior tirozinoza) este o maladie
autozomal recesiva prin deficit de fumaril-acetoacetat hidrola-za,
enzima a catabolismului tirozinei. DefidtuI de enzima duce
981

TIROZIN KINAZA
la acumularea de succinilacetona, care inhiba functiile tubulare
renale si sinteza hepatica de porfobilinogen. Forma acuta
provoaca alterari hepatice masive, iar cea minora, tubulopatie cu
rahitism vitaminorezistent. 2) T. de tip II, cu caracter auto-zomal
recesiv, determinata de un deficit in tirozin transaminaza si
asociata cu tirozinemie si tirozinurie crescute, Tntarziere mentala, leziuni corneene si cutanate. 3) T. de tip III corespunde unui
deficit de 4-hidroxi-fenilpiruvat deoxigenaza. Sin.: sindrom
Richner-Hanhart.
TIROZIN KINAZA / tyrosine kinase / tyrosine kinase. {Cjr. tyros
= branzd, tirozina; -iaa; kinein = a mifca; -aza.] Enzima care
catalizeaza fosforilarea specifics a reziduurilor de tirozina din mai
multe peptide. Receptorii specifici pentru *insulina, *factorii de
crestere asemanatori insulinei (IGF-1), *fac-torul de crestere
epidermica (EGF), *peptidul natriuretic atrial (ANP), ca si o serie
de a!ti factori reglatori ai proliferarii celu-lare sunt proteine
membranare, cu domenii situate Tn cito-plasma, care contin
componente latente ale enzimei. Legarea ligandului la receptorul
specific activeaza t. k., iar receptorul se autofosforileaza, cu
efecte asupra altor componente celu-lare.
TITILOMANIE, s. f. / titillomanie, s. f. / titillomania. [Lot. tidy/ore
= a gadita, a zgdndari; gr. mania = nedunie.} Sin.: oni-cofagie
(v.). Obs.: Tn fr. si mania de a se scarpina.
TITINA, s. f. / titine, s. f. / titin. V. proteine musculare.
TITRARE, s. f. / titrage, s. m. / titration. {Jr. titrage, de [a titre =
standard.} 1) Operatie de determinare a cantitatii de substanta
chimica (element sau compus) prezenta Intr-un volum dat de
solutie de analizat. Se bazeaza pe masurarea volumului de
reactiv ce trebuie adaugat pentru a reactiona cu toata can-titatea
de substanta existenta Tn proba. SfarsituI reactiei este observat
prin intermediul unui indicator de culoare (virarea cu-lorii), a
aparitiei unui precipitat, a saltului potentialului de elec-trod sau a
saltului conductivitatii solutiei. 2) Procedeu prin care se
precizeaza *titrul unui produs infectant (tulpini bacteriene sau
virale) sau toxic (diferite *toxine). Pot fi titrati, de aseme-nea,
anticorpii.
TITRU, s. n. / litre, s. m. / titer, titre. \fr. titre = standard.} 1)
Numarul de grame de substanta dizolvate tntr-un mililitru de
solutie. 2) Numarul de unitati infectante sau toxice dintr-un produs infectant sau toxic. V. titrare.
TITUBANT, adj. / titubant, adj. / titubant. [Lat. tituhans, de. [a
titubare = a se nnpiedica, a sovdi] Care este nesigur, tremurator,
cu referire Tndeosebi la mers. Caracteristic *titu-batiei.
TITUBATIE, s. f. / titubation, s. f. / titubation. [Lat. tituba-tio,
-onis = mpiedicare, swmaia, de [a titubare = a se nnpie-dica, a
sovai] Nesiguranta In mers si Tn miscari, manifesto Tn diferite
afectiuni ale cerebelutui.
TIXOTROPIE, s. f. / thixotrople, s. f. / thixotropy. [Cjr. thix-is =
actiuma de a atinge usor; trope = mtoarcm, de. [a trept-in = a
mtoarce.} Lichefierea unui *gel sub actiunea unui efort mecanic
sau a unei cresteri usoare a temperaturii.
TNM / TNM / TNM. [^Icronim eng[. pentru. Tumor, Nodes,
Metastasis = tuimrd, ffangKoni (mauli), metastaze.} V. stadializare TNM.
TOCOCARDIOGRAF, s. n. / tococardiographe, s. m. / tococardiograph, tokocardiograph. [Cjr. tokos = naftere; kardia =
mmw; graphein = a scrie.] Instrument care permite Tnregistrarea batailor cordului fetal, concomitent datelor caracteristice *tocografiei. Sin.: cardiotocograf.
TOCODINAMOMETRU, s. n. / tocodynamometre, s. m. / tocodynamometer, tokodynamometer. [Cjr. tokos = nastere;
dynamis = forfa; metron = masurd.} Aparat care permite
masurarea si Tnregistrarea intensitatii si fortei contractiilor uterine.
Este folosit Tn *tocografie, Tndeosebi Tn urmarirea nasterii. Sin.:
tocometru.
982

TOLERANTA LA SELF
TOCOFEROL, s. m. / tocopherol, s. m. / tocopherol. [CJT. tokos
= naftere; phfrein = a purta, a transporta; -ol.] Sin.:
vitamina E (v.).
TOCOFOBIE, s. f. / tocophobie, s. f. / tocophobia. [^r. tokos =
nastere; phobos = ftica.} TeamS exagerata, anormala, de
nastere.
TOCOGRAFIE, s. f. / tocographie, s. f. / tocography, tokography. {Cjr. tokos = nastere; graphem = a scrie.] Inregistrare
grafica continua, cu 'tocodinamometrul, a variatiilor contractiilor
uterine (frecventa, intensitate, tonus bazal) Tn cursul nasterii.
TOCOLITIC, adj. / tocolytique, adj. / tocolytic. \Qr. tokos =
nastere.; lytikos = care. distruge, de [a lyein = a distruge.]
(Agent farmacologic) care inhiba contractiile uterine.
TOCOLIZA, s. f. / tocolyse, s. f. / tocolysis. \Gjr. tokos =
nastere.; lysis = distrugere, de (a. lyein = a distruge.} Inhibitia
contractiilor uterului Tn penoada nasterii.
TOCOMETRU, s. n. / tocometre, s. m. / tocometer. {Cjr. tokos =
nastere; metron = mdsiira,} Sin.: tocodinamometru (v.).
TOFOLIPOM, s. n. / topholipome, s. m. / topholipoma. \Lat.
toahus, gr. tophos = tuf (piatra spongwasa si friahia); ar. lipos =
grasirne; -oma] Lipom care contine Tn grosimea sa concretiuni de
urat de sodiu. Se observa uneori la bolnavii cu
*guta.
TOFUS (pi. TOFI), s. m. / tophus (pi. tophus), s. m. I tophus (pi.
tophi). [Lat. tophus, gr. tophos = tuf (piatra spongwasa si
friafiua).} Concretiune de urat de sodiu vizibila subtegu-mentar,
Tndeosebi la urechi, coate, picioare, maini. Prin exten-sie,
denumirea se poate utiliza pentru t. gutosi cu orice locali-zare
(inclusiv viscerala).
TOLBUTAMIDA, s. f. / tolbutamide, s. f. / tolbutamide. (DCI) :
Sulfamida antidiabetica.
TOLERANTA, s. f. / tolerance, s. f. / tolerance. [Lat. tole-rantia =
suportare, indurare., de [a tolerare = a suporta.] Proprietatea unui
organism de a reactiona identic, fiziologic la actiunea unor factori
mecanici, fizici, chimici sau medicamen-tosi, Tn doze crescatoare.
Ex.: t. acustica, t. la durere. Sin.:
obisnuinta. V. Tn continuare.
TOLERANTA IMUNITARA / tolerance immunitaire / immuno.
logical tolerance. Sin.: toleranta imunologica (v.).
TOLERANTA IMUNOLOGICA / tolerance immunologique /
immunological tolerance. Absenta, la un subject, a unui |
raspuns imunologic pentru un antigen care Tn mod normal de'
clanseaza un astfel de raspuns. T. i. se poate dobandi astfel:
1) Daca antigenul a fost inoculat Tn organism cand subiectui era
nou-nascut, inapt pentru raspunsuri imunitare. In continuare, el va
tolera antigenul asemenea antigenilor proprii, tisu-lari, inclusiv
daca antigenul respectiv se afla la nivelul unui
*grefon. 2) La adult, t. i. poate fi creata printr-un tratament .
*imunodepresor, prin dedansarea unui proces de *facilitare imu- j
nitara sau prin injectarea de antigeni. T. i. partiala reprezinta |
incapacitatea de raspuns umoral sau tisular. V. si imunodefi- j
denta.
TOLERANTA MEDICAMENTOASA / tolerance
m6dicamenteuse / drug tolerance. Capacitatea organismului de a
suporta doze crescande dintr-un medicament, obtinand un acelasi
efect. Daca administrarea este Tntrerupta, se poate re-veni la
sensibilitatea initials. T. se asociaza uneori cu 'famiacodependenta. Uneori t. poate implica cresterea nivelului dozei
letale (ex.: Tn cazul unor analgezice narcotice), alteori nu (ex.:
pentru alcool).
TOLERANTA LA SELF / tol6rance au soi / self tolerance.
Incapacitatea sistemului imun al unui organism de a reactiona fata
de structurile proprii (*self). Pierderea t. la s. conduce la reactii
imune dirijate Tmpotriva antigenilor proprii, autologi. Aceste reactii
sunt denumite *autoimunitate, iar bolile pe care

TOMODENSITOMETRIE
Ie produc, *boli autoimune. Absenta reactivitatii la antigeni self
este mentinuta prin mecanisme care Tmpiedica activ maturarea
sau stimularea limfodtelor potential self-reactive.
TOMODENSITOMETRIE, s. f. / tomodensitometrie, s. f. / computerized tomography. [Qr. tome = taiere, secfiune, de [a
temnein = a taia; (at. densitas, -atis = densitate, de (a den-sus
= dens, compact, gr. metron = masura,] Sin.: tomografie
computerizata (v.).
TOMODENSITOMETRU, s. n. / tomodensitometre, s. m. /
computer tomograph. [Qr. tome = taiere., sec.piune, de (a
temnein = a tdia; [at. densitas, -atis = densitate, de [a densus
= dens, compact; gr. metron = masura.] Sin.: computer tomograf (v.).
TOMOGRAF COMPUTERIZAT / tomodensitometre, scanner, s.
m. / computerised tomograph, computer tomograph. Sin.:
computer tomograf (v.).
TOMOGRAFIE, s. f. / tomographie, s. f. /tomography. [Cjr.
tome = taiere, sec.-fiune, de [a. temnein = a. taw.; graphein = a
scrie.] 1) Procedeu radiologic prin care se obtine radiografia unui
strat de organ la profunzimea dorita. 2) T. computerizata (v.). 3)
T. ultrasonica - obtinerea de imagini-sectiune utilizand
ultrasunete. 4) T. prin emisie de pozitroni (v.).
TOMOGRAFIE AXIALA COMPUTERIZATA / tomographie axi-ale
transverse par ordinateur / computerized axial tomography. Sin.:
tomografie computerizata (v.).
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA / scanographie, s. f., tomographie axiale transverse par ordinateur / computed tomography. Modalitate de imagistica cu fascicule foarte fine de raze
X, prin care se exploreaza pe sectiuni subtiri regiunea
investigate! din organism. Sectiunile respective prezinta
diferente minime de opacitate, In functie de densitatea tesuturilor
tra-versate de razele X (densitometrie). CoeficientuI de absorbtie
este calculat de computer, care transforma variatiile de densitate tn variatii de luminozitate ale unui ecran catodic. Analiza
computerizata se efectueaza si Tn functie de multiplele unghiuri
si puncte de incidents ale sectiunilor, permitand obtinerea unor
imagini reoonstruite 2D (bidimensionale) sau 3D (tridimensionale) cu ajutorul unor programe specializate. Datorita t. c. semiologia radiologica a evoluat considerabil. Abrev.: CT. Sin.: computer tomografie, tomografie axiala computerizata, tomodensitometrie.
TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DE POZITRONI / tomographie par
emission de positons / positron emission tomography, PETscan. Metoda de "scintigrafie in care imaginea se obtine cu
ajutorul unei *gamma-camere de constructie specials, cu care
sunt captate radiatiile gama rezultate din interactiunea pozitonelectron. Se utilizeaza radioizotopi cu viata foarte scurta (zed de
secunde sau minute) care, din aceasta cauza, se obtin cu
ajutorul unui 'ciclotron situat la locul investigatiei. Desi meto-da
permite obtinerea unor informatii extrem de utile, imposibil de
obtinut prin alte procedee imagistice, extinderea sa este limitata
de costurile ridicate. Prin t. prin e. de p. se pot obtine imagini
functionale, la nivelul creierului, de ex. asupra meta-bolismului
glucozei, pot fi vizualizati receptorii diferitilor neuro-transmitatori,
sau se poate pune Tn evidenta distribute unor me-dicamente.
Prin utilizarea ^FDG ('"F-deoxiglucoza) este posi-bil diagnosticul
precoce al tumorilor maligne. Abrev. (din engl.):
PET. V. si imagistica mentala.
TOMOSCINTIGRAFIE, s. f. / tomoscintigraphie, s. f. / tomoscintigraphy. [Qr. tome = taiere, se-cfium, de ia temnein = a
taia; (at. scintilla = scdntw; gr. graphein = a scrie.] Procedeu
scintigrafie care consta Tn achizitia tomografica de imagini din
regiunea de cercetat, la nivelul careia s-a fixat
"radiofarmaceuticul administrat. Detectorul se roteste Tn jurul
patului pe care se afla pacientui fie continuu, fie pas cu pas,

TOPECTOMIE
cu un unghi prestabilit. Tn functie de tipul de radioizotop uti-lizat
(emitator gama, respectiv beta), se definesc: *SPECT (S/n-g/e
Photon Emission Computed Tomography) si *PET {Positron
Emission Tomography).
TONIC, adj., s. n. / tonique, adj., s. m. / tonic. [Qr. tonikos =
intoritor.] 1) Care restaureaza "tonusul normal, Tndeosebi eel
psihic. 2) Cu referire la tonusul muscular. 3) Despre un remediu,
un medicament care are proprietatea de a restabili tonusul
normal al tesuturilor, de a revigora organismul.
TONIC CARDIAC / tonicardiaque, cardiotonique, adj., s. m. /
cardiac tonic. Sin.: cardiotonic (v.).
TONICITATE, s. f. / tonfcite, s. f. / tonicity. [gr. tonikos =
intaritor.] 1) Sin.: tonus muscular (v. tonus). 2) Proprietate a unei
solutii Tn directa relatie cu *presiunea osmotica.
TONICOCLONIC, adj. / tonico-clonique, adj. / tonoclonic. [^r.
tonikos = intaritor; klonos = tumult, dezordine.[ Care este
deopotriva *tonic si *clonic, cu referire la un *spasm sau la o criza
cu contractii convulsive ale muschilor.
TONOFIBRILE, s. f. pi. / tonofibriles, s. f. pi. / tonofibrils. [Lot.
tonus, gr. tonos = tensiune; Cat. ftiintifica. fibriHa, dim. de. la.
fihra = fiBro.] Grup de filamente ce se gasesc Tn cito-plasma
'keratinocitelor din stratui spinos al epidermului - cu rol esential
Tn procesul de keratinizare.
TONOGRAFIE, s. f. / tonographie, s. f. / tonography. [Lot.
tonus, gr. tonos = tensium; gr. graphein = a scrie.] Inregistrarea variatiilor de presiune, Tndeosebi Tn oftalmologie.
TONOMETRIE, s. f. / tonometrie, s. f. / tonometry. [Lot. lonus,
gr. tonos = tensium,; gr. metron = masura.] Determinarea
presiunii intraoculare.
TONOMETRU, s. n. / tonometre, s. m. / tonometer. [Lot. tonus,
gr. tonos = tensiune; gr. metron = masura.] Aparat pen-tru
masurarea 'presiunii oulare (intraoculare).
TONOSCOPIE, s. f. / tonoscopie, s. f. / tonoscopy. [Lot. tonus,
gr. tonos = tensium; gr. skopia = ef(aminare, de Co. skopein =
a vedea, a e^ymiina,] Examinare cu 'oftalmoscopul a pulsatiilor
arterei retiniene provocate prin presiune dinamo-metrica asupra
globului ocular. V. si oftalmodinamometrie.
TONOTROP, adj. / tonotrope, adj. / tonotropic. [Lot. tonus, gr.
tonos = tensium; gr. trope = intoa.rc.vre, de. M trepein = a
intoarce.] Care denota o scurtare a lungimii muschiului in repaus,
Tn relatie cu cresterea *tonusului muscular.
TONSILAR, adj. / tonsillaire, adj. / tonsillar. [Lat. tonsiHae,
-arum = amigdak.] Sin.: amigdalian (v.).
TONSILA, s. f. / tonsille, s. f. / tonsil, tonsilla. NA: tonsilla, pi.
tonsillae. [Lat. tonsillae, -arum = amigdale.] Termen anatomic
general pentru o masa de tesut limfoid de dimensi-uni mid, de
forma rotunjita, dar si pentru unele mase de tesut nervos (ex.: t.
sau amigdala cerebeloasa). Tn engl. termenul este utilizat
frecvent, ca atare. Sin.: amigdala (v.).
TONSILITA, s. f. / amygdalite, s. f. / tonsillitis. [Lot. tonsillae,
-arum = amigdak; -1(0.] Sin.: amigdalita (v.).
TONUS, s. n. / tonus, s. m. / tonus, tone. [Lat. tonus, ffr. tonos
= tensiuM, mcordare.] 1) T. psihic: stare psihica generals "de
bine" a unui individ. 2) T. muscular: stare de tensiune
permanenta, involuntara si fiziologica a muschilor striati,
determinata de inervatia sistemului nervos central si periferic. Ca
urmare a t. m., sectionarea unui muschi determina retractia
segmentelor sectionate, fenomen care nu apare daca muschiul
este privat de inervatia sa normala. Obs.: in engl., termenul tone
este sin. partial cu tonus, avand Tnsa si alte semnificatii (ex.:
tonalitate a vodi, modificarea culorii unui preparat prin tratament
chimic). Sin.: tonicitate.
TOPECTOMIE, s. f. / topectomie, s. f. / topectomy. [Qr. topos =
[w; ektome = e^cizie.] Ablatia anumitor zone din *scoarta
cerebrala, Tndeosebi prefrontale si pericaloase, Tn scopul remedierii unor tulburari mentale. V. psihochirurgie.
983

TOPIC
TOPIC, adj., s. n. / topique, adj., s. m. / topicum, pi. topi-ca
(lat.), topical. {Cjr. topikos = oe [oc, de. (a topos = [oc.[
(Medicament) care actioneaza Tntr-un punct determinat, intern
sau Tndeosebi extern.
TOPOBIOLOGIE, s. f. / topobiologie, s. f. / topo-biology. [Qr.
topos = [oc; tuos = wata; logos = ftiinta.] Studiul interactiunilor
celulare Tn functie de pozitia celulelor Tn organism. Cercetarile
de t. sunt utile indeosebi tn determinarea formarii embrionului si
Tn cunoasterea originii sistemului imu-nitar.
TOPOCHIMIE, s. f. / topochimie, s. f. / topochemistry. [Qr.
topos = (oc; khemeia = alckmm.} Compozitia chimica (biochimica) a unei structuri celulare sau tisulare, cu precizarea
*situsurilor spedfice structurilor respective. Ex.: situsurile receptorilor specifici de la nivelul membranei celulare.
TOPOGRAFIE, s. f. / topographic, s. f. / topography. \(jr. topos
= [oc; graphein = a scrie..} Descrierea unei regiuni anatomico, a
localizarii si a raporturilor anatomice ale formatiunilor
componente ale regiunii respective, precum si a relatiilor cu alte
regiuni.
TOPOIZOMERAZE, s. f. pi. / topo-isomerases, s. f. pi. /
topoisomerases. }Qr. topos = ioc; isos = la. fel, egal; meros =
parte.; -ozd.] Grup de enzime care modifica superstructurile
ADN.
TOPOLOGIE, s. f. / topologie, s. f. / topology. [Qr. topos = [oc;
logos = ftiinta, raport, reCafie.] 1) Relatia dintre *prezen-tatia
fetusului si caracteristidle anatomice locale ale mamei, indeosebi
ale bazinului matern. 2) Anatomie regionala. 3) Tn biologia
moleculara, descrierea matematica a structurii tertiare a ADN. 4)
In matematica, directie generata de studiul propri-etatilor
geometrice conservate prin deformare continua, apoi extinsa si
generalizata prin Tnglobarea notiunilor de limita si de vecinatate.
TORACALGIE, s. f. / thoracalgie, s. f. / thoracalgia. [Lot.
thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace; gr. algos = aurere.]
Durere toracica. Sin.: toracodinie.
TORACE, s. n. / thorax, s. m. / chest, thorax, pi. thoraces. NA:
thorax, pi. thoraces. [Lat. thorax, -acis, gr. thorax, -akos =
torace.] Cavitate mare, Tn forma de trunchi de con, situata la
partea superioara a trunchiului, delimitata prin *cusca toracica si
situata intre gat si abdomen, de care este separata prin
'diafragm. T. confine organele principale ale sistemelor circulator
si respirator.
TORACE IN CARENA / thorax en carene / chic-ken breast,
pectus carinatum (lat.). Deformatie a peretelui osos toracic, care
este aplatizat lateral, cu stern preeminent ("In carena" de nava).
Este caracteristic "rahitismului si se poate asocia cu per-sistenta
Lnei comunicari interatriale sau interventriculare. Sin.:
pectus carinatum.
TORACE IN PALNIE / thorax en entonnoir / funnel chest,
pectus excavatum (lat.). Anomalie congenitala a peretelui
toracic caracterizata printr-o depresiune mai mult sau mai putin
profunda localizata tn partea inferioara a sternului. T. p. nu are
nici o repercusiune cardiorespiratorie. Sin.: pectus excavatum.
TORACENTEZA, s. f. / thoracentese, s. f. / thoracentesis. [Lat.
thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace.; gr. kentesis =
mtepatura.} Sin.: pleuro-centeza (v.). Var.: toracocenteza.
TORACOCENTEZA. Var. pentru toracenteza (v.).
TORACODINIE, s. f. / thoracodynie, s. f. / thoracodynia. [Lat.
thorax, -acis, gr. thorax, akos = torace; gr. odyne = dlire-re.}
Sin.: toracalgie (v.).
TORACOFRENOTOMIE, s. f. / thoraco-phrenotomie, s. f. /
thoraco-phrenotomy. [Lat. thorax, -acis, gr. thorax, -akos =
torace,; gr. phren, -os = diafragm; tome = taie.re, sec-fume; de
[a temneia = a taw,} Incizia chirurgicala a peretelui toracic si a
diafragmului.
984

TORSIUNE
TORACOPLASTIE, s. f. / thoracoplastie, s. f. / thoracoplas-ty.
[Lat. thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace.; gr. plas-tos =
modelat, de [a plassein = a forma, a mode[a[ Rezectia partiala
sau totala a mai multor coaste, realizata fn scopul pro-vocarii
colabarii plamanului, prin retractia peretelui toracic. Se disting: t.
de reducere de volum (dupa o exereza pulmonara, pentru a
compensa reexpansiunea insuficienta a parenchimu-lui restant si
deci imposibilitatea acestuia pentru a umple hemi-toracele
respectiv); t. de colaps pulmonar etc.
TORACOPNEUMOTOMIE, s. f. / thoraco-pneumotomie, s. f. /
thoracopneumotomy. [Lat. thorax, -acis, gr. thorax, -akos =
torace; gr. pneumon, -onos = pCamdn; tome = taiere, sec^lum,
ae (a temnein = a taw,] Deschiderea toracelui prin rezectie
costala si incizie a parenchimului pulmonar, m scopul extragerii
unui corp strain sau pentru asigurarea 'drenajului unui abces.
TORACOSCOPIE, s. f. / thoracoscopie, s. f. / thoracoscopy.
[Lot. thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace.; gr. skopia = e.?
(aminare, de. [a skopein = a ve-dea, a e.^ymina.] Sin.: pleuroscopie (v.).
TORACOSTOMIE, s. f. / thoracostomie, s. f. / thoracostomy.
[Lat. thorax, -acis, gr. thorax, -akos = torace; gr. stoma, atos
= gura.} Rezectie la nivelul peretelui toracic pentru asigurarea
*drenajului cavitatii toracice.
TORACOTOMIE, s. f. / thoracotomie, s. f. / thoracotomy. [Lat.
thorax, -acis, ffr. thorax, -akos = torace; gr. tome = taiere.,
sectiune, de (a. temneia = a toio,} Incizie chirurgicala a pereteiui
toracic.
TORIU, s. n. / thorium, s. m. / thoriuirf. [Thor = zeut scan-dinav
al tn-netefor; mime dot de 'Serzeiius m 1828.} Element metalic
radioactiv, cu simbol Th, numar atomic 90, masa ato-mica
232,05. Izotopul sau Th-232, cu timp de tnjumatatire 14xi09 ani,
este folosit, in forma coloidala, Tn microscopia elec-tronica. T. a
mai fost folosit ca agent terapeutic (topic extern sau injectabil, tn
unele forme de reumatism) sau m unelej explorari radiologice
(oxidul de t.).
%
TORPID, adj. / torpide, adj. / torpid, [Lat. torpidus = afiwrfit, de.
(a torpere = a fi amorfit.] Despre plagi, ulceratii, leziuni sau chiar
anumite boli care evolueaza fara manifestari acute ?i j fara
modificari mari, favorabile sau defavorabile.
1
TORPOARE, s. f. / torpeur, s. f. / torpor. [Lat. torpor, -oris =
amorfeolo, de (a torpere = a fi amorfit.] Stare de diminuare a
activitatii psihice si fizice, de toropeala generala, insotita de
somnolenta si atipire. T. este prezenta Tndeosebi in bolile cu
febra importanta.
TORR, s. m. / torr, s. m. / torr. [Evangelista Tonicelli, fizicwi fi
mate.matic.ian ita[ian, e(e.v at Cui ^afifeo (Jaiilei, 1608-1647.}
Unitate de presiune definita ca a 760-a parte dinfr-o atmosfera
fizica normala si sensibil egala cu un milimetru coloana mercur: 1
mmHg = 1,00000014 torr.
TORSADA VARFURILOR / torsades de pointes / wave burst
arrhythmia, polymorphic ventricular tachycardia. Tip de
tahicardie ventriculara caracterizata prin durata scurta, rezolutie
de obicei spontana, recidive frecvente si aparitie in cazul prelungirii spatiului QT. Se caracterizeaza electro-cardiografic printro grupare de complexe QRS cu frecventa inalta, variind Tntre 160
si 280/min, care Tsi schimba gradat polaritatea Tn jurul liniei
izoelectrice (negativ, pozitiv, negativ sau invers), avand aspec-tul
unei torsade.
TORSIUNE, s. f. / torsion, s. f. / torsion. [Lat. torsio, -onis =
suferintd cfiinuitoare, de [a torquere = a rasuci} Pozitia unui
organ consecutiva rasucirii acestuia. Ex.: t. testicutara prin t.
cordonului Tn interiorul vaginalei sau, mai rar, la radacina
burselor; determina secundar infarct testicular prin oprirea circulatiei sanguine.

TORTICOLIS
TORTICOLIS, s. n. / torticolis, s. m. / torticollis, wryneck. [Lot.
torfus = rasucit, de. (a torqiicrc = a rasuci; colliim = ffdt.]
Diskinezie a capului si a gatului caracterizata printr-o miscare de
rotatie laterala a capului, mai rar de extensie, cu contractie
tonico-clonica
musculara
(indeosebi
a
sternocleidomastoidianului). Cauzele pot fi diverse (efort, leziune musculara sau a coloanei cervicale, afectiuni ale urechii etc.), dar in
prezent este discutata etiologia neurologica sau psihiatrica a t.
TORULOZA, s. f. / torulose, s. f. / torulosis. [Torula = Vecftea
denimiire a genvlui Cryptococcus; -ozo.] Sin.: criptococoza (v.).
TOTIPOTENT, adj. / totipotent, -e, adj. / totipotent. [Lot. lotus =
toti polens, -ntis = puterrdc, de. to. posse = a putea, a fi
Mpa6i(.] 1) Despre o celula embrionara care, aflata Tnaintea
procesului de *diferentiere, are capacitatea de a se transfor-ma
Tn orice tip de celula, In functie de stimularea corespun-zatoare.
2) Despre celule vegetale care, desi sunt deja dife-rentiate, daca
sunt izolate ?i se afla Tntr-un mediu de crestere adecvat, au
capacitatea ca prin multiplicare sa dea nastere unei noi plante
complete.
TOXEMIE, s. f. / toxemie, s. f. / tox(a)emia. \Cjr. ioxikon =
otrava pentru vdrfui sdg&filor, de (a. toxon = sageata; haima,
-atos = sdnge.\ Stare provocata de prezenta Tn sange a unor
toxine de origine exogena (Tndeosebi bacteriene) sau endogena.
TOXEMIE GRAVIDICA / toxemie gravidique / tox(a)emia of
pregnancy. Nefropatie de sarcina asodata cu hipertensiune
arteriala. T. g. este consecutiva unei ischemii placentare. Se
disting trei forme: 1) T. g. pura sau adevarata, care survine electiv
la primipare, dupa luna a Vll-a, cu edeme, hipertensiune arteriala,
proteinurie. Presiunea arteriala, normala Inainte de sarcina,
revine la normal dupa sarcina, Jar t. nu reddiveaza in sarcinile
ulterioare. 2) T. g. recidivanta, precoce In fiecare sarcina, fara
hipertensiune in intervalele dintre recidive. Sin.:
sindrom vasculorenal gravidic, gestoza EPH (edem, proteinurie,
hipertensiune), hipertensiune gravidica, hipertensiune arteriala de
sarcina, preedampsie. 3) T. g. supraadaugata survine inainte de
luna a Vl-a, la femeile afectate de hipertensiune arteriala
permanenta si la care accidentele vasculare (cerebrale,
miocardice si renale) se agraveaza la fiecare sarcina. V. si sindrom HELLP.
TOXEMIE HIDATICA / tox6mie hydatique / hydatid tox(a)e-mia.
T. cu urticarie provocata de lichidul hidatic in cazul in care acesta
a scapat in cavitatea peritoneala (prin ruperea peretelui chistului
hidatic, traumatica sau postoperatorie).
TOXIC, adj., s. n. / toxique, adj., s. m. / toxic. [Cjr. ioxikon =
otravd pentru varfut sagefitor, de. [a toxon = sageata.}
1) (Substanta) care, prin natura sa, este o otrava sau o toxina.
2) Despre simptomele unei infectii severe. TOXICITATE, s. f. /
toxicit6, s. f. / toxicity. [r. toxikon = otrava pentru vdrfui
sagefuor, de. [a toxon = sageata..} Pro-prietatea unei substante
de a fi toxica. Se poate determina prin experiment acut sau
cronic: 1) T. acuta reprezinta totali-tatea efeclelor toxice produse
de o doza unica de substanta ce poate determina moartea a 50%
din animalele testate intr-un (imp determinat (24 de ore, 7 zile, 15
zile). Se utilizeaza 2-3 specii de animale de laborator, substantele
fiind administrate pe eel putin doua cai. Prin determinarea t. a. se
urmaresc efectele toxice ale dozelor subletale, stabilirea *dozei
letale DLso (50%) ?i a cauzei mortii. 2) T. cronica reprezinta
totali-tatea efectelor toxice sau mortale produse prin
administrarea repetata a unui toxic. T. c. este consecinta
acumularii de substanta si cumularii efectelor. T. relativa
reprezinta t. unei substante !n raport cu a altei substante, luata ca
unitate de referinta.

TOXI1NFECTIE
TOXICODERM1E, s. f. / toxidermie, s. f. / toxiderma. \Qr. toxikon = otrava pentru v&rflil sagefi[or, ds (a. toxon = sageata;
derma, -atos = pwle.] Dermatoza consecutiva administrarii unor
medicamente, cu manifestari cutanate variate, in functie de natura
substantei: eruptie eritematoasa, pigmentara, vegetanta (ex.:
*iodida, *bromida) sau sub forma de bule (*boala Lyell). Var.:
toxidermie.
TOXICOFOR, adj. / toxicophore, adj. / toxiferous. [Cjr. loxikoa =
otrava pentru vdrfltl sagefi[or, de. [a toxon = sageata; pharos =
care poarta, ae Ca pherein = a purta, a transporta.] Despre
animalele care se hranesc cu substante toxice pentru om $i a
caror utilizare in alimentatie provoaca intoxicatii.
TOXICOLOGIE, s. f. / toxicologie, s. f. / toxicology. [r. toxikon
= otrava pentm varfni sage-filor, de. [a toxon = sageata;
logos = stiinfa,} Stiinta care are ca obiect studiul toxicelor ce se
pot gasi in mod normal sau accidental in organism. Obiectivele t.:
studiul originii, proprietatilor fizice, chimice si bio-logice ale
toxicelor; al modalitatilor si mecanismelor de actiune;
al tehnicilor de izolare, identificare si dozare; al masurilor de
combatere a actiunilor nodve exercitate de substantele toxice.
TOXICOMAN1E, s. f. / toxicomanie, s. T. / toxicomania. [^r.
toxikon = otrava pwtni Varfui sage^ilor, de (a toxon = sageata;
mania =- nedumo.} 1) Conform definitiei QMS: "Stare de
intoxicatie periodica sau cronica generata de consumul unui drog"
(natural sau sintetic); se insoteste de o invindbila dorintS sau
nevoie de a continua consumul drogului si de a-l procu-ra prin
toate mijioacele, cu tendinta de a creste dozele si cu dependenta
psihica si adesea fizica la efectele drogului. De fapt, in t. pare a fi
implicat mai mult un anumit tip de com-portament: un consum
abuziv de droguri sau medicamente diverse (peste justificarea lor
terapeutica), necesitate invindbila de a se aproviziona, puternica
tendinta de recadere dupa sevraj sau cura de dezintoxicare. V. si
farmacodependenta, toleranta.
TOXICOZA, s. f. / toxicose, s. f. / toxicosis. {Cjr. toxikon =
otrava. pentru varfui sagefiCor, de (a toxon = sageata; -oza.}
1) Forma cea mai grava a tulburarilor acute de nutritie si digestie
ale sugarului: diaree, varsaturi, colaps, addoza, coma.
2) Stare de intoxicatie determinata de ingestia unui material toxic,
de regula continut in hrana. 3) Intoxicatie rezultata ca urmare a
acumularii de substante toxice in organism din cauza excretiei
deficitare.
TOXIDERMIE. Var. pentru toxicodermie (v.).
TOXIFOBIE, s. f. / toxiphobie, s. f. / toxiphobia. \Cjr. toxikon =
otrava pe-ntni. varfiit sagefilor, de. (a toxon = sageata; pho-bos =
frica,} Teama anormala, irationala de a fi otravit.
TOXIGEN, adj. / toxigene, toxogene, adj. / toxigenic. [^r. Ioxikon
= otrava pentru vdrfiit sage-fuffr, de [a toxon = sageata; gcnnan
= a produce.} Care produce toxine. Se spune indeosebi despre o
susa bacteriana care produce toxine difu-zibile. Var.: toxogen.
TOXI1NFECTIE, s. f. / toxi-infection, s. f. / toxl-infection. \(jr.
toxikon = otrava pentru Varfui sagepuor, de [a toxon = sageata;
(at. mfoclus, de (a inficere = a strica, a otravi.} Tip de infectie in
care majoritatea tulburarilor clinice sunt legate de producerea
unei 'toxine de catre bacteriile care au infectat organismul.
Denumirea de t. alimenfara desemneaza o serie de afectiuni
acute ale tubului digestiv, care apar de obicei exploziv in
colectivitati, la grupuri de persoane, in familii sau, rar, in cazuri
sporadice, consecutiv ingerarii unor alimente contaminate cu
germeni diversi: salmonele, colibacili, proteu, stafilococ,
streptococ enterotoxic, germeni anaerobi. T. se ma-nifesta clinic
prin simptome de gastroenterocolita, cu fenomene toxice, febra,
colici abdominale, varsaturi, scaune apoase, tul-burari
hidroelectrolitice consecutive, tendinta la insufidenta cir-culatorie.
985

TOXINA
TOXINA, s. f. / toxine, s. f. / toxin. [r. toxikon = otrava pentm
varfut sagefiior, de Ca toxon = sageata; -ina.] 1) Sub-stanta
otravitoare produsa de catre organismele vii, Tn special de catre
bacterii. Exista mai multe clasificari ale t. bacteriene, distinctia
clasica Tntre *endotoxine si *exotoxine tinzand In pre-zent a fi
inlocuita de o dasificare chimica Tn t. glucido-lipidoproteice si t.
proteice. 2) Deseu metabolic din organism care poate avea, prin
acumulare excesiva, o actiune patogena. 3) Intr-un sens mai
larg, toate otravurile de engine biologica, inclusiv *veninurile.
TOXINA HOLERICA / toxine cholerique / cholera toxin. V.
holera.
TOXINA PERTUSSIS / toxine pertussis / pertussis toxin.
Proteina complexa cu actiune dermonecrotica, produsa de
Bordetella pertussis - agentui patogen al tusei convulsive.
TOXINIC, adj. / toxinique, adj. / toxinic. [Qr. toxikon = otrava
pentm varful sagefilor, de la toxon = sageata,] Care se afla in
relatie cu *toxinele.
TOXINOGENEZA, s. f. / toxigenese, s. f. / toxino-genesis. [Cjr.
toxikon = otrava pentm varful sagefifor, de [a toxon = sageata;
-ina; genesis = producere, de [a genaaa = a. produce.]
Capadtatea de a produce o *toxina.
TOXOGEN. Var. pentru toxigen (v.).
TOXOID, s. n. / toxoide, s. f. / toxoid. [Qr. toxikon = otrava
pentm varfui sagefitor, de. [a toxon = sageata; eidos = forma,}
Sin.: anatoxina (v.).
TOXOPLASMA / toxoplasma / toxoplasma. [<^r. toxon = arc;
plasma = obuct modelat.} Parazit intracelular obligatoriu, agent al
*toxoplasmozei descoperit la rozatorul gondi. Se poate pre-zenta
tntr-o forma vegetativa, unicelulara, cu dimensiuni de 5-7 (-im agentui infectiei active - si Intr-o forma chistica (10 |^m, masa
mica ovalara care confine numerosi paraziti acolati unii de altii) corespunzand infectiei latente.
TOXOPLASMOZA, s. f. / toxoplasmose, s. f. / toxoplasmo-sis.
[Qr. toxon = arc; plasma = oBiect modelat; -oza.[ Boala
determinata de parazitui *7bxop/asma gondii, a carei simptomatologie variaza considerabil Tn functie de varsta la care
survine infectia. Tn acest sens se deosebesc: 't. congenitala si
*?. dobandita. V. si test de liza pentru toxoplasmoza.
TOXOPLASMOZA
CONGENITALA
/
toxoplasmose
congenitale / congenital toxoplasmosis. Forma de t. generata,
de regula, prin transmiterea bolii de la mama (care prezinta o
infectie ina-parenta clinic) transplacentar la fat, Tn urmatoarele
alternative:
1) contaminare precoce, tradusa prin moartea fatului sau prin
malformatii diverse; 2) contaminare tardiva, in cazul careia se
produce o t. evolutiva cu afectarea viscerelor; uneori, nounascutui poate fi aparent sanatos, dar ulterior boala poate evolua.
Caracteristica t. c. este t. oculara, cu unul sau mai multe focare de
'corioretinita, adesea reddivante.
TOXOPLASMOZA DOBANDITA / toxoplasmose acquise /
acquired toxoplasmosis. Forma de t. determinata de infectia cu
Toxoplasma gondii, protozoar aflat sub forma chistica Tn solul
contaminat, Tn materiile fecale ale unor animale (Tndeosebi
pisica), in hrana infectata. Mai rar, infectia la om rezulta din
contactui cu sange care contine forme proliferative ale parazitului. T. d. este frecventa, dar Tn majoritatea cazurilor ramane
asimptomatica, iar cand se manifesta, expresia clinica variaza de
la forme usoare, pana la forme fulminante, extensive, cu leziuni
localizate Tn creier, ochi, muschi scheletici, miocard, ficat si
plamani si cu o simptomatologie tn functie de localizare.
Manifestarile grave se produc indeosebi la subiectii imunodeficitari.
TRABECUL, s. n. / trabecule, s. f. / trabecula. [Lot. trabe-cula,
dm. de [a trabs, -bis = grindd, 6drtw,] Structura anato-mica de
origine fibroasa sau musculara, avand forma de banda,
986

TRAHEE
travee sau fascicul. La nivelul unui organ, t. se poate mtinde de
la capsula Tn interiorul organului respectiv. Cateva ex.: 1) T.
cardiacs (TMA: trabeculae carneae) - coloane musculare
intercalate, proeminente pe suprafata interna a cavitatilor inimii.
2) T. corpilor cavernosi si spongios ai penisului fNA: trabeculae
corporis spongiosi penis, trabeculae corporum cavemoso-rum) septurile care separa Tntre ele lacunele sau cavernele corpilor
cavernosi si, respectiv, camerele corpului spongios ale penisului.
3) T. splenice (T^IA: trabeculae lienis, trabeculae splenicae) septuri conjunctivomusculare care patrund din capsula splenica
Tn interiorul parenchimului splenic, comparti-mentandu-l.
TRABECULAR, adj. / trabeculaire, adj. / trabecular. [Lot. trabecula, dim. de [a trabs, -bis = grindd, b&mcL} 1) Care este
format din *trabecule. 2) Despre un neoplasm a carui sfruc-tura
este alcatuita din travee anastomotice, separate de o retea
vasculara.
TRACT, s. n. / tractus, s. m. / tract, tractus. NA: tractus, pi.
tractus (1). [Lat. tractus = trase.u, cak, de [a trahere = a trage,
a tan.} 1) Fascicul de fibre nervoase sau musculare de o
anumita lungime, care au aceeasi origine si terminatie, servind
unei aceleiasi functii. 2) Un numar de organe si struc-turi
asociate, Tn general cavitare, care sustin impreuna o anumita
functie. Ex.: t. digestiv. Var. (1, 2): tractus.
TRACT UVEAL / tractus uveal / uveal tract. NA: tunica vasculosa bulbi. Tunica vasculara a ochiului, alcatuita dintr-un
ansamblu de formatiuni de origine mezodermica, cuprinzand:
foita anterioara a *irisului sau stroma irisului, *corpul ciliar si
*coroida. Sin.: uvee.
TRACTOTOMIE, s. f. / tractotomie, s. f. / tractotomy. [Lat.
tractus = traseu, c.ale, de [a trahere = a trage, a tali; gr. tome
= taie-re., secfin-ne., de [a temaein = a tma.\ Sectiune
chirurgicala a unui fascicul de fibre nervoase ale "nevraxului,
vectoare ale motricitatii (t. piramidala mezencefalica sau pedunculara) sau ale sensibilitatii termoalgezice (t. pedunculara spinotalamica) la nivelul *pedunculului cerebral sau al *bulbului
rahidian. V. si cordotomie.
TRACTUS. Var. pentru tract (v.).
TRACTIUNE, s. f. / traction, s. f. / traction. [Lat. tractio, -oais =
ac.tiu.ma de a trage., de. [a trahere = a trage cu forfa.] Actiune
exercitata prin intermediul unei forte pentru a provoca o miscare
sau pentru a exercita o *extensie sau o *elongatie. T. se poate
exercita mecanic sau prin intermediul unor greuiati (mase),
continuu sau discontinuu.
TRADUCERE GENETICA / traduction genetique / genetic
translation. [Lat. traductio, -onis = true-re., traduc-m, dt [a
traducere = a tre-ce, a traduce.; gr. genetikos = propriu und
generatii, de la genos = warn, wmaf, generafie.] In genetica,
operatia de sinteza a unui *peptid prin decodarea mesajului
purtat de ARN mesager.
TRADUCTOR, s. m. / traducteur, s. m. / traductor. [Lat. Iraductor, -oris = cei care. trece. pe. cineva dintr-o sitnafie m aita,
de Ca traducere = a trece, a traduce..] Dispozitiv ce stabileste o
corespondenta univoca Tntre valorile unei marimi fizice de o
anumita natura (marime de intrare) si valorile unei marimi fizice
de alta natura (marime de iesire). Ex.: t. de puls, t. de respiratie.
TRAGUS, s. n. / tragus, s. m. / tragus. NA: tragus. [^r. (ra-gos =
copra.} Relief plat si triunghiular al 'pavilionului urechii situat, ca
un opercul, Tn fata conductului auditiv extern, sub radadna
*helixului.
TRAHEE, s. f. / trachee, s. f. / trachea, windpipe. NA: trachea.
{Qr. arteria trakheia = artera Tugoasa, de. Ca trakhys = rugos.}
Conduct musculo-cartilaginos care continua laringele, cu rol de
a conduce aerul prin caile respiratorii superioare,

TRAHEITA
spre plamani. Este situat anterior esofagului si se Tntinde de la a
sasea vertebra cervicala pana la a cincea vertebra dor-sala, nivel
la care se bifurca Tn doua bronhii primare.
TRAHEITA, s. f. / tracheite, s. f. / tracheitis. [Cjr. urteria
Irakhcia = artera rugoasa, de. [a trakhys = rugos; -ita.]
Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei de la nivelul *traheei.
TRAHELHEMATOM, s. n. / trachelhematome, s. m. / trachelh(a)ematoma. [t^r. trakhelos = gat; haima, -atos = sdtige;
-oina.] Hematom al muschiului sternocleidomastoidian,
determinat la nou-nascut de tractiunea si ruptura muschiului tn
timpul nasterii. Se vindeca in cateva luni.
TRAHELOPEXIE, s. f. / trachelopexie, s. f. / trachelopexy. [Qr.
trakhelos = gat; pexis = fb(Wt.} Tehnica chirurgicala prin care
*colu[ uterin este fixat la una din formatiunile anatomice
adiacente, pentru evitarea producerii *prolapsului. Ex.: t. ligamentara, dupa histerectomie subtotals, la nivelul ligamentelor
rotunde sau al ligamentelor largi. V. si cervicopexie.
TRAHELOPLASTIE, s. f. / tracheloplastie, s. f. / trachelo-plasty.
[Qr. trakhelos = gdt; plastos = modelat, de. ia- plas-soi'n = fl
forma, a modem.] Reparatie plastica practicata pe colul uterin,
pentru a-i restabili lungimea, pozitia si calibrul normal. V. si
stomatoplastie-1.
TRAHEOAEROCEL, s. n. / tracheoa6rocele, s. f. / tracheoaerocele. {Cjr. arteria trakheia = artera rugoasa, de. Co. traktiys
= rugos; gr. acr, -os, (at. tier, -is = aer; kolo = fiemie, tiimora.]
Hernie a traheei (*traheocel) care contine aer. T. apare ca o
colectie gazoasa cu aspect tumoral, care comu-nica cu traheea.
TRAHEOCEL, s. n. / tracheocele, s. f. / tracheocele. [Qr. arteria
Ifiikheia = artera rugoasa, de. (a. trakhys = rugos; keic = fienue,
tumora,] Protruzie herniara a membranei mucoase a
*traheei.
TRAHEOBRONSITA, s. f. / tracheobronchite, s. f. / tracheobronchitis. [Cfr. arteria trakheia = artera nigoasa, de. la trakhys = rugos; Cat. medieifafa bronchia, din gr. bronkhos, pi.
bronkhia = bronflie; -itd.] "Traheita asociata cu *bronsita. Se
manifests prin tuse, uneori latratoare, cu sau fara expectoratie.
Are o gravitate mai mare la sugar si la copilul mic, cand poate
lua forma fulguranta, cu debut brutal, febra accentuata si accese
de sufocare cu *stridor inspirator. Prin laringoscopie se pot
observa deasupra glotei secretii dense si aderente. Oe obi-cei,
germenul patogen este *streptococul hemolitic.
TRAHEOMALACIE, s. f. / tracheomalacie, s. f. / tracheomalacia. [Cjr. artoria trakheia = artera rugoasa, de (a trakhys =
nigos; malakia = inmuiisn', de [a malakos = moale..}
*Ramolisment al cartilajelor traheei care poate fi provocat de
compresiunea arterei pulmonare stangi asupra traheei.
TRAHEOPLASTIE, s. f. / tracheoplastie, s. f. / tracheoplas-ty.
[Gr. arteria trakheia = artera rugoasa, de. (a trakhys = nwos'i
plastos = modeCat, de [a plassoin = a forma, a mo-deta.}
Interventie chirurgicala destinata Tnchiderii unei fistule tra-heale,
unei traheotomii sau inlocuirii pierderii de substanta tra-heala cu
un grefon cutanat sau cu un lambou pediculat.
TRAHEORAFIE, s. f. / trach6orraphie, s. f. / tracheorrhaphy.
[6r. urteria trakheia = artera rugoasa, de la Irakhys = mgos;
rhaphc = sutura.} Sutura chirurgicala a traheei dupa o incizie sau
o plaga locala.
TRAHEOSCOPIE, s. f. / tracheoscopie, s. f. / tracheoscopy.
[Cfr. arteria trakheia = artera. rugoasa, de la trakhys = rugos;
skoilia = e-yunitiarr, de [a skopein = a Vedea, a e^amina,]
Inspectia vizuala a suprafetei interioare a 'traheei, fie cu aju-torul
unui "bronhoscop, fie, mai rar, prin 'traheotomie. V. si
bronhoscopie.
TRAHEOSTENOZA, s. f. / tracheostenose, s. f. / tracheostenosis, \(jr. arteria trakheia = artera nifJoasil, de ia

TRANSAMINAZA
trakhys = rugos; stenosis = stramtare, uigustare, de [a stenos =
strant, mgust.} Tngustarea diametrului traheei prin contractie sau
prin stenoza consecutiva unui obstacol sau unut proces patologic.
TRAHEOSTOMIE, s. f. / trach6ostomie, s. f. / tracheostomy. [Qr.
arteria trakheia = artera rugoasa, de (a trakhys = rugos;
stoma, -atos = gum.] Varietate de *traheotomie cu sutura buzelor
inciziei la piele, Tn vederea introducerii unei canule pentru timp
Tndelungat.
TRAHEOTOM1E, s. T. / trach6otomie, s. f. / tracheotomy. [Qr.
arteria trakheia = artera rugoasa, de (a trakhys = nigos;
tome = tawre, secfium, de [a lemnnn = a toio.] Interventie
chirurgicala care consta in incizia peretelui anterior al traheei la
nivelul primelor doua inele {t. inallaj sau sub istmul corpu-lui liroid
(t. joasa). Poate fi practicata Tn cazul unui obstacol la nivelul
faringelui sau laringelui, care Tmpiedica aerul sa ajunga in
plamani. Prin t. se stabileste un curent respirator bronhopulmonar
direct, fara utilizarea cailor faringo-buco-naza-le si laringiene.
TRAHOM, s. n. / trachome, s. m. / trachoma, granular conjunctivitis. [Cjr. traklwma, -atos = asperitate pe. suprafafa
interna a pleoapei, de. Ca trakhys = rugos.] Conjunctivita sau
*keratoconjunctivit3 granuloasa contagioasa, cu evolutie cronica,
endemica in tarile tropicale subdezvoltate, unde reprezinta un flagel
social. Este provocata de un agent intermediar Tntre bac-terii si
rickettsii, Chlamydia trachomatis, transmisa de muste si de
obiectele pentru toaleta. Se caracterizeaza prin dezvoltarea de
granulatii si foliculi m fundul de sac conjunctival, hiperplazie
papilara, cu inflamatie a conjunctivei bulbare. T. se poate corn-plica
cu *panus, infiltratie corneeana cu vase neoforrnate. Consecutiv,
apar tulburari de vedere care pot ajunge la
*cecitate. Sin.: conjunctivita granuloasa.
TRAINING AUTOGEN / entrafnement autogene / autogenous
training. ['Eng[. training = antrenament; gr. aiilon = el tnsusi,
gennan = a produce,} Sin. nerecornandat pentru antrenament
autogen (v.). ''.
TRANCHIL1ZANT, adj., s. n. / tranquillisant, -e, adj., s. m. /
tranquilizer. [Lat. tranquillas = [inistit, cairn, de [a tran-quillaro
= a Imifti, a potofi.] 1) Termen impreds, care include de fapt doua
clase de medicamente: neuroleptice (t. majore) si anxiolitice (/.
minore). V. si psihotrop. 2) Despre un medicament inclus in
definitia anterioara.
TRANS, adj. / trans, adj. / trans. [Lot. trails = peste, dinco-Co.] 1)
V. configuratie moleculara si izomerie. 2) Termen refe-ritor la
interactiunile dintre doua secvente de ADN nelegate fizic,
interactiune care implica controlul de catre una din secvente a
sintezei unor factori difuzibili ce actioneaza asupra expresiei
celorlalte secvente.
TRANSAMINARE, s. f. / transamination, s. f. / transamina-tion.
[Lat. trans = peste, dincoh; gr. ammoniakon = sare de amotdu,
gasita m apropierea tempClu-ui Cui Jupiter Amman dm LUna;
-Hid.] Reactie biochimica de schimb a unei functii amina
provenind de la un aminoacid cu o functie cetona de la un acetoadd. T. joaca rol important in degradarea proteinelor si in
sinteza glucozei din substante neglucidice. V. transaminaza.
TRANSAMINAZA, s. f. / transaminase, s. f. / transaminase. [Lat.
trails = peste, dintoto; gr, ammoniakoii = sare de amo-niu,
gasita m apropierea tempbttui lid. Jupiter Amman dm Libia; -ina;
-a'/.a.] Enzima ce are drept coenzima fosfatui de piridoxal, care
asigura transferul unui radical NH; de la un aminoacid pe un acid
<x-cetonic. Printre cele mai cunoscute t. sunt: 1) T. asparticcetoglutarica sau f. glutamic-oxalacetica, TOO sau GOT (engl.
glutamic-oxaloacetic transaminase), de-numita, de asemenea, in
prezent, aspartat-aminotransferaza (AST sau ASAT). 2) T.
glutamic-piruvica, TGP sau GPT (engl.
987

TRANSC1TOZA
glutamic-pyruvic transaminase) sau, de asemenea, alaninaminotransferaza (ALT sau ALAT). Prima (TGO) se afla Tndeosebi
Tn miocard, apoi in muschii scheletici, creier, ficat si rinichi, iar a
doua (TGP) Tn ficat si in muschii scheletici. Cand unul din
organele mentionate este afectat de *necroza, con-centratia t. pe
care o contine cre?te in sange. Concentratiile de TGO sau ASAT
cresc indeosebi in primele zile de evolutie ale *infarctului de
miocard, iar concentratiile ambelor t. cresc in hepatitele toxice si
infectioase. V. si tab. const. biochim.
TRANSC1TOZA, s. f. / transcytose, s. f. / transcytosis. [Lot.
irons = peste, dinw(o, kytos = ceCufa; -oxa.] Fenomen de
transport al unei macro-particule la nivelul endoteliului vascular,
prin formarea episodica a unui canal la nivelul caruia tree
vezicule cu substanta transportata (N. Simionescu).
TRANSCOBALAMINA, s. T. / transcobalamine, s. f. /
transcobalamin. [Lat. trans = peste, dinceCo; germ. Kohalt,
Vttr. de- (a- Kobolt = spiruflis al minder; gr. ammoniakon = sore
de. canonw, gasita. in apropie-rea tempfuiw. [id Jupiter Amman
din Libia; -ina.} Proteina de transport a *vitaminei 812. Prezinta
doua forme, t. I si t. II, cea de-a doua facilitand patrunderea
vitaminei B,; in celule.
TRANSCORT1NA, s. f. / transcortine, s. f. / corticosteroid
binding globulin. [Lot. Irans = peste, diticolb; cortex, -icis =
scoarfa, c-orticoizi; -ind.] Alfa-2 globulina glicozilata, alcatuita din
383 aminoacizi, sintetizata in ficat, dar si in plamani, rinichi si
testicule. Gena ce codifica sinteza t. este situata pe cro-mozomul
14. T. asigura transportui a 95% din *cortizonul plasmatic, care
este biologic inactiv sub aceasta forma. Corticosteronul si 11deoxicortizolul se leaga la t. in aceeasi proportie, jar 17hidroxiprogesteronul, deoxicorticosteronul si prednisolonul
(corticosteroid de sinteza) in proportie mai redusa.
TRANSCRIPTAZA INVERSA / transcriptase inverse ou reverse /
reverse transcriptase. [Lat. traascriplus, de (a tran-scrihero = a
tra.nsc.iv., a- copia (irans = peste; dificofo; scribere == a scrie);
-azii; invorsiis, de [a inverlerc = a rastunia.} En-zima prezenta in
'retrovirusuri, care permite sinteza unei copii de ADN cu lant
dublu pornind de la o molecula matrita de ARN cu lant simplu. In
acest mod, retrovirusurile ARN sunt integrate in cromozomii
celulelor infectate, alcatuiti din ADN. Datorita t. i., ARN viral
formeaza, prin replicare, un acid nucleic hibrid cu dublu lant
elicoidal, alcatuit din lantui simplu de ARN viral si un lant simplu
de ADN calcat pe primul. Acest ADN hibrid se incorporeaza in
cromozomul celulei infectate si se substituie ADN-ului celular,
pentru a dirija sinteza proteinelor virale ce vor constitui noi virioni.
T. i. este asociata unor virusuri cancerigene, unor virusuri
leucemice si virusului *SIDA (*HIV).
TRANSCRIPTIE, s. f. / transcription, s. f. / transcription. \Lat.
transcriptio, -onis = tmnscrwre, copie, de. [a transcribcre = a
transmit, (trans = peste., dincoio; scribero = a scrie).} Tn genetica, sinteza de ARN printr-o ARN-polimeraza, pornind de la o
matrice de ADN.
TRANSDISCIPLINARITATE, s. f. / transdisciplinarit6, s. f. /
transdisciplinarity. [Lot. trans = peste, dincoio; discipline! =
.iwafdtura, edncafie, de [a cliscipuliis = efe-v, discipoC.}
Concept nou care se refera, asa cum indica prefixul frans, la
ceea ce se afla in acelasi timp si intre discipline, si inauntrul
acestor discipline, $i dincolo de orice disciplina. Finalitatea t. este
intele-gerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind
unitatea cunoasterii.
TRANSDUCTOR, s. m. / transducteur, s. m. / transductor. [Lat.
traits = peste, dinc.o[o; ductoi; -oris = cond'ticator, de [a
duccrc = a trage, a dws..\ Aparat electronic care permite deopotriva emisia, recep(ia si transformarea unui semnal.

988

TRANSFERAZA
TRANSDUCTIE, s. f. / transduction, s. f. / transduction. [Lat.
truns = peste, aincoto; ducliis, de (a ducero = a tTage, a dwe..}
1) Transfer de material genetic de la o bacterie la alta prin
intermediul unui *bacteriofag (denumit fag transductor). T. se
poate produce accidental sau poate fi specializata, cand sunt
transferate prin intermediul fagilor anumite gene specifice de la o
bacterie la alta bacterie, diferita genotipic. Bacteria trans-dusa
dobandeste astfel caractere noi (proprietati metabolice, rezistenta
la antibiotice) in relatie cu genele transmise. 2) Con-versia unui
semnal biologic dintr-o forma in alta forma. Ex.:
tipuri variate de celule senzoriale produc conversia sau t. luminii,
presiunii, substantelor chimice etc. in impulsuri ner-voase, iar
legarea majoritatii hormonilor la nivelul *receptorilor mernbranari
este convertita datorita unor procese de t. in cresterea
concentratiei intracelulare a unor *mesageri secunzi.
TRANSFECTIE, s. f. / transfection, s. f. / transfection. [Lat.
Irans = peste, aimaCo; infectus, de [a inficere = a strica, a
otnifii] Introducerea de ADN intr-o celula eucariota si inte-grarea
acestuia in ADN cromozomial al celulei receptive. De obicei se
utilizeaza ADN precipitat cu ioni de calciu, dar metodele
disponibile sunt diverse (ex.: *electroporatie). In mod normal,
procesul de t. se produce doar la 1% din celulele in cultura. T.
este analoga cu *transformarea bacteriana, dar in cazul
eucariotelor termenul 'transformare este utilizat pentru
descrierea modificarilor produse la celulele tn cultura de
virusurile tumorale.
TRANSFER, s. n. / transfert, s. m. / transfer. [Lat. (rons-ferre =
a duce. dintr-o parte. m aita, de. (a trans = peste, din-coCo,
ferrv = a diice..} In general, actiunea de a transfera, de a
deplasa dintr-un loc in altul. Alte semnificatii: 1) Fenomen prin
care o activitate intelectuala sau normala modifica o alta
activitate, care urmeaza, facand-o fie mai u$oara (t. pozitiv), fie
mai dificila (r. negativ). 2) Tn psihanaliza, trecerea propriilor
emotii, sentimente sau intentii pe seama altei persoane, fata de
care subiectui are sentimente de iubire dau de ura. 3) Dupa
Freud, "substituirea persoanei medicului cu o persoana cunoscuta anterior". Acest fenomen se produce cand padentui, in
relatia sa cu psihanalistui, actualizeaza inconstient modele de
reactie si de relatii infantile. V. si in continuare.
TRANSFER EMBRIONAR / transfert embryonnaire / intrauterine implantation. Implantarea intrauterina a unui ou obtinut
prin fecundare in vitro. V. si fecundare in vitro, fecundare in vitro
si transfer de embrion.
TRANSFER LINIAR DE ENERGIE / transfert lineaire
d'6nergie / linear energy transfer. Cantitatea de energie cedata
materiei pe care o strabate o particula ionizanta cu energie inalta
(ex.:
electron, proton). T. I. de e. se masoara pe unitatea de lun-gime
si se exprima in Joule/m sau, mai frecvent, in KeV/(ur. In cazul
tesuturilor vii, t. I. de e. este important atat in *radio-biologie, in
studiul efectelor radiatiilor, cat $i in *radioterapie, cand actiunea
locala a unui fascicul de radiatii depinde de t. I. de e. Abrev.: TLE,
LET (engl.).
TRANSFER GENIC / transfert genique / transfert of genetic
information. T., prin utilizarea cromozomilor izolati in metafaza,
a unei mici portiuni de material genetic intr-o celula somatica.
Materialul transferat, denumit transgenom, reprezinta area 7x10 6
perechi de baze. Acest transgenom este instabil $i la fiecare
generatie dispar 10% din proprielatile sale, totu$i, pot aparea si
forme stabile.
TRANSFERAZA, s. f. / transferase, s. f. / transferase. [Lat.
transfcrre = a dut-e. dintr-o parte. in alta, de. [a trans = peste,
dincoto, ferre = a dwe.; -<izo.] Tn general, clasa de enzime care
catalizeaza transferul unui grup de atomi de la o molecula la
alta. Frecvent, t. asigura transferul, prin intermediul unei
coenzime, al unui radical (metil, acetil etc.) de la un donor la

TRANSFERINA
un acceptor. Este cazul: transmetilazelor, transcetolazelor,
transfosforilazelor etc.
TRANSFERINA, s. f. / transferrine, s. f. / transferrin. [Cat. trans
= peste, dincoCo; ferrum = fur; -ina.] Proteina (p-glob-ulina) din
plasma sanguina care fixeaza fierul si Tl transports la o serie de
organe. Tn mod normal, doar o treime din mo-leculele de t. se
afla combinate cu fierul. Aceasta proportie creste, uneori pana la
saturatie, in cazul unei supraincarcari cu fier a organismului.
Capacitatea de fixare a fierului de catre t. (sau coeficientui de
saturatie a t.) este de 2 500 - 4 100 (X)/l sau 44,8-73,4 nmol/l.
RaportuI dintre fierul seric fixat si capa-citatea totala de fixare a
serului este Tn mod normal 0,35. Scade tn anemii prin carenta,
creste in sindroamele hemolitice, in anemia Biermer si, indeosebi,
Tn *hemocromatoza. Sin.:
siderofilina.
TRANSFIXIANT, adj. / transfixiant, -e, adj. / transfix. [Lot.
tninsfixus, de (a transfigere = a strapunge (trans = peste, dmofo; figere = a infinge).} Care traverseaza dintr-o parte tn alta.
Ex.: plaga t.
TRANSFORMARE, s. f. / transformation, s. f. / transformation.
\Lat. transformatio, -onis, de. [a transformare = a traiis-fornw
(trans = piste., dinco[o; formare = a. da o forma).] 1)
Modificarea formei sau structurii, conversia unei forme in alta. 2)
T. celulara (v.). 3) T. bacteriana (v.).
TRANSFORMARE
BACTERIANA
/
transformation
bact6rienne / bacterial transformation. Fenomen de transfer
genetic ('(ransfectie) caracterizat prin introducerea Tntr-o
bacterie recep-toare a unui ADN extras din alta bacterie diferita
genotipic. AgentuI de transfer este insusi materialul genetic, sub
forma ADN liber, ceea ce deosebeste t. b. de alte transferuri
gene-tice ca "transductia si *conjugarea.
TRANSFORMARE CELULARA / transformation cellulaire /
cellular transformation. Dobandirea de catre celula a uneia
sau mai multor caracteristici proprii celulei maligne: 1) Pierderea *inhibitiei de contact. 2) Crestere nelimitata (imortatitate).
3) Independenta fata de *factorii de crestere ai serului. 4) Formare de colonii Tn agar (defect de ancorare). 5) Tumorigenicitate la soarecele "nud" (atimic).
TRANSFUZIE, s. f. / transfusion, s. f. / transfusion. [Lot. trims =
peste, dincoio; fusio, -onis = topire, imprdftiere, de (a fundero ^
a narsa.] Injectare intravenoasa lenta, la om, a unei cantitati de
sange uman compatibil, proaspat conservat. Se deosebesc:
alotransfuzia, Tn care sangele provine de la un *donator, si
autotransfuzia, Tn care sangele injectat a fost, Tntr-un prim timp,
prelevat de la pacient (autotranfuzie amanata sau programata)
sau este recuperat de la bolnav in cursul unei interventii
chirurgicale {autotransfuzie autologa peroperatorie). T. se poate
efectua cu sange total sau cu fractiuni izolate ale sangelui: 1) fie
ansamblul elementelor figurate; 2) fie hematii, leucocite sau
trombocite, fiecare separat; 3) fie anumite com-ponente ale
plasmei. T. trebuie efectuata cu respectarea stricta a regulilor de
'compatibilitate sanguina. Utilitatea t. este larga, Indeosebi in
hemoragii masive, soc, anemii etc. V. grup san-guin,
plasmafereza, leucafereza.
TRANSGENIC, adj. / transgenique, adj. / transgenic. [Lot. trims =
peste, dincoCo; genus = neom, unnaf, ge.ne.rafw, sou gentian =
a produce..] Termen utilizat pentru organisme vii la care au fost
transferate gene straine de patrimoniul ereditar propriu. Gena
straina, denumita "transgena", se transmite la descendentii
animalului t. Au fost obtinute atat animate, cat ?i plante t., in
scopuri practice (ex.: transfer de gene de rezis-. tenta la
ierbicide, la plante) sau de cercetare.
TRANSGLUTAMINAZA, s. f. / transglutaminase, s. f. / transglutaminase. Enzima care catalizeaza producerea de "legaturi
incrucisate la nivelul proteinelor. T. reprezinta antigenul anB-

TRANSMURAL
corpilor prezen(i in plasma subiectilor afectafi de *boala celi-aca.
TRANSHIDROGENAZA, s. f. / transhydrog6nase, s. f. / transhydrogenase. \Lat. trans = peste, diru-.oCo, gr. hydor,
hydatos = apd; gennon = fl produce; -ozd.) Enzima care
activeaza o reactie de transfer de protoni.
TRANSILUMINARE, s. f. / transillumination, s. f. / transillumination. [Lot. trans = peste, dinco[o; illumiaare = a [umi-na, a
itumina,} Sin.: diafano-scopie (v.).
TRANSLATIE, s. f. / translation, s. f. / translation. [Lot.
translatio, -onis = transforma-re, tmnspozifie, de [a transferre =
a duce dintr-o parte in. a[.ta (trans = peste, {(incolo; fen-e = a
duce).\ Proces produs la nivelul *ribozomilor, prin care informatia
din ARN mesager este utilizata pentru precizarea secventei de
aminoacizi in lantui polipeptidic.
TRANSLOCATIE, s. f. / translocation, s. f. / trahslocation. [Lat.
trans = peste, dincoCo; locatio, -onis = asezare, de. [a locare =
a pune intr-un (ac, a. asew si locus = loc.} *Aberatie
cromozomiala structurala caracterizata prin transferul unui segment dintr-un cromozom pe un alt cromozom neomolog. Se
disting: 1) T. echilibrata, cand gamitura cromozomiala globala
este conservata, independent de locul segmentelor de cromozomi deplasate. 2) T. reciproca, cand se produce un schimb
complet de fragmente intre doi cromozomi neomologi. 3) T.
robertsoniana, cand t. implica doi cromozomi acrocentrid, care
fuzioneaza in regiunea *centromerului.
TRANSLOCATIE BACTERIANA / translocation bact6rienne /
bacterial translocation. Proces de diseminare a bacteriilor
saprofite din tubul digestiv in diverse viscere care in mod normal
sunt sterile. T. b. explica unele infectii cu bacili gramne^ gativi la
bolnavii de cancer cu aplazie medulara dupa *radiote-rapie.
TRANSMISIBIL, adj. / transmissible, adj. / transmissible. [Lot.
transmissus, de [a irunsmitlere = a ttimte. dincoCo (trans <=
peste, dincoCo, mittere = a trmute).} Despre o boala infectioasS
care poate fi transmisa de la un individ la altui, fie direct (bolnav
sau animal infectat), fie indirect (prin gazda intermediara, vector
sau produs contaminat).
TRANSMISIE ORIZONTALA / transmission horizontale / ho^
rizontal transmission. T. agentilor infectiosi de la un subiect la
altui, prin intermediul 'excretei, *sputei etc., pe cale aeriana,.
digestiva etc. V. si transmisie verticala.
TRANSMISIE SINAPTICA / transmission synaptique / synaptic transmission. Comunicarea impulsului nervos de la un
neuron la un alt neuron, la o fibra musculara sau la o glanda, prin
intermediul *sinapsei.
TRANSMISIE VERTICALA / transmission verticale / vertical
transmission. Transmiterea de la o generatie la alta. Este cazul
t. genetice, dar termenul a fost extins si pentru desem-narea
transmiterii infectiilor de la o generatie la cea urmatoare. Ex.: t.
infectiilor prin lapte sau prin placenta, t. unor virusuri (* Retro
virus} care, integrate in cromozomi, sunt transmise pe calea
celulelor germinale. V. si transmisie orizontala.
TRANSMITANTA, s. f. / transmittance, s. m. / transmittance.
[Lot. transmittere = a trinnfe. dincoto, de [a trans = peste,
dincoCo, mittere = a trimite.] Parametru fizic definit prin rapor-tul
dintre densitatea spectrala a fluxului energetic (sau lumi-nos)
transmis printr-o solutie si densitatea spectrala a fluxului incident.
V. si absorbanta.
TRANSMURAL, adj. / transmural, "ale, -aux, adj. / transmural. |
Lat. trans = peste, dmcolo; muralis = de zufu.ri, de [a murus =
perete.} Care traverseaza toata grosimea peretelui unui organ, in
particular cu referire la miocard. Ex.: necroza mio-cardica t.,
infarct t.

989

TRANSMUTAT1E
TRANSMUTAT1E, s. f. / transmutation, s. f. / transmutation.
[Lat. transmutatio, -onis = tramp ozi fie, sclumdarv, de, [a
transmutare = a. muta (irons = peste, dincoCo; mulare = a
muta).] Transformare spontana sau provocata a unui corp simplu Tn altul. T. nucleara consta in transformarea, prin emisie de
radiatii, a unui nucleu in alt nucleu in cursul unei reactii nucleare.
TRANSORBITAR, adj. / transorbitaire, adj. / transorbital. [Lot.
trans = peste, dinco[o; orbita = orfntd, de la. orbis = cere..] Care
traverseaza orbita, care se efectueaza prin orbita. Ex.:
lobotomie t.
TRANSPIRATIE, s. f. / transpiration, sueur, s. f. / transpiration,
sweat. [Lat. trans = peste, dim.o[o; spirare = a ayita.} Secretia
de sudoare. V. perspiratie, sudatie, sudoare.
TRANSPLACENTAR, adj. / transplacentaire, adj. / transplacental. [Lat. trans = piste-, duu.o[o; placenta = pCac-intd.] Care
trece prin placenta in drculatia fetala, care se transmite prin
intermediu! placentei.
TRANSPLANT, s. n. / transplant, s. m. / transplant. [Lat. trans =
peste, dincoCo; plantare = a planta.} RezultatuI "trans-plantarii.
TRANSPLANTARE, s. f. / transplantation, s. f. / transplantation. [Lat. trans = peste, dincoCo; plantare = a pCanta.]
Transferul unui organ (in intregime) de la un donator la un
primitor, implicand restabilirea continuitatii vasculare aferente si
eferente cu aparatui circulator al primitorului.
TRANSPORT, s. n. / transport, s. m. / transport. [Lat. transportatio, -oais = deplasare, de [a transportare = a trece dinw[o (trans = peste, dimo[o; portare = a purta, a dw.e).} V.
permeabilitate.
TRANSPORT ACTIV / transport actif / active transport. T.
ionilor sau al moleculelor (mai rar) la nivelul membranei celu-lare
impotriva *gradientului de concentratie sau/si de potential, cu
consum de energie, de regula prin consum de ATP. Princi-palele
sisteme de t. a. se numesc pompe ionice, cele mai importante
fiind *pompa de sodiu (sau pompa de Na/Ka), pompa gastrica de
protoni sau *pompa de H/K si *pompa de caldu.
TRANSPORT PASIV / transport passif / passive transport. T.
de ioni sau de molecule (mid) la nivelul membranei plas-matice
sub actiunea unui 'gradient de concentratie sau de potential, fara
consum notabil de energie metabolica. In prin-cipiu, la nivelul
membranei celulare se disting doua forme de t. p.: 1) direct prin
"bistratui fosfolipidic, in cazul moleculelor liposolubile cu un
coeficient de partaj (*coeficient) supraunitar;
2) prin intermediul "canalelor ionice (ionii de Na, K, Cl). V. si
difuziune fadlitata.
TRANSPORT VECTORIAL / transport vectoriel / vectorial
transport. T. unui ion sau al unei molecule prin epitelii intr-o
anumita directie. Ex.: absorbtia glucozei la nivelul intestinului. T.
v. presupune o distribute neuniforma a *proteinelor de transport
de la nivelul membranelor plasmatice ale celor doua fete
apartinand epiteliului.
TRANSPORTOR, s. m. / transporteur, s. m. / carrier. [Lat.
transportare = a true dincoio, de- (a trans = peste, dinwCo,
portare = a purta, a dwe.} Proteina care transporta specific
anumite substante in sange (ex.: *apoferitina si *feritina) sau/si
din sange, prin membranele celulare, in celula. V. si difuziune
facilitate).
TRANSPORTOR DE HIDROGEN / transporteur d'hydrogene /
hydrogen carrier. "Coenzima care poate exista atat sub forma
oxidata, cat si sub forma redusa, intervenind in reactiile cuplate
de hidrogenare si de dehidrogenare. Ex.: *nicotinamid adenin
dinucleotid.

990

TRANSVAGINAL
TRANSPOZITIE, s. f. / transposition, s. f. / transposition. [Lat.
trans = peste, dincoCo; positio, -oais = punere, de (a ponere =
a pune..} Modificarea localizarii unui fragment de ADN in
genom.
TRANSPOZITIE ARTERIALA / transposition arterielle / transposition of the great arteries, transposition of great vessels.
Anomalie de origine a aortei si a arterei pulmonare in raport cu
ventriculele respective. Poate fi: a) tote/a, cand aorta ia nastere
din ventriculul drept, iar artera pulmonara din ven-triculul stang;
b) parf/a/a, cand unui din trunchiurile arteriale are origine
anormala, iar celalalt normala. T. a. nu este oompati-bila cu viata
decat daca se asociaza cu o comunicare intre domeniul sangelui
arterial
si
eel
venos:
comunicare
interauri-culara,
interventriculara sau canal arterial persistent. Sin.: trans-pozitie a
marilor vase.
TRANSPOZITIE A MARILOR VASE / transposition des gros
vaisseaux / transposition of the great vessels. Sin.: transpozitie arteriala (v.).
TRANSPOZITIE VISCERALA / transposition des visceres /
situs inversus viscerum. Sin.: situs inversus (v.).
TRANSPOZON, s. m. / transposon, s. m. / transposon. [Lot.
trans = peste, dinwCo; positio, -onis = ptinere, de [a ponere =
a pune..} Segment de ADN care Tsi poate schimba pozitia in
genom, mi?candu-se dintr-o pozitie in alta in genomul unui
organism. T. are insu?irea de a modifica expresia si structura
altor gene, fiind astfel un factor de variabilitate. Transpozitia (sau
*recombinarea genetica) a fost intens studiata la bacterii, unde
este, printre altele, responsabila de transferul de *rezis-tenta la
antibiotice.
TRANSSEXUALISM, s. n. / transsexualisme, s. m. / transsexualism. [Lat. trans = peste, dincolo; sexualis = referitor [a se^
de (a sexus = SOQ -ism.] Perturbare a identitatii sexuale
manifestata prin convingerea absoluta a unei persoane ca nu
apartine sexului exprimat anatomic, fizic. T. se afla uneori la
originea unui comportament 'homosexual, determine) adoptarea
vestimentatiei si conduitelor sodale proprii celuilalt sex (*travestism) si, indeosebi, se manifesta prin dorinta extrem de
intensa a transformarii fizice pe calea interventiei chirurgicale. T.
ramane un comportament inca insuficient explicat. Uneori
interventia chirurgicala conduce la rezultate satisfacatoare pentru subject.
TRANSSUDARE, s. f. / transsudation, s. f. / transsudation.
[Lat. trans = peste, dincofo; sudatio, -onis = tmnspmfw., dt [a
suclare = a asuda,} Trecerea de lichid provenind din plasma sau
din alt fluid printr-o suprafata intacta intr-o cavitate seroasa sau
in spatiile interstitiale, ca urmare a unor forte hidrodi-namice. T.
poate fi si rezultatui unei *inflamatii.
TRANSSUDAT, s. n. / transsudat, s. m. / transudate. [Lat. trans
= peste, dinco[o; sudatus, de Ca sudare = a asudtl} Lichid
organic care a trecut printr-o membrana sau de la nivelul sangelui
in spatiile interstitiale, printr-un proces denumit *transsudare. T.,
in contrast cu exsudatui, se caracterizeaza prin fluiditate mare
(viscozitate mica) si prin continut redus in proteine, celule sau
materiale solide derivate din celule. Var.:
transudat. V. exsudat.
TRANSTERMIE, s. f. / transthermie, s. f. / transthermia. [Lat.
trans = peste, dmco[o; gr. therme = caCdura,} Sin.: diatermie
(v.).
TRANSUDAT. Var. pentru transsudat (v.).
TRANSURETRAL, adj. / transuretral, -ale, -aux, adj. ;
transurethral. [Lat. trans = peste, dinco[o; gr. ouretra = uretra.}
Care traverseaza uretra, sau despre un act chirurgical practical
traversand uretra. Ex.: rezectie t. de prostata.
TRANSVAGINAL, adj. / transvaginal, -ale, aux, adj. / trans.
vaginal. [Lat. trans = peste, dmo[o; vagina = teac.a, vagm}

TRANSVERS
Despre o interventie chirurgicalS practicatS prin vagin. Ex.:
celioscopie t.
TRANSVERS, adj. / transverse, adj. / transverse. [Lot. trans =
peste, dinccto; versum, de. [a vertere = a ultoarce.} Despre o
structura anatomica cu o pozitie perpendiculara pe axul longitudinal al corpului sau pe axul mare al unui organ.
TRANSVERSIUNE, s. f. / transversion, s. f. / transversion.
[Lat. trans = paste, dincoCo; versum, de. la. vertere = a
mtoarce..} Mutatie punctuala antrenand substitute unei *baze
purinice cu o "baza pirimidinica sau viceversa.
TRANSVESTISM. Var. pentru travestism (v.). ,
TRANZIT, s. n. / transit, s. m. / passage. [Lot. traasitus = pasaj,
trecere, de ia transire = a merge dintr-un punct m altul.}
Deplasare a unei substante organice dintr-un punct 'in altul Tn
organism. T. intestinal consta Tn mobilizarea bolului alimentar
prin *peristatismul intestinal.
TRANZIT BARITAT / transit baryte / upper gastrointestinal
study (UGI). Expresie utilizata curent pentru desemnarea examenului radiologic al stomacului si al duodenului, dupa administrarea unui produs 'opacifiant baritat sau iodat hidrosolubil.
Sin.: tranzit gastroduodenal.
TRANZIT GASTRODUODENAL / transit gastroduodenal /
upper gastrointestinal study (UGI). Sin.: tranzit baritat (v.).
TRANZITIE, s. f. / transition, s. f. / transition. [Lot. transitio,
-onis = trecere, de la transire = a trees, dintr-un [oc m altul}
1) Proces de mutatie punctuala la nivelul ARN sau ADN In care o
baza purinica este Tnlocuita cu o alta baza punnica, iar o baza
pirimidinica tot cu o baza pirimidinica. Tn lantui comple-mentar,
baza complementara este astfel inserata meat rezulta o alta
pereche de baze. 2) Schimbarea unei stari Tn alta stare, in cazul
modificarii configuratiei electronice a unui atom sau a unei
molecule consecutiv unei excitatii. Se pot obtine astfel t.
electronice, t. rotationale si t. vibrationale, ultimele doua numai in
cazul moleculelor.
TRAPAJ, s. n. / trappage, s. m. / trapping. ['EngL to trap = a
mtinde curse.} Fenomen prin care gazele inspirate sunt retinute
Tn timpul expirului Tntr-un teritoriu bronhopulmonar pato-logic.
TRAPEZ, s. n. sau m. / trapeze, s. m. / trapezium. [Lat.
trapezium, din gr. trapezion, dm. de (a trapeza = masa cu
patru. puware.} 1) Os t.: v. tab. anat. - oase. 2) Muychi t.'. v.
tab. anat. - muschi.
TRAPEZOID, adj., s. n. / trapezoide, adj., s. m. / trapezoid.
[Lilt. trapezium, din gr. trapezion, dim. de [a trapeza = masa cu
patru picware; eidos = forma.] 1) Asemanator unui trapez.
2) Os (.: v. tab. anat. - oase.
TRAPPING / trapping / trapping. ['EngC. to trap = a intinde,
curse.] 1) Anglicism pentru Jena, localizata sau generalizata,
care apare la iesirea unui curent de aer expirator, Tn relatie cu o
stenoza bronsica sau bronsiolara. Aerul iese dificil si lent din
alveolele pulmonare Tn timpul expiratiei, Tn contrast cu patrunderea sa usoara si rapida Tn timpul inspiratiei. T. se traduce
la *spirografie printr-o fisura a curbei expiratorii. 2) Mane-vra
chirurgicala utilizata Tn interventiile pentru cura anevrismelor
intracraniene, constand Tn excluderea acestora prin clamparea
in amonte si Tn aval a vasului pe care acestea sunt localizate.
TRASOR, s. m. / traceur, s. m. / tracer. [J~r. traceur, din [at.
tractus, participiuC trecut ai verbutui trahere = a trage.\ 1) Sin.
cu marker radioizotopic (v. marker, 1). 2) Uneori ter-menul este
utilizat incorect ca sin. pentru indicator. Obs.: Tn engl., tracer
este denumit si un instrument pentru izolarea vaselor si nervilor,
ca si un instrument de trasat linii sau inre-gistrari grafice.
TRATAMENT, s. n. / traitement, s. m. / treatment. [Jr. traitement,
din [at. tractare, ae. [a trahere = a trage cu forfa, a.

TRAUMATISM
tdri, si, de aid, a acfiona mipotriva cuwa,} Ansamblul pre. scriptiilor medicamentoase si igieno-dietetice utilizate pentru vindecarea, ameliorarea simptomelor sau scurtarea duratei unei
boli, sau Tn general, Tn vederea combatehi efectelor unei maladii.
TRATAMENT ANTICOAGULANT / traitement anticoagulant /
anticoagulant therapy. T. care are drept scop intarzierea sau
inhibarea coagularii sanguine, utilizat pentru prevenirea sau
tratamentui afectiunilor tromboembolice. V. si anticoagulant, anticoagulante orale.
TRATAMENT CAUZAL / traitement causal / causal treatment.
T. care actioneaza direct asupra cauzei bolii.
TRATAMENT CONSERVATOR / traitement conservateur /
conservative treatment. T. rezervat Tndeosebi varstnicilor sau
pacien(ilor cu o stare fizica precara, Tn vederea mentinerii
functiilor fiziologice de baza sau a prevenirii efectelor unui act
chirurgical Tn conditii de rise.
TRATAMENT EMPIRIC / traitement empirique / empirical
treatment. T. inspirat din experienta medicului sau, uneori, a
altor persoane.
TRATAMENT FIBRINOLITIC / traitement fibrinolytique / fibrinolytic therapy. T. care utilizeaza medicamente fibrinolitice (ex.:
streptokinaza, prourokinaza, activatorii plasminogenului tisular si
urinar) cu scopul de a distruge trombii formati la pacienti cu
ocluzii arteriale acute, embolism pulmonar, trom-boze venoase,
infarct miocardic acut.
TRATAMENT INTRAVENOS / traitement intraveineux / intravenous therapy. T. ce consta in introducerea de agenti terapeutici lichizi direct Tn circulatia venoasa.
TRATAMENT PAL1ATIV / traitement palliatif / palliative treatment. T. destinat sa amelioreze suferintele bolnavului (Tn principal durerea) si sa-i prelungeasca viata, Tn absenta unei vindecari a bolii.
TRATAMENT PREVENTIV / traitement preventif / preventive
treatment. T. Tn vederea profilaxiei unei boli. Sin.: tratament
profilactic.
TRATAMENT PROFILACTIC / traitement prophylactique / prophylactic treatment. Sin.: tratament preventiv (v.).
TRATAMENT SIMPTOMATIC / traitement symptomatique /
symptomatic treatment. T. al simptomelor unei boli (Tndeosebi
durerea).
TRATAMENT SPECIFIC / traitement sp6cifique / specific
treatment. T. adaptat Tn mod particular bolii ce urmeaza a fi
tratata.
TRATAMENT SUBSTITUTIV / traitement substitutif / substititive therapy. Tip de t., utilizat mai ales Tn endocrinologie, prin
care se administreaza un compus sintetizat normal Tn organism
(sau un derivat cu structura similara) atund cand aces-ta lipseste
tranzitoriu sau permanent. Ex.: administrarea de hor-moni
tiroidieni Tn *mixedemul congenital sau postoperator.
TRATAMENT DE URGENTA / traitement d'urgence / first aid. T.
acordat la locul accidentului si Tn drum spre o sectie spitaliceasca.
TRAUMATIC, adj. / traumatique, adj. / traumatic. [Lat. traumaticvs, din gr. traumatikos, de. [a trauma, -0(05 = rana,} Care
apartine unui *traumatism sau care este in relatie cu acesta.
TRAUMATISM, s. n. / traumatisme, s. m. / traumatism. {(jr.
trauma, -0(05 = rand.} Ansamblul perturbarilor locale sau generate provocate de o "trauma. Se vorbeste de t., de aseme-nea,
Tn cazul unei agresiuni fizice brutale (ex.: ranire, plaga, arsura,
fractura). Termenul t. se aplica si fenomenelor secun-dare care
Tnsotesc o leziune (ex.: paloarea tegumentelor, o stare
comotionala etc.). Se pot distinge si: T. sonor. lezarea ireversibila
a celulelor senzoriale auditive, determinata de un
99^

TRAUMATOGEN
zgomot intens izolat sau de expunerea cronica la zgomot; se
caracterizeaza prin hipoacuzie pentru frecvente vecine valorii de
4 000 Hz. T. psihic: notiune complexa, studiata Tndeosebi pentru
cazul nevrozelor din situatiile catastrofale (razboi, cutremure,
incendii), In relatie cu notiunea de *stres.
TRAUMATOGEN, adj. / traumatogene, adj. / traumatogenic. [
Qr. trauma, -alos = Tana; gennan = a produce.} 1) Care este
capabil sa produca o "trauma. 2) Care este determinat de o
*plaga. 3) Care se refera la un traumatism.
TRAUMATOLOGIE, s. f. / traumatologie, s. f. / traumatology.
{CfT. trauma, -atos = rand, logos = ftiinfd] Ramura a chirurgiei
care are ca obiect tratamentui traumatismelor Tn toate etapele,
Tncepand cu tratamentui de urgenta. De fapt, t. este un domeniu
care implica majoritatea specializarilor chirurgicale.
TRAUMATOPNEE, s. f. / traumatopnee, s. f. / traumatopn(o)-ea.
[Qr. trauma, -alos = rand; pnoia = wpirafw, de. (a pnein = a
respira.} Suieratura zgomotoasa la fiecare inspir, la nivelul unei
plagi toracice, proband comunicarea larga a acesteia cu pleura.
TRAUMA, s. f. / trauma, s. m. / trauma. [Cjr. trauma, -atos =
rand} Leziune produsa Tntr-o regiune bine delimitata a organismului, printr-o actiune violenta, exterioara acestuia. T. desemneaza strict leziunea fizica locala, nu si efectele sale, ded nu
trebuie confundata cu "traumatismul.
TRAVALIU, s. n. / travail, s. m. / labour, work. [fr. travail =
mwicd, din. [at. tripalium = instrument de. tortura, de fapt mafind
susfinutd de trei pan (tri = trei; palus = par).] Faza a nasterii,
caracterizata prin existenta contractiilor uterine regulate, ritmice
si eficiente, corespunzand perioadelor de sterge-re, dilatatie a
colului si expulzie a fetusului din caile genitale.
TRAVESTISM, s. n. / travestissement, transvestisme, s. m. /
transvestism, transvestitism. [Itai. travestire, de. !d tra =
pre.fv(_ care e^primd transformared, vestire = a se mibraca, sau
[at. trans = peste, dincoto; vestis = Vermont; -ism.} Tendinta sau
nevoia de a se prezenta sub aparentele sexului opus, prin
utilizarea Tmbracamintei si adoptarea obiceiurilor sociale. T. se
poate observa pasager la copil, avand Tndeosebi o semnificatie
ludica, desi poate traduce deja la aceasta varsta refuzul sexului
propriu. La aduiti, t. se Tntalneste Tn *homosexualitatea
manifests sau asocial cu "transsexualismul. Poate aparea si
episodic la heterosexuali, Tn cadrul unui *fetisism. Var.: transvestism.
TREMATODA / trematoda / trematoda. [Qr. trematodes = gdurit,
de (a trema, -atos = gaurd,} Ordin de viermi plati paraziti
(''Plathelminthes), cu corp nesegmentat, cu tub diges-tiv fara
anus, avand una sau mai multe ventuze. Cuprinde dis-tomele.
TREMOR, s. n. / tremor, s. n. / tremor. [Lot. tremor, -oris =
trmiwatuni, de. ta tremere = a tremiira.} Sin.: tremuratura (v.).
TREMULATIE, s. f. / tremulation, s. f. / trembling, tremula-tion.
[Lat. tremiilus = tremurdtor, de (a tremere = a tremu-rd\ Stare
caracterizata prin prezenta de tremui-aturi fine ?i rapi-de.
TREMURATURA, s. f. / tremblement, s. m. / tremor. [Lat.
tremulus = tremurdtor, de [a tremere = fl tremura,} Miscare u?
oara, involuntara, repetata, de obicei ritmica, a unei parti a
corpului sau uneori a corpului Tntreg. T. pot fi temporare sau
permanente, lente sau (mai frecvent) rapide, discrete sau cu
amplitudine mare. Desi t. au de cele mai multe ori o sem-nificatie
patologica, uneori aceasta nu este evidenta. Sin.:
tremor. V. Tn continuare.
TREMURATURA DE ACTIUNE / tremblement d'action / volitional tremor. Denumire generala pentru t. care survin Tn timpul unor acte motorii voluntare, tipice fiind t. membrului
supe

992

TREPONEMA
rior in timpul scrisului sau la ridicarea unui pahar. Desi frecvent
sunt expresia unor procese patologice, uneori cauza este
necunoscuta. Sin.: tremuratura cinetica. V. si tremuratura
intentionala, tremuratura posturala.
TREMURATURA CINETICA / tremblement cinetique / volitional
tremor. Sin.: tremuratura de actiune (v.).
TREMURATURA ESENTIALA / tremblement essentiel / essential tremor. Denumire prin care sunt grupate tipurile de t. fara o
semnificatie patologica aparenta ?i Tndeosebi t. ereditare, care
apar Tn jurul varstei de 50 de ani si se manifesta prin tremor fin
si rapid (prin care se deosebesc de *t. parkinsoniana) al mainilor,
urmat de tremor al bratelor, limbii, capului, picioarelor si
trunchiului. T. e. se accentueaza in timpul miscarilor voluntare,
iar uneori dupa consumul de alcool. Sin.: tremuratura ereditara
esentiala, tremuratura familiala. V. si tremuratura posturala.
TREMURATURA EREDITARA ESENTIALA / tremblement hereditaire essentiel / hereditary essential tremor. Sin.: tremuratura esentiala (v.).
TREMURATURA FAMILIALA / tremblement familial / familial
tremor. Sin.: tremuratura esentiala (v.).
TREMURATURA INTENTIONALA / tremblement intentionnel /
intention tremor. Varietate de *t. de actiune a carei amplitudine
creste spre sfarsitui actului voluntar. Apare frecvent in le-ziuni ale
*cerebelului.
TREMURATURA PARKINSONIANA / tremblement parkinsonien / parkinsonian tremor. T. din *boala Parkinson, cu
oscilatii lente si regulate ale mainilor, iar uneori ale picioarelor,
gatului si mandibulei. Este tipica oprirea t. p. Tn timpul unei
miscari voluntare, ca si accentuarea sa la frig, emotii puternice si
oboseala.
TREMURATURA POSTURALA / tremblement d'attitude / postural tremor. "'Varietate de t. de actiune care apare in cursul
mentinerii unei anumite pozitii a corpului. Dispare Tn cursul
miscarilor si Tn repaus. Au frecvent un caracter familial si nu
prezinta semnificatie patologica.
TREMURATURA VOLITIONALA / tremblement volitionnel /
volitional tremor. Sin.: tremuratura de actiune (v.).
TREONINA, s. f. / threonine, s. f. / threonine. Acid aminat
glucoformator indispensabil. Exista sub patru diastereoizomeri,
deoarece poseda doi atomi de carbon asimetrici. Asemenea
*tirozinei si *serinei, prin fosforilarea functiei alcool t. intervine Tn
modificarea conformatiei proteinelor din care face parte.
TREPAN, s. n. / trepan, s. m. / trepan, trephine. [Cjr. try-pinion
= fiiirgliui..} Instrument chirurgical utilizat pentru gaurirea unui os,
Tndeosebi Tn cazul oaselor craniului. In prezent exista t. dirijate
electric si care pot fi deconectate automat, imediat dupa
perforarea osului, evitand astfel posibile leziuni acciden-tale ale
tesuturilor subjacente. V. trepanatie.
TREPANAT1E, s. f. / trepanation, s. f. / trepanation, trephination, [t^r. trypanon = tiurghw..} Manevra chirurgicala constand in producerea unui orificiu Tn corticala unui os sau la
nivelul unei cavitati osoase naturale (frecvent "craniul) sau patologice. T. se efectueaza cu ajutorul *trepanului. Tn afara de
craniu, t. se practica pentru deschiderea cavitatilor *mastoidei, a
sinusurilor fetei sau a focarelor de *osteonecroza.
TREPIDATIE, s. f. / tr6pidation, s. f. / trepidation. [Lat. irepidare = a fi agitat, de. [a trepidus = affitat.} 1) *Tremuratura
patologica cu miscari rapide si de amplitudine mare. 2) Vibratie
de frecventa mare si amplitudine mica, ce se produce in timpul
functionarii unui dispozitiv tehnic. T. pot fi transmise in me-diul
Tnvecinat dispozitivului. Ex.: t. unui motor. T. au rol nociv asupra
organismului.
TREPONEMA / Treponema / Treponema. [Qr. trepeia = a
mtoww, a mruia; aema = fir.} Gen de bacterii anaerobe con-

TRIADA
stituit din micrcorganisme cu morfologie elicoidala, cu diametru
sub 0,3 (xm (si din acest motiv vizibile doar la *ultramicro-scop),
din familia Spirochaetaceae. Sunt parazite ale omului si
animalelor; mai multe specii sunt patogene. Cea mai cunos-cuta
este T. pallidum, agentui 'sifilisului. Alte specii: T. pert-enue
(agentui *pianului), T. hyodysenteriae (saprofit), T. reiteri
(nepatogen, utilizat pentru diagnosticul sifilisului). V. si testui de
imobilizare a treponemelor.
TRIADA, s. f. / triade, s. f. / triad. [Lot. trios, -adis = triada.} 1)
Grup alcatuit din trei componente strans asodate. 2) Grup
alcatuit din trei simptome sau semne clinice caracteristice unei
anumite boli. Uneori se pot asocia chiar entitati clinice. V. in
continuare.
TRIADA BECK / triade de Beck / Beck's triad. [Claude
Schaeffer Beck, cninirg ame-rican, CteifeCand, n. 1894.} Scaderea tensiunii arteriale sistolice, cresterea presiunii venoase
jugulare si cord mic radiologic, Tn traumatismele cordului.
TRIADA CHARCOT / triade de Charcot / Char-cot's triad. [/eon
Martin Charcot, ne.uro[og francos, profesor Ca Paris, 18251893.} 1) Colica biliara, icter si febra Tn colangita acuta. 2)
Nistagmus, tremor intentional si vorbire sacadata, intalnita
frecvent Tn *scleroza in placi.
TRIADA CHAUFFARD / triade de Chauffard / Chauffard's
triad. [Anatole Marie Entile Chauf-fard, medic francez, profesor de. me.dic.ina in.te.ma (a. 'Sans, 1855-193Z.\ Intalnita In
liti-aza coledocia-na, consta Tn durere Tn hipocondrul drept,
febra si icter.
TRIADA DIEULAFOY / triade de Dieulafoy / Dieulafoy's triad.
[Georges Dieulafoy, me-dic francez ta f-fopitaw^ de 'Paris,
1839-1911.} Se Tntalneste Tn apendicita acuta si consta Tn
durere, aparare musculara localizata si hiperestezie cutanata la
pal-parea fosei iliace drepte.
TRIADA EWALD / triade de Ewald / Ewald's triad. [Carl An ton
Ewald, medic ge.rman, profesor de medicina interna [a 'Keriin,
1845-1915.} intalnita in ulcerul peptic, consta Tn durere cu
caracteristicile tipice leziunii ulceroase (mica si marea periodicitate), hiperaciditate dinica (pirozis), dar mai ales testata si
hemoragie microscopica (oculta) sau macroscopica.
TRIADA FALLOT / trilogie de Fallot / Fallot's trilogy. [Etienne
Louis Arthur Fallot, medic francez,, 1850-1911.} Cardiopatie
congenitala cianogena constituita din stenoza pul-monara,
defect septal atrial si hipertrofie a ventriculului drept. Rezulta o
crestere importanta a presiunilor Tn venfriculul drept, cianoza
fiind, dimpotriva, tardiva Tn absenta unei comunicari
interventriculare. TratamentuI chirurgical este foarte eficace.
TRIADA FINSTERER / triade de Finsterer / Finsterer's triad.
[Hans Finsterer, cfwwg austriac, profesor (a. 'Vie.na, 18771955.} In traumatismele hepatice, consta Tn: bradicardie paradoxala, hipertermie si icter precoce.
TRIADA FONTAN / triade de Fontan / Fontan's triad. [/WoAle
Emile fules Fontan, cfiirurg francez; Toulon, 1869-1931.} tn
abcesul hepatic, consta Tn: hepatomegalie neteda, febra si
dureri Tn hipocondrul drept.
TRIADA FREDERICH MULLER / triade de Frederich Muller /
Frederich Muller triad. [Friedrich von Muller, medic german,
yviilncfien, 1858-1941.} Pulsatia luetei, cu intensificarea culorii in
timpul sistotei, pulsatia amigdalelor Tn insuficienta aortica
cronica severa.
TRIADA HUTCHINSON / triade de Hutchinson / Hutchinson's
triad. [Sir Jonathan Hutchinson, cfwwg eng[ez, Loruira, 18281913.} Coexistenta malformatiilor dentare (*dinte Hutchinson), a
leziunilor oculare (keratita parenchimatoasa) si a surditatii progresive prin leziuni labirintice. Este caracteristica sifilisului congenital.

TRIAMCINOLON
TRIADA JACOD / triade de Jacod / Jacod's triad. [MnurJce
Jacod, medic, fnnicez; sec. XX.} Sin.: sindrom Jacod (v.).
TRIADA KARTAGENER / triade de Kartagener / Kartagener's
triad. [Manes Kartagener, medic eCvefian, Zurich, 1897-1975.}
Sin.: sindrom Kartagener (v.).
TRIADA LORTAT-JACOB / triade de Lortat-Ja-cob / Lortat.
Jacob triad, [/eon Louis Lortat-facob, cfumrg francez., n..
1908.} Diverticul esofagian asociat cu hernie hiatala (sau
malpozitie cardiotuberozitara) si litiaza veziculara.
TRIADA OWEN / triade d'Owen / Owen's triad. Tn hemobilia
posttraumatica, se constata hemoragie digestiva superioara, icter
si colica hepatica.
TRIADA PEAN / triade de Pean / Pean's triad, [fules Emile
Pean, cfururg francez, 'Paris, 1830-1898.} In tumorile primare de
epiploon, consta Tn tumora superfidala, mobilitate mare si lipsa
tulburarilor functionale ale viscerelor abdominale.
TRIADA REITER / triade de Reiter / Reiter's triad. [Hans
Conrad Julius Reiter, medic, igienist ge.rman, profesor [a
'Kostocki. 1881-1969.} Sin.: sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter (v.).
TRIADA SHAFER / triade de Shafer / Shafer's triad. Durere
epigastrica, tumora abdominala palpabila, modificari radiologice la
examenul abdomenului pe gol (largirea cadrului duodenal);
prezenta Tn pseudochistui de pancreas.
TRIADA SIMBAS / triade de Simbas / Simbas' triad. Cresterea
amplitudinii pulsului si a tensiunii arteriale la nivelul mem-brelor
superioare; scaderea amplitudinii pulsului si a tensunii arteriale la
nivelul membrelor inferioare; radiologic: largirea me-diastinului.
Apare ?n traumatismele urmate de ruperea aortei.
TRIADA VAN DER HOEVE / triade de Van der Hoeve / Van der
Hoeve's triad. [/. van der Hoeve, oftaimoCog o[andez, 1878l952.\ Sin.: osteogeneza imperfecta (v.).
TRIAJ, s. n. / triage, s. m. / triage. \Jr. triage, din Cat. tritare
(sec. 1^1), de. ia terere = a tre.ie.Ta.} 1) Selectionarea pacientilor
Tn functie de prioritati si de Tngrijirile medicale imediate necesare, Tn cursul unui dezastru. 2) T. epidemiologic reprezinta un
ansamblu de actiuni de identificare a bolnavilor sau purtatorilor
de agenti patogeni, Tn vederea tratamentului si a prevenirii
propagarii unor boli transmisibile in colectivitati. 3) Servidu al unui
spital in care pacientii sunt examinati Tnaintea internarii in sectii
specializate, in functie de afectiunile de care sufera.
TRIAL, s. n. / essai, s. m. / trial. {'Eng[. trial = ince-rcare., experiment.] Anglicism folosit frecvent in limbajul clinic, cu referire
la testarea si/sau compararea eficacitatii uneia sau mai multor
terapii pe grupuri de pacienti. In faza / a unui t. clinic se testeaza
actiunile biologice si concentratia toxica a unui medicament pe
un grup de voluntari sanatosi. In faza a 11-a, se deter-mina
eficienta unui anumit tratament pe un grup restrans de pacienti
care prezinta boala pentru care este destinat trata-mentui
respectiv. In faza a 111-a, in t. se include un numar foarte mare
de pacienti si se realizeaza compararea evolutiei unei anumite
boli la un grup de pacienti tratati cu noua te-rapie cu cea a unui
grup care a primit o terapie standard sau nu a primit deloc
tratament. Cel mai bine fundamental din punct de vedere stiintific
este t. randomizat cu grup de control, in care pacientii din grupul
de control primesc tratament placebo sau tratamentui standard al
bolii respective, rezultatele fiind comparate cu cele obtinute pe un
grup de pacienti care primesc noul tratament, jar alegerea
pacientilor se face abso-lut la intamplare in ambele grupuri. V. si
dublu orb, simplu orb.
TRIAMCINOLON, s. n. / triamcinolone, s. m. / triamcinolone.
(DCI) Glucocorticoid de sinteza, CziHsyFOe,, de sase ori mai
activ decat cortizonul, dar cu slaba activitate mineralocorticoida.
Se poa-te administra per os, intraarticular sau local.
993

.TRIBADISM
TRICOFITIE
TRIBADISM, s. n. / tribadlsnie, s. m. / tribadism. [Lat. tribcis,
-adis, din gr. tribas, -ados = perswna can. freaca, de (a. tribein
= a freca; -ism.] Forma de lesbianism in care satis, factia sexuala se obtine prin heteromasturbatie ("masturbatie
reciproca).
TRIBOELECTRICITATE, s. f. / triboelectricite, s. f. / triboelectricity. [Cjr. tribein = a freca; elektron = cfuhlmSsar, corp
: [are, se. eCectrizeazd prin frecare.} *Electricitate dezvoltata prin
frecare,
TRICEPS, adj., s. m. / triceps, adj., s. m. / triceps. [Lot. (res,
tria, gr. treis = trei, iat. caput, -itis = cap.] 1) Muschiul t.^al
bratului: v. tab. anat. - muschi. 2) Muschiul t. sural: v. . tab. anat. muschi.
JRICHIAZA, s. f. / trichiasis, s. m. / trichiasis. [Qr. thrix, trikhos
= par; -tiza.} Crestere anormala a genelor, congeni. ,tala sau dobandita, cu devierea lor spre cornee, pupila con' . sen/and pozitia sa normals. Frecvent este secundara trahomului
sau unor cicatrizari vicioase ale unor plagi palpebrale. Rezulta
,,o iritatie permanenta a conjunctivei bulbare si a corneei. Vac.:
trichiazis.
TR1CHIAZIS. Var. pentru trichiaza (v.).
TRICHINELLA SPIRALIS / trichinella spiralis / trichinella spiralis. [Qr. trikhinos = paws, de [a thrix, trikhos = par; [at.
medievafd spiralis, din y. speira = spirala, inc.o[acire.] Vierme
.rotund, de culoare alba, vivipar, cu sexe separate, apartinand
ordinului 'Nematoda. T. s. traieste in forma adulta in intestinul
subtire al gazdei, iar sub forma de larva (spiralata sau asema" natoare dfrei 8) in muschii striati, adesea in proximitatea tendoanelor. V. si trichinoza.
TRICHINOZA, s. f. / trichinose, s. f. / trichinosis, [gr. trikhinos
= poros, de. (a thrix, trikhos = par; -oza.] Antropozoonoza
parazitara determinata de Trichinella spiralis, care debuteaza cu
manifestari digestive, cu edem facial, apoi mialgii genera' lizate datorate localizarii larvelor in muschi. Biologic se
carac-..terizeaza prin cresterea marcata a polimorfonuclearelor
neutro'i file si a enzimelor musculare. Este introdusa in organism prin
: ingestia de came de pore (eel mai frecvent) insuficient prajita sau
fiarta, continand larve Tnchistate. V. si Trichinella spiralis.
TRICHOCEFALOZA. Var. pentru tricocefaloza (v.).
TRICHOMONAS / trichomonas / trichomonas. [Qr. thrix,
trikhos = par; monas = imitate.] Gen de flagelate, cu corp
piriform, prezentand 3, 4 sau 5 flagele anterioare si o membrana
ondulata la extremitatea corpului. Se deosebesc: *T.
" ihtestinalis si *T. vaginatis. Nu se prezinta in forma chistica.
TRICHOMONAS INTESTINAL1S / trichomonas intestinalis / trichomonas intestinalis. Specie de ''Trichomonas, variabila
ca :'forma, cu membrana ondulanta mai mare decat corpul. T. i.
este parazit al intestinului gros si poate fi, daca se dezvolta
masiv, la originea unei iritatii intestinale asociata cu diaree.
TRICHOMONAS VAGINALIS / trichomonas vaginalis / tri..chomonas vaginalis. Specie de "Trichomonas, variabila ca
' 'fprma, cu dimensiuni duble fata de T. intestinalis, care prezinta o
membrana ondulanta scurta. T- v. se localizeaza ca parazit in
vagin, unde poate determina infectii cronice asociate cu leucoree. Mai rar determina uretrita la barbat.
TRICHOPHYTON / Trichophyton / Trichophyton. [gr. thrix,
^trikhos = par; phyton = pCanta,} Gen de ciuperci dermatofite,
cuprinzand mai multe specii patogene pentru om, care pot
determina micoze ale pielii capului si parului, ale pielii glabre si
ale unghiilor. V. epidermofitie, favus si tricofitie.
TRICHURIS TRICHIURA / trichuris trichiura / trichuris trichiura. [Cjr. thrix, trikhos = par; oura = wada,} Numele stiintific al
viermelui 'tricocefal.
TRICOBEZOAR, s. m. / trichobezoard, s. m. / trichobezoar, hair
ball. \(jr. trikhos = par; persona padzehr = ccmcre-fium
994

din anumite pfante, formata m tubvi digestvn at uiwr amnwie,

utitizata odin-wara. ca antidot.} V. bezoar.
TRICOCEFAL, s. m. / trichocephale, s. m. / trichocephalus,
whipworm. \CJT. thrix, trikhos = par; kephale = cap.] Vierme
din ordinul "Nematodes, agent al *tricocefalozei, avand o parte
anterioara filiforma, spre deosebire de cea posterioara, voluminoasa. Are o lungime de 3-5 cm si se localizeaza ca parazit in
cecul si apendicele omului, rar in intestinul subtire. Apartine
subfamiliei Trichinines, familia Trichinellides, subordinul Trichinelloides. Este ovipar si hematofag. Sin.: Trichuris trichiura.
TRICOCEFALOZA, s. f. / trichocephalose, s. f. / trichocephalosis. [Gjr. thrix, trikhos = par; kephale = cap; -oza.] Boala
parazitara cauzata de prezenta in intestinul gros, mai rar in eel
subtire, de tricocefali [Trichuris thchiuria), care produc leziuni ale
mucoasei intestinale, determinand diaree, dureri abdomi-nale,
apendicita, anemie. Aceste semne apar dupa infestarea masiva
cu paraziti care adera profund la mucoasa intestinala. Infestarea
se face pe cale orala, prin ingestia de oua de paraziti. Var.:
trichocefaloza.
TRICOCLAZIE, s. f. / trichoclasie, s. f. / trichoclasia. [Qr. thrix,
trikhos = par; klasis = rupturd, fractum..] Ruperea parului
determinata de fragilitatea lui anormala.
TRICOEPITELIOM, s. n. / trichoepitheliome, s. m. / trichoepithelioma. [^fr. thrix, trikhos = par; epi = pe; thele =
mamefon, rvficatwa.; -omo.] Tumora benigna a pielii, cu originea in matrices parului. Este localizata, in general, la nivelul
fetei sau a partii superioare a toracelui si afecteaza indeosebi
femeia tanara, avand caracter autozomal dominant. T. apar
unice sau multiple, sunt uneori asociate cu diversi *nevi si cu
alte tumori benigne ca adenoame sebacee. Unii autori il considera o varietate de adenom sebaceu simetric al fetei. Nosologic, t. este situat la limita tumorilor benigne cu diferentiere
polara, a nevilor bazocelulari si a epitelioamelor bazocelulare.
Macroscopic, t. se prezinta sub forma unor noduli sau papule cu
diametrul de cativa milimetri, cu suprafata neteda, de culoa-rea
carnii (rosu deschis).
TRICOESTEZIE, s. f. / trichoesthesie, s. f. / tricho(a)esthe-sia.
VCjr. thrix, trikhos = par; aisthesis = semape, se.wibiii-tate.] 1)
Sensibilitate tactila legata de inervatia firelor de par, Cu toate ca
la om este mai putin dezvoltata decat la diverse animate,
aceasta sensibilitate este reala si determina senzatia produsa la
atigerea firelor de par. 2) Tip de 'parestezie con-stand in
senzatia de prezenta a parului pe mucoase sau pe tegumente.
TRICOFITOBEZOAR, s. m. / trichophytobezoard, s. m. / thrichophytobezoar. {Qr. thrix, trikhos = par; phyton = pCanta;
persona padzehr = wnc.refiu.ne din anumite ptante, formata. m
tu6ul digestip ai unor animate, utiiwita odimoani w antuCot.} V.
bezoar.
TRICOFITIE, s. f. / trichophytie, s. f. / trichophytosis. [gr. thrix,
trikhos = par; phyton = planta.] *Micoza provocata de
dezvoltarSb pe suprafata cutanata a unei ciuperci parazite din
genul "Trichophyton. In functie de localizare si de speda de
parazit patogen, se disting: 1) T. uscata a pielii capului si pielii
*glabre, data de T. violaceum (eel mai raspandit la noi in tara),
T. niveum, T. cerebriforme, T. gypseum. Pe pielea capului se
formeaza, prin dezvoltarea parazitului, zone eritemoscuamoase, cu firele de par rupte sau aflate in grosimea
scuamelor, iar pe pielea glabra, leziuni eritematoscuamoase,
rotunde-ovalare, cu periferia mai activa si extensiva. 2) T. barbii
(barbiei), unde se formeaza *sicozis tricofitie si *kerion (T.
ochraceum, T. meg-nini, T. violaceum). 3) "Onicomicoza
tricofitica, la nivelul unghiilor. 4) Granulomul tricofitie Malocchi
este o forma foarte rara, infiltrativa, "torpida, nesupurata.

TRICOFOBIE

TRICOFOBIE, s. f. / trichophobie, s. f. / trichophobia. [gr. (/irix,

trikhos = par; phobos = friai] 1) Teama patologica, la femeie,
fata de dezvoltarea excesiva a parului la nivelul fetei. 2) Teama
de a atinge unele tesaturi din matase, catifea etc.
TRICOKINEZIS, s. n. / trichokinesis, s. m. / trichokinesis. [Qr.
thrix, trikhos = par; kinesis = mifcare, de. [a kiacia = a misca,}
Sin.: pili tort/' (v.).
TRICOLEUCOCIT, s. n. / tricholeucocyte, s. m. / hairy cell. [Qr.
thrix, trikhos = par; leiikos = aid; kytos = celufa.} Celula cu
diametru variabil (15-20 (.im), cu nucleu rotunjit si citoplasma
discret bazofila, fara granulatii, care apare Tn maduva, splina si,
uneori, in sangele periferic In *leucemia cu celule paroase. Sin.:
"leucocit paros".
TRICOMANIE, s. f. / trichomanie, s. f. / trichomania. [Cfr. thrix,
trikhos = par; mania = ne6wiie.] Sin.: tricotilomanie
TRICOMICOZA, s. f. / trichomycose, s. f. / trichomycosis. [Qr.
thrix, trikhos = par; mykes, mykclos = ciuperca; -oza.] Nume
de ansamblu al micozelor tijei firelor de par. V. si tri-cofitie.
TRICOMONIAZA, s. f. / trichomonase, s. f. / tri-chomonasis.
[Qr. thrix, trikhos = par; monns = imitate; -azd.] *lnfestare cu
Trichomonas. Forma cea mai frecventa este t. urogenitala,
determinata de Trichomonas vaginalis, care se manifests la femeie prin "vaginita, iar la barbat prin *uretrita discreta. Exista si o
forma de t. intestinala.
TRICOPTILOZA, s. f. / trichoptilose, s. f. / trichoptilosis. [gr. thrix,
trikhos = par; ptilosis = napddire..} Fisurare longitudi-nala a
extremitatilor firelor de par (par bifurcat) din cauza traumatismelor repetate prin pieptanat si periere, ca si prin exces de
Tngrijiri capilare. Sin.: tricorexie.
TRICOREXIE, s. f. / trichorrhexie, s. f. / trichorrhexis. [fr.
thrix, trikhos = par; rhexis = ruptufa, fractura.] Sin.: tricop-tiloza
(v.).
TRICOREXIE NODOASA / trichorrhexie noueuse / trichorrhexis nodosa. Afectiune rara a parului, uneori congenitala, alte-ori
determinata de abuzul de lotiuni, spalari sau de colorarea
parului. Firul de par se umfia Tn unul sau mai multe locuri, apoi
se rupe la aceste niveluri. V. boala Netherton, sindrom Allan.
TRICOSIS. Var. pentru tricozis (v.).
TRICOTILOMANIE, s. f. / trichotillomanie, s. f. / trichotillomania. [gr. thrix, trikhos = par; tillein = a trage; mania =
mfiitnie.} *Tic care consta m smulgerea masiva a parului din
anumite regiuni, ceea ce poate determina alopecia manuala. La
copii smulgerea parului poate fi simetrica. Sin.: tricomanie.
TRICOZA, s. f. / trichose, s. f. / trichosis. [Cjr. thrix, trikhos =
par; -oza.} Termen generic pentru orice boala sau crestere
anormala a parului.
TRICOZIS, s. n. / trichosis, s. m. / trichosis. [Cjr. thrix, trikhos
= par; -osis (-0x11).] Dezvoltare anormala a parului pe o parte a
corpului de obicei glabra si indeosebi la nivelul mucoaselor.
Var.: tricosis.
TRICROMAT, adj. / trichromate, ad). / trichromate. [Lot. (res,
Ina, gr. trcis = tre.i; gr. khroma, -alos = cufoare.] Despre un
subiect normal care percepe cele trei culori primare ale spectrului. Un subject t. anormal prezinta o perceptie modificata a
uneia din cele trei culori normale. V. si deuteranomalie,
protanomalie, tritanomalie.
TRICROMATISM, s. n. / trichromatisme, s. m. / trichroma-tism.
[Lat. ires, tria, gr. Ircis = trei; gr. khroma, -atos = cutoare; -ism.]
Capacitatea normala de perceptie a celor trei culori primare din
spectrul vizibil (rosu, verde si albastru). Sin.:
tricromazie (v.).

TRIGON

TRICROMAZIE, s. f. / trichromasie, s. f. / trichromatism. [Lat.

(res, (rio., gr. treis = tre.i; gr. khroma, -atos = cutoare.} Sin.:
tricromatism (v.).
TRICROTISM, s. n. / tricrotisme, s. m. / tricrotism. [Lot. (res,
tria, gr. treis = trei; gr. krotos = fiataie.} Prezenta pe *sfigmograma a doua unde secundare pe partea descendenta a
curbei.
TRICUSPIDIAN, adj. / tricuspidien, -enne, adj. / tricuspid. [Lat. ires,
tria, gr. treis = tni; [at. cuspis, -idis = Varf ascutit.} 1) Care se
refera la valvula tricuspida. Ex.: suflu t. 2) Care prezinta trei
*cuspizi.
TRIDERMIC, adj. / tridermique, adj. / tridermic. [Lat. (res, tria, gr.
trcis = tre.i; gr. derma, -atos = piete,[ Despre orice animal care
poseda trei foite embrionare: ectoderm, mezoderm si endoderm.
TRIFAZIC, adj. / triphasique, adj. / triphasic. [Lat. (res, tria, gr.
treis = tre.i; gr. phasis = apare.nta, rasaritut unei stf-te., de. Ca
phaiaein = a aparea.} 1) Un fenomen sau un organism care trece
prin trei perioade sau faze distincte. 2) Curent electric t. sau, mai
cored, trifazat (fr. triphase).
TRIFID, adj. / trifide, adj. / trifid. [Lat. trifidiis = aupicat m trd, de.
[a trcs, tria = tre.i, fidus = taiat, divizat.} Care este despicat 'in
trei parti pe o mare parte din lungime.
TRIGEMEN, s. m. / trijumeau, s. m. / trigeminus. [Lot.
trigeminus = tripCu, de [a Ires, tria = trei, geminiis = geaman.]
V. tab. anat. - nervi.
TRIGEMINAL, adj. / trig6minal, -ale, -aux, adj. / trigeminal. [Lat.
trigeminus = tripCu, de la (res, tria = trei, geminus = geaman.]
1) Care se refera la *trigemen. 2) tn engl.: triplu.
TRIGEMINAT, adj. / trigemine, -e, adj. / trigeminate. [Lat.
trigeminus = tripCii, de. [a (res, tria = trei, geminus = geamdn.]
Despre un puls caracterizat prin *trigeminism.
TRIGEMINISM, s. n. / trig6minisme, s. m. / trigeminy. [Lat.
irigominus = tripiii, de (a trcs, tria = trei, geminus = geama.11;
-ism.} Ritm cardiac in care se asociaza, cu regulari-tate ?i in mod
repetat, doua extrasistole succesive cuplate la fiecare sistola
normala, sau o singura extrasistola dupa doua sistole normale
succesive. V. $i bigeminism.
TRIGGER / trigger / trigger. ['Efigl'. trigger = trdgaci de armd de
foe.] Anglicism utilizat pentru a desemna stimulul care are
capacitatea de a declansa un anumit proces sau fenomen.
Utilizarea termenului s-a extins $i pentru desemnarea, de ex., a
unei secvente moleculare sau molecule care declan$eaza un
proces sau un lant de reactii. V. $i zona trigger.
TRIGLICERID, s. n. / triglyceride, s. m. / triglyceride. [Lat. (res, tria,
gr. treis = trei; gr. glykeros = indutcit, de [a glykys = dvlce\
Substanta lipidica alcatuita dintr-o molecula de *glicerol
esterificata cu trei molecule de *acizi gra?i. T. reprezinta forma de
stocare a acizilor gra?i in organism si, de asemenea, se afla in
uleiurile si in grasimile naturale. Ele pot contine un sin-gur tip de
acid gras (t. omogene sau simple) sau tipuri diferite (t. eterogene
sau mixte). Concentratia de t. Tn sange (v. tab. const. biochim.)
creste In *hiperiipidemii.
TRIGLICERIDEMIE, s. f. / triglyc6rid6mie, s. f. / triglycerid(a)emia. [Lat. Ires, tria, gr. treis = trd; gr. glykeros = uidufcit,
de. (a glykys = didce; haima, -atos = sange} Prezenta ?i
concentratia *trigliceridelor din sange. V. hiperlipidemie si tab.
const. biochim.
TRIGON, s. n. / trigone, s. m. / trigone. NA: fornix , trigo-num
(2). [Lat. trigoniim, gr. trigonos = triu.ng/ii] 1) Os supranumerar
al pidorului, reprezentand tuberculul posteroex-tem al
astragalului. Sin.: astragal supranumerar. 2) Formatiune viscerala
de forma triunghiulara. Ex.: *t. cerebral, t. olfactiv, *t. vezical.
995

TRIGON CEREBRAL
TRIGON CEREBRAL / trigone cerebral / trigone, trigonum.
NA: fornix. Formatiune de substanta alba, alcatuita din corp, doi
pilieri anteriori si do! posteriori si continand indeosebi fibre de
asociere interemisferice.
TRIGON VEZICAL / trigone vesical / vesical trigone. NA:
trigonum vesicae. Regiune a mucoasei vezicale cuprinsa Tntre
cele doua orificii ureterale $i orificiul uretral.
TRIGONITA, s. f. / trigonite, s. f. / trigonitis. [Lot. trigonum, (fr.
trigoaos = trumffhi; -ita.] Inflamatie a mucoasei *trigonu-iui
vezical, care apare Tndeosebi la femeie. Se manifesta prin crize
de polakiurie, indeosebi Tn timpul zilei, insotite de dureri
uretrovaginale. Morfopatologic se constata, la nivelul colului
vezical si al trigonului, leziuni potipoide, chistice, edematoase
sau angiomatoase, mai rar ulceratii unice sau multiple.
TRIGONOCEFAL1E, s. f. / trigonocephalie, s. f. / trigonocephaly. [Lat. trigonum, gr. trigonos = triunghi; kephale =
cap.\ Malformatie caracterizata printr-o forma triunghiulara a
capului, determinata de *sinostoza prematura a oaselor
craniene, care determina compresiunea emisferelor cerebrale.
TRIIODOT1RONINA, s. f. / triiodothyronine, s. f. / triiodothyronine. *Hormon tiroidian provenind din *tiroglobulina, produs la
adultui normal in cantitate de 7-12 iig pe zi. Circula In sange sub
doua forme: libera, in proportie de 0,3%, $i legata de proteine
transportoare (v. tiroxina). Concentratia totala tn sange: 750 - 1
950 ng/l sau 1,2-3 nmol/l. V. tiroxina, hormoni tiroidieni, tiroida.
Denumirea chimica completa: triiodo-3,5,3'-tironina. Abrev.: Jy.
TRIL, s. n. / thrill, s. m. / thrill. ['Etigf. to thrHJ = a se mfio-ra, a
vi6ra\ Perceperea prin palpare a unor vibratii de natura
cardiovasculara, de regula sufluri. Ex.: t. anevhsmale, aortice,
diastolice si sistolice. V. si freamat.
TRILOBAT, adj. / trilobe, -e, adj. / trilobate. {Lat. (res, tria, gr.
treis = trei; [at. lobus = [ob.[ Care este alcatuit din trei lobi.
TRILOCULAR, adj. / triloculaire, adj. / trilocular. [Lot. tres, tria,
gr. treis = trei; tat. loculus, dim, de [a locus = Coc.} Care
prezinta trei cavitati sau trei compartimente.
TRIMER, s. m. / trimere, s. m. / trimer. [Lat. tres, tria, gr. treis =
trei; gr. meros = parte] Molecula alcatuita din trei sub-unitati de
obicei trei lanturi polipeptidice. V. si monomer, polimer.
TRIPANOSOMIAZA, s. f. / trypanosomiase, s. f. / trypanosomiasis. [Cjr. trypanon = fiwghiu; soma, -atos = c.orp; -ozd.]
Boala parazitara, endemica in unele regiuni din Africa (Tntre 12
latitudine nordica si 15 latitudine sudica), cauzata de
Trypanosoma. Sin.: boala Dutton. Tipuri principale: 1) T. africana este produsa de Trypanosoma gambiense sau rhodesiense si este transmisa prin mtepatura mustei tete; evolueaza,
dupa o stare febrila cu leziuni cutanate (tripanide), adenopatii,
atingeri viscerale, catre o meningoencefalita difuza, bolnavul
plonjand intr-o permanenta somnolenta. Sin.: boala somnului. 2)
T. amehcana, sin.: boala Chagas (v.).
TRIPLEGIE, s. f. / triplegie, s. f. / triplegia. [Lot. tres, tria, gr.
treis = trei; gr. plege = [ovitura.[ 'Hemiplegie asodata cu
paralizia unui membcu din partea opusa a corpului.
TRIPLET, s. m. / triplet, s. m. / triplet. [Lat. (rip/us, gr. triploos =
tripCu.} 1) In genetica, grup de trei baze purinice sau pirimidinice
tn molecula de ADN sau ARN care codeaza un anume
aminoacid Tn biosinteza proteinelor. 2) Nasterea a trei gemeni,
denumiti tripleti.
TRIPLOPIE, s. f. / triplopie, s. f. / triplopia. [Lat. triplus, gr.
triploos = tripCu; ops, opos = vedere, vaz.] Tulburare a ve-derii
care consta mtr-o viziune tripla, adica, In perceptia simul-tana a
trei imagini ale aceluiasi obiect.

996

TRITANOPIE
TRIPSINA, s. f. / trypsine, s. f. / trypsin. [Gr. tripsis = fre-care,
z-drobire, sfdramare (aliiz-ie ta modnl de e^trac-fie al en-zimei,
prin "free area" panc.re.asuliii cu glice.rina), de [a terere = a
zdrohi, a sfarama, -ina.] Enzima proteolitica secretata de
pancreas sub forma unui precursor, "tripsinogen, acesta fiind
convertit tn forma activa la nivelul duodenului de *enterokinaza
(sau enteropeptidaza). T. este o endopeptidaza care, in mediul
alcalin, actioneaza specific asupra legaturii arginil ?i lizil din
lantui peptidic. Ea catalizeaza inclusiv clivajul unor molecule de
tripsinogen si Tndeosebi al unor enzime pancreatice importante
pentru digestia proteinelor. Activarea in situ a t. ar putea fi un
mecanism implicat m geneza *pancreatitei acute. T. cristalizata
de bou (Bos taurus) este utilizata, datorita efectelor proteolitice,
local pentru *debridarea plagilor necrotice, a unor ulcere,
abcese, fistule si in tratamentui *empiemului. Sin.: triptaza. V. si
tripsinogen.
TRIPSINOGEN, s. m. / trypsinogene, s. m. / trypsinogen. [V.
etimoCogia termemiiui tripsina; gr. gennan = a produce}
Proenzima a *tripsinei secretata in pancreas si activata in duoden de *enterokinaza. T. este alcatuit din 247 aminoacizi, iar
gena codificanta se afla pe cromozomul 7. V. si tripsina.
TRIPTAMINA, s. f. / tryptamine, s. f. / tryptamine. Amina
rezultata prin decarboxilarea *triptofanului, produsa in organism
indeosebi prin actiunea unor enzime bacteriene intestinale. T.
are un efect vasoconstrictor prin stimularea eliberarii de "noradrenalina. Totodata, ea reprezinta precursorul mai multor substante naturale sau sintetice, unele dintre acestea, ca dietiltriptamina si dimetiltriptamina fiind psihoactive.
TRIPTAZA, s. f. / tryptase, s. f. / tryptase. \V. etwioCogia termenu[ui Iripsina; -ozd.] Sin.: tripsina (v.).
TRIPTOFAN, s. m. / tryptophane, s. m. / tryptophan. Aminoacid
(acid a-amino-p-3-indol propionic) component al majo-ritatii
proteinelor, esential pentru cresterea optima in copilarie si pentru
echilibrul azotat din organism. Este precursor al *sero-toninei si
al nicotinamidei, in acest caz prin intermediul *ki-nureninei.
Cantitati adecvate de t. in alimentatie pot compen-sa deficitui in
*acid nicotinic si, implicit, previn formele u$oare de 'pelagra.
TRISMUS, s. n. / trismus, s. m. / trismus. [^r. trismos = scrAfnit
din dinfi] Contractura spastica a muschilor mastica-tori, cu
dificultatea deschiderii gurii. Este consecinta unei per-turbari
motorii a nervului trigemen ?i reprezinta primul semn clinic al
*tetanosului. T. poate fi provocat uneori $i de o infectie dentara
sau amigdaliana.
TRISOMIE, s. f. / trisomie, s. f. / trisomy. [Lat. tres, tria, gr. treis
= tre-i; gr. soma, -atos = corp.] Perturbare genetica caracterizata prin prezenta in celule a trei cromozomi in locul unei
perechi (un cromozom supranumerar). Cariotipul are deci 47 de
cromozomi. Se traduce clinic prin malformatii diverse, adesea
complexe, care variaza functie de grupa la care apartine
cromozomul supranumerar: t. 13, sindrom Patau (v.), t. 18,
sindrom Edwards (v.), t. 21, sindrom Down (*mongolism). T. 12
este frecventa in 'leucemia limfoida cronica.
TRISOMIE 18 / trisomie 18 / 18 trisomy. Sin.: sindrom Edwards
(v.).
TRISOMIE 21 / trisomie 21 / 21 trisomy. Sin.: sindrom Down (v.).
TRITANOMALIE, s. f. / tritanomalie, s. f. / tritanomaly. [Gr.
tritos = al treuea; [at; gr. anomalia = mregu[antate, din (at.
anomalus, gr. anomos = neregulat (gr. a - priv.; nomos = obicsi
aiiand forfa. de (ege).} Anomalie congenitala a simtului cromatic,
manifestata prin defidenta partiala a perceperii culorii albastre. V.
si tritanopie.
TR1TANOPIE, s. f. / tritanopie, s. f. / tritanopia. [Cjr. tritos = at
treuea; an - priv.; ops, opos = vedere, vaz,.} Absenta perceperii
culorii albastre. Sin.: tritanopsie. V. si tritanomalie.

TRITANOPSIE
TRITANOPSIE, s. f. / tritanopisme, s. m. / tritanopsia. [Cfr.
trilos = ai treiiea, un - priv.; opsis = Ve.de.re, aspect.} Sin.: tritanopie (v.). TRITIU, s. n. / tritium, s. m. / tritium. [Qr. tritos =
at tna/eo,]
Izotop radioactiv al *hidrogenului, emitator de radiatii -, cu tim-pul
fizic de Tnjumatatire 12,37 ani. Este foarte frecvent utilizat in
sinteza unor molecule organice 'radiomarcate. Utilizarea umana in
vivo a t. este interzisa Tn majoritatea tarilor.
TRITURARE, s. f. / trituration, s. f. / trituration [Lat. tritu-ratio,
-onis = treieiiful grdului, de (a tritiirare .= fl tre.ie.ra, fi terere = a
freca, a tre.ie.ra} 1) Actiunea de a transforma Tn pulbere o serie
de substante. 2) Obtinerea unei *mixturi omo-gene de substante
prin frecare, presare si zdrobire. Ex.: obtine-rea *amalgamului
dentar din particule metalice si mercur.
TRIUNGHIUL E1NTHOVEN / triangle d'Einthoven / Einthoven's triangle. {Lot. triangulus = tnunghi, de. [a. (res, tria =
trei, angulus = unghi, co[f; WHlem Einthoven, fizioCog oCan(fez, profesor (a Leyde, 1860-1927, premiut 9{gbel pentru.
fiziotogw/medkina in. 1924.] Triunghi postulat de Einthoven,
conform caruia cei trei electrozi periferici (brat drept, brat stang,
gamba stanga) folositi Tn electrocardiografie formeaza Tn plan
frontal varfurile unui triunghi echilateral, Tn al carui centru este
situata inima.
TRIUNGHIUL GARLAND / triangle de Garland / Garland's triangle. [Lat. triangtiJus = triungtii, de (a (res, (r/o = trei, angiilus
= unghi, coCt; George Miaot Garland, medic atrmri-can, 18481926.] Zona de submatitate Tntre *curba Ellis-Damoiseau si
coloana vertebrala, datorita Tmpingerii spre medi-astin a
parenchimului pulmonar de catre lichid.
TRIUNGHIUL SCARPA / triangle de Scarpa / Scarpa's triangle.
NA: trigonum femorale. [Lot. triangulus = triwighi, de ia tres,
tria = trei, angulus = imgfu, w[f; Antonio Scarpa, anatomist fi
cfivurg itatian, profesor de. chimrgie [a 'Modena, apoi profesor
de. anatomic, (a Sadoi'o, 1747-1832,] Spatiu tri-unghiular
delimitat in partea superioara a coapsei de muschii sartorius,
lung adductor si de ligamentui inghinal (Poupart).
TROCAR, s. n. / trocart, s. m. / trocar. [J~r. veche trocart, alterare de [a trois-quarts = trei sferturi (Coma cu trei taifuri).}
Instrument servind la practicarea unor punctii la nivelul unor
cavitati din organism. Este alcatuit dintr-o tija metalica cu un varf
triunghiular ascutit, culisand Tn interiorul unei 'Canute si
depasind-o la nivelul varfului. Dupa efectuarea punctiei, tija este
retrasa, ceea ce permite scurgerea unui eventual continut lichid
sau semisolid.
TROFEDEM, s. n. / trophoedeme, s. m. / troph(o)edema. \(jr.
trophe = firana, nutrifie; oidema, -atos = wnflatura, de. [a
oidein = a creste. m vaCimi.} Sin.: boala Milroy (v.).
TROFIC, adj. / trophique, adj. / trophic. \Cjr. trophikos = cans
fuwwfte..} Care se refera la *nutritie.
TROFICITATE, s. f. / trophicite, s. f. / trophicity. \(jr. trophikos
= care firanefte.} Ansamblu de fenomene care deter-mina nutritia
si echilibrul metabolic al structurilor vii.
TROFOBLAST, s. n. / trophoblaste, s. m. / trophoblast. [Cyr.
trophe = firand, nutrifie.; blastos = ge:nne.n.\ StratuI superficial
al vilozitatilor placentare. V. placenta.
TROFOPATIE, s. f. / trophopathie, s. f. / trophopathy, trophopatia. ]<^r. trophe = hrana, nutritie; pathos = boata.\ Orice
tulburare de "nutritie, de la forme functionate la manifestari patologice distincte.
TROFOTERAPIE, s. f. / trophotherapie, s. f. / trophotherapy. \
(jr. trophe = furana, nutritie.; therapeia = tratame.nt, de [a
therapeuein = fl uigriji] TratamentuI unei boli cu mijioace
dietetice.
TROFOZOIT, s. m. / trophozo'ite, s. m. / trophozoit. {Qr. trophe = hrana, nutritie.; zoon = animal.] Forma vegetativa, asexuala, a unor sporozoare, cum ar fi cele din genul 'Plasmodium.

TROMBASTENIE GLANZMANN
TROHANTER, s. n. / trochanter, s. m. / trochanter. [Qr.
trokhanter, -eros = alergator, de [a trokhazein = a aterga,}
Marele t. (TMA: trochanter major): voluminoasa apofiza quadrangulara a extremitatii superioare a femurului, situata Tn prelungirea diafizei osului, pe care se insera mai multi muschi ai
coapsei. Micul t. fNA: trochanter minor): apofiza conica a
extremitatii superioare a femurului, situata la partea posterointema a metafizei femurale superioare, pe care se insera mu$chiul psoas iliac.
TROHANTEROPLASTIE, s. f. / trochanterplastie, s. f. / trochanterplasty. [Qr. trokhanter, -eros = atergdtor, de la trokAozei'n = a aierfja; plastos = modetat, de [a plassein = a
forma, a modela,\ Excizia chirurgicala a apofizei osoase m
scopul remodelarii unui nou cap femural.
TROHIN, s. n. / trochin, s. m. / lesser tuberosity of the humerus. NA: tuberculum minus humeri. [Cyr. trokhos = roata,}
Tuberozitate a extremitatii anterosuperioare a humerusu-lui,
situata intern fata de *trohiter, pe care se insera muschiul
subscapular. Sin.: mica tuberozitate a humerusului. V. tab. anat. case.
TROHITER, s. n. / trochiter, s. m. / greater tuberosity of the
humerus. NA: tuberculum majus humeri. \(jr. trokhos = roata.]
Tuberozitate antero-externa a extremitatii superioare a
humerusului, pe care se insera, in ordine anteroposterioara,
muschii: subspinos, supraspinos $i mic rotund. Este separat de
*trohin prin culisa sau santui bicipital, unde se gaseste ten-donul
bicepsului. Sin.: marea tuberozitate a humerusului. V. tab. anat. oase.
TROHLEAR, adj. / trochleaire, adj. / trochlear. [Lat. trochlea,
din gr. trokhilia = roata. de. scripete..} 1) Care se aseamana ca
forma cu o roata de scripete. Ex.: foseta t. a *orbitei. 2) Care se
refera la *trohlee, sau este Tn legatura cu aceasta.
TROHLEE, s. f. / trochlee, s. f. / trochlea. NA: trochlea, pi.
trochleae. [Lat. trochlea, din gr. trokhil'ui = roata de. scripete..}
Structura anatomica in forma de roata de scripete. Ex.: t.
humerala, partea mediana a extremitatii inferioare a
*humerusului, care se articuleaza cu indzura trohleara a *cubitusutui. V. si tab. anat. - oase.
TROHOCEFALIE, s. f. / trochocephalie, s. f. / trochocephalia.
[^r. trochos = roatd; kephale = cap.] Malformatie a craniului
constand in forma rotunjita a acestuia.
TROMB, s. m. / thrombus, s. m. / thrombus. \Cjr. thrombus =
cneag.} Sin.: trombus (v.).
TROMBANGEITA
OBLITERANTA
/
thromboangeite
obliterante / thromboangiitis obliterans, Buerger's disease.
{Cjr. throm-bos = ch-eag; angeion = vas; -Ha; [at. oblitterare =
a fterge. iite.re.ie. (ob = in fata; littera = Kteni).] Boala vasculara
ocluziva inflamatorie, care afecteaza arterele si venele mid ?i
medii ale extremitatilor membrelor. De asemenea, pot fi afec-tate
vasele cerebrale, viscerale si coronare. Boala evolueaza m
pusee succesive subintrante si poate impune amputatii iterative.
T. a. se dezvolta eel mai frecvent la barbati sub 40 de ani, iar
relatia cu fumatui este certa, desi cauza bolii nu este cunoscuta.
S-a constatat o incidenta crescuta a antigenilor HLA-B5 si A9 la
padentii cu aceasta boala. Sin.: boala Billroth-Winiwarter, boala
Buerger.
TROMBASTENIE, s. f. / thrombasthenie, s. f. / thrombasthenia. [Qr. thrombos = cheaf); astheneia = sCalnaum, de, (a.
a - priv., sthenos = forfa, putere..] Disfunctie a 'trombocitelor, al
caror numar este normal sau chiar usor crescut, dar *adezivitatea si 'agregabilitatea plachetara sunt alterate, retractia
cheagului este pretungita sau uneori absenta. T. se manifests
clinic prin *sindrom Glanzmann.
TROMBASTENIE GLANZMANN / thrombasth6nie hemorragique her6ditaire / Glanzmann's thrombasthenia. [Eduard
997

TROM BAZA
Glanzmaan, pecfiatru fi IvimatoCog dvifian, profesor ia 'Benw,
1S87-1959_] Sin.: sindrom Glanzmann (v.).
TROMBAZA, s. f. / thrombase, s. f. / thrombase. [Qr. thrombus
= cfieag; -aza.] Sin.: trombina (v.).
TROMBECTOMIE, s. f. / thrombectomie, s. f. / thrombecto-my.
[Qr. thrombos = cfieag; ektome = eyizie..} Ablatia chirur-gicala
a unui cheag, nou sau vechi, format Tn interiorul unui vas sau a
unei cavitati cardiace.
TROMBELASTOGRAF, s. n. / thromb(o)elastographe, s. m. /
thromb(o)elastograph. [Qr. thrombos = cheag; elustos =
dcicii, maleabii; graphein = a sew.] Aparat care permite
obtinerea *trombelastogramei.
TROMBELASTOGRAFIE, s. f. / thromb(o)elastographie, s. f. /
thromb(o)elastography. [QT. thrombos = cfieag; e/ostos ==
docit, maleaBit; graphein = a serie.] Studiul global al coagularii,
prin Tnregistrarea cu ajutorul *trombelastografului. Var.: tromboelastografie. Sin.: trombodinamografie. V. trombelastograma.
TROMBELASTOGRAMA, s. f. / thromb(o)elastogramme, s. m. /
thromb(o)elastogram. [Qr. thrombos = cfieag; elastos ==
docil, maUa6ii; gramma = inscrure.} Diagrama obtinuta pe hartie fotografica prin 'trombelastografie. Tn principiu, pe t. (care are
forma unui diapazon) se pot masura: viteza de coagulare,
soliditatea si gradul de retractie al cheagului etc. Utilitatea t. este
limitata, totusi, ea permite Tndeosebi investigarea etapei postcoagulare. Var.: tromboelastograma.
TROMBICULIDAE / Trombiculidae / Trombiculidae. Familie de
capuse din clasa "Arachnide, cu distribute cosmopolite (ubicuitara). Are semnificatie medicala doar genul Trombiwia, subregnurile Eutrombicule si Leptotrombidium. Trombicula autumnalis determina, prin Tntepatura sa, o dermatoza benigna numita
trombidioza. Larvele de T. transmit la om microorganismul
Rikettsia tsutsugamushi. V. boala tsutsugamushi.
TROMBIDIOZA, s. f. / trombidiose, s. f. / trombidiosis. V.
Trombiculidae.
TROMBINA, s. f. / thrombine, s. f. / thrombin. [Cjr. ihrom-bos =
cfieog; -ina.] Factor de coagulare, produs de transfor-mare a
protrombinei sub efectui protrombinazei si al calciului
, si, probabil, al altor factori de coagulare. T. transforma *fibrinogenul m *fibrina. Sin.: factor lla, fibrinferment (desuet),
trombaza. V. si trombinoformare.
TROMBINOFORMARE, s. f. / thrombinoformation, s. f. /
thrombin formation. [Qr. thrombos = cfieag; -ina; [at. formare = a. da. o forma, a forma, de ia forma = forma.}
Transformarea *protrombinei In "trombina sub influenta *tromboplastinei. T. reprezinta un timp important al *coagularii.
TROMBINOGEN, s. m. / thrombinogfene, s. m. / thrombinogen. [(^r. thrombos = cheag; -ina; gennan = a produce..} Sin.:
protrombina (v.).
TROMBOCIT, s. n. / thrombocyte, s. m. / platelet, thrombocyte. [t^r. thrombos = cfieag; kytos = cnCu[a.} Element figurat
al sangelui, de forma discoidala, cu diametrul de 2-4 m. T.
provine din fragrnentarea *megacariocitului, nu are nucleu, dar
contine enzime active si mitocondrii. Rolul eel mai important
(cunoscut) al t. este Tn "coagularea sangelui, ele dedansand
debutui *hemostazei, adica hemostaza primara. In mod normal,
numarul de t. este de 200 000 - 400 000/ml, iar durata de viata
de circa 8-10 zile. Citoplasma sa contine o serie de tipuri de
granule, Tndeosebi granule dense $i granule a, iar mem-brana
contine o serie de glicoproteine. Pentru expresia functionala a t.
sunt importante *adezivitatea si 'agregarea acestora. Sin.:
placheta sanguina. V. adezivitate plachetara, agregare a
plachetelor, trombopatie, tromboxani.
TROMBOCITEMIE, s. f. / thrombocytemie, s. f. / thrombocyt(a)emia. [Qr. thrombos = cfieag; kytos = cehlia; baima,
-atos -= sdtiffe.} Crestere a numarului de *trombocite circulante
998

TROMBOGENEZA
sanguine peste 1 000 000 /mm 3, adesea Tn cadrul unui *sindrom mieloproliferativ.
TROMBOCITEMIE ESENTIALA / thrombocyt6mie essentielle /
idiopathic thrombocyt(a)emia. *Mieloza hipertrombocitara de
cauza necunoscuta, caracterizata prin hemoragii, tromboze vasculare frecvente si splenomegalie. *Timpul de sangerare este
usor prelungit, iar timpul de coagulare aproape normal. Evolutie
lenta (peste 15 ani), dar fatala. TratamentuI cu fosfor radioac-tiv
si chimioterapia sunt eficace o perioada indelungata. Transformarea Tn *leucemie acuta mieloida este exceptionala.
TROMBOCITOPENIE, s. f. / thrombocytopenie, s. f. / thrombocytopenia. [(^r. thrombos = cfieaff; kytos = ceiiild; penia =
sarww.] Scaderea numarului de plachete, Tn general sub 150
000/mm3, din cauza unei insuficiente cantitative sau cali-tative a
producerii lor, distructie crescuta sau repartitie anor-mala. Se
disting: 1) t. esentiala sau purpura trombocitopenica idiopatica,
v. boala Werlhof; 2) t. imuna, asociata cu prezenta de anticorpi
antiplachetari (IgG).
TROMBOCITOPOIEZA, s. f. / thrombocytopoiese, s. f. /
thrombocytopoiesis. [Qr. thrombos = ctieog; kytos = Ctivla.;
poiesis = crum, fonnaiv, de [a poiein = a face..} Sin.: trombopoieza (v.).
TROMBOCITOZA, s. f. / thrombocytose, s. f. / thrombocy.
tosis. [Qr. thrombos = cfieag; kytos = c-eiuia.; -oza.] Cresterea
numarului de plachete Tn sangele periferic. Sin.: hiperplachetoza.
TROMBODINAMOGRAFIE, s. f. / thrombodynamographie, s.
f. / thrombodynamography. [Qr. thromhos = cfieag; dynamis
= forfa; ffraphein = a scrie.} Sin.: trombelastografie (v.).
TROMBOELASTOGRAFIE. Var. pentru trombelastografie (v.).
TROMBOELASTOGRAMA. Var. pentru trombelastograma (v).
TROMBOEMBOLIE, s. f. / thromboembolie, s. f. / thromboembolism. [Gr. thrombos = ctieag; embole = acfiwua (It a aninca in., de [a emballein = a amnca in (en = m;
hallein = a arunca).] Obstructie a unui vas sanguin cu material
trombotic transportat de curentui sanguin de la locul de origine
pana la vasul obturat. V. si boala tromboembolica.
TROMBOENDARTERIECTOMIE, s. f. / thromboendarteriectomie, s. f. / thromboendarteriectomy. {(jr. thrombos = chewj;
endon = induntru, arteria = artera.; ektome = e^cizie.] Sin.:
endarteriectomie (v.).
TROMBOFILIE, s. f. / thrombophilie, s. f. / thrombophilia. [Cjr.
thrombos = cfieag, philia = atracfie, de. {a phitein = a iu6i\
Tendinta de aparitie a 'trombozelor, determinata de
*hipercoagulabilitate si facilitata de cauze diverse sanguine,
vas-culare, metabolice si de unele medicamente.
TROMBOFLEBITA, s. f. / thrombophlebite, s. f. / thrombophlebitis. [Qr. thrombos = cheag; phleps, phlebos = Wiui; -itd.]
Inflamatia unei vene asociata cu f'-irmarea de *trombusuri. Se
disting: 1) (. intracraniana, la nivelu. ainusurilor durei mater;
2) t. migratoare, care poate aparea Tn zone multiple (de la
venele superficiale periferice, la venele mari si viscerale) si la
intervale de timp diferite; 3) t. postpartum poate aparea la lehuza
si este localizata la nivelul venei iliofemurale; 4) (. puru-lenta, cu
formare de puroi la nivelul trombusului si infiltrate peretelui
vascular. V. si flebita, flebotromboza, tromboza.
TROMBOGEN, adj. / thrombogfene, adj. / thrombogenic. [Cjr.
thrombos = cheaff; gennan = a produce..] Care poate determina o 'tromboza. Termenul este utilizat Tndeosebi cu referire la
bolile sau la interventiile chirurgicale care se afla frecvent la
originea *flebtelor.
TROMBOGENEZA, s. f. / thrombogenese, s. f. / thrombogenesis. [Cjr. thrombos = cfieag; genesis = prodlicere, de [ageanan = a produce,} Procesul de "tromboza. Sin. partial: trombopoieza.

TROMBOKINAZA
TROMBOKINAZA, s. f. / thrombokinase, s. f. / thromboki-nase.
\Qr. thrombus = cheafj; kinem = a mifca; -aid.] V.
tromboplastine.
TROMBOL1TIC, adj., s. n. / thrombolytique, adj., s. m. /
thrombolytic. \(jr. thrombos = cheag; lytikos = can; distruge, de
(a lyein = a distruge.} 1) Care provoaca *tromboliza. 2) Medicament care are acest efect. Substantele cu rol t. sau *antiagregant plachetar pot fi clasificate, 'in functie de mecanismul de
actiune, In: inhibitori ai ciclooxigenazei, inhibitori ai trom-boxan
sintetazei, antagonist! ai receptorilor TxA; (tromboxan Aj,
inhibitori ai trombinei. V. si fibrinolitic.
TROMBOLIZA, s. f. / thrombolyse, s. f. / thrombolysis. [Qr.
thrombos = cheag; lysis = distrugere, de (a lyein = a distruge.}
Disolutia unui cheag alcatuit din "fibrina si existent Tn circulatia
sanguina. T. se obtine prin utilizarea de agen^i fibri-nolitici.
TROMBOMODULINA, s. f. / thrombomoduline, s. f. / thrombomoduUn. [Cjr. thrombus = cheag; (at. modular! = a ritma, a.
modulo, de (a modulus = mdsura.} *Calciproteina cu Mr de 100
kDa care, Tn calitate de receptor al suprafetei luminale a
celulelor endoteliale, leaga trombina, servind astfel in calitate de
*cofactor la activarea *proteinei C. T. poate actiona ca protector
impotriva coagularii intravasculare.
TROMBOPAT1E, s. f. / thrombopathie, . f. / thrombocytopathy. \Qr. thrombos = cheag (kytos = ceCutd); pathos =
boaid.\ Anomalie functionala a plachetelor, de origine constitutionala sau dobandita, care determina un sindrom hemoragic,
fara anomalii ale numarului de plachete, nici ale factorilor plasmatici ai coagularii. V. si sindrom Glanzmann.
TROMBOPEN1E, s. f. / thrombopenie, s. f. / thrombocytopenia. \Cjr. thromhos = cheag (kytos = ceiuld); pcnia = sanlcie,}
Sin.: trombocitopenie (v.).
TROMBOPLASTIC, adj. / thromboplastique, adj. / thromboplastic. [Qr. thrombos = cheag; [at. plasticus, gr. plaslikos =
we se poate modeCo, de, (a gr. plastikis = arta de a mo-deta;
gr. plassein = a forma, a modela,} Despre substante care
favorizeaza coagularea.
TROMBOPLASTINE, s. f. pi. / thromboplastines, s. f. pi. /
thromboplastins. [Ofr. thrombos = cheag; plastos = mode/at,
de [a plussoin = a forma, a modela; -inn.] Complex enzima-tic
format dintr-un fosfolipid plachetar si din factorii V si X acti-vati,
necesar coagularii sangelui; transforma protrombina Tn trombina
Tn prezenta calciului. Se disting: (. plasmatica (sau endogena) si
t. tisulara (sau exogena} on factorul III de coa-gulare denumit,
uneori, trombokinaza. Sin.: protrombinaze.
TROMBOPLASTINOGEN, s. m. / thromboplastinogfene, s. m. /
thromboplastinogen. [(^r. thrombus = cheag; plastos = modeiat, de (a plassein = a forma, a modeia; -iad; gennan = a
produce..} *Factorul de coagulare VIII reprezinta o globulina plasmatica termolabila care, sub actiunea tromboplastinogenazei,
formeaza 'tromboplastina. Absenta sau deficienta sa provoaca
*hemofilia A (v. hemofilie-1). Sin.: protrombokinina, protromboplastina.
TROMBOPLASTINOGENAZA, 8. f. / thromboplastinog6nase, s.
f. / thromboplastinogenase. [Cyr. thrombos = cheag; plastos =
modelat, de [a pliisseiii = a forma, a modela; -ind; gentian = a
produce; -oza.] Enzima lipidica eliberata prin distructia
trombocitelor, care transforma tromboplastinogenul in tromboplastina. T. exista, de asemenea, in toate tesuturile organis-mului.
Sin.: enzima sau factor plachetar.
TROMBOPOIEZA, s. f. / thrombopoifese, s. f. / thrombopoiesis. [CfT. thrombos = cheag; poicsis = crettre, formare, de
[apoiein ^ a face..] 1) Ansamblu de procese care conduc la
elaborarea plachetelor. Sin.: trombocitopoieza. 2) Sin.: trombogeneza (v.).

TROMBUS
TROMBOPOIETINA, s. f. / thrombopoi6tine, s. f. / thrombopoietin. [Cjr. thrombos = cheag; poiotikos = cart face, care
creeazS, de (a poiein = a face; -ind.] Factor de crestere pro-dus
in celulele maduvei osoase, care stimuleaza diferentierea si
multiplicarea 'megacariocitelor si creste astfel productia de
trombocite.
TROMBOSPONDINA, s. f. / thrombospondine, s. f. / thrombospondin. [Qr. thrombos = cheag; Cat. spondcus, din gr.
spondeios = ritm ai tiersuritor specific libafiunuor, cdnteceCor
soiemm, sau cuvant format din doud sua6e accentuate m mod
egaf; -ind.] Glicoproteina cu M,. de 450 kDa, secretata indeosebi
de granulele ale trombocitelor. T. prezinta o structura apropiata
de cea a *fibronectinei si *vitronectinei, fiind un promoter al
*agregarii plachetelor ca si al aderentei unor tipuri celulare
diverse.
TROMBOSTATIC, adj. / thrombostatique, adj. / thrombosta-tic.
[Cfr. thrombos = cheag; statikos = care oprefte, de (a islunai =
a plasa, a face so. find.] Care impiedica formarea
*cheagului.
TROMBOSTAZA, s. f. / thrombostase, s. f. / thrombostasis.
[<^r. thrombos = cheag; stasis == oprire, de [a istunai = a
plasa, a face so. find.} Staza venoasa in amonte de o trom-boza
atriala dreapta sau stanga.
TROMBOSTENINA, s. f. / thrombosth6nine, s. f. / thrombosthenin. \Qr. thrombos = cheag; sthenos = fortd; -iaa.}
Proteina plachetara din aceeasi familie cu actomiozina musculara, care joaca un rol important in agregarea plachetara si
retractia cheagului.
TROMBOTEST, s. n. / thrombotest, s. m. / thrombotest. [Cjr.
thrombos = cheag; engi. test = e\amen, profia, din fr. veche.
test = vas de pamdnt utulzat de a(chnnifti, de [a [at. testum =
capac de (ut ars.} Metoda de control al unui tratament anticoagulant prin derivati de dicumarina. Consta in evaluarea a
patru factori ai coagularii care pot fi modificati prin tratament
(factor VII, IX, X si protrombina - factor II). Sin.: test Owen.
TROMBOXAN1, s. m. pi. / thromboxanes, s. m. pi. / thrornboxanes. [<^r. thrombos = cheag; (kytos = ceiuid); oxnne =
inel.\ Molecule derivate din *addul arahidonic, inrudite cu
'prostaglandinele, sintetizate in *trombocite si 'granulocite. T. A;
(TxA;) induce agregarea plachetara, in cazul unei leziuni a
endoteliului, si contractia muschilor netezi (vasoconstrictie).
Foarte instabil, cu o durata de semiviata de 30 s, T. A; se
transforma in t. B^ (TxB;), substanta mai stabila, dar inactiva. V.
endoperoxizi, prostaddina si prostaglandine.

TROMBOZA, s. f. / thrombose, s. f. / thrombosis. \(jr. thrombos = cheag; -ozd.] Formarea unui cheag ('trombus) in inte-riorul
sistemului circulator, adica in vasele sanguine sau in cavitatile
cardiace. Clasic, in cazul t. venoase, care sunt cele mai
frecvente, se disting: tromboflebita (v.) si flebotromboza
(v.).
TROMBUS, s. m. / thrombus, s. m. / thrombus, pi. thrombi.
\Gr. thrombus = cheag.} Masa sanguina coagulata, formata in
inima sau intr-un vas, in situ, ceea ce deosebeste t. de
*embol. Sin.: tromb. Se deosebesc: 1) T. alb, mai frecvent,
intotdeauna unic, cu localizare in capilare sau arteriole. Este
alcatuit dintr-o masa de plachete (conglutinare plachetara)
continand cateva leucocite si se formeaza rapid intr-un vas cu
endoteliul alterat, unde adera (nu este un cheag, deoarece nu
contine nid fibrina, nici eritrodte). 2) T. rosu, exceptional, este un
cheag de coagulare (asemanator coagularii in vitro), format din
globule rosii si cateva aglomerari plachetare inserate intr-o retea
de fibrina. 3) T. mixt, cu structura complexa, compus dintr-un cap
(alb, situat la nivelul implantarii cheagului $i format prin
conglutinare plachetara) si un corp intotdeauna stra-tificat (zone
de conglutinare plachetara alternand cu zone de
999

TROMPA EUSTACHIO
cheag de coagulare). T. poate fi parietal (artere, vene, inima, Tn
zonele cu circulatie rapida) sau obliferant (artere si vene de
calibru mis). Evolutia t. este variabila: organizare cu constituirea
unui tesut conjunctiv tanar, continand vase de neoformatie, dar
eel mai frecvent se produc fie o transformare hialina (t. parietal),
fie o obliterare completa (t. obliterant). Se mai pot produce:
calcificare, fibrinoliza (disparitia t.) $i indeosebi mobi-lizarea t.,
care antreneaza o embolie.
TROMPA EUSTACHIO / trompe d'Eustache / Eustachio's tube,
pharyngo-tympanic tube. NA: tuba auditiva. [Bartolo-me<i
Eustachio, medic fi anatomist itaiian, profesor [a f^otrio, 15201574.} Conduct osteocartilaginos care uneste urechea medie cu
faringele. Sin.: salpinge, trompa auditiva.
TROMPA FALLOPIO / trompe de Fallope / fallopian tube. NA:
tuba uterina. \Gabrielle Fallopio, anatomist itaQan, n. [a
yvfakna, profesor [a Sadova, 1523-1562.] Sin.: trompa uterina
(v.).
TROMPA, s. f. / trompe, s. f. / tube. [Lot. trompa, din germ.
trumpa = formafiune otiomatopeica,} Conduct anatomic tubular
care este evazat la una din extremitati. V. tn continuare.
TROMPA AUDITIVA / trompe auditive / tuba auditiva. NA:
tuba auditiva. Sin.: trompa Eustachio (v.).
TROMPA UTERINA / trompe de fallope / salpinx. NA: tuba
uterina. Fiecare din cele doua conducte situate la dreapta si la
stanga uterului, Tntinse pana la ovare, unde se termina prin
pavilionul trompei. Sin.: oviduct, salpinge, trompa Fallopio.
TRONCULAR, adj. / tronculaire, adj. / truncal. [Lat. truncus =
tmncfii] Care se refera la un trunchi nervos, arterial, venos sau
limfatic.
TROPISM, s. n. / tropisme, s. m. / tropism. [l^r. (rope =
mtoarcere, de (a trepein = a mtoarce; -ism.} Miscare de orientare, fa-a deplasare, la unele plante sau animale, ca raspuns
la stimuli din mediul Inconjurator. Orientarea, cu una din parti, In
directia stimulului este denumita t. pozitiv, iar Tn directie opusa,
(. negativ. T. se observa Indeosebi la plante, dar este
caracteristic si animalelor care traiesc Tn colonii, ancorate pe un
substrat. T. sunt dasificate Tn functie de stimul. Ex.: barotro-pism
(determinat de presiune), galvanotropism si magnetotro-pism (de
stimuli electrid sau magnetid), fototropism (de lumina) etc. V.
taxie.
TROPOCOLAGEN, s. m. / tropocollagene, 8. in. / tropocollagen. [Cfr. trope = mtoorce.re, de. [a trepein = a mtoarce.;
kolla = c[ei; gennon = a prodw.e.] Macromolecula proteica de
area 200 nm lungime si 1,5 nm diametru, bogata Tn acizi aminati
de tipul glicinei, hidroxiprolinei, hidroxilizinei, secretata de
fibroblaste, precursor al colagenului In tesuturile conjunctive. Este
format din trei lanturi polipeptidice a cate 1 050 reziduuri fiecare.
Mr t. este 285 kDa.
TROPOMIOZINA, s. f. / tropomyosine, s. f. / tropomyosin. [(jT.
trope = intoamre, de [a trepein = a intoarc.e; mys, myos =
mufc.hi: -inn.] Proteina musculara filamentoasa, care Tn repaus
Tmpiedica filamentele de *actina sa interactioneze cu cele de
'miozina. Dimpotriva, activata de *troponina si ioni de calciu,
declanseaza contractia musculara.
TROPONINA, s. f. / troponine, s. f. / troponin. [Qr. trope =
mtoarcere, de (a trepein = a mtoarce; -inn.] Proteina musculara
care intervine, Tmpreuna cu *tropomiozina, Tn faza prepara-torie
a contractiei musculare. In timpul activarii musculare, concentratia intracelulara a ionilor de calciu creste, iar t. legala cu
acestia declanseaza actiunea tropomiozinei, care permite
*actinei s;a reactioneze cu *miozina, ceea ce conduce la contractia musculara. T. este compusa din trei subunitati, I, C, T.
Dozarea imunoenzimatica a subunitatilor T si I ale t. poate fi utila
in diagnosticul infarctului de miocard.
1000

TUBAR
TROPOSFERA, s. f. / troposphere, s. f. / troposphere. [Cjr.
trope = mtoarce.re, de [a trepein = a mtoarce; Cat. sphaera, gr.
sphaira = sfera.} Nume dat paturilor infenoare ale atmos-ferei,
continand si organisme vii.
TRUNCHI, s. n. / tronc, s. m. / trunk. NA: truncus. [Lat.
truncus = trunchi} 1) Partea principala, masiva, a corpului
uman, reunita cu capul prin gat si care sustine cele patru
membre. T. cuprinde: toracele, abdomenul si micul bazin. 2)
Partea unui vas sau a unui nerv cu eel mai mare diametru,
situata Tn amonte fata de ramurile de derivatie.
TRUNCHI BRAHIOCEFALIC / tronc arteriel brachio-cephalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere.
TRUNCHI CELIAC / tronc coeliaque / celiac trunk. V. tab. anat.
- artere.
TRUNCHI CEREBRAL / tronc cerebral / brain stem. Ansamblu
format din bulb, protuberanta si "mezencefal. Este situat Tn fosa
cerebrala posterioara.
TRUNCHI COSTOCERVICAL / tronc cervico-intercostal / costocervical trunk. V tab. anat. - artere.
TRUNCHI PULMONAR / tronc pulmonaire / pulmonary trunk.
V. tab. anat. - artere.
TRUNCHI TIROCERVICAL / tronc thyro-cervical / thyrocervical trunk. V. tab. anat. - artere.
TRYPANOSOMA / trypanosoma / trypanosoma. [Qr. trypanon
= Burgfiiu; soma, -atos = Corp.] Gen de protozoare flagelate,
fuziforme si efilate, parazite tn sange la o serie de animale si la
om. T. sunt agenti specific! ai unor boli raspandite Tn tarile
calde. V. tripanosomiaza.
TSH / TSH / TSH. [ficronm engC. pentm Thyroid Stimulating
Hormone = hormon tireostimutator.} Acronim pentru hormonul
tireotrop sau 'tirotrofina, utilizat Tn mod curent Tn locul denumirilor respective. V. si tab. const. endocrinol.
TUB, s. n. / tube, s. m. / tube. [Lat. tuhus = tub} Denumire
pentru o serie de canale naturale din organism. V. Tn continuare.
TUB CAPILAR / tube capillaire / capillary tube. T cu dia-metrul
sub 1 mm. V. capilar.
TUB COLECTOR / tube collecteur / collecting tubule. NA;
tubulus renalis rectus. Portiune dreapta a *t. urinifer care uneste
mai multi tubuli renali si se dirijeaza spre papila renala.
TUB CONTORT DISTAL / tube distal / distal convoluted
tubule. NA: tubulus renalis contortus. SegmentuI *t. urinifer
Tndepartat de glomerulul renal.
TUB CONTORT PROXIMAL / tube proximal / proximal convoluted tubule. NA: tubulus renalis contortus. SegmentuI *t.
urinifer eel mai apropiat de glomerulul renal.
TUB DIGESTIV / tube digestif / alimentary tract, digestive
tube. NA: canalis alimentarius. Canal lung, continuu, deschis
la ambele sale extremitati, prin care tree alimentele ingerate si
unde acestea sunt supuse unor transformari compiexe, care fac
posibila asimilarea componentelor necesare organismului. T. d.
cuprinde: gura, 'faringele, 'esofagul, *stomacul, *duode-nul,
*intestinul subtire (jejun-ileon), "colonul, *rectul si canalul anal. 0
serie de glande sunt considerate anexe ale t. d. Este cazul
*glandelor salivare, *ficatului si *pancreasului.
TUB NEURAL / tube neural / neural tube. Denumire data
santului neural dupa Tnchiderea sa.
TUB URINIFER / tube urinifere / uriniferous tubule. Sin : tubul
renal (v.).
TUBAJ, s. n. / tubage, s. m. / tubage. [Lat. tubus = tut).}
Introducerea unui tub, de obicei suplu, Tntr-un conduct sau Nr-o
cavitate naturala, Tn scopul prelevarii unor secretii, evacuarii sau
introducerii unor substante. ex.: t. gastric, t. duodenal.
TUBAR, adj. / tubaire, adj. / tubal. [Lat. tuba = trompeta.] 1)
Care se refera la "trompa Eustachio sau la "trompa Fallopio.

TUBER
2) Despre un suflu dur $i intens auzit la auscultatia pulmonara, la
nivelul unui focar de condensare.
TUBER, s. m. / tuber, s. m. / tuber. NA: tuber vermis. [Lot.
tuber, -eris = wnflatura, e^crvscenfa] V. vennis.
TUBER CINEREUM / tuber(culus) cinereum / tuber cinereum.
NA: tuber cinereum. Portiune din fata ventrala a hipotalamusului (numita si tubercul anterior) ce ia parte la formarea
planseului ventriculului III si din care se desprinde tija hipofizara.
TUBERCUL, s. m. / tubercule, s. m. / tubercle. NA: proces-sus
accesorius (1). [Lat. tubcrculum, dim.. de [a. tuber, -eris =
umflatura, e^rescenfa.} 1) Tn anatomie, relief mic rotunjit si-tuat
la suprafata unui organ. 2) In dermatologie, termen putin utilizat
care desemneaza clasic un infiltrat dermic profund, cu evolutie
lenta $i obisnuit distructiva, care se traduce prin noduli uneori
grupati in placarde infiltrate.
TUBERCUL BOCK / tubercule de Bock / Bock's tubercle. [August
C'(ir/ Dock, anatomist german, 1782-1833} T. supranu-merar
prezent pe fata jugala a celui de-al doilea molar permanent
inferior.
TUBERCUL CARABELLI / tubercule de Carabelli / Carabelli
tubercle. [George C. (E<ller van Lunkus/.prie) Curubclli, dentist aiistriac, 'Viena, 1787-1842.] T. supranumerar prezent pe fata
palatinala a primului molar superior permanent.
TUBERCUL DARWIN / tubercule de Darwin / darwinian
tubercle. NA: tuberculum auriculae. [Charles Hubert Riirwin,
naturalist eng[ez; 1809-1882.] Atavism prezent la nivelul
pavilionului urechii, Tn treimea superioara, avand sem-nificatia
unui prag algic crescut.
TUBERCUL ELEMENTAR / tubercule elementaire / tubercle.
Sin.: folicul tuberculos (v.).
TUBERCUL zuckerkandl / tubercule de Zuckerkandl / Zuckerkandl's tubercle. [Emil Ziickerkandl, anatomist aiistriac de.
engine, ungara, profesor (a (^raz, apoi [a 'Viena, 1849-1910.] T.
supranumerar prezent pe eel de-al doilea molar temporar.
TUBERCULI MORGAGNI / tubercules de Morgagni / Morgagni's tubercles. [Giovunni Baltista Morgiigni, anatomist si
utiatomopatofoff itaQan, profesor (a 'ladova, 1682-1771.} Glande
sebacee areolare, Tn numar de 10-15, care fac sa proemine
tegumentui de deasupra si care se hipertrofiaza Tn timpul
sarcinii.
TUBERCULI QUADRIGEMENI / tubercules quadrijumeaux /
quadrigeminal bodies. NA: corpora quadrigemina. Mid eminente situate la partea posterioara a 'pedunculilor cerebrali (lama
quadrigeminata) Tn numar de patru, dispusi in doua pe-rechi: T.
q. anterior! sau superior!, in conexiune cu corpii geni-culati
laterali, sunt centrii reflect pe traiectui cailor optice. T. q.
posteriori sau inferiori, conectati cu corpii geniculati, sunt centrii
reflecsi ai cailor olfactive.
TUBERCULIDA, s. f. / tuberculide, s. f. / tuberculid. [Lot.
tuberculum, dm. de (a tuber, -eris = imflaturd, e.y.rescenfa;
-Ida.] Denumire generica pentru leziunile cutanate de origine
tuberculoasa, cu virulenta mica sau absenta, survenind la
subiectii a caror imunitate antituberculoasa este foarte crescuta.
T. se prezinta eel mai frecvent sub forma unor papule roz-galbui,
aparuie ca eruptii recurente si cu involutie spontana. Unele t. apar
ca reactii hiperergice la bacilii Koch sau la anti-genii acestora,
daca antigenii ajung in piele prin diseminare hematogena de la un
focar activ de tuberculoza. Alteori t. nu se afla in relatie cu
tuberculoza. S-au descris numeroase tipuri de t.: folicular si
lichenoid, papular-miliar (cu elemente foarte mici), papulonecrotic, papulo-nodular si asemanator 'acneei rozacee
(rozaceiformi).
TUBERCULII MULGATORILOR / tubercules des trayeurs /
milkers' nodules. Sin.: paravaccina (v.).

TUBEROZITATE
TUBERCULINA, s. f. / tuberculine, s. f. / tuberculin. [Lat.
tuberculum, dim. de [a tuber, -eris = uwflatura, e-Jfcrescenfa;
inti.] Denumire pentru diferite substante extrase din mediile de
cultura ale bacilului tuberculozei (Mycobacteriun-i tuberculosis sau
M. bows) care contin, in esenta, produ^i de crestere ai badlului. T.
are proprietatea de a provoca, numai la subiectii care au suferit
infectia tuberculoasa, o reactie dermica daca este administrata
local ("cutireactie, "intradermoreactie) sau general (infectie
hipodermica). Tn practica se disting: 1) t. bruta (sau vechea t.), a
carei unitate internationala corespunde la 1/100 ml t. purificata; 2)
t. purificate, a caror activitate biolo-gica se masoara prin
comparatie cu t. standard, produse de QMS sau in unele tari. In
testarea cu t., doza se stabileste in functie de varsta si de gradul
de hipersensibilitate al subiectilor.
TUBERCULIZARE, s. f. / tuberculisation, s. f. / tuberculiza-tion.
[Lot. tuborciiliim, dim, de [a tuber, -oris = iwi/Tdtura,
eJfcrescentd.} Formarea de *tuberculi sau conversia unui *infiltrat in tubercul.
TUBERCULOID, adj. / tuberculoide, adj. / tuberculoid. [Lot.
luberculum, dim. de (a tuber, -eris = umflatura, e^cr&scenta;
gr. ei(los = forma.] 1) Despre o formatiune patologica asemanatoare unui 'tubercul. 2) Despre o forma a unei boli asemanatoare cu 'tuberculoza.
TUBERCUf-OM, s. n. / tuberculome, s. m. / tuberculoma. [I^at.
tuborcnJinn, dim. de la tuber, -eris = um-fldtura, e^c-T&scenfa; -omti.] 1) *Abces tuberculos. 2) Formatiune cazeoasa
pseudotumorala, rotunjita, de origine tuberculoasa, constituita
din straturi concentrice, cu evolutie in general lenta si silentioasa.
TUBERCULOS, adj., s. m. / tuberculeux, -euse, adj., s. m. /
tuberculous (patient). [Lat. tuberculum, dim. de la tuber, -eris
= nmfldtiuv, c^resce-nta,} 1) Care se refera sau este de-terminat
de tuberculoza. 2) Care este cauzat de "Mycobacfe-rium
tuberculosis. 3) Bolnav de tuberculoza (termen nereco-mandat).
TUBERCULOSTATIC, adj. / tuberculostatique, adj. / tuberculostatic. [Lat. luhcrculum, dm. de [a tuber, -eris = umfla-tura,
e.^cn'scenfd; gr. stutikos = care oprefte, de [a istanai = a
pCaso, a face sa titid.} Care opreste multiplicarea bacilului Koch,
cu referire indeosebi la anumite antibiotice ca *strep-tomicina,
*izoniazida.
TUBERCULOZA, s. f. / tuberculose, s. f. / tuberculosis. [Lat.
tuliofculum, dun. de la tuber, -eris = umflatura, e.^cmscenfa;
-oz(7.j Boala infectioasa sau contagioasa provocata de badlul
tuberculos, Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch, co-muna
omului, dar si unor animale, indeosebi bovine, care induce o
leziune morfopatologica complexa si specifica: tuber-culul sau
*nodulul tuberculos. Clinic, aspectui este diferit, dupa cum t.
invadeaza intreg organismul (*granulie) sau ramane lo-calizata
intr-un organ sau tesut, unde parcurge o serie de sta-dii. Cea mai
frecventa localizare afecteaza plamanii. Se descriu, de asemenea,
t. intestinala, peritoneala, articulara, osoasa, gan-giionara, renala,
cutanata etc. In ultimii ani, numarul cazurilor de t. a crescut
considerabil, atat din cauza rezistentei bacililor la chimioterapie,
cat ?i din cauza mizeriei. Drept consecinta, reapar forme de t. din
perioada cand boala era raspandita, precum si o serie de forme
rezistente la tratamentele con-sacrate, cu un prognostic rezervat.
TUBEROZITATE, s. f. / tuberosite, s. f. / tuberosity. NA: tuberositas, pi. tuberositates. [Lot. tuherositfis, -utis = wnflatura,
de [a iubcrosus = p[in de umfTdturi fi tuber, -eris = umfld-tura,}
Parte proeminenta si rotunjita a unui os sau, uneori, a unei alte
structuri anatomice. Ex.: marea t. a stomacului, si-tuata la stanga
si deasupra portiunii abdominale a esofagului;
mica t. a stomacului, sin.: antrul piloric; marea t. a humerusu-lui,
sin.: trohiter; mica t. a humerusului, sin.: trohin.
1001

TUBI SEMINIFERI
TUB) SEMINIFERI / tubes seminif6res / convoluted seminiferous tubules. NA: tubuli seminiferi contorti. T. prezenti, In
numar de 2-3, tn fiecare lobul testicular. Fiecare t. s. are o
lungime de 30-150 cm si un diametru de 150-300 (zm. inchisi la
un capat, t. s. se continua la cealalta extremitate cu t. drepti ?i,
prin anastomoza, formeaza "rete testis. T. s. contin *celulele
Sertoli si elementele liniei germinate. Intre t. s., la nivelul unui
tesut conjunctiv lax bogat in capilare sanguine, se afla *celulele
Leydig. V. si testicul.
TUBOABDOMINAL, adj. / tubo-abdominal, -ale, -aux, adj. /
tuboabdominal. [Lat. tuba = trompeta; abdomen, -inis: posi-6ii
de. la abdere = a ascunde, a tamiii fi omen, -minis = pnsvestire..} Care apartine 'trompei uterine si cavitatii abdominale,
care este localizat la acest nivel.
TUBOCURARINA-D, s. f. / d-tubocurarine, s. f. / tubocurarine.
Alcaloid de curara, utilizat ca relaxant In anestezia chirurgicala si
Tn unele stari convulsive. Este antidot al atropinei.
TUBOOVAR1TA, s. f. / salpingo-ovarite, s. f. / tubo-ovaritis.
[Lat. tuba = trompe.td; Cat. medv-afa. ovai-iiim = War, de la
ovum = oil.; -itu.\ Sin.: salpingoovarita (v.).
TUBOTIMPANIC, adj. / tubo-tympanique, adj. / tubotympanal.
[Lat. tuba = trompetd; [at. tympanum, gr. lympaiwn = tamCiu.r.\ Care se refera la *trompa Eustachio si la membrana timpanului. Ex.: catar t.
TUBOTIMPANITA, s. f. / tubotympanite, s. f. / tubotympani-tis.
[Lat. tuba = trompetd; (at. tympanum, gr. tymfianon = tambii.r,
-ita.] Otita medie asociata cu inflamatia 'trompei Eustachio.
TUBOUTERIN, adj. / tubo-uterin, -e, adj. / tubouterine. [Lat.
tuba = trompe.td; utorus = uter.\ Care se refera la *trompa
uterina si la uter, care apartine acestor formatiuni.
TUBUL RENAL / tubule renal / renal tubule. [Lat. tiibiilus, dm.
de. la tiibiis = tub, rca, reins = rilacfii] Formatiune cana-liculara
care continua 'glomerulul renal si alcatuieste tmpreuna Cu acesta
'nefronul, unitatea functionala a rinichiului. T. r. are o lungime de
50-55 mm la om, prezentand pe sectiune o membrana bazala
externa si un epiteliu care delimiteaza un lumen la nivelul caruia
trece urina. T. r. este alcatuit din mai multe segmente distincte
atat prin structura, cat si prin functia epiteliului tubular. Pornind de
la polul urinar al glomerulului, aceste segmente sunt urmatoarele:
1) t. contort proximal, avand epiteliul Tn "bordura Tn perie; 2)
ansa Henie (v.); 3) t. contort distal, care revine catre polul
vascular at glomerulului aceluiasi nefron si prezinta la acest nivel
o zona Tn care celulele epite-liale, mai Tnalte si mai dense,
formeaza
macula
densa,
care
apartine
aparatului
juxtaglomerular; 4) r. colector, care urmeaza dupa un tubul de
conexiune si se reuneste cu aiti t. colectori, catre papila renala.
Sin.: tub urinifer. V. si rinichi.
TUBULINA, s. f. / tubuline, s. f. / tubulin. [Lat. tubulus, dim.. de. (a
tiibiis = tuf>; -ina.] Proteina polimerica cu M, 110-120 kDa,
componenta a microfilamentelor ce alcatuiesc microtubu-lii,
componenti de baza ai "citoscheletului.
TUBULONEFRITA, s. f. / tubulonephrite, s. f. / tubular nephritis,
tubal nephritis. [Lat. tiibiilus, dim. de. (a (iiliiis = tlifi; gr. nephros =
riftu-./ii; -ltd.] *Nefrita Tn care leziunile sunt localizate electiv la
nivelul *tubilor uriniferi, fara afectarea ''glomerulilor. Sub
denumirea de (. acuta sunt cuprinse o serie de stari patologice
bine definite, ca: nefropatiile toxice (determinate, de ex., de
mercur si de tetraclorura de carbon) si acci-dentele renale acute
din starile de soc sau din starile hemo-litice acute, manifestate
Tndeosebi prin *anurie si 'insuficienta renala acuta, care sunt
reversibile Tn cateva zile sau saptamani. Histopatologic, pe
langa leziunile tubulare, se constata un edem interstitial, mai mult
sau mai putin celular, de unde si denumirea de nefrite tubuloinferstifiale acute, utilizata frecvent. Se mai
1002

TULBURARE OBSESIV-COMPULSIVA
utilizeaza si expresia necroza fubulara acuta, nejustificata,
deoarece leziunea tubulara nu este necrotica. V. si tubulopatie.
TUBULOPATIE, s. f. / tubulopathie, s. f. / tubular defect. [Lot.
tubulus, dim. de (a tubus = ttl; gr. pathos = fioata,} Denumire
generala data unor afectiuni renale adesea conge-nitale si
ereditare, care se manifests aparent prin defecte ale sistemelor
de transport specializate de la nivelul "tubilor uriniferi. V. acidoza
tubulara Albright, cistinurie, diabet renal, sin-drom Fanconi.
TULAREMIE, s. f. / tularemie, s. f. / tular(a)emia. [Til/are, district
dm California unde a fost descrisa prima data boola;
gr. haima, -atos = sdnge.} Boala infectioasa acuta, descrisa initial
la rozatoare, antropozoonoza endemo-epidemica, t. este
provocata de bacilul Francisella tularensis (denumit in trecut
Pasteurella tularensis sau Bacterium tularense). Rezervoarele de
agent patogen sunt numeroase: iepure, vulpe, sobolan, ve-verita,
pore mistret. Infectia la om se produce fie direct, prin contactui cu
vanat infectat, fie prin intepaturi sau dejectii ale unor specii de
capuse si de tauni, contaminate de la rozatoare. T. se manifests
prin febra, astenie, cefalee si o serie de sim-ptome si semne in
functie de locul de patrundere sau de dez-voltare a agentului
patogen. Este relativ tipica hipertrofia gan-glionilor, cu o ulceratie
in punctui de inoculare si uneori supu-ratie ganglionara. Se
descriu mai multe forme de t., printre care: 1) t. gastrointesfinala,
consecutiva ingestiei unui numar mare de bacili, se manifests prin
crampe abdominale, diaree apoasa, febra si uneori diaree cu
sange, urmare a unor ulce-ratii supertidale ale colonului; 2) r.
oculoglandulara, prin infectie la nivelul sacului conjunctival,
caracterizata prin conjunctivita, durere, lacrimare, leziuni
corneene granulomatoase care, netratate, se pot complica cu
perforatia comeei si atrofie optica;
3) t. orofaringiana, indeosebi la copii, manifestata prin faringita
ulcerata cu leziuni pustuloase ale amigdalelor, uneori cu for-mare
de membrane, noduli limfatici cervicali si disfagie; 4) (.
pulmonara, prin inhalare de bacili sau prin diseminare limfohematogena a unei infectii primare, se caracterizeaza prin tuse
neproductiva, dureri toracice, febra, durere substernala, sputa
sangerie; 5) t. ulceroglandulara, cea mai raspandita, se manifesta prin dureri difuze, papula eritematoasa la locul de inoculare,
astenie si prin consecinte ale diseminarii germenului patogen:
limfadenopatie generalizata, hepatosplenomegalie si, uneori,
pneumonie. Sin.: boala Francis, boala Ohara, febra iepu-riior.
TULBURARE AFECTIVA BIPOLARA / trouble affectif bipo-laire
/ bipolar affective disorder. Se caracterizeaza prin doua sau
mai multe episoade in cursul carora dispozitia si nivelul global de
activitate sunt profund perturbate alternativ, fie in sensul unei
dispozitii euforice si de crestere a activitatii (hipo-manie sau
manie), fie in sensul unei dispozitii depresive si de reducere a
activitatii (*depresie), fie prin prezenta simultana sau altemanta
rapida a simptomelor maniacale si depresive (episod mixt). Sin.
(clasic): psihoza maniaco-depresiva, psihoza bipo-lara.
TULBURARE AFECTIVA SEZONIERA / trouble affectif saisonnier / seasonal affective disorder. Aparitia de episoade
depresive majore odata cu cresterea perioadei de intuneric din zi
(latitudini extreme, anotimpul de iarna), atenuate dupa
expunerea la lumina pe o perioada mai indelungata a zilei, Sin.:
depresie de iarna.
TULBURARE OBSESIV-COMPULSIVA / trouble obsessionnelcompulsif / obsessive-compulsive disorder. Se caracterizeaza
prin existenta unor idei obsedante sau comportamente si ritualuri
compulsive, stereotipe si recurente, care jeneaza considerabil
functionarea sociala sau profesionala. Persoana afectata
recunoaste caracterul absurd si inutil al comporta-

TULBURARE DE PANICA

mentului sau, al carui scop consta Tn prevenirea unui eveni-ment

(nenorocire) putin probabil. Eforturile repetate de stapanire si
suprimare agraveaza insa starea de *anxietate.
TULBURARE DE PANICA / trouble panique / panic disorder. V.
atac de panica.
TULBURARE DE RITM / arythmie, s. f. / arrythmia. V. arit-mie.
TULBURARE DE STRES POSTTRAUMATIC / trouble de stress
post-traumatique / post-traumatic stress disorder. T. mentala
provocata de un eveniment traumatic cu un impact extraordinar,
manifestata prin retrairea respectivului eveniment in mod repetat,
cosmaruri, "anestezie emotionala", neliniste, tulburari de somn,
memorie si concentrare si un sentiment de culpabilitate. T. de s.
p. se manifesta in trei forme: acuta, cro-nica si intarziata.
TULBURARE SCHIZOFRENIFORMA / trouble schizophreniforme / schizophreniform disorder. T. mentala cu semne si
simptome de 'schizofrenie, dar cu o durata intre 2 saptamani si 6
luni. Sin. vechi: schizofrenie acuta.
TULBURARI AFECT1VE / troubles affectifs / affective disorders. T. psihice majore care se caracterizeaza prin ansambluri
simptomatice ce pot fi grupate in jurul a doi poli simetrid: un pol
depresiv-melancolic si un pol expansiv-euforic. Perturbarea
fundamentala consta in virajul afectivitatii sau dispozitiei in sensul *depresiei (asociata sau nu cu *anxietate) sau in sensul
euforiei. Evolutia este ciclica, la intervale variabile, iar schimbarea dispozitiei, insotita de modificari ale nivelului global de
activitate, poate fi declansata de factori ambientali si de diverse
situatii stresante. Sin.: tulburari ale dispozitiei.
TULBURARI DISOCIATIVE / troubles dissociatives / dissociative disorders. T. mentale (nevroze isterice) caracterizate
prin alterarea brusca si temporara a constientei, memoriei si
identitatii, cu separarea unor parti ale personalitatii de identitatea dominanta a pacientului. Grupul include amnezia psihogena (forma de amnezie focala), t. de depersonalizare, fuga
psihogena, t. multiple de personalitate.
TULBURARI ALE DISPOZITIEI / troubles thymiques / mood
disorders. Sin.: tulburari afective (v.).
TULBURARI DE PERSONALITATE / troubles de la personnalit6 / personality disorders. Denumire generica pentru
deviatiile in raport cu personalitatea considerata normala. Trasaturile care caracterizeaza personalitatea patologica sunt mar-cate
de inflexibilitate si maladaptare, determinand perturbari ale
functionarii sociale. T. de p. cuprind diverse stari si tipuri de
comportament clinic semnificativ si durabil, care reprezinta expresia caracteristica a modului de viata al individului si a modalitatilor de relationare si de percepere a mediului si pe sine insusi.
Pot aparea precoce in cursul dezvoltarii individuale, sub influenta
factorilor constitutional! si sociali, sau sunt dobandite mai tarziu in
cursul vietii. T. specifice ale personalitatii reprezinta perturbari
severe de personalitate si de integrare com-portamentala ale
individului, care nu sunt imputabile direct unor boli, leziuni sau
atingeri cerebrale sau unor tulburari psihiatrice. Aceste perturbari
care se reflecta asupra personalitatii, apar de obicei in copilarie
sau in adolescenta si persista la varsta adulta. In ICD-10 (QMS)
si DSM-IV se descriu: 'personalitatea (p.) paranoida, *p.
schizoida, *p. schizotipala, *p. antisodala, *p. borderline, *p.
histrionica, *p. narcisista, *p. evitanta (an-xioasa), *p.
dependenta, *p. anancastica (obsesiv-compulsiva). Sin,:
personalitati patologice.
TULBURARI SCHIZOAFECT1VE / troubles schizo-affectifs /
schizoaffective disorders. T caracterizate prin prezenta simultana, la un moment dat, in tabloul clinic, a simptomelor afec-live
si schizofrenice, dar care nu justifica diagnosticul de episod
maniacal si/sau depresiv sau diagnosticul de *schizofrenie. Se

TUMORA BURKITT
descriu urmatoarele forme clinice: 1) T. s. de tip maniacal, m care
simptomele schizofrenice si maniacale sunt prezente simultan in
cursul aceluiasi episod, fara a justifica Tnsa un diagnostic de
schizofrenie sau de episod maniacal. 2) T. s. de tip depresiv in
care simptomele schizofrenice si depresive sunt prezente
simultan in cursul aceluiasi episod, fara a justifica Tnsa un
diagnostic de schizofrenie sau de episod depresiv. 3) T. s. de tip
mixt, in care simptomele schizofrenice, alaturi de simptomele
maniacale si depresive sunt prezente simultan in cursul aceluiasi
episod, fara a justifica insa diagnosticul de schizofrenie sau de
episod mixt.
TUMEFACTIE, s. f. / tumefaction, s. f. / tumefaction. [Lot.
tumefacere = a face. so. se urn/It.] Crestere de volum, umflare
patologica de natura edematoasa a unui tesut, organ sau a unei
parti limitate a corpului. Sin.: tumescenta. V. si tumona.
TUMEFIAT, adj. / tum6fie, -e, adj. / swollen. [Lot. tumefacere =
a facf. sa se. umfle.] Despre o regiune a corpului sau un organ
care a suferit un proces de *tumefactie.
TUMESCENT, adj. / tumescent, -e, adj. / tumescent. {Lot.
tumescens, de. (a lumcsccre = a se umfla.] Care se umfla,
indeosebi prin acumulare de lichide.
TUMESCENTA, s. f. / tumescence, s. f. / tumescence. [Lat.
lumoscens, de. la tumescere = a se wnfia.] Sin.: tumefactie
TUMOARE. Var. pentru tumora (v.).
. . TUMORA, s. f. /
tumour, s. f. / tumour. [Lot. tumor, -oris =
iimflatiira.} 1) In trecut: orice leziune care provoaca o crestere
localizata de volum. Aceasta definitie poate corespunde termenului 'tumefactie. Totusi, tumor reprezentand unui din sem-nele
cardinale ale inflamatiei, termenul este utilizat si cu referire la
acest proces, indeosebi in engl. 2) RezultatuI cresterii celu-lare
necontrolate si progresive, denumit si neoplasm (in caz de
cancer) sau *neoformatie, procesul fiind numit 'neoplazie. Obs.:
termenul circula sub doua forme - tumora si tumoare. Oesi ultima
forma este considerata cea corecta, prima se uti-lizeaza mai
frecvent. V. cancer. V. si in continuare.
TUMORA ABRIKOSOV / tumeur d'Abrikosov / granular cell
tumour. [A/exei Ivanovici Ahrikosov, anatomopatoCog rus,
profesor la 'fvtoscmia, 1875-1955.} T. benigna rara, localizata la
nivelul pielii si mucoaselor respiratorii si digestive, afectand eel
mai frecvent limba. Este formata din celule mari, cu granulatii
eozinofile, proliferand in submucoasa. T. A. este radiorezistenta,
curabila prin exereza, insa reddiveaza. Sin.: mioblastom cu
celule granuloase, tumora cu celule granuloase.
TUMORA ALBA / tumeur blanche / white swelling. Denumire
clasica pentru artrita tuberculoasa cronica.
TUMORA BRENNER / tumeur de Brenner / Brenner's tumour.
[l''rily. Brenner, a.tiatoinopatti[og german, n. 1877.} T. rara, de
obicei benigna, localizata la nivelul ovarului. Cand t. este mica,
seamana cu un *fibrom; cand este mai voluminoasa, are
aspectui unui adenom chistic cu mase nodulare tumorale (noduli
Brenner) in peretele chistului. A fost denumita de Brenner
oophoroma folliculare.
TUMORA BRODIE / tumeur de Brodie / Brodie's tumour. [Sir
Rcnjamm Coll ins ISrodie, cfmwy eng[e.z, Lfmdra, 17831862.} V. boala Brodie (2).
TUMORA BURKITT / tumeur de Burkitt / Burkitt's lymphoma.
[Dennis 1'arsons Burkilt, medic swfian speciafizat in bed tropicafe, Uganda, ri. 1911.] *Limfom malign locafizat la nivelul
maxilarului; este rezultatui proliferarii maligne a unei clone limfodtare B, declansata frecvent de virusul Epstein-Barr, probabil
in prezenta unor factori asociati (anomalie cromozomica,
paludism, conditiile climatice specifice din Africa tropicala, unde
poate aparea sub forma de endemii). Se caracterizeaza prin
prezenta de tumori cu localizare fadala $i, evolutiv, localizari
1003

TUMORA CARCINOIDA
multiple viscerale, indeosebi la copiii cu varsta intre 4 si 8 ani.
Sin.: boala Burkitt, limfom Burkitt. TUMORA CARCINOIDA /
tumeur carcinoide / carcinoid. Sin.:
carcinoid (v.). TUMORA CU CELULE GRANULOASE / tumeur
a cellules
granuleuses / granular cell tumour. Sin.: tumora Abrikosoff
(v')- , TUMORA DERMOIDA / tumeur dermoide / dermoid
tumour.
Formatiune congenitala cu structura *dermoida nechistica, localizata eel mai frecvent la nivelul conjunctivei, iar uneori pe
mucoasa bucala sau pe mucoasa cailor urinare.
TUMORA DESMOIDA / tumeur desmoide / desmoid tumour. T.
formata din tesuturi derivate din *mezenchim, localizata la nivelul
pielii sau mu?chilor peretilor abdominali. Este conside-rata ca o
varietate de *sarcom cu malignitate atenuata si doar locala. Unii
autori clasifica t. d. Tn cadrul 'fibromatozei.
TUMORA FILODA / tumeur phyllode / phyllode tumour, [Qr.
phyllon = frunza.) V. boala Brodie (2).
TUMORA GIGANTA ELSBERG / tumeur geante d'Elsberg /
elsberg's giant tumour. [Charles Albert Elsberg, ctiirwg, 9\lew
yor^ 1871-1948.] T. intrarahidiana, dezvoltata sub prima vertebra
lombara si care, prin extindere Tn fundul de sac terminal, poate
atinge dimensiuni considerabile.
TUMORA GLOMICA / tumeur glomique / glomus tumour.
Tumora benigna, extrem de dureroasa la atingere, localizata mai
des la nivelul extremitatilor (si Tndeosebi la unghii), dezvoltata pe
seama elementelor neuro-musculo-vasculare care, facand sa
comunice direct o arteriola cutanata subterminala si una sau mai
multe venule, scurt-circuiteaza reteaua capilara intermediara. T. g.
cuprinde, Tn proportii variabile, trei elemente:
cavitati vasculare, celule glomice contractile $i fibre nervoase.
Sin.: angiomioneurinom.
TUMORA GRAWITZ / tumeur de Grawitz / Grawitz' tumour.
[Paul Grawitz, anatomopatotog german, profesor [a Qreifswaid,
1850-1932.} Sin.: nefrocarcinom (v.).
TUMORA HISTIOIDA / tumeur histioide / histioid tumour. T
formata dintr-un tesut adult net diferentiat.
TUMORA KRUKENBERG / tumeur de Krukenberg /
Krukenberg's tumour. [Friedrich Ernst Krukenberg, patoCog
german, 1871-1946.] T. ovariana *metastatica, mai frecventa Tn
cazul cancerului gastric, dar observata si la bolnavele afectate
de cancer de colon, san sau glanda tiroida. Sin.: sindrom
Krukenberg.
TUMORA MALIGNA SECUNDARA / tumeur maligne secondaire / malignant secondary tumour. Sin.: metastaza (v.).
TUMORA CU MIELOPLAXE / tumeur a myeloplaxes / myeloplaxoma. T. in general benigna, de culoare brun-roscata,
sangerand usor, cu sediul pe maxilar (*epulis) sau la nivelul
epifizei oaselor iungi. Este formata din tesut conjunctiv tanar
foarte vancularizat ('tesut de granulatie), care contine "mieloplaxe. Sin.: mieloplaxom, osteoclastom.
TUMORA ORGANOIDA / tumeur organoide / organoid tumour.
Sin.: teratom (v.).
TUMORA WARTHIN / tumeur de Warthin / Warthin's tumour.
[Aldred Scott Wurthin, anatomopatoCof) american, profesor la
<ilnive.rsita.tea din. Michigan., 1867-1931.] T. benigna a glandei
parotide, polichistica, Tncapsulata, formata din elemente
epiteliale si limfoide asociate.
TUMORA WILMS / tumeur de Wilms / Wilms' tumour. [Max
Wilms, cfiirurg german, profesor (succesiv) (a Leipzig, 'Basel fi
'Heide.Qierg, 1867-1918.] Sin.: nefroblastom (v.).
TUMORECTOMIE, s. f. / tumorectomie, s. f. / tumorectomy.
[Lot. tumor, -oris = limflatura; gr. ektome = e?(cizie.} Abiatia
chirurgicala a unei tumori, fara exereza tesuturilor Tnvecinate,
practicata, m general, in cazul tumorilor benigne.

1004

TURGESCENT
TUMORI KOENEN / tumeurs de Koenen / Koenen's tumours.
[/. Koenen, meaic oCarufez, sec. XX.] Proliferarea rebordului
ungveal, cu aspect de mid pedunculi carnosi si cilindrici, roz,
Tntinzandu-se pe fata externa a unghiei, patognomonice pen-tru
*scleroza tuberoasa (Bourneville).
TUMORI PAPILARE / tumeurs papillaires / papillary tumors.
Denumire data unor t. de natura diferita (sarcom, fibrom, carcinom, epiteliom) care prezinta la nivelul suprafetei 'burjoni
analogi papilelor hipertrofiate. Din aceasta cauza, ele sunt confundate uneori cu *papiloamele.
TUMORI PONCET-SPIEGLER / tumeurs de Poncet-Spiegler /
Spiegler's tumours. [Antonin Poncet, cfiirurg france-z, profesor (a Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, churdst si de-rmato(og cuistriac, I^K-no, 1860-1908.] Sin.: boala Poncet-Spiegler
(v.).
TUMORIGEN, adj. / tumorigene, adj. / tumorigenic. [Lot.
tumor, -oris = wnflaturd; gr. gennan = a produce..} Care este
capabil sa produca dezvoltarea unor tumori benigne sau maligne. Termenul se refera indeosebi la celule. V. si cancerigen.
TUMORIGENEZA, s. f. / tumorigenese, s. f. / tumorigenesis.
[Lat. tumor, -oris = wnflatura; gr. genesis = producere, de (a
gennan = a produce.} Studiul mecanismelor de producere a
tumorilor.
TUN ELECTRONIC / canon a electrons / electron gun. Sistem
destinat producerii si localizarii unui fascicul de electroni a carui
energie si intensitate pot fi reglate. Ex.: t. e. al diferitelor tipuri de
*microscoape electronice si al sistemelor de *microanaliza
nudeara.
TUNEL TARSIAN / tunnel tarsien / tarsal tunnel. Canal osteofibros de trecere a vaselor tibiale posterioare, a nervului tibial si
a tendoanelor flexorilor, format de oasele *tarsului.
TUNEL1ZARE, s. f. / tunnelisation, s. f. / tunneling. ['EngL
tunnel = tunel, galene.} Procedeu chirurgical prin care se
creeaza o noua cale de trecere ce traverseaza un tesut, in
general subcutanat, osos sau muscular.
TUNICA, s. f. / (unique, s. f. / tunic(a). NA: tunica. [Lot. tunica
= tunica, mveiif.} invelis, adesea membranos, al unui organ sau
al unui conduct. Ex.: *t. vaginala.
TUNICA VAGINALA / tunique vaginale / tunica vaginalis testis.
NA: tunica vaginalis testis. Invelis seros al testiculu-lui, alcatuit
dintr-o foita viscerala ?i una parietala, separate de o cavitate
virtuala. T. v. se izoleaza de peritoneu in timpul coborarii
testiculare si ramane legata de acesta prin ligamen-tul Cloquet.
Sin. nerecomandat: vaginala.
TURBARE, s. f. / rage, s. f. / rabies. [Lat. turbatio, -onis =
tulhirare, de (a turhare = a tuSwv, a-si pwde minfile,] Sin.:
rabie (v.).
TURBIDIMETRIE, s. f. / turbidimetrie, s. f. / turbidimetry. [Lat.
turbidus = agitat, tuSiurat, gr. metron = mdsura,] Metoda de
determinare a concentratiei unor suspensii pe baza "turbiditatii
acestora. Se masoara absorbtia luminii de catre suspensie, care
este proportionala cu concentratia.
TURBIDITATE, s. f. / turbidite, s. f. / turbidity. [Lat. turbidus =
agitat, tidbwvt.\ Caracteristica a unui lichid care contine in
suspensie particule solide insolubile, de obicei coloidale, sau
uneori precipitate nesedimentate. Masurarea t. (turbidimetrie)
poate permite determinarea concentratiei acestor solutii. Uneori
t. apare in urma actiunii unor agenti precipitanti sau sub influenta temperaturii.
TURBINAL, adj. / turbinal, -ale, -aux, adj. / turbinal. [Lat.
turbinatiis = de forma c-onica, de (a turbo, -inis = V&rtej} Care
se raporteaza la cometele nazale. Ex.: creste t. ale ma-xilarului,
ale palatinului.
TURGESCENT, adj. / turgescent, e, adj. / turgescent. [Lat.
turgescens, de ta turgescere = a se umfla.] RezultatuI
fenomenului de "turgescenta. Cu referire la un organ, vas, tesut
sau celula. Sin.: turgid.

TURGESCENTA
TURGESCENTA, s. f. / turgescence, s. f. / turgescence. [Lat.
turgcscens, de. [a tufgoscere = a se umfla,} 1) Marirea de volum
sau "intumescenta unui tesut, a unui organ sau a unei parti din
corp. T. este de obicei consecinta cresterii fluxului de sange
venos. 2) Fenomen suferit de celule Tn mediul *nipo-ton.
TURGID, adj. / turgide, adj. / turgescent. [Lat. turgidus = iimflat,
de [a tiirgcscere = a se. urn/to.] Sin.: turgescent (v.).
TURGOR, s. n. / turgor, s. m. / turgor. [Lat. turgor, -oris =
umflare.] Senzatia de elasticitate-fragezime a pielii Tndeosebi la
sugari. Prin t. se poate aprecia hidratarea normala.
TURISTA, s. f. / turista, s. f. / turista. [Termen de origine. imJycana.} Sin.: diareea turistilor (v.).
TURNOVER / turnover / turnover. ['EtigL turnover = mtow-cere.}
Anglidsm care denumeste intensitatea si viteza de metabo-lizare
a unei anumite substante. Intr-un ansamblu de procese
biochimice, se produc sistematic substituiri, transformari, distructii si sinteze de molecule. Se formeaza astfel un ciclu metabolic care asigura prin t. permanenta cantitativa si calitativa a
substantelor ce formeaza ansamblul. V. si reinnoire biologica.
TUSE, s. f. I toux, s. f. / cough. [Lat. tiissis = fuse.] Act respirator
complex, coordonat de obicei reflex, dar reproductibil si voluntar.
T. consta, de regula, dintr-un inspir profund cu Tnchi-derea
'glotei, urmat de un expir brusc prin care se elimina aer alveolar
cu viteza mare si turbulenta, astfel meat pot fi Indepartate din
caile aeriene particule de orice natura sau gaze iritante care se
pot afia local. Presiunea intrapleurala poate creste la peste 100
mmHg, iar viteza fluxului de aer peste 950 km/ora. Centrii de
control ai t. se afla la nivel medular. In afara t. "fiziologice", au
fost descrise mai multe forme de t. in patologie. V. in continuare.
TUSE ANEVRISMALA / toux anevrismale / aneurysmal cough.
T. asociata cu un *anevrism al aortei si cu paralizia unei corzi
vocale.
TUSE PRIN COMPRESIUNE / toux par compression / compression cough. T. cu rezonanta profunda cauzata de compresiunea bronsiilor.
TUSE CONVULSIVA / cocqueluche, s. f. / whooping cough,
pertussis. Boala infectioasa acuta a tractului respirator, extrem
de contagioasa, endemo-epidemica, afectand indeosebi copiii si
cauzata de Bordetella pertussis. Uneori, maladii similare determina B. parapertussis si B. bronchisept/ca. Dupa o incubatie de
circa doua saptamani, t. c. debuteaza prin stadiul cataral,
caracterizat prin febra moderata, stranut, guturai si t. uscata.
Dupa 1-2 saptamani boala evolueaza in stadiul paroxistic, dominat de crize paroxistice caracteristice de t, constand in inspir
profund, urmat de t. spasmodica cianozanta si emetizanta sub
forma de *chinte, acestea fiind separate de un inspir lung si
siflant, denumit repriza. Ulceratia fraului limbii este considerata
patognomonica in perioada de stare. Crizele de t. dureaza 3-4
saptamani, dupa care, in perioada de convalescenta se
atenueaza pana la dispantie. Prognosticul t. c. poate fi grav la
sugar.

TUTUN
TUSE EXTRAPULMONARA / toux extrapoulmonaire / extrapulmonary cough. T. cu cauze exterioare aparatului respirator.
TUSE MORTON / toux de Morton / Morton's cough. [Richard
Morton, medic e.rig(e.z, 1637-1698} T. persistenta in tuberculoza pulmonara. Se insoteste de voma, cu eliminarea alimentelor ingerate, episoadele frecvente avand influenta asupra
constitutiei bolnavului.
TUSE PEL HEPATICA / toux hepatique de Pel / Pel's hepatic
cough. [Pietcr Klaasos Pel, medic o[andez, profe-sor de. dwicd
tiwficaCa [a Smsterdami 1852-1919.} T. uscata, supara-toare,
chinuitoare, in contextui unui abces hepatic localizat la nivelul
domului hepatic (situatie de cinci ori mai frecventa decat alte
localizari), prin iritatia nervului frenic.
TUSE PRODUCTIVA / toux productrice / productive cough. T.
eficienta in Tndepartarea materiilor de la nivelul tractului respirator.
TUSE REFLEXA / toux reflexe / reflex cough. T. produsa ca
urmare a iritatiei unor organe.
TUSE SYDENHAM / toux de Sydenham / Sydenham's cough.
[Thomas Sydeaham, medic eng[ez, Camflridge, Lotuira, 16241689.} Spasm isteric al muschilor respiratori.
TUSE TRIGEMINALA / toux trigeminale / trigeminal cough. T.
prin iritatia fibrelor nervului trigemen de la nivelul nasului,
gatului si urechii externe.
TUSIPAR, adj. / tussipare, adj. / tussal. [Lat. tiissis = tuse.;
purore = a tiafte.} Despre o zona sau o regiune din organism care
poate deveni punctui de pornire al unui reflex declansator al tusei.
Zona t. majora este reprezentata de caile respiratorii, dar zone t.
se afla si in conductui auditiv extern, amigdale, stomac, intestin,
ficat, splina, organe genitale.
TUSEU, s. n. / toucher, s. m. / touch, tactus. [Tr. toucher = a
atinge.} Metoda de explorare a unei cavitati naturale cu unui sau
mai multe degete ale mainii (in general indexul si/sau mediusul),
combinata de obicei cu palparea. Cel mai frecvent se practica t.
vaginal si t. rectal. T. mitral consta in explorarea digitala a
orificiului mitral, practicata in cursul *comisurotomiei.
TUTELA, s. f. / tutelle, s. f. / tuition. [Lat, liitela = supraw-ffhm,
tutela, de (a tucri = a proteja.} Masura de protectie judiciara
adoptata in caz de incapadtate majora a unui subject de a-si gira
bunurile.
TUTUN, s. n. / tabac, s. m. / tobacco, [lurca lutun = tutmi]
Frunzele uscate ale plantei Nicotiana tabacum, care pot fi
mestecate, prizate sau indeosebi fumate. Principalele elemente
toxice ale t. sunt: 1) "Nicotina, care determina dependenta si
complicatiile cardiovasculare (aterom, spasm si tromboza) din
cadrul *tabagismului. 2) *0xidul de carbon, factor de 'hipoxie. 3)
Gudroanele care contin substante iritante si cancerigene
(indeosebi la nivelul cailor aeriene si digestive superioare, al
bronsiilor si al vezicii). Sin. desuet: (abac. V. si tabagism.

1005