Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WWW - Referat.ro Valorificareadeseurilordinlemn D958e
WWW - Referat.ro Valorificareadeseurilordinlemn D958e
-1-
-2-
care poate avea efecte directe asupra sanatatii (1). De exemplu, prin fabricarea PAL ului
sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile
sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri
de deseuri: (2)
O alta clasificare este data de originea deseurilor din lemn deci provenienta acestora. Se
poate constata ca cea mai mare parte provine din prelucrarea lemnului (scieries).
-3-
Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi
comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de
petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani
de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se
gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se
intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la
saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un
efect nefast asupra lui.
Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare (3)
decat cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare
adecvata.
Compus chimic
Concentratie a levigatului
Apele de canalizare orasene
(mg/L = milligrammes/litre)
150-250 mg/L
Amoniac
0,3 mg/L
15-50 mg/L
Nitrogen organic
22 mg/L
25-85 mg/L
Fosfor
8.75 mg/L
6-12 mg/L
Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa
poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga
concentratii daunatoare sanatatii.
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de
repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui,
poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii
anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta
oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.
Concluzia
Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol
pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi
pentru ca:
Este inflamabil
-4-
Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de
reciclare pot merge la groapa de gunoi.
Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi
considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic
Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca
un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.
Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea lemnului si mai mult
pe acest tip de deseuri, vom parcurge acest studiu.
Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea este exploatabil ca a tare.
-5-
2. Valorificarea deseurilor ca si
combustibil
2.1 Introducere: istoric
Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi valorificat
pentru alte destinatii. Lemnul este una dintre sursele cele mai
vechi folosite de umanitatea. Din vremurile preistorice pana la o
epoca relativ recenta, lemnul a fost singura sursa de energie
posibila pentru incalzire si pregatirea alimentelor. Din evul mediu
pana in timpurilor noi, lemnul a permis dezvoltarea unor industrii
energofage care necesita temperaturi ridicate precum siderurgie si
sticlarie. Pentru a ridica performanta arderii, lemnul era transformat in mangal de
artizanii care erau numiti
charbonniers adica carbunari.
Principiul obtinerii mangalului era bazat
pe carbonizarea lemnului in absenta
oxigenului . Acest procedeu debaraseaza
lemnul de umiditatea lui si componenta
vegetala astfel incat sa ramana doar
carbon.
Schita nr 67 arata cum se proceda:
lemnul era adunat ca o movila si se
acoperea de un strat de argila. Apoi, se
aprindea foc la baza movilei. O parte din
lemn era ars pentru incalzire , adica pentru pornirea procesului dar cea mai mare parte
(60-70%) se transforma in mangal. Aceasta
meserie a disparut dupa aparitia si dezvoltarea
exploatarii huilei.
Lemnul mai a fost luat in considerare in timpul
celui de al doilea razboi mondial pentru a
alimenta vehicule de tip gazogen. Principiul de
baza este arderea incompleta al lemnului intr-o
incinta inchisa alimentata cu oxigen. Se degajeaza
CO, H2 si CH4.
Cel mai cunoscut este tipul gazogen diabolo .
Gazele emise intr-o zona incandescenta, de unde
rezulta distrugerea prin cracking a gudronului
si acizilor care risca sa deterioreaza motorul.
-6-
-7-
Randament
10-15%
30-70 %
70 %
85 %
85-90 %
Cazan de semineu
Pentru ca nu permite o automatizare, lemnul in sine, este mai mult folosit pe uz casnic.
2.3. Folosirea rumegusului
De a folosi rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode.
Arderea rumegusul in mod direct
Transformarea in brichete de combustibil
Transformarea in pellet , granule din lemn cu puterea calorica
2.3.1. Arderea in mod direct
Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu un surub
elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem, schimbarea calorica se
realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare (2-3).
-8-
Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de evacuare (5).
Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre rezervorul
de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu ar putea sa fie
imediat in acest caz.
Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un motor.
Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de defectiune electrica:
doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna camera in orice moment.
Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie din lemn care
ar fi ajuns accidental.
-9-
tratare preliminara. Poate fi folosit si pentru rumegus, talas, granule (pellet) si chiar cu
deseuri de cereale precum cojile de floarea soarelui
Dezavantaj: este o instalatie destul de elaborata si de asemenea scumpa care convine mai
mult pe plan industrial (minim 40 kw). Al doilea dezavantaj este depozitare rumegusului
in timpul verii. Aceasta centrala este convenabila atunci cand este folosita cu un
consumator de energie termica independent de anotimpul precum un uscator de cherestea.
Acest tip de cazane functioneaza in mediu industrial si sunt, de asemenea monitorizate de
pe calculator.
- 10 -
- 11 -
de
altfel
mai
- 12 -
- 13 -
- 14 -
Avantaje:
Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o treima
din spatiu de depozitare (5).
Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare
Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive)
Este o energie renuvelabila si sigura
Mai economic decat motorina si gazul
In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care folosesc
pellets sunt subventionate de stat (ADEME).
Dezavantaje:
Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este
considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.
Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai mare.
Aceasta tehnologie este folosita mai mult in Scandinavia si Germania:
www. Aebiom.org
- 15 -
- 16 -
- 17 -
- 18 -
- 19 -
America
China
Japon
Canada
Germania
Finlanda
Suedia
Coree sd
Franta
Italia
Productia
Mt
Tara
80,8
37,9
30,5
20,1
19,3
13,1
11,1
10,1
9,9
9,4
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
- 20 -
Brazilia
Idonezia
Anglia
Rusia
Spania
Austria
India
Mexic
tailanda
Olanda
Producti
a
Mt
7,8
7
6,5
6,3
5,4
4,6
4,1
4,1
3,4
3,3
- 21 -
Productia hartii reprezinte doar 14% din exploatarea forestiera. Majoritatea industriilor de
hartie sunt proprietari ai padurilor pe care le exploateaza pe mod ciclic. In Brazilia, se
taie eucalipti de cultura la fiecare 4 ani si este de ajuns pentru o uzina care produce hartie
cat Franta. Defrisarea padurilor este datorata mai mult taierii copacilor exotici pentru
industria lemnului sau pentru expansiunea culturilor agricole. Industria hartiei este un
mare consumator de deseuri din lemn precum rumegusul si talas sau de copacii tineri
care trebuie taiati la un moment dat astfel incat se permite cresterea altor copaci.
- 22 -
- 23 -
- 24 -
Kelly et al. (1999), "chromatography method in determination of formaldehyde emission from MDF
bonded with formaldehyde",
- 25 -
- 26 -
6. Concluzi
Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult pentru
binele mediului inconjurator decat pentru degradarea lui.
Din pacate, filiera recuperarii deseurilor din lemn nu este de optimizata. Constatam peste
tot in Europa, depozitarea necorespunzatoare si arderea ilegala generatoare de poluanti
precum dioxina.
Deseurile de lemn reprezinte 29% din deseurile nepericuloase generate de firmele
industriale si comerciale cu mai mult de 10 salariati (10).
-
Daca nu apartin clasei de deseuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri care contin
metale grele), ele pot fi reciclate.
Contrar unor idei preconcepute, deseurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie valorificate,
sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si folosibile ca
materie prima pentru un alt produs sau ca energie.
Padurea este un rezervor imens de energii si materie prima renuvelabila daca este
exploatata corespunzator astfel incat sa nu se consuma mai mult decat se produce.
Deseurile de lemn rezultate din diverde activitati
industriale (constructii, industria mobilierului) nu
pot fi valorificate ca atare si am vrut sa demonstrez
ca modalitatile existente de reciclare sunt
numeroase si uneori reprezinta chiar o alternativa de
rezolvarea a unor probleme ale umanitatii.
10
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
- 27 -