rn

ing

lea

EUM

Sarcina Normala

Ia
s

Ia
s

Uterul gravid Ia termen

E-

lea

rn
ing

UM

La termen, uterul ajunge de la o greutate de

50g pe care o are inainte de graviditate, la 12001500 g, cu o capacitate de 5 litri.
El crete considerabil, pn la apendicele
xifoid, formnd un sac cu pereii musculoi,
subiri (8 mm la nivelul corpului i 4 mm la
nivelul segmentului inferior, situat intre col i
corp). Este in dextrotorsiune fiziologic.
Structura sa a fcut obiectul a numeroase
discuii (fig.1).

i
Ia
s
F
UM
rn
ing
lea
E-

Fig.1 Uterul gravid la termen.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Musculoasa acestui organ cavitar este

format din trei straturi:
- stratul extern, format din fibre circulare i
fascicole mediane longitudinale, care inconjoar
fundul uterin i coboar apoi pe peretele anterior
i posterior.
- stratul mijlociu sau plexiform, foarte gros;
acest strat plexiform reprezint un veritabil
organ regulator al circulaiei uterine i rezerva
de snge a muchiului uterin. El este acela care
realizeaz ligaturile vii" prin comprimarea
vaselor dup delivren, prin refracia fibrelor
sale, care se repliaz, funcionnd ca un
acordeon.
- stratul intern, subire, format din fibre
longitudinale i circulare.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Unii autori admit teoria Gortler, adic a

fibrelor spiralate, ca arcul unui ceasornic, ce
merg de la col la corp. Pentru Pierre Roza
structura spiralat i helicoidal a fascicolelor
musculare la uterul gravid la termen nu exist.
Fibra muscular sufer modificri histologice
in cursul sarcinii: hipertrofie, hiperplazie,
metaplazie (noi fibre musculare care au geneza
in esutul conjunctiv, celulele mezenchimale sau
prin mitoza fibrelor musculare preexistene).
Fibrele cresc in lungime de la 50 microni la 500
microni, iar in inlime de la 2,5 microni la 8-10
microni. Fibra muscular capt un aspect
foarte asemntor cu fibra striat i cu fibrele
muchiului cardiac.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Mucoasa uterin cuprinde caducile:

caduca bazal, interuteroplacentar, caduca
parietal, uterin sau adevrat (decidua vera);
caduca ovular, reflectat sau capsular, sub
form de insule rzlee, care acoper caduca
parietal.

Ia
s

Segmentul inferior

E-

lea

rn
ing

UM

Provine din istmul uterin. Are o inlime de

10-11 cm, la termen i o grosime de 2-4 mm,
elemente ce sunt de un bun prognostic
obstetrical; in travaliu, concomitent cu dilataia,
va deveni canalul cervicosegmentar.
Este format din fibre circulare care
predomin, fibre care se prelungesc in canalul
cervical i vagin.Peritoneul care il acoper
venind de la vezic este lax, se decoleaz uor
in timpul operaiei cezariene i formeaz
fundul de sac vezicouterin. Este bogat in fibre
elastice i srac in fibre musculare, lsnduse
uor destins de prezentaie, permindui uor
acomodarea i angajarea.

Ia
s

Colul

E-

lea

rn
ing

UM

n structura sa colul conine foarte puine

fibre musculare, predominnd fibrele conjuctive.
Conine dopul gelatinos, protector al cavitii
uterine fa de microbii din vagin ; dopul
gelatinos este eliminat la inceputul travaliului.
La termen colul este ramolit, copt, adeseori
excentric, lung, cilindric la nulipare, sau fibros,
uscat, element ce prognostic un travaliu lung i
laborios, adesea coninnd indicaia de operaie
cezarian.
La multipare colul este mai scurt de 2,5 cm,
cu orificiul extern dehiscent i cel intern inchis
(col in plnie).

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Frecvent prezint sechelele naterilor

anterioare: cicatrici, rupturi comisurale uni sau
bilaterale (col bivalv), unele prelungite i in
poriunea supravaginal, i atunci la nivelul
orficiului intern se simte o zon fibroas, fiindc
fibrele musculare i elastice conjuctive nu iau
mai putut reface structura iniial anatomic i
sunt inlocuite de esut de reparaie, fibre
colagene, care formeaz o structur dens,
neelastic, punct de minim rezisten atunci
cnd linia forei din prezentaiile craniene o
solicit i care duc la rupturi uterine prin
propagare.

Ia
s

Bazinul osos

E-

lea

rn
ing

UM

Bazinul osos este format din cele 2 oase

iliace unite posterior prin sacru i coccis. Bazinul
osos este imprit prin liniile nenumite in dou
segmente: unul superior, bazinul mare, situat
deasupra liniilor nenumite i al doilea inferior,
bazinul mic sau excavaia pelvian, dedesubtul
liniilor nenumite. Bazinul mare nu intervine in
procesul naterii, in schimb, de conformaia
bazinului mic depinde toat mecanica naterii.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Micul bazin este format din :

- anterior, marginea superioar a simfizei
pubiene, corpul pubelui i crestele perineale;
- lateral, liniile nenumite;
- posterior, promontoriul, aripioarele sacrate,
articulaia sacroiliac i sinusurile sacroiliace.
Strmtoarea superioar are o form oval,
cu marele ax transversal sau o form de inim;
este planul de angajare a mobilului fetal.
Jumtatea anterioar sau arcul anterior are o
form regulat (cu raza de 6 cm). Jumtatea
posterioar este deformat de ctre promontoriu
i comport defiecare parte, in faa articulaiilor
sacroiliace, cte o depresiune, sinusul sacroiliac
(fig. 2).

i
Ia
s
F
UM
rn
ing
lea

E-

Fig. 2 Strmtoarea superioar.

rn
ing

UM

Ia
s

Diametrele strmtorii superioare:

1. Anteroposterioare (fig. 3) :
- diametrul promonto-subpubian = 11 cm;
- diametrul retro-pubian, diametrul util,
sau promonto-pubian minim, (conjugata vera) =
10,8cm.
2. Diametrele transverse:
- maxim = 13,5 cm, nu este utilizabil;
- median, util = 12,5-13 cm.

E-

lea

3. Diametrele oblice merg de la eminena ilio-pectinee la

simfiza sacro-iliac de partea opus. Dup locul de
plecare, eminena ilio-pectinee stng sau dreapt, ele
se numesc: diametrul oblic stng sau drept. Cel mai
des utilizat de prezentaie este diametrul oblic stng.
Diametrele oblice reprezint aria de angajare (dreapt
sau stng). Msoar 12-12,5 cm.

i
Ia
s
F
UM
rn
ing
lea

E-

Fig. 3 Diametrele anteroposterioare ale strmtorii

superioare i inferioare.

Ia
s

Planurile i nclinarea strmtorii superioare

UM

Planul
promonto-pubian
al
strmtorii
superioare formeaz cu orizontala, la femeia in
picioare, un unghi de 60 grade, unghiul nefiind
mai mare de 45 grade.

rn
ing

Excavaia pelvian

E-

lea

Este un canal intre strmtoarea superioar i

cea inferioar unde se efectueaz coborrea
prezentaiei. Limitele sale sunt urmtoarele:
- peretele anterior este faa posterioar a
simfizei, corpul pubelui i punctul retropubian ce
delimiteaz diametrul util;

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

- peretele posterior este reprezentat de faa

anterioar a sacrului i a coccisului:
- pereii laterali sunt formai de ctre cotii,
faa intern a ischionului, cu cele dou orificii
(gaura obturatoare i gurile sciatice).
Aspectul ei general este acela al unui cilindru
care merge dinapoi inainte i de sus in jos,
descriind o linie curb. El este imprit in dou
etaje de ctre strmtoarea mijlocie, nivelul
spinelor sciatice, unde diametrul transvers este
de 10,5 10,8 cm. n ansamblu, toate diametrele
strmtorii medii sunt de aproximativ 11 cm.
Orificiul inferior al excavaiei este reprezentat
de strmtoarea inferioar; aceasta reprezint
planul de angajare al prezentaiei.

Ia
s

Strmtoarea inferioar

E-

lea

rn
ing

UM

Strmtoarea inferioar prezint anterior

marginea inferioar a simfizei pubiene, posterior
coccisul,
lateral
ramurile
ischio-pubiene,
tuberozitatea sciatic i ligamentul sacro-sciatic.
Diametrele strmtorii inferioare:
- antero-posterior (subcocci-subpubian) = 9,5
cm, care prin retropulsia coccisului se mrete
pn la 11-12 cm.
- transvers (bi-ischiatic) = 11 cm. Arcada
pubian este regiunea delimitat de marginea
inferioar a pubelui i de ramurile ischiopubiene. Are forma unui triunghi cu marginile
rotunjite. Este locul in care se situeaz craniul
fetal in momentul naterii (degajrii).

rn
ing

UM

Ia
s

Axele bazinului
Axul strmtorii superioare sau axul de
angajare urmeaz linia ombilico-coccigian.
Axul excavaiei, sau axul de coborre,
prelungete axul strmtorii superioare, se
curbeaz in sus i inainte i se unete cu axul
strmtorii inferioare. Axul strmtorii inferioare
sau axul de degajare se apropie de orizontal, la
femeia culcat.

E-

lea

Articulaiile bazinului
mbibiia gravidic favorizeaz mobilizarea
simfizei pubiene i sacroiliace, ca pe nite
balamale, astfel inct nutaia aduce promontoriul
inainte i coccisul inapoi, iar concentraia aduce
promontoriul inapoi i impinge coccisul inainte.

Ia
s

Mobilul fetal

rn
ing

UM

Mobilul fetal este constituit din mai multe

elemente dintre care cel mai important este
craniul fetal, care reprezint partea cea mai
voluminoas, cu diametrele cele mai mari i
care este necomprimabil.

E-

lea

Craniul fetal
Are forma unui ovoid, datorat in principal
cutiei craniene i este format din 2 oase
parietale, cele dou scaune ale oaselor
temporale, iar anterior i posterior frontalul i
occipitalul.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Anterior i inferior cutiei craniene se gsete

mandibula, care este articulat la nivelul stncii
temporale. Oasele cutiei craniene se unesc pe
linia mediana prin sutura sagital, dispus
anteroposterior. La unirea 1/3 anterioare cu 2/3
posterioare se gsete o prim sutur
transversal, care separ frontalul de parietale.
Sutura posterioar este dispus de asemeni
transversal i separ oasele parietale de
scuama occipitalului.
Fontanelele sunt spaii membranoase ce
separ oasele cutiei craniene i servesc ca
puncte de reper in travaliu.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Cele mai importante sunt:

- marea fontanel sau bregma, dispus
anterior, in lungul suturii sagitale; are form
rombic delimitat de cele dou oase parietale
i frontal, care iniial este format din 2 jumti
desprite prin sutura metopic.
- mica fontanel sau lambda, triunghiular,
situat la extremitatea posterioar a suturii
sagitale, este delimitat de cele dou oase
parietale i de scuama occipitalului.
- fontanelele laterale, in numr de dou, ale
lui Gasser.
- fontanelele suplimentare (Gerdy) care nu
au mare importan in derularea travaliului.

Ia
s

Diametrele craniului fetal

E-

lea

rn
ing

UM

1. Diametrele anteroposterioare (fig.4) :

- diametrul occipito-mentonier = 13,5 cm ;
este cel mai mare diametru al craniului fetal i se
msoar de la extremitatea occipitului la vrful
mentonului;
- diametrul occipito-frontal = 12 cm; de la
occiput la baza nasului;
- diametrul suboccipito-bregmatic = 9,5 cm,
de la baza occipitului la mijlocul bregmei; este
cel mai micdiametru al craniului fetal;
- diametrul submentobregmatic = 9,5 cm, de
la mijlocul bregmei sub menton.

i
Ia
s
F
UM
rn
ing
lea

E-

Fig. 4 Diametrele anteroposterioare ale

craniului fetal.

rn
ing

UM

Ia
s

2. Diametrele transverse (fig. 5):

- diametrul biparietal = 9,5 cm; unete
extremitile boselor parietale ;
- diametrul bitemporal = 8 cm, unete cele
dou bose temporale.

E-

lea

3. Circumferinele craniului:
- marea circumferin occipito-frontal=38cm
- mica circumferin suboccipito-bregmatic
= 32 cm.

i
Ia
s
F
UM
rn
ing
lea

E-

Fig. 5 Diametrele transversale ale craniului fetal.

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

4. Suturile craniului fetal:

- sutura sagital (antero-posterioar) de la
rdcina nasului la unghiul superior al occiputului;
- sutura frontal sau metopic, la nivelul frunii;
- sutura fronto-parietal sau coronar
(transvers) ;
- sutura occipito-parietal, in forma de V
rsturnat;
- suturile temporale, mai puin importante.
Baza craniului este format din 5 oase i este
ireductibil, spre deosebire de bolta cranian, la
care oasele se pot incleca, datorit suturilor i
fontanelelor, reducnd volumul craniului fetal.