Alcoolul etilic

Generalitati

Etanolul, cel mai vechi drog utilizat, a fost consumat
constant, inca de la inceputurile civilizatiei, fiind folosit,
de-a lungul timpului, ca aliment, medicament sau in
scopuri religioase si sociale. A fost considerat un dar al
zeilor . Desi era privit ca tamaduitor si tonic al
organismului, abuzul era incriminat, iar cei care abuzau
de alcool erau priviti ca niste pacatosi (victime ale
propriei lor lipse de tarie).
Primele bauturi alcoolice au fost cele de fermentatie
naturala, vinul si berea; distilarea a aparut prima data
in cursul secolelor VIII - IX, dar obtinerea whiskey-ului a
devenit curenta la sfarsitul anilor 1500.

In prezent, alcoolismul este

toxicomania cu expansiunea cea mai
mare in toate grupurile de populatie,
fiind recunoscuta de specialistii din
diverse domenii (medical, social,
economic, juridic) drept o adevarata
"pandemie toxica".
Dupa anul 1990 Romania
ocupa locul 17 in lume la productia
de bauturi alcoolice, in 2002 locul 2
(dupa Irlanda) la consumul de alcool
pe cap de locuitor, iar in 2003 obtine
"performanta" ca unul dintre 5 adulti
sa fie alcoolic (iar peste 45% dintre
alcoolici devin delicventi).

 Alcoolul ajunge la nivelul SNC in cateva secunde de la

absorbtie.
ADH (alcooldehidrogenaza) este o enzima , care are o
concentratie fixa in ficat (transformand 90-95% din
etanolul ingerat,). Aceasta enzima efectueaza si
dehidrogenarea catecolaminelor (adrenalina,
noradrenalina), hormonilor sexuali masculini, vitaminei A
.
Femeile au mai putina ADH, avand astfel o susceptibilitate
mai mare decat barbatii fata de alcool.
1 g de alcool genereaza 7.1 Kcal, dar aceasta
energie nu poate fi inmagazinata in compusi
macroergici (nu poate fi folosita in efortul
muscular sau in apararea organismului impotriva
frigului). Exercitiile fizice accelereaza biotransformarea
alcoolului.

Eliminarea alcoolului etilic se realizeaza

astfel:
- ca atare - prin urina (2-4%), aer expirat,
saliva, transpiratie, lapte matern (poate
atinge concentratii mai mari in lapte
decat in plasma).
Eliminarea dureaza 2-24 ore. In aceasta
faza alcooluria este mai mare decat
alcoolemia . Concentratia maxima in urina
este atinsa la aproximativ 1 ora dupa peakul sanguin. Alcoolul etilic traverseaza
bariera placentara.

Actiune toxica
1. Tract gastrointestinal
Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora
la nivelul tubului digestiv. La mai mult de 10% dintre
consumatori are un efect iritant la locul de stagnare
cu aparitia unui edem. Se produce turgescenta
vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine
lax. 15-20% dintre consumatori prezinta inhibarea
secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice
(prin precipitarea mucusului protector) care in timp se
cronicizeaza. La consumatorii cronici este afectat
transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce
va determina la randul ei denutritie si hipovitaminoze.

 2. Ficat
Hepatita alcoolica subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica
pentru alcoolism. Din punct de vedere clinic, simptomatologia este
saraca si necaracteristica:
- inapetenta,
- greata, varsaturi,
- scadere ponderala,
- apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.
Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in
evolutia acestui proces indelungat ce se poate intinde pe perioade intre
10 si 40 de ani, in functie de diversi factori constitutionali, de frecventa
consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic se manifesta
prin:
- anorexie marcata,
- dureri abdominale difuze sau colici violente,
- probele hepatice sunt profund alterate,
- in final poate sa apara ascita si icterul.

 3. Pancreas
Afectarea pancreatica se manifesta prin:
- hipersecretie pancreatica,
- pancreatita (prin precipitarea proteinelor in
canalele pancreatice),
- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida
spre deces.
II. La nivelul sistemului nervos central si
periferic
Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se
continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori
cu functii de coordonare si control antreneaza si
relaxarea centrilor inferiori ce determina efectul
stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice .


III. La nivelul aparatului cardiovascular:
Consumul cronic de etanol poate sa
determine:
- hipertensiune arteriala,
- tahicardie,
- tulburari de ritm,
- cardiomiopatie alcoolica.
Consumul de cantitati mici, repetate, de
alcool reduce riscul de boli coronariene prin
efect antiagregant si antiaterogen, efect
supranumit "paradoxul francez".


IV. La nivelul sangelui si organelor
hematoformatoare:
Alcoolul etilic poate determina:
- anemii
- trombocitopenie,
- leucocitoza,
- scaderea migratiei leucocitelor in zonele
inflamatorii si inhibarea formarii
pseudopodelor care duce la o slaba
rezistenta la infectii (aceasta fiind insa
doar o explicatie partiala

 V. La nivelul aparatului renal:

Rinichiul consumatorilor sanatosi nu
este afectat: se spune ca rinichiul
ignora alcoolul".
VII. La nivelul musculaturii
striate:
Consumatorii fac febra musculara la
efort mic datorita acumularii acidului
lactic.

VIII. La nivelul ochilor:,

- poate produce midriaza, nistagmus,
nevrita optica bulbara.
IX. La nivelul urechilor:
Alcoolul are efect ototoxic.
X. Imunitate.
Alcoolul are o actiune imunosupresoare
.

XI. La nivel endocrin.

La acest nivel au loc urmatoarele
modificari:
- infertilitate prin inhibarea
spermatogenezei si deficit de Zn,
- hipogonadism,
- ginecomastie,
- cancer de san,
- deshidratare
- osteoporoza.

XII. La nivelul embrionului.

Alcoolul traverseaza bariera placentara si
prezinta efecte teratogene. Pot sa apara:
- "sindromul alcoolic fetal",
- "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se
caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii
pre si postnatale (lungime, greutate si
circumferinta capului), dismorfism craniofacial, anomalii ale membrelor si
articulatiilor, anomalii cardiace, deficit
psihic si retardarea dezvoltarii motorii).
Tulburari neuropsihice si neurologice

 Encefalopatiile carentiale ale alcoolicilor

Encefalopatia Wernicke - a fost descrisa de Wernicke in
1881. Tabloul clinic are un debut brusc si prezinta:
- tulburari psihice (tulburari de atentie, confuzie mentala),
- tulburari de echilibru
- tulburari de vedere (scaderea acuitatii vizuale, motilitate
uni- sau bilaterala a globilor oculari, fotofobie, mioza,
ptoza palpebrala, reducerea acomodarii).
Psihopolinevrita Korsakof - a fost descrisa in 1889 de
catre Korsakoff. Este o asociere de tulburari psihice si
polinevritice.Se apreciaza ca majoritatea pacientilor
alcoolici cu encefalopatie Wernicke dezvolta si psihoza
Korsakoff.
Simptomatologia este dominata de tulburari de memorie
(cu amnezie atat anterograda - incapacitatea de a asimila
informatii, cat si retrograda - incapacitatea de a-si aminti).


Delirium tremens se dezvolta deseori incadrul sevrajului (rar in
starile fara complicatii). Din punct devedere clinic se caracterizeaza
prin doua simptome caracteristice perioadei de stare:
- tremuraturile intregului corp,
- delirul acut.
Halucinatiile - (in special vizuale) sunt vii si terifiante, astfel incat
la revenire individul este convins de caracterul lor real. Persoana
prezinta, de asemenea, o stare de confuzie, dezorientare temporo spatiala si disartrie.
- sindroamele schizofrenice de tip paranoic - sunt considerate ca
fiind declansate de alcool, ele preexistand in stare latenta.
Dementa alcoolica - secaracterizeaza printr-o deteriorare globala
si progresiva a functiilor psihice.
Epilepsia alcoolica - numita asa deoarece poate declansa un atac
la un bolnav epileptic cunoscut sau potential

Intoxicatia acuta
Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor de
3g/kg.
Intoxicatia acuta cu alcool etilic poate fi:
1. Usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie. Este caracterizata de:
- scaderea inhibitiilor,
- tulburari vizuale usoare,
- scaderea vitezei de reactie,
- cresterea increderii in propria persoana.
2. Medie - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.53g la mie, caracterizata de:
- tulburari de vorbire,
- scaderea performantelor motorii,
- scaderea atentiei,
- diplopie,
- alterarea perceptiei,
- tulburari de echilibru.
3. Severa - alcoolemie de 3-5g la mie. Prezinta:
- alterarea vederii,
- tulburari grave de echilibru,
4. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g la mie
Predomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35 C), cu instalarea
colapsului si deces.