Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autism
Autism
PRIVIND AUTISMUL
DR. TARDJMAN
Descrie autismul ca un profil comportamental asociat cu un profil neuroanatomic si neuro-clinic. Exista o apropiere de date biologice, psihologice si de
mediu. El vorbeste de cauze multifunionale, generatoare de senzatii
incomprehensibile si care nu pot fi stapanite, darorita unei disfuncii in
comportarea semnalelor de mediu, de angoase primitive sau arhaice, care
acioneaza asupra reprezentarilor spaiale si de imagine a corpului. Aceste
angoase ar fi responsabile de trairile de ,,prabusire, de distrugere si
exterminare, de ,,. Copilul incearca sa faca fata acestei situatii printr-o
5
PSIHANALIZA I AUTISMUL
Modelul psihanalitic aplicat starilor psihotice ale adultului nu poate
explica autismul infantil. Din aceasta cauza, unii autori au elaborat noi
concepte:
- unul dintre modele considera autismul ca fiind un mod de aprare
contra tririlor terifiante;
-ali autori acorda o mai mare importanta auto-senzorialitaii si
dificultatii de a controla i stapni evenimentele senzorialitati ;
-altii acorda importanta vieii stranii sau trairilor corporale si a
rezonantei asupra funciei pielii;
-multi autori pun accentul pe relatia mama copii ;
-altii subliniaza rolul tatlui - in functia sa simbolic si locul
imaginarului.
BRUNO BETTELHEIM
Autorul a fost inchis intr-un lagar de concentrare, unde a putut observa
fenomenele de repliere a prizonierilor, in atitudini catatonice, acestia parand a
accepta voluntar situatia lor. Comparnd aceste rezultate cu autismul infantil,
ajunge la urmatoarea concluzie: copilul nu poate face faa, prin experiena sa
proprie,la o activitate care sufer modificri, datorit aparitiei unor elemenle
noi; ca atare el nu poate sa obtin satisfactie pentru nevoile sale, ajungand la
o disperare profund.
Concluzie: Este vorba de copiii- victima victime ale unor grave
perturbari afective, determinate de un mediu familial neanimat, atemporal care
face din copilul lor ,,o masina. Prin aceasta, autorul descrie o teorie care
culpabilizeaza parintii, considerandu-i pe parintii drept prima cauza a
handicapului propriilor copii (perturbare afectiva grava).
FRANCES TUSTIN
6
MARGARET MAHLER
Autoarea descrie stadiile copilariei in urmatoarele perioade:
-faza autista;
-faza simbolica;
-faza de individualizare,
cand copilul incepe progresiv sa devina autonom.in primele luni;in
primele saptamani. Studiul facut pe copiii psihotici a scos la iveala lipsa uneia
din aceste faze in evolutia dezvoltarii lor, ce a determinat-o sa ajunga la
urmatoarea concluzie: psihoza autista este cauzata de lipsa primei faze de
7
MELAN
ele.
IE KLEIN
Autoarea afirma ca inca de la inceputul existentei sale viata fantastica a
sugarului este dominanta. Ea descrie doua perioade necesare evolutiei Eu-lui,
si anume: perioada de schizofrenie a sugarului si perioada depresiva.
Mecanismele de aparare arhaice contra unei angoase persecutive sunt
urmatoarele:
-proiectia;
-identificarea proiectiva;
-refuzul sau respingerea;
-idealizarea.
Daca ambianta maternala este neadecvata si daca unele mecanisme intrapsihice nu sunt puse in miscare, sau daca progresul cognitiv este insuficient,
atunci va avea loc fixarea patologica la prima faza precoce de dezvoltare a
copilului si consolidarea patologica schizo-paranoida (divizarea obiectului si
Eu-lui in bine si rau). Caracterul dureros al realitatii duce la identificarea
proiectiva patologica, care va face realitatea si mai dureroasa si mai
persecutiva. Intr-o psihoza, daca predomina experientele rele asupra celor bune,
copilul nu va putea sa abordeze faza depresiva, sa integreze ambivalenta sa si
nici sa construiasca o realitate adecvata.
Autoarea pare sa introduca cate ceva din reprezentarea mintala a
schizofrenului si din dizarmoniile psihotice ale copilului mare. Din contra, ea
nu aduce nici o explicatie autismului.
WILFRED BION
Mama este o fiin mulumit atunci cnd isi ngrijete bine copilul; ea
va veghea ca acesta s fie protejat i bine hrnit i ii va asigura o bun
dezvoltare. Gesturile sale vor reflecta gndurile, grija i sentimentele pe care
le are fa de copil.
Autorul descrie funciile de mulumire, de legatur sau de delimitare a
mamei. El situeaz relaia mam sugar, ntr-o relaie continu. Mama
supravegheaz copilul, observ i adun emoiile neorganizate sau tririle
terifiante ale acestuia, pe care le modific, fcndu-le suportabile. Ea le va reda
copilului su ntr-o form acceptabil. Copilul realizeaz c mama este bun,
dnd o form tririlor sale haotice, pe care va putea, astfel, s le pstreze ntr-un
spaiu psihic. n cadrul psihozelor autiste sau simbolice exist un derapaj al
9
GENEVIEVE HAAG
- consider relaia mam copil, ca fiind o legtur psihic; mama este
aceea care filtrez primele senzaii ale copilului, avnd un rol de paraexcitare
(excitare paralel). Copilul se va forma datorit acestui schimb de senzaii,
percepii i emoii care trec de la mam la copil. Mama trebuie s se adreseze
copilului prin cuvinte care s reprezinte triri menite s-l anime. Autoarea a
observat c la copii autiti exist o rupere a legturii psihice ntre mam i
copil. Aceast stare va genera instalarea mecanismelor autiste de supravieuire.
Astfel, copiii ajung s nu-i mai cunoasc sau s nu foloseasc anumite pri ale
propriului corp. GENEVIEVE HAAG consider c apare a doua piele, ca
sistem defensiv, ca o barier ntre copil i cei din jur. Copilul va considera
vemintele drept o carapace, o cochilie somatic rigid, care-i d posibilitatea
s-i ascund deficienele.
CUVINTE CHEIE:
-filtru i paraexcitaia;
-expunerea n cuvinte a tririlor copilului;
-mecanismele autiste de supravieuire;
-apare o a doua piele.
ESTHER BICK
-remarc lipsa de coeziune psihic i nepsarea fa de diferite pri ale
corpului; ea consider pielea ca pe un nvelis ce adpostete o serie de zone
interioare, ca un sac ce delimiteaz un spaiu n interior. Mama va deveni
obiectul de legtur al copilului, care progresiv va interioriza i apoi va percepe
propriul su organism.
E. Bick vorbete de acea zis piele psihic care va permite o
organizare progresiv a mecanismelor proiective, introective i de identificare;
n felul acesta se va dezvolta propriul psihism al copilului. n aceast situaie,
10
CUVINTE CHEIE:
-absena coeziunii psihice (mam ft);
-pielea psihic;
-a doua piele muscular;
-Identificarea adeziv;
-Identificarea proiectiv;-Identificarea introectiv.
DONALD MELTZER
Se refer la teoriile autoarei E. Bick i descrie autismul ca pe o
dezorganizare a senzaiilor; Eu-l este dezmembrat, nu exist nici o posibilitate
de coeren, iar diferitele capaciti perceptive sunt separate unele de altele.
Astfel se realizeaz o disociere a senzaiilor, o multitudine de evenimente
senzoriale suprapuse, necoordonate i neinteligibile. Exist un vid psihic, fr
nici o posibilitate de discriminare a tririlor interne i externe.
n articolul su, autorul vorbete de un organism neexpus la toate
vnturile senzoriale i emoionale: universul relaional al autitilor este
caracterizat prin absena spaiului psihic i corporal,care sunt de neseparat i
care percep universul ntr-o manier bidimensional. Acest univers este
perceput fr profunzime i fr difereniere ntre afar i nuntru. n
continuare, autorul vorbete de lipsa de coeziune a facultilor mentale i lipsa
ataamentului fa de evenimentele unisenzoriale.
Stereotipiile sunt manevre defensive de izolare, ca o necesitate de a
controla obiectele ntr-o manier repetitiv, n scopul de a fi percepute. Copilul
va intra n crize de angoas atunci cnd posibilitile de reechilibrare devin
imposibile.
CUVINTE CHEIE:
-lipsa de coeziune a facultilor mentale;
-lipsa de ataament fa de evenimentele unisenzoriale.
11
DIDIER ANZIEU
El descrie functia psihic de dezvoltare cu ajutorul funciei corporale.
Este vorba de un Eu-corporal, prin care toate funciile psihice se vor desfura.
Mama este prima piele a copilului. Autorul descrie Eu-l piele, pe care l
consider ca pe un nveli protector i securizant de la care Eu-l va putea s
nceap, puin cte puin s se constituie, s se organizeze i s se structureze.
Aceasta ofer psihismului, contiina nveliului nostru corporal, care ne va
permite s ne ancorm i s trim n lume.
Autorul consider Eu-l corporal ca precursorul sentimentului identitii
de sine i de sensul realitii; el recunoate interaciunea mam sugar ca pe un
dublu feed-back (dubl informare), ca pe o piele comun pentru copil i mam,
ca pe o etap prealabil n procesul de recunoatere a pielei proprii i a
propriului Eu. Relaia primordial a mamei este recunoscut ca o condiie
prealabil n recunoaterea de sine.
Pielea ar avea rol in:
-meninerea psihismului;
-ocrotirea psihismului;
-para-excitaia;
-inter-senzorialitatea;
-funcia de susinere a relaiilor sexuale;
-nscrierea n urmelor senzoriale.
DIDIER ANZIEU consider pielea ca pe un manuscris original
care pstreaz urme de tersturi ale unei scrieri originale.
n psihoze exist o perturbare grav a diverselor
funcii ale Eu-lui-piele. Copilul nu poate s verifice sentimentul de continuitate
care s-i permit a diferenia senzaiile ce i-au lsat urme pe propriul creier. El
nu a putut s perceap un nveli corporal complet pentru a putea tri n lumea
care-l nconjoar. Este vorba de o aprare la nivelul Eu-lui-piele care nu a putut
s devin un postament puternic pentru a procura o bun relaionare cu
obiectele. Manuscrisul originar nu a putut s nregistreze dect urme abia
vizibile. Autorul descrie apariia unei antifuncii, numit distrucia pielei si o
alt form de autism n care copilul este depit de angoas, avnd loc o mare
permeabilitate senzorial, pielea ne-mai-putnd s asigure funcia filtru i de
modelare al stimulilor. Manuscrisul originar va fi plin de semne, care ns nu
pot fi nelese. Este vorba de o funcie toxic a Eu-lui-piele, care devine o
tunic otrvit, sufocant i dezagreabil.
CUVINTE CHEIE:
-interaciunea mam sugar;
12
-dublul feed-back;
-apariia Eu-lui-piele;
-funciile pielii;
-manuscrisul originar.
Eu-l corporal inglobeaz investiia libidinal i devine un nveli de
excitatie sexual global; pentru a forma reprezentrile la copil, oferind
acestuia senzaii-afecte uor de integrat;
D.W. WINNICCOTT
Originea psihozelor infantile este cutat n eecul relaiei de adaptare
ntre mam i copil. Copilul reprezint stadiul primar al ne-integrrii i el nu
poate exista fr ngrijirile mamei. Este nevoie i de condiiile optime de mediu
care s favorizeze dezvoltarea armonioas a copilului. Mama trebuie s fie
suficient de bun, pentru a menine o existen continu copilului pe toat
durata fazei de dependen absolut a acestuia fa de mam. ngrijirile
acordate de mam vor ajuta la structurarea Eu-lui copilului. Sentimentul
continuu al existenei nu trebuie s fie ntrerupt de neliniti exterioare, cum ar
fi, de exemplu, agresiunile.
ngrijirile mamei permit copilului s se diferenieze progresiv, trecnd
prin faza de dependen relativ, care va fi urmat de faza de evoluie spre
dependen absolut. ncepnd cu aceast ultim faz de dependen absolut,
copilul va descoperi progresiv realitatea exterioar, fiind n msur s o
neleag. Psihoza infantil este rezultatul anulrii acestor cuceriri din cauza
reaciilor de aprare fa de mediu.
Sugarul este o fiin imatur, tot timpul aflat n faa unei angoase
pe care nu o cunoate; el este fragil i dependent de mediu. Angoasele
distructive nu provin din fantasmele sale, dar sunt legate de lipsa de
dezvoltare. Dac mediul este nefavorabil, are loc un oc interior, o stare de
confuzie i o lips de integrare, oarecum i neputina de a avea relaii cu
propriul corp.
Autorul descrie depresia psihotic ca pe o discontinuitate i o ruptur
cu suprafaa corporal, cnd relaia cu obiectul nu mai este posibil. Copilul
nu va mai avea acces la existena fiinei sale i nu va mai putea diferenia
exteriorul de interior.
De asemenea vorbete de un stadiu al oglinzii. Mama care-l
privete i se ocup de copil exprim, prin mimic i calitatea ngrijirilor
acordate, imaginea dorinelor sale. n acest stadiu, copilul poate capta
13
JACQUES LACAN
14
CUVINTE CHEIE:
stadiul de oglind
fantasma corpului
Eu-l imaginar, precursor al Eu-lui adevrat
decderea non-tatlui
castrarea asimbolic
Psihologul
Cornelia
Codreanu
Acesti copii sunt captivi intr-o lume a tacerii, intr-o lume lipsita de
zambete sau de bucuriile normale ale copilariei. Au uneori ochii atat de
expresivi incat ai impresia ca traiesc intr-o lume a lor, refuzand sa o acepte pe
cea in care i-am adus noi, pentru ca nu este suficient de buna pentru ei. Incerci
sa le vorbesti dar nu te inteleg. Adesea continua sa faca ceea ce faceau dand
impresia ca nu aud. Nu vorbesc desi simti ca ar avea atat de multe de spus.
Acesti copii au fost descrisi sugestiv, ca fiind intr-un labirint cu peretii de
sticla,si in imposibilitatea de a comunica cu ceea ce este dincolo de acestia. Si
atunci nu pot decat sa lovesca acesti pereti in speranta de a fi auziti si intelesi.
Autismul are o plaja larga de gravitate. Incepand de la formele usoare, in
care se gasesc copiii greu sociabili, considerati foarte seriosi, care
interactioneaza dificil chiar si cu parinti, si au anumite obiceiuri neobisnuite,
pana la cazurile grave in care vorbirea lipseste cu desavarsire, iar copiii sunt in
imposibilitatea de a fi independenti sau de a interectiona in vreun fel cu lumea
inconjuratoare. Depinde foarte mult nu numai gravitatea bolii, ci si momentul
in care aceasta este descoperita si se incepe terapia cu ei.
Autismul este din pacate, o boala grava, fara leac, dar care poate fi
ameliorata daca este depistata din timp si tratata corespunzator. Primele semne
pot
aparea
inca
din
primele
luni
de
viata.
Copilul autist, nu zambeste, nu rade. Nu se uita in ochii celuilalt. Nu
intinde manutele catre parinti. Are o expresie a fetei aproape imobila si nu
reactioneaza aproape deloc la ceea ce-l inconjoara. Prefera anumite pozitii ale
corpului si repeta mecanic anumite miscari. Mai marisor, la varsta primelor
gungureli, acestea intarzie. Nici cuvintele nu se grabesc sa apara in gurita lui.
Multi parinti ignora acest aspect punandu-l pe seama unei simple intarzieri in
vorbire sau cel mult il suspecteaza de probleme cu auzul si vorbirea. E trist cum
pe acesti micuti jucariile ii lasa reci. Ursuletii care se invartesc deasupra patului
o fac in zadar. Sunetul jucariei muzicale trece pe langa urechea lor. Nu stiu sa
16
ceara
sau
sa
arate
cu
degetul
ceea
ce
doresc.
Atunci cand cresc mai marisori, in formele mai usoare ale bolii, desi isi
pot coordona miscarile partial sau chiar total, au predilectie spre repetitivitatea
exagerata a unor activitati sau gesturi. Bat cu lingura in farfurie, invart o roata,
apasa un buton, etc. Daca adultii nu ii opresc, pot continua acest lucru ore in sir.
Daca reusesc sa-si insuseasca vorbirea si acesta este marcata de stereotipii
verbale. Repeta anumite cuvinte. Rare sunt cazurile in care reusesc sa conceapa
propozitii
cursive,
coerente.
Au crize de plans inexplicabile, care pornesc din senin si se opresc fara
un motiv plauzibil. Au tendinta sa se legene cu tot corpul sau sa-si miste
mecanic, timp indelungat mainile in aceiasi miscare. Datorita faptului ca nu pot
comunica, frustrarile lor sunt aduse la suprafata de iesiri si sentimente violente.
aprilie 12, 2009
Autismul nu este o boal, ci o tulburare neuro-biologic i care ine de
abilitarea de comunicare a persoanei, a spus dna Carmen Gherc, preedintele
filialei Iai a Asociaiei Naionale pentru Copii i Aduli cu Autism. O persoan
cu autism are o capacitate calitativ sczut n interaciunea cu ceilali, are
dificulti n a-i crea relaii de lung durat, evit s priveasc n ochi o alt
persoan i nu este interesat de contactul cu alii, i este greu s neleag
sentimentele i reaciile altora, are o capacitate sczut de comunicare i
deseori nu folosete limbajul pentru a comunica. Are un comportament limitat,
repetitiv i stereotip n interese i activiti. Pentru muli copii cu autism, jocul
nu are variaii i este legat deseori de un anumit obiect. Ei folosesc greit chiar
i jucriile, explica dna Gherc, fcnd referire i la unul dintre jocurile fiului
ei: Este un exemplu pe care l folosesc des, pentru c este clasic. Robert nu se
juca normal cu mainua pe covor, ci o rsturna i nvrtea roile.
Un copil cu autism este diagnosticat cam pe la vreo 2-3 ani.
Copilul meu avea aproape doi ani, vrst pn la care nu a dat nici un semn de
autism. Am observat c ncepuse s-i piard din achiziii. Nu mai rspundea la
stimuli, prea c nu aude. Am fcut tot felul de investigaii i, la final, am aflat
c era vorba despre autism, a derulat dna Gherc un film al memoriei. Pentru
ea, momentul de atunci a fost i unul de rentoarcere n bncile colii. A
participat la foarte multe cursuri despre autism, a nvat cum pot fi ajutai
copiii care au o astfel de tulburare i a nceput o lupt cu sistemul care le refuz
multe lucruri copiilor i adulilor cu autism.
Prima msur a fost deschiderea, la Iai, a filialei
Asociaiei Naionale pentru Copii i Aduli cu Autism, organism prin care a
nceput s deruleze proiecte n sprijinul persoanelor care sufer de aceast
tulburare. n general, oamenii se tem de diferene, accept cu greu ideea c alii
pot fi altfel. Despre persoanele cu autism tiu doar c au probleme de
17
18
Tratament - generalitati
Diagnosticarea si tratarea cat mai precoce il poate ajuta pe copilul cu
autism sa se dezvolte la potentialul sau maxim. Principalul obiectiv al
tratamentului este imbunatatirea capacitatii generale a copilului de a functiona.
Simptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi
variabile din punct de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile
aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului.
Din aceste motive, strategiile de tratament sunt adaptate nevoilor fiecarei
persoane in parte si resurselor acelei familii. Totusi, in general, copiii cu autism
raspund cel mai bine la tratamentul bine structurat si specializat.
Un program care este structurat astfel incat sa ii ajute pe parinti si sa
imbunatateasca aspectele de comunicare, sociale, comportamentale, adaptative
si de invatare ale vietii copilului este cel mai eficient.
Se recomanda urmatoarele strategii pentru ajutarea unui copil in scopul
imbunatatirii functionarii generale si atingerii potentialului sau maxim.
Antrenamentul si managementul comportamentului. Foloseste intarirea
pozitiva, autoajutorarea si antrenamentul abilitatilor sociale, avand ca obiectiv
imbunatatirea comportamentului si a comunicarii.
In prezent exista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi:
- Analiza Aplicata a Comportamentului (ABA - Applied Behavioral Analysis)
- Tratamentul si Educarea Copiilor cu Autism si alte Tulburari de Comunicare
Asemanatoare (TEACCH - Treatment and Education of Autistic and Related
27
riscul parintilor si al celorlalti copii din familie de a face depresie sau alte
afectiuni legate de stres. Modalitatea in care parintii fac fata acestor probleme ii
influenteaza pe ceilalti membri din familie.
Este bine ca parintii sa aiba un hobby, sa viziteze alti prieteni si sa invete
modalitati de relaxare. Sa caute si sa accepte suport din partea altora.
Pe langa acestea, grupurile de terapie de suport pentru parinti si pentru alte rude
apropiate sunt adesea foarte utile; persoanele care participa la aceste grupuri
pot beneficia adeseori de experienta pe care altii o impartasesc.
De asemenea, medicul de psihiatrie pediatrica poate face consilierea parintilor
sau a celorlalti copii din familie, in cazul in care apar probleme in cursul vietii,
alaturi de copilul cu autism.
Profilaxie
Pana in prezent, expertii nu au gasit inca nici o metoda de a preveni autismul.
Au persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism
si vaccinurile facute in timpul copilariei. Totusi, numeroasele studii efectuate
nu au reusit sa demonstreze clar ca ar exista o legatura intre autism si vaccinul
anti rubeola, oreion si rujeola (pojar). Daca se evita imunizarea copiilor, acestia
si altii din comunitatea in care ei traiesc vor fi supusi riscului de a face boli
severe, care pot duce la afectiuni serioase si chiar la deces.
Tratamentul Autismului nu este unul medicamentos.
Singura terapie aplicata si care da rezultate foarte bune daca
este sutinuta si timpuriu depistata, este asa numita Applied
Behavior Analysis - Analiza aplicata a comportamentului.
Aceasta consta in insusirea treptata, mecanica si rigida la
inceput, a anumitor comportamente, gesturi, activitati si
inlaturarea celor specifice bolii. Rezultatele nu vor intarzia prea
mult, desi abia in 2-3 ani de munca asidua se poate spune ca
acestia pot deveni independenti si se apropie de normalitate.
Trasatura esentiala in autism este interactiunea sociala
alterata, copilul este complet dezinteresat de mediul in care se
afla, respinge orice comunicare, mai mult, pare incapabl de a
recepta emotiile celor din jur,de a raspunde la ele. In fapt,
defectul este mult mai profund, copilul autist pare sa nu
inteleaga semnificatiile, semnalele din mediul social, deci nu
30
31
3:1).
Unul din patru copii nascuti prematur (avand varsta gestationala
cuprinsa intre 23-30 de saptamani) si cu greutate foarte mica (mai putin de
1500 de grame) au semne de autism daca sunt examinati dupa varsta de 34 ani.
Lista factorilor incriminati in aparitia autismului infantil este foarte
lunga, si in ciuda faptului ca ea curpinde numeroase cauze, specialistii au inca
dubii in legatura cu influenta lor exacta asupra aparitiei si mentinerii afectiunii.
http://www.sfatulmedicului.ro/Autismul/posibila-legatura-dintre-autismsi-greutatea-mica-la-nastere_4728
http://materialeaba.wordpress.com/2008/08/11/manual-lovaas/
CAPITOLUL 2
37
grade sau chiar daca el este prezent si la oamenii normali. De fapt, un asemenea
comportament comun poate facilita studiul si tratarea persoanelor cu autism
intrucat face posibila ajutarea acestora prin acele informatii cunoscute deja la
alte persoane.
Exist i posibilitatea ca fiecare deviere comportamental s i aib propria
etiologie neurobiologic, iar ntrzierea de dezvoltare a unui comportament
complex de tipul limbajului poate fi produsul multor cauze. Deci deviaiile de
limbaj trebuie remediate distinct i separat. Se va implementa un soi de
intervenie pentru o persoan care nu vorbete i un alt soi pentru o persoan cu
ecolalie, n aceeai msur n care se vor aplica intervenii diferite la indivizi
care asimileaz gramatica (sintaxa) spre deosebire de semnificaie (semantic).
Psihologia i educaia special i ajut pe cei cu sisteme nervoase atipice,
crend medii de nvare potrivite pentru ei. Acestea trebuie s difere ct de
puin posibil de mediul obinuit, din mai multe considerente. In primul rand, un
scop de baz al interveniei este de a ajuta aceste persoane s se descurce mai
bine n mediul de zi cu zi. Cu ct este mai mic diferena dintre mediul
educaional i cel de zi cu zi, cu att se va efectua mai uor transferul de
abiliti. In al doilea rand, mediul obinuit s-a format i dezvoltat timp de
secole i conine multe informaii n ciuda limitrilor inerente. In al treilea rand,
prin tratarea persoanelor cu ntrzieri de dezvoltare ca diferite n grad i nu n
calitate, se recurge la cunotinele deja acumulate despre cum nva i se
dezvolt organismele tipice. O astfel de cunoastere include principiile dupa care
oamenii invata, ceea ce reprezinta un subiect bogat in informatii stiintifice. n
cele din urm, prin divizarea categoriei complexe a autismului n componentele
sale comportamentale, specialistii in dezvoltarea diverselor comportamente,
cum este limbajul, pot avea un aport important in ceea ce priveste tratamentul..
Aceasta a fost pe scurt strategia urmat de cercettorii care au dezvoltat
tratamentele prezentate n acest manual.
Mediul potrivit pentru o persoan cu ntrzieri in dezvoltare trebuie s fie
echivalentul mediului unui om obinuit, din care el nva zi de zi, toat viaa
lui. Acest mediu special trebuie introdus timpuriu i trebuie s fie permanent
funcional, prin contrast cu modelul de tratament-educaional care intervine 1
sau 2 ore/sptmn (logoterapie, psihoterapie i integrare senzorial) sau 6 ore
pe zi, 5 zile pe sptmn (educaie special). La baza duratei acestor abordri
st presupunerea c exist o deficien central ce trebuie corectat, iar n acest
context o intervenie limitat este justificat. Totui nu exist nc dovezi
empirice ale efectelor benefice ale acestor intervenii pe termen scurt (Smith,
1993).
38
Opinia 1
Numeroase constatri indic faptul c toate comportamentele autiste pot fi
explicate prin legile nvrii. Dac aceste comportamente sunt ntrite, curbele
de asimilare ale autitilor se apropie de cele ale persoanelor normale. Cnd se
retrag ntritoarele, comportamentele prezint curbe de extincie similare celor
luate din comportamentul altor organisme (Lovaas, Freitag, Gold i Kassorla,
1965b). Comportamentele care nu se asimileaz n tratament sunt de asemenea
n legtur cu ntritoarele identificabile. De exemplu, comportamentele
autostimulante ca legnatul i btutul din palme sunt meninute de feedback-ul
senzorial pe care l ofer unei persoane; daca acest feedback este eliminat,
comportamente dispar (Rincover, Newsom i Carr, 1979). n aceeai msur, sa constatat despre comportamentele automutilante i agresiunea mpotriva
altora (Carr i Durand, 1985) c au una dintre urmtoarele trei funcii:
autostimulare, ntritor negativ (permite persoanei s scape din situaii
nefavorabile) sau ntritor pozitiv (duce la atragerea ateniei celorlali). nainte
de tratament, autitii rspund la o gam destul de ngust de ntritori, care se
poate lrgi prin folosirea principiilor derivate din teoria nvrii prin dublarea
unui stimul neutru pentru autiti (cum ar fi lauda din partea altora) cu un alt
stimul (ex. alimentele), care este deja ntritor (Lovaas, Freitag, et al., 1966). n
cele din urm, conform teoriei comportamentale, paradigmele de pregtire
39
Opinia 2
Autitii au mai degrab multe deficiene comportamentale separate dect o
deficien central care, dac este corectat, duce la o schimbare cu baz larg.
Aceast opinie deriv din constatrile asupra generalizrii rspunsului limitat i
generalizrii stimulului limitat, precum i din observaiile c diversele
comportamente ale unui individ sunt controlate de diverse variabile de mediu.
Majoritatea teoriilor tradiionale despre dezvoltarea copilului postuleaz
existena unui concept organizatoric (ex. un sine, o capacitate sau o
schem cognitiv), care apare dac un copil ajunge la un anumit stadiu de
maturizare sau trece printr-o anumit situaie sau eveniment. Apariia acestui
concept organizatoric creaz schimbri ntr-o gam larg de comportamente,
ducnd la ceea ce se numete n tiina comportamental generalizarea
rspunsului (modificri n comportamente, altele dect cele predate n mod
specific). n anii 60, cei care s-au ocupat de studierea comportamentelor au
depus nenumrate eforturi pentru a gsi un aspect central al comportamentului,
care s duc la generalizarea rspunsului la copiii autiti. Aceste eforturi au fost
sortite eecului (Lindsay i Stofflmayer, 1982). n locul unei generalizri a
rspunsului s-a remarcat o specificitate a sa. Modificrile n comportamentele
de tipul limbajului nu au dus la modificri evidente n alte comportamente.
Chiar i ntr-o unitate comportamental restrns i de baz cum ar fi asimilarea
termenilor abstraci, s-a demonstrat o specificitate ieit din comun a
rspunsului. De exemplu, stpnirea unei clase de termeni abstraci (ex.
prepoziiile) nu a facilitat n mod necesar nelegerea altor termeni abstraci (ex.
pronumele). Copiii au fost nvai numele lor i numele celorlali copii, dar
aceasta nu i-a fcut s ajung la concluzia c persoane diferite au nume
diferite. Copiii au fost nvai s stabileasc contact vizual i s dea i s
primeasc afeciune, dar, chiar i cu aceste abiliti, copii au rmas izolai social
n multe feluri (ex. nu au nceput s se joace cu ali copii dect dac li s-a spus
n mod explicit s fac acest lucru).
Ca i limitele n generalizarea rspunsului, limitele n generalizarea stimulului
(Stokes i Baer, 1977) ofer dovezi mpotriva prezenei unei capaciti
organizatorice, de sintez sau interne. Autitii nu demonstreaz o capacitate de
40
a-i pastra experienele n diverse medii dect dac li se spune direct s fac
acest lucru. Pentru remedierea acestei situaii, ei trebuie s fie nvai s
generalizeze. De exemplu, Lovaas, Koegel, Simmons i Long (1973) au
constatat c mbuntirile obinute pe parcursul tratamentului n spital nu au
fost transferate afar din spital dect dac acas prinii efectuau intervenia
comportamental. n studii mai recente (Lovaas, 1987; McEachin et al., 1993),
muli copii autiti au reuit s menin nivele normale de funcionare acas i la
coal, demonstrnd c pot s generalizeze intercomportamental i
intersituaional. Este foarte probabil c acest lucru s-a produs deoarece copii au
fost nvai s asimileze informaii nu numai de la persoanele specializate din
spital, ci i de la prini, profesori i colegii de coal.
Muli profesioniti s-au opus tratamentului comportamental datorit aspectelor
de tipul generalizrii rspunsului limitat i generalizrii stimulului,
neremarcnd dou puncte importante. Mai nti, ambele tipuri de generalizare
pot fi predate. Apoi, eecul predrii generalizrii rapide poate s nu fie
caracteristic numai tratamentului comportamental, iar eecul de a obine astfel
de generalizare poate s nu fie caracteristic numai autitilor. Care este valoarea
de supravieuire a generalizrii rapide, dac lum n considerare c umanitatea
poate s aib parte de mai multe eecuri dect succese? Un pas n direcia
greit poate fi fatal dac generalizeaz la alte comportamente i medii.
Abordarea de tratament comportament dupa comportament este esena
abordrii comportamentale n tratarea i educarea persoanelor autiste sau
retardate. Aceast abordare las deschis posibilitatea c diversele ntrzieri i
excese comportamentale ale autitilor i retardailor pot fi provocate de diverse
feluri de dereglri neurologice. Deci tratamentul nu poate fi identic pentru toate
comportamentele, ci trebuie s se adreseze mai degrab idiosincraziilor fiecrui
comportament i unicitii fiecrui individ.
Cercetarea comportamental s-a dezvoltat conform unei paradigme inductive,
iar cunotinele despre tratament s-au acumulat treptat i sistematic. Progresele
n nelegerea persoanelor diagnosticate cu autism sau dereglri generalizate de
dezvoltare (DGD) se realizeaz cu pai mici i treptat, nu brusc ca rezultat al
descoperirii unei probleme sau maladii centrale care controleaz toate
comportamentele tuturor persoanelor diagnosticate. n cazul tratamentului
comportamental, multe persoane diagnosticate cu autism sau DGD realizeaz o
funcionare normal educaional, emoional, social i intelectual dac
tratamentul este nceput de timpuriu i administrat intens. Totui, tratamentul
comportamental nu ofer vindecarea acestor persoane, intrucat un remediu ar
trebui sa remedieze cauza problemei, care este foarte probabil s fie
reprezentat de o serie de dereglri neurologice.
41
Opinia 3
Autitii pot functiona odat ce li se construiete un mediu special (Simeonnson,
Olley, Rosenthal, 1987), Acest mediu special trebuie s fie diferit de mediul
normal numai att ct s l fac funcional. Trebuie organizat ntr-o dispunere
spaial obinuit (spre deosebire de spitale, clinici, etc.) i s ofere cerine i
consecine comportamentale la fel ca mediul normal, cu excepia faptului c
cerinele i consecinele trebuie s fie mai explicite i s aib mai mult
nsemntate prin folosirea principiilor teoriei nvrii prezentat n Opinia 1.
Copiii autiti cu vrste precolare par s fac progrese substaniale ntr-un astfel
de mediu (Simeonnson et al., 1987). De exemplu, Lovaas (1987) a aplicat o
intervenie comportamental intensiv (aproximativ 40 ore de tratament
individual pe sptmn, timp de muli ani) copiilor autiti. S-a constatat c
aproape jumtate dintre acetia au ajuns la nivele normale de funcionare
intelectual (msurate cu teste IQ) i s-au prezentat normal n clasa I la vrsta
de 7 ani. Aceste mbuntiri s-au meninut n timp (McEahin et al., 1993).
Opinia 4
Eecul autitilor de a nva n medii normale i succesul lor n medii speciale
indic faptul c problemele lor pot fi privite ca o nepotrivire ntre sistemul lor
42
46
Considerente Etice
48